Studiu de fundamentare privind „Riscurile geografice ... · PDF fileStudiu de...

Studiu de fundamentare privind „Riscurile geografice (naturale) și antropice (obiective SEVESO)” - aferent PUG municipiul Reghin

1

CUPRINS

I.CONDIȚIONĂRI NATURALE 2

1.1.Încadrarea în teritoriu 2

1.2. Particularitățile substratului geologic 5

1.3.Caracteristicile morfometrice ale reliefului 7

1.4.Componenta pedologică 13

1.5.Utilizarea terenului 15

1.6.Caracteristicile climatice și hidrologice 17

II.RISCURILE GEOGRAFICE (NATURALE) 19

2.1.Riscurile hidrologice 19

2.2.Riscurile geomorfologice 21

2.3.Riscul seismic 26

III.RISCURILE ANTROPICE (obiective SEVESO) 28

3.1.Analiza integrată a riscurilor antropice 28

3.2.Riscurile antropice induse de obiectivele SEVESO 29

IV. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI 34


2

I.CONDIȚIONĂRI NATURALE

1.1.Încadrarea în teritoriu

Municipiul Reghin este amplasat în depresiunea intracolinară Reghin, în apropierea

confluenței Gurghiului cu râul Mureș, în partea central-nordică a județului Mureș. El se

învecinează în nord cu unitățile administrativ teritoriale Suseni, Ideciu de Jos și Batoș, în est cu

Solovăstru și Petelea, în sud cu Gornești și Voivodeni, iar în vest cu Breaza și Lunca (Fig.1).

Unitatea administrativ teritorială a municipiului Reghin, având o suprafață de cca. 5658 ha se

desfășoară pe lunca și terasele Mureșului, dar și pe sectoarele inferioare și mijlocii ale dealurilor

Reghinului care oferă, pe cea mai mare suprafață, condiții favorabile amplasării construcțiilor

și elementelor de infrastructură.

Localizarea unității administrativ teritoriale a municipiului Reghin, pe baza

coordonatelor care o definesc spațial-teritorial, s-a realizat prin identificarea punctelor extreme

de extindere teritorială pe cele patru direcții cardinale (Tabelul 1).

Tabelul 1: Extremități geografice - UAT Reghin

Nr. crt.

Punct cardinal Coordonate

Proiecție STEREO 1970 Coordonate geografice

X Y Latitudine Longitudine 1. N 474958 591417.7 46° 49.327' N 24° 40.306' E

2. E 472463.4 582110.7 46° 44.297' N 24° 38.378' E

3. S 475182.5 579240.5 46° 42.754' N 24° 40.522' E

4. V 480926.9 587781.8 46° 47.376' N 24° 45.009' E

Din punct de vedere al subordonării regionale, unitatea administrativ teritorială Reghin

ocupă o poziționare favorabilă în raport cu manifestarea fluxurilor regionale, atât în cadrul

județului Mureș cât și în cadrul regiunii centru, regiune din care face parte. În ceea ce privește

accesibilitatea, spre principalii poli polarizatori din punct de vedere administrativ, orașul Târgu

Mureș, reședința de județ și orașul Alba Iulia, centru regiunii din care face parte, municipiul

Reghin se caracterizează prin relații bune în ceea ce privește accesibilitate atât din punct de

vedere al distanțelor cât și din punct de vedere al timpilor de acces (Tabelul 2, Fig. 2).


3

Fig.1: Harta încadrării în teritoriu a municipiului Reghin


4

Fig. 2: Fluxuri regionale principale

Tabelul 2: Accesibilitate regională

Referință

Reședință județ Târgu Mureș

Centru regional Alba Iulia

Distanță rutieră (Km)

Timp Distanță rutieră

(Km) Timp

Reghin 32 ~38 min

148 Via Luduș

~2h:35min

143 Via Târnăveni

-Blaj

~2h:38min

Distanța mică (de aproximativ 32 kilometri) până la reședința de județ precum și timpul

scurt de parcurs al acestei distanțe face ca relațiile de subordonare de tip reședință de județ-

municipiu să fie facile, atât din punct de vedere al aparatului administrativ, cât și din punct de

vedere al fluxurilor informaționale cetățenești (deplasări ale populației spre puncte de interes

administrativ sau servicii).


5

1.2. Particularitățile substratului geologic

Sedimentele neogene specifice Bazinului Transilvaniei aparținând Miocenului și

Pliocenului, se caracterizează printr-o uniformitate și monotonie petrografică. Sarmațianul este

majoritar alcătuit din pachete de marne vinete-cenușii, cu intercalații de nisipuri, uneori slab

cimentate, prezente sub forma unor strate care depășesc 10 m grosime. Actuala înfățișare a

reliefului, de podiș puternic fragmentat de văi, culoare cu interfluvii, alunecări de teren și o

puternică eroziune torențială, este consecința evoluției relativ recente a rețelei hidrografice în

argile și marne, cu unele intercalații de gresii de vârstă helvețiană.

Particularitățile geologice ale substratului pe care se desfășoară unitatea administrativ

teritorială Reghin sunt dominate de roci sedimentare din clasa pietrișurilor, nisipurilor,

argilelor, a cărbunilor și marnelor nisipoase pannoniene (pn) ce prezintă un orizont argilos la

bază și intercalații de marne nisipoase, nisipuri și cărbuni, acestora corespunzându-le o

suprafață de 1594 hectare ce reprezintă 28% din suprafața U.A.T. Reghin.

Holocenului îi sunt atribuite depozitele coluviale (qh1) ce ocupă 1408 hectare situate în

imediata apropiere a luncii Mureșului. Cele mai vechi depozite aparțin Sarmațianului (vh_bs1)

constând în pachete de argile marnoase în intercalații cu nisipuri și tufuri ce caracterizează

10,9% din teritoriul analizat.

Pietrișurile, nisipurile și grohotișurile sunt foarte bine reprezentate pentru 1099.8

hectare ce se regăsesc predominant în apropierea luncii și în sectorul inferior al dealurilor

Reghinului.

