Studiu de caz IIIStudiu de caz III

Formarea conştiinţei istoriceFormarea conştiinţei istorice

Realizat de urmatorii Realizat de urmatorii elevi:Jucan Marius,Kukta elevi:Jucan Marius,Kukta

Robert,Sirca VRobert,Sirca Vîîctorctor

CronicaCronicaCronicaCronica este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine cronologică evenimentele dintr-o este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine cronologică evenimentele dintr-o

anumită perioadă,anumită perioadă, după surse diverse, atât scrise, cât şi orale. In spaţiul medievalităţii româneşti, denumirea ei este de după surse diverse, atât scrise, cât şi orale. In spaţiul medievalităţii româneşti, denumirea ei este de

letopiseţletopiseţ şi limba şi limba de expresie este la început slavona, limba oficială, de cancelarie, preluată din mediul bisericesc care de expresie este la început slavona, limba oficială, de cancelarie, preluată din mediul bisericesc care

o consacrase ca o consacrase ca limba a culturii scrise. Ştefan cel Mare este promotorul acestei acţiuni, continuate ulterior şi de alţi limba a culturii scrise. Ştefan cel Mare este promotorul acestei acţiuni, continuate ulterior şi de alţi

domnitori, pentru ca domnitori, pentru ca în secolele următoare să devină operă de autor, atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească.în secolele următoare să devină operă de autor, atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească.CRONICACRONICA – tipologie în funcţie de autor sau iniţiator: – tipologie în funcţie de autor sau iniţiator: cronica domneascăcronica domnească este cronica oficială, întocmită sub directa supraveghere a domnului care a este cronica oficială, întocmită sub directa supraveghere a domnului care a

avut iniţiativa ei şi este expresia punctului de vedere oficial;avut iniţiativa ei şi este expresia punctului de vedere oficial; cronica de autorcronica de autor este cronica întocmită de un învăţat laic, exponent al clasei sociale cu acces la este cronica întocmită de un învăţat laic, exponent al clasei sociale cu acces la

instrucţie, care are iniţiativa de a fixa în scris evenimentele importante din istoria neamului său;instrucţie, care are iniţiativa de a fixa în scris evenimentele importante din istoria neamului său; cronica anonimăcronica anonimă este un tip de cronică al cărei autor nu este cunoscut; cercetările întreprinse este un tip de cronică al cărei autor nu este cunoscut; cercetările întreprinse

asupra acestor cronici, începând cu secolul al XIX-lea, au permis diferite ipoteze privind asupra acestor cronici, începând cu secolul al XIX-lea, au permis diferite ipoteze privind paternitatea lor; pentru a desemna presupusul autor, se foloseşte formula “ atribuită lui”.paternitatea lor; pentru a desemna presupusul autor, se foloseşte formula “ atribuită lui”.

Temele fundamentaleTemele fundamentale abordate de cronicari şi de ceilalţi autori preocupaţi de conştiinţa istorică a abordate de cronicari şi de ceilalţi autori preocupaţi de conştiinţa istorică a românilor sunt: românilor sunt:

originile originile limbalimba continuitatea continuitatea evenimentele istoriceevenimentele istorice instituţia domnieiinstituţia domniei

Formarea conştiinţei istoriceConştiinţa istorică se naşte din încercarea de a construi identitatea unui

popor, a unei naţiuni, prin raportare la alte popoare, la alte naţiuni. Câteva dimensiuni specifice acestei raportări sunt: situarea în timp şi în spaţiu,

evenimentele istorice, limba, cultura şi civilizaţia, mentalităţile. Incepând cu secolul al XVI-lea, preocupările privitoare la felul în care românii se înscriu în

cursul istoriei apar în documente scrise în limba slavonă. Acest interes se dezvoltă datorită contactelor pe care cei preocupaţi de formaţia lor

intelectuală încep să le aibă cu alte culturi şi alte civilizaţii. Primul român care afirmă, în lucrarea sa Hungaria (1536), scrisă în limba latină, originea romană şi unitatea limbii şi a poporului român este savantul umanist Nicolaus Olahus. Pasul important este făcut în acest domeniu de cronicarii moldoveni, cei care

la mijlocul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, scriind în limba română, pun bazele istoriografiei şi care, de asemenea, sunt

consideraţi a avea merite în crearea unui stil literar. Scrierile lor au ecou şi în Ţara Românească, unde apar alte cronici care continuă efortul de

reconstituire a istoriei mai îndepărtate sau mai recente. Dimitrie Cantemir se detaşează ca un istoric savant, acoperind, prin scrierile sale, atât spaţiul

universal, cât şi cel autohton. Intenţia autorului este de a elabora o descriere completă a trecutului poporului său. M.Kogălniceanu începe să editeze, în

1843, Letopiseţele Ţării Moldovei şi îndrumă programul revistei Dacia literară către formarea unei literaturi naţionale, pentru care tema istorica este

esenţială. De-a lungul timpului, conştiinţa istorica generează polarizări ( în perioada interbelică ) sau se supune ideologicului ( în perioada comunistă

apar teorii deformate despre originile şi vechimea românilor ).

