Studiu de Fezabilitate BIOTEHNOS ENTOMED

7/23/2019 Studiu de Fezabilitate BIOTEHNOS ENTOMED

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-fezabilitate-biotehnos-entomed 1/127

Beneficiarul lucrării:

S.C. BIOTEHNOS S.A. – Otopeni

Denumirea lucrării:

STUDIU DE FEZABILITATE

„Valorificarea unor compuşi entomologici eficienţi în diverse patologiidegenerative - capacitate inovativă autentică a unui IMM românesc pe

piaţa farmaceutică - ENTOMED”

Volum: unic

Simbol : 00230.0 R

Director general,

POPESCU NICUŞOR MIRCEA

BUCUREŞTI 2012

Adresa: Bucureşti, B-dul Unirii, Nr. 11,

Bl. 2B, sc. B, ap. 35, sector 5,

Telefon &. Fax.: 0401 336.9544

E-mail: [email protected]

INCUBUS

CONSULTING SRL



2

COLECTIV DE ELABORARE A LUCRĂRII

Colectiv de elaborare de la furnizorul de servicii

Ing. Mircea POPESCU

Coordonator lucrare

Ing. Şerban ŢUPA

Ing. Sorin BALABAN

Ing. Mariana POPESCU

Ec. Florea ALECU

Ec. Andrei POPESCU

Colectiv de elaborare de la beneficiar

Liliana MÂNZATU – Director

CP II dr. biofiz. Laura OLARIU – Director Cercetare Dezvoltare

Ec. Iuliana ZAHARIA - Director economic

Dr. biolog Emilia BUŞE - specialist



3

CUPRINS

A. PĂRŢI SCRISE ............................................................................................................................................... 5

SINTEZA LUCRĂRII ............................................................................................................................................ 5

1. DATE GENERALE ........................................................................................................................................... 9

1.1 DATELE DE IDENTIFICARE A PROIECTULUI .............................................................. ................................................... 9 1.1.1 Denumirea investiţiei ............................................................................................................................ 9 1.1.2 Scop. Obiectivele principale .................................................................................................................. 9 1.1.3 Sursa de finanţare ......................................................... .............................................................. .......... 9

1.2 DESCRIEREA COMPANIEI ...................................................................................................................................... 9 1.2.1 Date de identificare ................................................................. .............................................................. 9

1.2.1.1 Denumirea întreprinderii.................................................................................................................................9 1.2.1.2 Date de identificare, localizare ........................................................................................................................9 1.2.1.3 Obiect de activitate .......................................................................................................................................10 1.2.1.4 Filiale, sucursale, puncte de lucru .................................................................................................................10

1.2.1.5 Apartenenţa la un grup de firme ...................................................................................................................11 1.2.2 Structura acţionariatului .......................................................... ........................................................... 11 1.2.3 Descrierea afacerii curente ................................................................................................................. 11

1.2.3.1 Misiune. Obiective principale. Poziţionare pe piaţă ......................................................................................11 1.2.3.2 Principalele produse, activităţi şi/sau servicii( cu scurtă descriere) ..............................................................12 1.2.3.3 Activitate comercială .....................................................................................................................................12

1.2.4 Scurt istoric al companiei .................................................................................................................... 13 1.2.5 Sinteza situaţiei financiare .................................................................................................................. 14 1.2.6 Starea bazei materiale ........................................................................................................................ 21

1.2.6.1 Terenuri .........................................................................................................................................................21 1.2.6.2 Clădiri, hale, anexe ........................................................................................................................................21 1.2.6.3 Linii tehnologice, echipamente .....................................................................................................................22

1.2.7 Capacitatea managerială ......................................................... ........................................................... 27

1.2.7.1 Echipa managerială .......................................................................................................................................27 1.2.7.2 Personal .........................................................................................................................................................28 1.2.7.3 Sistemul de calitate .......................................................................................................................................29 1.2.7.4 Sistemul de achiziţii .......................................................................................................................................30 1.2.7.5 Sistemul informatic .......................................................................................................................................30 1.2.7.6 Mediu ............................................................................................................................................................31 1.2.7.7 Organigrama şi fluxul tehnologic general ......................................................................................................31

2..2 EXPERIENŢA ÎN OPERAREA UNOR PROIECTE SIMILARE ........................................................ ...................................... 34

2. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI ...................................................................................................................39

2.1 AMPLASAREA INVESTIŢIEI ............................................................. ................................................................. ..... 39 2.2 UTILITĂŢI EXISTENTE/NECESARE .......................................................................................................................... 39 2.3 AUTORIZAŢII, AVIZE ŞI ACORDURI OBŢINUTE/NECESARE............................................................................................ 39

2.4 SOLUŢIA TEHNICĂ PROPUSĂ ............................................................................................................................... 40 2.4.1 Produsele............................................................................................................................................. 40

2.4.1.1 ENTO P - Produs farmaceutic nou pentru afectiuni ale prostatei..................................................................40 2.4.1.2 ENTODERM - Produs nou farmaceutic pentru anomalii de keratinizare .................... ..................... ..............41

2.4.2 Proiectul de inovare ............................................................................................................................ 42 2.4.3 Tehnologia utilizată ............................................................................................................................ 43 2.4.4 Organizarea valorificării rezultatelor ............................................................ ...................................... 45

2.5 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI PROPUSE ÎN RAPORT CU ALTE ALTERNATIVE POSIBILE ........................................................... ..... 47 2.5.1 Situaţia la nivel mondial a industriei produselor farmaceutice ........................................................... 47 2.5.2 Situaţia industriei farmaceutice în Europa ............................................................... ........................... 48 2.5.3 Situaţia din România ................................................................ ........................................................... 50 2.5.4 Ţările emergente – cea mai importantă piaţă pentru viitorul industriei farmaceutice ...................... 53

2.5.5 Nişa de piaţă – piaţa locală şi ţările din spaţiul fostei URSS ............................................................... 54 2.5.6 Situaţia pe segmentul de piaţă al produsului ........................................................... ........................... 58 2.5.7 Principalii competitori ......................................................................................................................... 59



4

2.5.7 Riscurile proiectului ................................................................................................ ............................. 67 2.5.8 Analiza SWOT ..................................................... ................................................................. ................ 70 2.5.9 Justificarea soluţiei alese .................................................................................................................... 71 2.6 Alternativele proiectului .............................................................. ........................................................... 74

3. PLANUL DE LUCRU ......................................................................................................................................77

3.1 DESCRIEREA PLANULUI DE LUCRU, A ACTIVITĂŢILOR ŞI SUB-ACTIVITĂŢILOR, DURATA REALIZĂRII INVESTIŢIEI ......................... 77

3.2 GRAFIC GANTT .............................................................................................................................................. 80

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI (PENTRU SOLUŢIA TEHNICĂ RECOMANDATĂ) ......................................81

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ............................................................................................................82

5.1 IPOTEZE ŞI ASUMĂRI PRIVIND PLANUL FINANCIAR .............................................................. ...................................... 82 5.2 SCENARIILE UTILIZATE ÎN PLANUL FINANCIAR ......................................................... ................................................. 83

5.2.1 Scenariul 1 – Situaţia fără proiect ....................................................................................................... 83 5.2.2 Scenariul 2 – Situaţia cu proiect cu asistenţă financiară nerambursabilă .......................................... 83

5.3 PROIECŢIILE FINANCIARE PENTRU SCENARIUL 1 – SITUAŢIA FĂRĂ PROIECT ................................................................... 83 5.4 PROIECŢIILE FINANCIARE PENTRU SCENARIUL 2 – SITUAŢIA CU PROIECT CU ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ ......... 86 5.5 CALCULUL INDICATORILOR INCREMENTALI DE PERFORMANŢĂ FINANCIARĂ – VNAF/C ŞI RIRF/C ..................................... 89 5.6 ALŢI INDICATORI. COMPARAŢII ÎNTRE SCENARII ...................................................................................................... 89

5.6.1 Creşterea veniturilor ca urmare a implementării proiectului ...................................................... ........ 89 5.6.2 Rata profitului brut la cifra de afaceri ................................................................................................. 90 5.6.3 Rentabilitatea profitului brut la total active ....................................................................................... 91 5.6.4 Rentabilitatea profitului brut la capitalul total ................................................................................... 91 5.6.5 Pragul de rentabilitate ........................................................................................................................ 92 5.6.6 Durata de recuperare a investiţiei ....................................................................................................... 92 5.6.7 Valoarea adăugată ............................................................................................................................. 92 5.6.8 Productivitatea muncii ........................................................................................................................ 93

5.7 ANALIZA DE SENSIBILITATE ................................................................................................................................. 94 5.8. EFECTE ECONOMICE......................................................................................................................................... 96

5.8.1. Efecte asupra altor activităţi ............................................................. ................................................. 96 5.8.2. Efecte asupra locurilor de muncă ................................................................. ...................................... 97

5.8.3. Dezvoltare durabilă (mediu, energie, sănătate, educaţie, comunitate locală, inovare) .................... 97

6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI ............................................................................................................................99

7. INDICATORI DE REALIZARE ........................................................................................................................ 100

8. ANEXE ....................................................................................................................................................... 102

A. TABELE PLAN FINANCIAR .......................................................................................................................... 103

A.1 SCENARIUL 1 – SITUAŢIA FĂRĂ PROIECT: PROIECŢIA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI .......................................... 103 A.2 SCENARIUL 1 – SITUAŢIA FĂRĂ PROIECT: PROIECŢIA EXECUŢIEI PROFITULUI BRUT ........................................................ 105 A.3 SCENARIUL 1 – SITUAŢIA FĂRĂ PROIECT: PROIECŢIA BILANŢULUI (ACTIVE ŞI PASIVE) .................................................... 106 A.4 SCENARIUL 1 – SITUAŢIA FĂRĂ PROIECT: PROIECŢIA FLUXULUI DE NUMERAR ........................................................... ... 107 A.5 SCENARIUL 2 – SITUAŢIA CU PROIECT: PROIECŢIA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI ............................................. 110 A.6 SCENARIUL 2 – SITUAŢIA CU PROIECT: PROIECŢIA EXECUŢIEI PROFITULUI BRUT ........................................................... 112 A.7 SCENARIUL 2 – SITUAŢIA CU PROIECT: PROIECŢIA BILANŢULUI (ACTIVE ŞI PASIVE) ....................................................... 113 A.8 SCENARIUL 2 – SITUAŢIA CU PROIECT: PROIECŢIA FLUXULUI DE NUMERAR .............................................................. ... 114 A.9 CALCULUL INDICATORILOR INCREMENTALI DE PERFORMANŢĂ FINANCIARĂ VANF/C ŞI RIRF/C ..................................... 117

B. LISTA ECHIPAMENTELOR PENTRU CD ŞI PUNERE ÎN FABRICAŢIE ............................................................... 118

C. PLANURI DE AMPLASARE .......................................................................................................................... 124

C.1 Plan general ......................................................................................................................................... 124 C.2 Plan hală .............................................................................................................................................. 125



5

A. Părţi scrise

Sinteza lucrării

Proiectul de inovare „Valorificarea unor compuşi entomologici eficienţi în diverse patologiidegenerative - capacitate inovativă autentică a unui IMM românesc pe piaţa farmaceutică(ENTOMED)” are ca scop exploatarea de resurse entomologice prin valorificarea de

biotehnologii originale pentru a obţine produse farmaceutice inovative şi eficiente pentru piaţainternă şi internaţională. Finalizarea proiectului constă în realizarea unor produse de excelenţă

privind valoarea terapeutică destinate pentru satisfacerea unui segment important de pacienţicu anumite boli degenerative cauzate de vârstă şi de condiţiile ambientale (în principal, suntvizate afecţiunile prostatei şi tratamentele pentru anumite afecţiuni ale pielii). Proiectul va fi finanţat din fonduri proprii ale întreprinderii, precum şi din surse atrase.Valoarea totală a proiectului este 5.250.000lei, din care 3.150.000lei contribuţie proprie şi2.100.000lei fonduri nerambursabile atrase de la bugetul de stat. Studiul are ca scop o bţinereaunei finanţări nerambursabile în cadrul Planului Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare2007-2013, PN II, Programul DEZVOLTARE PRODUSE - SISTEME – TEHNOLOGII;

Identificator PN- II – IN- DPST – 2012-1.

Unitatea aplicatoare este S.C. BIOTEHNOS S.A. – Otopeni. BIOTEHNOS SA are ca obiect

principal de activitate producerea de farmaceutice si dermatocosmetice naturale având la bazao infrastructura avansata de cercetare fundamentala si aplicativa cu competente in elaborarea

de tehnologii de extr acţie si purificare de principii active, caracterizarea fizico-chimica

(inclusiv determinare de pesticide si metale grele) si microbiologica a materiilor prime /

componente bioactive / intermediari / produse finite, secvenţierea calitativă şi cantitativă a

claselor de compuşi, in efectuarea de teste in vitro (celulare, moleculare si enzimatice), studii

de formulare, condiţionare si de farmacocinetica precum si in investigarea parametrilorfiziologici ai pielii si testări produse de uz topic.

În prezent, BIOTEHNOS are 147 angajaţi, dintre care 15 lucrează în CD şi realizează o cifrăde afaceri în jur de 55 milioane lei (media ultimilor 3 ani precedenţi). Structura organizatoricaeficientă si potenţialul ştiinţific, tehnic si tehnologic asigura fluxul necesar de circulaţie acunoştinţelor in relaţia cu activităţile de producţie si de servicii pentru transferul sivalorificarea rezultatelor activităţii de cercetare si inovare. BIOTEHNOS are capacitatea de a

desfăşura activitati importante de cercetare, fiind un IMM cu experienţă vasta in domeniu,care a condus proiecte finalizate cu obţinerea de produse farmaceutice si cosmetice originale,fondate pe cercetări şi brevete de invenţie proprii. În ultimii trei ani, au fost finalizate 14

proiecte de CDI. Valoarea totală a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare finalizate în

ultimii trei ani este de peste 6,3 milioane lei.Proiectul are aplicare în industria mondială de produse farmaceutice, care a atins un nivel

record de 880 miliarde dolari în anul 2011 şi în care companiile farmaceutice reinvestesc între2 şi 25% din vânzările de medicamente în cercetarea-dezvoltare pentru obţinerea de produse

pe baza de prescripţie medicala (sau "medicament etic"). Motorul creşterii sunt îmbătrânireacontinuă a populaţiei la nivel mondial, creşterea veniturilor şi sofisticarea cererii în ţările încurs de dezvoltare. Produsele propuse se adresează unui segment al populaţiei, mai degrabă,situat la vârsta a treia şi este propus pe pieţe aflate în grupul ţărilor emergente.In cadrul strategiei de dezvoltare a firmei rezultatele cercetarii inovatoare vor fi transferate

tehnologic si aplicate in productie, astfel incat in cadrul proiectului vom dezvolta 5 produse

farmaceutice din care minim 2 vor fi introduse in fabricatie industriala la sfarsitul celor 36

luni in vederea comercializarii pe piata interna si externa.



6

Cele două produse reprezentative propuse sunt ENTO P (cutii cu 10 supozitoare) şiENTODERM1 (cremă, tuburi 50g) cu următoarele indicaţii terapeutice: stadiul I si II aladenomului de prostată, asociate cu prostatita cronica cu potenţă terapeutică şi înadenocarcinom de prostată (in plus fata de competitori), respectiv psoriazis, cheratoze, veruci

seboreice, nevi; cicatrice după arsuri, traumatisme, acnee, intervenţii chirurgicale, pentru cel

de-al doilea produs.

Dezvoltarea produselor are la bază brevetul de invenţie "Procedeu de obţinere a unuicomplex activ de origine entomologică, cu acţiune keratolitică şi produsemedicamentoase şi cosmetice, obţinute pe baza acestuia". Invenţia se referă la domeniilecosmetic şi farmaceutic, şi anume, la preparatele cu efect cheratolitic la nivelul pielii,

eficiente în tratamentul cheratozelor de diferită etiologie şi în exfolierea blândă în cadrultratamentelor cosmetice.

Conform studiului "Health at a Glance 2011: OECD Indicators - 1.11 Cancer incidence",

cancerul de prostată este cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaţilor, reprezentând23% din numărul cazurilor nou-înregistrate (632.000 cazuri, în anul 2008). Cancerul de

prostată îi afectează cu precădere pe bărbaţii europeni cu vârste de peste 65 de ani. Cu 14,9

decese la 100.000 de bărbaţi România a ocupat penultimul loc în clasamentul european al

mortalităţii cauzate de cancerul de prostată în 2008, realizat de Eurostat. Conform datelor publicate pe site-ul producătorului mondial de farmaceutice GlaxoSmithKline -GSK, înRomânia, dintre cei 3 milioane de bărbaţi de peste 50 ani, in jur de 900.000 manifestă

simptome sugestive pentru HBP (hiperplazie benigna de prostata) (Sursa: ARU - AsociaţiaRomână de Urologie). Din cei 900.000 de români care manifesta HBP, doar 200.000 se

tratează lunar (Sursa: ARU). Mai mult, in fiecare an, în România, apar in jur de 45.000 de noi

cazuri de HBP, conform aceleiaşi surse.

Piaţa produselor dermatologice, cu sau fără prescripţie farmaceutică, este estimată la 20miliarde USD (anul 2011), reprezentând 3% din piaţa mondială a medicamentelor. Produselefarmaceutice dermatologice sunt utilizate în tratarea infecţiilor (în principal, fungice),dermatite, acnee, psoriazis şi arsuri solare. Infecţiile pielii prezintă cel mai important segment,

cu vânzări de cca. 4 milioane USD în anul 2010. SUA sunt cel mai mare consumator cu 46%din piaţa mondială. Numărul cazurilor anuale de boli de piele şi ţesut subcutanat raportate de

medicii de familie reprezintă 5% din totalul îmbolnăvirilor raportate. La nivelul anului 2009,

au fost înregistrate 608.000 cazuri de boli de piele şi ţesut subcutanat. Atingerea obiectivelor proiectului are la bază un plan de realizare, structurat în vedereascopului final, şi anume: punerea pe piaţă a produselor farmaceutice dezvoltate în proiect.Pentru aceasta, un accent deosebit este pus în etapa de cercetare industrială pe orientareaexactă a aplicaţiei sub aspect ştiinţific şi aplicativ prin caracterizarea şi studiul stabilităţiicomponentelor de bază ale produselor (substanţe active). Dezvoltarea experimentală cuprinde

proiectarea produselor entomologice însă, specific fabricaţiei de medicamente, orientarea de

bază va fi făcută spre stabilirea şi realizarea cu acurateţe a studiilor preclinice de toxicitate şi

de acţiune specifică in vivo. Demonstrarea eficacităţii produselor va fi făcută sub toateaspectele cerute de reglementările curente şi de perspectivă pentru fabricaţia medicamentelor

pentru a nu întârzia punerea pe piaţă. Un accent deosebit va fi pus pe aspectele tehnologiei de

realizare, care, de asemenea, va trebui validată. Diseminarea rezultatelor va urmăriconfirmarea rezultatelor prin prezentarea şi supunerea spre dezbatere a rezultatelor obţinute înfaţa lumii ştiinţifice din domeniul medical. Durata totală a proiectului este de 36 luni. Ca plasare în timp, este de aşteptat ca activităţile săînceapă în trimestrul II 2013.

1

Denumiri comerciale provizorii, neînregistrate şi folosite doar pentru denumirea produselor reprezentative propuse în aceste proiect de inovare. Denumirile comerciale vor fi publicate după protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.



7

Piaţa ţintă identificată este compusă din piaţa locală şi piaţa tradiţională a BIOTEHNOS,Federaţia Rusă şi ţările învecinate. Piaţa locală este estimată pentru ENTO P la circa 2,4

milioane cutii, reprezentând cererea celor 900.000 persoane cu afecţiuni ale prostatei (încreştere cu 5% pe an), dintre care, 200.000 înregistraţi. Cota de piaţă propusă este 2% (45.000cutii/an), o ţintă realistă ce poate fi atinsă fără eforturi majore pentru publicitate şi distribuţie.Pentru ENTODERM, piaţa locală are în vedere cei 600.000 pacienţi cu afecţiuni ale pielii

înregistraţi în statistica medicilor de familie, cu o cerere medie de 1,2 milioane tuburi pe an.Cota ţintă este de 5% (60.000 cutii/an) la care se adaugă exporturi pe pieţele tradiţionale aleBIOTEHNOS estimate la 30.000 cutii/an, pe baza reţelei de distribuţie cu care operează pe

pieţele respective.Vânzările nu sunt limitate de cerere sau de capacitatea de producţie ci de forţa decomercializare, slab interesată pe piaţa locală în produse ale firmelor indigene mijlocii şi încănestabilizată pentru Federaţia Rusă. Scenariul poate fi considerat minimal în condiţiile în care

produsele noi oferă certe avantaje faţă de competitori, sub următoarele aspecte: durata maiscurtă a tratamentului, calitatea dovedită a substanţei active, efectele demonstrate pentru ogamă extinsă de afecţiuni şi costul mai redus de administrare a unui tratament complet.

Potenţialele bariere care pot influenţa planul de livrare pot fi considerate: stabilitatea

economica in România şi în statele CSI, care să asigure menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei şi o finanţare suficientă pentru sistemul de sănătate; stabilitatea legislativa privind

autorizarea de punere pe piaţă a produselor medicamentoase; conştientizarea înaltei eficienţeterapeutice pentru noul produs inovativ lansat pe piaţă. Aspectele legate de depăşirea

barierelor sunt incluse în planul de realizare, în special, în ceea ce priveşte respectareareglementărilor legate de punerea produselor pe piaţă în condiţiile unei autorizări stricte.Diseminarea şi comunicarea cu mediile ştiinţifice din medicină constituie primii paşi pentruconştientizarea înaltei eficienţe a produselor care vor fi urmaţi de alte măsuri de susţinere avânzărilor. În ceea ce priveşte problemele legate de starea economiei şi a finanţărilor însistemul de sănătate vor fi luate măsuri pentru a asigura preţuri accesibile şi fără subvenţii şiorientarea către pieţe mai bogate, cum ar fi ţările din zona de nord a UE, în care incidenţaafecţiunilor tratate este ridicată.Din punct de vedere al planului de comercializare, soluţia aleasă ţine să valorifice la maxim,

pe lângă oportunităţile pieţei, şi momentul bun al lansării. Programele naţionale de CD oferăsprijin pentru producţia de export, necesară pentru reducerea deficitului comercial alRomâniei. Iar industria farmaceutică are un deficit uriaş. La data lansării noilor produse,

creşterea economică a spaţiului BRIC (în care este inclusă şi Rusia) va susţine consumul unei pieţe care se diversifică şi devine tot mai sofisticată. Astfel, valorificarea oportunităţilordevine şi o necesitate a BIOTEHNOS pentru a-şi menţine poziţia dobândită prin eforturilogistice şi de marketing derulate pe parcursul a 15 ani, cu costuri foarte mari. Soluţia propusăeste determinată şi de nevoia de a asigura un timp redus de punere pe piaţă, în special, de a

obţine autorizarea locală. De altfel, riscul de a fi întârziată data obtinerii autorizaţiei pentru

punerea pe piaţă este singurul cu adevărat major pentru proiect, desi produsele reprezentative

se afla la un nivel de studiu evoluat.

Colectivul de implementare are o experienţă deosebită în cercetare şi producţie, înregistrând şiavând la valorificare 14 brevete de invenţie şi contribuind la punerea pe piaţă a unor produsefarmaceutice care înregistrează exporturi de mai multe milioane de dolari SUA anual.BIOTEHNOS are dotarea necesară pentru cercetare, la un nivel superior de echipare realizat

în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Pentru producţie, urmează să fie dată înfolosinţă o capacitate corespunzătoare. Soluţia adoptată nu implică construcţii, achiziţia deechipamente care necesită montaj sau amenajări speciale şi nu solicită avize pentru utilităţi. Planul financiar este menit a demonstra sustenabilitatea implementării soluţiei inovative a

proiectului.



8

Valorificarea proiectului are la bază următorul plan de comercializare: LEI

Indicator N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

VENITURI DIN

EXPLOATARE 921.922 2.515.095 3.559.103 3.888.834 3.888.834 3.888.834 3.888.834 3.888.834

CHELTUIELI DE

EXPLOATARE 477.927 1.223.864 1.628.411 1.805.819 1.805.819 1.805.819 1.805.819 1.805.819

Evoluţia veniturilor pentru perioada de exploatare a rezultatelor, pentru fiecare dintre scenarii

este prezentată în tabelul de mai jos. Practic, scenariul cu proiect asigură creşterea cu circa 4%

a cifrei de afaceri faţă de situaţia în care proiectul nu s-ar realiza.

Seriile comparate ale veniturilor din exploatare sunt pr ezentate în tabelul de mai jos. milioane lei

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Situaţia cu proiect 60,4 64,0 67,9 72,9 78,8 84,4 89,6 94,7 100,2 106,0 112,1

Situaţia fărăproiect 60,4 64,0 67,9 72,0 76,3 80,9 85,7 90,9 96,3 102,1 108,2

Profitul brut din exploatare îşi va mări volumul după aplicarea proiectului, cu efect înmajorarea fondurilor pentru dezvoltare şi pentru stimularea personalului. Seriile de profit brut

din exploatare sunt prezentate în tabelul următor. milioane lei

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7


Situaţia fără proiect 32,59 34,17 35,83 37,56 39,36 45,72 48,00 50,39 52,88 55,48 58,20

Valoarea producţiei incrementale a proiectului pentru primul an de exploatare este de 0,91milioane lei, sumă care depăşeşte pragul valoric de rentabilitate (0,082 milioane lei). Nivelul

este depăşit încă din primul an de la punerea în fabricaţie. Durata de recuperare a investiţieieste de 2,7 ani.

În ceea ce priveşte valoarea adăugată pe angajat (exprimată în EURO), proiectul incrementalasigură o bună performanţă, fiind de peste trei ori mai mare decât media indicatorului peeconomia naţională şi atingând 87% din media UE. Realizarea proiectului impulsionează

industria din România, care s-a angajat prin tratatul de aderare să crească productivitatea la60% din media europeană. Analiza de sensibilitate a relevat o bună stabilitate a proiectului la schimbarea mediului deafaceri. Încasarea veniturilor va trebui însă tratată cu deosebită atenţie. Venitul net actualizat determinat este pozitiv (3,88 milioane lei) iar rata de rentabilitate

(23%) este bună pentru un proiect de inovare, bazat pe implementarea unui produs industrial

de vârf, cu proprietăţi terapeutice superioare. În situaţia în care la determinarea indicatorilorfinanciari nu s-ar include în investiţie finanţarea nerambursabilă VNAF/C ar creşte la 5,69milioane lei iar RIRF/C ar deveni 41%. În aceste condiţii proiectul poate fi consideratdeosebit de atractiv, inclusiv pentru abordările din ţările avansate ale UE. Aplicarea proiectului asigură 4 noi locuri de muncă, alte 10 fiind menţinute pentru următorii10 ani. Dintre cele 4 locuri de muncă nou-create, două sunt alocate în CD pe durata derulării

proiectului.

Principalele aspecte ale dezvoltării durabile sunt legate de utilizarea pe scară largă amaterialelor biologice, regenerabile şi aproape deloc poluante. Produsul utilizează cantităţireduse de metale, hârtie şi mase plastice pentru ambalare, pentru care trebuie garantatăreciclarea.



9

1. Date generale

1.1 Datele de identificare a proiectului

1.1.1 Denumirea investiţiei

„Valorificarea unor compuşi entomologici eficienţi în diverse patologii degenerative -

capacitate inovativă autentică a unui IMM românesc pe piaţa farmaceutică (ENTOMED)”

1.1.2 Scop. Obiectivele principale

Scopul proiectului:Proiectul constă în exploatarea de resurse entomologice şi utilizarea lor eficientă în obţinereade biocomplexe cu activitate biologică ţintă semnificativă.Valorificarea activităţilor de cercetare-dezvoltare generatoare de rezultate şi brevete cu

potenţial inovativ remarcabil, exploatabil in industria farmaceutica, unul din domeniile

aplicative de interes a cercetarilor inovative, generează alternative ale medicinei alopate prinrealizarea de medicamente cu eficacitate semnificativă şi toxicitate redusă. Aceasta presupuneaprofundarea studiilor de dezvoltare experimenală şi cercetare industrială pe care se bazeazărealizarea şi punerea in fabricaţie de produse noi, conform cerinţelor pieţei interne sauexternă, dupa caz.

Obiectivele proiectului:

realizarea unor produse noi, inovative, cu potenţial comercial ridicat şi impact majorîn sănătate;

stimularea dezvoltării capacităţii de cercetare a unui IMM (BIOTEHNOS S.A.); stimularea aplicării în economia reală a rezultatelor cercetării prin implementarea în

fabricaţie şi comercializarea unor produse obţinute din investiţia privată a BIOTEHNOSS.A.

1.1.3 Sursa de finanţare

Proiectul va fi finanţat din fonduri proprii ale întreprinderii, precum şi din surse atrase.

Prin prezentul Studiu de fezabilitate se urmăreşte obţinerea unei finanţări nerambursabile încadrul Planului Naţional de Cercetare - Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, PN II, Programul

DEZVOLTARE PRODUSE - SISTEME – TEHNOLOGII; Identificator PN- II – IN- DPST

– 2012-1.

1.2 Descrierea companiei1.2.1 Date de identificare1.2.1.1 Denumirea întreprinderii

S.C. BIOTEHNOS S.A. - Otopeni

1.2.1.2 Date de identificare, localizare Număr Registrul Comerţului: J23/3325/2007

Cod Unic de Înregistrare: RO 523Sediul social:



10

- Adresa: Otopeni, judeţ Ilfov, Str. Gorunului nr. 3-5, cod poştal 075100

- Telefon: 031.710.23.83

- Fax: 031.710.24.00

- e-mail: [email protected]

- pagina WEB: www.biotehnos.com

1.2.1.3 Obiect de activitate

2110 - Fabricarea produselor farmaceutice de baza - Fabricaţie produse nesterile – substanţefarmaceutice active (extracte bioactive)

Certificatul BPF, nr. 016/2012/RO din 20.06.2012 eliberat de Agentia Nationala a

Medicamentului si Dispozitivelor Medicale

- altele (cu activităţi generatoare de venituri curente):

7120- Activitati de testari si analize tehnice

- Activitati de testare fizico-chimica, microbiologica si biologica;Testarea stabilitatii

medicamentului; Dezvoltare si validare metodologie de control; Validare metodologie de

transfer analitic.Autorizatia nr. 9 L din 17.02.2011 pentru Laboratorul de Control al Calitatii medicamentului

- Testari chimice analitice pe materiale biologice (metode HPLC/MS/MS si HPLC/DAD)

Certificat BPL nr. 29 21.11.2011

2120 -Fabricarea preparatelor farmaceutice Fabricatie produse sterile – (preparate aseptic)

forme lichide volume mici si produse nesterile – forme semi-solide.

Certificatul BPF, nr. 004/2011/RO din 08.04.2011 si Autorizatia de fabricatie nr. 41F din

29.03.2011 eliberate de Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale.

7211 - Cercetare-dezvoltare in biotehnologie.

S.C. Biotehnos este o companie romaneasca, din categoria Intreprinderilor mijlocii,

producătoare de medicamente şi substanţe farmaceutic active, care furnizează şi servicii deanalize fizico-chimice, microbiologice şi biologice pentru terţi, în vederea punerii

medicamentelor/suplimentelor acestora pe piaţa interna si externa.Biotehnos S.A este o unitate importanta atat in domeniul cercetarii cat si in domeniul

fabricarii produselor farmaceutice, producând în prezent unul dintre cele mai apreciate produse injectabile dintr-o clasă nouă de medicamente condroprotective -„Alflutop”SC Biotehnos SA este o firma romaneascacare lucreaza intr-un sistem coerent de activitati

interrelationate, complementare si corelative, in cadrul carora spre exemplu se proceseaza

intregul algoritm de obtinere al unui bioprodus: de la cultivarea unor specii de plante/animale

cu un anumit potential terapeutic, la obtinerea substantei bioactive cu design specific, apoi

transferul tehnologic la nivel pilot, ajungand la conditionarea complexului bioactiv intr-un

produs farmaceutic sau dermatocosmetic eficient si cu reactii adverse minime. Componentele

biologic active se obtin din materie prima vegetala si animala prin procedee biotehnologice

originale.

1.2.1.4 Filiale, sucursale, puncte de lucru

Denumire: Punct de lucru Extracte Bioactive

- activităţi derulate: -2110 Fabricarea produselor farmaceutice de baza-7211 Cercetare-dezvoltare in biotehnologie

mailto:[email protected]



http://www.biotehnos.com/







11

- adresa: Bucureşti , sector 3, str. Theodor Pallady nr. 26, Bloc corp B.

- telefon: 021/345.02.19

1.2.1.5 Apartenenţa la un grup de firme

Nu

1.2.2 Structura acţionariatului

Tabel 1Structura acţionariatului la BIOTEHNOS

Nr. crt. Numele, prenumele sau

denumirea (pentru persoane juridice)*

Localitatea, ţara Forma de organizare

(PF, SRL, SA, ONG, RN,CN, AVAS, alta)

Cota

deţinută%

1. MANZATU LILIANA BUCURESTI/ ROM PF 51,088 2. MANZATU IOAN BUCURESTI/ ROM PF 36,488 3. Alte persoane fizice 12,424

1.2.3 Descrierea afacerii curente

1.2.3.1 Misiune. Obiective principale. Poziţionare pe piaţă

SC BIOTEHNOS SA are ca obiect principal de activitate producerea de farmaceutice si

dermatocosmetice naturale avand la baza o infrastructura avansata de cercetare fundamentala

si aplicativa cu competente in elaborarea de tehnologii de extractie si purificare de principii

active, caracterizarea fizico-chimica (inclusiv determinare de pesticide si metale grele) si

microbiologica a materiilor prime/ componente bioactive/ intermediari/ produse finite,

secventierea calitativa si cantitativa a claselor de compusi, in elaborarea de teste in vitro

(celulare, moleculare si enzimatice), studii de formulare, conditionare si de farmacocinetica

precum si in investigarea parametrilor fiziologici ai pielii si testari produse de uz topic.Structura organizatorica eficienta si potentialul stiintific, tehnic si tehnologic asigura fluxul

necesar de circulatie a cunostintelor in relatia cu activitatile de productie si de servicii pentru

transferul si valorificarea rezultatelor activitatii de cercetare si inovare.

