UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROIECT ECONOMIC II

Coordonator ştiinţific:

Prof.univ.dr. Manoela POPESCU

Student:

TRUŞCĂ Ciprian

An III, grupa 20

BUCUREŞTI - 2012

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI

COMERCIAL

STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND LANSAREA UNEI AFACERI

Coordonator ştiinţific licenţă:

Lect. univ. dr. Manoela POPESCU

Student:

TRUŞCĂ Ciprian

BUCUREŞTI – 2012

CUPRINS

Introducere :.........................................................................................................................6

Cap 1: Constituirea unei firme –aspecte metodologice........................................................7

1.1 Motivatia infiintarii firmei.....................................................................................7

1.2 Etapele infiintarii unei firme:................................................................................7

1.3 Legislatia romaneasca privind infiintarea unei intreprinderi:................................9

Cap 2: Metode de finantare a unei firme:...........................................................................14

2.1 Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii:......................................15

Cap 3 Studiul pietei specifice.............................................................................................15

3.1Analiza pietei:...........................................................................................................16

3.2Analiza concurentei...................................................................................................16

Cap 4 Elaborarea planului de afaceri privind infiintarea firmei S.C. Thot S.R.L..............20

4.1 Prezentarea afacerii..................................................................................................20

4.2 Motivatiile cumpararii serviciului-produs oferit de biblioteca Thot ar putea fi urmatoarele:....................................................................................................................22

4.3 Administrarea organizarea si personalul..................................................................24

4.4 Strategia de marketing..............................................................................................24

Bibliografie:.......................................................................................................................26

Introducere :

Tema isi propune sa stabileasca daca afacerea este sau nu realizabila din cat mai

multe puncte de vedere si pentru ca din totdeauna am avut un spirit innovator si am avut o

multime de idei am decis sa accept si aceasta provocare. Consider ca infiintarea unei

firme este locul unde se da batalia finala intre inovatie , strategie si societate; Iata deci ca

desi lumea se invarte in jurul banilor , totusi afacerile se invart in jurul oamenilor.

Evident toata lumea isi doreste mai multi bani, un trai mai bun, o pozitie sociala

mai inalta insa toata lumea fuge de responsabilitati de confruntari directe cu greutatile de

esec si multe alte lucruri neplacute ce pot apare in viata unei firme; Primul lucru la care ar

trebui sa te gandesti cand infiintezi o afacere consider eu ca este referitor la vanzari,

degeaba produsul tau este cel mai bun cu cele mai bune calitati de pe piata la un prêt

foarte bun etc. daca nimeni nu intelege ce face sau la ce este necesar acel produs, asadar

degeaba ai produse daca nu ai cui le vinde, pana la urma scopul final al infiintarii firmei

este obtinerea de profit, pe care nu il poti obtine decat prin vanzare.

Cap 1: Constituirea unei firme –aspecte metodologice

1.1 Motivatia infiintarii firmei

Motivaţia înfiinţării unei firme poate varia de la caz la caz, aceasta fiind, de cele mai

multe ori susţinută de obţinerea de profit, scopul principal al oricărei întreprinderi.In

cazul meu obtinerea de profit se afla pe un loc secund , deoarece iubesc cartile, imi place

sa fiu independent ,ador provocarile deci iata solutia : infiintarea unei Bristo-biblioteci

care sa imi aduca atat bani cat si faima.

1.2 Etapele infiintarii unei firme:

Dupa ce actele au fost stabilite sa vedem ce trebuie sa facem efectiv pentru a avea

propria noastra firma. Pentru infiintarea unei societati comerciale, in general, trebuie

parcurse urmatoarele etape:

Se alege forma juridica de societate (societate in nume colectiv, societate in comandita

simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni, societate cu raspundere

limitata)

Alegerea si rezervarea denumirii societatii: se aleg cel putin 3 denumiri, in

ordinea preferintelor

Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificarii activitatilor din

economia nationala (codul CAEN); stabilirea obiectului principal de activitate ti a

obiectelor secundare de activitate

Stabilirea locului / spatiului unde societatea va avea sediul principal si, daca este

cazul, a sediilor secundare

Stabilirea administratorului sau administratorilor societatii

Tipul de societate pentru a fixa baza de impozitare: intreprindere mica -

microintreprindere (3% impozit) sau intreprindere mare - macrointreprindere (16%

impozit)

Se alege ca firma sa fie platitoare de TVA sau nu (foarte important)

Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care

asociatii au ales-o

Declaratii ale asociatilor privind faptul ca nu au antecedente penale si ca

indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi asociati si administratori

Incheierea contractului de comodat sau de inchiriere, indiferent daca spatiul unde

se desfasoara activitatea este proprietate sau nu

Cazierele fiscale ale viitorilor asociati - se elibereaza de Directia Generala a

Finantelor publice (dureaza 5 zile lucratoare)

Capitalul social al firmei - se stabileste suma, se alege banca la care se doreste

deschiderea contului si se depun banii de catre un administrator, asociat sau un

imputernicit al acestora). Capitalul social minim este de 200 lei pentru SRL

Depunere specimen semnatura la Registrul Comertului sau la notarul public

Se face cererea de inregistrare societate

Declaratie pe propria raspundere pentru desfasurarea unei activitati sau fara

activitate

Dupa finalizarea intregii documentatii se depune dosarul la Biroul Unic din cadrul

Oficiului Registrului Comertului. In termen de aproximativ 4 zile vor iesi actele de

infiintare ale societatii, adica: incheierea judecatoreasca de autorizare a functionarii

societatii, certificatul de inregistrare, certificatul sau certificatele constatatoare care tin loc

de autorizatii (in cazul in care nu se desfasoara o activitate care sa aiba un impact

semnificativ asupra mediului).

Incepand din acest moment firma poate functiona legal.

1.3 Legislatia romaneasca privind infiintarea unei intreprinderi:

Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital

Legea nr. 503 din 17 noiembrie 2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor

de asigurarep[\

Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2722/C din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea

modelului cererii de inregistrare in registrul comertului si al declaratiilor pe propria raspundere

privind autorizarea functionarii]

Legea 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei

Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comertului,

Legea nr. 348 din 6 iulie 2001 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul

comertului (M.Of. nr. 381 din 12 iulie 2001).

.U.G. nr. 129 din 10 octombrie 2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul

comertului si a Ordonantei deurgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor

formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (M.Of.

nr. 746 din 11 octombrie 2002).

.G. nr. 15 din 30 ianuarie 2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul

comertului (M.Of. nr. 61 din 1 februarie 2003).

Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in

exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si

sanctionarea coruptiei (M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003).

Legea nr. 505 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati

administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (M.Of. nr. 857 din

3 decembrie 2003).

Legea nr. 183 din 17 mai 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 30/2003 pentru

modificarea art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate

(M. Of. nr. 321 din 13 mai 2003)

O.G. nr. 72 din 13 august 2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind

registrul comertului (M. Of. nr. 791 din 27 august 2004)

Legea nr. 519 din 23 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 72/2004

pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1996 privind registrul comertului (M. Of. nr. 1109

din 26 noiembrie 2004)

Legea nr. 1 din 21 februarie 2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei (M.Of. nr.

172 din 28 februarie 2005)

O.U.G. nr. 17 din 9 martie 2005 pentru stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul

administratiei publice centrale (M.Of. nr. 229 din 18 martie 2005)

Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990

privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului,

republicata (M.Of. nr. 955 din 28 noiembrie 2006)

O.U.G. nr. 119 din 21 decembrie 2006 privind unele masuri necesare pentru aplicarea unor

regulamente comunitare de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (M.Of. nr. 1036 din

28 decembrie 2006)

Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societatile comerciale, republicata (M.Of. nr.

1066/17.11.2004),

Legea nr. 302 din 24 octombrie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990

privind societatile comerciale (M.Of. nr. 953 din 27 octombrie 2005)

Legea 359 din 8 septembrie 2004, privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in

registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice,

inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M.Of.

nr. 839/13.09.2004), cu modificarile si completarile ulterioare:

O.U.G. nr. 75 din 30 septembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004

privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice,

asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la

autorizarea functionarii persoanelor juridice (M.Of. nr. 932/12.10.2004)

O.G. nr. 28 din 26 ianuarie 2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale (M.Of.

nr. 89 din 31 ianuarie 2006)

O.G. nr. 35 din 26 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.