Secolul al XV-lea şi al XVI-Secolul al XV-lea şi al XVI-lealea

Scrierile istorice cele mai cunoscute sunt:Scrierile istorice cele mai cunoscute sunt: Analele Analele – scrieri istorice în care sunt înregistrate, an cu an, întâmplările – scrieri istorice în care sunt înregistrate, an cu an, întâmplările

importante din viaţa unui popor;importante din viaţa unui popor; Cronicile ( letopiseţe ) – Cronicile ( letopiseţe ) – lucrări istorice mai frecvente în Evul Mediu, care lucrări istorice mai frecvente în Evul Mediu, care

cuprind înregistrări cronologice a evenimentelor sociale şi politice;cuprind înregistrări cronologice a evenimentelor sociale şi politice; Cronografii –Cronografii – scrieri de factură istorică, începând cu facerea lumii, şi care se scrieri de factură istorică, începând cu facerea lumii, şi care se

bazează pe izvoare istorice, dar şi pe legende populare;bazează pe izvoare istorice, dar şi pe legende populare; Secolul al XV-lea şi al XVI-leaSecolul al XV-lea şi al XVI-lea:: cronici în limba slavonă:cronici în limba slavonă: cronici de curte prin care se fixează memoria unei colectivităţi conduse de un voievod;cronici de curte prin care se fixează memoria unei colectivităţi conduse de un voievod; au circulat numai în manuscris;au circulat numai în manuscris; primele texte închegate narativ, care depăşesc modelul enumerativ şi sec al analelor;primele texte închegate narativ, care depăşesc modelul enumerativ şi sec al analelor; primele forme de consemnare a istoriei prin prezentarea cronologică a evenimentelor primele forme de consemnare a istoriei prin prezentarea cronologică a evenimentelor

mai importante ale fiecărui an;mai importante ale fiecărui an; primele au fost scrise în Moldova ( anonime, la porunca lui Ştefan cel Mare );primele au fost scrise în Moldova ( anonime, la porunca lui Ştefan cel Mare ); originalele nu s-au păstrat, ci doar mai multe copii identificate după locul în care au originalele nu s-au păstrat, ci doar mai multe copii identificate după locul în care au

fost găsite;fost găsite; cronici despre Mihai Viteazul;cronici despre Mihai Viteazul; la acestea se adaugă cronici în versuri scrise în limba greacă;la acestea se adaugă cronici în versuri scrise în limba greacă;

Cronica lui Cronica lui ŞŞtefan cel tefan cel MareMare

LetopiseLetopiseţţul de la Bistriţaul de la Bistriţa , care a fost descoperit de I. Bogdan este un manuscris , care a fost descoperit de I. Bogdan este un manuscriscopiat la sfârşitul veacului al XVI-lea sau începutul celui de-al XVII-lea.Codicele copiat la sfârşitul veacului al XVI-lea sau începutul celui de-al XVII-lea.Codicele cuprinde cronica lui Manases cuprinde cronica lui Manases îîn traducere slavn traducere slavăă , urmat , urmatăă de de LetopiseLetopiseţţul moldovenescul moldovenesc. . Cronica lui Ştefan cel Mare este precedatCronica lui Ştefan cel Mare este precedatăă de o alt de o altăă cronic cronicăă de de îîntindere mai micntindere mai micăă care care îîncepe de la descncepe de la descăălecatul lui Dragoş (1359) şi merge plecatul lui Dragoş (1359) şi merge pâânnă ă la urcarea in domnie a lui Ştefan la urcarea in domnie a lui Ştefan cel Mare.Cronica marelui domn al Moldovei se cel Mare.Cronica marelui domn al Moldovei se îînfaţişeaza deci aici ca o continuitate a nfaţişeaza deci aici ca o continuitate a acestuia din urmacestuia din urmăă ,alc ,alcăătuind cu ea un singur trup,un singur letopiseţ,cu titlul : “Acesta e tuind cu ea un singur trup,un singur letopiseţ,cu titlul : “Acesta e letopiseţul de când cu voia lui Dumnezeu s-a letopiseţul de când cu voia lui Dumnezeu s-a îînceput nceput ŢŢara Moldoveneasca”ara Moldoveneasca”.. Letopiseţul Letopiseţul acesta nu este acesta nu este îînsa complet , fiindcnsa complet , fiindcăă lipsesc ultimele pagini. lipsesc ultimele pagini.

Letopiseţul de la Putna a fost publicat in Letopiseţul de la Putna a fost publicat in Vechile cronici moldovenesti pana la UrechiaVechile cronici moldovenesti pana la Urechia. . Originalul a fost gOriginalul a fost găăsit in Biblioteca Academiei teologice din Kiev. Materialele istorice sunt sit in Biblioteca Academiei teologice din Kiev. Materialele istorice sunt alcalcăătuite din cele mai vechi anale stuite din cele mai vechi anale sâârbeşti , din cea dintrbeşti , din cea dintăăi cronica bulgi cronica bulgăăreascreascăă si dintr-o si dintr-o versiune a cronicii moldoveneşti. Versiunea acestui letopiseţ este copiatversiune a cronicii moldoveneşti. Versiunea acestui letopiseţ este copiatăă de c de căăluglugăărul Isaia rul Isaia din mdin măănnăăstirea Slatina a Moldovei. Originalul pare sstirea Slatina a Moldovei. Originalul pare săă fi venit din m fi venit din măănnăăstirea Putna , fiindcstirea Putna , fiindcăă îîn cuprinsul textului se gn cuprinsul textului se găăsesc numeroase amsesc numeroase amăănunte privitoare la mnunte privitoare la măănnăăstirea Putna. stirea Putna.