Misiunea actuală: Cercetarea, dezvoltarea, fabricarea/implementarea si comercializarea

produselor si tehnologiilor de varf in domeniile biofarmaceutic si biocosmetic, prin

descoperirea si utilizarea principiilor naturale active, care sa satisfaca, la cel mai inalt nivel,

cerintele clientilor – pacienti in marea lor majoritate, pe baza respectului si a responsabilitatii

depline fata de acestia., fata de mediul inconjurator si fata de comunitatea in care ne

desfasuram activitatea.

Declaraţia strategică: Pornind de la sloganul ales:„Construiti cu noi o lume mai buna”, compania isi propune sa se dezvolte ca o intreprindere economica de tip inovativ, capabila sa

abordeze proiecte integrate, cu finalizare in produse, tehnologii si servicii farmaceutice si

cosmetice originale si performante, implicata total in a raspunde cerintelor si nevoilor

clientilor din Romania si din strainatate.

Toate cele de mai sus respectand legislatia de mediu si recompensand performanta oriunde

activitatea ne conduce: in randurile personalului firmei, in mediul universitar cu care

colaboram deja traditional, in societatea civila care are in permanenta nevoie de suportul celor

care il pot da (spitale, universitati, fundatii non-profit,etc).



12

Obiectivele principale asumate sunt următoarele:

- Cresterea productiei de medicamente autorizate, dezvoltarea unor linii noi de

dermatocosmetice, diversificarea serviciilor de testare analitice si bioanalitice

- Implementarea si dezvoltarea componentelor Sistemului de Management Integrat, care sa

asigure conditiile de calitate si mediu la toate nivelurile S.C. BIOTEHNOS S.A. , urmarind in

permanenta determinarea si satisfacerea cerintelor clientilor prin produsele si serviciile

societatii;- Confirmarea (obtinerea, castigarea) unei pozitii de leadership in segmentul de cercetare si

productie in domeniul biotehnologic, pe plan intern si international, exploatand, ca sursa de

diferentiere: creativitatea proprie - completata cu o viteza ridicata in conceperea de aplicatii

practice si introducerea acestora in fabricatia curenta.

- Obtinerea unui randament financiar ridicat

- Cooperare cu parteneri care pot contribui la cresterea valorii adaugate pe intregul lant de

valori

- Dezvoltarea resurselor umane ca sursa a creatiei si progresului stiintific si tehnologic

- Implementarea celor mai avansate metode ale tehnologiei informatice in supravegherea

tehnologica, in cercetarea si proiectarea asistata, in managementul asistat, in promovarea si

vanzarea produselor si serviciilor- Dezvoltarea si protejarea patrimoniului de proprietate industriala al S.C. BIOTEHNOS S.A.

care consta in prezent din 24 brevete de inventie, 27 mărci de fabricaţie şi de produs înRomânia şi în străinătate.

1.2.3.2 Principalele produse, activităţi şi/sau servicii( cu scurtă descriere)

Tabel 2 Principalele produse sau servicii

Poz.

Denumire(grupă deproduse,produs

reprezentativ)*

Forma delivrare

U.M.Descrieregenerală

Durata deviaţă

economicăestimată**

(ani)

Cantităţivândute

în ultimul

an

Preţulmediu

de

vânzare

Clienţi principali

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 ALFLUTOP FIOLE 1ml

si 2 ml

CUT/10ml

3.150.000 21.65

IMEDICA:

ROMPHARM CO OOD;RUSTRADE LLC;

MUZZLE CO LTD

2 Creme

farmaceutice

Tuburi

Tub 30g

10

-

Rompharm

3 Analize fizico-

chimice si

microbiologice

Buletine

de

analiza

- 10 Hemofarm,Dar-al Dawa,

Santa,

Polipharma,Rompharm

4 Studii clinice – etapa analitica

Rapoarte - 10

2 48.000

Imedica

1.2.3.3 Activitate comercială

Numărul clienţilor este redus, însă sunt companii de distribuţie importante pe plan local, care preiau cantităţi mari în vederea distribuţiei. ROMPHARM este un client dominat, de caredepinde nivelul performanţei comerciale a BIOTEHNOS. Lista clienţilor este prezentată încontinuare.

Tabel 3 Clienţii principali şi ponderea valorică în comenzi Nr.crt.

Denumire firmă Ţară, localitate Grupa de produse / servicii

achiziţionate Pondere valorică în

total clienţi, %

1. ROMPHARM CO.O.O.D. Bulgaria Sofia Vanzari produse finite 73,72 2. RUSTRADE LLC Seichellees Vanzari produse finite 7,55



13

Nr.crt.

Denumire firmă Ţară, localitate Grupa de produse / servicii

achiziţionate Pondere valorică în

total clienţi, %

Victoria Mahe 3. Muzzle Co Ltd. Cipru Nicosia Vanzari produse finite 8,61 4. Imedica SA Romania

Bucuresti Vanzari produse finite

5,40

Mai mult de 90% din cifra de afaceri o reprezintă exporturile directe. Utilizatorii produselorsunt pacienţi din ţările CSI şi alte ţări din Estul Europei.

Furnizorii principali provin din rândul întreprinderilor de specialitate din România. Cel mai

important furnizor are 35% din achiziţii, şi este compania care asigură înfiolarea produselorinjectabile. Lista principalilor furnizori este prezentată în tabelul următor.

Tabel 4 Furnizorii principali şi ponderea valorică a contractelor

Nr.crt.

Denumire firmă Ţară, localitate Grupa de produse /

servicii furnizate

Ponderevalorică în

totalfurnizori, %

1. Rompharm Company Romania Otopeni Servicii infiolare 35,0 2. Zentiva Romania Bucuresti Servicii infiolare 12,0 3. ABC Impex SRL Romania, Odorheiul

Secuiesc Cumparare ambalaje

4,5 4. Coman Product SRL Romania , Bucuresti Cumparare materii

prime 1,0 5. Costiana SRL România, Bucuresti Cumparare materii

prime 0,6 6. Merck România, Bucuresti Cumparare materii

prime 0,6

Furnizorii de utilităţi sunt prezentaţi în tabelul următor împreună cu cantităţile medii anualefurnizate.

Tabel 5 Lista furnizorilor de utilităţi şi cantităţile consumate în anul 2011

Denumire utilitate* U.M. Cantitate contractată/

pe 2011 Cantitate consumată/

8 luni pe 2012

0 2 3 4

Energie electrică kwh 675200 725000

Gaze naturale mc 55000 60000

Apă de put mc - 2400

Canalizare mc - 1000Agent termic Gcal 580 625

Salubritate mc - 51

1.2.4 Scurt istoric al companiei

1993 - Prin Hotararea Guvernamentala nr. 146/26.04.1993, s-a înfiintat BIOTEHNOS S.A, prin dezvoltarea Centrului de Biotehnologii reorganizat in 1991 pe baza structurii

Laboratorului de Cercetare Ape Structurate organizat de prof. dr. Ioan Manzatu in 1983.

1995-1997 - A demarat productia de biofarmaceutice si biocosmetice concomitent cu

patrunderea pe piata romaneasca de medicamente si cu inregistrarea unor dosare demedicamente in Federatia Rusa si Ucraina.



14

Intreg personalul a fost specializat in vederea implementarii regulilor de fabricatie specifice

Comunitatii europene.

1996 – S.C. BIOTEHNOS S.A. a obtinut prima Autorizatie de functionare pentru fabricatie

medicamente in Romania.

1996 - 2000 - Valoarea inovativa a specialistilor din cadrul BIOTEHNOS s-a bucurat de o

inalta apreciere in strainatate, inventiile si produsele acestora fiind medaliate de juriul unor

saloane internationale: 3 medalii de aur si 2 medalii de bronz la al 24-lea Salon Internationalde Inventii, Geneva 1996; 3 medalii de aur, 3 de argint si 2 de bronz la al 27-lea Salon

International de Inventii, Geneva, 1999; 4 medalii de aur, 1 de argint si 1 de bronz la

“EUREKA ’99”, Bruxelles; 1 medalie de argint si 2 medalii de bronz la al 28 -lea Salon

International, Geneva 2000; cupa JEROME, 1 medalie GENIUS si 1 medalie de bronz la

“GENIUS 2000”, Budapesta; 1 medalie de aur si 1 mentiune la Targul International de

Inventii, Londra 2000.

S-au inregistrarat principalele produse farmaceutice in Romania si strainatate, in toate statele

CSI: Federatia Rusa,Ucraina, Belarus, Kazahstan Georgia Mongolia Republica Moldova

Uzbekistan Armenia Azerbaijan Kargastan Turkmenistan Tadjikistan

2005 - Biotehnos obtine Certificatul de Buna Practica de Fabricatie pentru produse

medicamentoase, in acord cu Directivele Comunitatii Europene, Codul Comunitar privind produsele medicamentoase de uz uman si cu Ghidul de Buna Practica de Fabricatie, in locatia

din Bucuresti, Dumbrava Rosie, nr. 18.

2005 – 2008 - S-a realizat constructia noului sediu al S.C. BIOTEHNOS S.A., in Otopeni., in

suprafata de 4500mp.

Investitia a facut posibila derularea activitatilor in conditii de crestere a calitatii, marire a

productivitatii si optimizare de costuri, fiind coordonata de un grup de specialisti din

societate, in conformitate cu cerintele EU-GMP. Nivelul tehnologic si de calitate atins este

confirmat de obtinerea Autorizatiei nr. 5L din 11.02.2008 pentru Laboratorul de Control al

Calitatii medicamentului precum si a Certificatului pentru conformitatea cu Buna Practica de

Fabricatie nr. 022/2008/RO din 08.07.2008, acordate in urma inspectiilor Agentiei Nationale

a Medicamentului2008 - in luna decembrie s-a obtinut certificarea Sistemului de management al mediului

propriu Biotehnos S.A. in conformitate cu SR EN ISO 14001/2005

2009 - s-a obtinut certificarea Sistemului de management al calitatii propriu Biotehnos S.A. in

conformitate cu SR EN ISO 9001/2008

- s-a autorizat de catre ANM Laboratorul bioanalitic

2010 – s-a demarat construirea unui nou corp de productie, in suprafata de 3000 mp,in

vederea cresterii volumului de vanzari pentru produsele aflate deja pe piata si introducerea in

fabricatie a unora noi, rezultate in urma cercetarilor proprii.

2011- s-a obtinut reautorizarea Unitatii de productie, a Laboratorului central si a

Laboratorului bioanalititc de catre ANMDM

2012- s-a autorizat noua Unitatea de fabricatie Extracte bioactive de catre ANMDM.

1.2.5 Sinteza situaţiei financiare

Principalele elemente din bilanţ şi rezultatele financiare ale BIOTEHNOS pentru ultimii trei

ani şi proiecţiile pentru anul curent sunt prezentate în tabelul următor. Rezultatele financiare

prezentate sunt valorile curente ale perioadei.



15

Tabel 6 Principalele rezultate financiare pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi proiecţiile pentruanul curent

LEI

Poz. Indicator N-3 N-2 N-1 N0

ELEMENTE DE BILANŢ

A Active imobilizate 44.277.497 47.914.921 48.475.601 48.991.044

Imobilizări necorporale 22.683.270 21.082.101 19.417.666 17.753.231

Imobilizări corporale 21.588.890 26.827.231 29.007.109 31.186.987

Imobilizări financiare 5.337 5.589 50.826 50.826

B Active circulante 34.247.017 58.044.911 83.457.562 71.728.121

Stocuri 4.244.235 2.555.426 3.652.551 3.139.208

Creanţe 3.846.163 4.983.209 6.898.461 5.928.925

Casa şi conturi la bănci 26.156.619 3.440.377 5.418.866 4.657.278

Investiţii pe termen scurt 0 47.065.899 67.487.684 58.002.710

C Cheltuieli în avans 26.986 21.168 21.126 18.157

A+B+C TOTAL ACTIVE 78.551.500 105.981.000 131.954.289 120.737.322 D Datorii 3.582.843 5.019.554 6.999.223 6.015.526

Furnizori 740.228 1.322.281 1.538.040 1.321.878

Obligaţii 2.842.615 3.697.273 5.461.183 4.693.648

Credite bancare 0 0 0 0

Dobânzi restante 0 0 0 0

E Provizioane 0 0 0 0

F Venituri în avans 281.183 1.827.577 2.437.749 2.095.139

G Capitaluri - total 74.687.474 99.133.869 122.517.317 112.626.658

D+

…+G TOTAL PASIVE 78.551.500 105.981.000 131.954.289 120.737.322

ELEMENTE ALE CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

A.1 VENITURI DIN EXPLOATARE 38.558.273 59.044.382 70.303.241 60.422.558

A.2 CHELTUIELI DE EXPLOATARE 23.639.063 27.716.378 30.089.359 27.836.650

Cheltuieli cu materiile prime

şi materialele consumabile 1.815.362 2.736.196 3.081.180 2.900.000

Alte cheltuieli materiale 80.114 133.660 111.799 135.000

Energie + apă 439.219 486.746 619.979 640.000

Cheltuieli privind mărfurile 1.650 -2.067 1.393 0

Cheltuieli cu personalul 8.594.728 9.233.175 9.997.714 9.678.874 - salarii şi îndemnizaţii 6.757.477 7.247.820 7.865.415 7.550.000

- cheltuieli cu asigurările şiprotecţia socială 1.837.251 1.985.355 2.132.299 2.128.874

Ajustări de valoare privindimobilizările corporale şinecorporale 3.975.990 4.409.611 4.442.266 4.490.776

Cheltuieli privind prestaţiileexterne 7.936.640 9.604.605 10.961.136 9.600.000

Cheltuieli cu alte impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate 411.579 992.468 734.478 312.000 Alte cheltuieli 383.781 121.984 139.414 80.000



16

LEI

Poz. Indicator N-3 N-2 N-1 N0

A PROFIT / PIERDERE DIN

EXPLOATARE 14.919.210 31.328.004 40.213.882 32.585.908

B.1 VENITURI FINANCIARE 1.519.147 5.737.091 7.176.902 0

B.2 CHELTUIELI FINANCIARE 183.007 3.810.686 5.176.862 190.500

B PROFIT / PIERDERE

FINANCIAR(Ă) 1.336.140 1.926.405 2.000.040 -190.500

C.1 VENITURI EXTRAORDINARE 0 0 0 0

C.2 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0 0 0

C PROFIT / PIERDERE DIN

ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ 0 0 0 0

D.1 VENITURI TOTALE 40.077.420 64.781.473 77.480.143 60.422.558

D.2 CHELTUIELI TOTALE 23.822.070 31.527.064 35.266.221 28.027.150

D PROFIT / PIERDERE BRUT(Ă) 16.255.350 33.254.409 42.213.922 32.395.408

N0 - proiecţii pentru anul curent - 2012

Pentru a putea realiza comparabilitatea seriilor anuale, în analiza performanţelor financiarecare urmează a fi făcută în continuare vor fi utilizate valori comparabile. Valorile vor fi adusela nivelul ianuarie 2012, comparabilitatea fiind asigurată prin multiplicarea valorilor curentecu indicele de creştere a preţurilor la produsele nealimentare – indicator furnizat de Institutul

Naţional de Statistică.

Valorile utilizate sunt următoarele: 2009 2010 2011

Indice 1,2029 1,1008 1,0225

Modul de actualizare, deşi nu asigură o precizie ridicată, permite o comparare acceptabilă arezultatelor financiare obţinute în perioada 2009-2011. În cuprinsul subcapitolului, acolo undesunt făcute prezentări grafice au fost utilizate valori comparabile.



17

Evoluţia veniturilor actualizate este prezentată în graficul următor.

Figură 1 Evoluţia veniturilor actualizate totale pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi proiecţiilepentru 2012 (N0)

Din analiza graficului veniturilor totale actualizate se observă o relativă constanţă aveniturilor pentru perioada 2009-2012, cu o tendinţă de uşoară scădere. Deşi în această

perioadă criza economică generală a cunoscut o tendinţă de acutizare, totuşi, veniturileBIOTEHNOS s-au menţinut la un nivel acceptabil.În perioada analizată, structura costurilor medii de operare a fost cea prezentată în figuraurmătoare.

Figură 2 Structura costurilor de exploatare – media ultimilor trei ani (2009-2011)

Ponderea principală în costurile totale au avut-o cheltuielile cu terţii (35%), cheltuieli legate

de procesul de înfiolare în condiţii autorizate. Cheltuielile de personal reprezintă 34%, dar aicisunt cuprinse şi costurile cu personalul din CD.

Ponderea mică a cheltuielilor cu materialele şi cu energia este o trăsătură specifică proiectelorinovative din biotehnologii, care creează rezultate mari cu resurse regenerabile minime.



18

Amortizarea are o cotă ridicată ca urmare a investiţiilor impuse de activităţile de cercetare şide procesele de dezvoltare de noi produse.

Cheltuielile au fost atent urmărite şi corect structurate, menţinându-se un nivel acceptabil de

rentabilitate. Pentru perioada 2009-2012, tendinţa generală a ponderii costurilor în veniturieste de scădere, ceea ce susţine creşterea performanţei operaţionale ale companiei. Tendinţele

pot fi observate în graficul de mai jos.

Figură 3 Ponderea cheltuielilor în venituri, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi proiecţiipentru anul curent (2012)

Activitatea BIOTEHNOS a generat un profit brut corespunzător aşteptărilor sectoruluifarmaceuticelor, care a asigurat menţinerea capacităţii de operare, acoperirea creşterii

necesarului de fond de rulment şi prevederea unor rezerve legale la un nivel de 5%.Repartizarea profitului este prezentată în tabelul următor.

Tabel 7 Repartizarea profitului, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi proiecţii pentruanul curent (2012)

LEI

Indicatori N-3 N-2 N-1 N0

E.1 Impozit pe profit 2.468.851 5.062.897 6.234.934 5.176.385

E.2 Reparaţii capitale, înlocuirineincluse în costuri, mijloace

fixe pentru menţinereacapacităţii de producţie,cheltuieli curente de CD 2.067.975 4.228.727 5.396.848 4.082.853

E.3 Variaţia fondului de rulment net 0 1.189.895 1.270.633 0

E.4 Rezultat net disponibil 10.905.757 21.110.170 27.200.811 21.516.399

E.5 Profit reportat 812.768 1.662.720 2.110.696 1.619.770

N0 - proiecţii pentru anul curent



19

Cheltuielile anuale pentru cercetare-dezvoltare şi inovare sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 8 Cheltuielile pentru CDI – 2009-2011

LEI

N-3 N-2 N-1

Cheltuieli pentru activitatea de CD 974.529 1.763.217 4.680.215

TOTAL 974.529 1.763.217 4.680.215

Media anuală 2.472.654

În perioada analizată, activitatea financiară şi organizatorică a avut în vedere menţinereadatoriilor curente şi creşterea valorii activelor totale. Datele sunt prezentate în figuraurmătoare.

Figură 4 Total active şi datorii curente, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi proiecţiipentru anul curent (2012)

Această abordare poate asigura creşterea capacităţii de îndatorare a BIOTEHNOS, dacă va finecesară recurgerea la împrumuturi pentru finanţarea dezvoltării viitoare.

Indicatorii de rentabilitate pentru perioada 2009-2012 înregistrează valori în creştere,

determinate, în principal, de proiectele de dezvoltare în care a fost implicată întreprinderea.

În graficul alăturat sunt figurate evoluţii care demonstrează efectele investiţiilor şi creşterea

performanţei în plan comercial.



20

Figură 5 Evoluţia unor rate de rentabilitate, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi

proiecţii pentru anul curent (2012)

Productivitatea muncii, exprimată ca total venituri din exploatare actualizate raportat lanumărul mediu anual de angajaţi, a înregistrat o tendinţă de creştere, în ciuda unor oscilaţii.Evoluţia productivităţii muncii este prezentată în figura următoare.

Figură 6 Evoluţia productivităţii muncii, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-2011) şi proiecţiipentru anul curent (2012)

Variaţiile înregistrate în productivitatea muncii sunt regăsite şi în evoluţia salariului mediulunar brut pe angajat. În valori actualizate, salariul mediu brut a înregistrat o scădereconsiderabilă, determinată, pe de-o parte, de investiţii reduse în modernizarea capacităţilor de

producţie şi, pe de altă parte, de scăderea subvenţiilor acordate pentru activităţile de cercetare-

dezvoltare şi inovare.



21

Figură 7 Evoluţia salariului mediu lunar brut pe angajat, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-

2011) şi proiecţii pentru anul curent (2012)

Totuşi, după cum poate fi observat, în graficul de mai sus, nivelul salariului brut pe angajat afost menţinut la un nivel superior mediei pe economie, tendinţă care se va menţine şi în anul2012.

Situaţiile financiare ale întreprinderii sunt auditate de S.C.GENERAL AUDIT S.R.L.,

Bucureşti, autorizaţie de funcţionare nr. 259/2002, auditor: Ec. Camelia ANTON, carnet nr.

1166/2001.

1.2.6 Starea bazei materiale

1.2.6.1 Terenuri

Situaţia terenurilor deţinute este prezentată în tabelul de mai jos. Există suprafeţe libere saueliberabile care pot fi alocate pentru construcţii noi, care sunt folosite pentru dezvoltările încurs. Situaţia este prezentată mai jos.

Tabel 9 Situaţia terenurilor deţinute (2012)

Nr.

crt.Locaţia (sediu, filială)

Suprafaţa totală

mp

din care (mp):ocupat de

construcţii spaţii libere

construibile neconstruibile

1. 1. Otopeni, str. Gorunuluinr. 3-5

18.586 4.294 14.292

2. 2. Butimanu 3.307 0 0

1.2.6.2 Clădiri, hale, anexe

O balanţă a clădirilor şi anexelor deţinute este prezentată în tabelul următor. Spaţiileconstruite sunt utilizate în totalitate şi este necesar a fi construite noi spaţii.



22

Tabel 10 Situaţia clădirilor şi anexelor deţinute (2012)

Specificaţiaactivului

Locaţia(sediu,filială)

Tip construcţie(parter, P+E,

subsol, demisol,mansardă etc.)

Suprafaţa desfăşurată

mp

Anulpunerii în

funcţiune

Grad deocupare

%

Modul dedeţinere

(proprietate, închiriere

etc.)

Hale SEDIU P 3.096 2012 Proprietate

Productiesubstantefarmaceuticactive

P 2781,206mp 2012 Proprietate

Ambalaresecundaramedicamente

P+supanta 482,30mp+61,19 mp

Productieunguente si

cosmetice

P 485mp

Depozite produs

finit, materii

prime, materialede ambalare +

birouri + receptie/ expeditie

P + supanta 791,864mp

Anexe(laboratoare, birouri etc.)

SEDIUSOCIAL

P+2 4.864 2007 100 Proprietate

1.2.6.3 Linii tehnologice, echipamente

O listă a liniilor tehnologice principale este prezentată în continuare.

Tabel 11 Principalele linii de producţie şi echipamente cheie (2012)

Nr.crt.

Denumirea liniei, obiectul deactivitate

Locaţia(sediu, filială,

hală …)

Anulpunerii înfuncţiune

Capacitatede

producţie(în u.m. pe

an)

Grad deutilizare

%

Niveltehnologic*

1. Productie substantefarmaceutic active

SEDIU,corpul P

2012 4000 litri 75% Anexa 1

2. Ambalare secundara

medicamente SEDIU,

corpul P 2012 8,5 mil.

u.c.

- Anexa 2

3. Productie unguente si

cosmetice

SEDIU,

corpul P

- 20 tone - Anexa 3

Echipamente şi utilaje cheie

DenumireCaracteristici

principale Anul punerii în

funcţiune

Nr .

buc.

Locamplasare

Furnizor

Gradestimat

de uzură%

Sistem de

extractie lichid-

lichid - instalatie

de purificare apa,

de capacitate 150litri/h cu rezervor

150l/h 2012 1 SectiaExtracte bioactive

S.C.Softehnica 9%



23



funcţiune

Nr .

buc.

Locamplasare

Furnizor

Gradestimat

de uzură%

de stocare de

1000 litri, bucla

de distributie din

inox si lampaUV

Rotavapor cu

balon de

concentrare de

20 l si pompa de

vid incorporata

Rata distilare 4l/h

2009 (4 buc.) 2010 (4 Buc) 2011 (4 buc.)

12 SectiaExtracte bioactive

S.C.Donau LABSRL

100% 92% 21%

Camera

congelare

Volum 37,75

m3

interval temp.-20÷-25°C

2012 1 SectiaExtracte bioactive

S.C.MIDAL 5%

Masina spalatrecipiente inox,

model HO

ECOMAX 700

Spalare vasemari,

dimensiune

cos 700x550

mm, inaltime

maxima vas

680 mm, ciclu

spalare 2/4/6

min, tensiune

alimentare

380V, putere

10.5 KW,capacitate

boiler 8 l,

capacitate

cuva 60 l,

inox 18/10

AISI 304


S.C.MaxigelRomania

40%

Camera

frigorifica

Volum 10 mc 2001 1 SectiaExtracte bioactive

S.C.MIDAL 100%

Camera

frigorifica

Volum 14,6

mc

2006 1 Sectia

Extracte bioactive

R.M.Internationa

l Romania

100%

Camera

frigorifica

Volum 36,5

mc


S.C.MIDAL 18%

Centrifuga cu

cupe

6 cupe X

1000 ml;

racire cu apa


S.C.Marvel S.A 71%

Centrifuga cu

cupe

6 cupe X

1000 ml,7000

rot/min

2002 1 SectiaExtracte

bioactive

S.C.DonauLabS.R.L.

100%

Centrifuga cu 6 cupe X 2008 1 Sectia S.C.DonauLab 53%



24



funcţiune

Nr .

buc.

Locamplasare

Furnizor

Gradestimat

de uzură%

cupe si agent de

racire

1000 ml,7000

rot/min

Extracte

bioactive

Balanţă

electronică deexactitate

superioară

Capacitate

maxima:0,5÷6100g


S.C.NitechS.R.L.

73%

Pompa

peristaltica

debit reglabil,

max. 200 l/h;

cap standard

de pompare


bioactive

S.C.Teknoleb 9%

Balanta

electronica,

Capacitate

maxima: 6 kg


bioactive

S.C.Nitech S.A 100%

Platformă

electronicăcu funcţionareneautomată

Intervalul de

masurare:0,2 60 kg,

rezolutie 10g

2006 1 Sectia

Extracte bioactive

S.C.Nitech S.A 93%

Balanţăelectronică deexactitate

superioară,

0,5÷6200g

rezolutie

0,01g

Clasa de

exactitate II


O.F.Systems S.A 60%

Basculăsemiautomată deexactitate medie,

5÷100kg

rezolutie 100g

Clasa deexactitate III


bioactive

Balanta Sibiu 100%

Balanta

semiautomata

0,4 – 120 kg

rezolutie 0,02

kg

Clasa de

exactitate III


S.C.Soretti S.A. 100%

Basculăelectronică deexactitate

superioară

0,05÷150kg, rezolutie 1g

Clasa de

exactitate II

2010 1 Sectia

Extracte bioactive

O.F.Systems S.A 65%

Pompa de

transvazare

Debit max. 45

l/min


Bruno WolhfarthItalia

100%

Sistem

exhaustare nise

chimice

2000 mc/h 2012 1 SectiaExtracte

bioactive

S.C.RomventS.A

3%

Masina de

termoformare

capacitate max.

90 blistere/min

2012 1 Sectia

AmbalareSecundara

Medicamente

I.M.A. Est

Romania 8%



25



funcţiune

Nr .

buc.

Locamplasare

Furnizor

Gradestimat

de uzură%

Masina de

incartonat

Cap. max. 120

cutii/min 2012 1 Sectia

AmbalareSecundara

Medicame

nte

I.M.A. Est

Romania 8%

Balanta in proces rezolutie de 0,1g

2012 1 SectiaAmbalareSecundaraMedicamente

I.M.A. EstRomania

8%

Echipament deaplicat holograme

EDA 028

capacitate max.90

holograme/minut

2012 1 SectiaAmbalare

SecundaraMedicame

nte

S.C.Euro Dac 3%

Împachetator decutii semiautomat

model CPM

cu alimentareorizontalã acutiilor

colectiveformate

pozitionatemanual

2012 1 SectiaAmbalare

SecundaraMedicamente

I.M.A. EstRomania 8%

Electrostivuitor Viteza maxima

de deplasare cusarcina 12,5

km/h, inaltimeade ridicare a

furcilor 5500mm

2012 1 Sectia

AmbalareSecundaraMedicamente

Toyota Material

Handling S.R.L.Romania

9%

Echipamentinscriptionare pliante EBS-6100

cap de scrierecu cerneală pe

diverse obiecte,care se mişcă pe o bandă

rulantă

2012 SectiaAmbalareSecundaraMedicame

nte

S.C.Euro Dac 16%

Balanţăsemiautomata deexactitate medie

200 g 10 kg 1996 1 Productieunguente sicosmetice

Balanta Sibiu 100%

Balanţă tip basculasemiautomata

2,5 50 kg 2000 1 Productie

unguente sicosmetice

Balanta Sibiu 100%



26



funcţiune

Nr .

buc.

Locamplasare

Furnizor

Gradestimat

de uzură%

Maşină pentruomogenizare învid tip turbo 250

(amestecare -

emulsifiere) - manta deîncălzire - răcire - amestecător planetar cu lame - dispozitiv de

emulsificare:turbina+rotor - panou comanda,

control, reglare - pompă de vid cuinel lichid - dispozitiv desiguranţă

Vtotal=300 l;

Vutil=250 l;şarjaminimă=30 l

oţel inox AISI316, polisat int.- ext.; controlelectric şihidraulic lame racloare

v=15/30 rpm vturbina=1400/2800 rpm;

etanşaremecanică dublăax

achizitie in

curs 1 Productie

unguente sicosmetice

Ferry Trading

SRL

Nu s-a

pus infunctie

Vas de topire cuancoră

manta dublă deîncălzire;Vtotal=150 l

achizitie incurs

2 Productieunguente si

cosmetice

Ferry TradingSRL

Nu s-a pus in

functiune

Instalatie defiltrare Millipore,

0,45 - 0,22 m

cartus filtrantdin

polipropilena,dimensiunea porilor 0,45

m si 0,22 m,max. 30sterilizari

2000 1 Productieunguente si

cosmetice

S.C.TeknolebS.R.L.

100%

Pompa peristaltica Debit debitreglabil, max.200 l/h; dozarelichide incicluri de max.1,5 l

1999 1 Productieunguente sicosmetice

"K.B.L" -Germania

100%

Pompă detransport tipRAPID;

(POMPA DEDISTRUIBUTIE

CU TABLOUELECTRIC)

Pt. lichideapoase/vîscoase;

detaşabilă şisterilizabilă;220/380V; 50Hz; 700 rpm

1996 2 Productieunguente sicosmetice

Bruno WolhfarthItalia

73%

Maşina deumplut/inchistuburi

dispozitiv defixare tuburi dispozitivdozarevolumetrica cu

supapa,

vol.=15300

ml; acţionare pneumatică,vmax.= 220

achizitie incurs

1 Productieunguente sicosmetice

Ferry TradingSRL

Nu s-a pus infunctie



27



funcţiune

Nr .

buc.

Locamplasare

Furnizor

Gradestimat

de uzură%

tuburi/min.

Instalatie declimatizare a zonei

de productiesubstante

farmaceutic active

Centrala de9500 mc/h, cu

100 % aer proaspat si

recuperator decaldura


bioactive

S.C.RomventInstal SRL

9%

Instalatie declimatizare a zoneide amabalaresecundaramedicamente

Centrala de9500 mc/h, cu10 % aer proaspat sirecuperator decaldura

2012 SectiaAmbalareSecundaraMedicamente

S.C.RomventInstal SRL

7%

Instalatie de

climatizare a zoneide depozite, produs finit,materii prime,materiale deambalare + birouri+ receptie /

expeditie

Centrala de

25000 mc/h, cu10 % aer proaspat sirecuperator decaldura

2012 Depozite S.C.Romvent

Instal SRL

0%

Actuala capacitate de producţie asigură comenzile curente, la nivelul tehnologic cerut de

fabricaţia modernă în domeniul farmaceutic. Totuşi, este necesară continuarea modernizării unor sectoare de activitate, în special, pentru a susţine eforturile de creştere a competitivităţii

produselor aflate în nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii.

1.2.7 Capacitatea managerială

1.2.7.1 Echipa managerială

Personalul de conducere este prezentat în tabelul următor. Grupul managerial este constituitatât din personal cu experienţă, care a obţinut performanţe de-a lungul anilor în cadrulîntreprinderii, cât şi din specialişti mai tineri, aflaţi pe posturi importante de execuţie însistemul de producţie, în marketing ş.a.m.d..