92/2003 privind Codul de procedura fiscala (M.Of. nr. 675 din 7 august 2006)

Legea nr. 360 din 21 septembrie 2006 pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 359/2004

privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice,

asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la

autorizarea functionarii persoanelor juridice (M.Of. nr. 799 din 22 septembrie 2006)

Legea nr. 300 din 28 iunie 2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor

familiale care desfasoara activitati economice in mod independent (M.Of.nr. 576 din 29 iunie

2004),

Legea nr. 378 din 13 decembrie 2005 pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 300/2004

privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati

economice in mod independent (M.Of. nr. 1138 din 15 decembrie 2005)

.U.G. nr. 40 din 31 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 300/2004 privind

autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in

mod independent (M.Of. nr. 493 din 7 iunie 2006)

H.G. nr. 1766 din 21 octombrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care

desfasoara activitati economice in mod independent (M.Of. nr. 1048 din 12 noiembrie 2004)

Legea nr. 566 din 9 decembrie 2004 a cooperatiei agricole (M.Of. nr. 1236 din 22

decembrie 2004

Legea nr. 134 din 12 mai 2006 pentru modificarea alin. (3) al art. 4 din Legea cooperatiei

agricole nr. 566/2004 (M.Of. nr. 429 din 18 mai 2006)

Legea nr. 343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal (M.Of. nr. 662 din 1 august 2006)

Legea nr. 32 din 16 ianuarie 2007 pentru modificarea si completarea Legii cooperatiei

agricole nr. 566/2004 (M.Of. nr. 47 din 22 ianuarie 2007

O.U.G. nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului (M.

Of. nr. 1027 din 27 decembrie 2006)

Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor

(M. Of. nr. 148 din 10 aprilie 2000),

O.U.G. nr. 51 din 29 martie 2001 pentru modificarea art. 44 din Legea nr. 32/2000 privind

societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor(M.Of. nr. 175 din 6 aprilie 2001)

Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000

privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor(M.Of. nr. 193 din 26 martie 2003)\

Legea nr. 403 din 11 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000

privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M.Of. nr.976 din 25 octombrie

2004)\\

Legea nr. 503 din 17 noiembrie 2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor

de asigurare (M.Of. nr. 1193 din 14 decembrie 2004)

O.U.G. nr. 61 din 23 iunie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995

privind asigurarile si reasigurarile in Romania (M.Of. nr. 562 din 30 iunie 2005)

O.U.G. nr. 201 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr 32/2000

privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M.Of. nr. 1191 din 29 decembrie

2005)

Legea nr. 113 din 4 mai 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare

si supravegherea asigurarilor (M.Of. nr. 421 din 16 mai 2006)

.U.G. nr. 87 din 8 noiembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000

privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor (M.Of. nr. 916 din 10 noiembrie

2006

Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital (M.Of.nr 571 din 29 iunie 2004),

O.G. nr. 41 din 14 iulie 2005 privind reglementarea unor masuri financiare (M.Of. nr. 677 din

28 iulie 2005)

Legea nr. 97 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 41/2005

privind reglementarea unor masuri financiare (M.Of. nr. 375 din 2 mai 2006)

O.G. nr. 75 din 30 august 2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal,

republicata (M.Of. nr. 664 din 23 iulie 2004),

O.G. nr. 10 din 21 ianuarie 2005 privind reglementarea unor masuri financiare (M.Of. nr. 96

din 28 ianuarie 2005)

H. G. nr. 913 din 10 iunie 2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile

efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M.Of.nr. 589 din 1 iulie 2004)

H.G. nr. 1422 din 11 octombrie 2006 pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de

oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M. Of. nr. 867 din 24 octombrie 2006).\\

Ordinul Ministrului Justitiei nr. 3116/C din 9 noiembrie 2004 privind aprobarea tarifelor

pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale

(M.Of. nr. 1105 din 26 noiembrie 2004)

Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2722/C din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea

modelului cererii de inregistrare in registrul comertului si al declaratiilor pe propria raspundere

privind autorizarea functionarii (M.Of. nr. 776 din 15 noiembrie 2007)

Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2735/C din 23 septembrie 2003 privind aprobarea

tarifelor pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului si de Oficiul

National al Registrului Comertului (M.Of. nr. 691 din 2 octombrie 2003)

H.G. nr. 166 din 13 februarie 2003 privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care

doresc sa infiinteze o afacere proprie (M.Of. nr. 114 din 24 februarie 2003)

Legea 52 din 7 iulie 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori publicat in M.Of. nr.