Ştefan cel MareŞtefan cel Mare

Secolul al XVII-leaSecolul al XVII-lea

- cronici scrise în limba română in Moldova: - cronici scrise în limba română in Moldova: Letopiseţul Tarii MoldoveiLetopiseţul Tarii Moldovei de Grigore de Grigore Ureche, continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;Ureche, continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;

- cronici in limba polonă, în versuri şi în proză, scrise de Miron Costin;- cronici in limba polonă, în versuri şi în proză, scrise de Miron Costin; - o istorie a moldovenilor scrisă de Miron Costin;- o istorie a moldovenilor scrisă de Miron Costin; - cronici anonime muntene;- cronici anonime muntene; - cronici de autor din Ţara Românească;- cronici de autor din Ţara Românească;

Cronicile anonime munteneştia.Letopiseţul cantacuzinesc

Scurtele note analistice despre începuturi, o prescurtare a biografiei lui Nifon, istoria lui Mihai Viteazul,epoca tratată de Matei Basarab pana la Mihnea III Radul, toate acestea au fost adunate

laolaltă de un cronicar de la sfârşitul secolului al XVII - lea, de Stoica Ludescu ( se presupune)care a implinit din partea sa letopiseţul până la sfrâşitul domniei lui Şerban Cantacuzino. Cum această

implinire are caracterul unei cronici de familie, ostile altei părţi, s-a dat acestei porţiuni(1654-1688) numele de cronica Cantacuzinilor.

Trecând peste legenda lui Radu Negru(aflată la inceputul compilaţiei logofatului), putem observa, că şi în vechile anale moldovne, o listă a domnitorilor până la Radu cel Mare cu anii de

domnie si uneori cu ctitoriile şi războaiele lor(Ludescu copiază desigur din vechiul letopiseţ).De la Radu cel Mare înainte compilaţia lui Stoica Ludescu reproduce, dacă nu cumva această

parte era deja cuprinsă în vechile anale pământene, un fragment din viaţa patriarhului Nifon, scrisă de Gavril, preotul Muntelui Athos în care viaţa sfântului se impleteşte cu istoria Ţării Româneşti sub domniile lui Radu cel Mare , Mihnea cel Rau, Vlad Vodă cel Tânăr si Neagoe Basarab. Dupa Neagoe

Basarab compilaţia trece in revista domniile urmatoare concentrând expunerea, asupra luptelor fratricide dintre ficţiunile boiereşti in jurul scaunelor boiereşti.

Astfel, din frământări, din sânge şi din suferinţe se ţese istoria Ţării Române şi până la Mihai Viteazul.

Razboaiele sunt povestite fără amănunte precise, aşa de sumar şi de şters îincât nu mai avem impresia că au fost notate de cineva care ar fi luat parte la ele sau macar ar fi transcris ştirile

proaspete aduse de cei care se intorceau în triumf de pe câmpul de luptă.Nici măcar pacea care a stins pentru mai bine de zece ani vrajba dintre cei doi domni nu e

amintită. Nu mai vorbim de aducerea imprimeriilor din ţară.Este greu de crezut că un cărturar ca Udriste Năsturel, dacă ar fi el autorul, ar fi trecut cu

inima uşoară peste aceste evenimente. Acest lucru ar fi fost posibil doar dacă autorul compilaţiei nu ar fi folosit izvorul decât parţial, ceea ce nu este exclus.

Cronicarul cantacuzinesc stă astfel cu mult în urma cronicarilor moldoveni si prin lipsa de obiectivitate şi prin darul formei literare, dar el are meritul de a fi păstrat, in compilaţia sa, cele mai vechi anale ale Ţării Româneşti şi de a fi innodat povestirea evenimentelor de la descălecat până in

vremea sa.

Letopiseţul anonim al BălenilorRaspunsul partidei Bălenilor a venit prin pana foarte fin ascutita a lui

Radu Popescu, dacă e să credem părerea destul de răspândită astăzi, care-I atribuie, fără totuşi argumente convingătoare, nu doar cronica, semnată, de după 1700, ci si pe aceea, anonimă, care apucă lucrurile de la descălecat, la fel ca letopiseţul cantacuzinesc.Spre deosebire de Ludescu, cu spaimele şi superstiţiile lui de om bătrân, crescut in spirit creştin şi vorbitor numai al

limbii scripturilor, Radu Popescu are tonul unui om de lume, scolit in străinătate, s-ar zice, unde a invăţat istorie si trei, patru limbi, şi el este un curtean şi un diplomat încercat in slujba domnilor succesivi. Alegerea lui de către băleni, dacă asa s-a pus problema, ca să scrie versiunea cea bună a istoriei s-a dovedit norocoasă. Letopiseţul Bălenilor infăţişează intr-un mod

mult mai verosimil ticăloşiile Cantacuzinilor decât o face letopiseţul acestora cu ale Bălenilor. Ura lui Radu Popescu este mai putin delirantă decât a lui

Ludescu si, exceptând pasajul referitor la înscăunarea lui Şerban Cantacuzino ( care, in fond, I-a ucis tatăl) celelalte sunt mai degrabă viclene, cu bune

aduceri din condei,ţesând batjocura cu firul subţire al indiferenţei. Dincolo de asta, ceea ce atrage atentia la Radu Popescu, intr-o măsură mai mare decât la toţi cronicarii noştri, este ceea ce s-ar putea numi o artă a spectacolului.