Tabel 12 Lista membrilor consiliului de administraţie şi al managerilor cheie

Poziţia cheie Numele, prenumele Vârsta, ani Vechimeaîn poziţiacheie, ani

Preşedintele Consiliuluide Administraţie (CA)

Manzatu Liliana 46 2 luni

Membru al CA Comanescu Didina 64 22 Membru al CA Angela Danilov 62 1 Director executiv Manzatu Liliana 46 11 Manageri cheie:

- sistemul de cercetare Olariu Laura 48 22 - sistemul de producţie Ghica Mariana 46 21

- asigurarea calitatii Viorica Dinga 44 18



28

- resurse umane Demetriade Camelia 56 21 - sistemul financiar-contabil

Zaharia Iuliana 56 20

Personalul de conducere deţine calificări corespunzătoare ti pului de activitate, membrii

echipelor pentru diferitele niveluri de responsabilitate fiind complementari.

În general, toţi cei prezentaţi deţin calificări postuniversitare, cunosc limbi străine decirculaţie şi au experienţă în conducerea proceselor de producţie şi de administrare.Există preocupare pentru perfecţionare continuă (masterate, doctorate etc.).

1.2.7.2 Personal

După numărul de angajaţi, BIOTEHNOS face parte din categoria întreprinderilor mijlocii.

Numărul mediu de persoane angajate este prezentat în tabelul următor.

Tabel 13 Evoluţia numărului mediu de personal angajat, situaţia pentru ultimii trei ani (2009-

2011) şi proiecţii pentru anul curent (2012)

Indicatori N-3 N-2 N-1 N0 F. Număr mediu de personal angajat 159 140 144 147

Structura personalului la 15.08.2012 este prezentată în continuare. Întreprinderea are 147

angajaţi.

Tabel 14 Structura personalului (2012)

Poz. Categoria de personalTOTAL, - studii

superioare

- studii mediişi calificarepostliceală

- studii mediisau mai puţin

din care:

ATOTAL PERSONAL,din care: 147 30 99 18

1 direct 115 10 90 15

2 cercetare-dezvoltare 15 14 1 0

3 marketing, vânzări 6 4 2 0

4 management, administrativ 11 2 6 3



29

După nivelul de calificare, 77% din personal are studii superioare şi medii, cu calificaresuperioară. 78% din personal activează în activităţi direct productive şi 10% în cercetare. 8%

din personal este asociat activităţilor administrative şi 4% în marketing.

Figură 8 Structura personalului după tipul de activitate (2012)

Fluctuaţia de personal din ultimii trei ani este oglinda procesului evolutiv prin care a trecut

întreprinderea. Au fost reduse posturile cu studii superioare şi cu înaltă calificare, aceasta

fiind o consecinţă a unor plecări naturale. Totuşi, întreprinderea a efectuat şi numeroaseangajări, fiind preferat personalul calificat din sectoarele productive.

Tabel 15 Fluctuaţia personalului pe grupe de calificare (2009-2011)

Situaţia personalului

TOTAL, Categoria de personal după nivelul calificăriidin care: - studii superioare

- studii medii şicalificare postliceală

- studii medii sau

mai puţin Veniţi Plecaţi Veniţi Plecaţi Veniţi Plecaţi Veniţi Plecaţi

Număr persoane 26 29 12 13 14 16

1.2.7.3 Sistemul de calitate

Activitatile specifice Sistemului Calitatii sunt organizate prin Departamentul Asigurarea

Calitatii, condus de un Director subordonat Directorului General.

Departamentul Asigurarea Calitatii are în componenta personal cu calificare corespunzatoare,care acopera prin activitatea sa urmatoarele domenii:

- elaborarea, avizarea si gestionarea documentelor Sistemului Calitatii;

- evaluarea conformarii cu legislatia aplicabila;

- evaluarea furnizorilor;

- auditul intern al calitatii (autoinspectia);

- rezolvarea reclamatiilor;

- instruirea personalului.

- Responsabilitati

Directorul Asigurarea Calitatii, independent de alte activitati, are autoritate si responsabilitate

pentru:

- stabilirea, implementarea si mentinerea proceselor sistemului de management alcalitatii;



30

- raportarea managementului despre stadiul de implementare si mentinere a sistemului

calitatii precum si despre necesarul de imbunatatire al acestuia;

- constientizarea tuturor angajatilor privind importanta satisfacerii cerintelor clientului

si a celor legale si de reglementare;

- asigurarea interfetei de comunicare a firmei cu clientii si organismele de certificare pe

probleme de calitate.

- PersonalDepartamentul Asigurarea Calitatii are in componenta 5 persoane.

Prin decizie a Directorului General, fiecare Sef de compartiment din organigrama S.C.

BIOTEHNOS S.A. este responsabil cu respectarea cerintelor sistemului de management al

calitatii aplicabil in compartimentul pe care il conduce.

BIOTEHNOS deţine următoarele certificări şi acreditări: 1.Denumire: SR EN ISO 9001:2008

Organismul de certificare: ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA

(ASRO), OC-SM

Auditori: Consuela Tudose, Vasilica Habuc, Mihaela Moescu

2.Denumire: Certificat privind conformitatea cu Buna Practica de Fabricatie (BPF)

Organismul de certificare: AGENTIA MEDICAMENTULUI SI A DISPOZITIVELORMEDICALE (ANMDM)

Auditori: Victorita Ivascu, Mihaela Sebe

3.Denumire: Autorizatie Unitate de Control Independenta – Laboratorul de Control al

Calitatii Medicamentului

Organismul de certificare: AGENTIA MEDICAMENTULUI SI A DISPOZITIVELOR

MEDICALE (ANMDM)

Auditori: Victorita Ivascu, Mihaela Sebe

4.Denumire: Certificat de Buna Practica de Laborator (BPL) – Laborator Bioanalitic

Organismul de certificare: AGENTIA MEDICAMENTULUI SI A DISPOZITIVELOR

MEDICALE (ANMDM)

Auditori: Victorita Ivascu, Mihaela Sebe.

Activitatile se desfasoara in conformitate cu prevederile documentelor sistemelor de

management al calitatii implementate. Nu au fost înregistrate neconformitati critice. Toate

neconformitatile necritice semnalate au fost rezolvat in termenele planificate.

1.2.7.4 Sistemul de achiziţii

Legislaţia aplicată: OUG 34/2006, completata si modificata

Reglementări interne: Conform unor procedurii integrate interneCompartiment responsabil: Comisia permanenta de lucru pentru investitii (CPLI)

Persoane responsabile: Responsabili CPLI Zaharia Iuliana , Olariu Laura.

1.2.7.5 Sistemul informatic

Sistemul informatic este structurat pe două niveluri principale, şi anume: - Sistemul central, care prelucrează datele necesare nivelului de management strategic şiînregistrarea şi raportarea datelor financiare, atât în relaţia cu Consiliul de administraţie, cât şicu autorităţile fiscale ale statului. - Sistemele operaţionale, care funcţionează la nivelul fiecărei secţii majore din componenţa

întreprinderii.



31

Există şi un nivel individual, practic, fiecare cercetător sau conducător de proces deţine uncomputer pentru uzul propriu, legat la reţeaua întreprinderii.

1.2.7.6 MediuÎntreprinderea este autorizata in conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 14001:2005

deţine Autorizaţie Integrată de Mediu cu nr. 27, data emiterii: 06.10.2008, termen de valabilitate

31.12.2014.Activitatea de Evidenţă şi gestiune a deşeurilor este organizată şi urmărită cu rigurozitate,neînregistrându-se aspecte negative.

Nu au fost înregistrate accidente de mediu şi nu sunt identificate alte probleme în acestdomeniu.

1.2.7.7 Organigrama şi fluxul tehnologic general

Organigrama întreprinderii arată o organizare bazată pe funcţiunile principale, cu anumiteelemente de specificitate.

Structura principală este cea tradiţională de producţie farmaceutică, cu o puternică orientare

către cercetare şi inovare. Structura principală este a funcţiei Producţie, unde au fostorganizate mai multe secţii pe tipuri de procese.Conducerea centralizată este asigurată de un grup de management situat sub responsabilitatea

Consiliului de administraţie. Organigrama corespunde cerinţelor unei producţii în curs de diversificare, cu multiple

competenţe de top la nivel naţional şi internaţional, şi asigură într -o bună măsură menţinerea

competitivităţii atât la nivel de activităţi, cât şi la nivel de ansamblu.



32



Figură 9 Organigrama generală a întreprinderii



2.2 Experienţa în operarea unor proiecte similare

S.C. Biotehnos S.A. are capacitatea de a desfasura o activitate importanta de cercetare, fiind

un IMM cu experienta vasta in domeniu, care a condus proiecte finalizate cu obtinerea de

produse farmaceutice si cosmetice originale, fondate pe cercetări şi brevete de invenţie

proprii. Firma deţine o infrastructură de cercetare performantă atestata pentru activitatea decercetare prin Decizia ANCS nr. 9673 din 17.06.2008.

SC Biotehnos SA este interesată sa-si imbunatateasca calitatea activitatii de cercetare si sa-si

dezvolte sectorul productiv, lucru dovedit prin tematicile proiectelor cu care a participat si a

fost finantată la competitiile Programelor nationale de cercetare si prin activitatea intensa

desfasurata in domeniul farmaceutic si dermatocosmetic privind dezvoltarea de cunostinte, de

metode de analiza, inovarea de produse si procese pentru obtinerea unor tehnologii si produse

originale romanesti bazate pe exploatarea resurselor naturale. Un loc important îl ocupa

valorificarea in productie a unor brevete, know-how si rezultate ale cercetarii aplicative si

tehnologice proprii, transferul tehnologic si intrarea in fabricatie a noilor produse aflate in

prezent in stadii avansate de realizare.

SC Biotehnos SA lucreaza intr-un sistem coerent de activitati interrelationate, complementare

si corelative, in cadrul carora spre exemplu se proceseaza intregul algoritm de obtinere a unui

bioprodus: de la cultivarea unor specii de plante cu un anumit potential terapeutic, la obtinerea

substantei bioactive cu design specific, apoi transferul tehnologic la nivel pilot, ajungand la

conditionarea complexului bioactiv intr-un produs farmaceutic sau dermatocosmetic eficient

si cu reactii adverse minime. Componentele biologic active se obtin din materie prima

vegetala si marina prin procedee biotehnologice originale.

In cadrul strategiei pe termen lung si mediu, avand un nucleu de cercetare dinamic, SC

Biotehnos SA a avut in vedere participarea la proiecte de cercetare si investitionale pentru

dezvoltarea activitatii si capacitatii de cercetare si dezvoltare de tehnologii, transfer

tehnologic, pentru diversificarea producţiei in conditiile menţinerii sistemului de calitateIn cadrul institutiei exista o structură organizatorică corespunzătoare, care include activităţiremarcabile de CD şi asigură un flux eficient de circulaţie a cunoştinţelor ştiinţifice şitehnologie în relaţia cu activităţile de producţie şi de servicii. Unitatea deţine şi exploateazămai multe brevete de invenţie, având o infrastructură adecvată pentru protejarea şivalorificarea proprietăţii intelectuale.

În ultimii trei ani, au fost finalizate 6 proiecte de CDI, iar 3 proiecte sunt in derulare si se

finalizeaza in 2012-2013. Valoarea de la buget a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovarefinalizate este de 3.862.623,00 lei.

Tabel 16 Proiectele de cercetare /dezvoltare/inovare derulate în ultimii trei ani

Nr.

crt.

Denumirecontractor/

partener

Denumire proiect Numărcontract/

perioada

Sursa de

finanţare

Autoritateacontractanta/

Finanţatorul

Echivalent

euroValoare in lei*

ANUL 2009

1 SC

BIOTEHNOS

SA - Contractor

Dezvoltarea unui

produs

fitofarmaceuticdestinat terapiei

adjuvante si de

preventie a

neoplaziei mamare

69/

2007-2010

Buget de

stat/

MCT/PNCDI

Inovare

AMCSIT

POLITEHNICA

71.473,44 302.204,00

2 SC

BIOTEHNOS

Implementarea

sistemului de

32/

2007-2010

Buget de

stat/

CNMP 38.432,43 162.500,00



35

Nr.

crt.

Denumire

contractor/ partener

Denumire proiect

Numărcontract/ perioada

Sursa de

finanţare

Autoritatea

contractanta/Finanţatorul

Echivalent

euroValoare in lei*

SA - Contractor standardizare a

materiei prime

vegetale pentru

crestereacompetitivitatii la

specii de plantemedicinale

valorificabile in

industriafarmaceutica si

cosmetica

MCT/

PNCDI

Parteneriate

3 SC

BIOTEHNOSSA - Partener

Concepere si

dezvoltare de noi produse

medicamentoase cu

maxima eficienta siefecte secundare

minimale, pe baza

de substante biologic

active din organismemarine.

43/

2007-2010

Buget de

stat/MCT/

PNCDI

Parteneriate

CNMP 31.095,97 131.480,00

4 SCBIOTEHNOS

SA - Partener

Cercetari privindvaloarea clinica a

monitorizarii

operative a niveluluide aminoacizi totali

la copii cu arsuri

severe.

006/2007-2010

Buget destat/

MCT/

PNCDIParteneriate

CNMP 4.611,89 19.500,00

5 SC

BIOTEHNOS

SA - Contractor

Dezvoltarea

inovativa a unui

produs original cuefecte de reducere a

riscului

cardiovascularglobal

167/

2008-2011

Buget de

stat/

MCT/PNCDI

Inovare

UEFISCDI/

ANCS

21.522,16 91.000,00

TOTAL AN 2009 Cursul Euro folosit este din 31.12.2009 – 4,2282 lei 167.135,90 706.684,00

AN 2010

6 SC

BIOTEHNOSSA - Contractor

Dezvoltarea unui

produsfitofarmaceutic

destinat terapiei

adjuvante si de preventie a

neoplaziei mamare

69/

2007-2010

Buget de

stat/MCT/

PNCDI

Inovare

AMCSIT

POLITEHNICA

1.458,64 6.250,00

7 SCBIOTEHNOS

SA - Contractor

Implementareasistemului de

standardizare a

materiei prime

vegetale pentru

cresterea

competitivitatii laspecii de plante

medicinale

valorificabile inindustria

farmaceutica si

cosmetica

32/2007-2010

Buget destat/

MCT/

PNCDI

Parteneriate

CNMP 24.901,98 106.700,00

8 SC

BIOTEHNOS

SA - Partener

Concepere si

dezvoltare de noi

produsemedicamentoase cu

maxima eficienta si

efecte secundareminimale, pe baza

de substante biologic

active din organisme

marine.

43/

2007-2010

Buget de

stat/

MCT/PNCDI

Parteneriate

CNMP 36.552,46 156.620,00

9 SC

BIOTEHNOS

Cercetari privind

valoarea clinica a

006/

2007-2010

Buget de

stat/

CNMP 9.704,07 41.580,00



36

Nr.

crt.

Denumire


Denumire proiect


Sursa de

finanţare

Autoritatea


Echivalent

euroValoare in lei*

SA - Partener monitorizarii

operative a nivelului

de aminoacizi totali

la copii cu arsurisevere.

MCT/

PNCDI

Parteneriate

10 SC


Dezvoltarea

inovativa a unui produs original cu

efecte de reducere a

risculuicardiovascular

global

167/

2008-2011

Buget de

stat/MCT/

Inovare

AMCSIT

POLITEHNICA

164.744,68 705.898,00

11 SCBIOTEHNOS

SA - Partener

Sistem complexmultidisciplinar

pentru eficientizarea

managementului

informaţiiloranti-aging (anti-

îmbătrânire) -

AgingNice

11063/2007-2010

Buget destat/

MCT/

Parteneriate

CNMP 3.844,29 16.472,00

12 SC

BIOTEHNOS

SA - Contractor

Dezvoltarea

infrastructurii

activitatii de CD

biotehnologica in

BIOTEHNOS ca

element competitiv aIMM la nivel

european

74/

2009-2012

FEDR /

BUGET

STAT/

POSCCE

AM /ANCS/OI/

POSCCE

328.335,98 1.406.854,00

13 SCBIOTEHNOS

SA - Contractor

Implementareastandardelor

internationale pentru

organizarea unuinucleu de

cercetare si testare

dermato-cosmetica

107/2010-2013

FEDR /BUGET

STAT/

POSCCE

AM /ANCS/OI/POSCCE

61.634,15 264.090,00

TOTAL AN 2010 Cursul Euro folosit este din 31.12.2010 – 4,2848 lei 631.176,25 2.704.464,00AN 2011

14 SCBIOTEHNOS

SA - Contractor

Dezvoltareainovativa a unui

produs original cu

efecte de reducere ariscului

cardiovascular

global

167/2008-2011

Buget destat/

ANCS/

Inovare

UEFISCDI 3.472,46 15.000,00

15 SC

BIOTEHNOS

SA - Partener

Tehnologie de

decontaminare a

apei pentru

inlaturareacompusilor

xenobiotici

recalcitranti bazata pe tehnologia

plasmei atmosferice.

(WATERPLASMA)

262033

2010/2012

Uniunea

Europeana

prin

ProgramulCadru 7

(FP7)

Agentia

Executiva de

Cercetare -

Unitatea deactiune pt IMM-

uri a Comisiei

Europene (UnitREA-SME

Actions of

EuropeanCommission)

10.491,93 45.322,00

16 SC


Dezvoltarea

infrastructuriiactivitatii de CD

biotehnologica in

BIOTEHNOS caelement competitiv a

IMM la nivel

european

74/

2009-2012

FEDR /

BUGETSTAT/

POSCCE

AM /ANCS/OI/

POSCCE

S-a derulat activitatea proiectului,

dar cerere de rambursare are inmartie 2012

17 SC

BIOTEHNOS

SA - Contractor

Implementarea

standardelor

internationale pentru

organizarea unuinucleu de

cercetare si testare

107/

2010-2013

FEDR /

BUGET

STAT/

POSCCE

AM /ANCS/OI/

POSCCE

90.550,96 391.153,00



37

Nr.

crt.

Denumire


Denumire proiect


Sursa de

finanţare

Autoritatea


Echivalent

euroValoare in lei*

dermato-cosmetica

TOTAL AN 2011 Cursul Euro folosit este din 31.12.2011 – 4,3197 lei 104.515,36 451.475,00

Total general 2009-20113.862.623,00

BIOTEHNOS are capacitatea de a conduce şi finaliza proiectul de inovare si dezvoltare

produse.



38



39

2. Date tehnice ale investiţiei

2.1 Amplasarea investiţiei

Întreprinderea este situată în Otopeni, judeţul ILFOV, în cadrul unei platforme industriale în

plină dezvoltare. Platforma se situează în imediata apropiere a DN1, cu acces direct cătreAeroportul Otopeni şi către Municipiul Bucureşti.Activităţile vor fi realizate în cadrul laboratoarelor existente în cadrul Biotehnos S.A. şi însectoarele de producţie. Situaţia este prezentată în anexe – părţile desenate.

2.2 Utilităţi existente/necesare

Utilităţile tehnologice existente sunt următoarele: - energie electrică; - apă-canalizare;

- gaze;

- termoficare.

Nu sunt necesare utilităţi tehnologice suplimentare, iar creşterea medie a consumului deenergie electrică este mai mică de 5%, în timp ce consumul de apă va creşte cu mai puţin de1%. Datele sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 17 Utilităţi consumate în anul 2011 şi cantităţile medii anuale suplimentare ca urmare aaplicării proiectului

Denumireutilitate*

U.M. Cantitate

contractată/

pe 2011

Cantitateconsumată/

8 luni pe

2012

Variaţia estimatăurmare a aplicării

proiectului

Creştere Reducere 0 2 3 4 5 6

Energie electrică kwh 675200 725000 36.250

Gaze naturale mc 55000 60000

Apă de put mc - 2400 24

Canalizare mc - 1000

Agent termic Gcal 580 625

Salubritate mc - 51

Altele … …

2.3 Autorizaţii, avize şi acorduri obţinute/necesare

Conform datelor existente, nu există necesitatea obţinerii de avize sau acorduri. Societatea care initiaza proiectul, SC. Biotehnos SA, respecta normele de mediu in vigoare

inclusiv colectarea si reciclarea deseurilor si detine autorizatie de mediu. Unul dintre scopurile

majore, asumat prin politica generala a S.C. BIOTEHNOS S.A., este ca produsele şi serviciilesale sa corespunda din toate punctele de vedere exigentelor de calitate şi cerintelor de

protectie a sanatatii populatiei şi a mediului. In acest context, S.C. BIOTEHNOS S.A. a

dezvoltat un sistem de management de mediu in conformitate cu cerintele standardului SR EN

ISO 14001:2005 (integrat cu sistemul de management al calitatii şi sistemul de managemental sanatatii şi securitatii muncii) ale carui procese si mecanisme de control sunt descrise in

Manualul de Mediu.



40

Activitatea de protectie a mediului in cadrul S.C. Biotehnos S.A. se desfasoara conform

legislatiei in vigoare privind strategia naţională de protejare a mediului:- OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare

- OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, cu modificărileşi completările ulterioare

- HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului

pentru anumite proiecte publice şi private - Ordin 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici, cumodificările şi completările ulterioare

- OMMGA 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şide emitere a acordului de mediu cu modificările şi completările ulterioare.

Impactul asupra mediului este nesemnificativ, intrucat proiectul dezvolta tehnologii

nepoluante (biotehnologii) care nu genereaza deseuri toxice. In procesul de extractie a

compusilor active nu se utilizeaza solventi reziduali toxici. Materiile prime utilizate sunt

regenerabile si nu afecteaza lantul trofic, SC. Biotehnos SA, respecta normele de mediu in

vigoare inclusiv colectarea si reciclarea deseurilor si detine autorizatie de mediu.

2.4 Soluţia tehnică propusă

2.4.1 Produsele

Produsele propuse completează tendinţa pieţii ultimilor ani, conform căreia este necesarărealizarea a cât mai multe produse naturiste, care să fie conforme unei legislaţii riguroase

privind controlul calităţii şi a faptului ca efectul declarat trebuie să fie efectul dovedit. Cele

două produse reprezentative propuse sunt ENTO P şi ENTODERM2 care vor permite

realizarea unor tratamente cu înalt potential terapeutic în patologii degenerative.

Dezvoltarea noilor produse are la bază brevetul de invenţie "Procedeu de obţinere a unuicomplex activ de origine entomologică, cu acţiune keratolitică şi produsemedicamentoase şi cosmetice, obţinute pe baza acestuia".Invenţia se referă la domeniile cosmetic şi farmaceutic şi anume la preparatele cu efect

keratolitic la nivelul pielii, eficiente în tratamentul keratozelor de diferită etiologie şi înexfolierea blândă în cadrul tratamentelor cosmetice. Procedeele de obţinere a preparatelor sintetice care manifestă efect keratolitic la nivelul pielii

includ etapele de sinteză şi purificare a substanţelor obţinute, după care urmează fabricareaformelor farmaceutice. Tehnologiile de obţinere a preparatelor naturale cu efect keratolitic

includ mai multe etape, principalele dintre care sunt: selectarea materiei prime care

corespunde scopului şi destinaţiei preparatului; colectarea sau obţinerea biotehnologică a

materiei prime, destinate extragerii substanţelor bioactive; extragerea principiilor de valoareterapeutică din materia primă în condiţii, care asigură păstrarea structurilor native şi activităţiiînalte a principiilor bioactive componente; fabricarea formelor farmaceutice corespunzătoaredestinaţiei preparatului medicamentos.

2.4.1.1 ENTO P - Produs farmaceutic nou pentru afectiuni ale prostatei

Indicaţii terapeutice:

2 Denumiri comerciale provizorii, neînregistrate şi folosite doar pentru denumirea produselor reprezentative

propuse în aceste proiect de inovare. Denumirile comerciale vor fi publicate după protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.



41

stadiul I si II al adenomului de prostata asociate cu prostatita cronica;

are potenta terapeutica si in adenocarcinom de prostata (in plus fata de competitori).

Detalii despre substanţa activă: biocomplexele active contin structuri chimice unice ca functionalitate si complexitate

in lumea medicala, extrase numai in anumite faze biologice de o durata foarta scurta in

evolutia morfogenetica a unor specii de insecte din ordinul Lepidoptera

resursa animala nu este limitata si nu are impact negativ asupra lantului trofic deoarecespeciile de interes au fost izolate si cultivate in crescatorii ce detin conditii controlate

ambiental si microbiologic, fizico-chimic pentru multiplicare insecte si extractie

substante active;

comercializarea ca farmaceutice este incurajata de rata de vanzari crescuta pentru o

serie de produse dermato-cosmetice cu continut entomologic pe piata interna si CSI.

Produsul se afla intr-un stadiu avansat de autorizare ca medicament avand efectuate studiile

preclinice si studiile clinice preliminare. In prezent, este completata documentatia pentru

studii clinice si obtinerea autorizatiei de punere pe piata.

Forma de livrare propusa: Cutie cu 10 supozitoare.

Schema de tratament propusa:

adenom prostata: 1 supozitor/zi timp de 10 zile pana la 1 luna; prostatita cronica si adenocarcinom de prostata: 1 supozitor/zi timp de 30 zile pana la

3 luni.

Avantajele utilizării: ameliorarea simptomelor apare rapid, in 3-4 zile;

in functie de gravitatea bolii se prelungeste durata tratamentului, fără a exista limităride timp;

efectul farmacologic se mentine dupa intreruperea tratamentului deoarece preparatele

vindeca tesutul afectat, nu trateaza numai simptomatologic datorita complexitatii

efectelor organotrope complementare: antioxidant, vasoprotector, anti-inflamator,

imuno-modulator, anti-proliferativ, reglator al tonusului si peristaltismului cailor

urinare.toxicitatea este foarte redusa deoarece:

o calea de administrare rectala sunteaza efectul de prim pasaj hepatic ceea ce

determina implicit o scurtare a latentei si lipsa toxicitatii hepatice;

o compatibilitatii structurale si functionale a principiilor active cu substratul

uman.

2.4.1.2 ENTODERM - Produs nou farmaceutic pentru anomalii de keratinizare

Este indicat in psoriazis, keratoze, veruci seboreice, nevi, cicatrice dupa arsuri, traumatisme,

acnee, interventii chirurgicale. Are acţiune keratolitică la nivelul pielii.

Detalii despre substanţa activă: biocomplexele active contin enzime extrase numai in anumite faze biologice de o

durata foarta scurta in evolutia morfogenetica a unor specii de artropode

resursa animala nu este limitata si nu are impact negativ asupra lantului trofic deoarece

speciile de interes au fost izolate si cultivate in crescatorii ce detin conditii controlate

ambiental si microbiologic si fizico-chimic pentru multiplicare insecte si extractie

substante active;

comercializarea ca farmaceutice este incurajata de rata de vanzari crescuta pe piata

interna si CSI pentru o serie de produse dermato-cosmetice cu continut entomologic.

Farmaceutic; produsul are efectuate partial studiile de toxicitate si eficacitate la nivel in vitro;

in prezent se afla in studiu de eficacitate terapeutica.



42

Forma de livrare propusa: tub 50g.

Schema de tratament propusa:

1-2 aplicatii/zi, durata variabila in functie de caz.

Avantajele utilizării: ameliorarea simptomelor apare rapid, in 10 zile;

in functie de gravitatea bolii se prelungeste durata tratamentului;

efectul farmacologic se mentine dupa intreruperea tratamentului, preparatele vindecatesutul afectat datorita eficacitatii functionale a enzimelor extrase care manifesta un

efect similar si in morfogeneza insectelor

toxicitatea este foarte redusa datorita nivelului inalt de compatibilitate structurala si

functionala a principiilor active cu tesuturile umane.

2.4.2 Proiectul de inovare

Potentialul uman este bine proportionat pe intregul ciclu de activitate: cercetare, dezvoltare

tehnologica, transfer de tehnologie, aprovizionare, depozitare, productie, distributie,

asigurarea si controlul calitatii, tehnologia informatiei, resurse umane si financiar contabil si

comercial-marketing cu specialisti in biochimie si biotehnologie, biologi si biofizicieni,ingineri chimisti, chimisti si farmacisti.

Competentele necesare industrializarii si comercializarii produsului sunt asigurate de

specialisti experimentati si instruiti in domeniul asigurarii calitatii, controlului calitatii,

productie alaturi de personalul administrativ, de logistica si suport tehnic. Extinderea

capacitatilor de productie ca urmare a cererii pe piata poate implica necesitatea angajarii de

noi specialisti si tineri absolventi cu scopul de a reduce tendinta de migrare a acestora catre

alte centre din strainatate.

În domeniul concret al proiectului, experienta de management in tehnologia de extractie a

complexelor entomologice si de fabricatie produse de uz local este demonstrata de perioada

lunga de implementare si valorificare a acesteia (2001-prezent) pe piata interna si

internationala.

In realizarea proiectului este implicat un colectiv format din specialişti care acoperă integralfuncţiile conducerii prin proiect. Persoanele cheie vor îndeplini următoarele cerinţe: au derulat sau au in derulare proiecte in domeniul producţiei farmaceutice,

au formarea pentru activităţile de cercetare fundamentală si aplicativa si pot coordona

activitatile de cercetare industriala şi dezvoltare experimentală,

au competente tehnologice necesare implementarii produselor in fabricatie,

directorul de proiect este specialist de inalta valoare stiintifica in domeniile avute in

vedere conform obiectului proiectului.

Lista personalului este prezentată în tabelul următor.

Tabel 18 Lista personalului implicat în realizarea proiectului Nume și prenume Funcția în proiect Grad științific Luni lucrate

Olariu Laura Director proiect Dr. biofizician

CPII

36

Ciuhrii Veaceslav Coordonator ExtractiiEntomologice

Dr.biolog 36

Drumea Veronica Coordonator analize fizico-chimice

Dr. ing. chimist CP III 36

Ene Manuela Diana Analist Drd. ing chimist 30



43

Saviuc Crina Analist Dr. ing.chimist 30

Buse Emilia Responsabil testare in vitro;Coordonator formulare

Dr. biolog 24

Nita Roxana Responsabil studii preclinice Dr. chimist 24

Dumitriu Brandusa Coordonator testari produse

topice

Drd. biochimist 24

Netoiu Ancuta Responsabil testari produsetopice

biofizician 24

Mariana

Constantinovici

Responsabil testari in vitro Dr. biochimist 24

Ghica Mariana Responsabil productie Drd. farmacist 12

Papacocea Raluca Responsabil studii clinice Dr. medic 12

Gabriela Dinca Inginer formulare inginer 24

Mariana Tilica Responsabil analize fizico-

chimice

chimist 30

Viorica Dinga Responsabil asigurareacalitatii

inginer 24

Croitoru Cristina Responsabil analizemicrobiologice

Drd. Biolog 24

Constantinescu Crina Responsabil economic economist 36

Efectul stimulativ este demonstrat de intenţia de a obţine cât mai multe rezultate ştiinţificevalorificabile, inclusiv brevete şi de a aplica mai multe rezultate ale cercetării în producţie.În cadrul proiectului cu durata de 36 luni, care va fi derulat în perioada 2013-2016, vor fi

obţinute următoarele rezultate: Locuri de muncă nou create datorită proiectului total (număr): 2

Locuri de muncă nou create în CD datorită proiectului (număr): 2

Componente noi introduse în producţie: 2 (cu posibilitate de a extinde la 5)

Cereri de brevete rezultate din proiect (număr): 2

Publicaţii/Comunicari ştiinţifice rezultate din proiect: minim 8.

Contribuţia financiară privată a solicitantului la proiect (cheltuieli eligibile şineeligibile) (lei): 2.195.000, respectiv 420.000 lei, total indicator: 3.150.000 lei fara

costurile raportarii economice (35.000 lei) care va incepe dupa finalizarea proiectului.

2.4.3 Tehnologia utilizată

BIOTEHNOS detine infrastructura de implementare si personalul inalt calificat in activitatile

propuse in derularea proiectului, exploatand la maximum resursele existente fara a fi necesare

achizitii semnificative. BIOTEHNOS a investit, de curand, in achizitionarea de echipamente

high-tech datorita implementarii proiectului POS-CCE Axa 2 cu valoare estimata de

4.800.000 lei.

Impactul asupra mediului este nesemnificativ, intrucat proiectul dezvolta tehnologii

nepoluante (biotehnologii) care nu genereaza deseuri toxice. In procesul de extractie a

compusilor active nu se utilizeaza solventi reziduali toxici. Materiile prime utilizate sunt

regenerabile si nu afecteaza lantul trofic.

Schema generală a procesului tehnologic adoptat este următoarea.



44

Control materie primaPregatirea biomasei

Maruntire

Control interfazic IOmogenizare

Liofilizare

Extractie in solvent

principiu activControl interfazic II

Evaporare in vid

Resuspendare in solvent Control interfazic III

Cantarire materie prima

Ambalare extract

entomologic

Control produs finit

Depozitare

Figură 10 Schema general fluxului de fabricaţie a substanţei active

Schema procesului de producţie este prezentată în figura următoare.