210 din data: 08/11/1994

Legea 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei

Legea 507 din 12 iulie 2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice

de catre persoane fizice

Legea 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor

Legea nr.241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr.92/1997 privind stimularea investitiilor directe

Cap 2: Metode de finantare a unei firme:

Unul din primele lucruri pe care un intreprinzator trebuie sa-l faca este estimarea cat mai

precisa a sumei de bani necesare afacerii, indiferent de etapa ciclului de viata al afacerii

(capital pentru demararea afacerii, pentru functionarea firmei pe termen scurt sau pentru

dezvoltare strategica pe termen lung). Pregatirea unei proiectii realiste a necesarului de

finantare presupune luarea in considerare a unei game largi de costuri asociate cu planul

de afaceri, ajutand si la prezentarea in fata unui creditor sau investitor caruia ii

demonstreaza faptul ca va intelegeti afacerea si piata in care aceasta actioneaza.

Ideea despre finantare pe care o au majoritatea intreprinzatorilor este de a acumula banii

necesari afacerii din orice surse de finantare, pe orice cai, in orice cantitate si cat mai usor

posibil. Din pacate, aceasta abordare nu tine cont de faptul ca obtinerea banilor pentru

afacere implica o multime de compromisuri, atat financiare cat si nefinanciare, bune sau

rele.

Dar firmele au nevoie de mai mult decat o simpla suma de bani, ele au nevoie de bani

“inteligenti”, de surse de finantare, ceea ce presupune ca acesti bani aduc impreuna cu ei

si sprijin si consultanta pentru afacere. Astfel de finantare poate fi o finantare garantata de

o organizatie guvernamentala, situatie care permite mentinerea proprietatii intacte pana in

momentul in care veti dori sa vindeti o parte din actiunile firmei.

2.1 Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii:

- fondurile proprii si fondurile imprumutate de la familie si prieteni;

- creditele bancare;

- emiterea de actiuni si obligatiuni;

- finantarile din programe speciale;

- fondurile de capital de risc;

- leasingul;

- creditele de la furnizori si clienti;

- creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea)

Cap 3 Studiul pietei specifice

Orice studiu de piata trebuie sa includa urmatoarele elemente:

* analiza pietei: dimensiuni, evolutii, comportamente specifice;

* analiza concurentei: caracteristici, posibilitati, limite;

3.1Analiza pietei:

Sediul bibliotecii prin care se vor oferi serviciile, numit “THOT” , va fi pe cat posibil

amplasat intr-o zona nu tocmai centrala dar nici periferica a orasului Bucuresti.Calitatea,

modul de prezentare al beneficiilor, serviciul , amabilitatea personalului si chiar daca

amplasarea nu va fi una centrala pentru ca acolo chiriile sunt foarte mari dar deasemenea

este si foarte multa aglomeratie si galagie ceea ce este de evitat intr-o biblioteca.

Ca perspective se va încerca, în principalele orase ale tarii (Constanta, Bucuresti, Brasov,

Timisoara), dezvoltarea unui lant de biblioteci.Ele vor avea aceeasi fatada exterioara,

aceeasi firma (nume, tip de scris, culoare) si decoratiuni interioare.

Clientii vizati de afacere au vârsta de peste 14 ani, o pondere ridicata detinând-o cei cu

vârsta cuprinsa între 17-25 de ani Insa si cei de 25+ ani formeaza o parte importanata, mai

ales pe termen lung acestia facând parte dintr-un segment de consumatori în formare,care

în viitor pot deveni fideli.

Consumatorii vizati de afacere se deosebesc prin comportament si ocupatie(oameni de

afaceri, intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali este data de

posibilitatile lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-si oferi un

serviciu de buna calitate.

3.2Analiza concurentei

Concurentii principali potentiali îi reprezinta bibliotecile deja existente.Faptul ca

ele deja exista(deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare reputatie(destul de buna în

lipsa de altceva), au o clientela oarecum fidela, sunt câteva din avantajele concurentiale

pe care aceste afaceri le prezinta.

Cu toate acestea, lipsa unui segment de piata propriu stabil ca si nivelul calitativ

alserviciului care a scazut odata cu trecerea timpului, formeaza puncte slabe ce pot fi, si

trebuie, atacate printr-o buna strategie de marketing.

Am facut o analiza a celor mai cunoscute 10 biblioteci din Bucuresti pe urmatoarele

criterii:

A) Fond de carte

B) Diversitate

C) Ambianta

D) Evenimente

E) Informatizare

Prin intermediul centrelor culturale occidentale, tinerii au luat cunostinta despre cum ar

trebui de fapt sa arate o biblioteca si ce ar trebui sa contina ca sa atraga lumea spre

cultura.