Radu Popescu este un scriitor cursiv şi antrenant.

c. Letopiseţul anonim brâncovenescCea mai obiectivă ca şi ţinuta cea mai frumoasa, că factura

literară este insă o cronică pe care unii au atribuit-o lui Radu Popescu, dar care este considerată de N. Cartojan anonimă.

Cronica este alcătuită, după cum a arătat regretatul Giurescu, din două părţi inegale. Prima este alcătuită din”cinci şasimi din întinderea

totală a operei” şi istorişeşte mersul ascendent al domniei lui Brâncoveanu, care culminează în 1703, când, în vremuri de aparenţă

linişte, domnul, rupând toate firele intrigilor ţesute de duşmanii săi , se intoarce in Adrianopol in ţară, cu hatiserif din partea sultanului

garantâdu-i domnia până la sfârşitul vieţii.In a doua parte sunt descrise evenimentele externe din al căror

angrenaj s-a dezlănţuit războiul dintre Petru cel Mare şi turci, război care, in vâltoarea lui, a pregătit prăbuşirea lui Brâncoveanu.N. Cartojan declară că ” noi, istoricii literari, care căutăm in slova

strămoşească, dincolo de adevărul istoric, eternul omenesc prins in formele artei, trebuie să recunoaştem aci că, această repede expunere a faptelor[…]este de un real efect dramatic, pe care cronicarul ştie să-l

speculeze din punct de vedere literar “.

Grigore UrecheGrigore Ureche

GRIGORE GRIGORE URECHEURECHE

Grigore UrecheGrigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de seam (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de seamăă, a c, a căărui operrui operăă a a îînfruntat timpurile, ajungnfruntat timpurile, ajungâând pnd pâânnăă la noi la noi. . Cronicarul a Cronicarul a îînvnvățățat carte la Lvov, unde a studiat istoria, geografia, at carte la Lvov, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina si greaca, retorica limbile clasice latina si greaca, retorica şşi poetica.i poetica. ReReîîntors in ntors in ţţararăă a participat la via a participat la viaţţa politica politicăă mai mai îîntntââi ca logofi ca logofăăt, t, apoi spapoi spăătar. tar. ÎÎn vremea domniei lui Vasile Lupu a fost unul din sfetnicii apropian vremea domniei lui Vasile Lupu a fost unul din sfetnicii apropiaţţi ai acestuia, mare spi ai acestuia, mare spăătar, iar din tar, iar din anul 1642, urmanul 1642, urmâând calea pnd calea păărintelui srintelui săău a ajuns mare vornic al aceleau a ajuns mare vornic al aceleaşşi i ŢŢari de Jos.A murit in anul 1647 ari de Jos.A murit in anul 1647 şşi a fost i a fost îînmormnmormâântat intr-o criptntat intr-o criptăă de la m de la măănnăăstirea Bistristirea Bistriţţa din Moldova.a din Moldova.

Spre sfSpre sfâârrşşitul vieitul vieţţii, Grigore Ureche a ii, Grigore Ureche a îînceput snceput săă scrie scrie LetopiseLetopiseţţul Tarii Moldoveiul Tarii Moldovei, la care a , la care a muncit muncit îîntre anii 1642-1647. E unica lucrare cunoscutntre anii 1642-1647. E unica lucrare cunoscutăă, cuprinz, cuprinzâând evenimentele din perioada 1359-1594, nd evenimentele din perioada 1359-1594, rrăămasmasăă nefinisat nefinisatăă. . . Este o epoca care . Este o epoca care îîl face pe cronicar sa vorbeascl face pe cronicar sa vorbeascăă despre Moldova ca despre o despre Moldova ca despre o ţarţarăă “ mişc “ mişcăătoare şi neaşezattoare şi neaşezatăă “ aflat “ aflatăă in calea r in calea răăututăăţilor din cauza cţilor din cauza căărora “ de multe ori se frora “ de multe ori se făăceau ceau rrăăzboaie “ ţara fiind przboaie “ ţara fiind prăădatdatăă si ars si arsăă, b, bâântuitntuităă de foamete cu rare vremuri de bucurii si linişte. de foamete cu rare vremuri de bucurii si linişte. ÎÎn n aceste condiţii principala atitudine a oamenilor e lupta, traceste condiţii principala atitudine a oamenilor e lupta, trăăssăătura moraltura moralăă definitorie este vitejia, iar definitorie este vitejia, iar modelul eroic e Ştefan cel Mare. Prin el Grigore Ureche urmmodelul eroic e Ştefan cel Mare. Prin el Grigore Ureche urmăăreşte sreşte săă trezeasc trezeascăă in contemporani in contemporani sentimentul patriotic si ideea csentimentul patriotic si ideea căă jugul turcesc poate fi jugul turcesc poate fi îînlnlăăturat. Cronicarul prezintturat. Cronicarul prezintăă c cââteva teva momente din viaţa domnitorului: imprejurarea morţii, portretul, sentimentele poporului la moartea momente din viaţa domnitorului: imprejurarea morţii, portretul, sentimentele poporului la moartea domnitorului, intrarea lui in legenddomnitorului, intrarea lui in legendăă, starea vremii in acel an, , starea vremii in acel an, șși o scurta i o scurta șși precisi precisăă îînsemnare nsemnare istoriograficistoriograficăă. .