Tabelul 3: Distribuția teritorială a claselor petrografice la nivel de U.A.T. Reghin

Nr. Petrografia Simbol Suprafața

ha % 1 Argile marnoase, nisipuri, tufuri vh_bs1 620.2 10.96 2 Depozite coluviale qh1 1408.0 24.88 3 Pietrisuri, nisipuri, grohotisuri qh2 921.4 16.28 4 Pietrisuri, nisipuri, argile, carbuni, marne nisipoase pn 1594.2 28.17 5 Aluviuni actuale riu 14.1 0.24 6 Pietrisuri, nisipuri, grohotisuri qp2_3 1099.8 19.43


6

Fig. 3: Harta claselor petrografice din UAT Reghin


7

1.3.Caracteristicile morfometrice ale reliefului

Amenajarea teritoriului unității administrativ teritoriale ține cont, în principal, de

restricțiile impuse de elementele componente ale mediului înconjurător. Relieful ca suport

principal de dezvoltare reprezintă componenta care impune cele mai multe restricții, imprimate

teritoriului de distribuția treptelor altitudinale, de panta reliefului, orientarea versanților

(suprafețelor înclinate).

Altitudinea

Etajarea altitudinală a reliefului impune restricții de amplasare a contrucțiilor, în

principal în zonele montane, cu altitudini mai mari de 1000 de metri.

Teritoriul administrativ al UAT Reghin este caracterizat printr-un ecart altitudinal foarte

mic, de doar 171 metri, cu un minim altitudinal de 337 metri, identificat în lunca Mureșului și

un maxim altitudinal de 508 metri identificat în dealurile Reghinului.

Din punct de vedere morfologic, între limitele minime și maxime altitudinale se pot

identifica: treapta de luncă joasă (zona preponderent inundabilă), treapta teraselor de luncă

(puternic fragmentată), treapta teraselor (370 - 400 metri), urmate de treapta dealurilor joase și

mijlocii ale Reghinului situate altitudinal în ecartul 400 - 508 metri.

Din punct de vedere al extensiunii teritoriale, treapta teraselor de luncă și a dealurilor

joase ocupă cea mai mare suprafață, 35,6 % din total UAT prima categorie, respectiv 35,2%

din total UAT a doua categorie. Treapta de terase, fragmentate ocupă aproximativ 20,6% din

total UAT, fapt care duce la localizarea suprafețelor construite, în principal, pe aceste trei trepte

morfometrice principale, trepte care imprimă restricții minime în ceea ce privește dezvoltarea

zonelor de locuit și desfășurarea activităților umane.

Tabelul 4: Distribuția teritorială a treptelor hipsometrice la nivel de U.A.T. Reghin

Nr. Altitudinea (m) Trepte hipsometrice

Suprafața

ha %

1 337 - 350 Treapta de luncă joasă 476.6 8.4

2 350.1 - 370 Treapta de terase de luncă 2014.5 35.6

3 370.1 - 400 Treapta de terase 1166.7 20.6

4 400.1 - 500 Treapta dealurilor joase 1991.9 35.2

5 500.1 - 508 Treapta dealurilor mijlocii 8.9 0.2


8

Fig. 4: Harta distribuției altitudinale a orașului Reghin

Tendința actuală de amplasare a zonelor rezidențiale cât mai departe de centrul orașelor

face ca și în cazul UAT Reghin să se înregistreze migrarea construcțiilor spre zonele mai

îndepărtate de centru și localizate teritorial, în cazul de față, pe treapta dealurilor joase (401 -

500 metri).


9

Panta reliefului

Dintre elementele de morfometrie ale teritoriului, panta (declivitatea reliefului),

imprimă cele mai multe restricții din punct de vedere a amenajării teritoriilor de locuit și a

infrastructurii de transport absolut necesare pentru funcționarea acestora.

Unitatea administrativ teritorială Reghin se înscrie, din punct de vedere a geodeclivității

reliefului, ca element restrictiv, în categoria fără resticții și restricții mici (0 – 5 grade pantă),

categorii care ocupă o suprafață teritorială de aproximativ 4038,3 hectare (Tabelul 5).

Categoria fără restricții de construcții se încadrează în intervalul 0-2 grade pantă,

suprafețe caracterizate prin teritorii relativ plane, stabile din punct de vedere dinamic, localizate

în special în zona de luncă a Mureșului, dar cu risc major în ceea ce privește inundabilitatea.

Treapta de luncă înaltă și terase se caracterizează prin pante relativ moderate (2 – 5 grade),

suprafețe pe care se înregistrează procese geomorfologice liniare și pe alocuri areale. Aceste

din urmă suprafețe sunt pretabile pentru dezvoltarea zonelor de locuit doar după realizarea de

amenajări hidroameliorative și de terasare fără a necesita lucrări speciale de consolidare sau

stabilizare.

Tabelul 5: Distribuția teritorială a grupelor de pantă la nivel de U.A.T. Reghin

Nr. Grupele de pantă

(grade) Denumirea grupelor

de pantă Suprafața

ha % 1 0 - 2 Orizontal 2272.0 40.1 2 2.1 - 5 Foarte slab înclinat 1766.3 31.2 3 5.1 - 15 Slab înclinat 1539.7 27.2 4 15.1 - 20 Moderat înclinat 72.4 1.28 5 20.1 - 31.2 Puternic înclinat 8.2 0.14

Având în vedere configurația generală a reliefului, altitudini mici, trepte

geomorfologice de terasă și dealuri joase, zonele cu instabilitate mare în ceea ce privește

realizarea construcțiilor din punct de vedere a pantelor se corelează cu acestea (dealuri joase,

pante mici, extindere teritorială a dealurilor înalte mică/extindere teritorială mică a categoriilor

cu pante mari). Categoriile de pantă care imprimă restricție majoră în cadrul UAT Reghin, (15

– 20 grade și 20 – 31,2 grade) ocupă suprafețe spațial teritoriale mici (1,28% în cazul

suprafețelor moderat înclinate și 0,14 % în cazul suprafețelor puternic înclinate) apoximativ

1,42 % din total suprafață UAT.