Astfel, ea ar trebui sa aiba un fond de carte (nu neaparat foarte divers, cat scump),

continuu updatat, sa aiba o mediateca in care sa se gaseasca titluri de filme/stiluri

muzicale noi, sa organizeze evenimente culturale alternative, pe teme de ultima ora. In

aceasta zona de cultura urbana, standardul il face British Council, care are o deschidere

clara spre culturile tinerilor, organizand inclusiv party-uri neconventionale; la polul opus

se afla centrul de studii americane, o institutie aproape militara, in care accesul e la fel de

dificil ca pe Aeroportul Kennedy, iar evenimentele organizate sunt plictisitoare, din

proximitatea politicii. Oricum, marea problema a bibliotecilor de pe langa aceste centre

culturale o constituie spatiul mic de depozitare, care le obliga sa-si restranga drastic

fondul de carte. Dintre bibliotecile romanesti, cel mai bine s-au adaptat noului concept

Biblioteca Centrala Universitara, care devine incet un spatiu prietenos pe model

occidental, si Bibioteca Metropolitana din Amzei, care incearca timid sa-si deschida

portile spre organizare unor evenimente mai neconventionale. La polul opus se afla

Biblioteca Academiei, o institutie care restrictioneaza prin masuri birocratice accesul

studentilor la fondul ei impresionant de carte.

Biblioteca Centrala Universitara (str. Boteanu 1)

1. BCU reuseste o medie foarte buna a serviciilor: abonamente ieftine (sau gratuite pentru

studenti), acces nerestrictionat si servicii de calitate. Intre bibliotecile mostenite din

comunism, BCU s-a miscat in acord cu spiritul vremurilor: a fost renovata, poseda un lift

si un bufet la preturi studentesti. Sala principala de lectura este luminoasa si foarte

aerisita, garantand intimitatea de a putea citi o carte fara paranoia ca cineva ar putea

vedea ce citesti. Fondul de carte romanesc este urias (chiar daca biblioteca nu mai ia

cartile pe gratis, ci le achizitioneaza), iar fondul de carte straina imbunatatit substantial de

la an la an. Biblioteca este total informatizata, iar programul de cautare este prietenos.

Serviciile sunt profesioniste, asteptarea unei carti nu dureaza mai mult de 20 de minute.

Se simte lipsa unei mediateci extensive, frustreaza ca biblioteca digitala este axata doar pe

carte romaneasca. Punctul tare al bibliotecii este fondul urias de carte pentru salile de

lectura - insa fondul de imprumut pentru acasa e destul de subtire (in special pentru carti

straine). Evenimentele organizate aici au un aer cam batranicios, "universitar". Oricum,

BCU incepe incet sa capete look-ul si atmosfera unei biblioteci occidentale.

Biblioteca British Council Calea Dorobantilor 14)

2. Fond de carte substantial, divers si updatat, in special pe stiinta si pe studii culturale.

Campioana a organizarii de evenimente, de regula cu o aura de cool urban. Bila neagra

este pretul permisului, inaccesibil omului de rand (130 – adulti, 90 – elevi si studenti).

Fond semnificativ de carte virtuala. Catalog online, pentru cei care nu vor sa riste sa ceara

o carte deja imprumutata. Fond de carte si meditatii pentru cei care pregatesc testul

Cambridge.

Institutul Cultural Francez Bd. Dacia 77)

3. O medie foarte buna reuseste si biblioteca Institutului Cultural Francez: abonamente

relativ ieftine (comparate cu suratele ei din alte tari), cea mai buna mediateca (in special

pe muzica si filme), fond de carte continuu actualizat, catalog online

. Site-ul este cam haotic (mediateca este de exemplu organizata sub forma de blog), iar

evenimentele organizate sunt usor mai elitiste decat cele organizate la British Council.

 

Biblioteca Metropolitana "Mihail Sadoveanu" (str. Tache Ionescu 4)

4. Bibiloteca metropolitana are o multime de sucursale de cartier – ne vom referi doar la

sediul central. Accesul este gratuit, platindu-se doar serviciile auxiliare imprumutului de

carti (scanare, copiere pe stick, serografiere etc.). Nu are sala de lectura. Biblioteca sonora

pentru nevazatori si ambliopi. Fond nesemnificativ, simbolic, de carte virtuala (Miron

Costin, Ion Creanga etc.). Insuficient informatizata. In ultimul timp, s-a lansat in

organizarea de evenimente, incercand sa iasa din zona evenimentelor culturale prafuite

(nu percepe taxa pentru spatiu de pilda, fapt care atrage artistii tineri).