PREGATIRE

AMBALAJE

PRIMARE

PREGATIRE A SPATIULUI

DE PRODUCTIE SI A

UTILAJELOR

ELIBERAREA

MATERIILOR

PRIME

CANTARIRE

MATERII PRIME

tC Topire:Faza grasa

Incalzire:apa purificata

tC

Solubilizare:ingredienti lipofili

Solubilizare:ingredienti hidrofili

Omogenizare Omogenizare

Adaugare materie

prima (extract

entomologic)

Omogenizare

Filtrare Filtrare

Emulsionare/

OmogenizaretC

Controlul

calitatii produs

vrac

Omogenizare/

Racire tC

Conditionare

primara/ turnare inmatrite

Ambalaresecundara

PRODUS FINIT

DEPOZITARE PRODUS FINIT

Controlul calitatii

produs finit

Figură 11 Schema fluxului de fabricaţie produse semisolide

Lista echipamentelor pentru valorificarea rezultatelor este următoarea: 1. Camera frigorifica pt. pastrare materie prima

2. Baterie de rotavapoare

3. Turboemulsificator4. Sistem de tratare apa cu osmoza inversa

5. Sistem de climatizare controlata



45

6. Supercentrifuga

7. Centrifuga cu cupe tip SIGMA 8KGMP

8. Pompa peristaltica KBL tip Pericor, model CD1500

9. Balanta electronica KERN tip EW 6000-1M

10. Carcasa de filtrare cu cartus 0,45m

11. Umidometru cu lampă de halogen, 81g, model HR83-P/M

12. Conductometru HACH, model 44600-00

13. Densimetru tip Densito 30PX14. Distilator GFL2012

15. Filtru tip Nuce16. Uscatorul cu aer cald tip FDL115-Ex

17. Omogenizator tip Stephan

Echipamentele vor fi amplasate în Sectia de extracte biologic active (nivel pilot), o noua

constructie- anexa la cea existenta, in care se vor realiza amenajari si dotari de echipamente si

instalatii pentru operatiuni complexe de consolidare, modernizare si extindere a facilitatilor de

transfer tehnologic si productie, pentru diversificarea infrastructurii, a cresterii numarului

produselor si calitatii acestora, in vederea valorificarii potentialului stiintific si productiv

indigen şi care va fi finalizata din surse proprii în următoarele 6 luni. Linia pentru ambalare este complet automatizata, cuprinzand echipamente care formeaza

blistere pentru supozitoare din folie PVC, le pozitioneaza in blistere, introduce blistereleimpreuna cu prospectul pliat in cutia plianta, verifica prezenta supozitoarelor si a prospectelor

in cutia plianta, ambaleaza cutiile pliante in cutii colective.

Linia de ambalare secundara va cuprinde echipamente care sunt achizitionate dupa cum

urmeaza:

- Masina de termoformare TR 102XL care proceseaza folie de PVC sau alte materiale

termoformabile, formand blistere;

- Masina de incartonat K150 care confectioneaza cutii pliante din cutii pre-lipite, pliaza

prospecte si introduce in cutia plianta blistere cu supozitoare (1 blister/cutie sau 2 blistere

suprapuse/cutie) si prospecte pliate; capacitate max. 120 cutii/min.;

- Balanta de proces cu rezolutie de 0,1 g utilizata la verificareacantităţii

/prospectelor in cutia

plianta;

- Echipament de aplicat holograme;

- Împachetator de cutii semiautomat modelul.Echipamentele mentionate sunt interconectate si comandate prin PLC-uri, realizand

automatizarea completa a liniei.

Materiile prime utilizate sunt următoarele: Tabel 19 Principalele materii prime utilizate in proiect

Nr. crt. Specificaţie utilitate tehnologică Furnizor estimat

1. Materie prima biologia New Tone sau similar

2. Solventi, entitati structurale Merck Romania 3. Ambalaje individuale ABC Impex SRL

4. Prospecte ABC Impex SRL

5. Holograme Eutron Invest

6. Folie PVC Ineos GmbH

7. Folie aluminu Bilcare Research GmbH

Lista echipamentelor pentru realizarea proiectului şi pentru implementarea în fabricaţie este prezentată în anexă.

2.4.4 Organizarea valorificăr ii rezultatelor



46

In comercializarea produselor medicamentoase distribuţia este apanajul lanţurilor dedistribuţie locale, care achiziţionează cantităţi mari, cu plata la termen si cu o distribuţie cătrefarmacii. Compania nu dispune de o reţea proprie de distribuţie, dar are capacitatea de aidentifica si negocia cu marii distribuitori atât pe plan local, cât si internaţional.Pe segmentele de distribuţie, planul de marketing este prezentat in tabelul de mai jos:

Segment depiaţă ţintă

Marketing Promovare/ reclamă,stimulente

Rezultate aşteptate

Zone cu

consum mare,

cu întinderegeograficămare

vânzări prinintermediul

reţelelor dedistribuţieregionale şilocale

contacte directe cu reprezentanţiireţelelor de distribuţie - vor fi

preferate cele cu care deja au mai

fost încheiate contracte dedistribuţie

reclama produselor in reviste

specializate

publicare rezultate teste, validare

favorizarea unor marje

comerciale mari (50-100%)

sprijin în punerea pe piaţă

promovare eficientă încataloage şi în miloacele

proprii de reclamă

comenzi în cantităţi maricomenzi ritmice

încasare la termen

Zone cu

consum

mediu,

concentrate

geografic

Vânzări prinreţele locale,lanţuri defarmacii cu

depozite proprii

reclame pe monitoare video la

conferinţe/ târguri specializate/

generale

prezentări în timpul conferinţeloranuale ale asociaţiilor medicaledin domeniile de interes, unde se

descrie tehnica de utilizare şi beneficiile produsului pentru

utilizatori

publicare rezultate teste, validare

favorizarea unor marje

comerciale mari (50-100%)

comenzi în cantităţi maricomenzi ritmice

încasare la termen

materiale de promovare

instruire

Zone cu

cerere

potenţială,neprecizatăcantitativ

promovare prin

mediul medical,

farmaceutic

iniţiereavânzărilor prindistribuitori

proprii

discuţii între experţii firmei producătoare şi medici promovarea produsului pe piaţă,dar şi realizarea unui portofoliude necesităţi pentru activitatea deC&D

direct mail: reclamă prin poştă pe segmente ţintite ale pieţei

înscrierea utilizatorilor la

cursuri de formare

organizate de compania

producătoare cu ocaziatârgurilor specializate/generale

cursuri ptr. specialişti / publicaţii / site cu plată sau

pentru abonaţi parteneriate in CD

Site web

calculator de costuri de tratament

cursuri de formare

continuă, organizateîmpreună cu asociaţiile

profesionale

sponsorizarea

universităţilor de medicina pentru educaţie de bază, inlocul educaţiei prinseminarii de formare



47

Politica de preţ are la bază anumite asumări, specifice domeniului, dintre care menţionăm: - preţul produselor pentru aplicaţiile în domeniul proiectului este stabilit în condiţiile unei

pieţe libere, nesupusă reglementărilor sub acest aspect; totuşi, politicile mono poliste ale

marilor companii pot genera constrângeri pe diverse nişe de piaţă; - forţa de negociere a cumpărătorilor este mare, astfel încât nu pot fi aşteptate marje mari de

profit;

- preţul de echilibru al pieţei este atins, dar pentru produsele noi, cu spectru lărgit, pentru perioade limitate, pot fi obţinute preţuri mai mari; - costurile materiale, cu cercetarea şi introducerea pe piaţă, cu proprietatea intelectuală şi cuterţii sunt mari, indiferent de producător şi trebuie, cel puţin, acoperite prin preţul obţinut,asigurându-se şi marje comerciale tentante; - cumpărătorii produsului în sine sau plătitorii (sistemele publice de asigurări de sănătate şiasistenţă medicală) determină un preţ cât mai scăzut, care poate influenţa şi valorile aşteptate

prin încorporarea în produsul final, dar şi costuri reduse ale tratamentului.

În acest caz, strategia de formare a preţului are în vedere realizarea unui cost corect lautilizator, care să-i asigure o competitivitate ridicată pe piaţa pe care operează.Condiţiile de calitate trebuie să rămână în limita reglementărilor legale şi a uzanţelor de piaţă,

chiar şi în cazul în care anumite elemente de cost pot varia.Formarea preţului propus are la bază analiza stării actuale a pieţei, în condiţiile arătateanterior.

2.5 Justificarea soluţiei propuse în raport cu alte alternativeposibile

2.5.1 Situaţia la nivel mondial a industriei produselor farmaceutice

Vânzările industriei mondiale de produse farmaceutice au atins un nivel record de 880

miliarde dolari în anul 20113. Rata de creştere este în scădere deşi sunt tot ma i numeroase produsele care ies de sub protecţia brevetelor de invenţie iar piaţa medicamentelor genericecreşte. Cu toate acestea, companiile farmaceutice reinvestesc între 2 şi 25% din vânzările demedicamente în cercetarea-dezvoltare pentru obţinerea de produse pe baza de prescripţiemedicala (sau "medicament etic").

Industria farmaceutică este şi va rămâne un motor important al creşterii economice şi al progresului ştiinţific pentru zeci de ani4. Industria cuprinde o gamă largă de întreprinderi,după cum urmează:

multinaţionale de mari dimensiuni, producătoare de medicamente etice (aşa-numita

„Big Pharma”);companiile mijlocii cu specializare farmaceutică îngustă;

producătorii de medicamente generice;firmele mici biotehnologie şi biofarmaceutice;firme de asistenţă şi servicii auxiliare (unităţi de CD, firme de consultanţă, entităţi dereglementare, distribuitori, precum şi furnizori de tehnologii, echipamente defabricaţie şi furnizori de materii prime).

Deşi creşterea nu a fost la fel de mare ca în ultimii ani, în principal din cauza presiunilor preţurilor, incertitudinea în reglementare / măsurile de reformă, precum şi de medicamentelede eficienţă, evoluţiile demografice şi structurale ale cererii în domeniul asistenţei medicale

3 Thomson Reuters Annual Pharmaceutical Factbook, 26.06.2012,

http://thomsonreuters.com/content/press_room/science/688408 4 http://www.marketresearch.com/Life-Sciences-c1594/Pharmaceuticals-c89/

http://thomsonreuters.com/content/press_room/science/688408


http://www.marketresearch.com/Life-Sciences-c1594/Pharmaceuticals-c89/







48

generează o cerere mărită. Motorul creşterii sunt îmbătrânirea continuă a populaţiei la nivelmondial şi creşterea veniturilor şi sofisticarea cererii în ţările în curs de dezvoltare.Pe piaţa farmaceuticelor tradiţionale, liderii se luptă pentru a produce terapii puternice dar

numărul tot mai mare de medicamente care pierd protecţia a brevetelor va fi mult mai puţincompensată prin veniturile provenite din noile descoperiri. Este unanim acceptat că adevăratacale de creştere este cea a biofarmaceuticelor (Biologics). Piaţa biofarmaceuticelor este scutită

de impactul dezvoltării medicamentelor generice şi sunt mai bine protejate prin brevete deinvenţie. Până în anul 2020, vânzările şi impactul promoţional al industriei farmaceutice vor fi înlocuitecu un model nou, în care profitul va fi căutat nu în produsele vândute în masă, ci în acele

produse orientate către grupurile de consumatori5. Masiva forţă de promovare şi vânzare aindustriei farmaceutice va fi înlocuită cu entităţi mai mici, mai rapide, mai inovative.Profitur ile nu vor mai fi obţinute din lansarea pe piaţă a unor produse „uşor îmbunătăţite” sau„bune pentru toţi” şi nici nu vor mai recompensa pe cei care vând mai mult. Companiile vortrebui să demonstreze că valoarea adăugată a produselor lor se va distribui şi cătreconsumatori şi că ofertele lor vor determina nu numai dorinţa de cumpărare ci şi intenţia de a

plăti mai mult. Pentru a-şi menţine tendinţele de creştere şi de performanţă, companiile de

farmaceutice vor fi nevoite să-şi modifice metodele de promovare şi vânzare. Cei maiimportanţi factori care vor determina schimbări pe piaţa farmaceuticelor pot fi consideraţiurmătorii: - numărul bolilor cronice este în creştere; - politicienii, în calitate de reprezentanţi ai pacienţilor, monitorizează tot mai atent

prescripţiile medicilor; - plata pentru rezultate va deveni o realitate şi în industria farmaceutică; - graniţele dintre diferitele forme de asistenţă medicală se estompează; - pieţele în curs de dezvoltare, în care cererea de medicamente este probabil să crească mairapid în următorii 13 ani, sunt extrem de variate; - guvernele încep să se concentreze, mai degrabă, asupra prevenirii decât a tratamentului; - sistemele de reglementare încep să devină tot mai temătoare de risc. Pentru a avea succes, com paniile farmaceutice nu trebuie să fie preocupate numai de

promovarea produselor aflate în producţia curentă ci să aibă în vedere şi următoarele aspecte: - recunoaşterea interdependenţei între cel care plăteşte, furnizor şi efectele generate de

produsul farmaceutic;

- investirea în acel tip de asistenţă medicală pe care piaţa îl cere; - adoptarea unor preţuri mai flexibile; - elaborarea planurilor de marketing şi vânzare pentru terapii specializate; - asocierea unor reţele WEB puternice pentru acordarea de servicii de asistenţă; - crearea modelelor de marketing care sunt potrivite pentru ofertele de asistenţă medicală despecialitate;

- dezvoltarea unor funcţii de marketing şi de vânzări, care se potrivesc pentru viitor şi a uneiorganizaţii comerciale bazată pe cunoaştere.

2.5.2 Situaţia industriei farmaceutice în Europa

Industria farmaceutică din Europa (UE-27) generează venituri de peste 217 milioane EURO(anul 2009)6. La nivelul anului 2009, în UE-27 funcţionau circa 4.600 întreprinderi cu

5 Pharma 2020: Marketing the future - Which path will you take?, PwC, http://www.pwc.com/gx/en/pharma-life-

sciences/pharma-2020/pharma2020-virtual-rd-which-path-will-you-take.jhtml 6

Prezentare elaborată pe baza datelor din „Manufacture of pharmaceuticals statistics - NACE Rev. 2”, aprilie2012,

http://www.pwc.com/gx/en/pharma-life-sciences/pharma-2020/pharma2020-virtual-rd-which-path-will-you-take.jhtml








49

535.200 angajaţi, care generează o valoare adăugată de 77.198 milioane EURO. Sectoruleuropean este caracterizat de un număr mic de întreprinderi foarte mari.Sectorul de producţie angajează 1,7% din forţa de muncă şi aduce 5,5% din valoareaadăugată. Productivitatea sectorului a fost de 144.000EURO pe angajat, de aproape trei ori şi

jumătate mai mare decât media sectoarelor economiei din UE-27 (mai puţin segmentulafacerilor financiare). Asociat cu productivitatea aparentă a muncii, sectorul asigură cea mai

mare cheltuială cu forţa de muncă, respectiv 59,4 mii EURO, de aproape două ori ca mediaeuropeană. Rata profitului brut din operare la venituri este de 21%, de peste două ori mai mare decâtmedia întreprinderilor europene şi de aproape trei ori mai mare ca media din industria

prelucrătoare. Principalele rezultate ale industriei farmaceutice din UE-27, în anul 2009, sunt prezentate înfigura următoare.

Table 1: Key indicators, manufacture of basic pharmaceutical products and pharmaceutical preparations (NACE Division 21), EU-27, 2009 - Source: Eurostat (sbs_na_ind_r2)

Figură 12 Principalii indicatori ai performanţei industriei farmaceutice din UE-27, 2009

Cu ceva mai puţin de 20%, Germania ocupă locul întâi într -un clasament al ţărilor UE-27

după valoarea adăugată totală (19,8%). Este urmată de Irlanda (16.9 %) şi, la egalitate, deMarea Britanie şi de Franţa (fiecare cu câte 13.3 %). Datele pe ţări sunt prezentate în figuraurmătoare.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Manufacture_of_pharmaceuticals_statistics_- _NACE_Rev._2

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Manufacture_of_pharmaceuticals_statistics_-_NACE_Rev._2







50

Table 4a: Key indicators, manufacture of basic pharmaceutical products and pharmaceutical preparat ions (NACE Divis ion 21), 2009 - Source: Eurostat (sbs_na_ind_r2)

Figură 13 Indicatorii principali ai industriei farmaceutice din UE-27, pe ţări (2009)

După volum, exportul7 de produse farmaceutice al UE a crescut în anul 2009, cu 2,4%comparativ cu 2008. Excedentul comercial al UE a crescut de la 33 miliarde EURO în anul2008 la 35 miliarde, in anul 2009. Cele mai importante destinaţii pentru export au fost: SUA(33,5%), Elveţia (11,6%), Federaţia Rusă (6,2%), Japonia (4.6%) şi Canada (4,5%). Datele referitoare la industria farmaceutică din UE arată că acest sector are cea mai mare ratăa sumelor investite în cercetare-dezvoltare raportată la vânzările nete8. Nivelul sumelor

alocate pentru CD reprezintă circa 3,5% din valoarea totală adăugată a industriei farmaceuticeşi 18,9% din totalul cheltuielilor pentru CD al UE. Acest nivel de investire explică de ceindustria farmaceutică acordă o mare importanţă protejării drepturilor de proprietateintelectuală, urmărind să se asigure că va obţine beneficii de pe urma no ilor produse

dezvoltate şi puse pe piaţă. Astfel, în paralel cu protejarea brevetului de invenţie (20 de ani dela obţinerea brevetului de invenţie, care pot fi suplimentaţi cu un certificat de protecţie pentrualţi 5 ani, 15 ani de protecţie de la prima autorizaţie de punere pe piaţă), UE a prelungitregimul de exclusivitate de la 10 ani la 11 ani.

2.5.3 Situaţia din România

După veniturile realizate, România ocupă locul 17 în rândul ţărilor din UE-27 şi locul 14 dupănumărul de angajaţi.În anul 2010, existau 168 de producători de medicamente care generau vânzări cumulate de2,9 miliarde lei, contribuind cu 1,5 miliarde lei la formarea PIB-ului şi folosind o forţă de

7 Trade.Pharmaceuticals, 16.12.2011, Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/trade/creating-

opportunities/economic-sectors/industrial-goods/pharmaceuticals/ 8

Sursa: „Pharmaceuticals Sector Fiche”, 16.12.2011,http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2012/january/tradoc_148988.pdf

http://ec.europa.eu/trade/creating-opportunities/economic-sectors/industrial-goods/pharmaceuticals/




http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2012/january/tradoc_148988.pdf







51

muncă de 9.328 de angajaţi9. Date mai ample privind situaţia sectorului din România sunt

prezentate în grafica următoare.

Figură 14 Date privind structura şi situaţia sectorului farmaceutic din România, 2010 (preluaredupă sursa citată) O importantă parte a medicamentelor furnizate de către aceste companii este importată, întimp ce doar o fracţiune este produsă intern. Aceasta este, de obicei, cazul producătorilorstrăini de medicamente, care au dezvoltat facilităţi de producţie locale. Reprezentanţeleacţionează doar ca interfaţă între societatea-mamă şi distribuitorii de pe piaţa internă demedicamente. În 2010, în România existau 16 reprezentanţe ale producătorilor străini de

medicamente, care au generat vânzări totale de 3.8 miliarde lei şi o valoare adăugată deaproape 1 miliard lei prin angajarea a 2.249 de persoane. Majoritatea medicamentelor vândute pe piaţa din România este intermediată de aceste reprezentanţe. Deşi un număr important de producători de medicamente este prezent pe piaţa din România(184), primii 10 mari producători după volumul de vânzări controlează aproape 60% din piaţă.Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei din România în 2009 primii 20 de producătoride medicamente controlau 78% din piaţă. În ultimii ani concentrarea pieţei a crescut, în

principal datorită fuziunilor şi achiziţiilor care au avut loc la nivel internaţional între uniidintre cei mai mari producători de medicamente. Cele mai importante tranzacţii au fostachiziţia Schering Plough de către Merck & Co, cea a Wyeth de către Pfizer şi a Solvay decătre Grupul de Abbott. De asemenea, la nivel naţional, Labormed a achiziţionat portofoliul

de produse al Ozone, în anul 2009. Date despre situaţia celor mai importanţi producători careoperează în România sunt prezentate în figura următoare.

9 Datele din secţiune sunt preluate integral după: „Industria farmaceutică din România: principalele tendinţe şi

impactul asupra societăţii şi economiei”, Institutul de Prognoză Economică, decembrie 2011,http://oglindadevest.ro/wp-content/uploads/2012/03/Industria-farmaceutica-in-Romania.pdf

http://oglindadevest.ro/wp-content/uploads/2012/03/Industria-farmaceutica-in-Romania.pdf





52

Figură 15 Principalele companii producătoare de medicamente prezente în România şi cotele depiaţă ale acestora (preluare după sursa citată)

Piaţa distribuţiei de medicamente este limitată la un număr relativ mic de jucători. În 2010,existau 30 de distribuitor i de medicamente activi generând vânzări de 11,1 miliarde lei şivaloare adăugată de doar 0,8 miliarde lei folosind o forţă de muncă totală de 8.013 angajaţi. Activitatea distribuitorilor este reprezentată, în principal, de distribuţia de medicamenteautor izate de către Agenţia Naţională a Medicamentului. Acest segment reprezintă peste 90%din activitatea lor. Produsele parafarmaceutice, medicamente, derivate din surse naturale, a

reprezentat mai puţin de 10% din vânzările lor. În 2010, farmaciile au generat o valoare adăugată totală de 2,2 miliarde lei, aproape de nivelulgenerat de producătorii de medicamente. Reţelele farmaciilor folosesc o forţă de muncă de34.438 de angajaţi, reprezentând în cea mai mare parte personal calificat. Creşterea cererii de

produse farmaceutice, cuplată cu creşterea preţurilor în segmentul de medicamente eliberate

pe bază de prescripţie, a fost principalul factor care a determinat performanţa pozitivă acomerţului cu amănuntul în ultimii ani.

Figură 16 Principalii distribuitori de medicamente din România şi volumul operaţiilor (preluare

după sursa citată)



53

Ponderea personalului din cercetare şi dezvoltare în sectorul întreprinderilor (ca procent din

populaţia activă economic) în România este scăzut comparativ cu media UE-27 (0,11 la sutăfaţă de 0.54 la sută în 2009) şi în scădere în ultimii ani (de la 0,16 la sută la 0,11 la sută în2005-2009, în timp ce în grupul de referinţă trendul este în ascensiune). Industria farmaceutică ar putea beneficia de resursele financiare pe care guvernul

intenţionează să le cheltuiască pentru stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare dinsectorul privat. Autorităţile au prevăzut un buget în valoare de 2,65 miliarde lei pentru 2011– 2013 la. Propunerile pentru bugetul UE pentru perioada 2014 –2020 preconizează o creştereimportantă pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. Comisia Europeană planifică un cadrustrategic comun în cercetare şi dezvoltare, care va avea un volum de 80 de miliarde EUR O

pentru perioada 2014-2020.

2.5.4 Ţările emergente – cea mai importantă piaţă pentru viitorulindustriei farmaceutice

Până în anul 2017, pieţele emergente vor reprezenta, în medie, 26% din veniturile globale pentru produse farmaceutice şi serviciile de asistenţă medicală, faţă de 15% în prezent. (Sursa:Raport Farmaceutice & Healthcare al Intelligence Alliance Global - GIA). Administratorii a

38 de afaceri din industria farmaceutică dintr -un sondaj GIA au spus că ţările BRIC (Brazilia,Rusia, India şi China), sunt încă pe primele patru cele mai importante pieţe emergente pentru2012-2017, cu Brazilia favorit clar, cu 90% din voturi. Mexic, Turcia, Argentina şi Africa deSud se situează în fruntea listei pentru pieţele emergente non-BRIC.

80% dintre participanţi spun că văd pieţele emergente ca pieţe de maximă importanţă şi critice pentru viitorul lor; 40% dintre firmele reprezentate deservesc deja clienţii din pieţeleemergente10.

Figură 17 Cele mai importante 10 pieţe emergente pentru producătorii majori din industria

farmaceutică – Chestionar GIA, 2012

10 Sursa: „Pharmaceuticals and Healthcare Companies Face Tougher Times in Emerging Markets”, 05.09.2012,

http://www.globalintelligence.com/insights-analysis/bulletins/pharmaceuticals-and-healthcare-companies-face-toug








54

Pieţele emergente par a fi din ce în ce mai favorabile pentru jucători străini. Creştereaveniturilor populaţiei, creşterea cererii de asigurări de sănătate şi politici de sănătate maifavorabile au ajutat la stimularea creşterii economice. China, de exemplu, a alocat 41 miliardedolari SUA pentru dezvoltarea de noi spitale şi pentru renovarea sistemului de sănătate înultimul său plan cincinal (2011-2015). Guvernul Indiei intenţionează să îmbunătăţească

raportul medic- pacient ajungând la 1 la 1000 până în 2015, cu o creştere de 60%. Guvernulfederal al Indiei a anunţat recent un plan de 4.8 miliarde dolari SUA pentru a oferi pentru maimult de jumătate din cetăţenii săi acces la medicamentele de strictă necesitate. Guvernelefederale din Mexic şi Turcia au pus în aplicare recent noi politici pentru a extinde acoperireateritorială cu asistenţă medicală. Cu o creştere economică puternică, o populaţie combinată de 2,9 miliarde de oameni şiimportante nevoi nesatisfăcute medical, pieţele BRIC oferă oportunităţi mari industrieifarmaceutice11.

2.5.5 Nişa de piaţă – piaţa locală şi ţările din spaţiul fostei URSS

Nişa de piaţă cuprinde aplicaţii ale substanţelor active entomologice în domeniul farmaceutic,cu ţintă către produsele pentru tratarea afecţiunilor prostatei şi a unor boli de piele. Conform studiului "Health at a Glance 2011: OECD Indicators - 1.11 Cancer incidence",

cancerul de prostată este cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaţilor, reprezentând23% din numărul cazurilor nou-înregistrate (632.000 cazuri, în anul 2008)12.

În figura următoare este prezentată rata incidenţei cazurilor de cancer, în anul 2008, în numărde cazuri la 100.000 bărbaţi.

Source: Ferlay et al. (2010).

Figură 18 - Incidenţa cazurilor de cancer la nivelul ţărilor OECD, anul 2008

11 Sursa: MarketResearch.com, 14.11.2011

http://www.marketwire.com/press-release/bric-pharmaceuticals-market-reached-132-billion-1586350.htm 12

http://www.oecd-ilibrary.org/sites/health_glance-2011-

en/01/11/index.html;jsessionid=3dln9sdrovedm.delta?contentType=&itemId=/content/chapter/health_glance-

2011-14-en&containerItemId=/content/serial/19991312&accessItemIds=/content/book/health_glance-2011-en&mimeType=text/html

http://www.marketwire.com/press-release/bric-pharmaceuticals-market-reached-132-billion-1586350.htm


http://www.oecd-ilibrary.org/sites/health_glance-2011-en/01/11/index.html;jsessionid=3dln9sdrovedm.delta?contentType=&itemId=/content/chapter/health_glance-2011-14-en&containerItemId=/content/serial/19991312&accessItemIds=/content/book/health_glance-2011-en&mimeType=text/html













55

Cancerul de prostată îi afectează cu precădere pe bărbaţii europeni cu vârste de peste 65 deani13. În clasamentul european al mortalităţii cauzate de cancerul de prostată în 2008, realizat

de Eurostat, cu 14,9 decese la 100.000 de bărbaţi România a ocupat penultimul loc dupăMalta, cu o rată de numai 12,8 decese la 100.000 de bărbaţi. Germania a avut o rată de 20,6decese din cauza cancerului de prostată la 100.000 de bărbaţi.

Ţările situate pe primele două locuri la acest indicator au fost Estonia, cu 37,6 decese la100.000 de bărbaţi şi Letonia, cu 35,1 decese. Media europeană la acest indicator a fost de 24decese la 100.000 de bărbaţi. În ceea ce priveşte numărul cazurilor noi de cancer de prostată, Eurostat a raportat pentru2008 rate de incidenţă mai mari pentru Irlanda, Franţa, Belgia şi nordul Europei ţări(Norvegia, Suedia, Islanda şi Finlanda) şi rate mai mici pentru Turcia, Grecia, România şiBulgaria.

Conform datelor publicate pe site-ul producătorului mondial de farmaceuticeGlaxoSmithKline -GSK 14, în România, dintre cei 3 milioane de barbati de peste 50 ani, in jurde 900.000 manifestă simptome sugestive pentru HBP (hiperplazie benigna de prostata)(Sursa: ARU - Asociatia Romana de Urologie).

Din cei 900.000 de romani care manifesta HBP, doar 200.000 se trateaza lunar (Sursa: ARU).Mai mult, in fiecare an, in Romania, apar in jur de 45.000 de noi cazuri de HBP, conform

aceleiasi surse.

Anual, mor aproximativ 250.000 de barbati din cauza cancerului de prostata, in intreaga lume;

1 din 6 barbati va fi diagnosticat cu cancer de prostata de-a lungul vietii (Sursa: Cancer

Research UK). Cancerul de prostata este a doua cauza de deces din lume, locul intai fiind

ocupat de cancerul pulmonar.

Piaţa produselor dermatologice, cu sau fără prescripţie farmaceutică, este estimată la 20miliarde USD (anul 2011), reprezentând 3% din piaţa mondială a medicamentelor 15.

Produsele farmaceutice dermatologice sunt utilizate în tratarea infecţiilor (în pricipal,fungice), dermatite, acnee, psoriazis şi arsuri solare. Infecţiile pielii prezintă cel mai importantsegment, cu vânzări de cca 4 milioane USD în anul 2010. SUA sunt cel mai mare consumatorcu 46% din piaţa mondială. Piaţa ţeste împărţită de câteva companii farmaceutice multinaţionale, incluzând Merck,

Novartis si GSK / Stiefel Laboratories. În plus, există o serie de companii farmaceuticemijlocii, cum ar fi Galderma, Leo, Almirall, Astellas, Bayer HealthCare (Intendis), Meda,

Nycomed SUA, pr ecum şi alţi furnizori regionali. Multe prescripţii dermatologice sunt dominate de produse învechite, nepatentate şi de produsegenererice. Ca urmare a numărului mic de noi produse farmaceutice dermatologice care aufost lansate în ultimii ani, există o nevoie majoră pentru noi medicamente şi metode de tratare.

Creşterea viitoare este de a

şteptat în zonele în care noi produse brevetate vor devenialternative de tratament.

În figura următoare sunt prezentate vânzările de produse dermatologice în anul 2010, pe

utilizări şi zone geografice (în miliarede USD).

13 Articol publicat în februarie 2012 la adresa: http://romaningermania.ro/cancerul-in-europa-romanii-nu-

%E2%80%9Esparg-topurile-insa-au-ramas-fara-morfina/ 14

http://gsk.ro/Media/Comunicate-de-presa/2012/573/In-Romania-marea-majoritate-a-barbatilor-sufera-de-

adenom-de-prostata-fara-a-recurge-la-tratarea-acestei-afectiuni.aspx 15

Secţiunea este realizată pe baza lucrării: "Annual report 2011 - Moberg Derma", accesat la adresa:

http://www.mobergderma.com/admin/UploadFile.aspx?path=/UserUploadFiles/Annual-Report-2011-Moberg-Derma.pdf

http://romaningermania.ro/cancerul-in-europa-romanii-nu-%E2%80%9Esparg-topurile-insa-au-ramas-fara-morfina/




http://gsk.ro/Media/Comunicate-de-presa/2012/573/In-Romania-marea-majoritate-a-barbatilor-sufera-de-adenom-de-prostata-fara-a-recurge-la-tratarea-acestei-afectiuni.aspx















56

Figură 19 Vânzările de produse dermatologice în anul 2010, pe utilizări şi zonegeografice (în miliarede USD)

Numărul cazurilor anuale de boli de piele şi ţesut subcutanat raportate de medicii de familie

reprezintă 5% din totalul îmbolnăvirilor raportate. La nivelul anului 2009, au fost înregistrate608.000 cazuri de boli de piele şi ţesut subcutanat. Seriile anuale pentru anii 2000-2009 sunt

prezentate în figura următoare16.

Figură 20 Cazuri noi de îmbolnăvire în România, 2000-2009

La nivelul pielii se pot intalni diverse formatiuni tumorale, in general benigne, cum ar fi nevi

epidermali (alunite), cheratoze seboreice (degenerescente cutanate datorate varstei), cheratozeactinice (piele agresata mult timp de soare), lentigo solar (pete maronii pe fata, maini,

antebrate), papiloame (formatiuni filiforme ca urmare a infecţiei cu virus papiloma),fibroame, acrocordoane (tumori benigne ale tesutului conjunctiv care apar la nivelul pliurilor

cutanate in special pe pleoape, gat, axilar, submamar, inghinal), veruci plane sau veruci

vulgare (infectii cutanate cu virus papiloma), mici chisturi cutanate de diverse tipuri (milium,

hiperplazie sebacee, hidradenoame, siringoame), cloasma, hiperpigmentatii.

Cheratoza seboreică este cea mai frecventa tumora cutanata. Evolutia este benigna(necanceroasa) si poate apare oriunde pe piele cu exceptia palmelor si talpilor, mai ales in arii

seboreice (cu secretie crescuta de grasime). Pot fi unice sau multiple (situatie des intalnita).

16 Sursa: INS, Anuarul Statistic al României, 2011



57

O altă clasă de aplicaţii este psoriazisul, o afecţiune cutanată cronică, determinată genetic, acărei frecvenţă în populaţia generală este de 1-2%17. Frecvenţa reală a afecţiunii poate fi maimare deoarece pacienţii cu manifestări clinice reduse nu se adresează medicului ci seautotratează. Debutul bolii survine frecvent în jurul vârstei de 20 ani sau în jurul vârstei de 40ani, fiind de subliniat consecinţele negative pe care le determină apariţia psoriazisului: latinerii aflaţi la debutul carierei determinând deseori subcalificarea acestora iar la adulţii aflaţi

în plină activitate determinând deseori pensionarea prematură. În România, aproximativ 500.000 de persoane sunt diagnosticate cu psoriazis, însă nu existăun registru al bolnavilor, aşa încât numărul acestora poate fi doar estimat. La nivel global,numărul celor care suferă de psoriazis este de peste 125 de milioane18. Această afecţiunecutanată se manifestă prin apariţia unor cruste albicioase, reliefate şi care provoacă prurit. Ele

se formează îndeosebi pe scalp, coate şi pe genunchi, iar dacă apar pe zone de piele vizibile, pot avea un impact psihologic major asupra bolnavilor. Unii dintre aceştia sunt discriminaţi decătre cei din jur, care au convingerea greşită că este o boală contagioasă. Din acest motiv,mulţi bolnavi ajung să se izoleze. În majoritatea cazurilor, formele de psoriazis sunt uşoare,afectând o suprafaţă de cel mult 2% din piele. Cele grave nu doar că sunt extinse, dar potcreşte nivelul lipidelor din sânge, favorizând apariţia aterosclerozei (îngustarea arterelor

sangvine). Psoriazisul este asociat şi cu un risc mai mare de diabet zaharat. Comercializarea extractelor entomologice purificate ca produse farmaceutice va mari, in mod

real, dimensiunea pietei datorită efectelor propagate, inclusiv, sub aspect etic şi moral, dintrecare menţionăm:

cresterea increderii in astfel de resurse datorita nivelului inalt de puritate,

continutului minimal de impuritati,

mentinerea aceleasi doze terapeutice pe intreaga perioada de valabilitate

respectarea eficacitatii clinice impuse de legislatia in vigoare, inainte de punerea pe

piata.