10

Fig. 5: Harta pantelor din U.A.T. Reghin


11

Orientarea versanților

Orientarea versanților se conturează ca un parametru calitativ în ceea ce privește analiza

influenței acestuia în dezvoltarea zonelor de locuit permanente și a celor temporare cu funcție

principală de agrement și sport. Analiza cantitativă a acestui parametru scoate în evidență

extensiunea teritorială mare a suprafețelor orientate SE și S cu o pondere de aproximativ 28,1%

din total suprafață (Tabelul 6). Aceste suprafețe au pretabilitate mare atât pentru dezvoltarea

zonelor de locuit cu caracter permanent, cât și zonelor de locuit cu caracter temporar, care nu

impun restricții din punct de vedere calitativ (au aport de energie calorică mare), dar sunt

susceptibile dezvoltării proceselor geomorfologice de versant care induc restricții minime în

ceea ce privește orice tip de construcție.

Tabelul 6: Distribuția teritorială a orientării versanților la nivel de U.A.T. Reghin

Nr. Clasele de orientare Suprafața

ha % 1 Fără Orientare 298.8 5.3

2 N 411.1 7.3

3 NE 552.3 9.8

4 E 725.8 12.8

5 SE 792.6 14.0

6 S 796.2 14.1

7 SV 709.0 12.5

8 V 693.5 12.3

9 NV 506.0 8.9

Un fapt important de remarcat în cadrul UAT Reghin este corelația foarte bună între

suprafețele relativ plane sau fără orientare cu o suprafață de 298, 8 hectare și suprafețele pe care

s-a calculat pantă mică (0 – 2 grade), suprafețe care sunt favorabile pentru dezvoltarea

intravilanului pe baza construcțiilor edilitare și de locuit.

Suprafețele umbrite cu orientare preponderent Nord/Nord-Vest au o pondere de 16,2 %

din total UAT, acestea reprezentând suprafețele care imprimă restrictivitate în ceea ce privește

calitatea energetică a infrastructurii de locuit (aport energetic natural mic).

Suprafețele orientate cu precădere pe direcțiile cardinale Est, Sud-Est, Vest și Sud-Vest

reprezintă aproximativ 37,6 % din total UAT, reprezentând din punct de vedere al orientării

versanților suprafețe pretabile pentru dezvoltarea complexelor de culturi agricole (terenuri cu

aport energetic natural mediu și umiditate relative mare) fiind terenuri cultivate ca și situație


12

existent în cadrul UAT-ului, terenuri care ar necesita scoaterea din circuitul agricol pentru o

eventuală introducere a acestora în intravilanul UAT-ului.

Fig. 6: Harta orientării versanților din UAT Reghin


13

1.4.Componenta pedologică

Solurile reprezintă resursa naturală de bază pentru activitarea agricolă ce se poate

desfășura în cadrul unității administrativ teritoriale Reghin. Analizând distribuția spațială și

procentuală a claselor de soluri, care se regăsesc în cadrul teritoriului studiat, se remarcă

extindere pe 48% din teritoriu (căruia îi corespunde 2721,62 km2 ) clasa protisolurilor (Tabelul

7).

Aceste soluri au un stadiu incipient de formare, fiind regăsite teritorial la nivelul reliefului

accidentat, cu pante moderate și ridicate ce caracterizează sectorul deluros al Dealurilor

Reghinului dar și în zona luncii Mureșului în alternanță cu solurile aparținătoare clasei

Hidrisoluri. În general aceste soluri sunt caracterizate printr-o fertilitate naturală scăzută ce

poate fi îmbunătățită prin aplicarea îngrășămintelor și stabilizarea proceselor de eroziune ce

afectează solurile din zona versanților puternic înclinați.

Tabelul 7: Distribuția teritorială a claselor de soluri la nivel de U.A.T. Reghin

Nr. Clasele de soluri Suprafața

Ha %

1 Protisoluri 2721.62 48.66

2 Luvisoluri 1462.22 26.14

3 Cambisoluri 724.64 12.96

4 Cernisoluri 113.13 2.02

5 Hidrisoluri 571.46 10.22

Clasa luvisolurilor ocupă 26,14% din teritoriu, datorită proprităților fizice specifice aceste

soluri prezintă un grad redus de reținere a apei, dar datorită acidității, a debazificării și a

deficitului de nutrienți din orizonturile superioare prezintă un grad de fertilitate naturală

moderată spre redusă.

Clasa hidisolurilor se regăsește la nivelul luncii Mureșului și a albiilor majore a afluenților

principali, pentru 10,22% din teritoriu fiind puțin evaluate având un conținut permanent de apă

cu o fertilitate relativ bună, pentru creșterea acesteia fiind nevoie de lucrări de îndiguire în

vederea eliminării umidității freatice.

Clasa cambisolurilor cu texturi mijlociu grosiere sunt în general bine structurate cu stări

structural relative bune și proprietăți fizico-mecanice favorabile fiind în general intens utilizate

în agricultură și practica forestieră. În cazul de față pe o suprafață de 724,64 hectare ce se

regăsesc teritorial la nivelul sectoarelor mijlocii ale Dealurilor Reghinului sunt folosite ca livezi

și pășuni.


14

Fig. 7: Harta claselor de soluri din cadrul U.A.T. Reghin


15

Solurile care aparțin clasei Cernisoluri fiind cunoscute pentru fertilitatea ridicată și

favorabilitatea acestora pentru cultura legumelor, ce își găsesc piața de desfacere în cadrul

orașului, se regăsesc pe suprafețe restrânse de doar 113.13 ha ceea ce reprezintă doar 2% din

teritoriu.

1.5.Utilizarea terenului

Utilizarea generală a terenului conform bazelor de date europene, CORINE Landcover,

scoate în evidență la nivelul teritoriului Unității Administrativ Teritoriale Reghin, extinderea

pentru 34,04% din teritoriu a terenurilor arabile neirigate urmate de teritoriul ocupat de spațiul

construit.

Spațiul pădurilor de foioase ocupă 10,59% din teritoriu (599 ha) pentru NV U.A.T.

Reghin la care se adaugă zona dealului Pădurea Rotundă (Fig. 8). Spațiul ocupat de vii și livezi

reprezintă 13,28%, orașul Reghin fiind recunoscut pentru producția bună la măr și viță de vie.

