!Studiu de fezabilitate FINAL!!!!!!!!(2)

Studiu de fezabilitate

Partea I :

1. Date generale

1.1 Denumirea solicitantului si datele de identificare ale acestuia

Numele solicitantului : S.C. AVICARVIL S.R.L.Sediul social: sat Francesti, com Francesti, nr.1, judetul Valcea, tel. 0722592918Sedii secundare:

Sat Budesti, comuna Budesti, judetul Valcea Oras Babeni, strada Calea lui Traian, nr. 176, judetul Valcea – Fabrica de nutreturi

combinate Sat Mihaiesti, comuna Mihaiesti, judetul Valcea – Ferma gaini rase grele si statie de

incubatie Sat Negreni, comuna Mihaesti, Aleea Nuci, nr 28, judetul Valcea Ramnicu Valcea, Piata Centrala, judetul Valcea - Magazin de desfacere Ramnicu Valcea, Piata Ostroveni, judetul Valcea - Magazin de desfacere Ramnicu Valcea, Piata Nord, judetul Valcea – Magazin de desfacere Pitesti, Piata Centrala, judetul Arges –Magazin de desfacere Municipiul Dragasani, str Rahova, nr.1 , judetul Valcea Comuna Ladesti, judetul Valcea Comuna Diculesti, judetul Valcea

Act de infiintare: incheiere judecatoreasca nr 1027/10.05.2006Nr. Inregistrare in Registrul Comertului Bucuresti : J 38/420.01.04.2008Cod unic de inregistrare: 18658662 atribuit in data de 11.05.2006

In anul 2008 a avut loc o schimbare a sediului din judetul Prahova, in judetul Valcea, si deasemenea a fost modificat numele societatii din Carvil SRL in Avicarvil SRL, deoarece in judetul Valcea numele era indisponibil.

Forma de organizare: societate comerciala cu raspundere limitata.Capital privat: 100%Capital social subscris varsat: 20.000,00 RON.Nr. parti sociale: 2000 X 10 RON valoare parte sociala.

Actionarii societatii Avicarvil SRL si ponderea lor in capitalul social

Societatea cu raspundere limitata are ca actionari personae fizice associate cu urmatoarele ponderi in capitalul social, conformcertificatului constatator ORC

- Paraschiv Justin Ovidiu, asociat unic, cetatean roman, aport la capitalul social 20.000 RON, cota de participare la beneficii si pierderi 100%

Persoane imputernicite:Administrator:- Laurentiu Filip numit la 02.04.2008 cu durata nelimitata a mandatului

1

Conturi bancare pentru activitati pentru proiect FEADR:RO65 RZBR 0000 0600 1052 7021, Banca Reiffeisen, sucursala Mizil (ron)SiRO15 RZBR 0000 0600 1052 7048 Banca Reiffeisen, sucursala Mizil (euro)

1.2 Scurt istoric al solicitantului

In data de 10.05.2006 se infiinteaza societatea comerciala cu raspundere limitata Carvil SRL, persoana juridical romana inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J 29/1047/10.05.2006 si cod unic de inregistrare 18658662 cu sediul social in Oras Mizil, str. Nicolae Balcescu, nr32A, bl. 48, parter, judetul Prahova avand obiect principal de activitate ,, Activitati cu ferme mixte”Cod CAEN-0150 ; asociat si administrator Rogoz Ciprian Nicoalae si 200 ron valoarea capitalului varsat.

In data de 16.01.2008, conform Certificatului de inregistrare mentiuni nr 2181/ 16.02.2008 odata cu actualizarea codurilor CAEN se mareste capitalului social subscris si varsat la 20.000 ron. Asociatul unic Rogoz Ciprian Nicolae se retrage din firma si din functia de administrator si este inlocuit de noii asociati: Paraschiv Carmina Elena si Paraschiv Justin Ovidiu, ultimul preluand si functia de administrator.

Societate Comerciala CARVIL SRL nu a desfasurat nici un fel de activitate de la infiintare si pana in luna martie 2008.

In data de 31.03.2008 se achizitioneaza de la S.C. Olchim Ramnicu Valcea S.A. in baza contractului de vanzare-cumparare nr.1310 din 31 Martie 2008, urmatoarele obiective: Avicola Babeni –sediu central; Avicola Babeni – coloana auto , Avicola Babeni – Ferma Budesti, Avicola Babeni – ferma 1 si 2 Francesti, Avicola Babeni – Abator si central termica, Avicola Babeni –ferma Mihaiesti, Avicola Babeni – ferma Suinprod, FNC Babeni- Fabrica de Nutreturi Combinate, FNC Babeni-bazele de eceptie cereale din Dragasani, fauresti , Ladesti.

In data de 28.03.2008 se schimba denumirea societatii din S.C. Carvil S.R.L. in S.C. AVICARVIL S.R.L. si sediul social in orasul Babeni, str. Principala , nr. 334, judetul Valcea.

In data de 02.04.2008 se schimba din nou sediul social in comuna Francesti, sat Francesti, nr1, judetul Valcea. Tot la aceasta data se revoca din functia de administrator Paraschiv Justin Ovidiu si se numeste in functie Filip Laurentiu, cu mandat pe termen nelimitat. Se schimba domeniul de activitate principal in cod 0147 ,, Cresterea pasarilor”.

In data de 03.04.2008 si 17.04.2008 se infiinteaza puncte de lucru si sediile secundare enumerate mai sus.

In present, conform Certificatului constatator ORC actionarul Paraschiv Justin Ovidiu este unic asociat.

Asociatul unic al societatii Avicarvil a desc sa utilizeze oportunitatile programului de finantare PNDR pentru modernizare fermelor de pui de carne si adaptarea acestora la standardele comunitare.

Astfel:- Unitatea nu a beneficiat de sprijin nerambursabil in cadrul altor programe de finantare, este

producatoare de pui de carne (broiler) avand populate in present 3 ferme de pui de carne: Francesti ferma 1(7 hale), Francesti ferma 2 (8 hale) si Budesti (8 hale).

- Avicarvil este membru cu drepturi depline in Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania unica asociatie din sectorul avicol constituita conferm OG26/2000, afiliata la prestigioase organizatii international si partener principal de discutie si consultari a Ministerului Agriculturii, asa cum rezulta din adresa UCPR.

2

Partea a II-a

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investitiei

,,Modernizarea si extinderea capacitatii de productie in fermele S.C. AVICARVIL S.R.L.”

2.2 Elaborator

S.C. A.C.F.N.V Grup S.R.LSediu: Bucuresti, sector 1, str. Mihail Moxa, nr.3-7Nr. de inregistrare in registrul comertului : J 38/423/25.08.2009Cod unic de inregistrare in Registrul Comertului: RO 25933609

S.C. A.C.F.N.V GRUP S.R.L. are ca obiecte de activitate urmatoarele:COD CAEN 7022: Activitati de consultanta pentru afaceri si management

2.3 Obiectivele investitie/prioritati

S.C. AVICARVIL S.R.L. doreste prin initierea si implementarea acestui proiect sa dezvolte activitatea pe care o desfasoara in prezent efectuand modernizarea si extinderea capacitatilor de crestere a pasarilor existente.

Complexul de crestere a pasarilor care face obiectul acestui proiect de modernizare necesita a fi retehnologizat conform celor mai bune tehnici disponibile prin respectarea standardelor europene atat din punct de vedere al solutiilor tehnologice uttilizate, cat si al conditiilor igienico-sanitare si de protectie a mediului.

Prin aceasta investitie Avicarvil SRL are ca obiective principale:-cresterea cifrei de afaceri;-initierea, dezzvoltarea si orientarea activitatii in functie de tendintele previzionate ale pietei;-crearea unor capacitati de crestere pasari moderne adecvat desfasurarii unor fluxuri de productie

care indeplinesc conditiile omunitare;-imbunatatirea calitatii produselor,a sigurantei muncii si a protectiei mediului. Deoarece societatea

nu a documentat,implementat si certificat un sistem integrat de protectie a mediului, noua capacitate va crea premisele necesare implementarii documentatiei,implementarii si certificarii unui astfel de sistem;

-crearea unor noi locuri de munca:prin realizarea proiectului vor fi create noi locuri de munca in special pentru diferite categorii de personal.

De asemenea, criteriile de eligibilitate ale FEADR sunt sprijinite prin: Impactul proiectului asupra mediului:noua investitie respecta normele in materie de mediu; Viabilitate financiara a intreprinderii si a proiectului:cofinantarea privata acopera 50% din din

cheltuielile neeligibile; Consecintele proiectului asupra angajatilor,a conditiilor de munca:noi locuri de munca, conditii

de munca la standardele Europene in materie; Solicitantul are capactatea manageriala si operationala de implementare a proiectului.

Prezenta investitie are ca obiect:

3

Modernizare halelor de crestere la sol a puilor pentru carne in cadrul fermei Budesti din localitatea Budesti.

Halele vor urma un amplu program de modernizare constand in:- Eliminarea bateriilor BP4- Reconditionarea pardoselilor - Repozitionarea admisiilor de aer la inaltimea +1100 - +1200 mm in conformitate cu

tehnologia de crestere a pasarilor si adaptarea suprafetei de admisie aer la nevoile tehnologice- Pozitionarea de instalatii de racire tip ,, cooling pad” la extremitatea vecina SAS ului de acces- Recalcularea ventilatiei si a ventilatiei minime si executia lucrarilor de pozitionare a noilor

virole si ventilatoare cu turatie fixa si variabila- Inlocuirea buncarilor exteriori, cu unii noi din tabla galvanizata si tratata electrostatic, cu

celule de cantarire si snec de alimentare a buncarasilor de hala.( de alimenantare a fiecarei linii de furajare)

- Introducerea de noi linii de furajare adaptate frontului necesar de furajare la tehnologia de crestere la sol, cu senzori de oprire automata.

- Introducerea de noi linii de adapare cu picuratori- Introducerea unui sistem de incalzire cu elevoize- Lucrari de reparatie pentru pereti

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Necesitatea demararii acestui proiect de catre S.C. AVICARVIL S.R.L. a pornit din dorinta de a corela nivelul productiei si al calitatii produselor cu cerintele pietei. Obiectivul descris este achizitionat de curand si se afla intr-o stare avansata de depreciere fizica si morala iar continuarea activitatii presupune costuri ridicate si nu se poate realiza cu respectarea normelor comunitare.

In cele ce urmeaza vom face o serie de analize pentru fundamentarea necesitatii proiectului.

ANALIZA SWOT AVICARVIL

Puncte forte Puncte slabe

-Actionariat decisi pentru dezvoltarea si diversificarea activitatii curente.

-Abator pasari agreat pentru schimburi intracomunitare cu numarul de autorizare 208.

-Sistem de management al sigurantei alimentare ISO 22000 certificat.

-Forta de munca cu calificare medie si inalta.

-membru al Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania

-Management nou al companiei cu calificare relativa in organizarea si coordonarea unui abator de pasari agreat pentru schimburi comunitare.

-Bazon de recrutare specialisti,extreme de redus. Agricultura si ramurile adiacente nu mai atrag ca si domenii de activitate.

4

Oportunitati Amenintari

-Calitatea de nou membru al UE

-Cresterea economica si dezvoltarea pietei de carne pasare in Romania si in Europa de Est

-cresterea cererii pentru produse din carne pasare de foarte buna calitate,sigure pentru consumatori, in concordanta cu standardele UE.

