ANAGEMENTUL FONDURILOR PUBLICE. STUDIU DE CAZ : ANALIZA BUGETULUI MUNICIPIULUI PLOIESTI

Sistemul indicatorilor statistico-financiari la nivel local

Descentralizarea si dezvoltarea unui sistem de administratie locala bazat pe autonomie locala, pot

fi realizate numai cu conditia asigurarii unei finantari corespunzatoare. Pentru ca autonomia

administratiilor locale sa fie deplina, trebuie sa se refere atat la independenta manageriala cat si la

autonomia financiara a acestora, care se manifesta in primul rand prin posibilitatea acoperirii

cheltuielilor comunitatii locale cu resurse proprii.

De altfel, Carta Europeana defineste autonomia locala ca "dreptul si capacitatea efectiva a

colectivitatii locale de a rezolva si gestiona, in cadrul legii, sub proprie raspundere si in favoarea

populatiei lor, o parte importanta a treburilor publice" [1].

Aceasta finantare sau autofinantare a comunitatii locale se realizeaza prin intermediul finantelor

publice locale, respectiv cu ajutorul bugetelor unitatii administrativ- teritoriale. Bugetul local,

conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie

2007 (abrogand OG nr.45/2003), este documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an

veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.

Bugetul local poate fi considerat principalul instrument prin care administratiile locale realizeaza

politica sociala si economica in profil teritorial, prin intermediul caruia sunt sustinute o serie de

activitati de interes public local (invatamant, sanatate, cultura, asistenta si protectie sociala etc.).

Strategia fundamentala, planificarea si controlul actiunilor unei autoritati locale se constituie in

bugetul acesteia. Bugetul este folosit in planificarea si ghidarea autoritatilor locale in cadrul anului

fiscal si serveste ca baza pentru rapoartele catre Consiliul Local, Ministerul Finantelor Publice si

cetateni [2].

Ca balanta financiara, bugetul local cuprinde un ansamblu de indicatori statistici absoluti, cu privire

la cheltuielile propuse si veniturile necesare pentru a le finanta.

Pe baza indicatorilor statistici absoluti, se pot calcula indicatori derivati, care impreuna cu cei dintai,

ofera o imagine clara asupra situatiei financiare a comunitatii locale si stau la baza fundamentarii

deciziilor si strategiilor autoritatilor locale.

Indicatorii statistici utilizati in analiza financiara a bugetului local se grupeaza in doua

categorii: indicatori privind veniturile si indicatori privind cheltuielile.

Indicatorii statistici privind veniturile

Pornind de la modul de calcul si functia acestora in analiza financiara, consideram ca

indicatorii veniturilor bugetului local pot fi la randul lor grupati in:

Indicatori privind structura veniturilor publice locale, care exprima contributia diferitelor

surse la constituirea resurselor financiare ale localitatii si se calculeaza potrivit relatiei:

                                                                                                   

unde:

- ponderea veniturilor locale din sursa i in total venituri;

VLi - venituri ce provin din sursa i;

ΣVLi -total venituri locale.

Potrivit Legii nr. 273/2006privind finantele publice locale, in structura veniturilor

bugetelor locale se includ:

a)           venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte,

alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

b)           sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c)           subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

d)           donatii si sponsorizari.

Dintre indicatorii ce privesc structura veniturilor publice locale, foarte sugestiv este

indicatorul rata veniturilor propriicare exprima ponderea veniturilor proprii in total venituri realizate:

                                                                                                     

unde:

VLpr - venituri proprii realizate;

ΣVLi -total venituri locale.

Indicatorul anterior cuantifica gradul de independenta financiara a bugetului local fata

de sursele prelevate de la bugetul de stat; cu cat nivelul lui este mai mare, cu atat gradul de

autonomie financiara a unitatii administrativ-teritoriale este mai ridicat.

Indicatorii privind dinamica veniturilor, utilizati pentru evidentierea evolutiei in timp a

veniturilor bugetelor locale.

Cei mai utilizati indicatori ai dinamicii bugetelor locale sunt:

Modificarea absoluta

       (cu baza fixa)                                                                          

       (cu baza in lant)                                                                  

unde: 

VLt -veniturile locale in anul curent;

VL0 -veniturile locale in anul de baza;

VLt-1 -veniturile locale in anul precedent.

Indicele de dinamica

           (cu baza fixa)                                                                         

       (cu baza in lant)                                                                      

Ritmul de dinamica

          (cu baza fixa)                                                                   

       (cu baza in lant)                                                                

Indicatori privind gradul de realizare a veniturilor, exprima ponderea veniturilor

incasate fata de veniturile planificate:

                                                                                                        

unde:

VLr - venituri locale realizate (incasate);

VLpl - venituri locale planificate.

Analiza bugetului local cu ajutorul acestui indicator permite adoptarea de masuri in

cadrul managementului financiar, pentru accelerarea incasarilor.

Indicatori de intensitate, care furnizeaza informatii privind potentialul financiar al

localitatii de a asigura un anumit nivel al dezvoltarii locale:

                                                                                                                      

unde:

- venituri publice locale medii pe un locuitor

VL - valoarea totala a veniturilor publice locale

- efectivul mediu al populatiei localitatii

Indicatorii statistici privind cheltuielile

Acesti indicatori evidentiaza modul de utilizare a resurselor banesti ale bugetului local, eficienta

utilizarii acestora, gradul de depenednta financiara fata de bugetul statului.