Tabelul 8: Distribuția teritorială a claselor de utilizare la nivel de U.A.T. Reghin

Nr. Clasele de utilizare ale terenului

Suprafața

ha %

1 Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 817.26 14.44

2 Unități industriale sau comerciale 158.56 2.80

3 Terenuri arabile neirigate 1926.13 34.04

4 Vii 129.43 2.28

5 Livezi 625.71 11.05

6 Pășuni secundare 565.48 9.99

7 Zone de culturi complexe 346.45 6.12

8 Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 377.51 6.67

9 Păduri de foioase 599.48 10.59

10 Cursuri de apă 111.95 1.97

Spațiul ocupat de pășuni secundare (565 hectare), fiind situate în apropierea

intravilanului, oferă posibilitatea extinderii acestuia cu costuri minime în ceea ce privește

scoaterea din circuitul agricol a acestor teritorii și impactul redus din punct de vedere al

influențării producției agricole.


16

Fig. 8: Harta modului de utilizare a terenului în cadrul UAT Reghin


17

1.6.Caracteristicile climatice și hidrologice

Caracteristicile climatice ale teritoriului reprezentat de unitatea administrativ teritorială

Reghin influențează atât gradul de confort al locuitorilor orașului cât și caracteristicile de

mediu, vegetația specifică, productibilitatea agricolă cât și manifestarea unor procese și

evenimente ce pot produce pagube materiale.

Conform datelor de referință oferite de Institutul Național de Statistică în ceea ce

privește temperatura medie anuală se remarcă cea mai caldă lună, luna iulie și cea mai rece luna

ianuarie (Fig. 9), cu o medie anuală de 8, 73 grade Celsius.

Fig. 9: Variația temperaturii medii lunare din perioada de referință 1900-2000 la stația Târgu Mureș

Variația cantității de precipitații pune în evidență creșterea acestora în lunile de

primăvara (martie, aprilie, mai) cu atingerea unui maxim la începutul verii (luna iunie cu

aproximativ 90 mm), pentru ca în timpul lunilor de vară (iulie și august) iar mai apoi a celor de

toamnă și iarnă să scadă până la valori sub 30 mm/lună (Fig.9).

Abaterile elementelor climatice de la valorile medii se răsfrâng asupra controlului pe

care îl exercită factorul climatic asupra proceselor de eroziune a solului, a dinamicii alunecărilor

de teren, dar și a probabilității de apariție a inundațiilor.

Tabelul 9: Maximele și minimele lunare ale temperaturii aerului

Luna I F M A M I I A S O N D

Maxima lunară (grade Celsius)

14 19 27 32.5 34.4 35.3 39 38.5 38.2 31.5 36.5 18.3

Anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960

Minima lunară (grade Celsius)

‐32.8 ‐32 ‐27.3 ‐7.5 ‐1.6 0.3 4.6 2.7 ‐3.3 ‐8.4 ‐19.6 ‐25.9

Anul 1963 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927


18

Fig. 10: Variația cantității de precipitații medii lunare din perioada de referință 1900-2000 la stația

Târgu Mureș

În ceea ce privește indicele de discomfort termic (cu temperaturi mai mari de 21º Celsius) se

evidențează lunile iunie (22,2 º Celsius), iulie (23,9 º Celsius) și august (23,5 º Celsius) care

conduc la un disconfort pentru persoanele sensibile, dar prin depășirea acestei valori la peste 27

º Celsius se produce un disconfort accentuat pentru toate persoanele.

Tabelul 10: Parametrii climatici reprezentativi

Parametrul climatic Media

Umezeala relativă a aerului (Media anuală) 78-80 %

Viteza vântului (Media anuală) 1,6 m/s

Presiunea aerului (hPa) 1017,9

Temperatura medie a aerului (º Celsius) 8,7

Media maximelor termice (º Celsius) 14,6

Media minimelor termice (º Celsius) 3,6

Conform Atasului Climatic al României, 2009, vulnerabilitatea la ceață și ploi acide

pentru teritoriul U.A.T. Reghinului este mică, vulnerabilitatea la grindină este medie, de

asemenea și vulnerabilitatea la ploile de vară este medie.

Vulnerabilitatea la vânturi tari în schimb este una ridicată, urmată de o vulnerabilitate

mică la viscol, însă se evidențează încadrarea teritoriului în clasa mare de vulnerabilitate la

depunerea de gheață, vulnerabilitatea la lapoviță și zăpadă umedă.


19

II.RISCURILE GEOGRAFICE (NATURALE)

2.1.Riscurile hidrologice

Riscul la inundații pentru teritoriul încadrat de limita administrativ teritorială Reghin a

fost identificat în urma expunerii elementelor receptoare la risc, la inundabilitate. Banda de

inundabilitate trasată în studiile realizate de Administrația Apele Române (Fig. 11) a fost

modelată ca extindere spațială a zonei ce va fi inundată în urma atingerii unui debit maxim cu

probabilitate de depășire 1%, respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 100 de ani;

În limita unității administrativ teritoriale banda de inundabilitate ocupă o suprafață de

633,76 hectare având o poziție relativ simetrică față de albia râului Mureș (Fig. 11).

În urma atingerii debitelor pot fi afectate porțiuni restrânse ale cartierelor Unirii,

Topliței și Iernuțeni având în vedere faptul că în cea mai mare parte albia râului Mureș este

îndiguită cu scopul apărării împotriva inudațiilor.

Se pot înregistra totuși revărsări ale apei în cazul afluenților secundari: (Pârâul

Trandafirilor, Valea Bodogaia) care, având o albie mai puțin dezvoltată nu au o capacitate

mărită de transport a apei astfel încât în momentul producerii unor precipitații abundente, pe

fondul canalizării deficitare și a ocupării suprafeței cu construcții și asfalt, precum și a pantei

ridicate a suprafețelor versanților conduc la inundări locale și stagnări ale apei scurse de pe

versanți.