-Cresterea cererii de produse din carne pasare

-noi surse financiare pentru investitii, inclusiv Fondurile Europene neramburasabile

-Privatizarea si modernizarea modelelor de afaceri in care producatorii de carne pasare isi dezvolta,cantitativ si calitativ, gama sortimentala

-dezvoltarea mediului inovativ,specific pentru aceasta activitate

-Tendinta de aliniere a pietei romanesti la cea europeana duce la noi presiuni a concurentei interne si externe a marilor producatori de carne pasare

-Inasprirea legislatiei in ceea ce priveste siguranta alimentului, protectia mediului si dezvoltarea durabila

-Exodul fortei de munca specifice

STRATEGII

PUNCTE TARI (PT) PUNCTE SLABE (PS)

OPORTUNITATI (O) Strategii PT-O

-modernizarea tehnologiei utilizate de companie

-marirea capacitatii de productie

Strategii PS-O

-utilizarea finantarilor europene nerambursabile

AMENINTARI (A) Strategii PT-A

-datorita incadrarii in criteriile de eligibilitate firma isi va putea achizitiona echipamente ce se vor alinia noilor restrictii de mediu modernizarea tehnologiei va duce la cresterea competitivitatii companiei in acest fel va putea face fata presiunii pietei

Strategii PS-A

-modernizarea si retehnologizarea fermei va duce la imbunatatirea operatiunilor, imbunatatindu-se astfel competitivitatea si eficienta reactiei firmei la noile reglementari impuse de Uniunea Europeana

5

ANALIZA PIETEI MONDIALE IN SECTORUL AGRICOL

1. Productia mondiala de carne de pasareConform datelor publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi

Agricultură - FAO, producţia de carne de pui la nivel mondial ar putea ajunge la valoarea de 81 de milioane de tone în cursul acestui an.

Încă din anul 2000 carnea de pui a reprezentat mai mult de 85% din producţia mondială de carne de pasăre. Datele referitoare la producţia anului trecut, făcute publice în urmă cu puţin timp, arată că în acest domeniu s-a înregistrat o stagnare, la valoarea de 92 mil. de tone, în creştere faţă de 2008.

Este pentru prima oară când producţia de carne de pasăre nu a mai înregistrat o creştere semnificativă faţă de perioada precedentă.

Din totalul producţiei de carne realizată anul trecut, se estimează că în jur de 79,6 milioane de tone au reprezentat carnea de pui. Din 2000 până în 2008, cea mai bună evoluţie a ratei de creştere, mai mare de 6% anual, a fost observată pe piaţa sudamericană, de la 9,7 milioane de tone la 15,7 milioane.

Aceasta s-a reflectat în influenţa producătorilor din această regiune asupra pieţei mondiale, ei ocupând acum 17% din total, faţă de 14% în 2000. Brazilia însă şi-a asumat rolul de lider, aici volumul cărnii de pasăre produs crescând cu 4,6 milioane de tone (75%), de la 6,1 la 10,7 milioane de tone, între 2000 şi 2008.

Din punct de vedere al cantităţii de carne produsă, cea mai spectaculoasă creştere a înregistrat-o Asia, evoluţia fiind de peste 8 milioane de tone, de la 23,2 milioane de tone la 31,6 milioane de tone.

Prognozele pentru anul în curs arată că această regiune va realiza 35% din volumul total al cărnii produse.

În China, evoluţia producţiei la carnea de pasăre a fost de 24%, de la 12,7 la 15,8 milioane tone, pentru 2010 producţia fiind estimată la 16,6 milioane de tone. În ultimii ani, Africa, America de Nord şi Centrală, respectiv Oceania, au înregistrat creşteri cu puţin peste 2% fiecare.

Europa s-a remarcat pe această piaţă după ce a avut cea mai scăzută creştere a producţiei, mai puţin de 2,5%, în medie! Creşterea efectivă a fost de 2,5 milioane tone, de la puţin sub 12 milioane de tone, până la aproape 14,5 milioane în 2008.

Interesant este că aproape jumătate din această evoluţie pozitivă aparţine Federaţiei Ruse. Aici, în ultimii ani producţia de carne de pasăre a cunoscut modificări spectaculoase, iar pentru 2010 se estimează o producţie de peste 2,8 milioane de tone.

2. Piata europeana si structura pietii romanesti

Liderii europeni de productie de carne de pasare ( franta anglia italia spania) au tendinta de diversificare din ce in ce mai accentuate carnii de pasare,

Exista tendinta consumarii carnii de pasare sub forma de transate, de semipreparate si preparate, precum si de portiuni anatomice de calutate superioara ( piept, aripi superioare, ficat inclusive gras) existind reserve on pivinta pulpelor si a tacimurilor, care de regula sunt dirijate, de catre tari cu nivel mai scazut de trai inclusiv Romania.

Este de asemenea in ascensiune cresterea pasarilor pentru obtinerea de produse ecologice, prin crestere in cimp liber, utilizind retete furajere lipsite de antibiotic, ca stimulenti de crestere, de fainuri de origine animala si ingrediente furajere de timp OMG. Aceasta di urma reglementare pare a pierde teren, deoarece carnea de pasare obtinuta prin utilizarea de OMG nu ppoare di declarata ca arare prin analize de laborator.

6

Nu este utilizata cresterea puilor de carne in baterii, aceasta metoda nefiind agresata de producatori sau consumatori, mai ales in conditiile cresterii considerabile a greutatilor la virsta de livrare, care detemina leziuni indezirabile pe carcasa.

Este interzisafainurilor furajere din abatoarele de pasari in hrana animalelor, indifferent de specie, ceea ce creaza o crestere a pretului de cost al carnii de pasare, precum si dificultati in distrugerea deseurilor de abator.

In 2009 consumul de carne de pasare pe cap de locuitor a fost de aproximativ 21 kg. statisticile autoritatilor nationale arata ca in urmatorii 20 ani, productia de carne de pasare va creste cu 90% ( productia in sectorul industrial va creste cu 190 %). In 2025, produsele romanesti vor acoperi 90 % din piata nationala , iar investitiile in acest sector al industriei vor creste cu 950 milioane EURO. Aceste prognoze conduc justificat la oprortunitarea construirii de no unitati precum si modernizarii capacitatilor existente de crestere pasari.

Consumul anual de carne de pasare in Romania, de circa 21 kg/cap locuitor, va creste in 2013, cind se preconizeaza a fi de 28 kg/cap de licuitor, conform analizelor UCPR.

Criteriile de eligibilitate FEADR sunt sprijinite prin:

Impactul proiectului asupra mediului: noua investitie va respecta normele in materie de mediu

Consecintele proiectului asupra angajatilor, a conditiilor de munca: noi locuri de munca, conditii de munca la standardele Europene in materie

Solicitantul are capacitatea manageriala si operationala de implementare a proiectului.

Riscuri asumate.

Nu sunt previzibile riscuri institutionale, intrucat investitia este de tip avariat iar Romania, acum membra a Uniunii Europene s-a aliniat in ceea ce priveste aquisul comunitar;

7

http://www.agroinfo.ro/apps/agroinfo/resources/images/281c946a6516b749628e1e633119c00c_tabel-carne-de-pasare.jpg

Ca risc previzibil financiaram putea enumera depasirea costurilor investitiei fie datorita estimarilor eronate la momentul elaborarii studiului de fezabilitate, fie datorita cresterii imprevizibile de preturi intr-o economie de piata nefunctionala caracteristica Romaniei.

Riscuri tehnice le consideram minime datorita faptului ca atat proiectarea tehnica, cat si contractarea echipamentelor se face utilizand cea mai buna expertiza disponibila la acest moment.

Riscuri legale de asemenea consideram ca practic nu exista pentru ca la momentul elaborarii studiului de fezabilitate au fost luate avizele necesare realizarii investitiei in conditiile legilor in vigoare. Eventualele schimbari legislative care pot aparea pe parcursul realizarii investitiei vor obliga beneficiarul sa se alinieze la noile prevederi prin obtinerea de noi avize si autorizatii.

Riscul politic : in general tinand cont de ratingul Romaniei putem afirma ca riscul politic este redus. Dincolo de evaluarile internationale, tinand cont de existenta unei anumite instabilitati politice generata de lipsa de sustinere a guvernului, apreciem ca exista un risc politic minor tradus in posibile intarzieri in rambursare spre exemplu, sau prin timpi de procesaremari ai documentatiilor tehnico economice, perioade care ar putea majora graficul de implementare.

Riscul macroeconomic: ca parte a Uniunii Europene, Romania consolideaza riscul macroeconomic cu aceasta. Nu exista in opinia noastra temeri privind un posibil regres macroeconomic care ar putea la randul lui sa afecteze cererea si oferta.

Riscul cultural: investitia nu promoveaza servicii sau produse care sa vina in contradictie cu paradigme sau valori nationale. Nu exista un risc cultural asumat, intrucat produsele pe baza de cereale sunt foarte populare in tara noastra, iar metodele de procesare si sursele de achizitie sunt declarate “environmental friendly”, contribuind la intarirea valorilor culturale locale.

Concluzii privind necesitatea si oportunitatea investitiei:

Investitia este necesara pentru:

Imbunatatirea cantitatii puiului in viu cu implicatii asupra calitatii produselor finite si implicit asupra valorii adaugate

Reducerea costurilor de operare in ferme Alinierea la standardele comunitare cu privire la bunastarea animalelor. Imbunatatirea si alinierea la cele mai bune tehnici de mediu Utilizarea mai eficienta a resurselor (umane si energetice)

Investitia este oportuna pentru:

Exista un singur producator de carne de pasare in zona Exista o traditie indelungata, chiar daca Avicarvl este o companie tanara Exista oportunitati de finantare Exista o piata in crestere la nivel european si local Competitia si-a modernizat capacitatile de productie, deci batalia este indelungata.

2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor fiselor masurilor.

8

Nu este cazul.

2.6 Piata de aprovicionare/desfacere,concurenta,strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

Piata de aprovizionare

In analiza pietei de aprovizionare punctul de plecare este relevarea principalelor costuri in cadrul activitatii de crestere a pasarilor. Astfel competenta principala in structura costurilor o reprezinta cheltuielile cu furajarea pasarilor respectiv nutreturile combinate. Odata cu achizitionarea fermelor si abatorului de la Oltchi Ramnicu Valcea a fost achizitionat si FNC Babeni- Fabrica de Nutreturi Combinate localizata in Comuna Francesti- sat Francesti impreuna cu bazele de receptie cereale din Dragasani, Fauresti, Ladesti. Fabrica de Nutreturi Combinate Babeni este operationala si produce cantitatea de furaje necesara unei desfasurari optime a procesului de crestere a pasarilor in toate fermele Avicarvil. Intrucat Avicarvil nu detinea experienta necesara utilizarii la capacitate maxima a FNC-ului, exploatarea lui a fost incredintata societatii Cargill Nutritie Animala societate cu traditie in fabricarea nutreturilor combinate.

Principalii operatori in piata nutreturilor combinate sunt:NUTRICOM SA – Oltenita, judetul Calarasi, este unul dintre cei mai important producatori

de nutreturi combinate din Romania dar si un importantproducator de cereale si plante oleaginoase. In prezent, are capital in intregime privat. Capacitatea de productie este de 160 tone/zi.

S.C. VIPROMAX –Craiova este un furnizor de nutreturi combinate pentru zona de sud a Romaniei, cu o capacitate de circa 25 t pe ora, organizata in 3 linii de productie.

AGROVET, COMBIVRA ,CARGILL , sunt urmatorii operatori in topul pietei de nutreturi combinate.