Biblioteca Goethe Institut (Henry Coanda 22)

5. Carti si materiale in limba germana. Tarife accesibile – 25 lei (adulti) sau 15 lei

(studenti, pensionari). Termenul de imprumut pentru cartile din sectiunea pedagogica este

de doar o saptamana. Este unul din cei mai activi organizatori de evenimente – de obicei

legate de arta tanara, festivaluri de filme

, dezbateri pe teme actuale. Mediateca diversa, updatata continuu. Catalog online

neprietenos.

Biblioteca "Luis Rosales" a Institutului Cervantes (Marin Serghelescu 12)

6. Carte spaniola. Mai putin high tech decat omoloagele ei occidentale. Biblioteca mica,

20.000 de volume. Acces liber pentru consultarea fondului la sala de lectura, 15 euro/an

pentru cei care vor sa imprumute acasa. Evenimente mai rare, dar spectaculoase –

expozitie de publicitate spaniola, filme din underground-ul cinematografiei spaniole etc.

Biblioteca Nationala (Ghica 4)

7. Impreuna cu biblioteca Academiei, are cel mai mare fond de carte. Aspect neprietenos,

batranicios – obligatiile si regulamentele sunt vizibile peste tot. Permisul se acorda gratuit

oricui il solicita si a implinit 18 ani. Sali de lectura multe si mari, cu aspect comunist;

imprumuturi doar la sala, nu si acasa. Se asteapta prea mult pentru o carte. Mediateca pe

discuri LP. Evenimente ultraobosite, cele mai multe academice sau legate de

biblioteconomie.

Biblioteca Academiei (Cale Victoriei 125)

8. Acces dificil: ca student, permisul se acorda doar cu avizul decanului. Institutie

prodigioasa (prin fondul de carte enorm care dubleaza - nejustificat - Biblioteca

Nationala), dar practic inexistenta. Sali de lectura indestulatoare pentru specialistii care o

frecventeaza. Evenimente specializate, fara relevanta pentru publicul larg. Site imposibil

de utilizat, in culori ingrozitoare.

Biblioteca pentru copii Ion Creanga (Christian Tell 10)

9. Filiala a Bibliotecii Metropolitane, care face eforturi sa se adapteze copilului de azi.

Fond de carte divers (beletristica, enciclopedii, reviste etc) si partial adus la zi (RAO,

Corint Junior etc). Beletristica in limbi straine slab reprezentata (Folio Clasique,

Wordwords Classics). Activitati colaterale cititului – teatru de papusi, o "ludoteca" unde

copiii se pot juca sub supraveghere, ateliere de creatie. Acces gratuit.

Biblioteca Pedagogica (Zalomit 12)

10. O biblioteca onorabila, cu un fond de carte de 450.000 de titluri, a carei soarta (sau

macar locatie) este deocamdata incerta - sediul in care a functionat pana acum este

retrocedat fostilor proprietari. Acces contra cost. Cea mai buna biblioteca de carte

teoretica (stiinte sociale). Sala de lectura aerisita, dar pe stil vechi, comunist. Nu detine

catalog online, site-ul continand doar informatii generale.

Cap 4 Elaborarea planului de afaceri privind infiintarea

firmei S.C. Thot S.R.L.

4.1 Prezentarea afacerii

S.C. Thot. SRL. este o firma a carei principala afacere este în sectorul tertiar

(servicii),respectiv o biblioteca.

Acesta se doreste a fi deschis în orasul Bucuresti si va oferi servicii de o calitate

deosebita de cele ale bibliotecilor concurente. Unul din punctele de atractie, va concura

designul interior distingându-se prin mobilerul deosebit si modul de decorare.

Cartile si spectacolele vor avea caracter variat incluzand toate beneficiile oferite

de bibliotecile direct concurente

Preturile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor.Ceea ce va distinge

biblioteca vor fi spatiul intim cat mai propice cititului, fotoliile mari si pufoase care sa

te faca sa uiti de durerile de spate avute din scoli sau birouri de servici si bineinteles

faptul ca in aceasta bristo-biblioteca poti servi masa , un ceai fierbinte pe timpul iernii sau

o limonada racoroasa , vara.

O alta caracteristica proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta

evidentiindu-se prin comportament, tinuta si“eticheta”.