Se recomandă astfel, pentru reducerea riscului la inundații, acordarea interdicțiilor de

construcții în cadrul intravilanului care se regăsește în interiorul bandei de inundabilitate de 1%

precum și conștientizarea populației care locuiește în proximitatea zonelor cu potențial ridicat

de inundabilitate.

Este recomandat ca locuitorii orașului și a localităților situate în amonte de orașul

Reghin să prezinte o atitudine corespunzătoare față de managementul deșeurilor și să păstreze

albia râului Mureș și a afluenților principali cât mai curate, astfel încât la momentul

transportului unui volum mare de apă să nu se realizeze blocaje ce să conducă astfel la revărsări

ale apei în interiorul intravilanului.


20

Fig. 11: Harta riscului hidric la nivelul UAT Reghin


21

2.2.Riscurile geomorfologice

Riscurile geomorfologice este induse în teritoriul municipiului Reghin de prezența

alunecărilor de teren active sau cu potențial de reactivare și de probabilitatea de apariție a

acestora ca urmare a specificului morfologic și a schimbărilor ce apar la nivelul versanților cu

pantă medie și ridicată ca urmare a construcțiilor, a vibrațiilor produse de transport și ca urmare

a depășirii stării de echilibru al versanților datorat de prezența argilelor și marnelor în urma

acumulării unor cantități mai mari de apă provenite din precipitații abundente, dar și din

spargerea unor conducte subterane de alimentare cu apă.

În general, riscul la alunecări de teren și propunerile de soluții pentru reducerea acestuia

se regăsesc la nivelul Secțiunii V a Legii nr. 575 din 22 Octombrie 2001 iar pentru încadrarea

pe clase de risc geomorfologic prin Hotărârea de Guvern 447/2003 există Norme metodologice

privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural al alunecărilor de teren care

prevăd încadrarea pe clase de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren prin acordarea

scorurilor de influență a factorilor cauzatori și declanșatori a alunecărilor care țin de geologie,

caracteristici geomorfologice (în funcție de pantă și altitudine), caracteristici morfostructurale,

hidro-climatice, hidrogeologice, seismice, silvice și antropice.

În cazul de față, coeficientul mediu de hazard la alunecări de teren obținut în urma

aplicării metodologiei amintite se încadrează în intervalul 0 - 0,45 căruia îi corespunde o clasă

de probabilitate mică, medie și medie-mare.

Clasa de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren medie-mare care se identifică

printr-o valoare a coeficientului mediu de hazard mai mare de 0,35, se regăsește spațial pe o

suprafață de 3667,3 hectare (65,57% din suprafața U.A.T. Reghin) în general pentru sectoarele

mijlocii ale dealurilor Reghinului (Fig. 12), unde panta mai mare de 15 grade și substratul

geologic ce conține depozite de argile și marne, conduc la creșterea probabilității de apariție a

alunecărilor de teren, implicit la o relativă instabilitate a acestor porțiuni.

Clasa medie de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren, cu un coeficient mediu

de hazard cuprins între 0,15-0,35 ocupă 1783,82 hectare, deci 31,89% din U.A.T. Reghin

(Tabelul 11) caracterizează sectoarele inferioare ale dealurilor mijlocii și joase cu pante

cuprinse în intervalul 5-15 grade unde probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren se

diminuează, aceste procese putând avea loc în urma atingerii unui grad ridicat de umectare a

depozitelor argiloase din substrat în urma cumulării unei cantități ridicate de precipitații ori în

cazul manifestării unor mișcări seismice care să destabilizeze echilibrul inițial.


22

Fig. 12: Harta riscului geomorfologic la nivelul UAT Reghin


23

Tabelul 11: Distribuția teritorială a claselor de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren

Nr. Coeficientul mediu de hazard (Km) Clasa de probabilitate

Suprafața ha %

1 0,5 Probabilitate medie-mare

0.20 0.00 2 0,45 1375.51 24.59 3 0,4 2291.85 40.98 4 0,35

Probabilitate medie

70.89 1.27 5 0,3 58.90 1.05 6 0,25 75.74 1.35 7 0,20 733.16 13.11 8 0,15 845.13 15.11 9 0,1

Probabilitate mică 97.58 1.74

10 0,01 35.33 0.63 11 0 8.73 0.16

Clasa mică de probabilitate de apariție a alunecărilor de teren ocupă doar 2,53 % din

teritoriul U.A.T. Reghin (141,64 hectare) caracterizând podurile teraselor Mureșului și albia

majoră care prin caracteristicile morfometrice și morfografice oferă stabilitate din acest punct

de vedere, rămânând totuși sub incidența riscului la inundații.

În ceea ce privește pagubele survenite în urma producerii alunecărilor de teren pe

teritoriul U.A.T. Reghin a fost estimată valoarea pagubelor materiale și a pierderilor umane

asociate în mod direct alunecării versanților, unde riscul este definit ca produs între

probabilitatea de producere a alunecărilor de teren (exprimat prin coeficientul mediu de hazard

(Km)) și valoarea pagubelor materiale (exprimată prin totalitatea elementelor expuse hazardului

la alunecare) (Tabelul 12).

Tabelul 12: Valori ale pierderilor materiale în urma producerii alunecărilor de teren

Coeficientul de hazard Pierderi materiale (Ron)

Min 0,070 10162492,2 852012 3699769,5 880294,8

Med 0,225 32665153,5 2738610 118921,25 2829519

Max 0,46 66782091,6 5598936 24312771 278479,4

(unde: zona I (roșie), cuprinzând cele mai multe elemente de risc, în intravilanul și adiacent limitei intravilanului; zona II (albastră), cuprinzând mai puține elemente de risc, în mod special cele legate de infrastructura (drumuri, căi ferate), zona III (galbenă), cuprinzând elemente de risc de genul: terenuri agricole, pășuni, drumuri de exploatare, zona IV (verde), în general zona cu cele mai puține elemente de risc (zone nelocuite, fără industrii dezvoltate, împădurite).


24

Elementele expuse evenimentelor de alunecare sunt reprezentate de locuințe, drumuri,

poduri, utilități (gaze naturale, apa, canal, rețea electrică, rețea de telefonie), terenuri agricole,

păduri și suprafețe intravilane.