Cea mai mare parte, de 70%, din furaje o reprezinta materiile prime energetice. Ele sunt reprezentate mai ales de cereale, iar dintre acestea ponderea cea mai importantao detine porumbul, iar cea mai putin importanta ovazul. Urmatoarea pozitie este ocupata de materiile prime proteice de origine vegetala (15%) si sunt reprezentate mai ales de sortul de soia, sortul de floarea soarelui, mazarea, alte sorturi de in, de rapita si taratele de grau.

In general costul furajelor combinate este influentat de oferta de cereale si preturile acestora. Din acest punct de vedere, Romania are un otential mare in domeniul producerii cerealelor, iar necesarul de cereal pentru sectorul avicol este de cca. 8% din totalul productiei de cereale.

Potentialii furnizori ai solicitantului

Denumire furnizor de materii prime/ materiale auxiliare/ produse / servicii

Adresa Produs furnizat si cantitate aproximativa

Valoare aproximativa

% din totalul achizitii

- RON -

CEZ Vanzare Str.Brestiei 2, Energie electrica 809.676 2,32%

9

etaj 6, 200581, Craiova, jud.Dolj

(kw)

J/16/517/2007 3.175.200

Distrigaz Sud SA Bdul Marasesti, nr 4-6, Bucuresti

Gaz metan (mc) 953.363 2,74%

J40/544/2000 3.175.200

Apele romane Olt

Apa (mc) 6.518 0,02%

6.910

Cargill Nutritie Animala

Str. Garii, nr.56E, Sura Mare, jud. Sibiu

Hrana , furaje (kg)

24.229.764 69,57%

J32/596/2001 10.149.723

Agro Developement

Com Baiculesti, Sat Zigozeni, jud. Sibiu

Material biologic (capte pui 1 zi)

5.818.384 16,71%

J03/383/2002 4.475.680

Altius S.R.L. Str . Iancu Capitanu, nr. 38,Parter, Ap.1, Sect. 2, Bucuresti

Medicamente (doze)

1.893.213 5,44%

J40/7661/1999 4.475.680

Diverse persoane fizice

local Paie (kg) 1.118.920 3,21%

11.189.200

TOTAL 34.829.839 100,00%

Piata de desfacere:Avicarvil detine si o capacitate de abatorizare de clasa A astfel incat toate efectivele de

pasari ce cresc in fermele Avicarvil vor fi abatorizate si comercializate sub forma de carne refrigerata sau congelata fie carcasa sau piese transate.

De asemenea, dezvoltarea gamei de produse a companiei inconditiile largirii ariei de acoperire pe zone de desfacere cu o distributie directa si/sau indirecta este un obiectiv primordial al SC AVICARVIL SRL, care doreste sa devina partenerul distribuitorilor si retailerilor cedoresc si decid sa investeasca in orice forma de comert.

Din acest motiv, prognozam o cerere din ce in ce mai mare pentru carnea de pasare, sub toate formele ei, mai ales pe marile piete de desfacere, cum este B ucurestiul si zona limitrofa, precum si zona de sud a tarii, ce vor trebui sa fie aprovizionate in mod constant, fara sincope si fara ruperi de stocuri.

Descrierea canalelor de distributieDesfacerea produselor SC AVICARVIL SRL se va realiza direct clientilor de mai sus.

Livrarea produselor se va face prin intermediulmijloacelor de transport specializate proprii.Odata cu noua investitie se urmareste,pe langa livrarea directa catre consumatorul final si

crearea unui lant de distributie cu unul sau mai multi intermediari pana la consumatorul final.

10

Fluxul operational pentru desfacere se organizeaza dupa cum urmeaza: clientul transmite pe fax o comanda care este preluata de departamentul de desfacere si care verifica daca sunt disponibile cantitatea si sortimentele de produsefinite necesare pentru onorarea comenzii. Comanda este preluata de departamentul livrare care pregateste produsele, daca acestea se afla in cantitate suficienta pe stoc sau emite catre departamentul productie o comanda de completare a necesarului pentru a realiza comanda integrala in vederea livrarii.

Comenzile vor fi onorate in cel mai scurt timp posibil, asiguranduse un minim de 2 livrari/saptamana.

Avand in vederecomplexitatea activitatii, cat si preocuparea pentru modernizarea si eficientizarea acesteie, intregul proces operational va fi informatizat, urmand sa functioneze o retea structurata, cu PC-uri si un server, care astfel va facilita operatiunea de preluare-transmitere a fisierelor de date.

Astfel, SC AVICARVIL SRL va asigura livrarea neintrerupta a produselor sale, un rol foarte important va fi detinut de forta de vanzari a societatii si managementul acesteia.

SC AVICARVIL SRL, ca furnizor de produse din carne de pasare trebuie sa ajute comerciantii sa diferentieze propriile produse nu numai prin pret ci si prin servicii complementare de buna calitate.

Consumatorul este acelasi, dar se comporta diferit in functie de canalul de cumparare. Intelegandaceste comportamente, consumatorului I se va raspunde, fie printr-o promotie adecvata , fie printr-un ambalaj diferentiat.

Potentialii client ai solicitantului

Client Adresa Produs furnizatsi cantitate aproximativa

Valoare aproximativa(RON)

% din totalul achizitii

SC Avicarvil SRL J/38/420/2008

Comuna Francesti nr. 1,Valcea

Pui vii abatorizare (tone)-10150

7.662.057,64 100%

Total 7.662.057,64 100%

Concurenta

SC AVICARVIL SA isi propune sa ajunga in topul primelor 10 de companii din Romania pe piata de profil. Colaborarea cu diferite firme de distributie va asigura si o distributie nationala, piata romaneasca fiind principalul focus al companiei.

Concurenta si mai ales intensitatea aesteia sunt parametri importanti de care trebuie sa tinem cont in conceperea si planificarea strategiei de piata a SC AVICARVIL SRL. Aceasta cu atat mai mult cu cat compania se afla pe o piata unde concurenta puternica este adesea insotita de promovarea unui pret scazut de vanzare, mai ales in situatia in care esti o companie cu un brand nou intrat pe piata. De aceea, este necesaraconceperea si redactarea unor oferte de preturi atente si corect adresabila fiecarei categorii de clienti.

Pe piata de carne de pasare identificam principalii jucatori, si anume : Agricola Bacau, Transavia, Agrisol International, Avicola Calarasi si Avicola Crevedia.

Primii 4 producatori de carne de pasere detin aproximativ 50 % din volumul total de produse pe piata.

11

Strategia de piataOdata cu finalizarea acestui proiect AVICARVIL SRL va pune in practica o strategie de

piata care implica actiuni practice prin care isi va pune in valoare potentialul. Avand in vedere calitatea de nou jucator cunoscut pe piata de carne de pasare, AVICARVIL SRL va adopta o strategie ofensiva pe masura ce aceasta piata va contiunua sa creasca.

Obiectivele acestei strategii sunt urmatoarele:

- Identificarea clientilor/ furnizorilor de pe piata romaneasca

- Identificarea produselor solicitate/oferite

- Realizarea unor situatii comparative

- Identificarea tendintelor de piata

Activitatea de marketing va fi orientata spre metodele folosite pentru publicitate si atragere de clienti, dintre care mentionam:

- Participarea cu standuri proprii la targuri sau in strainatate;

- Initierea unui web site pe internet;

- Pliante diversificate distribuite pe diverse canale;

- Reclama si publicitate in presa scrisa (Bursa Capital), in publicatii de specialitate si cataloage (Pagini aurii, Pagini nationale)

Activitatea de promovare urmareste urmatoarele obiective:

1. Obiective de informare care vizeaza descrierea produselor disponibile si creearea imaginii firmei

2. Obiective de convingere care urmaresc atragerea clientilor si dezvoltarea unui segment cat se poate de insemnat al pietei, prin influentarea manierei de percepere a atributelor produselor furnizate

3. Obiective de reamintire care vizeaza mentinerea clientului bine informat in legatura cu produsele furnizate

Proiectul nu implica cheltuieli de promovare consistente, intrucat specificul activitatii, traditia, precum si existenta unei nevoi reale pe piata determina o activitate de marketing diferita.

Cheltuielile de promavare vor incepe efectiv dupa implementarea proiectului, intrucat se bazeaza pe rezultate palpabile.

12

Partea a III-a3. Date tehnice ale investitiei3.1 Date generale3.1.1 Zona si amplasamentul

Amplasamentul:

Ferma Budesti este situata in intervilanul com. Budesti.jud. Valcea, cu numar cadastral provizoriu 255, inscrisa in Cartea Funciara 1574 – Budesti , avand o suprafata de 72.703,16 mp si toate constructiile situate pe teren.

Ferma Budesti este proprietate a S.C. AVICARVIL S.R.L. conform documentatiei cadastrale si a contractului de vanzare-cumparare legalizat prin incheiere de autentificare nr. 1310 in data de 31 martie 2008 de catre notar public Gutau Mariana.

Regimul juridic:

Terenurile pe care se va realize investitia sunt incadrate ca terenuri intravilane si sunt proprietate S.C. Avicarvil SRL in baza contractului de vanzare-cumparare legalizat prin incheiere de autentificare nr. 1310 in data de 31.03.2008,dupa cum urmeaza:

-imobilul situate in intravilanul comunei Budesti,jud. Valcea compus din teren in suprafata de 72703. 16 mp si toate constructiile situate pe teren.

Regimul economic:

Ferma Budesti-Destinatie: categoria de folosinta a terenului aflat in intravilan este curti-constructi iar conform reglementarilor PUG, este zona pentru utilitati agricole.

Regimul tehnic :

Certificatul de urbanism nr. 109 / 23.05.2008

Suprafata parcelei : 72703.16 mp Utilitati : energie electrica, telefonie, GPL, apa ( din sursa proprie) Circulatia pietonilor si autovehicolelor : din drum satesc Budesti- Galicea

3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor

Tabel centralizator

Nr. Crt Nr.corp cladire Denumire Valoare contabila

1 C1 Cladire hala adulte 58,299.62



13




7 C8 Cladire hala productie 69,220.90




11 C18 Cladire hala tineret 41,850.35

12 C19 Cladire hala tineret 69,420.76





3.3 Structura constructiva (descrierea solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect)

Situatie existenta

La ferma Budesti in momentul de fata pe teren exista 29 de corpuri de constructii de diverse destinatii: hale, filtru sanitar, grajduri, etc., din care 16 constructii de hale respective 8 hale de crestere pui de carne si 6 hale de gaini adulte pentru oua si 2 hale tineret.

Structura si inchideri: Se constituie de fundatii de beton armat si pereti din panouri prefabricate din beton armatAcoperisul si invelitoarea: Se constituie din chesoane din beton armat cu invelitoare din membrana bituminoasa.Tamplariile: Se constituie din usi metalice vopsitePardoseli: Se constituie din pardoseli din ciment sclivisit.

Utilitati existente in incinta:- Alimentare cu apa prin put forat existent- Retea de canalizare existent cu record la un bazin vidanjabil- Retea de alimentare cu energie electrica existenta in incinta

14

Situatie propusaSe propune efectuare unor lucrari de modernizare echipamente, igienizari incinte, reconditionari

utilitati, ce sunt detaliate mai jos pentru o hala de crestere pui carne (hala de tip B).Se vor efectua lucrari de demolare partial a peretilor neportanti din sas-urile care asigura intrarea

in hale si deasemenea se vor practica goluri in peretii laterali pentru reasezarea gurilor de admisie aer, repozitionarea ventilatoarelor, introducerea de sisteme pentru racire (tip ,,cooling” pad).