Prin extinderea actiunilor benefice la domeniul terapeutic este vizată o paleta larga de patologii cu incidenta in continua crestere, cum ar fi:

tulburarile de keratinizare datorita expunerilor solare, keratoze; psoriazis;

patologii benigne si maligne ale prostatei;

tulburari de vascularizatie periferica; boli inflamatorii osteoarticulare autoimune si

degenerative;

calcinoze distrofice datorita depunerilor anormale de calciu).

Modul în care a fost conceput planul de lucru al proiectului, respectarea integrală areglemetărilor în domeniul autorizării produselor farmaceutice şi experienţa colectivului deCD de a parcurge toate etapele necesare punerii pe piaţă vor oferi posibilitatea de

comercializare pe alte piete internationale (ex.: ţările UE cu incidenţă mare a afecţiunilor de

prostată şi a psoriazisului) unde astfel de produse nu sunt cunoscute suficient.

17 Programul naţional pentru tratamentul pacienţilor cu psoriazis vulgar de severitate medie şi gravă, la adresa:

http://www.google.ro/webhp?source=search_app#hl=ro&sclient=psy-

ab&q=num%C4%83r+cazuri+psoriazis&oq=num%C4%83r+cazuri+psoriazis&gs_l=hp.3...12219.13537.1.1464

1.6.6.0.0.0.0.79.399.6.6.0...0.0...1c.1.uUfjgeOQdso&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=ac309e08c5c7fad

5&bpcl=35466521&biw=1920&bih=1017 18

Oana Antonescu, "Psoriazisul, o boală greu de acceptat", publicat la 30 octombrie 2011, la adresa:

http://www.adevarul.ro/life/sanatate/adevarul_sanatate-psoriazis-ziua_mondiala-29_octombrie_0_581941994.html#

http://www.google.ro/webhp?source=search_app#hl=ro&sclient=psy-ab&q=num%C4%83r+cazuri+psoriazis&oq=num%C4%83r+cazuri+psoriazis&gs_l=hp.3...12219.13537.1.14641.6.6.0.0.0.0.79.399.6.6.0...0.0...1c.1.uUfjgeOQdso&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=ac309e08c5c7fad5&bpcl=35466521&biw=1920&bih=1017





http://www.adevarul.ro/life/sanatate/adevarul_sanatate-psoriazis-ziua_mondiala-29_octombrie_0_581941994.html











58

2.5.6 Situaţia pe segmentul de piaţă al produsului

Segmentele de piaţă ţintă sunt piaţa locală şi pieţele din Europa de Est, în special, FederaţiaRusă, Ucraina, Belarus, Republica Moldova şi altele din zonă.

Cumpărătorii direcţi

A. Farmacii, depozite farmaceutice pentru aprovizionare pacienti: introducerea demedicamente noi pe un segment care vor duce la îmbunătăţirea stării de sănătate şi lacreşterea calităţii vieţii pacienţilor ;B. Spitale Clinici si Cabinete medicale;

C. Instituţii de cercetare-dezvoltare (din ţară şi din străinătate): colaborare în proiecte dedezvoltare experimentala farmaceutice la nivel naţional şi internaţional, prin colective decercetare specializate.

Beneficiarii indirecţi: D. Asigurători de sănătate (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, parteneri privaţi):elaborarea, validarea şi punerea în practică de protocoale de diagnostic şi tratament;

identificarea de metodologii pentru creşterea calităţii serviciilor medicale (tratament,monitorizare post-tratament);

E. Departamente guvernamentale, organizaţii neguvernamentale: colaborare pentru

identificarea de modificări incipiente degenerării celulare si moleculare premergătoareinstalării si dezvoltării degradărilor sistemice; asigurarea de medici specialişti si clinicinaţionale;

F. Instituţii de învăţământ universitar medical şi farmaceutic, Academia de Ştiinţe Medicale: bază materială unicat la nivel naţional pentru aportul de complexe bioactive naturale in producerea de farmaceutice comparative medicamentelor de sinteza de calibru înalt, eficient;studii inovative pentru studenţi, medici rezidenţi, doctoranzi în programe universitare deînvăţământ medical şi farmaceutic.

Piaţa locală este constituită din bărbaţii în vârstă de peste 45 ani, pentru ENTO P, şi de persoanele în vârstă de peste 30 ani, pentru ENTODERM. În România sunt înregistrate peste

200.000 persoane cu tratament lunar pentru prostată. Pentru afecţiunile pielii putem estima 2tratamente lunare pentru cele circa 600.000 cazuri anuale.

Principalul cumpărător de pe pieţele externe, Federaţia Rusă, deşi nu mai asigură ritmuriimpresionante de creştere a cererii pentru produse farmaceutice comparativ cu celelalte ţăriale BRIC, rămâne cu un volum stabil de consum de produse farmaceutice. Consumul este

bazat, în special, pe importuri. Uniunea Europeană este partenerul principal în acest segment

comercial. Balanţa schimburilor comerciale în domeniul farmaceutic între Rusia şi UE(primele 6 luni, 2011) arată o evoluţie ascendentă a consumului.



59

Figură 21 Balanţa comercială lunară a schimburilor Federaţia Rusă – UE în domeniulproduselor farmaceutice, primele 6 luni, 2011

În ipotezele anterioare, putem estima următoarele vânzări de produse:

Tabel 20 Estimarea vânzărilor pentru produsele rezultate în proiect

Piaţa ţintă Pacienţi

potenţiali

Vânzări estimate Cota de piaţă

ţintă %

Vânzări produs

nou - ENTO P Piaţa locală 200.000 2.400.000 2% 45.000

Piaţa ţintă Pacienţi

potenţiali Vânzări estimate

Cota de piaţăţintă %

Vânzări produsnou -

ENTODERM

Piaţa CSI* 50.000 50.000 60% 30.000

Piaţa locală 1.200.000 5% 60.000

* Clienţii actuali ai BIOTEHNOS pe piaţa CSI

Planul de vânzări va avea în vedere 45.000 cutii cu 10 supozitoare ENTO P şi 90.000 tuburi50g ENTODERM. Cotele de piaţă pentru România sunt 2% în cazul ENTO P şi 5% pentruENTODERM.Vânzările nu sunt limitate de cerere sau de capacitatea de producţie ci de forţa decomercializare, slab interesată pe piaţa locală în produse ale firmelor indigene mijlocii şi încănestabilizată, pentru Federaţia Rusă. Scenariul poate fi considerat minimal.

2.5.7 Principalii competitori

În anul 2012, se aşteaptă ca Sanofi, companie franceză majoră de medicamente(EURONEXT: SAN) să ia loc de top, printre producătorii de lume farmaceutice. Poziţia o va



60

păstra până în anul 2016, devansând alt mare producător mondial de medicamente, Pfizer(NYSE: PFE). Lista primilor 15 producători mondiali este prezentată în tabelul următor 19.

Top 15 companii de farmaceutice la nivel mondial

Poziţia pe piaţă Vânzări de farmaceutice,

miliarde USD

Creştereaanuală a

perioade2011 2012 2014 2016 2011 2012 2014 2016 2011-16

Sanofi 3 1 1 1 47.9 51.6 55.4 58.4 4%

Novartis 2 2 2 2 49.5 49.9 52.2 54.8 2%

Pfizer 1 3 3 3 54.1 49.8 49.7 51.9 (1%)

GlaxoSmithKline 5 6 5 4 39.3 41.2 45.6 50.9 5%

Roche 6 4 4 5 39.1 44.1 46.3 49.0 5%

Merck & Co 4 5 6 6 42.1 41.9 41.4 43.4 1%

Johnson & Johnson 8 8 7 7 24.8 26.5 29.4 31.5 5%

AstraZeneca 7 7 8 8 32.0 29.2 27.5 25.7 (4%)

Teva 12 10 10 9 17.4 20.3 22.5 24.4 7%

Abbott

Laboratories 9 9 9 10 22.5 23.5 23.7 24.3 2%

Bayer 11 12 11 11 18.9 19.7 21.7 23.4 4%

Takeda 14 13 12 12 17.0 18.2 18.7 20.2 3%

Bristol-Myers

Squibb 13 16 17 13 17.1 14.2 15.4 18.9 2%

Novo Nordisk 17 17 15 14 12.3 13.6 16.4 18.9 9%

Eli Lilly 10 11 14 15 21.5 20.1 17.6 17.9 (4%)

Pe piaţa locală, produsele concurente principale sunt: Prostamol, Vitaprost şi Proscar, pentru

ENTO P, şi Cicatrix şi Dermatix, pentru ENTODERM. Comparaţii ale principalelorcaracteristici sunt prezentate în tabelele următoare.

19

„Sanofi to top Pfizer as number one for global pharma sales” http://www.thepharmaletter.com/file/108489/sanofi-to-top-pfizer-as-number-one-for-global-pharma-sales.html

http://www.thepharmaletter.com/file/108489/sanofi-to-top-pfizer-as-number-one-for-global-pharma-sales.html





61

Tabel 21 Fişa comparativă pentru Produs farmaceutic pentru afectiuni ale prostatei - ENTO P

Competitori principali 1 2 3 Denumire extract din planta

Serenoa repens

extract din prostata bovina

finasterida (sintetic)

Ţara de origine Germania Rusia USA Amplasarea geografică a capacităţii de

producţie Europa, nu statele CSI Europa de est

Denumire comercială produs Prostamol Vitaprost Proscar

Caracteristici tehnice şi comerciale principale capsule moi supozitoare tablete Indicatori U.M. Produs nou farmaceutic

pentru afectiuni ale

prostatei - ENTO P

cutie cu 30 capsule moi cutie cu 10 supozitoare flacon cu 30 tablete

filmate

1 substanta activa -biocomplexele active contin

structuri chimice unice ca

functionalitate si complexitate

in lumea medicala, extrase

numai in anumite faze biologice de o durata foarta

scurta in evolutia

morfogenetica a unor specii deinsecte din ordinul

Lepidoptera - resursa animala nu este

limitata si nu are impact

negativ asupra lantului trofic

deoarece speciile de interes aufost izolate si cultivate in

crescatorii ce detin conditiicontrolate ambiental si

microbiologic si fizico-chimic pt multiplicare insecte si

extractie substante active;

-extract dintr-o singura

specie de plante cu

limitarea cultivarii

numai in America Nord -continut in principiuactiv de numai 10-15%

- Materie prima limitatadatorita resursei

animale bovine

- Substanta activasintetica, cu risc crescut

de toxicitate



62


Serenoa repens

extract din prostata

bovina finasterida (sintetic)




Caracteristici tehnice şi comerciale principale capsule moi supozitoare tablete - comercializarea ca

farmaceutice este incurajata de

rata de vanzari crescuta pentruo serie de produse dermato-

cosmetice cu continutentomologic pe piata interna si

CSI.

2 autorizatie ca

farmaceutic sau

supliment nutritiv

- Farmaceutic; produsul se afla

intr-un stadiu avansat de

autorizare ca medicamentavand efectuate studiile

preclinice si studiile clinice

preliminare. In prezent, este

depusa documentatia pentru

continuarea studiilor clinice siobtinerea autorizatiei de

punere pe piata

farmaceutic supliment nutritiv, nu

este fabricat si controlat

la eliberarea pe piata

conform Legiimedicamentului

farmaceutic

3 indicatii terapeutice -stadiul I si II al adenomului

de prostata asociate cu prostatita cronica; - are potenta terapeutica si inadenocarconim de prostata (in

plus fata de competitori)

-numai in fazele

incipiente alehiperplaziei benigne de

prostata; fara remediereamarimii prostatei

- stadiul I si II al

hiperplaziei benigne de prostata

- stadiul I si II al

hiperplaziei benigne de prostata

4 schema tratament si

cost adenom prostata: 1

supozitor/zi timp de 10 zile

1 capsula/zi de la 6 sapt.

pana la 3 luni; cost: 240

1 supozitor/zi timp de

minim 10 zile; cost: 80

1 tableta/zi timp de 6 luni; cost: 600 lei



63


Serenoa repens






Caracteristici tehnice şi comerciale principale capsule moi supozitoare tablete pana la 1 luna; cost tratament:

135lei prostatita cronica siadenocarcinom de prostata: 1

supozitor/zi timp de 30 zile pana la 3 luni; cost: 405 lei

lei lei

5 instalarea si durata

efectului terapeutic -ameliorarea simptomelor

apare rapid, in 3-4 zile; -in functie de gravitatea bolii

se prelungeste durata

tratamentului; - efectul farmacologic se

mentine dupa intreruperea

tratamentului deoarece preparatele vindeca tesutul

afectat, nu trateaza numaisimptomatologic, datorita

complexitatii efectelor

organotrope complementare:antioxidant, vasoprotector,

anti-inflamator, imuno-

modulator, anti-proliferativ,

reglator al tonusului si

peristaltismului cailor urinare.

3 luni pentru atingerea

eficacitatii complete

(durata foarte mare de

instalare a efectului

comparativ cu produsulnostru). Pentru

mentinerea efectului se

recomanda prelungireatratamentului pana la

cativa ani

1 luna pentru atingerea

eficacitatii complete -minim 6 luni pentru

atingerea eficacitatii

complete;

6 reactii adverse/ Toxicitatea este foarte redusa datorita administrarii deoarece este un -prezinta reactii adverse



64


Serenoa repens






Caracteristici tehnice şi comerciale principale capsule moi supozitoare tablete

toxicitate deoarece:

-calea de administrare rectala

sunteaza efectul de prim pasajhepatic ceea ce determina

implicit o scurtare a latentei silipsa toxicitatii hepatice; - compatibilitatii structurale si

functionale a principiilor

active cu substratul uman

orale pot determina

disconfort stomacal si

efecte toxice posibile lanivel hepatic (efectul de

prim pasaj) si de prelungire a latentei

medicamentului

supliment si studiile

clinice efectuate sunt

limitate, aparitiareactiilor adverse este

iminenta, neexistand uncontrol al continutului in

substanta activa si al

impuritatilor

multiple: la peste 60% din

pacienti induce reactii

adverse sexuale; dureri sicresteri de volum la

nivelul sanilor; eruptiicutanate; reactii de

hipersensibilitate la

substanta activa sintetica

7 Preţ de comercializareestimat

45 lei 80 lei 80 lei 100 lei



65

Tabel 22 Fişa comparativă pentru Produs farmaceutic pentru anomalii de keratinizare ENTODERM

Competitori principali 1 2 Denumire extract din plante silicon (sintetic)

Ţara de origine Spania USA Amplasarea geografică a capacităţii de producţie Europa USA, Europa,

Australia

Denumire comercială produs Cicatrix Dermatix

Caracteristici tehnice şi comerciale principale crema gel Indicatori U.M. Valoarea pentru produsul comparat tub 30 g tub 15 g

Produs nou farmaceutic pentru anomalii de keratinizare,

crema tub 50g ENTODERM

1 substanta activa -biocomplexele active contin enzime extrase numai in anumite faze biologice de o durata foarta scurta in evolutia morfogenetica a unor

specii de artropode

- resursa animala nu este limitata si nu are impact negativ asupralantului trofic deoarece speciile de interes au fost izolate si cultivate

in crescatorii ce detin conditii controlate ambiental si microbiologicsi fizico-chimic pentru multiplicare insecte si extractie substante

active; - comercializarea ca farmaceutice este incurajata de rata de vanzaricrescuta pe piata interna si CSI pentru o serie de produse dermato-

cosmetice cu continut entomologic.

- contine hialuronat(substanta sintetica) si

extracte vegetale

nestandardizate

- gel siliconic cu auto-uscare

2 autorizatie ca

farmaceutic sau

supliment nutritiv

- Farmaceutic; produsul are efectuate partial studiile de toxicitate sieficacitate la nivel in vitro; in prezent se afla in studiu de eficacitate

terapeutica

- Produs naturist, deingrijire, nu este fabricat

si controlat la eliberarea pe piata conform Legii

medicamentului

farmaceutic

3 indicatii terapeutice - Actiune keratolitica la nivelul pielii. Este indicat in psoriazis,keratoze, veruci seboreice, nevi; cicatrice dupa arsuri, traumatisme,

acnee, interventii chirurgicale

- in special in cicatrizarede diferite etilogii

cicatrice hipertroficesi cheloide

4 schema tratament si 1-2 aplicatii/zi, durata variabila in functie de caz; cost: 15 lei /luna - 2 aplicatii/zi timp de 1 2 aplicatii/zi timp de 2



66

Competitori principali 1 2 Denumire extract din plante silicon (sintetic)

Ţara de origine Spania USA Amplasarea geografică a capacităţii de producţie Europa USA, Europa,

Australia

Denumire comercială produs Cicatrix Dermatix

Caracteristici tehnice şi comerciale principale crema gel

cost luna sau pana la

disparitia efectului;cost: 80 lei /luna

luni; cost: 800 lei

/tratament

5 instalarea si durata

efectului terapeutic

-ameliorarea simptomelor apare rapid, in 10 zile;

-in functie de gravitatea bolii se prelungeste durata tratamentului; - efectul farmacologic se mentine dupa intreruperea tratamentului,

preparatele vindeca tesutul afectat datorita eficacitatii functionale aenzimelor extrase care manifesta un efect similar si in morfogeneza

insectelor

-ameliorarea apare in 30

zile;-are eficacitate numai pe

cicatrice

-ameliorare in 2 luni

6 reactii adverse/

toxicitate Toxicitatea este foarte redusa datorita nivelului inalt decompatibilitate structurala si functionala a principiilor active cu

tesuturile umane

toxicitatea/ aparitiareactiilor adverse este

iminenta, neexistand un

control al continutului insubstanta activa si al

impuritatilor

Risc crescut de aparitiea iritatiilor cutanate

datorita formarii unui

film ocluziv la loculaplicarii gelului

7 Preţ de comercializareestimat

25 lei 80 lei 200 lei



67

2.5.7 Riscurile proiectului

Ipotezele avute în vedere la selectarea factorilor de risc ţin cont de următoarele stări de fapt: - livrările au loc în zone diferite atât ca incidenta patologiilor, cât si ca tip de patologie;

- regiunea geografică ţintă este supusă unor schimbări la nivelul politicilor economice şi

comerciale, care să nu avantajeze relaţiile comerciale; - menţinerea puterii de cumpărare afectează cererea; - politicile guvernamentale în domeniul sănătăţii influenţează major comercializarea; - există o dependenţă majoră de cercetare şi de inovare tehnologică; - valoarea încorporată într -un transport de produse la export este relativ mare;

- calitatea, fiabilitatea şi stabilitatea unor produse asemănătoare la alţi furnizori determinăreorientarea rapidă a potenţialilor cumpărători, nu întotdeauna legat de preţ; - controlul costurilor sub presiunea preţului pieţei implică ef ortul continuu al ingineriei

tehnologice;

- există dificultăţi de operare pe unele pieţe externe, legate de publicitate, comunicare, parteneriate în producţie etc.; - lipsa personalului calificat pentru reprezentare pe pieţele externe constituie o problemă generală.

O evaluare a riscurilor potenţiale este prezentată sub formă tabelară în continuare.

Tabel 23 Factorii de risc ai proiectului

Factor tip de risc Efecte Prevenire, reducere Risc tehnic

Specificaţii funcţionale inferioare

cerinţelorLipsa comenzilor Intensificare benchmarking,

servicii de inovare, parteneriate

CD, perfecţionări, vizite deinformare

Produse necompetitive Lipsa comenzilor

Pierderea reputaţiei Folosirea facilităţilor de lacomercializarea produsului

precedent

Colaborare cu specialişti localiAsistenţă tehnică externă

Lipsa compatibilităţii cu specificulconsumatorilor

Costuri suplimentare

Întârzieri ale introduceii pe piaţă

Penalităţi

Benchmarking

Parteneriate în cercetare cu unităţilocale

Sisteme rapide de intervenţie(inclusiv on-line)

Absenţa unei certificăricorespunzătoare

Imposibilitatea punerii pe piaţă

Lipsă comenziCertificare internaţională, întărireasistemului de calitate

Intensificarea pregătirii personalului

Intensificarea controlului

Ambalaje necompetitive Comenzi reduse

Reclamaţii Benchmarking

Design

Inscripţionare

Promovare WEB

Termen de expirare redus Reclamaţii Penalizări, costuri cu remedierile

Pierdere contracte noi

Intensificarea dezvoltării de soluţiinoi

Risc tehnologic

Lipsa capacităţii de prelucrare Costuri mai mari cu sub-

contractarea

Întărirea parteneriatelor

Intensificarea programelor deinvestiţie



68

Factor tip de risc Efecte Prevenire, reducere Slaba performanţă aechipamentelor de producţie

Productivitate scăzută

Cicluri lungi de fabricaţie


Lansare programe de reutilare,

modernizare

Fabricaţie flexibilă

Planificare tehnologică slabă Cicluri lungi de fabricaţie

Productivitate redusă

Irosire resurse


Intensificare dezvoltare tehnologică/ transfer de tehnologie

Asistenţă tehnică externă

Formare şi perfecţionare despecialişti

Risc legislati v

Lipsa susţinerii locale a politicilordin domeniul sănătăţii

Produse scumpe

Comenzi scăzute

Colaborarea cu decidenţii locali Cooperarea cu medici şi clinici despecialitate, pe plan local

Slaba presiune a reglementărilorfaţă de concurenţi

Competitivitate scăzutăComenzi reduse

Colaborarea cu organisme

guvernamentale

Promovarea programelor europene

în domeniu

Necunoaşterea unor prevederi

legale, conflicte cu autorităţilecontractuale

Conflicte juridice

Costuri majorate

Colaborarea cu avocaţi, jurişti

localiInformare

Existenţa unor reglementări legatede zone politice, mai puţincunoscute

Întârzieri provocate în recuperareavalorii produselor

Incidente comerciale

Costuri suplimentare de

comercializare

Identificarea timpurie

Cadru larg de informare,

comunicare, angajare personal local

Obligaţii legate de legislaţia muncii Suspendarea activităţii Costuri cu ameliorare a condiţiilor de muncă

Accidente de muncă

Angajare personal local, colaborare

cu autorităţile locale, informare şivizite preliminare

Erori contractuale Clauze ascunseExcese de forţă majoră

Acţiuni în justiţie

Angajare jurişti performanţi Utilizare personal experimentat pe

pieţele mari Contracte tip

Risc politi c

Neincluderea unor reglementăriasemănătoare celor europene înlegislaţia locală

Pierderea avantajului competitivReducerea preţului decomercializare

Slaba informare a potenţialilorcumpărători

InformareStabilire de contacte cu asociaţiile

profesionale

Orientare către piaţa europeană

Absenţa promovării unor programeadecvate de stimulare

Scăderea capacităţii de cumpărare aconsumatorilor

Identificarea de stimulente externe

Consultanţă specializată

Insuficienta finanţare a programelor din sănătate

Lipsa comenzilor, în special, dinsistemul public

Stabilire de contacte cu asociaţiile profesionale

Stabilire de contacte locale cuasociaţiile de consumatori

Insuficienta susţinere a libereiconcurenţe, corupţia

Pierderea competitivităţiicomerciale

Identificarea de surse alternative de

desfacere, utilizarea unor

intermediari

Iniţierea de parteneriate economice

Favorizarea anumitor competitori

prin componente legislative

Pierderea unor avantaje

competitiveIdentificarea unor pieţe externealternative

Risc social

Presiuni sociale pentru creştereasalariilor peste nivelul creşterii productivităţii

Pierderea competitivităţii Reducerea investiţiilor

Investiţii în echipamente flexibile,de productivitate mare

Lipsa forţei de muncă suficient Scăderea productivităţii Intensificarea pregătirii



69

Factor tip de risc Efecte Prevenire, reducere calificate Creşterea rebuturilor profesionale

Colaborarea cu universităţile înatragerea de tineri specialişti

Educaţie slabă la nivelulconsumatorului

Dezinteres faţă de rezultatele proiectului

Slaba cerere a consumatorilor

individuali

Promovarea în spaţiul public alavantajelor soluţiilor Demonstrare pe scară largă

Mostre puse la dispoziţie clienţilor potenţiali

Risc economic

Crize economice Reducerea pe termen scurt a

comenzilor

Amânarea plăţilor Conflicte cu furnizorii

Consultanţă de specialitateAsigurări specializate

Stabilirea unor pieţe de rezervă

Riscul afaceri i

Dependenţa de furnizorii de materii prime

Întârzieri la livrare

Costuri crescute

Calitate necorespunzătoare

Integrarea producţiei către lanţul defurnizori

Certificarea unor furnizori

alternativiAsigurarea contractelor comerciale

Neîncasarea sau încasarea cuîntârziere a facturilor

Pierderi financiare majore Factoring

Asigurări comerciale

Operarea prin parteneri cunoscuţi pe plan local

Nerealizarea costurilor proiectate

de fabricaţie Lipsă competitivitate

Preţuri mari / profit redus

Revizuire proiect

Identificarea de furnizori

competitivi

Cooperarea cu clienţii potenţiali Erori de planificare Prelungirea duratei de execuţie a

comenzilorCosturi mari

Asistenţă tehnică, consultanţă

Implementarea de sistemeCAD/CAM

Sisteme de comunicare mai buneÎntârzieri în livrare Penalizări Pierdere clienţiPierderea reputaţiei

Asistenţă tehnică, consultanţăImplementarea de sisteme

CAD/CAM

Sisteme de comunicare mai buneMarje prea mici / prea mari Pierderi financiare / pierdere clienţi Consultanţă economică

Faliment client / partener, furnizor Pierderi financiare

Întârzieri Consultanţă economicăAsigurări specializate

Lipsă personal calificat Calitate slabă

Întârzieri Implementare de sisteme de

recrutare, angajare, formare,

perfecţionare

Consultanţă de specialitateAsigurări specializate

Riscul fi nanciarAbsenţa surselor de finanţare a producţiei

Pierdere contracte

Reducere marje profit

Pierderi financiare

Asociere cu grupuri financiare

Parteneriat cu bănci Creşterea rezervelor

Costuri financiare mari Reducere marje profit

Pierdere competitivitate

Consultanţă de specialitate

Formare rezerve

Parteneriate în tehnologie

Blocaj economic Risc faliment

Pierdere contractPierderi financiare

Consultanţă de specialitate

Rezerve sporiteAsigurări Asociere cu grupuri financiare



70

2.5.8 Analiza SWOT

PUNCTE TARI

Existenţa competenţelor şi experienţei profesionale pentru realizarea proiectului Existenţa unor echipamente de cercetare noi, performante, achiziţionate recent în

cadrul unor programe europene Există produse pe piaţă care folosesc această substanţă activă, furnizorii sunt

certificaţi, există competenţe şi abilităţi pentru producţie şi comercializare, produsuleste deosebit de competitiv pe piaţa locală

Buna calificare a personalului din inginerie tehnologică şi din producţie

Dimensionarea corespunzătoare a personalului şi a capacităţilor de producţie,cooperarea în producţie cu firme autorizate

Experienţa în cooperarea pe pieţele internaţionale, parteneriate cu reţelele dedistribuţie deja există

Existenţa unei logistici proprii pe lanţul valoric al afacerii (proiectare, inginerie,

execuţie, testare, autorizare) Salarii mai mici în comparaţie cu cele similare din UE

Calitatea şi sistemul de calitate capabile să susţină producţia pentru export Apartenenţa la un sector al economiei matur, care înregistrează creştere economică la

nivel mondial

Zone cu potenţial mare de expansiune, Federaţia Rusă, în care BIOTEHNOS este deja prezent

Protejarea prin brevete internaţionale de invenţie, cu termen de expirare mai mare de10 ani

Provenienţa dintr -un spaţiu politic şi economic, UE, care are o legislaţie acoperitoareşi care-şi promovează puternic industria farmaceutică.

PUNCTE SLABE

Scăderea susţinerii financiare şi logistice din partea statului pentru activităţile de CDI

Insuficienţa stimulentelor fiscale pentru export Costul ridicat al finanţărilor bancare pentru dezvoltare şi pentru derularea de operaţii

comerciale

Slaba infrastructură de afaceri din România, în special, în susţinerea exporturilor Fluctuaţia preţului materiilor prime şi a utilităţilor poate produce un impact negativ

asupra competitivităţii comerciale

Costuri fixe relativ ridicate, ca urmare a suprafeţei halelor şi terenurilor deţinute.

OPORTUNITĂŢI

Piaţa ţintă este în creştere şi există bariere majore pentru nou-intraţi Proximitatea faţă de pieţele interesate şi acces uşor (livrările se fac cu avionul) Expirarea protecţiei prin brevet de invenţie este îndepărtată

Avantajul în inovare, inclusiv cel dobândit în proiectele cu finanţare publică Costuri de operare mai reduse

Capacitatea de orientare rapidă către comenzi mai mici



71

Valorificarea investiţiilor pentru înnoirea parcului de echipamente de producţie prinfinanţări nerambursabile

Nivelul ridicat de dezvoltare a activităţilor de management, marketing, calitate,cercetare în cadrul firmei, pentru a creşte eficienţa execuţiei şi livrării comenzilor

Existenţa unui sistem educaţional specializat, capabil să asigure personal calificat, precum şi perfecţionarea personalului existent

Finalizarea noii Sectii de productie pana la sfarsitul acestui an.

PERICOLE

Necunoasterea/neintelegerea de catre unii clienţi a eficacitatii produselor

emtofarmaceutice

Modificarea legislaţiei locale privind punerea pe piaţă a produselor farmaceutice

Neîncasarea facturilor Mărirea costurilor de operare pe pieţele ţintă şi imposibilitatea ofertării la preţuri

competitive

Dificultăţi în asigurarea asistenţei medicale, în special, la clienţi aflaţi la mari depărtări

Existenţa unei concurenţe intense pe pieţele locale; intensificarea acesteia Dificultatea finanţării afacerilor industriale şi comerciale

Orientarea publicului către soluţii alternative (care există sau vor apărea în viitor).

Tabel 24 Sinteza analizei SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEProduse competitive, inovative, prin biotehnologie

Piaţă pe care firma este deja prezentă, matură, încreştere; cererea este foarte mare

Există parteneri de încredere pentru desfacere,testaţi Durată mare până la expirarea brevetului de

invenţie

Insuficienţa stimulentelor fiscale pentru export înţara de origine

Parteneriatele în producţie / comercializare potdetermina creşterea costurilor /scădereapreţurilor

Oferta limitată de produse

OPORTUNITĂŢI PERICOLEPiaţa ţintă are o tendinţă de creştere pe termenlung cu o rată superioară mediei industriei Efectele terapeutice sunt superioare celor actuale,

iar consumatorii aşteaptă îmbunătăţiri în modulde administrare şi în eficienţă

Produsul provine din biotehnologie şi este maibine protejat ca proprietate intelectuală

Produsul poate fi mai uşor autorizat pentrupunerea pe piaţă ţintă

Modificarea reglementărilor în domeniulsănătăţii şi asistenţei medicale pe piaţa ţintă

Întârzierea obţinerii autorizaţiei de punere pepiaţă

Corupţia pe plan local Neîncasarea facturilor, întârzieri

2.5.9 Justificarea soluţiei alese

Rezultatele cercetării, anterioare sau care vor fi obţinute în cadrul proiectului, vor fi aplicateîn condiţii de piaţă cunoscute, ca urmare a existenţei unor produse proprii ale BIOTEHNOS

pe pieţele ţintă locală şi export. Produsele, ca şi firma, au o bună reputaţie, sunt eficiente, auun spectru larg şi asigură costuri reduse de tratament. Produsele noi sunt aplicaţii în domenii medicale noi şi au un spectru lărgit de utilizare, producefecte mai puternice şi pot rezolva afecţiuni aflate în stadii avansate. În plus, conceperea lor



72

va face ca, din start, să ofere un preţ comparabil cu vechile tratamente, astfel încât pacienţii sănu suporte costuri totale mai mari faţă de situaţia anterioară. Decizia introducerii noilor produse are la bază necesităţi legate de competitivitate pe pieţedinamice şi pe dorinţa firmei de a valorifica la prin comercializare rezultatele acumulate dinactivitatea curentă de CD. Proiectul are aplicare în industria mondială de produse farmaceutice, care a atins un nivel

record de 880 miliarde dolari în anul 2011 şi în care companiile farmaceutice reinvestesc între2 şi 25% din vânzările de medicamente în cercetarea-dezvoltare pentru obţinerea de produse pe baza de prescripţie medicala (sau "medicament etic"). Motorul creşterii sunt îmbătrânireacontinuă a populaţiei la nivel mondial, creşterea veniturilor şi sofisticarea cererii în ţările încurs de dezvoltare. Produsele propuse se adresează unui segment al populaţiei, mai degrabă,situat la vârsta a treia şi este propus pe pieţe aflate în grupul ţărilor emergente.Cele două produse reprezentative propuse sunt ENTO P (cutii cu 10 supozitoare) şiENTODERM20 (cremă, tuburi 50g) cu următoarele indicaţii terapeutice: stadiul I si II aladenomului de prostată, asociate cu prostatita cronica cu potenţă terapeutică şi înadenocarcinom de prostată (in plus fata de competitori), respectiv, psoriazis, cheratoze, veruci

seboreice, nevi; cicatrice după arsuri, traumatisme, acnee, intervenţii chirurgicale, pentru cel

de-al doilea produs.Dezvoltarea produselor are la bază brevetul de invenţie "Procedeu de obţinere a unuicomplex activ de origine entomologică, cu acţiune keratolitică şi produsemedicamentoase şi cosmetice, obţinute pe baza acestuia". Invenţia se referă la domeniilecosmetic şi farmaceutic, şi anume, la preparatele cu efect cheratolitic la nivelul pielii,

eficiente în tratamentul cheratozelor de diferită etiologie şi în exfolierea blândă în cadrultratamentelor cosmetice.

Conform studiului "Health at a Glance 2011: OECD Indicators - 1.11 Cancer incidence",

cancerul de prostată este cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaţilor, reprezentând23% din numărul cazurilor nou-înregistrate (632.000 cazuri, în anul 2008). Cancerul de

prostată îi afectează cu precădere pe bărbaţii europeni cu vârste de peste 65 de ani. Cu 14,9decese la 100.000 de bărbaţi România a ocupat penultimul loc în clasamentul european almortalităţii cauzate de cancerul de prostată în 2008, realizat de Eurostat. Conform datelor

publicate pe site-ul producătorului mondial de farmaceutice GlaxoSmithKline -GSK, înRomânia, dintre cei 3 milioane de bărbaţi de peste 50 ani, in jur de 900.000 manifestă

simptome sugestive pentru HBP (hiperplazie benigna de prostata) (Sursa: ARU - AsociaţiaRomână de Urologie). Din cei 900.000 de români care manifesta HBP, doar 200.000 se

tratează lunar (Sursa: ARU). Mai mult, in fiecare an, în România, apar in jur de 45.000 de noi

cazuri de HBP, conform aceleiaşi surse.

Piaţa produselor dermatologice, cu sau fără prescripţie farmaceutică, este estimată la 20miliarde USD (anul 2011), reprezentând 3% din piaţa mondială a medicamentelor. Produsele

farmaceutice dermatologice sunt utilizate în tratarea infecţiilor (în principal, fungice),dermatite, acnee, psoriazis şi arsuri solare. Infecţiile pielii prezintă cel mai important segment,cu vânzări de cca. 4 milioane USD în anul 2010. SUA sunt cel mai mare consumator cu 46%din piaţa mondială. Numărul cazurilor anuale de boli de piele şi ţesut subcutanat raportate de

medicii de familia reprezintă 5% din totalul îmbolnăvirilor raportate. La nivelul anului 2009,au fost înregistrate 608.000 cazuri de boli de piele şi ţesut subcutanat. Atingerea obiectivelor proiectului are la bază un plan de realizare, structurat în vedereascopului final, şi anume: punerea pe piaţă a produselor farmaceutice dezvoltate în proiect.Pentru aceasta, un accent deosebit este pus în etapa de cercetare industrială pe orientarea

20 Denumiri comerciale provizorii, neînregistrate şi folosite doar pentru denumirea produselor reprezentative

propuse în aceste proiect de inovare. Denumirile comerciale vor fi publicate după protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.



73

exactă a aplicaţiei sub aspect ştiinţific şi aplicativ prin caracterizarea şi studiul stabilităţiicomponentelor de bază ale produselor (substanţe active). Dezvoltarea experimentală cuprinde

proiectarea produselor entomologice însă, specific fabricaţiei de medicamente, orientarea de bază va fi făcută spre stabilirea şi realizarea cu acurateţe a studiilor preclinice de toxicitate şide acţiune specifică in vivo. Demonstrarea eficacităţii produselor va fi făcută sub toateaspectele cerute de reglementările curente şi de perspectivă pentru fabricaţia medicamentelor

pentru a nu întârzia punerea pe piaţă. Un accent deosebit va fi pus pe aspectele tehnologiei derealizare, care, de asemenea, va trebui validată. Diseminarea rezultatelor va urmăriconfirmarea rezultatelor prin prezentarea şi supunerea spre dezbatere a rezultatelor obţinute înfaţa lumii ştiinţifice din domeniul medical. Piaţa ţintă identificată este compusă din piaţa locală şi piaţa tradiţională a BIOTEHNOS,Federaţia Rusă şi ţările învecinate. Piaţa locală este estimată pentru ENTO P la circa 2,4

milioane cutii, reprezentând cererea celor 900.000 persoane cu afecţiuni ale prostatei (încreştere cu 5% pe an), dintre care, 200.000 înregistraţi. Cota de piaţă propusă este 2% (45.000cutii/an), o ţintă realistă ce poate fi atinsă fără eforturi majore pentru publicitate şi distribuţie.Pentru ENTODERM, piaţa locală are în vedere cei 600.000 pacienţi cu afecţiuni ale pieliiînregistraţi în statistica medicilor de familie, cu o cerere medie de 1,2 milioane tuburi pe an.

Cota ţintă este de 5% (60.000 cutii/an) la care se adaugă exporturi pe pieţele tradiţionale aleBIOTEHNOS estimate la 30.000 cutii/an, pe baza reţelei de distribuţie cu care operează pe

pieţele respective.Vânzările nu sunt limitate de cerere sau de capacitatea de producţie ci de forţa decomercializare, slab interesată pe piaţa locală în produse ale firmelor indigene mijlocii şi încănestabilizată, pentru Federaţia Rusă. Scenariul poate fi considerat minimal în condiţiile în care

produsele oferite oferă certe avantaje faţă de competitori, sub următoarele aspecte: durata maiscurtă a tratamentului, calitatea dovedită a substanţei active, efectele demonstrate pentru ogamă extinsă de afecţiuni şi costul mai redus de administrare a unui tratament complet.

Potenţialele bariere care pot influenţa planul de livrare pot fi considerate: stabili tatea

economica in România şi în statele CSI, care să asigure menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei şi o finanţare suficientă pentru sistemul de sănătate; stabilitatea legislativa privindautorizarea de punere pe piaţă a produselor medicamentoase; conştientizarea înaltei eficienţeterapeutice pentru noul produs inovativ lansat pe piaţă. Aspectele legate de depăşirea

barierelor sunt incluse în planul de realizare, în special, în ceea ce priveşte respectareareglementărilor legate de punerea produselor pe piaţă în condiţiile unei autorizări stricte.Diseminarea şi comunicarea cu mediile ştiinţifice din medicină constituie primi paşi pentruconştientizarea înaltei eficienţe a produselor care vor fi urmaţi de alte măsuri de susţinere avânzărilor. În ceea ce priveşte problemele legate de starea economiei şi a finanţărilor însistemul de sănătate vor fi luate măsuri pentru a asigura preţuri accesibile şi fără subvenţii şiorientarea către pieţe mai bogate, cum ar fi ţările din zona de nord a UE, în care incidenţa

afecţiunilor tratate este ridicată.Din punct de vedere al planului de comercializare, soluţia aleasă ţine să valorifice la maxim, pe lângă oportunităţile pieţei, şi momentul bun al lansării. Sunt evidenţiate o serie deoportunităţi, dintre care cele mai importante au fost considerate următoarele:

Piaţa ţintă are o tendinţă de creştere pe termen lung cu o rată superioară medieiindustriei farmaceutice la nivel mondial;

Efectele terapeutice sunt superioare tratamentelor actuale iar consumatorii aşteaptauîmbunătăţiri în modul de administrare şi în eficienţă. Reducerea costului total detratament şi scurtarea timpului până la evidenţierea primelor semne de ameliorare suntcerute insistent de pacienţi şi de organismele locale de reglementare în sănătate şiasistenţă medicală;



74

Produsele provin din biotehnologie, domeniu care asigură creşterea în industriafarmaceutică actuală, şi care, prin inovare, asigură eficienţă atât pentru pacienţi, cât şi

pentru partenerii din lanţul producţie – comercializare – sistem medical;

Produsele sunt noi şi poate fi mai bine protejate ca proprietate intelectuală, atât prinînregistrare, cât şi prin secret de fabricaţie;

Medicamentele pot fi mai uşor autorizat pentru punerea pe piaţa ţintă, ca urmare a

alegerii pieţelor unde produsele (printre care, ALFLUTOP) au creat o bună reputaţie producătorului şi unde are cote de piaţă semnificative. Programele naţionale de CD oferă sprijin pentru producţie de export, necesară pentrureducerea deficitului comercial al României. Iar industria farmaceutică are un deficit uriaş. La

data lansării noilor produse, creşterea economică a spaţiului BRIC (în care este inclusă şiRusia) va susţine consumul unei pieţe care se diversifică şi devine tot mai sofisticată. Astfel,

valorificarea opor tunităţilor devine şi o necesitate a BIOTEHNOS pentru a-şi menţine poziţiadobândită prin eforturi logistice şi de marketing derulate pe parcursul a 15 ani, cu costurifoarte mari. Soluţia propusă este determinată şi de nevoia de a asigura un timp redus de

punere pe piaţă, în special, de a obţine autorizarea locală. De altfel, riscul de a fi întârziatăautorizaţia pentru punerea pe piaţă este singurul cu adevărat major pentru proiect.

Colectivul de implementare are o experienţă deosebită în cercetare şi producţie, înregistrând şiavând la valorificare 14 brevete de invenţie şi contribuind la punerea pe piaţă a unor produsefarmaceutice care înregistrează exporturi de mai multe milioane de dolari SUA anual.BIOTEHNOS are dotarea necesară pentru cercetare, la un nivel superior de echipare, realizată

în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Pentru producţie, urmează să fie dată înfolosinţă o capacitate corespunzătoare. Soluţia adoptată nu implică construcţii, achiziţia deechipamente care necesită montaj sau amenajări speciale şi nu solicită avize pentru utilităţi.

Nevoia de a susţine activităţile de CD cu fonduri proprii determină o presiune privind lansareade noi produse care să asigure fondurile pentru creşterea competitivităţii prin inovare. Înindustria farmaceutică europeană, de exemplu, costurile cu CD deţin cea mai mare pondereîntre toate activităţile industriale iar BIOTEHNOS trebuie să ţină pasul.

2.6 Alternativele proiectului

Valorificarea rezultatelor proiectului, în contextul mai larg al competenţelor întreprinderii, poate fi realizată prin mai multe moduri, dintre care următoarele au un grad de diferenţieremai ridicat:

Alternativa 1: Definitivarea caracteristicilor substanţei active şi producerea ca atare

Alternativa 2: Îmbunătăţirea potentialului tehnologic al produselor comercializat în prezent şivalorificarea în cadrul portofoliului actual de produse farmaceutice şi cosmetice

Alternativa 3: Implementarea în fabricaţie a rezultatelor proiectului, sub forma unor produse farmaceutice noi, originale.

O analiză comparativă a alternativelor este prezentată în tabelul următor .



75

Tabel 25 Analiza comparativă a alternativelor proiectului Criterii de comparare Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3

Apreciere

Capacitatea de

realizare

Poate fi realizat cu

resursele existente

Necesită resurse pentru finanţareatestării şi pentru

reautorizare

Este necesarăinvestiţia încercetare-dezvoltare,

inclusiv autorizarea punerii pe piaţă

Know-how existent Nu sunt probleme

privind produsele

curente.

Este necesar know-

how şi testesuplimentare.

Este nevoie de o

abordare mai largă,incluzând intervenţiiasupra materiilor

prime.

Resurse existente Există resurse proprii pentru proiect.

Sunt necesare şicontribuţiinerambursabile.

Sunt necesare fonduri

atrase.

Logistica Este suficientă cea

actuală. Sunt necesare mici

extinderi alecapacităţii logistice.

Este necesară

regândirea şiextinderea logisticii.

Volumul investiţiilor necesare (construcţii,echipamente,

intangibile)

Nu sunt necesare. Echipamente şiintangibile în

proporţie mică.

Construcţii,echipamente şiintangibile în volumemai mari.

Capacitatea de

operare a proiectului

Suficientă. Suficientă. Suficientă.

Capacitatea de

comercializare

Performantă. Performantă. Performantă.

Valoarea adăugată Mică. Ridicată. Foarte ridicată. Acumularea de

resurse pentru

dezvoltare

Mică. Ridicată. Foarte ridicată.

Impact asupra altor

activităţi aleeconomiei

Redus. Stimulează inovareaşi investiţiile în CDI.Susţine parteneriateîn CD şi mediu,

naţionale şiinternaţionale.

Impact major asupra

sectorului economic.

Notare

Capacitatea derealizare 5 4 3

Know-how existent 5 5 4

Resurse existente 5 4 3

Logistica 5 4 1

Volumul investiţieinecesare 5 3 1

Capacitatea de

operare a proiectului 5 5 5

Capacitatea de

comercializare 5 5 3

Valoarea adăugată 1 5 10



76

Criterii de comparare Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3

Acumularea de

resurse pentru

dezvoltare 1 5 10

Impact asupra altor

activităţi ale

economiei 1 5 10Scor

Asigura avantaj

competitiv pe termen

mediu şi lung 38 45 50

Alternativa 3 - Implementarea în fabricaţie a rezultatelor proiectului, sub forma unor produsefarmaceutice noi, originale, cu următoarele avantaje competitive faţă de Alternativa 1:

Valoarea adăugată

Acumularea de resurse pentru dezvoltare

Impact asupra altor activităţi.Dezavantajele clare faţă de Alternativa 1 sunt următoarele:

Know-how existent – nu necesită efort de CD

Volumul investiţiei necesare este aproape 0.

Compensarea acestor dezavantaje se face pe seama atragerii de fonduri nerambursabile pentru

CDI.

Alternativa 3 este selectată, însă este necesar ca să fie asigurate fonduri din cofinanţăriexterne.



77

3. Planul de lucru

3.1 Descrierea planului de lucru, a activităţilor şi sub-

activităţilor , durata realizării investiţiei

Planul de lucru asigură realizarea activităţilor proiectului în durata prevăzută pentru finalizare.Activităţile sunt subordonate realizării obiectivelor şi corelate cu activităţile eligibileacceptate la finanţare nerambursabilă.Planul de realizare a proiectului este divizat in patru etape reprezentand principalele arii de

lucru generale. Fiecare etapa cuprinde activitati specifice a caror realizare va fi controlata prin

indicatori de rezultat. Lista activităţilor din planul de realizare este prezentată în tabelulurmător, cu evidenţierea contribuţiei partenerilor.

Tabel 26 Lista activităţilor proiectului şi contribuţia partenerilor

Anul

Etape/

Activităţi/ Parteneri

Categorie

activit.

(anexa 7)

Termen

Rezultate/

Documente de prezentare a

rezultatelor

2013

Etapa I: Strategie inovativa de

dezvoltar e biotehnologica si concept

autentic pentr u reali zarea de

farmaceutice pe baza de extracte

entomologice; reali zare modele

experimentale integrate

Activitate I.1: Studii de fezabilitate

SCI B.2 5.12. 2013 Studiu

Activitate I.2: Studii, analize

Caracterizare avansata a complexelor

biologice entomologice pentru

optimizare tehnologii particularizate

/produs A.1.1 Raport de Analiza

Activitate I.3: Realizarea modelelorexperimentale Design

specific grupuri structurale

interrelationate cu parametrii

biotehnologici materia prima biologica si

activitate biologica in vitro tinta A.1.2 Raport de cercetare

Activitate I.4 Elaborare proiect

specificatie tehnica; Studii de stabilitate;

variante experimentale A.2.2

DocumentatieRaport de

Analiza

Activitatea I.5 Diseminarea rezultatelor

prin comunicari la manifestari stiintifice

international si publicare in reviste de

specialitate

Lucrare comunicata

Articol trimis spre publicare



78

AnulEtape/


Categorie

activit.

(anexa 7)

TermenRezultate/


rezultatelor

Etapa II: Dezvoltare de produse

entomologice Realizarea modelelor

experimentale pentru actiunea

farmaco-toxicologica preclin ica 5.12. 2014

Activitatea II.1: Proiectarea modelelor

si a schemelor de desfasurare a studiilor

preclinice toxicologice si de actiune

specifica in vivo A.1.3 Protocol de lucru

Activitatea II.2 Studii preclinice in vivo

ale profilului toxicologic pentru

complexele bioactive noi A.1.4 Raport de cercetare

Activitatea II.3 Studii preclinice ale

actiunii terapeutice tinta specifice/

biocomplex entomologic A.1.6 Raport de cercetareActivitatea II.4 Studii de optimizare

formulare si conditionare; variante

experimentale si transfer tehnologic

produse de uz local A.2.4 Raport

Activitatea II.5 Elaborarea

documentati ei pentr u realizarea

produselor pe baza raportului toxicitate

/eficacitate si a specificatiei tehnice de

produs A.2.3 Documentatie

Activitatea II.6 Protejarea drepturilor

de proprietate intelectuala PCI C.2 Cereri de brevet

Activitatea II.7 Diseminarea

rezultatelor prin comunicari la

manifestari stiintifice international si

publicare in reviste de specialitate

Lucrare comunicata

Articol trimis spre

publicare

Etapa III: Dezvoltare chimico-

farmaceutica si studii clinice ale

noilor produse entomologice 05.12.2015

Activitatea III.1 Proiectarea

modelelor si a schemelor de desfasurare

a studiilor cliniceA.2.4 Protocol de lucruActivitatea III.2 Monitorizarea

calitatii fizico-chimice si

microbiologice a noilor produse (finite);

studii de stabilitate pe termen lung A.2.4 Raport de Analiza

Activitatea III.3 Experimentarea

modelelor; Screeningul parametrilor

fiziologici ai pielii cu relevanta in studii

clinice pentru evaluarea tolerantei

cutanate conform eticii in cercetare A.2.4 Raport experimental

Activitatea III.4 Validarea eficacitatii

terapeutice prin realizarea de studii A.2.9 Raport



79

AnulEtape/


Categorie

activit.

(anexa 7)

TermenRezultate/


rezultatelor

clinice

Activitatea III.5 Diseminarearezultatelor prin comunicari la

manifestari stiintifice internationale si

publicatii stiintifice

Lucrare comunicata

Articol trimis spre

publicare

Etapa IV: Documentatie produse

pentru autorizare de punere pe piata

a produselor farmaceutice

Promovare si valorificare in vederea

punerii pe piata 04.12.2016

Activitatea IV.1 Definitivare si

validare procese tehnologice si produse A.2.9 Raport validare

Activitatea IV.2 Elaborarea

documentatiei pentru autorizare de

punere pe piata a produselor

entomologice noi A.2.8 Documentatie

Activitatea IV.3 Diseminare si

Organizarea unui workshop pentru

promovarea rezultatelor proiectuluiComunicare stiintifica

Articol spre publicare

În ceea ce priveşte exploatarea rezultatelor proiectului, operaţiile tehnologice şi fluxul gener al

de operare nu suferă modificări.Durata totală a proiectului este de 36 luni. Ca plasare în timp, este de aşteptat ca activităţile săînceapă în trimestrul II 2013 şi să se încheie în anul 2016.

Graficul de realizare a proiectului este prezentat în continuare.



80

3.2 Grafic GANTT

Tabel 27 Graficul GANTT al proiectului



81

4. Costul estimativ al investiţiei (pentru soluţia

tehnică recomandată)

Valoarea eligibilă a proiectului este 5.250.000 lei, din care:- 3.150.000lei reprezintă contribuţia proprie, asigurată din numerarul disponibil;

- 2.100.000lei reprezintă contribuţia nerambursabilă solicitată. În sinteză, alocarea resurselor se prezintă astfel:

Tabel 28 Costurile totale ale proiectului, pe ani şi categorii de cheltuieli

LEI

Poz. Categoria de cheltuieli de natura investiţiilor TotalN0+1 N0+2 N0+3 N+1

Total Total Total Total

A. Cheltuieli cu imobilizările

1. Imobilizări corporale 409.000 409.000 0 0 0

1.1 Terenuri si amenajări de terenuri 0 0 0 0 0

1.2 Construcţii, amenajări - total 0 0 0 0 0

1.2.1 Construcţii noi 0 0 0 0 0

1.2.2Construcţii speciale, Instalaţii

pentru clădiri 0 0 0 0 0

1.2.3 Modernizări, amenajări 0 0 0 0 0

1.3 Instalaţii tehnice şi maşini 409.000 409.000 0 0 0

1.4 Mijl. transport 0 0 0 0 0

1.5 Echipamente pentru informatică 0 0 0 0 0

1.6 Altele 0 0 0 0 0

2. Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0

TOTAL POZ. A 409.000 409.000 0 0 0

B. Cheltuieli cu operarea proiectului

- materiale, componente, subansambluri 1.960.000 160.000 400.000 800.000 600.000

- colaborări externe (terţi) 420.000 50.000 70.000 150.000 150.000

- cheltuieli salariale 1.800.000 556.763 694.259 340.467 208.510

- cheltuieli de punere în funcţiune 0 0 0 0 0

- regii 630.000 190.892 250.886 116.733 71.490

- instruire 0 0 0 0 0

- management proiect 0 0 0 0 0

- publicitate 0 0 0 0 0

- proiectare, consultanţă, asistenţă 0 0 0 0 0

- altele 31.000 0 16.000 15.000 0

TOTAL POZ. B 4.841.000 957.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000

C. TVA 0 0 0 0 0

D. TOTAL GENERAL A + B + C 5.250.000 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000

Cheltuielile neeligibile legate de raportarea rezultatelor post finanţare vor fi asigurate din

cheltuielile de exploatare curente şi nu vor fi incluse în valoarea totală a investiţiei pentrucalculul indicatorilor financiari.



82

5. Analiza economico-financiară

5.1 Ipoteze şi asumări privind planul financiar

Planul financiar porneste de la un set de ipoteze şi asumări care au la bază dezvoltarea uneiafaceri construite pe introducerea în fabricaţie a două produs farmaceutice noi (ENTO P şiENTODERM).

Ca ipoteze de calcul sunt avute în vedere următoarele aspecte: - proiecţiile pentru producţia curentă a întreprinderii nu vor fi afectate de aplicarea

proiectului;

- implementarea proiectului va consta în comenzi pentru produsele noi, ceea ce va determinaextinderea actualei capacităţi de producţie prin investiţii noi; - proiectul generează fluxuri financiare distincte dar ca urmare a dificultăţii separării

cheltuielilor fixe şi a utilizării unor facilităţi existente, analiza financiară trebuie privită cadiferenţă între indicatorii financiari în situaţia cu proiect faţă de situaţia fără proiect; - analiza financiară are în vedere ciclul de implementare cu durata de 36 luni şi o perioadă deevidenţiere a rezultatelor financiare de 7 ani (84 luni), şi anume:

Tabel 29 Intervalele de timp pentru care este făcută analiza financiară

Activitatea Durata estimată Perioada anuală dederulare activităţii

Echivalentul în anicalendaristici

Anul curent N0 2012

Evaluarea, contractarea

şi lansarea proiectului 9 luni N0+1 2013

Realizarea proiectului*36 luni

N0+1, N0+2, N0+3, N+1 2013-2016

Începerea producţiei** N0+3 2015

Exploatarea pe durata

de viaţă economică 84 luni N+1 la N+7 2015-2022* - Deoarece proiectul va începe, cel mai probabil în trimestrul III 2013, cele 36 luni se vor încheia în anul 2016

(trimestrul II, 2016).** - Producţia va începe din anul 2015.

Perioada de analiză de 10 ani este justificată de durata economică de viaţă a produsului(dependentă şi de acoperirea prin brevet de invenţie), precum şi de talia întreprinderii, care

asigură stabilitate şi proiectarea de afaceri pe termen lung; Nu sunt avute în vedere schimbări majore ale regimului de costuri şi de taxare a produselor deacest tip, faţă de actualele condiţii de producţie; Procesul de CDI se va încheia cu punerea pe piaţă a produselor rezultate, la nivelul de calitate

propus în proiect.

Planul financiar va fi trata în cadrul a două scenarii de evoluţie, şi anume: Scenariul 1 – Situaţia fără proiect Scenariul 2 – Situaţia cu proiect cu asistenţă financiară nerambursabilă.



83

5.2 Scenariile utilizate în planul financiar

5.2.1 Scenariul 1 – Situaţia fără proiect

Situaţia fără proiect are în vedere o evoluţie a întreprinderii care urmează ritmul de creştere

prognozat pentru sectorul economic „Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice”. Din prognoza naţională pentru anii 2011-2015 situaţia rezultată este următoare:

Tabel 30 PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ* (serie brută) - modificări procentuale faţă de anulanterior, % -

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Industrie-total -5,5 5,5 4,0 2,8 3,6 4,0 4,4

Fabricarea produselor farmaceutice

de bază şi a preparatelorfarmaceutice -16,9% 7,8% 12,9% 5,8% 6,2% 5,5% 5,0%

* Comisia Naţională de Prognoză PROGNOZA PRELIMINARĂ DE TOAMNĂ – 2011; „PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORIMACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2011 – 2015” - 6 Septembrie 2011 -

Faţă de tendinţa arătată, întreprinderea va asigura o creştere reală a vânzărilor de 6% pentru perioada de analiză 2013-2022 (N0+1 la N+7). Această rată de creştere asumată corespunde şicu prognozele la nivel mondial, care indică un ritm mediu de creştere anuală de 5%. Costurilede operare vor urma tendinţele deja aşteptate de creştere, proporţional cu volumul de operaţiidesfăşurate.

5.2.2 Scenariul 2 – Situaţia cu proiect cu asistenţă financiarănerambursabilă

Scenariul 2 are în vedere situaţia realizării proiectului de inovare şi a aplicării rezultatelor în producţie, cu termen de punere pe piaţă a primelor produse încă din anul 2015 (N0+3).Proiectul va beneficia de o cotă de finanţare nerambursabilă de maxim 40% pentru cheltuielile

eligibile. Contribuţia proprie va fi asigurată din numerarul existent sau, după caz, dinîmprumuturi pe termen lung. Capacitatea de producţie nou înfiinţată exprimată în produse reprezentative este de 45.000

cutii cu 10 supozitoare din produsul ENTO P şi 90.000 tuburi 50g din produsul ENTODERM.

Cheltuielile pentru menţinerea capacităţii de operare pentru activităţile curente vor fimenţinute la nivelul Scenariului 1.

5.3 Proiecţiile financiare pentru Scenariul 1 – Situaţia fărăproiect

Proiecţia veniturilor şi cheltuielilor este făcută în ipotezele prezentate anterior, respectiv cucreşterea prognozată a producţiei în termeni neinflaţionişti de 6% anual pentru perioada 2012-

2022. În termeni neinflaţionişti, costurile de exploatare urmează o curbă de creştere în termenireali proporţională cu volumul de activitate actual. Elementele de prognoză au în vedere;

proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli, execuţia profitului, balanţa şi fluxul de numerar. Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli este prezentată în anexa A.1. În sinteză evoluţia

este prezentată în tabelul următor.



84

Tabel 31 Proiecţia rezultatului brut din exploatare – Situaţia fără proiect milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

VENITURI DIN

EXPLOATARE 60,42 64,05 67,89 71,96 76,28 80,86 85,71 90,85 96,30 102,08 108,21

CHELTUIELI DE

EXPLOATARE 27,84 29,87 32,06 34,41 36,92 35,14 37,71 40,46 43,42 46,60 50,01PROFIT /

PIERDERE DIN

EXPLOATARE 32,59 34,17 35,83 37,56 39,36 45,72 48,00 50,39 52,88 55,48 58,20

Rata profitului brut din exploatare este situată la nivelul a 50% însă rezultatul financiar estedirijat, în cea mai mare parte, către activităţile de cercetare -dezvoltare şi către dezvoltarea de

noi pieţe.Evoluţia comparată a profitului faţă de veniturile întreprinderii este prezentată în graficulurmător.

Figură 22 Proiecţia veniturilor şi a rezultatului brut, situaţia fără proiect, 2012-2022

În repartizarea rezultatelor din exploatare, în tabelul de mai jos, fondurile disponibile (rezultatnet + amortizare) sunt utilizate preponderent în menţinerea capacităţii de operare (capital delucru şi investiţii, inclusiv în CD). Seriile anuale sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 32 Utilizarea rezultatului din exploatare pentru menţinerea capacităţii de operare

milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Cheltuieli de capital 4,08 4,33 4,59 4,86 5,15 5,46 5,79 6,14 6,51 6,90 7,31

Capital de lucru 0,00 0,36 0,38 0,41 0,43 0,46 0,49 0,51 0,55 0,58 0,61

Bilanţul proiectat este prezentat în anexa A.2. În sinteză, în tabelul de mai jos sunt prezentate

evoluţiile activului total şi ale datoriilor pe termen scurt. Nivelurile prezentate arată o bunăcapacitate de operare, care poate fi menţinută pe termen lung, existând şi resurse pentru



85

atragerea de fonduri externe pentru dezvoltare.

Tabel 33 Evoluţia activelor totale şi a datoriilor pe termen scurt, situaţia fără proiect milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Total active 120,74 66,77 71,04 75,54 80,27 89,75 95,33 101,22 107,42 113,95 120,83

Datorii 6,02 6,20 6,38 6,57 6,77 6,97 7,18 7,40 7,62 7,85 8,08

Fluxul de numerar, în cele trei componente: de operare, de investiţii şi financiar, este prezentat pe larg în anexa A.3. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele totale. Peîntreaga perioadă de analiză fluxurile vor fi pozitive, atât ca valoare curentă, cât şi cumulată.

Tabel 34 Fluxul de numerar proiectat

milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

EXCEDENT ANUAL 1,62 1,70 1,78 1,87 1,96 2,27 2,39 2,51 2,63 2,76 2,89NUMERAR LA

ÎNCEPUTUL ANULUI 0,00 1,62 3,32 5,10 6,97 8,92 11,19 13,58 16,09 18,72 21,47

NUMERAR LA

SFÂRŞITUL ANULUI 1,62 3,32 5,10 6,97 8,92 11,19 13,58 16,09 18,72 21,47 24,37

Venitul mediu pe angajat va menţine un trend crescător, ceea ce va permite asigurarea unui

nivel salarial competitiv, în comparaţie cu media naţională. Nu au fost estimate reduceri de personal faţă de nivelul actual (147 angajaţi). Seriile sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 35 Productivitatea muncii, proiecţii 2012-2022

milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Venitul mediu pe

angajat 0,41 0,44 0,46 0,49 0,52 0,55 0,58 0,62 0,66 0,69 0,74

Creşterea preconizată a productivităţii va permite majorarea salariului mediu lunar brut şimenţinerea unei valori situate deasupra mediei naţionale, ceea ce va permite menţinerea

personalului pe termen mediu. Comparaţia este prezentată în tabelul următor.

Tabel 36 Evoluţia comparată a salariului mediu lunar brut, proiecţii 2012-2022

LEI / angajat

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

În întreprindere 4.280 4.537 4.809 5.098 5.403 5.728 6.071 6.436 6.822 7.231 7.665

În economianaţională 2.117 2.210 2.310 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410

Proiecţiile privind activitatea curentă a întreprinderii sunt caracteristice unei afaceri mature,care, în absenţa inovării, ar cunoaşte o creştere lentă a nivelului operaţiilor, într -un ritm

comparabil cu evoluţia generală a sectorului industrial de care aparţine.Rezultatele financiare prognozate indică stabilitate şi creează resurse pentru menţinerea

capacităţii de operare şi asigurarea unui nivel de salarizare peste media naţională.Întreprinderea este competitivă la nivel naţional însă, în ciuda unor exporturi consistente,



86

rămâne neperformantă faţă de competitorii europeni din acelaşi sector.

5.4 Proiecţiile financiare pentru Scenariul 2 – Situaţia cuproiect cu asistenţă financiară nerambursabilă

Valoarea totală a proiectului este 5.250.000 lei – cheltuieli eligibile (din care 2.100.000 lei,finanţare nerambursabilă), la care se adaugă cheltuieli neeligibile. Cheltuielile neeligibile vor

fi suportate din costurile curente ale întreprinderii, în perioada N0+1 la N+3 (estimat 2013-

2019) şi nu vor fi evidenţiate în valoarea totală a investiţiei. Pentru proiectul cu asistenţă financiară nerambursabilă, fluxurile de cheltuieli sunt prezentateîn tabelul următor (perioada calendaristică estimată: trim. II 2013 – trim. I 2016).

Tabel 37 Eşalonarea cheltuielilor pentru realizarea proiectului şi sursele de finanţare

LEI

Denumirea

activităţii

N0+1 N0+2 N0+3 N+1

CHELTUIELI LEGATE DE PROIECT 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000

SURSE DE FINANŢARE 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000

Fonduri proprii 748.800 782.000 939.200 680.000

Fonduri nerambursabile 617.855 649.145 483.000 350.000

Fonduri atrase (împrumuturi) 0 0 0 0

Impactul previzionat al proiectului asupra fluxurilor financiare, funcţie de nivelul producţieieste prezentat în tabelul următor.

Tabel 38 Impactul incremental previzionat al proiectului de inovare LEI

Indicator N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

VENITURI DIN

EXPLOATARE 921.922 2.515.095 3.559.103 3.888.834 3.888.834 3.888.834 3.888.834 3.888.834

CHELTUIELI DE

EXPLOATARE 477.927 1.223.864 1.628.411 1.805.819 1.805.819 1.805.819 1.805.819 1.805.819

Pe baza datelor şi a ipotezelor prezentate anterior, a fost proiectat fluxul total de venituri şicheltuieli, prezentat pe larg în anexa A.5. Proiecţiile au fost făcute pentru producţia tratată cao activitate autonomă (abordarea incrementală).

În sinteză, prin aplicarea proiectului în situaţia cu asistenţă financiară nerambursabilă, esteestimat următorul plan de venituri şi cheltuieli.