Au fost realizate astfel 3 scenarii de producere a alunecărilor de teren:

Km min se referă la valoarea minima obținută pentru coeficientul mediu de hazard în

urma calculului corespunzător hărții de hazard la alunecare, la scara 1:5.000, pentru care

potențialul de producere a alunecărilor de teren este mediu, cu o probabilitate de producere a

alunecărilor de teren medie-mare;

Km med reprezintă valoarea medie obținută pentru coeficientul mediu de hazard în urma

calculului corespunzător hărții de hazard la alunecare, la scara 1:5.000, pentru care potențialul

de producere a alunecărilor de teren este mediu, cu o probabilitate de producere a alunecărilor

de teren medie-mare;

Km max este, în cazul modelării, valoarea maximă obținută pentru coeficientul mediu

de hazard în urma calculului corespunzător hărții de hazard la alunecare, la scara 1:5.000, pentru

care potențialul de producere a alunecărilor de teren este ridicat, cu o probabilitate de producere

a alunecărilor de teren mare.

Riscul uman calculat ca produs între probabilitatea de apariție a alunecărilor de teren și

valoarea pierderilor induse activităților socio-economice în funcție de numărul de locuitori

expuse hazardului la alunecare.

Tabelul 13: Valori ale riscului uman ca urmare a producerii alunecărilor de teren

Coeficientul de hazard Riscul uman total

Min 0,070 1391 607 455 177

Med 0,198 3934 1717 1288 501

Max 0,46 9140 3988 2991 1163

Se poate observa faptul că cel mai mare număr de persoane afectate (9140) s-a identificat în

cazul modelării pentru scenariul 3: valoarea maxima obținută pentru coeficientul mediu de

hazard în urma calculului corespunzător hărții de hazard la alunecare, la scara 1:5.000, pentru

care potențialul de producere a alunecărilor de teren este ridicat.


25

Din categoria măsurilor de prevenire și atenuare a efectelor negative ale alunecărilor de

teren care se impun pentru teritoriul unității administrativ teritoriale Reghin amintim:

- Împădurirea versanților cu potențial de alunecare cu vegetație arboricolă hidrofilă cu un

ritm rapid de creștere și adaptare (salcâm, pin, etc);

- Terasarea versanților și plantarea la nivelul acestora a viței-de-vie ori a pomilor

fructiferi ce au o bună favorabilitate pentru condițiile pedo-climatice ale teritoriului

amenajat;

- Realizarea de rigole și șanțuri în vederea preluării apelor de suprafață și în vederea

diminuării eroziunii solului și a eroziunii în adâncime precum și pentru diminuarea

cantității de apă infiltrate în sol.

Alături de aceste măsuri ce țin de reamenajarea mediului o categorie de măsuri foarte

importante constau în educarea populației în menținerea echilibrului versanților, în realizarea

studiilor geotehnice înaintea realizării unor construcții în zonele cu potențial mediu și mediu-

mare de producere a alunecărilor de teren, cu scopul identificării necesității realizării unor

măsuri de amenajare a versanților înaintea construirii.

Pentru evitarea problemelor ulterioare se recomandă creșterea vizibilității rezultatelor

studiilor de risc astfel încât populația să cunoască realitatea din teren, riscul la care sunt expuși

și încadrarea proprietăților, a gospodăriilor, terenurilor agricole, a pădurii și terenuri care le au

în proprietate sau care urmează să fie achiziționate.

De asemenea, se recomandă anunțarea responsabililor locali asupra evenimentelor noi

de alunecare și a consecințelor directe și indirecte precum: crăpături în teren sau pereți, deplasări

pe orizontală sau pe verticala a unor construcții, pomi, stâlpi, apariția unor izvoare noi pe

versanți, modificarea poziției unor izvoare vechi, tulburarea nejustificata a apelor din fântâni,

modificări bruște ale nivelului apei în fântâni, apariția unor „ondulări” ale terenului, gropi,

șanțuri), astfel încât autoritățile locale să poată lua măsuri de diminuare a efectelor potențiale.

Informarea populației este recomandat să se realizeze nu doar în direcția cunoașterii

încadrării pe clase de hazard a teritoriului în care locuiesc și își desfășoară activitatea ci și în

direcția cunoașterii numerelor de urgență și a celor mai apropiate locații unde pot primi asistență

medicală și socială în cazul producerii unor evenimente extreme.

Nu în ultimul rând este necesară asigurarea bunurilor și a locuințelor în caz de dezastru

pe baza unor studii de specialitate care să permită apoi negocierea corectă a valorii asigurării,

respectiv a despăgubirilor.


26

Factorii decizionali locali au de asemenea o serie de obligații care se referă la informarea

populației asupra situației existente și a riscului la care este expusă, la introducerea în cadrul

Planului de Urbanism General a informațiilor legate de categoriile de hazard și risc aferent

pentru teritoriul administrativ Reghin, precum și la obligativitatea realizării studiilor geotehnice

de stabilitate (realizate de firme specializate) în momentul realizării unor construcții noi sau a

reabilitării unora deja existente și impunerea unor amenzi în momentul în care obligațiile nu

sunt respectate.

Este necesară de asemenea realizarea unor programe de educare a populației în ideea

conștientizării riscurilor la are sunt expuși și la informarea cu privire la măsurile de reducere a

gradului de defrișare și la importanța realizării unor lucrări de amenajare a versanților și de

plantare a unor specii cu rol de stabilizare a zonelor afectate sau cu potențial de apariție a

alunecărilor de teren.

O măsură absolut necesară este aceea de monitorizare continuă a teritoriilor instabile

din interiorul intravilanului Reghin, anunțarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență a

județului Mureș (ISU Horea) în cazul identificării unor instabilizări recente, și nu în ultimul

rând, atragerea fondurilor necesare pentru realizarea campaniilor de împădurire și neacordarea

avizelor de construcție în zonele cu probabilitate mare și medie de apariție a alunecărilor de

teren.