Se vor face reconditionari si igienizari generale la pereti, pardoseli, in scopul de a fi in conformitate cu normele de igiena si mediu in vigoar, atat cele nationale cat si cele ale Uniunii Europene. Se vor efectua lucrari de zidarie pentru umplerea golurilor initiale de admisie aer, ventilatie si usi de acces. Se vor construi la interior sas-uri noi de intrare castigandu-se spatiu util pentru cresterea pasarilor. Lucrarile de practicare a tuturor golurilor noi, cat si a lucrarilor de demolare pereti vor fi facute in baza unei expertize tehnice de specialitate si in baza unui proiect de rezistenta in vederea demolarii si consolidarii cu etape de lucru detaliate in vederea asigurarii sigurantie in santier.

Lucrari de demolare- Demolarea panourilor de inchidere portanta din beton armat pe sirurile A si B axele 1-5 pentru

introducerea de sisteme pentru racire (tip ,,cooling pad”) se va executa dupa cum urmeaza : se va sprijini intreg planseul in zona demolarii cu popi desi, se va executa un cadru longitudinal din beton armat cu doua deschideri de 4.5m care sa preia sarcinile seismic cf. P100-92 si sarcinile climatic, lucrarile la axul B incep dupa decofrarea cadrului de pe axul A, se demoleaza un nr. intreg de panouri de beton armat de 3m lungime fiecare

- Practicarea a 60 de goluri 20X65 in peretii portanti pentru reasezarea gurilor de admisie aer se va executa dupa cum urmeaza: se taie mijloace rotativ in axul panoului un gol de 30X75cm, se monteaza la interiorul si la exteriorul peretelui cate o placa metalica legate intre ele cu un burlan dreptunghiular 20X65cm sectiune, se dau gauri cu carotea in panou in dreptul gaurilor placilor, se monteaza prezoanele si se subtoarna un mortar-beton special(expansiv cu Rc si Rt de cca. 10 ori mai mare decat ale mortarelor M100T)

- Practicarea 6 goluri in frontonul pe axul 34 de 1.4X1.4m pentru amplasarea noilor ventilatoare; in acest scop se va placa la exterior intrg frontonul cu un perete de 15 cm grosime din beton armat prevazut de la inceput cu noile goluri; dupa decofrare se va sparge zidul actual cu dimensiunile solicitate. Cei doi pereti se vor lega cu ancore 16 de otel beton introduse in gauri forate in zidarie si incastrate in diafragma.

- Montarea a 17 eleveioze (deflectoare usoare) in invelitoatre prin practicarea golurilor necesareLucrari de zidarie- Inchidere cu zidarie noua a golurilor existente la gurile de admisie actualeFinisaje- Pardoseala de 10 cm grosime din beton alicopterizat pe toata suprafata halei- Lucrari de tencuiala la zidaria noua, lucrari de tencuiala la golurile noi practicate si lucrari de

reparatii tencuiala a rosturilor unde este nevoie- Lucrari de zugraveala complete la interior si exterior prin acoperirea cu doua straturi de var- Hidroizolatie la deflectoarele monatate in invelitoareFundatii- Realizarea de fundatii pentru repozittionarea buncarilor de furajare cu respectarea urmatoatrelor

etape- Trasarea conturului, realizarea sapaturilor conform documentatiei- Turnarea betonului simplu in fundatii izolate- Montarea plaselor sudate in placa de beton armat

15

- Montarea placutelor metalice inglobate, necesare prinderii picioarelor buncarelor- Turnarea betonului in placa din beton armat

LISTA DE CANTITATIObiect hala tip BARHITECTURA – CONSTRUCTII

SUPRAFATA CONSTRUITA rezultata = 1256,80 mpSUPRAFATA DESFASURATA rezultata = 1256,80 mp

Nr. Lucrare U/M Cantitate0 1 2 31 Spargerea de goluri in

pereti sandwich admisii,ventilatii,cooling, etc. mp 45

2 Reparatii la spaleti goluri practicate in zidarie mp 1603 Confectionare usi metalice

– usi acces mp 144 Desfiintatri pereti din

zidarie de 30 cm. grosime mc 05 Pereti din zidarie de

caramida de 25 cm. grosime mc 06 Astuparea golurilor

cu zidarie de caramida de 30 cm. grosime mc 6

7 Reparatii tencuieli driscuite la ancadramente goluri practicate in zidarie si la astupari goluri

mp 230

8 Tencuieli driscuite la zidarie noua mp 0

9 Zugraveli interioare mp 234510 Zugraveli exterioare mp 66011 Pradoseala beton

elicopterizat (reparatii) mp 20012 Sapatura mc 8,0013 Turnare beton armat

fundatie continuua mc 7,2314 Turnare beton armat

pereti goluri mc 5,11

16

3.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilorIn cadrul proiectului nu se propun achizitii de utilaje si echipamente cu care urmeaza sa fie echipate si/sau dotate constructiile de ferme.

3.5 Instalatii aferente constructiilorNota:Nu sunt prevazute in cadrul proiectului lucrari de instalatii sanitare,acestea fiind integral

executate.Instalatii sanitare existenteAlimentarea cu apaPentru asigurarea necesarului de apa la adaparea puilor de carne se ia in considerare un

consum specific de 8 litri apa/pui.Daca se face raportul mediu apa/hrana (litri/kg) se obtine valoarea 2 (raport intre 8 litri

apa/pui si 4 kg furaj/pui), apropiata de valorile BAT pentru puii de carne cuprinse in intervalul 1,7-1,9.

Sursa o constituie doua foraje de medie adancime, cu debit de 15 l/s, ecchipate cu pompe submersibile romanesti.

Sursa subterana proprie, este comuna pentru folosinta ca apa potabila pentru adaparea pasarilor, apa industriala si menajera si apa pentru stingerea incendiilor.

In conformitate cu normele PSI, societatea dispune pentru ferma Ferma Budesti rezerva intangibila de apa este un bazin betonat cu capacitatea de 300 m3.

Pastrarea nivelului prescris al apei in rezervoare este asigurata de sisteme automate de reglaj, prin doua limitatoare de nivel cu senzori.

Canalizarea apelor din incintaCanalizarea apelor din incinta se realizeaza printr-o retea de canalizare Dn 200 mm, cu racord

la 3 bazine vidanjabile. Bazinele se vidanjeaza dupa o procedura lunara, iar continutul acestora se deverseaza in statia de epurare a unitatii.

Apele tehnologice si menajere sunt transportate cu mijloace proprii catre statia de epurare a unitatii, care va intra si ea in modernizare, dar in cadrul unui alt proiect.

Instalatia de canalizare este executata din tuburi de beton cu diametre cuprinse intre 40 mm si 110 mm. Deasemenea pe coloane sunt prevazute piese de curatire si dispozitive de aeriisire automate sau dupa derivatiile principale si in dreptul zonelor de schimbare a directiei. Conductele de colectare a apelor uzate menajere sunt montate ingropat sub pamant.

Instalatii electriceAlimentarea cu energie electrica este facuta de la reteaua comunala.Solutia de alimentare cu energie electrica este realizata atat pe parte de inalta tensiune cat sipe

parte de joasa tensiune.Cladirea este prevazuta cu instalatii electrice interioare: pentru iluminat si prize de curenti

slabi, de forta, de automatizare, de protectie impotriva electrocutarilor la punerea accidentala sub tensiune, tablouri electrice de distributie general si secundare si instalatii exterioare: paratrasnet, retele electrice exterioare, de iluminat exterior, prize de legare la pamant.

Instalatii de iluminatPentru iluminatul interior este prevazut iluminat general cu distributie directa precum si

instalatia de iluminat cu lampi albastre si vezi.17

Corpurile de iluminat sunt montate direct pe elemente de constructie (tavane, pereti) sau suspendat de elemente de constructie.

Pentru iluminatul exterior este prevazut atat iluminat pe stalpi cat si iluminat pe blocuri fatade laterale cu corpuri de iluminat stradal.

Actionarea iluminatului se realizeaza centralizat (programat sau manual ) pentru iluminatul exterior si local pentru spatiile interioare.

Instalatii de protectie si impamantareEste prevazuta legarea suplimentara la pamant a:

- Carcaselor metalice a tablourilor electrice de distributie

- A stelajelor metalice ale usilor

- A structurii metalica a cladirii

- A capetelor paturilor de cabluri

- A stalpilor de iluminat exterior.Instalatii termicePentru asigurarea apei calde exista cate un boiler electric de 100 L capacitate la fiecare filtru.

3.6 Siuatia existenta a utilizatorilor si analiza acestora ( modul de asigurare a acestora si solutiile tehnice adoptate).

Toate utilitatile sunt existente , iar bransamentele sunt efectuate, dupa cum urmeaza: Asigurarea consumului de apa si reteaua de canalizareSursa o constituie doua foraje de medie adincime, cu debit de 15l/s, echipate cu pompe

submersibile romanesti.Rezerva intangibila de apa este un bazin betonat cu capacitatea de 300m3.Pastrarea nivelului prescris al apei in rezervoare este asigurata de sisteme automate de reglaj,

prin doua limitatoare de nivel cu senzori.De la puturi apa este condusa la un rezervor de 200 mc cuplat cu o statie hidrofor.Necesarul de apa este Qmax = 40.8 mc/zi ( 0.47 l/s), Qmed = 34.7mc/zi (0.4 l/s).Canalizarea apelor din incinta se realizeaza printr-o retea de canalizare Dn 200 mm, cu record

la 3 bazine vidanjabile. Bazinele se vidanjeaza dupa o procedura lunara, iar continurul acestora se devereseaza in statia de epurare a unitati care este legata la emisarul natural Bistrita. Apele pluvial din incinta unitatii, conventional curate, sunt deversate pe spatiile verzi din incinta proprietatii.

Proiectul beneficiaza de Avizul de Gospodarie a Apelor nr. 25/25/06.2008.Asigurarea consumului de gaze naturalPentru asigurarea consumului de GPL Avicarvil are incheiat contract cu S.C. PETROM LPG

S.A. pentru 8 rezervoare de capacitate 5000 L fiecare.Asigurarea consumului de energie electrica Asigurarea cu energie electrica este facuta de l;a reteaua comunala. Pentru asigurarea

consumului de energie electrica Avicarvil are incheiat contractual cu nr. 1000025313-000/02.04.2008 cu CEZ Vinzare SA.

3.7 Avize si acorduri

Avize si acorduri necesare proiectului- Certificat de urbanism

18

- Notificare de la ANSVSA care certifica faptul ca proiectul este in conformitate pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor

- Aviz sanitar favorabil care certifica faptul ca proiectul este in conformitate cu normele de igiena si sanatate publica si respecta normele Comunitatii Europene.

-3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor

tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati).

Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect

Halele 7-14 de TIP B Specificatie tehnica 1BDenumire : SILOZ ( BUNKER) 8 bucatiDestinatie : stocare furaje necesare procesului de crestere pasari

Specificatie tehnica 2BDenumire : TRANSPORTATOR FURAJE SPIRALAT 8 bucatiDestinatie : va furniza hrana de sub siloz pina in hala de crestere a pasarilor

Specificatia tehnica 3BDenumire : CANTAR FURAJE 8 bucatiDestinatie: creste cantitatea de furaje care intra in siloz precum si cantitatea de furaj

consumata

Specificatie tehnica 4BDenumire : LINIE DE FURAJARE CU HRANITORI 24 bucatiDestinatie : asigura accesul fiecarui pui la necesarul de furaj

Specificatie tehnica 5BDenumire : LINIE DE ADAPTARE CU NIPLU PICURATOR 32 bucatiDestinatie : asigura furnizarea unui debit marit de apa puilor din hala

Specificatie tehnica 6BDenumire : MIXER DE MEDICAMENTE 8 bucatiDestinatie : asigura dozarea medicamentelor puilor din hala

Specificatie tehnica 7BDenumire : VENTILATOARE 88 bucatiDestinatie : ofera pasarilor oxigen si aer proapat, praful, amoniacul si dioxidul de carbon sunt

eliminate si vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri. Caldura trebuie conservata in sezonul rece si trebuie asigurata racier in sezonul cald.