Grigore Ureche deschide arta portretului prin concizia exprimGrigore Ureche deschide arta portretului prin concizia exprimăărilor memorabile realizrilor memorabile realizâând un nd un elogiu al domnitorului exemplar: “Fost-au acest Ştefan Vodelogiu al domnitorului exemplar: “Fost-au acest Ştefan Vodă,ă,om nu mare de stat, mom nu mare de stat, mâânios si de nios si de grabgrabăă a v a văărsa srsa sâânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omornge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorââia fia făărrăă giudeţ. Amintrelea era un om giudeţ. Amintrelea era un om îîntreg la fire, nelenentreg la fire, neleneșșu, u, șși lucru si lucru săău u îîl l șștia a-l acoperi, si unde nu gtia a-l acoperi, si unde nu gâândeai acolo ndeai acolo îîl aflai. La lucruri de l aflai. La lucruri de rrăăzboaie mezboaie meșșter; unde era nevoie ter; unde era nevoie îînsunsușși se vi se vâârrââia ca via ca văăzzâându-l ai sndu-l ai săăi si să nu să indărăpteze si de ă nu să indărăpteze si de aceea raru razboiaceea raru razboi nu biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea n nu biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierdea năădejdea, cdejdea, căă șștiindu-se ctiindu-se căăzut jos, se zut jos, se rrăădica deasupra biruitorilor”.dica deasupra biruitorilor”.

Cronicarul obiectiv prezinta calitatile si defectele domnitorului fapt ce umanizeaza eroul. Cronicarul obiectiv prezinta calitatile si defectele domnitorului fapt ce umanizeaza eroul. Portretul fizic e doar schitat in propozitii negative cu sens pozitiv “ om nu mare de stat” ceea ce Portretul fizic e doar schitat in propozitii negative cu sens pozitiv “ om nu mare de stat” ceea ce contrasteaza cu avalansa de atribute morale: impulsivitatea domnitorului autoritar care are drept contrasteaza cu avalansa de atribute morale: impulsivitatea domnitorului autoritar care are drept de viata si de moarte asupra supusilor sai: “manios si de graba a varsa sange”. Energic preocupat de viata si de moarte asupra supusilor sai: “manios si de graba a varsa sange”. Energic preocupat este omniprezent “unde nu gandeai acolo il aflai”. In politica externa exceleaza prin spiritul de este omniprezent “unde nu gandeai acolo il aflai”. In politica externa exceleaza prin spiritul de luptator fiind un excelent strateg si conducator de osti “la lucruri de razboaie mester”, cunoaste luptator fiind un excelent strateg si conducator de osti “la lucruri de razboaie mester”, cunoaste puterea exemplului “unde era nevoie insusi se varaia ca vazandu-l ai sai sa nu se indarapteze”, dar puterea exemplului “unde era nevoie insusi se varaia ca vazandu-l ai sai sa nu se indarapteze”, dar si prin optimism si prin spiritism diplomatic “stiindu-se cazut jos se ridica deasupra biruitorilor”. Se si prin optimism si prin spiritism diplomatic “stiindu-se cazut jos se ridica deasupra biruitorilor”. Se remarca rolul inversiunii al epitetului si al antitezei in realizarea portretului moral. remarca rolul inversiunii al epitetului si al antitezei in realizarea portretului moral.

Cronicarul motivează scrierea acestui letopiseţ din simplul pretext "ca să nu se înece ...anii cei trecuţi" şi să lase urmaşilor amănunte despre cele ce au fost să

se petreacă in anii de demult, dar şi din grija că aceştia să nu rămană "asemenea fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte". E de accentuat

importanţa pe care o acordă cronicarul istoriei in trezirea şi creşterea conştiinţei naţionale a poporului, "Letopiseţul Ţării Moldovei" constituind începutul

istoriografiei în limba română.Grigore Ureche a consemnat in mod obiectiv evenimentele şi întimplările cele mai importante, ţinând foarte mult sa fie nu un

"scriitoriu de cuvinte deşarte ce de dereptate". Grigore Ureche a deschis un nou drum în literatura istorica

română, care avea să contribuie la elaborarea unor opere dintre cele mai importante in literatura româneasca veche. Acest drum a fost continuat în primul rând de Miron Costin, care are cuvinte de laudă pentru predecesor,

pentru dragostea lui de ţara, nelăsându-şi patria “să rămâie întru întunerecul neştiinţei”.