2.3.Riscul seismic

Zonele de hazard seismic, conform studiilor realizate de Institutului National de

Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, la nivel național sunt utilizate pentru

proiectarea construcțiilor rezistente la cutremur. Astfel intensitatea pentru proiectare a

hazardului seismic reprezintă valoarea de vârf a accelerației terenului (ag) pentru intervalul

mediu de recurență de referință (IMR) de 100 de ani.

La nivelul U.A.T. Reghin cea mai mare parte din teritoriu (5153 hectare) se încadrează

în clasa de intensitate 6,9 pe scara MSK, restul de 505,47 hectare din teritoriul estic fiind

caracterizat de o intensitate de 7 grade pe scara MSK. Această zonare a accelerației terenului

pentru proiectare a fost realizată pentru cutremure din surse crustale chiar în Romania

evenimentele seismice având intervalul mediu de recurență (al magnitudinii) IMR 100 ani,

valoare care se folosește pentru proiectarea construcțiilor la starea limită ultimă.


27

Fig. 13: Harta intensității seismice pe scara MSK la nivelul UAT Reghin


28

III.RISCURILE ANTROPICE (obiective SEVESO)

3.1.Analiza integrată a riscurilor antropice

Activităţile socio-economice (generatoare de riscuri antropice) fiind condiţionate în

mare măsură de potenţialul cadrului natural, schema generală de studiere a problematicii

riscului se bazează pe triada deterministă: Om-Natură-Societate.

Din analiza complexă a riscurilor antropice care se pot manifesta pe teritoriul

administrativ al municipiului Reghin, în corelaţie cu condiţiile naturale specifice, pot fi

identificate unele probleme de mediu şi disfuncţionalităţi, care sunt cele specifice unui sistem

urban de dimensiuni medii, dar foarte dinamic din punct de vedere socio-economic.

Din punct de vedere al programelor de măsuri, tipurile de risc identificate necesită o

abordare prin acţiuni concrete în vederea minimizării acestora sau chiar a eliminării cauzelor

generatoare de risc. Pe plan local se poate acţiona doar la nivelul reducerii efectelor imediate,

măsuri care nu vor remedia în totalitate riscul, rămânând în continuare un risc rezidual, latent.

O categorie aparte, încă insuficient studiată şi cunoscută o constituie aceea a riscurilor

generate de poluarea latentă și remanentă, precum şi cea indusă de schimbările globale ale

mediului (încălzirea climatului, degradarea stratului de ozon, etc.)

Principalele tipuri de riscuri antropice, identificate în etapa anterioară necesită o

abordare integrată, la nivel naţional. Astfel de riscuri majore manifestate pe teritoriul

administrativ al municipiului Reghin sunt:

1. Riscul poluării aerului atmosferic datorat activităților industriale.

2. Riscul poluării aerului atmosferic, a poluării sonore și a accidentelor datorat

traficului rutier.

3. Riscul poluării apelor de suprafață datorat activităților industriale și menajere.

4. Riscul poluării apelor subterane datorat activităților agricole.

Soluţionarea cauzelor acestor riscuri implică respectarea reglementărilor de mediu și

acţiuni atât la nivel local (conduceri de întreprinderi, consilii locale), regional (consilii judeţene,

IPM-uri, filiale CNAR, etc.), dar şi la nivel naţional prin toate organismele abilitate.

Din punct de vedere al calităţii mediului, activităţile antropice ce se desfăşoară pe

teritoriul administrativ al municipiului Reghin contribuie la poluarea aerului, apei şi solului,

efectele însumându-se pe arii mai mult sau mai puţin extinse. Astfel mediul hidric, apele de

suprafaţă şi apele subterane freatice contribuie la transportul şi diseminarea poluanţilor la mari


29

distanţe, aceştia trecând dintr-un sector în altul, urmând sensul de curgere al fiecărui subbazin

hidrografic.

Poluanţii aerului alcătuiţi din gaze toxice, pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie

sunt vehiculaţi la distanţă datorită mişcării maselor de aer, caracteristice fiecărei zone, proces

ce este dependent de condiţiile de dispersie ce depind de factorii climatici legaţi de inversiunile

termice, dominanţa unor vânturi în curenţii de aer, de geomorfologia zonei etc.

Calitatea solului este şi ea afectată de aceste procese de transport ale elementelor

poluante de către aer şi apă, aria de diseminare a acestora fiind dependentă de procesele de

sedimentare- decantare- depunere a particulelor poluante sau de extinderea ariilor ploilor acide.

3.2.Riscurile antropice induse de obiectivele SEVESO

Conform articolului 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra

instalațiilor tehnologice cu pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe

periculoase, în elaborarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului trebuie

analizată amplasarea obiectivelelor care se supun prevederilor hotărârii mai sus menţionate în

scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu.

În mod concret măsurile au în vedere necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între

aceste amplasamente şi zonele rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale

rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite.

Din analiza documentelor disponibile la nivelul APM Mureș (SITUAȚIA

OBIECTIVELOR SEVESO - act de reglementare, valabilitate) rezultă că actualmente pe

teritoriul administrativ al municipiului Reghin nu există obiective SEVESO.

Există însă o preocupare la nivelul comunității referitoare la dezvoltarea unui obiectiv

industrial, prin proiectul ”Construire Fabrică de clei, Reghin, Judeţul Mureş”, titularul

proiectului fiind compania SC KASTAMONU ROMANIA SA.

Pentru a evidenția posibilele riscuri induse în dezvoltarea urbanistică de implementarea

acestui proiect au fost analizate documentele disponibile după cum urmează:

- Studiu de evaluare adecvată pentru proiectul „Construire Fabrică de clei, Reghin, jud.

Mureş” elaborat de către Wildlife Management Consulting SRL în octombrie 2013;

- Raportul de risc pentru proiectul „Construire Fabrică de clei de pe amplasamentul SC

KASTAMONU ROMANIA SA, Reghin, jud. Mureş” elaborat de către SC OCON

ECORISC SRL, în anul 2013.


30

Pentru evaluarea impactului potenţial pe care emisiile în atmosferă îl pot produce în

atmosfera din zona amplasamentului, a fost realizat, de către Centrul de Cercetări pentru

Managementul Dezastrelor din cadrul UBB Cluj-Napoca, studiul “Simularea dispersiei de

formaldehidă emisă de la Fabrica de clei. Hărţi de dispersie”.