Specificatie tehnica 8BDenumire : GURI DE ADMISIE AER 480 bucati

19

Destinatie : admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie special. Acestea sunt comandate de catre troliu central printr0un cablu de otel.

Specificatie tehnica 9BDenumire : ELEMENTE DE RACIRE CU PAD 336 bucatiDestinatie : asigura racirea aerului in incinta

Specificatie tehnica 10BDenumire : INCALZIRE CU ELEMENTI RADIANTI 136 bucatiDestinatie : asigura incalzirea in hala pet imp rece

Specificatie tehnica 11BDenumire : LAMPI ILUMINARE ( VERDE+ALBASTRU ) 512 bucatiDestinatie : asigura iluminatul interior in hala

Specificatie tehnica 12BDenumire : SISTEM CONTROL MICROCLIMAT 8 bucatiDestinatie : controleaza in totalitate climatizarea in hala ( control microclimate, control

cantare pui, monitorizare consum apa, control system de cintarire buncar exterior, control alarma, posibilitatea transferului de date catre un computer central, ventilatie minima ).

Specificatie tehnica 13BDenumire : CINTAR PASARI 8 bucatiDestinatie : cintareste puii in hala

Specificatie tehnica 14BDenumire : ALARMA 8 bucatiDestinatie : anunta depasirea valorilor de temperatura impuse

Specificatie tehnica 15BDenumire : TABLOU ELECTRIC 8 bucatiDestinatie : comanda sisitemul de ventilatie Prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile

(inclusiv utilitati)Halele de tip B se compun din :

Hol de acces in suprafata de 14.99 mp la intrarea in hala, Gospodarie de apa in suprafata de 8.26 mp in partea stinga cu acces din hol unde sunt

amplasate bazinul de apa, hidrofonul, apometrul, dozatorul si distribuitorul, Camera de automatizari in suprafata de 8.43 mp in partea dreapta cu acces din hol, Hala de crestere in suprafata de 1151.89 mp cu dublu acces din hol si usa dubla in

partea lateral, unde sunt amplasate liniile de furajare, liniile de adapare, grupul de actionare ; ventilatoarele fixe si variabile, clapetele de admisie aer, unitatile de racier-cooling, eleveiozele,

La exteriorul halei se afla bunkerul de furaje si transportatorul de furaje.Structura si inchiderile se constituie din fundatii din beton armat si pereti din panouri

prefabricate din beton armat. Acoperisul si inveliotarea se constituie din chesoane din beton 20

armat cu invelitoare din membrane bituminoasa. Timplarile se constituie din usi metalize vopsite. Pardoselile se constituie din ciment sclivisit. Peretii sunt tencuiti si acoperiti cu var.

Utilitati existente in incinta : Alimentare cu apa prin put forat existent; Retea de canalizare existent cu record la un bazin vidanjabil; Retea de alimentare cu energie electrica existent in incinta; Retea de alimentare cu GPL.

Denumirea si numarul utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora

NR.crt Denumire Tip utilaj/Echipament Cu montaj1

Buncare

Silozuri

2Sisteme de descarcerare si transport in hala 8

3 Echipament cantarire siloz 8

4 Furajare

Linii de furajare(tevi,panuri,spire,oprotor furaj,cabluri etc.) 24

5

Adapare

Instalatie de adapare inclusiv regulator de tensiune 32

6

Dozator de medicatie si sistem central de conexiune a instalatiilor de adapat 8

7

Ventilatie/racire

Admisie aer 480

8 Pad cooling pe fiecare perete 336

9

Ventilatoare cu turatie fixa 64Ventilatoare cu turatie variabila 24

10 Incalzire

Elementi radianti eleveioze,sisteme de protectie,sisteme de suspendare

21

11 Iluminare

Instalatii de lumina( lampi albastre si verzi),cabluri,accesorii 612

12

Management

Computer(control microclimat,control cantar pui,monitorizare consum apa,control alarma) 8

13 Tablou electric 814 Alarma 815 Cantar de pasari 8

Fundamentarea necesitatii achizitiei utilajelor tehnologiceSiloz(Bunker)

Un bun sistem de hranire incepe cu o instalatie de stocare pentru fiecare hala.Se recomanda o capacitate de stocare de aproximativ 4-8 zile.Dimensiunea silozului este data de consumul zilnic de furaj si timpul de stocare cerut.Greutatea medie a volumului de hrana este de aproximatic 0.65 tone/m3.

Transportator furaje spiralat Transportul de furaje va furniza hrana de sub siloz pana in hala de crestere a

pasarilor.Hrana va ajunge prin cadere care poate fi de tip deschis sau inchis,in sistemul de furaje.Un intrerupator va porni transportul in mod automatin momentul in care palniile interioare sint goale.

Cantar furaje Achizitionarea unui astfel de echipament permite monitorizarea in permanenta a

cantitatilor de furaje pe care le consuma pasarile.Linie cu furajare cu hranitori Nivelul de furaj din fiecare hranitoare poate fi ajustat cu usurinta ceea ce duce la conversie

mai buna a hranei.Sistemul de eliberare rapida ofera fermierului posibilitatea unei ajustari rapide dupa prima saptamana de crestere.

Linie de adapare cu niplu picurator Asigura necesarul de apa pasarilor in interiorul halei.Sistemul de adapare cu niplu si

picurator combina furnizarea unui debit marit de apa cu un mediu ambient mai uscat in hala.Cupa este proiectata pentru autocuratare de catre pasari.

Mixer de medicament Asigura dozajul de medicamentatie in hrana zilnica apasarilorVentilatoare Un bun sistem de ventilatie ofera pasarilor oxygen si are proaspat,praful,amoniacul si

dioxidul de carbon sunt eliminate si vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri.Caldura trebuie conservata in sezonul rece si trebuie asigurata racier in sezonul cald.

Printr-o ventilatie bine dimensionata se poate imbunatati numarul de pasari pe hala.De asemenea va rezulta o uniformizare a cresterii pasarilor,scaderea imbolnavirilor si mortalitatii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteria.

22

Guri de admisie aer Admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie

special.Acestea sunt comandate de catre un troliu central printr-un cablu de otel.Elemente de racier cu PAD Mentine temperature scazuta pet imp de vara cu ajutorul unor perdele de apa.Cu o

temperature bine dimensionata se poate imbunatati numarul de pasari pe hala.De asemenea va rezulta o uniformizare a cresterii pasarilor,scaderea imbolnavirilor si mortalitatii prin eliminarea zonelor cu temperatura ridicata.

Incalzire cu elementi radiant Mentine temperature ridicata pet imp de iarna cu ajutorul unor leveioze.Cu o temperature

bine dimensionata se poate imbunatati numarul de pasari pe hala.De asemenea va rezulta o uniformizare a cresterii pasarilor,scaderea imbolnavirilor si mortalitatii prin eliminarea zonelor cu temperature scazuta.

Lampi iluminare(verde + albastru) Asigura necesarul de lumina in hala in vederea derularii procesului de crestere in bune

conditii.Sistem control microclimat Controleaza intregul microclimate si are posibilitatea de programe/comanda pentru: Consumul de furaj,cantitatea de furaj din silozuri,consumul de apa,programul de

lumina,alimentarea cu furaje,deschiderea-inchiderea admisiilor de aer,pornirea/oprirea ventilatoarelor,inclusive variatia de turatie pentru cele cu turatie variabila,greutatea pasarilor,oprirea/pornirea eleveiozelor,controlul programului de temperature pentru tot ciclul,controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul,alarmare,stocare date.

Cantar pasari Achiiztionarea unui astfel de echipament permite monitorizarea in permanenta a greutatii

pasarilor.Alarma Semnaleaza atunci cand temperaturile unt peste limite si transmite date despre conditiile

de temperature din hala catre calculatorul central care controleaza sistemul de climatizare.Tablou electric Comanda sistemului de ventilatie cu ajutorul variatoarelor de turatie.Un bun system de

ventilatie ofera pasarilor oxygen si aer proaspat,praful,amoniacul si dioxidul de carbon sunt eliminate si vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri.Caldura trebuie conservata in sezonul rece si trebuie asigurata racier in sezonul cald.

Incarcator frontal Asigura curatirea halei prin scoaterea asternutului precum si alte activitati de

incarcare,descarcare,transport,nivelare,sapare etc.

Descriea fluxului tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului

TEHNOLOGIA ADOPTATA

23

Puiul de carne are o viteza de crestere mare, ceea ce este un mare avantaj deoarece scaderea virstei de livrare presupune munca mai putina. Pierderi prin mortalitate mai mici, precum si posibilitatea cresteii mai multor serii de pui pe an in aceleasi spatii.

Carnea de pui este considerate o carne de calitate superioasa , diereria si se caracterizeaza prin finite, fragezime, gust si aroma deosebita – recomandata in consumul tuturor oamenilor, indifferent de varsta.

Realizarea unui beneficiu din cresterea puilor de carne este rezultatul unei cresteri rationale, cu ajutorul careia sa obtina cea mai mare greutate corporala, in cit mai scurt timp, cu cel mai scazut consum si cu cele mai mici pierderi. Crescatorul va controla in fiecare saptamina ce greutate medie au puii. Cit furaj au consumat, care este consumul specific si ce pierderi s-au inregistrat prin mortalitate.

Pentru productia puilor de carne, halele de crestere se populeaza cu pui de o zi. Ciclul de crestere este de 42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,3 kg. in medie, se pot realize un numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16- 20 pui pentru un 1 m2, exclusive spatiile auxiliare.

Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de carne , este de 3.5 %.La finele fiecarui ciclu, se face depopularea halelor si , in urmatoarele 19 de zile, se executa

lucrarile specific de pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile curente.

Hibrizi de carne Majoritatea puilor pentru carne, exploatati in aviculture, sunt hibrizi bi-; tri-; sau tertraliniari

proveniti din incrucisarea a doua sau mai multe linii sau rase.Deoarece ferma nu are productie proprie, popularea facindu-se cu pui de o zi, fermierul va

prospecta piata hibrizilor de carne de o zi si se va aproviziona de la furnizorul cel mai avantajos in raport calitate / prêt. De asemenea, hibridul ales trebuie sa aiba inalta productivitate, sa fie adaptat la conditiile locale, de ingrijire si hranire, sa fie sanantos si rezistent la imbolnaviri.

Se recomanda hibrizi cu potential genetic ridicat : hibrizi romanesti ( ROBRO 69, ROBRO 70 etc.), si hibrizi din afara tarii ( ROSS, COBB, HYBRO , etc), care au un spor mediu zilnic de 50 grame, ajungind la greutatea de 2,3 kg in 6 saptamini. Consumul specific de furaje ( kg/kg spor) este de 1,9 , iar valabilitatea este de minim 95 %.

Cresterea puilor de o zi , se realizeaza prin procedeul de crestere la sol pe asternut permanent, si consta in urmatoarele etape : pregatirea halei in vederea popularii, formarea asternutului, aprovizionarea cu pui de o zi in greutate de 25 – 30 g/ buc; popularea halei; cresterea si intretinrea puilor de carne pina la atingerea greutatii de 2kg; livrarea la abator.