Clientii cu disponibilitate de a cheltui vor constitui piata tinta si vor oferi o

imagine de prestigiu bibliotecii, dar oferta se adreseaza si tinerilor , studentilor si

oamenilor de rand deoarece acestia beneficiaza de reduceri.

Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea

firmei,concretizându-se în câstigarea unei clientele fidele, daca nu frecvente, dispusa sa

cheltuiasca pentru a-si oferi un serviciu diferentiat.

Forma juridica- SRL- a fost considerata cea mai potrivita din urmatoarele motive:

-raspundere limitata a asociatilor;

-capitalul social al firmei este distinct de cel al asociatilor;

-formulare simple la constituire;

-capital social redus.

Dezavantajul principal prezentat de o astfel de forma juridica: obiect limitat de

activitate nu constituie un impediment pentru scopul propus.

Sediul bibliotecii prin care se vor oferi serviciile, numit Thot, va fi pe cat posibil

amplasat intr-o zona nu tocmai centrala dar nici periferica a orasului Bucuresti.Calitatea,

modul de prezentare al beneficiilor, serviciul , amabilitatea personalului vor reprezenta

unul din punctele forte ale firmei si chiar daca amplasarea nu va fi una centrala deoarece

acolo chiriile sunt foarte mari ,dar deasemenea este si foarte multa aglomeratie si galagie

ceea ce este de evitat intr-o biblioteca, clientii vor veni pentru posibilitatea asigurarii unui

numar mai mare de locuri de parcare si evident pentru serviciile oferite.

Ca perspective se va încerca, în principalele orase ale tarii (Constanta, Bucuresti,

Brasov, Timisoara), dezvoltarea unui lant de biblioteci.Ele vor avea aceeasi fatada

exterioara, aceeasi firma (nume, tip de scris, culoare) si decoratiuni interioare.

Clientii vizati de afacere au vârsta de peste 14 ani, o pondere ridicata detinând-o

cei cu vârsta cuprinsa între 17-25 de ani.Si cei de 25+ ani formeaza o parte importanata,

dar mai ales pe termen lung acestia facând parte dintr-un segment de consumatori în

formare,care în viitor pot deveni fideli.

Consumatorii vizati de afacere se deosebesc prin comportament si

ocupatie(oameni de afaceri, intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali

este data de posibilitatile lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-si

oferi un serviciu de buna calitate.

4.2 Motivatiile cumpararii serviciului-produs oferit de biblioteca Thot ar

putea fi urmatoarele:

Petrecerea unei zile/seri placute inconjurat de cartile preferate muzica ambientala

etc(pentru ca programul biblioteci va fi non stop)

servirea unei mese bune intr-o atmosfera placuta

discutii intalniri intre oameni de afaceri

Concurentii principali potentiali îi reprezinta bibliotecile deja existente.Faptul ca ele deja

exista(deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare reputatie(destul de buna în lipsa de

altceva), au o clientela oarecum fidela, sunt câteva din avantajele concurentiale pe care

aceste afaceri le prezinta.

Cu toate acestea, lipsa unui segment de piata propriu stabil ca si nivelul calitativ al

serviciului care a scazut odata cu trecerea timpului, formeaza puncte slabe ce pot fi, si

trebuie, atacate printr-o buna strategie de marketing.

Tinând cont de câteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de

înalta calitate, câstiguri reduse în primul an de activitate si de alti factori care pot

influenta negativ mersul afacerii(inflatie, rata dobânzii) este deci obligatorie analiza

atenta si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovare a

serviciului oferit. Politica firmei în domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe

unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari si administrator) trebuie sa

conceapa o strategie de marketing care sa contina metode si elemente specifice fiecarei

etape din viata bibliotecii

Astfel, chiar in ziua deschiderii bibliotecii vor fi invitate personalitati publice ale orasului

Bucuresti, oameni de cultura, oameni de afaceri de succes care se bucura de o buna

reputatie. Reclama în aceasta perioada va fi bine orientata, tintind segmentul de piata

urmarit. Acest lucru se va realiza prin intermediul:

Cartilor de vizita trimise pe adresa societatilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor

publice, culturale si de învatamânt;

Difuzarii de brosuri în cazul sosirii unor delegatii straine sau desfasurarii unor conferinte

sau comunicari stiintifice în orasul Bucuresti;

Un mediu de comunicare îm masa, radioul va fi o alta cale de a face reclama; însa acest

procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente;

In perioada calda a anului(lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intensa, mai

incisiva ca de obicei, iar mesaj va fi adresat unui segment mai larg de consumatori.