Ca si indicatorii veniturilor, indicatorii statistici ai cheltuielilor se grupeaza in:

Indicatori privind structura cheltuielilor publice locale, care exprima destinatia acestor

cheltuieli, dupa diferite criterii:

1.      dupa domenii:

-autoritati publice si actiuni externe;

-alte servicii publice generale;

-tranzactii privnd datoria publica si imprumuturi;

-ordine publica si siguranta nationala;

-invatamant;

-sanatate;

-cultura, recreere si religie;

-asigurari si asistenta sociala;

-locuinte, servicii si dezvoltare publica;

-protectia mediului;

-combustibil si energie;

-transporturi;

2.      dupa obiect:

-cu personalul;

-materiale si servicii;

-transferuri si subventii;

-dobanzi;

-cheltuieli de capital;

Indicatorii de structura, care evidentiaza prioritatile autoritatilor locale, in utilizarea resurselor

financiare ale comunitatii, se calculeaza potrivit relatiei:

                                                                                                      

unde:

- ponderea cheltuielilor locale din domeniul i in total cheltuieli publice;

CLi - cheltuieli pentru domeniul i;

ΣVLi -total cheltuieli locale.

Potrivit realtiei anterioare, se calculeaza diferiti indicatori de structura, care poarta denumiri

specifice, in functie de categoria de cheltuieli a carei pondere se stabileste:

Rata cheltuielilor autoritatilor publice, indicator ce exprima costul administrarii

serviciilor locale:

                                                                                                   

unde:

CLae - cheltuieli privind autoritatile publice.

Rata cheltuielilor pentru invatamant, indicator ce permite aprecieri privind partea din

resursele publice locale, utilizata pentru domeniul invatamant:

                                                                                                     

unde:

CLi - cheltuieli pentru invatamant.

Rata cheltuielilor pentru sanatate, exprima ponderea pe care o detin aceste cheltuieli in

totalul cheltuielilor publice locale, permitand aprecieri asupra alocarii de resurse publice locale in

acest domeniu:

                                                                                                      

unde:

CLs - cheltuieli pentru sanatate.

In acelati mod se calculeaza  ponderea (rata) fiecarei categorii de cheltuieli in total

cheltuieli publice locale (asigurari si asistenta sociala, protectia mediului, transporturi, locuinte si

dezvoltare publica etc.).

Indicatorii privind dinamica cheltuielilor publice locale, arata tendinta de crestere,

mentinere sau diminuare a efortului financiar la nivelul comunitatilor locale [3].

Se pot calcula urmatorii indicatori de dinamica:

Modificarea absoluta

           (cu baza fixa)                                                                  

       (cu baza in lant)                                                                

unde: 

CLt -cheltuieli locale in anul curent;

CL0 -cheltuieli locale in anul de baza;

CLt-1 -cheltuieli locale in anul precedent.

Indicele de dinamica

           (cu baza fixa)                                                                       

       (cu baza in lant)                                                                   

Ritmul de dinamica

          (cu baza fixa)                                                                

       (cu baza in lant)

Indicatori privind gradul de realizare a cheltuielilor, exprima masura in care s-au

efectuat cheltuielile publice locale comparativ cu prevederile initiale, aprobate prin buget.

Acesti indicatori se pot calcula atat pentru total cheltuieli publice locale cat si pentru

categorii de cheltuieli, potrivit relatiei:

                                                                                                    

unde:

- rata de realizare a cheltuielilor publice locale;

CLr - cheltuieli publice locale realizate;

CLpl - cheltuieli publice locale planificate.

Indicatori de intensitate, care exprima intr-un mod elocvent efortul financiar local

pentru asigurarea unui anumit standard de viata.

In acest scop se calculeaza indicatorul cheltuieli bugetare medii pe locuitor:

                                                                                                                      

unde:

- cheltuieli publice locale medii pe un locuitor;

VL - valoarea totala a cheltuielilor publice locale;

- efectivul mediu al populatiei localitatii.

Calculat in dinamica, pe tipuri de cheltuieli, acest indicator permite realizarea de

comparatii cu alte unitati administrativ teritoriale.

Consideram ca, utilizarea indicatorilor statistico-financiari prezentati anterior constituie un ajutor

pretios pentru autoritatile locale, atat in fundamentarea proiectului bugetului local cat si in luarea

deciziilor operative sau in elaborarea strategiilor de dezvoltare.

Analiza statistica a veniturilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada 2004-2008

Realizarea obiectivelor politicilor economice, financiare, sociale, ecologice etc., la nivel

local depinde in mare masura, pe de o parte de nivelul si structura resurselor financiare iar pe de

alta parte de modul de repartizare a cheltuielilor publice locale pe destinatii. Veniturile si

cheltuielile publice ale colectivitatilor locale sunt cuprinse in bugetul local, care reprezinta un

important instrument de planificare si conducere a activitatii financiare la nivelul unitatilor

administrativ-teritoriale si care reflecta totodata si gradul de autonomie a administratiei locale fata

de puterea centrala.