Adapostul Un adapost corepunzator trebuie sa indeplineasca doua functii esentiale: Sa permita puilor pentru carne sa-si exteriorizeze la maximum potentialul genetic, in

conditiile asigurarii unui microclimate corespunzator; Sa permita crescatorului sa-si desfasoare de o activitate eficienta in bune conditii.Hala trebuie sa asigure conditii optime de crestere si dezvoltare a puilor de carne:

temperatura (de la 26 grade C, functie de virsta ); umiditate ( sub 60 % cind temperature este ridicata si peste 60 % cind temperature este mai mica ); ventilatia ( viteza curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0,1 m/s la temperature de 15 – 20 grade C si 0,2 m/s la 20 – 30 grade C ) ; factori chimici ai microclimatului ( concentratia amoniacului nu trebuie sa depaseasca 0,2 % ; hidrogenul sulfurat este admis in concentratie de 0,01 %, bioxidul de carbon in concetratie de 0,5 – 0,6 %) .

24

Pregatirea spatiilor de crestereLa halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezimfectie, pardoseala se acopera

cu un asternut de paie si rumegus, asternutul nou se terminebulizeaza si se formolizeaza inainte de populare. Compozitia asternutului este din paie cerealiere ( griu, orz, secara ), coji de seminte de floarea-soarelului sau de bob de orez , rumegus. Capacittaea de absorbtie este deosebit de ridicata si, prin impregnarea, poate fi folosit ulterior ca ingrasamint in agricultura. Grosimea optima a asternutului este de 5 cm vara si pina la 10 cm iarna, in perioade geroase. Se asigura astfel o buna izolare termica, capacitatea mare de absorbtie al mirosului pentru personalul de serviciu. Din punct de vedere economic, acest tip de asternut prezinta un cost reduss, usurinta in procurare, greutate redusa.

Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejectiilor, se degaja caldura, care are un effect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de gaze si mirosuri; aceste efecte negative sunt diminuate prin utilizarea asternutului.

La incheierea unui ciclu de crestere, materialele care compun asternutul sunt evacuate cu ajutorul tractoarelor cu lama si se incarca in mijloace auto ale societatii, cu care sunt transportate in platform de dejectii sau dupa caz la producatorii agricoli, iar dupa o perioada de sterilizare de 3 luni sunt folosite la ingrasamant in agricultura. Ingrasamantul astfel obtinut este integrat in sol, se descompune si este absorbit de plante si nu are efecte negative de poluare a mediului inconjurator. Nu au existat, pana in present, efecte poluante generate de depozitarea , imprastierea si folosirea asternutului uzat ca ingrasamant.

Alaturi de furajare, la cresterea pasarilor este fundamentala adaptarea acestora cu apa potabila cu aceleasi caracteristici de acuratete ca apa potabila pentru consumul uman. In liniile de adaptare din halele de crestere a pasarilor, apa ajunge pe urmatorul traseu :

Extragerea din puturi de adincime mica si medie ( cca 100- 115m) cu pompe submersibile, pompare pe conducte ingropate catrre bazine de colectare si statii hidrofor. De aici apa se repompeaza prin conducte subterane catre hale. Inainte de liniile de adapare , apa se poate trata cu dezimfectanti ori cu substante medicamentoase, prin dizolvarea lor in bazinele de 300 - 1000 l , existente in hale. In liniile de adapare se asigura o presiune constanta a apei, asigurata fie de inaltimea la care sunt asezate bazinele din hale, fie cu ajutorul unor hidrofoare racordate la aceste bazine. La asigurarea apei pentru adaparea pasarilor se au in vedere masuri pentru pastrarea calitatii buna, in permanenta a apei:

Bazine si pompe bine intretinute, curate si dezinfectate periodic; Putuir denisipate cand este necesar. Conducte fara fisuir, fara pierderi de apa; Izolatii termice ale conductelor de apa in zonele de traseu aerian in afara halelor; Vane si robineti de reglare bine intretinuti. Zone de protectie imprejmuite la puturi si statiile de hidrofor etc.

Nu exista factori poluanti in traseul apei catre liniile de adapare ale pasarilor.Pentru asigurarea necesarului de apa la adaparea puilor de carne se ia in considerare un consum

specific de 8 litri apa / pui.Daca se face raportul mediu apa/hrana ( litri/kg) se obtine valoarea 2 ( raport intre 8 litri apa/pui si

4 kg furaj/pui ), apropiata de valorile BAT pentru puii de carne cuprinse in intervalul 1,7 – 1,9.Practica a consfintit urmatoarele realitati :a) Cantitati de dejectii rezultate: Pui de carne - 2kg dejectii/pui;b) Cantitati de material pentru asternut :

25

Pui de carne - 0.5 kg/pui;

Fluxul tehnologic propus

Pentru a reusi sa obtinem o greutate la livrare cit mai amre intr-un timp cit mai scurt, cu cel mai scazut consum de furaje, este necesar sa aplicam o tehnologie moderna, in care sa combinam potentialul genetic al puilor cu starea lor perfecta de sanantate si cu o buna furajare, in conditiile unui microclimate optim. Orice abatere se va rasfringe negative asupra cresterii economice a puilor de carne.

Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permantent, este de 8 saptamini, din care :

- 6 saptamini ( 42 zile) cresterea puilor;- 2 saptamini ( 14 zile ) curatare si igenizare hala;

Acest flux permite cresterea a 6 cilcuri / an pe aceeasi suprafata. Este recomandat sa se creasca pui tot timpul anului, fara intrerupere, pentru ca sistemul intensive

de crestere presupune echiparea adapostului cu utilaje de hranire, adaptare si climatizare costisitoare care trebuie folosite tot timpul anului.

Pregatirea adapostului pentru populare

Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate masurile ca acetsa sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel :

- Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui;- Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui;- Se va incalzi adapostul cu citeva ore inainte pentru a se realize temperature optima in

adapost;- Se asigura apa in adapatori cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o

temperature de 16 – 18 grade C. apa sa contina vitamine si antibiotic;- Folosirea unui asternut curat, uscat , intins uniform pe toata suprafata adapostului.

Popularea cu pui de o ziPuii pentru populare trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri: sa aiba picioarele drepte; tonicitatea

sau marimea abdomenului normal; ombilicul sa fie uscat, cu plaga inchisa; sa aiba puful uscat, neaglutinat, fara resturi de ou sis a fie sanantosi.

Puii de o zi se transporta in mijloace de transport adecvate, curate , dezimfectate si aerisite. De asememnea , transportul trebuie sa fie cit mai scurt si mai putin stresant.

Puii d eo zi trebuie introdusi in adapost ci mai repede dup ace au fost eclozionati. Principalul argument al introducerii cit mai urgent in hala dupa ecloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a adaparii determina deshidratarea puilor. De asemenea, daca adaparea se realizeaza imediat dupa ecloziun, iar hranirea la 2-3 ore dupa adapare crescatorul are garantia unui foarte bun start al puilor de carne.

Furajele nu trebuie puse in hranitori inainte de introducerea puilor, ci la 2-3 ore dupa populare, ele fiind in acest caz consummate proapete.

In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres. Vaccinarea contra pseudopestei aviare se face la 9, 24 si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri recomandate de medical veterinary. Ultima

26

vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10g + 2ml Colina la 10 litri apa.

Se va urmari tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si remedia orice problema aparuta.

CRESTEREA PUILOR DE CARNE

Perioada de crestere a puilor de carne cuprinde trei faze:- Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;- Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea

mai lunga din viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;

- Finisare(in ultima saptamana de livrare).In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat:- O reteta de crestere (start) 21-1- O reteta de continuare si finisare 21-2In ceea ce priveste protein bruta normele prevad in perioada 0 – 4 saptamani 22,8 % PB si 22,2 PB

in perioada 4 – 6 saptamani.De asemenea crescatorul trebuie sa fie atent la nivelul energetic al ratiei furajere care trebuie sa fie

de cca 3000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere. O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata sub raport proteic va duce la depuneri de grasime pe carcase si viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consummator.

Alimentatia rationala a pasartilor presupune si:- Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;- Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de

crestere- Elaborarea unor ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionaleNecesarul total de apa este de 0,25 litri/pui/zi, din care 0,1 litri/pui/zi consum biologic.Adaparea puilor in conditii neigienice influenteaza negativ starea de sanatate si crestere a puilor.Se recomanda efectuarea de doua ori pe an a analizei apei, in laboratoare autorizate, in ceea ce

priveste pH-ul ; conductivitatea ; continutul in materii organice, amoniu, nitrati, nitriti, streptococi fecali, organism patogene, stafilococi, etc.

In ceea ce priveste iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminar normata este de 2,5-1,0W/mp in primele zile, apoi scade in asa fel incat la opt zile este de 0,7 – 0,9 W/mp, iar intensitatea este de 5-20 lucsi.

Cresterea puilor de carne in perioada 0-3 saptamaniIn primele saptamani de viata, puii au nevoie de o temperatura apropiata de aceea de incubatie, o

hrana deosebit de echilibrata si de proaspata, o ingrijire atenta din partea crescatorului. Asigurand aceste conditii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate si vom obtine pui sanatosi, vigurosi si apti de a da sporuri foarte bune in greutate. Puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori simple. Se recomanda o tavita si o adapatoare pentru 100 de pui. Se administreaza cantitati mici de furaje, in tainuri cat mai dese, astfel incat furajul sa fie permanent proaspat si sa trezeasca interesesul puilor fata de consumul de furaj.

La doua saptamani, tavitele si adaposturile simple vor fi scoase si se vor instala hranitori si instalatia de adapare.

27

De asemenea, intensitatea luminii este mai puternica deoarece puii au o vedere mai slaba in primele zile de viata, astfel ca in prima saptamana din 24 de ore ale zilei, programul de iluminat este 23 ore lumina cu o ora intuneric.

O grija deosebita se va acorda mentinerii unui asternut uscat si curat.La cateva ore de la populare se va verifica comportamentu puilor:

- Daca puii sunt imprastiati uniform si se misca in voie, temperature si ventilatia sunt bune;

- Daca puii stau ingramaditi inseamna ca temperature este scazuta sau sunt prezenti curenti de aer rece;

- Daca puii stau rasfirati, cu aripile desfacute, inseamna ca temperature este prea ridicata.De retinut ca, puii nu pot sintetiza vitaminele. Deoarece carenta in vitamine se instaleaza la pui in

cateva zile se recomanda administrarea de premixuri vitamin – minerale pentru a preveni mortalitatea, scaderea sporului in greutate si in final deprecierea carnii.

Cresterea puilor pentru carne in perioada 3-6 saptamaniIn aceasta perioada problemele principale care trebuie avute in vedere sunt hranirea, adaparea si

microclimatul.Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca inaltime. Pentru aceasta

crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea hranitorilor si a adapatorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10- 20cm). Daca inaltimea este mai mica hranirea si adaparea sunt incomode si are loc risipa de furaje si apa; puii circula greu si se lovesc, deteriorandu-se calitatea carcaselor dupa taiere. Dar nu trebuie ridicate nici prea sus, in acest caz puii nu se pot furaja si adapa normal. De asemenea, nu trebuie sa existe o distant mai mica de 50 cm inre doua hranitori troconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se jeneaza, neputandu-se furaja normal.