Miron CostinMiron Costin

Miron CostinMiron CostinMiron Costin nMiron Costin năăscut in anul 1633, avea aproape 5 ani in 1638 cscut in anul 1633, avea aproape 5 ani in 1638 câând devine nobil polon.nd devine nobil polon.Era al doilea fiu, Era al doilea fiu, îîntre cei 11 copiintre cei 11 copii..Costinii fCostinii făăceau parte dintr-o familie care se ridicase ceau parte dintr-o familie care se ridicase recent din punct de vedere politic, recent din punct de vedere politic, şşi-i-şşi adunase o avere i adunase o avere îînsemnatnsemnatăă in mo in moşşii ii şşi sate.Tati sate.Tatăăl l ssăău, Iancu Costin, a fost silit su, Iancu Costin, a fost silit săă fug fugăă î în Polonia, cu familia.Acolo a cn Polonia, cu familia.Acolo a căăppăătat o cettat o cetăătenie tenie polonpolonăă şşi i şşi-a dat copiii la i-a dat copiii la şşcoalcoalăă. El apare pentru. El apare pentru î îintintââia oaia oaăă îîn documentele istorice, care n documentele istorice, care a ajuns postelnic al doilea (1626), mare postelnic (1630-1632) sub Moise Movila a ajuns postelnic al doilea (1626), mare postelnic (1630-1632) sub Moise Movila şşi mai pe i mai pe urmurmăă hatman (1633). Ioan sau Iancu Costin a f hatman (1633). Ioan sau Iancu Costin a făăcut parte dintre boierii filopoloni. Familia cut parte dintre boierii filopoloni. Familia Costin se stabileCostin se stabileşşte in Polonia lte in Polonia lâângngăă Bar Bar şşi capi capăăttăă îîn arendn arendăă mo moşşia Novosilca Nova. Astfel,ia Novosilca Nova. Astfel,Miron Costin intrMiron Costin intră îă în rn râândurile nobilimiii polone de la varsta de cinci ani ndurile nobilimiii polone de la varsta de cinci ani şşi se bucuri se bucurăă de de privilegiile acordate acesteia. Marele cronicar moldovean aprivilegiile acordate acesteia. Marele cronicar moldovean a î învnvăţăţat in condiat in condiţţii apropiate deii apropiate de acelea in care s-a pregacelea in care s-a pregăătit Ureche. Adtit Ureche. Adăăugugâând atitudinii lirice rigoarea investigativnd atitudinii lirice rigoarea investigativăă, , Miron Costin este creatorul prozei Miron Costin este creatorul prozei ş ştiintiinţţifice romifice romââneneşşti, ti, îîn “De neamul moldovenilor”.n “De neamul moldovenilor”. Cultura romCultura româânnăă a a îînceput snceput săă se individualizeze inc se individualizeze incăă din secolul al XVI-lea din secolul al XVI-lea şşi i îîn prima n prima jumatate a celui urmjumatate a celui urmăător. tor. Grigore Ureche nu facea decGrigore Ureche nu facea decâât st săă afirme plenar aceas afirme plenar această tă individualizare. individualizare. Confirmareaei a Confirmareaei a fost ffost făăcutcutăă prin hot prin hotăărrâârea lui Miron Costin de a continua “Letopiserea lui Miron Costin de a continua “Letopiseţţul” ul” îînceput de Ureche, dar nceput de Ureche, dar şşi prin inaugurarea i prin inaugurarea unor genuri unor genuri şşi specii literare noi.i specii literare noi.

La Miron Costin La Miron Costin îîntntââlnim pentru ultima oarlnim pentru ultima oarăă un echilibru intre tenta un echilibru intre tentaţţia povestirii ia povestirii şşi efortul de pozitivare ai efortul de pozitivare ademostrademostraţţiei. Miron Costin iiei. Miron Costin işşi i îîncheie predoslovia la “Letopisencheie predoslovia la “Letopiseţţ” cu f” cu făăggăăduinduinţţa unui “letopisea unui “letopiseţţ î întreg” si cu regretul de ntreg” si cu regretul de a nu-l fi realizat a nu-l fi realizat î încncăă. Cel din 1675 este prezentat ca o parte dintr-un plan mult mai vast : “Fost-au g. Cel din 1675 este prezentat ca o parte dintr-un plan mult mai vast : “Fost-au gâândul mieu, ndul mieu, iubite cetitorule, siubite cetitorule, săă fac letopise fac letopiseţţul ul ţăţării noastre Moldovei din descrii noastre Moldovei din descăălecatul ei cel dintlecatul ei cel dintââi […] i […] şşi urdzisam i urdzisam ş şi i î începncepăătura tura letopiseletopiseţţului”. El este adevului”. El este adevăăratul intemeietor al tradiratul intemeietor al tradiţţiei istoriografice in cultura romiei istoriografice in cultura romââneascneascăă, fiind primul care , fiind primul care ininţţelege selege săă lucreze dup lucreze dupăă un plan clar, cunosc un plan clar, cunoscâând dinainte locul fiecnd dinainte locul fiecăărui detaliu informativ rui detaliu informativ ş şi fi făăccâând eforturi nd eforturi concon ş ştiente si metodice in privintiente si metodice in privinţţa documenta documentăării.rii.

Miron Costin este primul intelectual romMiron Costin este primul intelectual româân la care putem surprinde o n la care putem surprinde o î încercare (bazatncercare (bazatăă mai mult pe intui mai mult pe intuiţţii ii decdecâât pe demonstrat pe demonstraţţie) de a fundamenta o metaistorie. El a inie) de a fundamenta o metaistorie. El a inţţeles celes căă istoria nu este doar o succesiune (ordonare istoria nu este doar o succesiune (ordonare cronologiccronologicăă), ci), cişşsi cauzalitate, monument cultural si si cauzalitate, monument cultural si îîndreptar politic.El ndreptar politic.El îşîşi i îîndreaptndreaptăă o mare parte a eforturilor spre o mare parte a eforturilor spre llăămurirea originii poporului, a cmurirea originii poporului, a căărei necunoarei necunoaşştere o depltere o deplâânge deseori. El este primul romnge deseori. El este primul româân care a dedicat acestei n care a dedicat acestei probleme o probleme o îîntreagntreagăă lucrare (“De neamul moldovenilor”), anticipat lucrare (“De neamul moldovenilor”), anticipatăă prin cele dou prin cele douăă lucr lucrăări in limba polonri in limba polonăă..