Dinamica veniturilor bugetului local

Resursele financiare publice ale bugetului local al municipiului Ploiesti au avut in

perioada 2004-2008 pe total, o evolutie linara, crescatoare, pe categorii de venituri insa prezentand

o evolutie oscilanta, cu cresteri sau descresteri, de la un an la altul, determinate atat de

evolutia  economiei municipiului cat si de modificarile intervenite in legislatia din domeniul

finantelor publice locale (Anexa 1).

In termeni nominali (preturile fiecarui an) veniturile publice totale, ale municipiului

Ploiesti, au crescut de la 189575 mii lei RON in 2004, la 432767 mii lei RON in 2008 (Tabelul nr.1).

Tabelul 1

Evolutia veniturilor publice, in perioada 2004-2008

(preturi curente ale fiecarui an )

-mii lei RON-

2004 2005 2006 2007 2008Total venituri 189575 219903 233557 349803 432767  Venituri proprii 116018 141539 152363 226217 283828  Venituri curente 180757 213013 226358 312402 378141          -Venituri fiscale 160117 198323 207659 295277 352511          -Venituri nefiscale 20640 14690 18699 17125 25630   Venituri din capital 3500 6510 6200 2868 5870   Venituri de la bugetul de stat (subventii) 5318 380 999 34533 48756

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.

Din datele prezentate anterior, rezulta o crestere continua a veniturilor fiscale, in timp

ce veniturile nefiscale, din capital si de la bugetul de stat inregistreaza  atat cresteri cat si

descresteri.

Dinamica nominala a veniturilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica o crestere

a acestora de 2,3 ori in anul 2008 comparativ cu anul 2004. In termeni reali insa - luand in

considerare inflatia[4], veniturile publice din anul 2008 cresc comparativ cu anul 2004 de doar 1,7

ori (Tabelul nr. 2 si Graficul nr.1).

Tabelul nr.2

Dinamica veniturilor publice, in perioada 2004-2008

2004 2005 2006 2007 2008Dinamica nominala ( anul 2004 =100)

Total venituri 100,0 116,0 123,2 184,5 228,3  Venituri proprii 100,0 122,0 131,3 195,0 244,6  Venituri curente 100,0 117,8 125,2 172,8 209,2          -Venituri fiscale 100,0 123,9 129,7 184,4 220,2          -Venituri nefiscale 100,0 71,2 90,6 83,0 124,2   Venituri din capital 100,0 186,0 177,1 81,9 167,7   Venituri de la bugetul de stat (subventii) 100,0 7,1 18,8 649,4 916,8

Dinamica reala (anul 2004=100)Total venituri 100,0 106,4 106,1 151,6 173,8  Venituri proprii 100,0 111,9 113,0 160,2 186,3

  Venituri curente 100,0 108,1 107,8 142,0 159,3          -Venituri fiscale 100,0 113,6 111,6 151,5 167,6          -Venituri nefiscale 100,0 65,3 78,0 68,2 94,5   Venituri din capital 100,0 170,6 152,5 67,3 127,7   Venituri de la bugetul de stat (subventii) 100,0 6,6 16,2 533,6 698,0

Grafic nr.1

Dinamica veniturilor publice  ale municipiuluiPloiesti, in perioada 2004-2008

Dinamica reala pune in evidenta faptul ca cea mai mare crestere s-a inregistrat in

perioada analizata, in cazul veniturilor de la bugetul de stat (de aproape 7 ori), in timp ce veniturile

proprii au crescut  de numai 1,9 ori. Deasemenea, urmarind evolutia veniturilor nefiscale, in

termeni reali, in intreaga perioada 2005-2008 acestea au inregistrat niveluri inferioare anului 2004,

cu toate ca dinamica nominala indica in anul 2008 o crestere de 1,2 ori comparativ cu anul 2004.

Chiar daca dinamica reala a veniturilor nefiscale a fost negativa se poate remarca totusi o tendinta

de usoara crestere, in finalul perioadei analizate nivelul acestora apropiindu-se de cel al anului

2004 (94,5%). (Anexele 2 si 3).

O evolutie oscilanta s-a inregistrat in cazul veniturilor din capital, dinamica acestora

variind de la 170,6% in anul 2005 (comparativ cu anul 2004) la 67,3% in anul 2007.

Structura  veniturilor bugetului local

 In afara dinamici favorabile a volumului veniturilor publice ale municipiului Ploiesti, in

perioada 2004-2008 s-au produs si schimbari importante in structura pe surse de provenienta a

acestora (Anexa 4). Cea mai semnificativa modificare consta in cresterea ponderii veniturilor proprii

in total venituri, respectiv de la 61,2% in anul 2004, la 65,6% in anul 2008. Aceasta crestere

evidentiaza procesul de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale,

de restructurare a mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei.