Studiu a utilizat modelul de dispersie ISCST3 (Industrial Source Complex Short Term

v.3) care este modelul de dispersie aprobat şi recomandat de către Agenţia pentru Protecţia

Mediului din SUA, pentru estimarea concentraţiilor poluanţilor purtaţi de vânt. Pentru a analiza

aportul fabricii de CLEI în poluarea atmosferei, au fost analizate trei variante şi anume:

Varianta 1: Surse vechi existente precum și cele aferente fabricii de PAL pe platforma

SC KASTAMONU ROMANIA.

Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zone protejate

(STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul

amplasamentului.

Varianta 2: Surse fabrica de CLEI pe platforma SC KASTAMONU ROMANIA.

Din simulări reiese că nu există depăşiri ale limitelor maxime admisibile pentru zone protejate

(STAS 12574/87).

Varianta 3: Surse vechi existente pentru formaldehidă, cele aferente fabricii de PAL şi

cele aferente fabricii de CLEI pe platforma KASTAMONU ROMANIA.

Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zone protejate

(STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul

amplasamentului.

Pe baza celor trei variante simulate şi prezentate mai sus, specialiștii CCMD au

concluzionat că funcţionarea fabricii de clei va avea un impact nesemnificativ asupra calităţii

aerului atmosferic din zona urbană.

În continuare se prezinta Hărţile de dispersie elaborate în cadrul studiului realizat de

CCMD (pentru varianta 2 nu au fost elaborate hărți de dispersie deoarece concentraţiile

calculate sunt mult prea mici).


31

Primul maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Al cincilea maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Hărți de dispersie – izoconcentrații de formaldehidă Varianta 1: Surse vechi existente şi cele aferente fabricii de PAL de pe platforma KASTAMONU ROMANIA Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zone protejate (STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul amplasamentului.


32

Primul maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute

Al cincilea maxim al concentraţiei calculate – timp de mediere 30 minute Hărți de dispersie – izoconcentrații de formaldehidă Varianta 3: Surse vechi existente pentru formaldehidă, cele aferente fabricii de PAL şi cele aferente Fabricii de clei de pe platforma KASTAMONU ROMANIA. Din simulări reiese că nu există depăşiri ale valorii pragului de intervenţie pentru zone protejate (STAS 12574/87) ci doar depăşiri ale valorii pragului de alertă şi numai în interiorul amplasamentului.


33

În baza analizelor și simulărilor din ”Raportul de securitate” referitor la compatibilitatea

teritorială de amplasare a Fabricii de clei, se menționează că în orice variantă de scenariu de

accident major, efectele potențiale pot afecta în cea mai mare proporție numai zone din

interiorul amplasamentului titularului de plan, corespunzătoare unor terenuri de categorie F

(1.Locaţii în interiorul amplasamentului și 2. Zone adiacente fabricii, unde nu se află structuri

ce necesită prezenţa unor grupuri de oameni.). Există totuși și terenuri din exteriorul

amplasamentului care pot fi afectate de aceste accidente, doar că acestea sunt considerate

terenuri de categorie E (1.Zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor

<0,5 m3/m2) deoarece fie au un caracter industrial, fie acum sunt libere de construcții dar au

fost ocupate în trecut de construcții cu caracter industrial.

Tocmai datorită existenței acestor terenuri de categorie E sub incidența posibilelor

efecte ale unui accident tehnologic, care permit în cadrul lor dezvoltarea de ”Zone predominant

rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor <0,5 m3/m2”, considerăm necesare măsuri de

prezervare și reglementare a acestor parcele prin PUG.


34

IV. SINTEZĂ: DISFUNCȚII ȘI PROPUNERI (Riscuri naturale și antropice)

Disfuncții Propuneri Existența a două areale cu alunecări de teren active în interiorul intravilanului

Monitorizarea permanentă a zonelor afectate de alunecări

Măsuri de atenuare a alunecărilor (drenaje, pereți de sprijin, restricții încărcare versanți, limitare surse vibrații etc.)

Introducerea de restricții de construire în zonele respective Existența unor areale cu probabilitate medie și mare de producere alunecărilor de teren

Realizarea de studii geotehnice pentru validarea posibilității de producere a alunecărilor

Introducerea de eventuale restricții de construire în zonele susceptibile la producerea de alunecari de teren

Realizarea de măsuri de prevenire a producerii alunecărilor de teren (evitarea supraîncărcării versanților, lucrări agrotehnice speciale etc.)

Colmatarea albiilor afluenților Mureșului cu materiale de proveniență naturală sau antropică (aluviuni, vegetație, deșeuri)

Întreținerea corespunzătoare a albiilor pentru prevenirea fenomenelor de inundații datorate îngustării profilului

Subdimensionarea rețelei de canalizare pluvială din zonele rezidențiale de pe versanți

Calibrarea rețelei de canalizare pentru preluarea debitelor generate la ploi torențiale

Insuficienta informare a populației referitoare la expunerea la risc (areale, clase, probabilități)

Campanii de informare referitoare la expunerea populatiei si bunurilor la riscuri

Evaluarea reală a bunurilor și proprietăților și stimularea realizarea de asigurări de risc pentru bunuri

Existența unor cladiri expuse la risc seismic

Măsuri de consolidare a clădirilor expuse la risc seismic

Accidente rutiere, poluarea aerului și sonoră generate de traficul rutier intens

Realizarea de variante de centuri de ocolire pentru devierea traficului de tranzit

Conflicte potențiale în amplasarea unor noi obiective industriale (Fabrica de clei)

Respectarea prevederilor cu privire la amplasarea obiectivelor industriale în raport cu categoriile de terenuri adiacente

Detalierea studiilor privitoare la determinarea distanțele până la care se manifestă efectele poluării sau accidentelor tehnologice

Studiu de fundamentare privind „Riscurile geografice ... · PDF fileStudiu de...

Documents

Transcript of Studiu de fundamentare privind „Riscurile geografice ... · PDF fileStudiu de...