Cu Miron Costin suntem pentru ultima oarCu Miron Costin suntem pentru ultima oarăă intr-o stare de relativ echilibru intr-o stare de relativ echilibru î între istorie si literaturntre istorie si literaturăă. Pentru el . Pentru el poepoeţţii mai erau “dascii mai erau “dascăăli”, “vestili”, “vestiţţi istorici” i istorici” şşi adevi adevăăratele istorii mai erau citite ca literaturratele istorii mai erau citite ca literaturăă beletristic beletristicăă..

Ion NeculceIon Neculce

Ion NeculceIon Neculce Cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaş sau Cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaş sau

le-a cunoscut de aproape. În prefaţă ne spune că până la Duca-Vodă s-a slujit de le-a cunoscut de aproape. În prefaţă ne spune că până la Duca-Vodă s-a slujit de diferitele izvoare ce a aflat pe la unii şi alţii, "iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte diferitele izvoare ce a aflat pe la unii şi alţii, "iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea ştiinţă, câte s-au tâmplat de au fost în viaţa nimănui, ce am scris singur dintru a mea ştiinţă, câte s-au tâmplat de au fost în viaţa mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc şi să scriu că au fost scrise în inima mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc şi să scriu că au fost scrise în inima mea". mea". LetopiseţulLetopiseţul este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O seamă de cuvinte ce este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O seamă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni şi în letopiseţe nu sunt scrise...".sunt auzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni şi în letopiseţe nu sunt scrise...". Neculce nu era prea învăţat, dar era om cu bun simţ, cu pricepere de a judeca Neculce nu era prea învăţat, dar era om cu bun simţ, cu pricepere de a judeca lucrurile, câştigată prin amestecul direct în afacerile statului şi cu un deosebit talent lucrurile, câştigată prin amestecul direct în afacerile statului şi cu un deosebit talent de a povesti. Se poate zice că el e cel mai literat din toţi cronicarii Moldovei. El ştie de a povesti. Se poate zice că el e cel mai literat din toţi cronicarii Moldovei. El ştie foarte adesea să găsească cuvântul just pentru a zugrăvi o situaţie sau pe un om. foarte adesea să găsească cuvântul just pentru a zugrăvi o situaţie sau pe un om. Aproape toţi domnii, despre care vorbeşte în cursul cronicii sale, au câte un scurt Aproape toţi domnii, despre care vorbeşte în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică. De la el aflăm că Dumitraşcu Cantacuzino (1684-85), portret sau câte o caracteristică. De la el aflăm că Dumitraşcu Cantacuzino (1684-85), era "om nestătător la voroavă (vorbă), amăgitor, geambaş de cai de la Fanarera "om nestătător la voroavă (vorbă), amăgitor, geambaş de cai de la Fanar din din Ţarigrad", Constantin Cantemir (1685-1693), "carte nu ştia, ci numai iscălitura Ţarigrad", Constantin Cantemir (1685-1693), "carte nu ştia, ci numai iscălitura învăţase de o făcea; practică bună avea: mânca bine şi bea bine. La stat nu era mare, învăţase de o făcea; practică bună avea: mânca bine şi bea bine. La stat nu era mare, era gros, burduhos, rumăn la faţă, buzat, barba îi era albă ca zăpada". Fiul acestuia, era gros, burduhos, rumăn la faţă, buzat, barba îi era albă ca zăpada". Fiul acestuia, Antioh Vodă (1695-1700) era om mare la trup, chipeş, la minte Antioh Vodă (1695-1700) era om mare la trup, chipeş, la minte aşezat, judecător drept; nu prea era cărturar, numai nici era prost. Minciunile aşezat, judecător drept; nu prea era cărturar, numai nici era prost. Minciunile

nu le iubea; la avere nu era lacom; era şi credincios la jurământ. Mânie avea nu le iubea; la avere nu era lacom; era şi credincios la jurământ. Mânie avea straşnică; de multe ori răcnea tare, cam cu grabă".straşnică; de multe ori răcnea tare, cam cu grabă".

Dar nu nu numai pe indivizi îi plăcea lui Neculce să-i Dar nu nu numai pe indivizi îi plăcea lui Neculce să-i caracterizeze, ci caracterizeze, ci şi grupurile, naţiunile (psihologia socială nu-i era străină). şi grupurile, naţiunile (psihologia socială nu-i era străină). Despre tătari ne Despre tătari ne spune că sunt lupi apucători, iar despre greci are un faimos spune că sunt lupi apucători, iar despre greci are un faimos pasagiu, din care pasagiu, din care reproducem aci câteva rânduri: reproducem aci câteva rânduri: ““La grec milă, sau omenie, La grec milă, sau omenie, sau dreptate, sau sau dreptate, sau nevicleşug, sau frica lui Dumnezeu, nici unele de nevicleşug, sau frica lui Dumnezeu, nici unele de acestea nu sunt. Numai când acestea nu sunt. Numai când nu poate să facă rău se arată cu nu poate să facă rău se arată cu blândeţe, iar inima şi firea tot cât ar putea blândeţe, iar inima şi firea tot cât ar putea este să facă răutateeste să facă răutate””..