Tabelul nr.3

Structura veniturilor publice, in perioada 2004-2008

- % -

  2004 2005 2006 2007 2008

Total venituri 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

     Venituri proprii 61,2 64,4 65,2 64,7 65,6

Venituri curente 95,4 96,9 96,9 89,3 87,4

   -venituri fiscale 84,5 90,2 88,9 84,4 81,5

       -cote si sume defalcate din impozitul pe venit 27,1 29,2 33,6 38,6 41,7

       -impozitul si taxa pe cladiri 11,7 14,2 12,6 12,7 10,5

       -impozitul si taxa pe teren 2,1 1,9 2,2 1,7 1,5

       -sume defalcate din TVA 34,1 35,4 34,3 25,4 23,1

       -impozitul pe mijloacele de transport 1,8 1,8 1,3 2,0 1,9

  -venituri nefiscale 10,9 6,7 8,0 4,9 5,9

Venituri din capital 1,8 2,9 2,7 0,8 1,3

Operatiuni financiare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Subventii 2,8 0,2 0,4 9,9 11,3

Modificari importante s-au inregistrat si in cazul veniturilor publice realizate din cote si

sume defalcate din impozitul pe venit, ponderea acestora in total venituri crescand de la 27,1% in

anul 2004 la 41,7% in anul 2008. Deasemenea in perioada analizata a crescut semnificativ si

ponderea veniturilor de la bugetul de stat (subventii), de la 2,8% in anul 2004 la 11,3% in 2008.   

In aceeasi perioada s-au inregistrat si scaderi ale ponderii unor surse importante la

bugetul municipiului Ploiesti. Astfel, scade ponderea in total venituri publice a sumelor defalcate din

TVA, de la 34,1% in anul 2004 la 23,1% in anul 2008 si a veniturilor nefiscale de la 10,9% la 5,9%.

Grafic nr.2

Dinamica ponderii principalelor surse de venit ale bugetului municipiului Ploiesti,

in perioada 2004-2008

In urma analizei structurii veniturilor bugetului municipiului Ploiesti precum si a

modificarilor structurale ce au intervenit in perioada 2004-2008, rezulta ca cea mai mare pondere

in intreaga perioada o detin veniturile curente (87,4% in anul 2008), urmate de veniturile din

subventii (11,3%). Aceste doua componente ale veniturilor bugetului local au avut o evolutie invers

proportionala, in sensul ca veniturile curente au scazut, pe masura ce veniturile din subventii au

crescut.

In cadrul veniturilor curente cea mai importanta sursa o reprezinta veniturile fiscale

(peste 90%) in timp ce veniturile nefiscale s-au situat in aproape intreaga perioada sub 10%. 

In ceea ce priveste structura veniturilor fiscale, se remarca faptul ca in anul 2008 mai

mult de jumatate (51,2%) proveneau din cote defalcate din impozitul pe venit si aproape o treime (28,4%) din sume defalcate din TVA, in timp ce din impozite si taxe locale ( impozitul si taxa pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport ) au provenit

mai putin de 20%.

Structura veniturilor fiscale pe cele trei mari categorii aminitite anterior, este sugestiv

prezentata in Graficul nr.

  Grafic nr.3

Structura veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Ploiesti,

in anii 2004 si 2008

Reprezentarea grafica evidentiaza, pe langa structura propriu-zisa a veniturilor fiscale si

modificarile structurale semnificative ce au avut loc in anul. 2008 comparativ cu anul 2004. Astfel,

se observa o crestere substantiala a veniturilor din cote defalcate din impozitul pe venit de la

32,1%  la 51,2%, crestere insotita de scaderea ponderii celorlalte doua componente.

Analiza statistica a cheltuielilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada 2004-2008

Cheltuielile publice, prin dimensiunea dar si prin modul de repartizare a lor pe

destinatii, joaca un rol decisiv in cresterea calitatii vietii in cadrul colectivitatiilor locale, constituind

totodata si o premisa esentiala in asigurarea unei dezvoltari durabile. Totodata, modul de

repartizare a cheltuielilor evidentiaza politica consiliului local, prioritatile pe care acesta le are in

domeniul economic si social.

Din fericire, in cazul Municipiului Ploiesti, fiind si resedinta de judet dar mai ales un

puternic centru industrial, cheltuielile publice au constituit, in general, nu numai in perioada

analizata, un suport al dezvoltarii locale (Anexa 5).

La fel ca si veniturile, cheltuielile publice ale municipiului Ploiesti au avut in perioada

2004 - 2008 o evolutie ascendenta, pe total, nivelul acestora crescand de la 189574 mii lei RON in

anul 2004, la 432767 mii lei RON in anul 2008 (Tabelul nr. 4).

Tabelul 4

Evolutia cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008

(preturi curente ale fiecarui an )

-mii lei RON-

2004 2005 2006 2007 2008Total cheltuieli 189574 219903 233557 327803 432767

Autoritati publice si actiuni externe 8111 13013 16061 22366 26280Invatamant 57185 69840 79531 102161 122959Sanatate 1846 2532 1410 1245 1460Cultura, recreere si religie 5000 6732 11607 22787 25985Asigurari si asistenta sociala 11233 13873 15360 19100 23075Locuinte, servicii si dezvoltare publica

22036 34871 33167 41410 46628

Protectia mediului 7400 7020 6914 11751 60044Combustibil si energie 31400 29000 31500 22700 38074Transporturi 30120 25752 30963 55959 58624Alte cheltuieli 15243 17270 7044 28324 29638

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.