87

Tabel 39 Proiecţia rezultatului brut din exploatare – Situaţia fără proiect milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

VENITURI DIN

EXPLOATARE 60,42 64,05 67,89 72,89 78,80 84,42 89,60 94,74 100,19 105,97 112,10

CHELTUIELI DE

EXPLOATARE 27,84 29,87 32,06 34,88 38,15 36,77 39,51 42,27 45,23 48,41 51,81PROFIT /

PIERDERE DIN

EXPLOATARE 32,59 34,17 35,83 38,00 40,65 47,65 50,09 52,47 54,96 57,57 60,28

În prezentarea grafică următoare este evidenţiată creşterea rapidă a rezultatului brut dinexploatare după aplicarea proiectului de CD, rezultând, practic, o dublare a acestuia.

Figură 23 Proiecţia veniturilor şi a rezultatului brut, situaţia fără proiect, 2012-2022

În repartizarea rezultatelor din exploatare, în tabelul de mai jos, fondurile disponibile (rezultatnet + amortizare) sunt utilizate preponderent în menţinerea capacităţii de oper are (capital de

lucru şi investiţii, inclusiv în CD). Seriile anuale sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 40 Utilizarea rezultatului din exploatare pentru menţinerea capacităţii de operare

milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Cheltuieli de capital 4,08 4,83 4,86 5,02 4,76 4,08 4,08 4,08 4,08 4,08 4,08

Capital de lucru 0,00 0,36 0,38 0,50 0,59 0,56 0,52 0,51 0,55 0,58 0,61

Bilanţul proiectat este prezentat în anexa A.6.În sinteză, în tabelul de mai jos sunt prezentate evoluţiile activului total şi ale datoriilor petermen scurt. Nivelurile prezentate arată o bună capacitate de operare, care poate fi menţinută

pe termen lung, existând şi resurse pentru atragerea de fonduri externe pentru dezvoltare.



88

Tabel 41 Evoluţia activelor totale şi a datoriilor pe termen scurt, situaţia cu proiect milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Total active 120,74 67,40 71,49 76,32 81,48 91,33 97,24 103,43 109,96 116,84 124,09

Datorii 6,02 6,20 6,38 6,57 6,77 6,97 7,18 7,40 7,62 7,85 8,08

Faţă de situaţia fără finanţare, Totalul activelor înregistrează o creştere semnificativă, în timpce datoriile se menţin la un nivel compara bil.

Fluxul de numerar, în cele trei componente: de operare, de investiţii şi financiar, este prezentat pe larg în anexa A.7. În tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele totale. Peîntreaga perioadă de analiză fluxurile vor fi pozitive, atât ca valoare curentă, cât şi cumulată.

Tabel 42 Fluxul de numerar proiectat

milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

EXCEDENT ANUAL 2,37 0,63 0,40 0,40 0,46 2,62 2,87 3,14 3,55 3,88 4,22

NUMERAR LA

ÎNCEPUTULANULUI 0,00 2,37 3,00 3,39 3,79 4,25 6,88 9,74 12,88 16,43 20,30

NUMERAR LA

SFÂRŞITUL ANULUI 2,37 3,00 3,39 3,79 4,25 6,88 9,74 12,88 16,43 20,30 24,52

Venitul mediu pe angajat va menţine un trend crescător, ceea ce va permite asigurarea unui

nivel salarial competitiv, în comparaţie cu media naţională. Nu au fost estimate reduceri de personal faţă de nivelul actual (147 angajaţi, la care se adaugă 4 angajări asumate în proiect).Seriile sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 43 Productivitatea muncii, situaţia cu proiect, proiecţii 2012-2022

milioane LEI

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Venitul mediu pe

angajat 0,41 0,43 0,46 0,48 0,52 0,56 0,59 0,63 0,66 0,70 0,74

Este de aşteptat ca productivitatea muncii să crească cu circa 30%. Creşterea preconizată a productivităţii va permite majorarea salariului mediu lunar brut şi menţinerea unei valorisituate deasupra mediei naţionale, ceea ce va permite menţinerea personalului pe termen

mediu. Comparaţia este prezentată în tabelul următor.

Tabel 44 Evoluţia comparată a salariului mediu lunar brut, situaţia cu proiect, proiecţii 2012-

2022

LEI / angajat

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

În întreprindere 4.280 4.506 4.745 5.025 5.430 5.809 6.172 6.527 6.903 7.301 7.724

În economianaţională 2.117 2.210 2.310 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410 2.410

Proiecţiile privind activitatea în situaţia cu proiect a BIOTEHNOS arată o creştereconsiderabilă a performanţei economice, în tentativa de a se apropia de competitivitatea medie



89

a firmelor din UE.

Rezultatele financiare prognozate indică stabilitate şi creează resurse pentru menţinereacapacităţii de operare şi asigurarea unui nivel de salarizare peste media naţională.

5.5 Calculul indicatorilor incrementali de performanţă

financiară – VNAF/C şi RIRF/C

Determinarea VNAF/C ŞI RIRF/C este aplicată asupra diferenţei între fluxurile de numerarîntre Scenariul cu proiect cu asistenţă financiară nerambursabilă şi Scenariul fără proiect. Indicatorii financiari actualizaţi sunt prezentaţi în tabelul următor. Pentru calculelematematice, au fost folosite funcţiile NPV şi IRR din pachetul de calcul rapid EXCEL, produsal Microsoft. Rata de actualizare este de 7%21. Calculele sunt prezentate în Anexa A.9.

Tabel 45 – Indicatorii financiari ai proiectului

Indicatori de performanţă financiară

a Rata de actualizare 7% Vact Valoarea actualizată netă a veniturilor totale

incrementale 16.577.463

Cact Valoarea actualizată netă a cheltuielilor totaleincrementale 7.763.948

VNA/C Venitul net actualizat VNA/C 3.881.584

RIRF/C Rata internă de rentabilitate financiară RIRF/C 23%

Vact/Cact Raportul între veniturile şi cheltuielile deexploatare nete, actualizate 2,14

Venitul net actualizat determinat este pozitiv (3,88 milioane lei) iar rata de rentabilitate (23%)

este bună pentru un proiect de inovare, bazat pe implementarea unui produs industrial de vârf, cu proprietăţi terapeutice superioare. În situaţia în care la determinarea indicatorilor financiarinu s-ar include în investiţie finanţarea nerambursabilă VNAF/C ar creşte la 5,69 milioane lei

iar RIRF/C ar deveni 41%. În aceste condiţii proiectul poate fi considerat deosebit de atractiv,

inclusiv pentru abordările din ţările avansate ale UE.

5.6 Alţi indicatori. Comparaţii între scenarii

5.6.1 Creşterea veniturilor ca urmare a implementării proiectului

Evoluţia veniturilor pentru perioada de exploatar e a rezultatelor, pentru fiecare dintre scenarii

este prezentată în tabelul de mai jos. Practic, scenariul 2 asigură creşterea cu circa 4% a cifrei

de afaceri.

Seriile comparate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

21

Rata de actualizare de risc neinflaţionist, determinată pe baza nivelului dobânzilor pentru obligaţiunile de stat(5,9%-6,4%). Nivelul considerat normal: 7% - 11%. Valoarea este recomandată şi în cazul unor proiecte cufinanţare europeană, pentru România.



90

Tabel 46 Compararea veniturilor din exploatare

milioane lei

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Situaţia cuproiect 60,4 64,0 67,9 72,9 78,8 84,4 89,6 94,7 100,2 106,0 112,1 Situaţia fărăproiect 60,4 64,0 67,9 72,0 76,3 80,9 85,7 90,9 96,3 102,1 108,2

În prezentarea grafică de mai jos poate fi evaluată diferenţa valorică, cu un salt considerabilîncă din primul an de exploatare.

Figură 24 Compararea grafică a veniturile prognozate pentru cele două scenarii

5.6.2 Rata profitului brut la cifra de afaceri

Seriile de profit brut din exploatare sunt prezentate în tabelul următor. Profitul brut dinexploatare îşi va mări volumul după aplicarea proiectului, cu efect în majorarea fondurilor

pentru dezvoltare şi pentru stimularea personalului.

Tabel 47 Profitul brut din exploatare, comparaţii milioane lei

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7 Situaţia cu proiect 32,59 34,17 35,83 38,00 40,65 47,65 50,09 52,47 54,96 57,57 60,28


În graficul următor poate fi observat destul de clar ritmul superior de creştere al indicatoruluiîn cazul Scenariului cu asistenţă financiară nerambursabilă, ritm care asigură o stabilitate maimare a afacerii şi creează un potenţial superior de dezvoltare.



91

Figură 25 Ratele de rentabilitate comparate, proiecţii

5.6.3 Rentabilitatea profitului brut la total active

Rata profitului brut la total active pentru scenarii este prezentată în tabelul următor. Poate fiobservat destul de clar ritmul superior de creştere al indicatorului în cazul Scenariului 2 – cu

asistenţă financiară nerambursabilă, ritm care asigură o stabilitate mai mare a afacerii şicreează un potenţial superior de dezvoltare.

Tabel 48 Rata de rentabilitate a profitului brut la total active, comparaţii

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Situaţia cuproiect 67% 64% 63% 63% 63% 64% 63% 62% 61% 60% 59% Situaţia fărăproiect 67% 65% 63% 62% 61% 62% 61% 60% 59% 58% 57%

5.6.4 Rentabilitatea profitului brut la capitalul total

Rata profitului brut la capitalul total pentru scenarii este prezentată în tabelul următor. Poate fi

observat destul de clar ritmul superior de creştere al indicatorului în cazul Scenariului 2 – cu

asistenţă financiară nerambursabilă, ritm care asigură o valorificare mai bună a capitalurilor şicreează un interes superior pentru dezvoltare.

Tabel 49 Rata de rentabilitate a profitului brut la capitalul total, comparaţii

N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Situaţia cuproiect 29% 58% 57% 56% 56% 58% 57% 56% 55% 54% 53% Situaţia fărăproiect 29% 29% 29% 29% 29% 29% 29% 29% 29% 29% 29%



92

5.6.5 Pragul de rentabilitate

Metoda utilizată este metoda valorică, recomandată în cazul determinărilor pentru produsediferite, cu preţuri diferite. Formula utilizată şi calculele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 50 Determinarea pragului de rentabilitate (metoda valorică)

PRv = CF/(1-CV/Vt), în care: - PRv - pragul valoric de rentabilitate

- CE - total costuri fixe

- CV - total costuri variabile

IndicatoriValoarea fixă

LEI

CV- Costuri fixe totale 51.750CV- Costuri variabile total 1.361.515Vt - Volumul total al vânzăriloraferente proiectului 3.547.811

Qv - Pragul valoric de

rentabilitate 83.977

Valoarea producţiei incrementale a proiectului pentru primul an de exploatare este de 0,91

milioane lei, sumă care depăşeşte pragul valoric de rentabilitate (0,082 milioane lei). Nivelul

este depăşit încă din primul an de la punerea în fabricaţie.

5.6.6 Durata de recuper are a investiţiei

Durata de recuperare a investiţiei este de 2,7 ani. Determinările sunt prezentate în tabelulurmător.

Tabel 51 Calculul duratei de recuperare a investiţiei milioane LEI

Indicatori - serii curente N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Venituri incrementale din

exploatare 2,52 3,56 3,89 3,89 3,89 3,89 3,89

Cheltuieli incrementale de

exploatare - amortizare 1,22 1,63 1,81 1,81 1,81 1,81 1,81

Profit brut din exploatare +

amortizare 1,29 1,93 2,08 2,08 2,08 2,08 2,08 Profit brut din exploatare +

amortizare - media anualăa perioadei 1,95

Valoarea totală a investiţiei 5,25

Durata de recuperare a

investiţiei - ani 2,7

5.6.7 Valoarea adăugată

Valoarea adăugată are o rată de peste 72%, aspect explicabil şi prin caracterul inovativ al

proiectului, bazat pe performanţele personalului angajat. Nivelul ratei depinde de colaborarea



93

cu firma de înfiolare, care are costuri ridicate de menţinere şi autorizare a capacităţii de producţie. Seriile proiectului incremental sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 52 Valoarea adăugată, serii pentru proiectul incremental milioane LEI

N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Valoarea adăugată 1,76 2,58 2,81 2,81 2,81 2,81 2,81

Rata valorii adăugate la venituri 70% 73% 72% 72% 72% 72% 72%

În ceea ce priveşte valoarea adăugată pe angajat (exprimată în EURO), proiectul incrementalasigură o bună performanţă, fiind de peste trei ori mai mare decât media indicatorului peeconomia naţională şi atingând 87% din media UE. Introducerea produsului propulseazăindustria din România, care s-a angajat prin tratatul de aderare să crească productivitatea la60% din media europeană. Seriile sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 53 – Comparaţii între valoarea adăugată pe angajat în situaţia cu proiect şi alte valorireprezentative ale sectorului economic

Valoarea adăugată - EURO/angajat

Rata valorii adăugate a proiectuluiincremental la valoarea adăugată înregistrată în celelalte situaţii

Proiect incremental 124.944 100%

Situaţia cu proiect 108.035 116%

Situaţia fără proiect 104.167 120%

Media sectorului economic în România 37.169 336%

Media sectorului economic în UE 144.295 87%

Media sectorului economic în Germania 217.400 57%

5.6.8 Productivitatea muncii

Productivitatea muncii are un ritm mai mare de creştere în situaţia cu profit, ceea asigurăcompetitivitate şi o creştere mai mare a salariului brut lunar pe angajat. Productivitatea munciieste o componentă majoră a competitivităţii economice şi este importantă în stabilireastrategiei de dezvoltare.

Calculele sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel 54 Productivitatea muncii – situaţia cu proiect

milioane LEI / angajat N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7





94

5.7 Analiza de sensibilitate

Analiza sensibilităţii proiectului se va face numai asupra rezultatelor financiare suplimentareale Scenariului 2- situaţia cu proiect faţă de Scenariul 1 – fără proiect. Deşi ar fi fost utilă şi oabordare la nivelul întregii întreprinderi, volumul mai mare al operaţiilor şi masa mai mare de

profit ar putea oferi o impresie de stabilitate mai bună proiectului, aspect care ar trebuie evitat.Fluxul de numerar utilizat este cel rezultat ca diferenţă între scenariul analizat şi cel fără

proiect şi este prezentat în tabelul următor.

Tabel 55 Fluxurile financiare incrementale pentru analiza sensibilităţii milioane lei

Poz. Indicatori Anii de evaluare

N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7 A. Valoarea

totală ainvestiţiei 1,37 1,45 1,54 1,21 0,13 0,06 0,03 0,03 0,03 0,03

B. Cheltuieliincrementalede exploatare 0,00 0,00 0,48 1,22 1,63 1,81 1,81 1,81 1,81 1,81

C. Venituriincrementaledin exploatare 0,00 0,00 0,92 2,52 3,56 3,89 3,89 3,89 3,89 3,89

C-A-B Fluxuri totaleanualeincrementale -1,37 -1,45 -1,09 0,08 1,80 2,02 2,05 2,05 2,05 2,05

Au fost luaţi în considerare trei parametrii ai variaţiei, şi anume:

Investiţia totală

Cheltuieli totale

Venituri totale.

Intervalul de variaţie pentru fiecare parametru este cuprins între ±30% din valoarea parametrului.

Au fost determinate efectele asupra venitului net actualizat – VNA. Rata de actualizare

utilizată este 7%. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru determinări a fostfolosit programul de calcul rapid EXCEL, produs Microsoft, funcţia What-If Analysis.

Tabel 56 Analiza sensibilităţii proiectului: evoluţia VNAF/C la modificări procentuale aleparametrilor de variaţie

Moneda de calcul: milioane lei

Parametrul de variaţie

Modificarea procentuală a parametrului de variaţie

-30% -20% -10% 0% 10% 20% 30%

Variaţia valorii investiţiei 5,36 4,87 4,37 3,88 3,39 2,90 2,40

Variaţia costurilor 6,21 5,43 4,66 3,88 3,11 2,33 1,55

Variaţia veniturilor -1,09 0,57 2,22 3,88 5,54 7,20 8,85

Com parând pantele graficelor liniare de mai jos se observă că variaţia venitului constituie parametrul cel mai sensibil. Această variaţie poate fi provocată de lipsa sau întârzierea

comenzilor. Lipsa comenzilor poate fi şi o consecinţă a ciclului lung de implementare, care ar permite competitorilor să intre cu produsele proprii, asemănătoare sau alternative, pe piaţa de



95

specialitate. Întârzierea comenzilor poate fi provocată şi de neîncheierea activităţilor dedezvoltare experimentală. În ambele situaţii necesitatea susţinerii financiare a proiectului princote nerambursabile devine esenţială.

Figură 26 Modificarea VNAF/C funcţie de parametrii de variaţie

Viteza de modificare a VNAF/C la variaţia cu un procent a parametrilor este prezentată mai

jos.

Tabel 57 Viteza de modificare a VNAC/F la variaţia parametrilor de calcul Valoarea modificăriiVNA la modificareaparametrului cu 1%

Ponderea valoriimodificării VNA laVNA de referinţă

Valoarea investiţiei 0,05 1%

Costuri totale de operare 0,08 2%

Venituri 0,17 4%

A fost utilizată şi o determinare la variaţia simultană a doi parametrii, cei cu impact mai mare,respectiv: veniturile şi costurile. A fost utilizată aceiaşi funcţie de calcul rapid. Rezultatele

sunt prezentate sub formă grafică.



96

Figură 27 Modificarea VNAF/C funcţie de doi parametrii de variaţie simultan

După cum poate fi observat, o arie importantă se situează deasupra valorii VNA=0, ceea ceindică un proiect stabil.

5.8. Efecte economice

5.8.1. Efecte asupra altor activităţi

Efectele economice directe avute în vedere sunt înregistrate în lanţul de valori ale industriei

produselor farmaceutice, şi anume: impulsionarea producţiei în industria farmaceutică şi dermato-cosmetică prin punerea pe piaţă a unor substanţe active (extracte entomologice) cu acţiune demonstrată -

utilizarea substanţei active va fi evidentă în domeniul dermato-cosmetic prin punerea

pe piaţă a unor produse eficiente în tratarea arsurilor solare, precum şi a altor tipuri decheratoze;

creşterea cifrei de afaceri pe zona de distribuţie, inclusiv a locurilor de muncă cucalificare medie şi superioară, o consecinţă a adaosurilor comerciale mari permise destrategia de comercializare;

creşterea comenzilor în zona furnizorior, în special, de substanţe şi de ambalajespeciale pentru uz medical;

creşterea volumului de servicii specifice cercetării medicale (încercări, testare,validare) de la laboratoarele independente din sector.

Valoarea adăugată mare generează un volum mare de impozite colectate la nivelul bugetelor publice.

În domeniul medical vor fi înregistrate efecte care, în cele din urmă, se vor regăsi în plan

social, dintre acestea menţionăm:



97

scurtarea duratei de tratament, în special, în fazele superioare ale bolilor pentru care

sunt destinate produsele proiectului;

extinderea gamei de afecţiuni pentru care există eficienţă dovedită, ceea ce ar puteasimplifica schemele de tratament;

costul specific redus de administrare pentru un tratament complet, cu un efect indirect

asupra cheltuielilor publice de sănătate, care ar putea elibera astfel fonduri pentru alte

activităţi; toxicitatea redusă (nu au fost înregistrate efecte la utilizarea substanţelor activeintroduse în reţetă).

În segmentul tratamentelor pentru care sunt destinate produsele proiectului va avea loc o

ridicare a performanţei medicale prin punerea pe piaţă a unor medicamente cu efectedemonstrate, atât pentru substanţele de bază, cât şi pentru celelalte componente, ceea ce îi va

determina pe competitori să adopte acelaşi comportament. Aceste efecte vor fi observate, înspecial, în domeniul produselor dermato-cosmetice.

Fără a cuantifica valoric rezultatele economice ale proiectului, numai TVA aferentă producţieiaşteptate determină recuperarea contribuţiei de la buget la realizarea proiectului în mai puţinde 4 ani, fără a lua în considerare şi alte taxe şi impozite aferente.

5.8.2. Efecte asupra locurilor de muncă

Aplicarea proiectului asigură 4 noi locuri de muncă, alte 10 fiind menţinute pentru următorii10 ani. Dintre cele 4 locuri de muncă nou-create, două sunt alocate în CD pe durata derulării

proiectului. Dacă numeric, la nivelul personalului firmei, proporţia nu este mare, trebuieadăugat că proiectul oferă resurse pentru creşteri salariale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilorde muncă. De asemenea, sunt asigurate locuri de muncă şi la firmele locale de servicii.

5.8.3. Dezvoltare durabilă (mediu, energie, sănătate, educaţie,

comunitate locală, inovare)

Dezvoltarea durabilă îşi propune ca obiective comune ”promovarea unei dezvoltăriarmonioase şi echilibrate a activităţilor economice, o creştere durabilă şi non -inflaţionistărespectând mediul, un grad ridicat de convergenţă a performanţelor economice, un nivelridicat de ocupare şi de protecţie socială, creşterea nivelului şi a calităţii vieţii, coeziuneaeconomico-socială şi solidaritatea între state”. Realizarea proiectului propus este importantă şi din punct de vedere socio-economic din

următoarele motive majore: 1. Asigură crearea de noi locuri de muncă în sectorul CD, în acord cu necesităţile dedezvoltare ale domeniului de dezvoltare în care se solicită aplicaţia;

Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in privinta investitiilor in cercetarea sidezvoltarea de medicamente, cu 5 Euro/cap de locuitor, la mare distanta de Danemarca – 190

Euro, Belgia – 170 Euro sau Suedia – 80 Euro, potrivit unui raport comandat de Parlamentul

European si publicat recent.

“Raportul realizat pentru Parlamentul European semnaleaza ca in tarile mai dezvoltate ale

Uniunii exista o problema de echilibru intre incurajarea inovatiei si limitarea cresterii

costurilor de sanatate. Industria farmaceutica este identificata ca fiind unul dintre cei mai mari

investitori in cercetare si dezvoltare din Europa, cu peste 600.000 de angajati de inalta

calificare si peste 26 de miliarde de euro investiti anual”, a declarat Cristian Lutan, directorexecutiv adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente

(ARPIM).

2. Asigură facilităţi experimentale moderne reduce tendinţa de migraţie a forţei de muncăînalt calificate înspre centre din strainătate mai bine echipate.



98

3. Asigură formarea de tineri cercetători capabili sa susţină continuitatea în abordarea unortematici de cercetare moderne.

4. Stimulează formarea de parteneriate durabile cercetare-mediu privat.

5. Contribuie la formarea forţei de muncă înalt calificate, constituind astfel un stimulent pentru dezvoltarea entităţilor economice inovative, şi respectiv atragerea unor astfel de entităţispre regiunea de dezvoltare vizată.

6. Asigură implicarea în reţele / parteneriate C-D-I cu centre de cercetare similare din UE.Obiectivele dezvoltarii durabile si echitatii sociale sunt următoarele:

• realizarea suportului metodologic şi conceptual necesar conectării activităţilor şi sectoarelor româneşti la mişcarea mondială a producţiei curate, prin diseminare largă şi informare publică

privind strategiile eco-eficiente de dezvoltare durabilă; • îmbunătăţirea performanţelor de mediu în acord cu politicile regionale, naţionale şiinternaţionale; • diseminarea de practici noi, bazate pe cunoştinţe ştiinţific avansate, ecologic viabile – cerinţă a dezvoltării durabile ; • schimbarea atitudinii, metodelor şi a managementului de mediu în direcţia protejăriisănătăţii oamenilor, a mediului şi a conservării biodiversităţii;

• fundamentarea condiţiilor de stabilitate ecologică şi economică pentru dezvoltarea viitoare; • creşterea nivelului de compatibilitate şi competitititate al cercetării româneşti în vedereaintegrării în aria europeană.

Acest proiect contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor conceptului de dezvoltare

durabila („Sustainable Development”), ce se refera la imbunatatirea conditiilor de viata alegeneratiei actuale respectand urmatorul principiu ce sta la baza acestui concept: dezvoltare

economic eficienta, social echitabila si ecologic durabila. Atat domeniul de cercetare, cat si

cel de aplicare a rezultatelor se integreaza in ceea ce se doreste a se obtine prin implementarea

conceptului de dezvoltare durabila, respectiv dezvoltarea societatii actuale catre un nivel de

bunastare individuala, dar fara a afecta prin aceasta resursele naturale, cunostiintele si gradul

de educatie, precum si sanatatea generatiilor viitoare. Imbunatatirea conditiilor de sanatate

prin aplicarea rezultatelor obtinute in acest proiect reprezinta o contributie clara la conceptuldezvoltarii durabile, dorindu-se ca prin realizarea serviciilor propuse in acest proiect sa se

ridice indicele de sanatate al populatiei Romaniei si al altor state tinta.

Acest proiect poate reprezenta un etalon in cercetarea medicala romaneasca, contribuie prin

implementarea unor metode performante de analiza si testare in diferite domenii ale

dezvoltarii de produs farmaceutic (tehnologii, testare, aplicatii clinice), la realizarea

obiectivelor conceptului de dezvoltare durabila. Proiectul dezvoltă materii prime regenerabilecare economisesc materii neregenerabile sau greu regenerabile. Ingredientele organice si

naturale care vor sta la baza inovarii de produs farmaceutic substituie partial unii derivati de

sinteza considerati principii active, eliminand procesele de fabricatie poluante si

consumatoare de resurse neregenerabile.



99

6. Finanţarea investiţiei

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului este 5.250.000lei, din care suma de

2.100.000lei reprezintă solicitarea de finanţare nerambursabilă (40%), restul urmând a fiasigurat din fonduri proprii. Modul de finanţare, total şi pe ani, este prezentat în tabelul

următor.

Tabel 58 Modul de finanţare al proiectului de inovare

LEI

Denumirea activităţii N0+1 N0+2 N0+3 N+1 TOTAL

CHELTUIELI LEGATE DE PROIECT 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000

Flux cheltuieli pentru proiect 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000 5.250.000

SURSE DE FINANŢARE 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000 5.250.000

Fonduri proprii 748.800 782.000 939.200 680.000 3.150.000

Fonduri nerambursabile 617.855 649.145 483.000 350.000 2.100.000

Fonduri atrase (împrumuturi) 0 0 0 0 0



100

7. Indicatori de realizare

În cadrul proiectului cu durata de 36 luni, care va fi derulat în perioada 2013-2016, vor fi

obţinute următoarele rezultate: Locuri de muncă create nou create datorită proiectului total (număr): 2

Locuri de muncă nou create în CD datorită proiectului (număr): 2

Componente noi introduse în producţie: 2 (cu posibilitate de a extinde la 5)

Cereri de brevete rezultate din proiect (număr): 2

Publicaţii ştiinţifice rezultate din proiect: 6.

Contribuţia financiară privată a solicitantului la proiect (cheltuieli eligibile şineeligibile) (lei): 3.150.000

Efectul stimulativ este demonstrat de intenţia de a obţine cât mai multe rezultate ştiinţificevalorificabile, inclusiv brevete şi de aplica mai multe rezultate ale cercetării în producţie.Ratele care definesc obţinerea efectului stimulativ vor fi determinate în continuare. Astfel, rata de calcul 1 va avea o valoare supraunitară, după cum urmează:

Ipotezele de calcul au avut în vedere menţinerea ritmului de acumulare de brevete şi rezultatede cercetare din perioada precedentă.

Activitatea curentă de cercetare-dezvoltare a BIOTEHNOS a asigurat următoarele bugeteanual ale cheltuielilor de CD în ultimii trei ani. Seriile sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 59 Cheltuielile de CDI pentru ultimii trei ani – determinarea mediei anuale22

LEI

N-3 N-2 N-1

Cheltuieli pentru activitatea de CD 974.529 1.763.217 4.680.215

TOTAL 974.529 1.763.217 4.680.215


Pentru următorii trei ani, sumele alocate pentru dezvoltare sunt următoarele: Tabel 60 Proiecţia sumelor alocate pentru CDI

LEI

N0+1 N0+2 N0+3

Cheltuieli pentru activitatea de CD23 4.082.853 4.082.853 4.082.853

Total proiect - 3 ani 5.250.000


Conform datelor prezentate anterior, Rata 2 are următoarea valoare:

22

Seriile includ şi sumele atrase prin programele publice de finanţare a CDI23 Ipoteza de calcul: menţinerea procentului cheltuielilor de CD în veniturile din exploatare. Valoarea proiectului

este repartizată pentru cei trei ani.



101

Rata 3 are următoarea valoare24:

Estimarea unor rate supraunitare pentru evidenţierea efectului stimulator al activităţilor de CD pentru întreprindere arată o creştere a preocupărilor pentru întărirea structurii specializate încercetare. Acest aspect va permite, în viitor, deschiderea către susţinerea structurii naţionale şieuropene a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare.

24 Calculul include ipoteza menţinerii celor 15 locuri de muncă în CD existente în BIOTEHNOS.



102

8. ANEXE



103

A. TABELE PLAN FINANCIAR

A.1 Scenariul 1 – Situaţia fără proiect: Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli LEI

Poz. Indicator N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

A.1 VENITURI DIN

EXPLOATARE 60.422.558 64.047.911 67.890.786 71.964.233 76.282.087 80.859.013 85.710.553 90.853.187 96.304.378 102.082.640 108.207.599

A.2 CHELTUIELI DE

EXPLOATARE 27.836.650 29.873.436 32.059.624 34.406.196 36.924.942 35.137.745 37.706.599 40.463.753 43.423.040 46.599.310 50.008.508

Cheltuieli cu

materiile prime şimaterialeleconsumabile 2.900.000 3.074.000 3.258.440 3.453.946 3.661.183 3.880.854 4.113.705 4.360.528 4.622.159 4.899.489 5.193.458

Alte cheltuieli

materiale 135.000 143.100 151.686 160.787 170.434 180.660 191.500 202.990 215.169 228.080 241.764

Energie + apă 640.000 678.400 719.104 762.250 807.985 856.464 907.852 962.323 1.020.063 1.081.267 1.146.143

Cheltuieli privind

mărfurile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli cu

personalul 9.678.874 10.259.606 10.875.183 11.527.694 12.219.355 12.952.517 13.729.668 14.553.448 15.426.655 16.352.254 17.333.389

- salarii şiîndemnizaţii 7.550.000 8.003.000 8.483.180 8.992.171 9.531.701 10.103.603 10.709.819 11.352.408 12.033.553 12.755.566 13.520.900

- cheltuieli cu

asigurările şi protecţiasocială 2.128.874 2.256.606 2.392.003 2.535.523 2.687.654 2.848.914 3.019.848 3.201.039 3.393.102 3.596.688 3.812.489

Ajustări de valoare

privind imobilizărilecorporale şi necorporale 4.490.776 5.126.809 5.828.200 6.600.886 7.451.314 3.895.699 4.590.030 5.360.190 6.213.263 7.156.947 8.199.604

Cheltuieli privind prestaţiile externe 9.600.000 10.176.000 10.786.560 11.433.754 12.119.779 12.846.966 13.617.783 14.434.850 15.300.942 16.218.998 17.192.138

Cheltuieli cu alte

impozite, taxe şivărsăminte asimilate 312.000 330.720 350.563 371.597 393.893 417.526 442.578 469.133 497.281 527.117 558.744

Alte cheltuieli 80.000 84.800 89.888 95.281 100.998 107.058 113.482 120.290 127.508 135.158 143.268

A PROFIT /

PIERDERE DIN

EXPLOATARE 32.585.908 34.174.476 35.831.162 37.558.037 39.357.145 45.721.268 48.003.955 50.389.434 52.881.338 55.483.330 58.199.091



104

LEI


B.1 VENITURI

FINANCIARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B.2 CHELTUIELI

FINANCIARE 190.500 201.930 214.046 226.889 240.502 254.932 270.228 286.442 303.628 321.846 341.156

B PROFIT /

PIERDERE

FINANCIAR(Ă) -190.500 -201.930 -214.046 -226.889 -240.502 -254.932 -270.228 -286.442 -303.628 -321.846 -341.156

C.1 VENITURI

EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.2 CHELTUIELI

EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C PROFIT /

PIERDERE DIN

ACTIVITATEA

FINANCIARĂ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

D.1VENITURI TOTALE 60.422.558 64.047.911 67.890.786 71.964.233 76.282.087 80.859.013 85.710.553 90.853.187 96.304.378 102.082.640 108.207.599

D.2 CHELTUIELI

TOTALE 28.027.150 30.075.366 32.273.670 34.633.084 37.165.444 35.392.677 37.976.827 40.750.194 43.726.668 46.921.156 50.349.665

D PROFIT /

PIERDERE BRUT(Ă) 32.395.408 33.972.546 35.617.117 37.331.149 39.116.643 45.466.336 47.733.727 50.102.992 52.577.710 55.161.484 57.857.934



105

A.2 Scenariul 1 – Situaţia fără proiect: Proiecţia execuţiei profitului brut LEI

Indicatori N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

E.1Impozit pe profit 5.176.385 5.163.827 5.413.802 5.674.335 5.945.730 6.910.883 7.255.526 7.615.655 7.991.812 8.384.546 8.794.406

E.2 Reparaţii capitale, înlocuirineincluse în costuri,mijloace fixe pentru

menţinerea capacităţii de

producţie, cheltuieli curentede CD 4.082.853 4.327.825 4.587.494 4.862.744 5.154.508 5.463.779 5.791.606 6.139.102 6.507.448 6.897.895 7.311.769

E.3 Variaţia fondului de rulmentnet 0 362.535 384.287 407.345 431.785 457.693 485.154 514.263 545.119 577.826 612.496

E.4 Profit net disponibil 21.516.399 22.419.731 23.450.677 24.520.168 25.628.788 30.360.665 31.814.754 33.328.822 34.904.445 36.543.143 38.246.367

E.5 Profit reportat 1.619.770 1.698.627 1.780.856 1.866.557 1.955.832 2.273.317 2.386.686 2.505.150 2.628.885 2.758.074 2.892.897