Totodata nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreza de mai multe ori pe zi ca in primele saptamani. Furajul se poate administra o data pe zi sau chiar o data la doua- trei zile , fara a influenta negative sporul in greutate. Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive necesare perioadei de dezvoltare:

Tipul hibridului

E.M.Kcal./kg

P.B.%

M.%

M+C%

L%

Ca%

P%

Ross 3225 19-21 0,47 0,85 1,13 0,85 0,44Hybro 3125-3200 17,5 0,35 0,75 0,94 0,80-0,85 0,39

Unde:E.M.- energie metabolizataP.B – proteina brutaM – metioninaM+C – metionina + cistinaL – lizinaCa – calciuP – fosfor

La categoria 3-6 saptamani programul de iluminat este de 8 ciclurti de cate 2 ore lumina si o ora intuneric.

28

O problema grava care poate aparea si de care crescatorul trebuie sa tina cont este consumul ridicat de apa al puior. Acesta este primul semn al unei imbolnaviri, iar crescatorul trebuie sa trateze boala inainte de a se extinde si a determina pierderi prin mortalitate.

In aceasta perioada nu se mai fac tratamente inainte de sactrificare. Se recomanda consultarea medicului veterinar atunci cand apare un caz de imbolnavire.

In ultima saptamana trebuie sa se aiba in vedere asigurarea unui microclimate corespunzator deoarece puii sunt mari, adapostul devine din ce in ce mai neincapator, asternutul se deterioreaza, gazele nocive cresc si apar pierderi prin mortalitate. In aceasta faza pot aparea boli daca nu se asigura un microclimatt, un asternut si o hrana corespunzatoare, iar rezultatul va fi grav pentru crescator.

Principalele boli la puii de carneBoli parazitare: coccidioza – apare in ferme mici cu conditii improprii de crestere si este cauzata de

folosirea de furaje sau asternut mucegait, instalatii neigienice pentru preparea furajelor. Apare sindromul de imobilitate a puilor, iar ca aspect clinic – decubit cu picioarele in extensie.

Boli bacteriene: holera aviara, colibacilozaBoli virale: pseudopesta aviara, bursita infectioasa, bronsita infectioasa, gripa aviaraBoli carential – nutritioniste: sindromul de peroza, encefalomalacia de nutritive, avitaminozele

Fiecare crescator poate urmari direct problemele care apar in ferma:- Greutate mica a puilor si lot neuniform- Probleme respiratorii- Deplasare greoaie- Moarte subita- Canibalism

Masuri de prevenire si combatere a bolilorPentru prevenirea bolilor la puii de carne se recomanda:

- Aplicarea corecta a operatiunilor de vaccinare si tratamente in ferma- Examinarea periodica a puilor privind starea de sanatate de catre medical veterinary- Respectarea conditiilor de microclimate din hala- Respectarea conditiilor de filtru la intrarea in ferma- Respectarea conditiilor igienice de hranire si adapare- Popularea cu pui sanatosi- Intretinerea instalatiilor de hranire si adapare in conditii bune pentru a se evita aparitia

unor boli- Controlul salubritatii furajelor si a apei- Asigurarea unor ratii furajere echilibrate in principia nutritivi- Folosirea unui asternut care sa asigure puilor un loc calduros, moale, elastic si uscat- Respectarea perioadei de curatare si igienizare a halei- Respectarea tehnologiilor de recoltare, depozitare, prelucrare si administrare furaje.

TrasabilitateaTrasabilitatea reprezinta abilitatea de a regasi istoricul, realizarea sau localizarea a ceea ce este

luat in considerare. In cazul unui produs, trasabilitatea se refera la originea materialelor si a partilor component, istoricul realizarii, distributiei si amplasarea produsului dupa livrare.

Pentru proiectul de fata, filieara de trasabilitate la puii de carne cuprinde urmatoarele etape:29

- lantul furajer – ansamblul furajelor si premixurile vitamin – minerale folosite in hrana puilor; - lantul medicamentos – ansamblul medicamentelor de uz veterinar folosite pentru prevenirea si

combaterea bolilor la pui;- lantul animalier – populare cu pui sanatosi si conditiile de crestere a acestora in cadrul fermei - lantul alimentar – crescatorul detine abator si face referire la abatorizarea puilor; prelucrarea ,

distributia si comercializarea catre consumatori - lantul de distributie – comercializare – carnea abatorizata este dirijata catre reteaua de distributie

si comercializare catre consumatori.

Sporul mediu zilnic: - cresterea in greutate, infiecare din cele 42 de zile cat dureaza perioada de crestere a puilor, de la populare pana la livrarea acestora catre abator.

Potrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, sporul mediu zilnic este de 51,69 grame, realizat de marii producatori de carne. In prezentul proiect, s-a prevazut un spor mediu zilnic de 47,02 grame, adica o greutate medie de 2300 de grame la livrarea puilor la varsta de 42 de zile.

Consumul specific de furajePotrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, consumul mediu specific de furaje este de

1,842 kg/kg spor. In prezentul proiect, s-a prevazut un consum specific de 1,9 kg/kg spor.

Pierderi prin mortalitatePotrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, media pierderilor prin mortalitate la puii

de carne este de 3,76, dar la societatile performante acest parametru este mult mai mic. In proiectul de fata s-a prevazut procentul de pierderi prin mortalitatea de 3,5 % pe an.

Indicele Economic European (IEE):Spor mediu zilnic X indice pasareConsum specific furaje X 10Potrivit datelor furnizate de UCPR, in trimestrul I 2010, media IEE este de 270,09 dar la

societatile performante IEE este de peste 300 puncte. In proiectul de fata valoarea IEE este de: 47,02 X 96,5 / 1,9 X 10 =238.81

Monitorizarea starii de igienaa) Igiena utilajelor si spatiilor de cresterePentru asigurarea conditiilor de igiena necesare, igienizarea pentru toate utilajele precum si pentru

toate spatiile de crestere se efectueaza conform unei procedure documentate.La alegerea solutiilor detergent si dezinfectanti se au in vedere specificatiile prescrise in cartile tehnice ale utilajelor si instalatiilor.Inaintea inceperii unui ciclu de productie, se va efectua controlul pregatirii halei pentru populare prin analize de laborator.

b)Igiena personaluluiPersonalul este controlat periodic din punctual de vedere al sanatatii, conform normativelor legale

in vigoare si poarta haine de protective.Echipamentul de protectie se va pastra in spatiile special amenajate pentru acest scop situate langa vestiarele tip filtru.

In timpul lucrului, personalul va purta in mod obligatoriu haine pentru protective care sa acopere complet imbracamintea.

Echipamentele de protective vor fi de culori diferite specific locului unde vor fi folosite in conformitate cu un cod al culorilor ce va fi stabilit ulterior.

30

La intrare si la iesire din schimb, personalul se va dusa si isi va schimba haineleHainele murdare se vor spala zilnic in spalatoria aferenta filtrelor sanitare c)Dezinsectie - deratizareSpatiile de productie, vor fi supuse periodic operatiilor de dezinsectie si deratizare, conform unei

procedure documentate privind combaterea daunatorilor. In toate sasurile care corespund cu exteriorul vor fi monatate capcane de inecte iar la exterior capcane de rozatoare.

d) Controlul de laboratorLa laboratorul DSV Valcea, cu care S.C. Avicarvil SRL va incheia un contract, se vor realize

analize complete de laborator in cadrul programului strategic completat cu programul de autocontrol. Deasemenea pentru realizarea controlului de laborator a personalului la angajare si periodic se va incheia un contract cu un laborator autorizat de catre Directia de Sanatate Publica Valcea.Personalul va beneficia de servicii de medicina a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare.

Protectia mediuluiMediul inconjurator reptrezinta un element essential ca rezultat al interactiunilor elementelor

naturale: sol, aer, apa, clima si biosfera cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare ale fermei.

Protectia mediului inseamna diminuarea resurselor de poluare prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri. Pentru un mediu curat trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care apar problemele de mediu.

Pentru proiectul nostrum, protectia mediului se refera la:Sitemul de colectare si stocare a asternutului si a dejectiilor:

- Sternutul se elimina la sfarsitul fiecarui ciclu de productie si se aseaza in platforma betonata pentru obtinerea unui ingrasamant bine fermentat;

- Dejectiile se depoziteaza pe platform betonata impreuna cu namolurile provenite de la curatirea decantoarelor, care dupa fermentare se pot folosi ca ingrasamant natural

Fertilizarea cu ingrasaminte organice obtinute prin fermentarea asternutului si a dejectiilor trebuie sa se faca dupa analiza calitatii namolurilor fermentate, precum si a solurilor (cartare agrochimica)

Apa chimica: provine din procesul tehnologic de igienizare a halelor cu continut de suspensii, substante organice, detergent, ioni amoniu, ioni Cu, Zn.

Apele uzate vor fi colectate si stocate intr-un bazin betonat subteran de volum adecvat si vor fi folosite la irigatii.

31

32

Date initiale ferma Budesti

Tip ferma UM Carne

Tip hala Tip B

Suprafata hala mp 1256.8

Nr.total hale buc 8

Nr.hale modernizate eligibil buc 8

Nr. Serii/ari buc 6

Densitate pui buc/mp 19

Durata medie ciclu crestere zile 42

Durata medie ciclu populare zile 19

Numar de pui pe hala buc 23879

Numar total de pui in 8 hale pui pe hala buc 191032

Mortalitate % 3.6

Numar total pui buc 184345.9

Greutate livrare minima/kg kg 2.2

Greutate livrare maxima/kg kg 2.5

Greutate livrare medie/kg kg 2.35

Cantitate carne livrata total pe an /hale tip B t 433.2128

Cantitate carne livrata total pe an /hala t 54.1516

Cantitate necesara de apa/an mc 7847.1

Pret apa/mc euro 0.027

Total cost apa tehnologica/an euro 211.8717

Cantitate apa uzata evacuata/an mc 1569.42

Pret apa/mc euro 0.12

Total cost apa uzata/mc euro 188.3304

Nr. Ore functionare/zi-iarna ore 14

Nr. Ore functionare/zi-vara ore 4

Nr. Eleveuze/hala buc 15

Consum eleveuza mc/ora 1.1

Consum eleveuza iarna mc/zi 19404

Consum eleveuza vara mc/zi 11088

4. Durata de realizare

Durata aprobarii contractuluiDupa aprobarea contractului urmeaza lucrarile de reparatii, iar dupa acestea se efectueaza

lucrarile de modernizare.