Tendinta de crestere a nivelului cheltuielilor, inregistrata pe total, nu s-a regasit in

aceeasi proportie sau chiar s-au inregistrat diminuari la unele categorii (Anexele 6 si 7). Dinamica

nominala a cheltuielilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica o crestere a acestora de 2,3 ori

in anul 2008 comparativ cu anul 2004.

Tabelul 5

Dinamica cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008

2004 2005 2006 2007 2008Dinamica nominala ( anul 2004 =100)

Total cheltuieli 100,0 116,0 123,2 172,9 228,3Autoritati publice si actiuni externe 100,0 160,4 198,0 275,7 324,0Invatamant 100,0 122,1 139,1 178,6 215,0Sanatate 100,0 137,2 76,4 67,4 79,1Cultura, recreere si religie 100,0 134,6 232,1 455,7 519,7Asigurari si asistenta sociala 100,0 123,5 136,7 170,0 205,4Locuinte, servicii si dezvoltare publica 100,0 158,2 150,5 187,9 211,6Protectia mediului 100,0 94,9 93,4 158,8 811,4Combustibil si energie 100,0 92,4 100,3 72,3 121,3Transporturi 100,0 85,5 102,8 185,8 194,6

Dinamica reala (anul 2004=100)Total cheltuieli 100,0 106,4 106,1 142,1 173,8

Autoritati publice si actiuni externe 100,0 147,2 170,5 226,6 246,7Invatamant 100,0 112,0 119,7 146,8 163,7Sanatate 100,0 125,8 65,7 55,4 60,2Cultura, recreere si religie 100,0 123,5 199,8 374,5 395,7Asigurari si asistenta sociala 100,0 113,3 117,7 139,7 156,4Locuinte, servicii si dezvoltare publica 100,0 145,2 129,6 154,4 161,1Protectia mediului 100,0 87,0 80,4 130,5 617,8Combustibil si energie 100,0 84,7 86,4 59,4 92,3Transporturi 100,0 78,4 88,5 152,7 148,2

Grafic nr.4

Dinamica cheltuielilor publice  ale municipiuluiPloiesti, in perioada 2004-2008

In termeni reali insa - luand in considerare inflatia[5], cheltuielile publice din anul 2008

cresc comparativ cu anul 2004 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 5 si Graficul nr.4).

Asa cum mentionam anterior, nu toate categoriile de cheltuieli inregistreaza aceeasi

tendinta sau acelasi ritm cu cele totale. Astfel, in termeni reali, cea mai mare crestere s-a

inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia mediului, nivelul acestora crescand de 6,1 ori in

perioada analizata, urmate de cheltuielile pentru cultura, recreere si religie, al caror volum a fost in

anul 2008 de apropape 4 ori mai mare decat cel al anului 2004.

Exista si categorii de cheltuieli la care s-au inregistrat diminuari; astfel cheltuielile

reprezentand subventii acordate pentru energia termica livrata populatiei au scazut in perioada

analizata cu 7,7% iar cea mai drastica scadere a avut loc la cheltuielile pentru sanatate (-39,8%).

Graficul nr.5 este foarte relevant pentru dinamica reala inregistrata de principalele

categorii de cheltuieli de la bugetul municipiului Ploiesti. Acesta pune in evidenta, asa cum de altfel

precizam si anterior, urmatoarele tendinte:

   dinamica ascendenta, aproape exponentiala, a cheltuielilor pentru protectia mediului;

    tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura, recreere si

religie;

   tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a celor pentru

locuinte, servicii si dezvoltare publica;

   scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate.

Grafic nr.5

Dinamica principalelor categorii de cheltuieli publice  ale municipiului Ploiesti,

 in perioada 2004-2008

Dinamica rapida a nivelului cheltuielilor din domeniul  protectiei mediului, in special in

anul 2008 este rezultanta sumelor impresionante alocate de catre municipalitate (49,4 milioane lei

RON din totalul de 60,0 milioane lei RON destinate protectiei mediului) pentru modernizarea

sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din municipiul Ploiesti. Un alt capitol de cheltuieli

al bugetului local, la care s-a inregistrat o crestere masiva, a fost cel al cheltuielilor pentru cultura,

recreere si religie, cheltuieli ce au reprezentat in principal transferuri catre institutiile de cultura

(Teatrul "Toma Caragiu", Filarmonia "Paul Constantinescu", Clubul Sportiv Municipal si Administratia

Parcului memorial "Constantin Stere").

Structura  cheltuielilor bugetului local

Modificari importante s-au produs in perioada 2004-2008 in structura pe destinatii a

cheltuielilor publice locale (Tabelul 6).

Cele mai semnificative dintre aceste modificari se refera la cresterea ponderii

cheltuielilor destinate protectiei mediului de aproape 4 ori, respectiv de la 3,9% in anul 2004, la

13,9% in anul 2008, a celor pentru cultura, recreere si religie de la 2,6% la 6,0% si reducerea

ponderii cheltuielilor cu combustibilul si energia (subventii acordate pentru energia termica livrata

populatiei) de la 16,6% la 8,8%. Aceste modificari reflecta pe de o parte politica economica,

financiara, sociala etc., promovata de consiliul local iar pe de alta parte, schimbarile intervenite in

legislatia privind finantele publice locale.

Tabelul 6

Structura cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008

- % -

2004 2005 2006 2007 2008Total cheltuieli 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Autoritati publice si actiuni externe 4,3 5,9 6,9 6,8 6,1Invatamant 30,2 31,8 34,1 31,2 28,4Sanatate 1,0 1,2 0,6 0,4 0,3Cultura, recreere si religie 2,6 3,1 5,0 7,0 6,0Asigurari si asistenta sociala 5,9 6,3 6,6 5,8 5,3Locuinte, servicii si dezvoltare publica 11,6 15,9 14,2 12,6 10,8Protectia mediului 3,9 3,2 3,0 3,6 13,9Combustibil si energie 16,6 13,2 13,5 6,9 8,8Transporturi 15,9 11,7 13,3 17,1 13,5Alte cheltuieli 8,0 7,9 3,0 8,6 6,8

Ponderi importante in totalul cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti, detin si

cheltuielile din domeniul transporturilor si cel al locuintelor, serviciilor si dezvoltarii publice (Grafic

nr. 6).

  Grafic nr.6

Structura cheltuielilor publice ale bugetului municipiului Ploiesti,

in anii 2004 si 2008

Un aspect important in ceea ce priveste repartizarea cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti, il

reprezinta acela ca cea mai mare parte a acestora (aproximativ 30%) sunt alocate pentru

invatamant (deoarece cea mai mare parte din finantarea de baza si complementara a

invatamantului preuniversitar provine de la bugetul local) si cea mai mica parte (sub 1% in

majoritatea cazurilor) pentru sanatate.

Graficul anterior pune in evidenta aspectele mentionate, reliefand foarte sugestiv atat

structura cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti cat si modificarile structurale ce au avut loc in

perioada analizata. Putem constata de asemenea din grafic o crestere importanta (de la 23,1% in

anul 2004 la 32,5% in anul 2008) a ponderii categoriei "alte cheltuieli". La aceasta categorie am

cuprins - in afara de cheltuielile cu sanatatea, care dupa cum precizam anterior, sunt nesemnificative - cheltuielile cu autoritati publice si actiuni externe, cheltuieli cu alte servicii

publice generale, cheltuieli reprezentand tranzactii privind datoria publica si imprumuturi  si cele

pentru ordine publica si siguranta nationala. Dintre acestea cea mai mare pondere o au cheltuielile

cu autoritati publice si actiuni externe (Anexa 8), crescand de la 4,3% in anul 2004 la 6,1% in anul

2008.

Un alt aspect important legat de cheltuielile publice este cel legat de nivelul mediu al

acestora pe un locuitor. Aproape in intreaga perioada analizata (exceptie facand anul 2006), nivelul

mediu al cheltuielilor publice pe un locuitor, in municipiul Ploiesti a fost superior nivelului mediu

inregistrat la nivel national (Tabel nr. 7).

Tabelul 7

Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice, in municipiul Ploiesti, comparativ cu cel la nivel national, in perioada 2004-2008

-lei RON/locuitor

2004 2005 2006 2007 2008Total Tara 717,0 868,3 1176,4 1179,0 1580,2Municipiul Ploiesti 807,7 941,0 1008,4 1423,7 1887,7

Sursa datelor: Calcule efectuate pe baza datelor de populatie si bugete locale la nivel national din Anuarului Statistic al Romaniei 2008, INS Bucuresti si a datelor privind bugetul local din Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti

Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti comparativ cu

nivelul mediu pe tara nu numai ca a fost superior dar a inregistrat si o evolutie ascendenta; astfel,

in anul 2004 acest indicator era in municipiul Ploiesti cu 12,6% mai mare decit cel la nivel national

iar in anul 2008 ajunsese sa depasesca nivelul pe tara cu aproape 20%.

 In perioada 2004-2008, dinamica veniturilor publice -atat in termeni nominali cat si

reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice (Grafic nr.7), bugetul local al municipiului

Ploiesti, incheindu-se aproape in fiecare an cu excedent, ceea ce nu constituie un fapt negativ, dar

ar fi fost de preferat ca sumele disponibile sa se cheltuie in totalitate.

  Grafic nr.7

% 

Dinamica in preturi comparabile, a veniturilor  si cheltuielilor publice in perioada 2004-2008

Avand in vedere insa ca in unii ani dinamica este egala iar depasirile din ceilalti ani sunt foarte mici, putem vorbi totusi, in cazul municipiului Ploiesti, despre un buget echilibrat.

Concluzii

In vederea diminuarii si eliminarii treptate a neajunsurilor din activitatea autoritatilor

locale va trebui reformulat cadrul legislativ, pentru reducerea redundantelor in ce priveste

responsabilitatile autoritatii publice centrale versus autoritati publice locale, astfel incat sarcinile

acestora din urma sa fie exclusive, accentuarea descentralizarii responsabilitatilor autoritatilor

publice locale in domeniul furnizarii serviciilor sociale de baza si desemnarea clara a sarcinilor

autoritatilor publice locale si limitele in care acestea trebuie exercitate, evitand o lista foarte larga

si imprecisa, care ar conduce la ineficacitate.                                                                  

Autoritatile locale trebuie sa stabileasca standarde clare privind serviciile publice

furnizate, in concordanta cu resursele materiale, financiare si umane disponibile la nivel local.