Motivul îl constituie evolutia cererii anuale din orasul Bucuresti si atragerea unui numar

cât mai mare de clienti

Strategia organizationala vizata va trebui sa mentina organizatia activa, dinamica si cu un

nivel ridicat al fortei competitionale

Aceasta strategie va avea ca o biectiv dezvoltarea produsului sau, respectiv

îmbunatatireaserviciului sau si a meniurilor. O alta strategie va consta în patrunderea în

domenii de afaceri furnizoare, realizându-se o integrare în amonte. Se va încerca în

acelati timp o strategie de diferentiere a produsului serviciu, pentru a putea fi perceput ca

unic, cel putin în zona municipiului Bucuresti. Strategia de diferentiere permite, prin

oferirea unui produs de o calitate net superioara, posibilitatea de a practica preturi mai

mari, realizând profituri mai ridicate si o mai larga flexibilitate cu furnizorii.

4.3 Administrarea organizarea si personalul

Conducerea firmei va fi asigurata de un manager angajat care va administra firma si care

va prezenta periodic un raport de activitate si care va fi selectat în special dupa trasaturile

sale “umane”:

• asumarea responsabilitatii;

• puterea ridicata de munca;

• placerea de a lucra în domeniu;

• pricepere organizatorica;

• originalitate în gândire;

• sinceritate si loialitate;

• spirit inovator.

Pentru acest post este cea mai potrivita o persoana cu o vârsta cuprinsa între 25-30

de ani,dinamica, capabila sa asimileze rapid cunostintele si sa învete din greseli; sa aiba

un caracter deschis, prezinta de spirit si sa prezinte, de ce nu, o înfatisare

placuta.Profesional nu este absolut necesar sa fie absolvent(a) al unei scoli, al unor

cursuri de specialitate sau a unei institutii cu caracter economic, dar este recomandabil.

4.4 Strategia de marketing

Tinând cont de câteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de

înalta calitate, câstiguri reduse în primul an de activitate si de alti factori care pot

influenta negativ mersul afacerii(inflatie, rata dobânzii) este deci obligatorie analiza

atenta si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovare a

serviciului oferit. Politica firmei în domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe

unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari si administrator) trebuie sa

conceapa o strategie de marketing care sa contina metode si elemente specifice fiecarei

etape din viata bibliotecii

Astfel, în chiar ziua deschiderii lbibliotecii vor fi invitate personalitati publice ale orasului

Bucuresti, oameni de cultura, oameni de afaceri de succes care se bucura de o buna

reputatie. Reclama în aceasta perioada va fi bine orientata, tintind segmentul de piata

urmarit. Acest lucru se va realiza prin intermediul:

Cartilor de vizita trimise pe adresa societatilor comerciale, a firmelor, sau institutiilor

publice, culturale si de învatamânt;

Difuzarii de brosuri în cazul sosirii unor delegatii straine sau desfasurarii unor conferinte

sau comunicari stiintifice în orasul Bucuresti;

Un mediu de comunicare îm masa, radioul va fi o alta cale de a face reclama; însa acest

procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte si intermitente;

înainte de lansarea afacerii, pentru a informa potentialii clienti de intentia de a se dechide

o noua biblioteca cu un anumit specific si diferentiat prin calitate;

în perioada calda a anului(lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intensa, mai

incisiva ca de obicei, iar prin mesaj va fi adresabila unui segment mai larg de

consumatori. Motivul îl constituie evolutia cererii anuale din orasul Bucuresti si atragerea

unui numar cât mai mare de clienti

Strategia organizationala vizata va trebui sa mentina organizatia activa, dinamica si cu un

nivel ridicat al fortei competitionale

Aceasta strategie va avea ca o biectiv dezvoltarea produsului sau, respectiv

îmbunatatireaserviciului sau si a meniurilor. O alta strategie va consta în patrunderea în

domenii de afaceri furnizoare, realizându-se o integrare în amonte(vezi subcapitolul

Perspective). Se va încerca în acelati timp o strategie de diferentiere a produsului serviciu,

pentru a putea fi perceput ca unic, cel putin în zona municipiului Bucuresti. Strategia de

diferentiere permite, prin oferirea unui produs de o calitate net superioara, posibilitatea de

a practica preturi mai mari, realizând profituri mai ridicate si o mai larga flexibilitate cu

furnizorii.

Bibliografie:www.consultantabuzau.ro/

www.insse.ro/

www. firme .ro/ legislatie - infiintare - firma .html