Se estimeaza ca: - lucrarile de reparatii vor dura in jur de 4 luni. - lucrarile de modernizare se vor finaliza in aproximativ 3 luni

5. Costul estimativ al investitiei

LISTA DE CANTITATI LUCRARI DE REPARATIIObiect hala tip BARHITECTURA – CONSTRUCTII

SUPRAFATA CONSTRUITA rezultata = 1256,80 mpSUPRAFATA DESFASURATA rezultata = 1256,80 mp

Nr. Lucrare U/M Cantitate Pret unitar(RON) Total (RON) Total €0 1 2 3 4 5 61 Spargerea de goluri in

pereti sandwich admisii,ventilatii,cooling, etc. mp 45 95 4.275,00 994,1

2 Reparatii la spaleti goluri practicate in zidarie mp 160 32,5 5.200,00 1209,33 Confectionare usi metalice

– usi acces mp 14 325 4.550,00 1058,134 Desfiintatri pereti din

zidarie de 30 cm. grosime mc 0 70,2 0,00 0,005 Pereti din zidarie de

caramida de 25 cm. grosime mc 0 190 0,00 0,0033

6 Astuparea golurilorcu zidarie de caramida de 30 cm. grosime mc 6 212 1.272,00 295,81

7 Reparatii tencuieli driscuite la ancadramente goluri practicate in zidarie si la astupari goluri

mp 230 32,5 7.475,00 1738,37

8 Tencuieli driscuite la zidarie noua mp 0 32,5 0,00 0,00

9 Zugraveli interioare mp 2345 18,2 42.679,00 9925,3410 Zugraveli exterioare mp 660 18,2 12.012,00 2793,4811 Pradoseala beton

elicopterizat (reparatii) mp 200 130,00 26.000,00 6046,5112 Sapatura mc 8,00 41,47 331,76 77,1513 Turnare beton armat

fundatie continuua mc 7,23 223,72 1.617,50 376,1614 Turnare beton armat

pereti goluri mc 5,11 223,72 1.143,21 265,86

TOTAL/hala 106.555,46 24780,23Total 8 hale 852443,68 198241,84 Calculat la cursul 1 EUR = 4,3 RON

LUCRARI DE MODERNIZARE

NR.crt DenumireNr.bucati

Valoare fara (RON) TVA(RON)

Valoare cu TVA(RON)

Tip utilaj/Echipament Cu montaj 1

Buncare

Silozuri 8 56739.84 13617.562 70357.4016

2Sisteme de descarcerare si transport in hala 8 18322.24 4397.3376 22719.5776

3 Echipament cantarire siloz 8 38417.6 9220.224 47637.824

4 Furajare

Linii de furajare(tevi,panuri,spire,oprotor furaj,cabluri etc.) 24 164604.64 39505.114 204109.7536

5 AdapareInstalatie de adapare inclusiv regulator de tensiune 32 103136.48 24752.755 127889.2352

34

6

Dozator de medicatie si sistem central de conexiune a instalatiilor de adapat 8 12707.36 3049.7664 15757.1264

7

Ventilatie/racire

Admisie aer 480 127369.12 30568.589 157937.7088

8 Pad cooling pe fiecare perete 336 112002.08 26880.499 138882.5792

9

Ventilatoare cu turatie fixa 64

150419.68 36100.723 186520.4032Ventilatoare cu turatie variabila 24

10 Incalzire

Elementi radianti eleveioze,sisteme de protectie,sisteme de suspendare 136 125004.96 30001.19 155006.1504

11 Iluminare

Instalatii de lumina( lampi albastre si verzi),cabluri,accesorii 612 91315.68 21915.763 113231.4432

12

Management

Computer(control microclimat,control cantar pui,monitorizare consum apa,control alarma) 8 29256.48 7021.5552 36278.0352

13 Tablou electric 8 47874.24 11489.818 59364.057614 Alarma 8 6796.96 1631.2704 8428.230415 Cantar de pasari 8 12707.36 3049.7664 15757.126416 TOTAL 1096674.72 263201.93 1359876.65317 TOTAL EURO (la cursul de azi 1 Euro=4,3 RON) 255040.63 61209.75 316250.38

Tabel cu oferte lucrari de reparatii

S.C. TruVIL UTIL S.R.L ObiectHala de tip B 24500 Euro

S.C. VASTRU TRANS S.R.LObiectHala de tip B 26000 Euro

S.C. EGF Grup ExIm S.R.L.Obiect Hala de tip B 25500 Euro

Tabel cu oferte lucrari de modernizare

Denumire

Oferta POULTEC(EU/Hala)

Oferta LAE(EU/Hala)

Oferta BIG DUTCHMAN(EU/hala)

Total oferta hala tip B Budesti 31823.1 39000 3711035

Total oferte hale tip B 254584.9 312000 296880Cost transport pentru 8 hale in Romania 29000 20000 23250

Valoarea totala investitiei = Valoare reparatii (fara T.V.A.) + Valoare modernizare (fara T.V.A.) = 852.443,68 + 1.096.674,72 = 1.949.118,4 RON = 453.283,34 Euro (curs 1 EU = 4,3 RON )

6. Finantarea investitiei

Curs Euro / leu …4,3..din data de 01 01 2011

Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total

Euro Euro Euro

Ajutor public

nerambursabil 724.313,72 168.445,05 724.313,72 168.445,05

Sursele de finantare pentru

completarea necesarului

de finantare din care: 724.313,72 168.445,05 868.568,03 201.992,56 1.592.881,76 370.437,6

- autofinantare 724.313,72 168.445,05 868.568,03 201.992,56 1.592.881,76 370.437,6

36

- imprumuturi 0 0 0 0 0 0

TOTAL PROIECT 1.448.627,45 336.890,10 868.568,03 201.992,56 2.317.195,49 538.882,67

7. Date privind forta de munca7.1 Total personal existent pentru cele 16 hale– 101 persoane

Structura personal UM Actual

Manager Nr. pers. 1Sef productie Nr. pers. 1Supervizori Nr. pers. 2Supervizori CTC Nr. pers. 4Operatori facturare Nr. pers. 3Gestionari Nr. pers. 4Taietori pasari Nr. pers. 64Muncitori manipulanti Nr. pers. 9Mecanici Nr. pers. 3Electricieni Nr. pers. 3Frigotehnisti Nr. pers. 2Tractoristi Nr. pers. 5TOTAL Nr. pers. 101

7.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei pentru cele 8 haleVor fi create 42 de noi locuri de munca

Categorie personal Anul 1 Anul 2Sef ferma 1 1Tehnician veterinar/zootehnist 1 1Avicultor calificat 24 24Electromecanic 16 16TOTAL PERSONAL 42 42

37

Consumuri (cheltuieli) cu forta de muncaDenumire Nr. Salariu

ron/lunaSalariu ron/an

Sef ferma 1 2520 30240Tehnician/veterinar/zootehnist

1 1470 17640

Avicultor calificat 24 840 10080Electromecanic 16 1050 12600Salarii 42 5880 70560Asigurari 3780Total salarii 74340

7.3 Proiectii financiare si indicatori financiari

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

Valoarea investitiei = Valoare reparatii (fara T.V.A.) + Valoare modernizare (fara T.V.A.) = 852.443,68 + 1.096.674,72 = 1.949.118,4 RON = 453.283,34 Euro (curs 1 EUR = 4,3 RON )

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru fiecare obiect de activitate.

VENITURI DIN EXLOATARE (Ve) pentru cele 8 hale

ANI VALOARE RON VALOARE EURO1 8.910.534,31 2.072.217,282 8.910.534,31 2.072.217,283 8.910.534,31 2.072.217,284 8.910.534,31 2.072.217,285 8.910.534,31 2.072.217,28

3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de

activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

CHELTUIELI DIN EXLOATARE (Ve) pentru cele 8 hale

ANI VALOARE RON VALOARE EURO1 7.852.131,17 1.826.077,012 7.848.812,74 1.825.305,293 7.817.947,84 1.818.127,404 7.816.232,54 1.817.728,505 7.807.551,00 1.815.709,62

38

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar

rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

AN 1: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 - 7.852.131,17 = 1.058.403,14 RON = 246.140,26 EURAN 2: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.848.812,74 = 1.061.721,57 RON = 246.911,99 EURAN 3: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.817.947,84 = 1.092.586,47 RON = 254.089,87 EURAN 4: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.816.232,54 = 1.094.301,77 RON = 254.488,78 EURAN 5: Re = Ve-Ce = 8.910.534,31 – 7.807.551,00 = 1.102.983,31 RON = 256.507,74 EUR

RATA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE(rRE)

Ani Val. Indicatorului1 11,37%2 11,91%3 12,26%4 12,28%5 12,37%

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani). Se calculeaza astfel :

Unde:Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din

exploatare din anul 5.

Durata de recuperare a investitiei : 2 ani si 6 luni

6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluati;Se calculeaza astfel :

RATA RENATBILITATII CAPITALULUI INVESTIT

ANI Flux exploatare rRC1 261.181,86 13,41%

39

2 260.188,19 13,30%3 258.009,70 13,20%4 256.748,57 13,10%5 255.563,81 13,11%

7. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluati ;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde :TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ; TAi= total active in anul i ;

Tabel

ANI Total active (RON) Total datorii pe termen lung (RON)

1 5.627.602,30 1.622.476,452 5.926.037,81 1.123.252,923 6.282.850,45 624.029,404 6.673.554,57 124.805.885 7.431.043,45 0RATA INDATORARII PE TERMEN MEDIU SI

LUNG

ANI VALOARE1 28,83%2 18,95%3 9,93%4 1,87%5 0%

8. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de

risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

9. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;Este calculata astfel:

FNi = flux de lichiditati net din anul i; FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i

40

VI = valoarea investitiei ;

FLUX DE LICHIDITATI NET

Ani Val. Indicatorului1 685.128,482 717.048,113 744.560,304 776.736,415 1.134.840

FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE

EXPLOATARE

Ani Val. Indicatorului1 1.334.517,622 1.327.805,613 1.316.686,164 1.310.230,645 1.304.155,93

Bugetul de venituri si consumuri intermediare pentru produsul de carne de pasare

Greutate de livrare UMVolume/hale tip B/an

Productie medie 433.21I Consumuri materiale(1+...+7) ron/t 6272160.081 Material biologic ron/t 248341.602 Asternut paie ron/t 47758.003 Energia electrica ron/t 179928.004 Apa ron/t 1688.855 Medicament ron/t 80806.546 Furaje ron/t 5502779.797 Gaz metan ron/t 210857.31II Consumuri cu forta de munca ron 74340.00III Alte consumuri(8+9+10) ron 190395.008 Cheltuieli generale (3 % din I si II) ron 190395.009 Dobanzi la credit ron 0.0010 Amortisment ron 0.00A Total consumuri intermediare(I+II+III) ron 6536895.09A1 din care pentru productia principala ron 6536895.09B Valoarea productiei ron 6700112.10B1 din care pentru productia principala ron 6700112.10

41

C Venit impozabil(B-A) ron 163217.01 impozite si taxe ron 26114.70 alocatii si subventii ron 1036765.40D Venit net ron 1173870.30E Rata impozabila 2.50 % Venit net 17.96 %F Cost de productie ron/kg 3.76G Pret piata interna previzibil ron/kg 3.85H Marja Bruta % 2.48

Prognoza cheltuielior din activitatea de baza (Ron/an)

Anul 1 imp.

Anul 2 imp. Anul 1

Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 5583586.33 5583586.33 5583586.33Alte cheltuieli materiale 296099.60 296099.6 296099.6Alte cheltuieli externe(cu energia si apa) 181616.85 181616.853 181616.85Cheltuieli privind marfurile 0 0 0Cheltuieli materiale-totale 6061302.78 6061302.78 6061302.78Cheltuieli cu personalul angajat 70560 70560 70560Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 3780 3780 3780Cheltuieli cu personalul -total 74340 74340 74340Cheltuielile privind prestatiile externe 190395.003 190395.003 190395Alte cheltuieli de exploatare-total 190395.003 190395.003 190395Total cheltuieli activitate curenta 6326037.78 6326037.78 6326037.78

Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 55583586.33 5583586.33 5583586.33 5583586.33296099.6 296099.6 296099.6 296099.6

42

181616.8529 181616.853 181616.853 181616.850 0 0 06061302.78 6061302.78 6061302.78 6061302.7870560 70560 70560 705603780 3780 3780 378074340 74340 74340 74340190395.0025 190395.003 190395.003 190395190395.0025 190395.003 190395.003 1903956326037.78 6326037.78 6326037.78 6326037.78

43

!Studiu de fezabilitate FINAL!!!!!!!!(2)

Documents

Transcript of !Studiu de fezabilitate FINAL!!!!!!!!(2)