O conditie de baza a unei descentralizari eficiente este asigurarea, prin lege, ca intregul

patrimoniu necesar furnizarii serviciilor descentralizate este transferat autoritatilor publice locale

responsabile cu gestionarea acestora.

Trebuie realizata marirea ponderii cheltuielilor publice ale bugetelor locale in bugetul

general consolidat, in concordanta cu responsabilitatile ce revin autoritatilor publice locale, in

special, prin imbunatatirea sistemului fiscalitatii locale, mai ales in ceea ce priveste impozitarea

proprietatii, cladiri si terenuri, astfel incat aceasta sa devina punctul de sprijin al intregului sistem.

Pentru crearea unor conditii propice derularii unui management eficient al resurselor la

nivel local este recomandabil sa se introduca, oriunde este posibil, regula ca transferurile

directionate de la autoritatea publica centrala catre autoritatile publice locale sa fie in sume globale

care sa fie gestionate pe plan local in functie de situatiile concrete existente.

Lipsurile in implementarea legislatiei relative la descentralizare pot sa produca

disfunctionalitati importante la nivel local si sa faca ineficiente actiunile acestora de furnizare a

serviciilor publice descentralizate si asigurarea conditiilor pentru corecta si eficienta implementare

a acestor prevederi.

Pentru a intreprinde o implementare corespunzatoare si cu bune rezultate, trebuie

actionat in vederea imbunatatirii continue a statutului profesional al functionarilor publici de la nivel

local, stabilind programe si standarde de recrutare, formare si promovare.

In stransa corelatie cu acest aspect, prin reformularea cadrului legislativ si institutional

trebuie clarificate relatiile dintre structura deconcentrata a autoritatilor publice centrale cu

autoritati publice locale si aparatul acestora, deoarece supervizarea administrativa excesiva a

autoritatilor centrale conduce la ineficienta initiativelor locale privind perfectionarea gestionarii

economice si financiare a serviciilor publice descentralizate.

Pentru a realiza acest deziderat trebuie sa se redefineasca rolul autoritatii publice

centrale, in vederea stimularii procesului de descentralizare; sa se realizeze mecanismele si

procedurile de supervizare rationale si in conformitate cu legislatia reformulata si sa se diminueze,

corespunzator, controlul exercitat asupra deciziilor locale, care nu afecteaza interesul national, dar

care genereaza costuri.

De asemenea, un proces performant de descentralizare a serviciilor publice presupune

implementate standardele de transparenta, contabilitate si de etica aplicate in Uniunea Europeana,

care sunt considerate punctul central in descentralizarea gestiunii si finantarii serviciilor publice.

In acest sens, va trebui sa se determine un set minimal de legi prin care sa se

defineasca standarde de transparenta, comunicare si contabilitate, cu si intre comunitatile locale.

Acest efort de transparenta se refera inclusiv la alocarea fondurilor catre autoritatile

publice locale de la bugetul de stat, alocare ce trebuie realizata pe baza unui numar limitat si clar

de criterii, definite prin legislatie nationala si la stabilirea  unor standarde de etica privind

eligibilitatea beneficiarilor de servicii publice si a unor metodologii de implementare.

Tot atat de important este sa se elaboreze mecanismele de participare a populatiei in

problemele de interes ale comunitatii locale si sa se dezvolte procesul de audit la nivel local si

national.

Instrumentele si mijloacele de atingere a obiectivelor propuse, de gasire a unor modele

de perfectionare a finantelor publice locale in scopul intaririi autonomiei locale si a dezvoltarii

economico-sociale durabile la nivel local, atat in plan teoretic, cat si metodologic - definitii,

clarificari conceptuale, reflectii asupra problematicii finantelor locale in gandirea economica

universala, prezentarea unor indicatori semnificativi si a continutului si modului de functionare a

unor modele, conduc spre observatia ca in lume nu s-a prefigurat un model unic, ci exista o

multitudine de moduri in care sunt concepute responsabilitatile autoritatilor locale in diferite tari ale

lumii, alaturi de o mare diversitate de sisteme financiare locale delimitate de caracteristicile fizice,

conditiile economice si, nu in ultimul rand, de filozofiile politice ale diferitelor comunitati nationale.

O actiune generala in directia de perfectionare a procesului bugetar in general si, in

special, la nivelul colectivitatilor locale ce trebuie avuta in vedere, este de a trece la un instrument

pentru promovarea imbunatatirii manageriale si programului de eficientizare in sectorul public.

In proiectia bugetara de acest tip se va pune accent asupra iesirilor si rezultatelor, fara

insa a se renunta la cerinta cea mai puternica a finantelor publice, si anume legalitatea in domeniul

cheltuielilor publice. Pentru transformarea bugetului intr-un instrument managerial trebuie admise

unele schimbari in practica administrativa a finantelor publice locale, care sa ofere posibilitatea si

stimularea efectuarii cheltuielilor autorizate in vederea realizarii obiectivelor propuse in conditii de

performanta. Astfel, cresterea gradului de permisiune a ordonatorului de credite care efectueaza

cheltuieli de a pastra economiile realizate, indiferent de sursa de finantare a acestora; cresterea

puterii de decizie a acestora cu respectarea combinarii intrarilor si periodicizarea cheltuielilor,

acordarea unei mai mari libertati in realocarea fondurilor intre programe si activitati si, nu in ultimul

rand, trecerea de la o conformare stricta, limitata a cheltuielilor la indicatori de performanta sunt

stimulente manageriale in masura sa conduca la reducerea cheltuielilor, pe de o parte, si marirea

eficientei, pe de alta parte.

Legat de transformarea bugetului local intr-un instrument managerial, o alta

coordonata a politicii bugetare in urmatoare perioada o poate constitui proiectia bugetara

multianuala, care este esentiala deoarece aceasta procedura va pune in concordanta bugetele

locale cu obiective din politica fiscala, care necesita mai multe etape si cu procesele bugetare

anuale pentru atingerea obiectivelor formulate. Proiectia bugetara multianuala va fi puntea de

legatura dintre obiectivele pe termen mediu si bugetele anuale, devenind un instrument de reforma

si eficientizare a sectorului public, de a cunoaste tendintele de cheltuieli viitoare, in sensul

constrangerilor financiare legate de obiectivele asumate prin programele de dezvoltare locala, la

care bugetele anuale locale trebuie apoi adaptate.

Programele multianuale vor reflecta estimarile de venituri si cheltuieli, in procesul

derularii lor, odata cu proiectiile anuale ale bugetelor locale, realizandu-se modificarile necesare in

vederea indeplinirii prioritatilor propuse si a strategiei pe termen mediu adoptate. Strategia pe

termen mediu va cuprinde pentru fiecare an resursele pentru operatiunile cu caracter continuu,

rezervele de finantare a prioritatilor, sarcinile datoriei publice locale.

Necesitatea unor programe multianuale rezida din cresterea dimensiunii sectorului

public local si a influentei sale asupra economiei locale, precum si implicatiile pe termen lung ale

deciziilor curente, cum ar fi cheltuielile pentru investitii, care survin adesea dupa mai multi ani de la

prevederea lor in buget.

In noua complexitate a vietii economice si social-umane ce caracterizeaza evolutia

societatii in secolul in care am intrat, autoguvernarea inteligenta a fiintei umane si comunitatilor in

care, aceasta isi implineste imperativele vietii constituie raspunsul adecvat la criza institutional-

spirituala ce s-a instalat la nivel international-global si national-regional-local in lumea noastra.

Autoguvernarea democratica a comunitatilor nu inseamna descentralizarea

managementului institutional, ci forma viabila de existenta si functionare a acestuia in conditiile

impuse de societatea actuala.

Strategiile manageriale ale institutiilor publice nu trebuie doar sa respecte toata

legislatia, dar trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea pe o piata concurentiala. De regula, pietele sunt

abordate de multi participanti puternici care ofera servicii similare ca pret si calitate.

In concluzie, se poate aprecia ca institutiile publice trebuie sa-si creeze politici

manageriale specifice pentru a putea supravietui pe o piata deschisa confruntata cu provocarile

globalizarii. Limitarile de ordin legislativ constituie adesea puncte slabe, dar aceste aspecte

negative sunt compensate de pozitii privilegiate pe piata.

In ceea ce priveste managementul resurselor financiare publice, in cazul municipiului

Ploiesti, principalele concluzii care se desprind, sunt:

Venituri

   resursele financiare publice au avut in perioada 2004-2008, pe total, o evolutie

ascendenta, nivelul acestora crescand in termeni reali de 1,7;

   veniturile fiscale  au inregistrat o crestere pe perioada analizata de 1,67 ori in tim ce

veniturile nefiscale au scazut cu 55%;

   cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul subventiilor de la bugetul de stat, care

au crescut in anul 2008 comparativ cu 2004 de 7 ori;

   cresterea ponderii veniturilor proprii in total venituri, de la 61,2% in anul 2004, la

65,6% in anul 2008, pune in evidenta cresterea autonomiei locale;

   scaderea ponderii veniturilor curente (venituri fiscale si venituri nefiscale) de la

95,4% in anul 2004 la 87,4% in anul 2008, proces insotit de cresterea ponderii

sunbventiilor de la 2,8% la 11,3%;

   in anul 2008 peste 90% din veniturile curente au fost de mnatura fiscala;

   mai mult de jumatate din veniturile fiscale sunt reprezentate de Cote defalcate din

impozitul pe venit si aproape o treime din Sume defalcate din TVA;

   veniturile provenite din impozite si taxe locale au reprezentat mai putin de 20% din

veniturile fiscale;

Cheltuieli

   cheltuielile publice au inregistrat de asemenea o crestere in termeni reali de 1,7 ori in

perioada analizata;

   cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia mediului,

nivelu acestora crescand de 6,1ori in perioada 2004-2008;

   tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura, recreere si

religie (de 4 ori);

   tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a celor pentru

locuinte, servicii si dezvoltare publica;

   scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate in perioada analizata, cu aproape 40%.

   nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti comparativ

cu nivelul mediu pe tara a fost superior in intrega perioada analizata (+20% in anul

2008), inregistrand si o evolutie ascendenta;

   in perioada 2004-2008, desi dinamica veniturilor publice -atat in termeni nominali cat

si reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice, se poate afirma ca bugetul

local al municipiului Ploiesti este unul echlibrat.