106

A.3 Scenariul 1 – Situaţia fără proiect: Proiecţia bilanţului (active şi pasive) LEI


A Active imobilizate 48.991.044 52.682.835 56.568.939 60.658.996 64.963.077 73.982.471 79.079.745 84.448.687 90.103.062 96.057.273 102.326.386

Imobilizărinecorporale 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231

Imobilizări corporale 31.186.987 34.878.778 38.764.882 42.854.939 47.159.020 56.178.414 61.275.688 66.644.630 72.299.005 78.253.216 84.522.329

Imobilizărifinanciare 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826

B Active circulante 71.728.121 14.087.946 14.472.234 14.879.579 15.311.364 15.769.056 16.254.211 16.768.474 17.313.593 17.891.419 18.503.915

Stocuri 3.139.208 3.284.222 3.437.937 3.600.875 3.773.589 3.956.666 4.150.728 4.356.433 4.574.480 4.805.611 5.050.609

Creanţe 5.928.925 6.073.939 6.227.654 6.390.592 6.563.306 6.746.383 6.940.445 7.146.150 7.364.198 7.595.329 7.840.327

Casa şi conturi la bănci 4.657.278 4.729.785 4.806.643 4.888.112 4.974.469 5.066.007 5.163.038 5.265.891 5.374.915 5.490.480 5.612.979

Investiţii pe termenscurt 58.002.710 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C Cheltuieli în avans 18.157 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A+B+C TOTAL ACTIVE 120.737.322 66.770.782 71.041.173 75.538.575 80.274.441 89.751.527 95.333.956 101.217.161 107.416.655 113.948.693 120.830.301

D Datorii 6.015.526 6.195.992 6.381.871 6.573.327 6.770.527 6.973.643 7.182.852 7.398.338 7.620.288 7.848.897 8.084.364

Furnizori 1.321.878 1.361.534 1.402.380 1.444.452 1.487.785 1.532.419 1.578.392 1.625.743 1.674.516 1.724.751 1.776.494

Obligaţii 4.693.648 4.834.457 4.979.491 5.128.876 5.282.742 5.441.224 5.604.461 5.772.595 5.945.772 6.124.146 6.307.870

Credite bancare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Dobânzi restante 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

E Provizioane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F Venituri în avans 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139

G Capitaluri - total 112.626.658 58.479.652 62.564.163 66.870.109 71.408.775 80.682.746 86.055.965 91.723.685 97.701.229 104.004.657 110.650.799

D+ …+H TOTAL PASIVE 120.737.322 66.770.782 71.041.173 75.538.575 80.274.441 89.751.527 95.333.956 101.217.161 107.416.655 113.948.693 120.830.301



107

A.4 Scenariul 1 – Situaţia fără proiect: Proiecţia fluxului de numerar LEI

Poz. Indicatori N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

A. FLUX DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

A.1Surse de lichidităţi 37.076.684 39.301.285 41.659.362 44.158.924 46.808.459 49.616.967 52.593.985 55.749.624 59.094.601 62.640.277 66.398.694

Rezultat din exploatare

(înainte de impozitare şi

de deducerea cheltuielilorfinanciare pentru operare) 32.585.908 34.174.476 35.831.162 37.558.037 39.357.145 45.721.268 48.003.955 50.389.434 52.881.338 55.483.330 58.199.091

Amortizarea activelor

imobilizate 4.490.776 5.126.809 5.828.200 6.600.886 7.451.314 3.895.699 4.590.030 5.360.190 6.213.263 7.156.947 8.199.604

Credite pe termen scurt

pentru operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.2 Utilizare lichidităţi 4.082.853 4.690.360 4.971.782 5.270.089 5.586.294 5.921.471 6.276.760 6.653.365 7.052.567 7.475.721 7.924.265

Variaţia necesarului defond de rulment 0 362.535 384.287 407.345 431.785 457.693 485.154 514.263 545.119 577.826 612.496

Rambursare credite pe

termen scurt pentru

operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Profit reinvestit 4.082.853 4.327.825 4.587.494 4.862.744 5.154.508 5.463.779 5.791.606 6.139.102 6.507.448 6.897.895 7.311.769

A = A.1 -

A.2

EXCEDENT /

DEFICIT DIN

ACTIVITATEA DE

EXPLOATARE 32.993.831 34.610.925 36.687.581 38.888.835 41.222.165 43.695.495 46.317.225 49.096.259 52.042.034 55.164.556 58.474.430

B. ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ

B.1Surse de lichidităţi 4.082.853 4.327.825 4.587.494 4.862.744 5.154.508 5.463.779 5.791.606 6.139.102 6.507.448 6.897.895 7.311.769

Pentru activitatea curentă 4.082.853 4.327.825 4.587.494 4.862.744 5.154.508 5.463.779 5.791.606 6.139.102 6.507.448 6.897.895 7.311.769

reinvestire profit 4.082.853 4.327.825 4.587.494 4.862.744 5.154.508 5.463.779 5.791.606 6.139.102 6.507.448 6.897.895 7.311.769

subvenţie pentruinvestiţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

credite pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

alte surse 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pentru implementare

proiect 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

reinvestire profit 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



108

LEI




alte surse 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B.2 Utilizare lichidităţi 10.631.301 11.723.746 12.915.461 14.214.901 15.631.220 11.605.753 12.873.229 14.259.122 15.773.682 17.428.005 19.234.102

Pentru activitatea curentă 10.631.301 11.723.746 12.915.461 14.214.901 15.631.220 11.605.753 12.873.229 14.259.122 15.773.682 17.428.005 19.234.102

plăţi pentru imobilizări(inclusiv TVA) 10.631.301 11.723.746 12.915.461 14.214.901 15.631.220 11.605.753 12.873.229 14.259.122 15.773.682 17.428.005 19.234.102

rambursare credite petermen scurt pentru

investiţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

rambursare credite pe

termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

rambursare alte surse 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pentru implementare

proiect 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

plăţi pentru imobilizări(inclusiv TVA) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


termen scurt pentru

investiţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


B = B.1 -

B.2

EXCEDENT /

DEFICIT DIN

ACTIVITATEA

INVESTIŢIONALĂ -6.548.447 -7.395.921 -8.327.966 -9.352.158 -10.476.711 -6.141.974 -7.081.623 -8.120.020 -9.266.234 -10.530.110 -11.922.333C. ACTIVITATEA

FINANCIARĂ

C.1Surse de lichidităţi 2.057.671 2.269.112 2.499.767 2.751.271 3.025.397 2.246.275 2.491.593 2.759.830 3.052.971 3.373.162 3.722.729

Valoarea rămasăneamortizată a activelorcedate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Recuperare taxe şiimpozite pentru 2.057.671 2.269.112 2.499.767 2.751.271 3.025.397 2.246.275 2.491.593 2.759.830 3.052.971 3.373.162 3.722.729



109

LEI


activitatea curentă

Recuperare taxe şiimpozite pentru

implementare proiect 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.2 Utilizare lichidităţi 26.883.284 27.785.488 29.078.525 30.421.391 31.815.019 37.526.480 39.340.509 41.230.919 43.199.885 45.249.535 47.381.929

Plăţi dobânzi - total 190.500 201.930 214.046 226.889 240.502 254.932 270.228 286.442 303.628 321.846 341.156

la credite pe termen

scurt pentru operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


scurt pentru implementare

proiect 190.500 201.930 214.046 226.889 240.502 254.932 270.228 286.442 303.628 321.846 341.156


lung pentru activitatea

curentă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


lung pentru implementare

proiect 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Plăţi dividende 21.516.399 22.419.731 23.450.677 24.520.168 25.628.788 30.360.665 31.814.754 33.328.822 34.904.445 36.543.143 38.246.367

Plata altor cheltuieli

financiare 5.176.385 5.163.827 5.413.802 5.674.335 5.945.730 6.910.883 7.255.526 7.615.655 7.991.812 8.384.546 8.794.406

C = C.1 -

C.2

EXCEDENT /

DEFICIT DIN

ACTIVITATEA

INVESTIŢIONALĂ -24.825.613 -25.516.376 -26.578.758 -27.670.120 -28.789.622 -35.280.205 -36.848.916 -38.471.089 -40.146.914 -41.876.372 -43.659.200

A + B + C EXCEDENT ANUAL 1.619.770 1.698.627 1.780.856 1.866.557 1.955.832 2.273.317 2.386.686 2.505.150 2.628.885 2.758.074 2.892.897

D. NUMERAR LAÎNCEPUTUL ANULUI 0 1.619.770 3.318.398 5.099.254 6.965.811 8.921.643 11.194.960 13.581.646 16.086.796 18.715.681 21.473.756

E. NUMERAR LA

SFÂRŞITUL ANULUI 1.619.770 3.318.398 5.099.254 6.965.811 8.921.643 11.194.960 13.581.646 16.086.796 18.715.681 21.473.756 24.366.652



110

A.5 Scenariul 2 – Situaţia cu proiect: Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli LEI


A.1 VENITURI DIN

EXPLOATARE 60.422.558 64.047.911 67.890.786 72.886.156 78.797.182 84.418.115 89.599.387 94.742.020 100.193.211 105.971.474 112.096.432

A.2 CHELTUIELI DE

EXPLOATARE 27.836.650 29.873.436 32.059.624 34.884.123 38.148.806 36.766.156 39.512.418 42.269.572 45.228.859 48.405.129 51.814.327

Cheltuieli cu materiile

prime şi materialeleconsumabile 2.900.000 3.074.000 3.258.440 3.694.888 4.240.109 4.605.447 4.902.623 5.149.445 5.411.077 5.688.406 5.982.376

Alte cheltuieli

materiale 135.000 143.100 151.686 164.760 179.959 194.561 206.487 217.977 230.157 243.067 256.752

Energie + apă 640.000 678.400 719.104 781.680 862.906 934.993 996.979 1.051.450 1.109.190 1.170.394 1.235.270

Cheltuieli privind

mărfurile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli cu

personalul 9.678.874 10.259.606 10.875.183 11.690.050 12.657.395 13.555.713 14.407.217 15.230.997 16.104.204 17.029.803 18.010.938

- salarii şiîndemnizaţii 7.550.000 8.003.000 8.483.180 9.105.820 9.838.329 10.525.840 11.184.104 11.826.693 12.507.837 13.229.851 13.995.184

- cheltuieli cu

asigurările şi protecţiasocială 2.128.874 2.256.606 2.392.003 2.584.230 2.819.066 3.029.872 3.223.113 3.404.304 3.596.366 3.799.953 4.015.754

Ajustări de valoare privind imobilizărilecorporale şi necorporale 4.490.776 5.126.809 5.828.200 6.615.371 7.483.899 3.943.184 4.640.715 5.410.875 6.263.948 7.207.632 8.250.288

Cheltuieli privind

prestaţiile externe 9.600.000 10.176.000 10.786.560 11.444.947 12.154.156 12.895.607 13.674.398 14.491.465 15.357.556 16.275.612 17.248.752

Cheltuieli cu alte

impozite, taxe şivărsăminte asimilate 312.000 330.720 350.563 371.597 393.893 417.526 442.578 469.133 497.281 527.117 558.744

Alte cheltuieli 80.000 84.800 89.888 120.829 176.488 219.126 241.421 248.230 255.447 263.098 271.207

A PROFIT / PIERDERE

DIN EXPLOATARE 32.585.908 34.174.476 35.831.162 38.002.033 40.648.376 47.651.960 50.086.969 52.472.448 54.964.353 57.566.345 60.282.105

B.1 VENITURI

FINANCIARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B.2 CHELTUIELI

FINANCIARE 190.500 201.930 214.046 226.889 240.502 254.932 270.228 286.442 303.628 321.846 341.156

BPROFIT / PIERDERE -190.500 -201.930 -214.046 -226.889 -240.502 -254.932 -270.228 -286.442 -303.628 -321.846 -341.156



111

LEI


FINANCIAR( )

C.1 VENITURI

EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.2 CHELTUIELI

EXTRAORDINARE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C PROFIT / PIERDERE

DIN ACTIVITATEA

FINANCIARĂ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

D.1 VENITURI TOTALE 60.422.558 64.047.911 67.890.786 72.886.156 78.797.182 84.418.115 89.599.387 94.742.020 100.193.211 105.971.474 112.096.432

D.2 CHELTUIELITOTALE 28.027.150 30.075.366 32.273.670 35.111.012 38.389.308 37.021.088 39.782.646 42.556.013 45.532.487 48.726.975 52.155.484

D PROFIT / PIERDERE

BRUT(Ă) 32.395.408 33.972.546 35.617.117 37.775.144 40.407.875 47.397.028 49.816.741 52.186.007 54.660.724 57.244.499 59.940.949



112

A.6 Scenariul 2 – Situaţia cu proiect: Proiecţia execuţiei profitului brut LEI

Indicatori N0 N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7 E.1 Impozit pe profit 4.804.362 5.016.862 5.286.320 5.651.538 6.141.997 7.204.348 7.572.145 7.932.273 8.308.430 8.701.164 9.111.024

E.2.1 Reparaţii capitale, înlocuiri neincluseîn costuri, mijloace fixe pentru

menţinerea capacităţii de producţie,cheltuieli curente de CD 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853

E.2.2 Finanţări din fonduri proprii 748.800 782.000 939.200 680.000E.3.1 Variaţia fondului de rulment net 0 362.535 384.287 499.537 591.103 562.093 518.127 514.263 545.119 577.826 612.496

E.3.2 Utilizare profit reportat 1.989.245 2.198.411 2.165.196 2.060.545 0 0 0 0 0 0

E.4 Profit net disponibil 21.140.045 23.133.583 24.702.452 26.314.183 28.952.072 33.177.881 35.152.779 37.047.317 38.991.286 41.020.430 43.137.528

E.5 Profit reportat 2.368.148 2.617.156 2.577.615 2.453.029 2.020.394 2.369.851 2.490.837 2.609.300 2.733.036 2.862.225 2.997.047



113

A.7 Scenariul 2 – Situaţia cu proiect: Proiecţia bilanţului (active şi pasive) LEI


ELEMENTE DE BILANŢ

A Active imobilizate 48.991.044 53.091.835 56.568.939 60.658.996 64.963.077 73.982.471 79.079.745 84.448.687 90.103.062 96.057.273 102.326.386

Imobilizărinecorporale 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231 17.753.231

Imobilizări corporale 31.186.987 35.287.778 38.764.882 42.854.939 47.159.020 56.178.414 61.275.688 66.644.630 72.299.005 78.253.216 84.522.329

Imobilizărifinanciare 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826 50.826

B Active circulante 71.728.121 14.305.468 14.920.328 15.664.271 16.514.445 17.351.154 18.160.374 18.983.195 19.855.386 20.779.908 21.759.901

Stocuri 3.139.208 3.501.743 3.886.031 4.385.567 4.976.670 5.538.763 6.056.891 6.571.154 7.116.273 7.694.099 8.306.595

Creanţe 5.928.925 6.073.939 6.227.654 6.390.592 6.563.306 6.746.383 6.940.445 7.146.150 7.364.198 7.595.329 7.840.327

Casa şi conturi la bănci 4.657.278 4.729.785 4.806.643 4.888.112 4.974.469 5.066.007 5.163.038 5.265.891 5.374.915 5.490.480 5.612.979

Investiţii pe termenscurt 58.002.710 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C Cheltuieli în avans 18.157 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A+B+C TOTAL ACTIVE 120.737.322 67.397.303 71.489.266 76.323.267 81.477.522 91.333.625 97.240.119 103.431.882 109.958.448 116.837.181 124.086.287

D Datorii 6.015.526 6.195.992 6.381.871 6.573.327 6.770.527 6.973.643 7.182.852 7.398.338 7.620.288 7.848.897 8.084.364

Furnizori 1.321.878 1.361.534 1.402.380 1.444.452 1.487.785 1.532.419 1.578.392 1.625.743 1.674.516 1.724.751 1.776.494

Obligaţii 4.693.648 4.834.457 4.979.491 5.128.876 5.282.742 5.441.224 5.604.461 5.772.595 5.945.772 6.124.146 6.307.870

Credite bancare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Dobânzi restante 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

E Provizioane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F Venituri în avans 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139 2.095.139

G Capitaluri - total 112.626.658 59.106.173 63.012.257 67.654.801 72.611.856 82.264.843 87.962.128 93.938.406 100.243.021 106.893.146 113.906.784

D+ …+H TOTAL PASIVE 120.737.322 67.397.303 71.489.266 76.323.267 81.477.522 91.333.625 97.240.119 103.431.882 109.958.448 116.837.181 124.086.287



114

A.8 Scenariul 2 – Situaţia cu proiect: Proiecţia fluxului de numerar LEI


A. FLUX DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

A.1 Surse de lichidităţi 37.076.684 39.301.285 41.659.362 44.617.404 48.132.275 51.595.143 54.727.684 57.883.323 61.228.301 64.773.977 68.532.393

Rezultat din exploatare

(înainte de de impozitare

şi de deducerea

cheltuielilor financiare pentru operare) 32.585.908 34.174.476 35.831.162 38.002.033 40.648.376 47.651.960 50.086.969 52.472.448 54.964.353 57.566.345 60.282.105

Amortizarea activelor

imobilizate 4.490.776 5.126.809 5.828.200 6.615.371 7.483.899 3.943.184 4.640.715 5.410.875 6.263.948 7.207.632 8.250.288

Credite pe termen scurt

pentru operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.2 Utilizare lichidităţi 4.082.853 6.434.633 6.665.552 6.747.587 6.734.501 4.644.947 4.600.981 4.597.117 4.627.973 4.660.680 4.695.349

Variaţia necesarului defond de rulment 0 362.535 384.287 499.537 591.103 562.093 518.127 514.263 545.119 577.826 612.496

Rambursare credite pe

termen scurt pentru

operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Profit reinvestit 4.082.853 6.072.098 6.281.265 6.248.050 6.143.398 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853

A = A.1 -

A.2

EXCEDENT /

DEFICIT DIN

ACTIVITATEA DE

EXPLOATARE 32.993.831 32.866.652 34.993.810 37.869.817 41.397.774 46.950.196 50.126.703 53.286.206 56.600.328 60.113.297 63.837.044

B. ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ

B.1 Surse de lichidităţi 4.082.853 6.689.953 6.930.410 6.731.050 6.493.398 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853

Pentru activitateacurentă 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853

reinvestire profit 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853 4.082.853



alte surse 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pentru implementare

proiect 0 2.607.100 2.847.556 2.648.196 2.410.545 0 0 0 0 0 0

reinvestire profit 0 1.989.245 2.198.411 2.165.196 2.060.545 0 0 0 0 0 0



115

LEI


subvenţie pentruinvestiţii 0 617.855 649.145 483.000 350.000 0 0 0 0 0 0


alte surse 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B.2 Utilizare lichidităţi 10.631.301 12.786.637 13.698.316 14.554.410 14.750.759 9.636.265 10.351.130 11.119.027 11.819.890 12.743.145 13.781.733

Pentru activitatea

curentă 10.631.301 11.419.982 12.267.171 13.132.210 13.720.759 9.636.265 10.351.130 11.119.027 11.819.890 12.743.145 13.781.733

plăţi pentruimobilizări (inclusivTVA) 10.631.301 11.419.982 12.267.171 13.132.210 13.720.759 9.636.265 10.351.130 11.119.027 11.819.890 12.743.145 13.781.733


termen scurt pentru

investiţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Pentru implementare

proiect 0 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000 0 0 0 0 0 0

plăţi pentruimobilizări (inclusivTVA) 0 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000 0 0 0 0 0 0


termen scurt pentru

investiţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


B = B.1 -

B.2

EXCEDENT /

DEFICIT DIN

ACTIVITATEAINVESTIŢIONALĂ -6.548.447 -6.096.684 -6.767.907 -7.823.360 -8.257.361 -5.553.412 -6.268.276 -7.036.173 -7.737.036 -8.660.292 -9.698.879

C. ACTIVITATEA FINANCIARĂ

C.1 Surse de lichidităţi 2.057.671 2.210.319 2.374.291 2.541.718 2.655.631 1.865.084 2.003.444 2.152.070 2.287.721 2.466.415 2.667.432

Valoarea rămasăneamortizată a activelorcedate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


activitatea curentă 2.057.671 2.210.319 2.374.291 2.541.718 2.655.631 1.865.084 2.003.444 2.152.070 2.287.721 2.466.415 2.667.432



116

LEI




Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.2 Utilizare lichidităţi 26.134.906 28.352.375 30.202.818 32.192.609 35.334.571 40.637.161 42.995.151 45.266.031 47.603.344 50.043.440 52.589.708

Plăţi dobânzi - total 190.500 201.930 214.046 226.889 240.502 254.932 270.228 286.442 303.628 321.846 341.156


scurt pentru operare 190.500 201.930 214.046 226.889 240.502 254.932 270.228 286.442 303.628 321.846 341.156


scurt pentru



lung pentru activitatea

curentă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


lung pentru


Plăţi dividende 21.140.045 23.133.583 24.702.452 26.314.183 28.952.072 33.177.881 35.152.779 37.047.317 38.991.286 41.020.430 43.137.528

Plata altor cheltuieli

financiare 4.804.362 5.016.862 5.286.320 5.651.538 6.141.997 7.204.348 7.572.145 7.932.273 8.308.430 8.701.164 9.111.024

C = C.1 -

C.2

EXCEDENT /

DEFICIT DIN

ACTIVITATEA

INVESTIŢIONALĂ -

24.077.235

-

26.142.056

-

27.828.527

-

29.650.891

-

32.678.940

-

38.772.078

-

40.991.707

-

43.113.961 -45.315.623 -47.577.025 -49.922.276

A + B + C EXCEDENT ANUAL 2.368.148 627.912 397.377 395.566 461.473 2.624.707 2.866.720 3.136.072 3.547.669 3.875.980 4.215.888

D. NUMERAR LA

ÎNCEPUTULANULUI 0 2.368.148 2.996.060 3.393.437 3.789.002 4.250.476 6.875.183 9.741.903 12.877.975 16.425.643 20.301.624

E. NUMERAR LA

SFÂRŞITUL ANULUI 2.368.148 2.996.060 3.393.437 3.789.002 4.250.476 6.875.183 9.741.903 12.877.975 16.425.643 20.301.624 24.517.512



117

A.9 Calculul indicatorilor incrementali de performanţă financiară VANF/C şi RIRF/C

LEI

N0+1 N0+2 N0+3 N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 N+7

Ictot Valoarea totală a investiţiei 1.366.655 1.452.897 1.537.449 1.213.758 130.308 60.435 29.109 30.856 32.707 34.670

Iptot Valoarea totală a proiectului 1.366.655 1.431.145 1.422.200 1.030.000 0 0 0 0 0 0

Icap Creşterea nevoii de capital circulant 0 21.752 115.249 183.758 130.308 60.435 29.109 30.856 32.707 34.670

Vctot Venituri incrementale din exploatare* 0 0 921.922 2.515.095 3.559.103 3.888.834 3.888.834 3.888.834 3.888.834 3.888.834

Vpro Venituri din exploatare - situaţia cu proiect 64.047.911 67.890.786 72.886.156 78.797.182 84.418.115 89.599.387 94.742.020 100.193.211 105.971.474 112.096.432Vfpr Venituri din exploatare - situaţia fără proiect 64.047.911 67.890.786 71.964.233 76.282.087 80.859.013 85.710.553 90.853.187 96.304.378 102.082.640 108.207.599

Cctot Cheltuieli incrementale de exploatare** 0 0 477.927 1.223.864 1.628.411 1.805.819 1.805.819 1.805.819 1.805.819 1.805.819

Cpro Cheltuieli de exploatare - situaţia cu proiect 29.873.436 32.059.624 34.884.123 38.148.806 36.766.156 39.512.418 42.269.572 45.228.859 48.405.129 51.814.327

Cfpr Cheltuieli de exploatare - situaţia fără proiect 29.873.436 32.059.624 34.406.196 36.924.942 35.137.745 37.706.599 40.463.753 43.423.040 46.599.310 50.008.508

Vr Valoarea reziduală*** 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Fctot Fluxuri totale anuale incrementale -1.366.655 -1.452.897 -1.093.454 77.473 1.800.384 2.022.580 2.053.905 2.052.159 2.050.307 2.048.345

Indicatori de performanţă financiară

a Rata de actualizare 7%

Vact Valoarea actualizată netă a veniturilor totaleincrementale 16.577.463

Cact Valoarea actualizată netă a cheltuielilor totaleincrementale 7.763.948

VNA/C Venitul net actualizat VNA/C 3.881.584

RIRF/C Rata internă de rentabilitate financiară RIRF/C 23%

Vact/Cact Raportul ntre veniturile şi cheltuielile deexploatare nete, actualizate 2,14

* calculate ca diferenţă între veniturile din exploatare din situaţia cu proiect şi cea fără proiect ** calculate ca diferenţă între cheltuielile de exploatare din situaţia cu proiect şi cea f ără proiect *** Ca urmare a decontării amortizării pe durata de utilizare în proiect şi a utilizării ulterioare în alt scop a mijloacelor fixe, valoarea reziduală se consideră 0.



118

B. Lista echipamentelor pentru CD şi punere în fabricaţie

Poz. Specificaţie echipament Caracteristici principale

Număr bucăţi Valoare estimata aechipamentelor noi Loc de amplasare

(colectiv decercetare)

Consumuri deutilităţi

Furnizori potenţiali Total

necesarExistent

Noi (deachiziţionatin proiect)

UnitaraEURO

TotalaEURO

A. Pentru realizarea proiectului

1. Camera curata tip D AC cu 22±2 0C,

umiditate max. 65%,

suprapresiune min. 15PA.

1 2,5 kW

2. Dulap de automatizare si

transmitere date prinmodul GSM

Control si reglare

temp. incinta indomeniul 20-26 0C,reglare umiditate in

domeniul 40-60%,

protectie antiinghet,

functionare pe baza degrafic de timp

1 0,1 kW

3. Rotavapor tip R-220 Capacitate balon: 20l 2 8 kW

4. Agitator magnetic cu

incalzire

Interval de

temperatura:50ºC -350ºC

0-700 rpm

1 0,8 kW

5. Baie de ultrasonare Temporizare 1 0,16 kW

6. pH-metru Seven Easy mas. pH, conductanta,

temp. in amestecuricomplexe

1 0,04 kW

7. Nisa chimica cu accesorii, clasa 0 1 0,1 kW 8. Instalatie purificare apa tip ELIX 100 1

9. Sistem de evaporare cuazot ZIP VAP 24

permiteevaporarea/concentrare

a simultana a max. 24 probe

1 0,48 kW

10. Sistem Soxhlet cu modul SCGE 1 0,2 kW



119






necesarExistent


UnitaraEURO

TotalaEURO

11. Etuva Stabilitherm max. 250 C 1 1,8 kW

12. Centrifugă de laborator – model Universal 320R

turatie = max. 15.000

rpm (echiv. RCF=21300)

domeniu temperatura =-20 ÷ 400C

1 1,5 kW

13. Ultra Turrax Omogenizator probe cu

volume 0.5 ÷ 250 ml, lturatii 5000 ÷ 20000rpm

1 0,13 kW

14. Tester dizolvarecod DT 543

1 1,35 kW

15. Tester dezintegrarecod TZ 547

1 0,85 kW

16. Vascozimetru con placa,DV-III ULTRA CP

(RHEOMETRU) cu baie

termostatatacod V620

1 0,3 kW

17. Analizor carbon organic

total

1 0,5 kW

18. Semimicro-osmometru 1 - 19. Sistem de sitare cu jet de

aer1 1,5 kW

20. Camera climatica

fotostabilitate

1 3,1 kW

21. Cromatograf de lichide de

înaltă performanţă cu DAD

seria 1200 si MS seria6410

degazor on-line, pompa binara,

autosampler SL cutermostatare, termostat

coloana SL, detectori :

DAD SL si triplu-Quad LC/MS 6410 cu

sursa multimode,

1 3,4 kW



120






necesarExistent


UnitaraEURO

TotalaEURO

pompa infuzie kd

Scientific, softMassHunter

22. Cromatograf GC-MS GC

7890A

injector split-splitless

cu programare termica,autosampler 7693

(capacitate 150

flacoane), detectori NPD si MSD 5975C sisurse EI si CI, soft

ChemStation, biblioteca NIST 08

1 2,95 kW

23. ENDOSAFE® – PTS(portable test system)

PTS 100- model pentru

testare „in vitro” 1 0,06 kW

24. Hota cu flux laminar cls. II clasa II 1 0,7 kW 25. Steritest 1 - 26. Numarator particule 1 - 27. Incubator cu racire 1 0,15 kW 28. Incubator cu CO2 1 0,17 kW 29. Autoclav vertical Avor

cod MA3

1 4,6 kW

30. Spectrofotometru FT-IR -unitate optica ermetica

si desicata;

-interval lungimi de

nda: 7800-350 cm-1

- rezolutie: 0,5 cm

-1 pana

la 64 cm-1

1 0,3 kW

31. Spectrofotometru deabsorbtie atomica

-interval lungimi deunda: 185-900 nm

- interval temperatura

pana la 30000C

1 4,8 kW

32. Spectrofotometru Perkin

Elmer Lambda 25

accesoriu de termostare

si agitare a probelor

1 0,25 kW



121






necesarExistent


UnitaraEURO

TotalaEURO

(sistem Peltier)

33. Sistem de detectie a

modificarilor deabsorbanta, luminiscenta si

fluorescenta TriStarLB941

cititor in placi

filtre dedicate anumitorlungimi de unda

posibilitate incubare placi

0,24 kW

34. Citometru in flux BD

FacsCanto II

citometru in flux cu 2

laseri (rosu-633 nm sialbastru-488 nm) si 6

culori (PE ; FITC ; PE-Cy7; PerCP-Cy5.5 ;

APC ; APC-Cy7)

- sistem fluidicindependent; sampler

HTS integrat pt. placi

de 96 godeuri- PC cu platforma de

lucru si interfata pentru Facs Canto II

(soft-ul BD FACS

Diva)

0,5 kW

35. Microscop Nikon EclipseTi-S cu faza inversa

control al intensitatiiluminii; camera CCD

pt. capturarea imaginii;lampa de fluorescenta;

soft NIS pt. achizitie deimagini

1 0,1 kW

36. Sistem de iradiere UV

365/312 nm pentru culturicelulare BIO SUN

sursa UVA (365 nm)

cu sensor;sursa UVB (312 nm)

cu sensor;

sursa UV pt.sterilizarea incintei

(254 nm)

0,15 kW



122






necesarExistent


UnitaraEURO

TotalaEURO

sistem electronic de

monitorizare a iradieriicu UV;interfata pentru

achizitia de date

obtinute in timpul

iradierilor cu sistemul

BIO SUN37. Secventiator material

genetic StepOnePlus platforma pt. 96godeuri

sistem cu 4 culori6 blocuri de optimizare

diferita a ciclurilor de

temperaturadetectia cantitativarespectiv calitativa

(analiza post-PCR) a

secventelor de acizi

nucleici tinta, precumsi analiza calitativa a produsului PCR

(analiza diagramei de

topire)

1 0,95 kW

38. Sistem de difuzie verticala

a preparatelor transdermale

autosampler

sistem de difuzie cu 6

celule incorporate

1 1,2 kW

B. Pentru valorificarea rezultatelor

1. Camera frigorifica pt.

pastrare materie prima

1 2,2 kW

2. Baterie de rotavapoare 1 8 kW

3. Turboemulsificator 1 3 kW 4. Sistem de tratare apa cu

osmoza inversa

1 6 kW



123






necesarExistent


UnitaraEURO

TotalaEURO

5. Sistem de climatizare

controlata

1 4,5 kW

6. Supercentrifuga 1 7,5 kW

7. Centrifuga cu cupe tip

SIGMA 8KGMP

1 4,5 kW

8. Pompa peristaltica KBL

tip Pericor, model CD1500

1 0,5 kW

9. Balanta electronica KERN

tip EW 6000-1M

1 0,02 kW

10. Carcasa de filtrare cu

cartus 0,45m

1 0,6 kW

11. Umidometru cu lampă dehalogen, 81g, model

HR83-P/M

0,01÷100,00% (masic) 0,1÷81g

1 0,45 kW

12. Conductometru HACH,model 44600-00

019,99 mS/cm cu

rezolutie 0,1S/cm

019,99 g/L curezolutie 0,1mg/L

1 -

13. Densimetru tip Densito

30PX

Domeniul de

masurare : 0,650 – 2

g/cmc

1 0,02 kW

14. Distilator GFL2012 12 L/h 1 3,2 kW

15. Filtru tip Nuce Volum util 150 L 1 1,5 kW

16. Uscatorul cu aer cald tip

FDL115-Ex

Capacitate 115 L 1 2,9 kW

17. Omogenizator tip Stephan Capacitate 5 L 1 0,75 kW



124

C. PLANURI DE AMPLASARE

C.1 Plan general



125

C.2 Plan hală



126

Beneficiarul lucrării:

S.C. BIOTEHNOS SA OtopeniStudiu de fezabilitate:

„Valorificarea unor compuşi entomologicieficienţi în diverse patologii degenerative -

capacitate inovativă autentică a unui IMMromânesc pe piaţa farmaceutică -

ENTOMED”

INCUBUS

CONSULTING SRL

Prezenta documentaţie nu poate fi utilizată decât în scopul înscris în contractul de servicii.

Utilizarea lucrării sau a părţilor din lucrare, altele decât cele care se referă explicit la



beneficiar, nu pot fi utilizate în alte lucrări fără acordul S.C. INCUBUS CONSULTINGSRL.

Studiu de Fezabilitate BIOTEHNOS ENTOMED

Documents

Transcript of Studiu de Fezabilitate BIOTEHNOS ENTOMED