ConcluziiConcluziiCronicarii moldoveni si munteni au bazele procesului de construire a Cronicarii moldoveni si munteni au bazele procesului de construire a

istoriografiei române care va face posibilă apariţia în epoca paşoptistă istoriografiei române care va face posibilă apariţia în epoca paşoptistă a primilor istoriografici români. a primilor istoriografici români.

Recuperând prin opera lor “ Istoria românilor de la începuturi “ Recuperând prin opera lor “ Istoria românilor de la începuturi “ cronicarii au pus pentru prima oară problema originii latine a poporului cronicarii au pus pentru prima oară problema originii latine a poporului român. Afirmaţia făcută de Grigore Ureche potrivit căruia toţi românii “ român. Afirmaţia făcută de Grigore Ureche potrivit căruia toţi românii “

de la râm se trag “ a fost reluată de Miron Costin in cronica sa si de la râm se trag “ a fost reluată de Miron Costin in cronica sa si dezvoltată in tratatul “ De neamul Moldovenilor ” . Aceeaşi concepţie dezvoltată in tratatul “ De neamul Moldovenilor ” . Aceeaşi concepţie se găseşte şi îin opera lui C.Cantacuzino. Ideea romanităţii poporului se găseşte şi îin opera lui C.Cantacuzino. Ideea romanităţii poporului

român pusă de cronicari în legătură cu aceea a latinităţilor limbii român pusă de cronicari în legătură cu aceea a latinităţilor limbii române a contribuit la formarea con ştiinţei naţionale.române a contribuit la formarea con ştiinţei naţionale.Dincolo de aspectul pur istoric cronicile au şi o valoare literară. Dincolo de aspectul pur istoric cronicile au şi o valoare literară.

Aici se întâlnesc într-o formă incipientă procedee ale prozei artistice: Aici se întâlnesc într-o formă incipientă procedee ale prozei artistice: portretul ( Grigore Ureche ), descrierea ( Miron Costin ), naraţiunea si portretul ( Grigore Ureche ), descrierea ( Miron Costin ), naraţiunea si dialogul (Ion Neculce). Influenţa cronicarilor asupra literaturii române dialogul (Ion Neculce). Influenţa cronicarilor asupra literaturii române

moderne e indiscutabilă. Autori precum Costache Negruzzi , Vasile moderne e indiscutabilă. Autori precum Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Sadoveanu ş.a. s-au inspirat Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Sadoveanu ş.a. s-au inspirat

din opera lor.din opera lor.

Bibliografie:

1.N. Cartojan, “Istoria literaturii române vechi”2.G. Călinescu, “Istoria literaturii române de la origini pân în prezent”

3.Nicolae Manolescu, “Istoria critic a literaturii române”4.N. Cartojan, “Istoria literaturii române vechi”

5.Dicţionarul enciclopedic român6.Grigore Ureche, Letopiseţul

7.Miron Costin, De neamul moldovenilor8.Dan Horia Mazilu, Cronicari moldoveni – Antologie9.Dan Horia Mazilu, Recitind literatura român veche

10.Eugen Negrici, Naraţiunea în criticile lui Grigore Ureche si Miron Costin

11.Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii române12.Istoria literaturii române, vol I

13.Dumitru Velciu, Grigore Ureche14.Mircea Scarlat, Miron Costin

15.Ion Rotaru, Valori expresive in literatura român veche

Test de evaluareTest de evaluare Ce este cronica?Ce este cronica? ((CronicaCronica este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine este scrierea istorică în care sunt consemnate în ordine

cronologică evenimentele dintr-o anumită perioadăcronologică evenimentele dintr-o anumită perioadă)) Cine e primul romCine e primul româân care afirmn care afirmăă originea rom originea româânnăă si unitatea limbii si si unitatea limbii si

a poporului roma poporului româân? n? (Grigore Ureche)(Grigore Ureche) Unde a fost gUnde a fost găăsit originalul Letopisesit originalul Letopiseţţului de la Putna? ului de la Putna? ((ÎÎn Biblioteca Academiei teologice de la Kiev)n Biblioteca Academiei teologice de la Kiev) CCâând a nd a î început snceput săă scrie Grigore Ureche “Letopise scrie Grigore Ureche “Letopiseţţul ul ŢăŢării Moldovei”?rii Moldovei”? (spre sf(spre sfâârrşşitul vieitul vieţţii ii îîntre anii 1642 – 1647)ntre anii 1642 – 1647) Cine este creatorul prozei Cine este creatorul prozei ş ştiintiinţţifice romifice romââneneşşti? ti? (Miron Costin) (Miron Costin) Cine este primul romCine este primul româân la care putem surprinde o incercare de a n la care putem surprinde o incercare de a

fundamenta o metaistorie?fundamenta o metaistorie? (Miron Costin)(Miron Costin) Cine cuprinde evenimentele dintre anii 1662 si 1743 ?Cine cuprinde evenimentele dintre anii 1662 si 1743 ? (Ion Neculce)(Ion Neculce) Cine au pus pentru prima oarCine au pus pentru prima oarăă problema latinit problema latinităţăţii a poporului ii a poporului

romromâân?n? (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce)(Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce)