Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
-
Upload
imi-pq-net-romania -
Category
Education
-
view
289 -
download
6
description
Transcript of Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3 "Creterea adaptabilităii lucrătorilor i a întreprinderilor"
Domeniul major de intervenie 3.3 "Dezvoltarea parteneriatelor i încurajarea iniiativelor partenerilor sociali i societăii civile"
Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”
Cod contract: POSDRU/93/S/3.3/53132
Livrabil 28.1 _Danemarca_POSEA
STUDIU COMPARATIV
„ PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ŞI DE RECUNOAŞTERE
A CALIFICĂRILOR ÎN DANEMARCA”
Autor:
Ing. Paula POSEA, [email protected], 0745037953
1
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
CUPRINS
Introducere
CAP. I - Procesul de certificare a competenţelor în Danemarca
1.1Sistemul de educaţie din Danemarca……………………………………………… 5
1.2 Educaţia adulţilor în Danemarca: sisteme şi tendinţe…………………………… 11
1.3.Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte
informale şi non-formale. ……………………………………………………………. 15
1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca raportat la
Cadrul European al Calificărilor …………………………………………………….. 20
CAP.II.- Procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale în Danemarca
2.1.Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM
ale UE ,SEE şi Elveţia……………………………………………………………… 21
2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente. ……………………………… 28
Profesii din sectorul arhitectură şi construcţii......................................................30
Profesii din sectorul asistenţă socială şi terapie...................................................35
Profesii din sectorul activităţi maritime...............................................................35
Profesii financiare................................................................................................37
Profesii din sectorul educaţie şi formare..............................................................37
Profesii din sectorul sănătate................................................................................38
2.3. Statisticile IMI pe profesiile reglementate înregistrate în Danemarca comparativ
cu România…………………………………………………………………………….40
3. Concluzii…………………………………………………………………………… 45
4. Lista abrevierilor utilizate………………………………………………………… 47
5. Bibliografie………………………………………………………………………… . 48
6. Anexe : Anexa 1 - Lista orientativă de profesii reglementate în Danemarca şi procedura pentru furnizarea
de servicii
Anexa 2- Lista profesiilor reglementate din Danemarca, autorităţi competente, sistem de
recunoaştere, nivel de calificare
2
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
INTRODUCERE
Studiul de faţă, ca şi alte studii similare de analiză comparativă a proceselor de certificare a competenţelor şi
recunoaştere a calificărilor in Italia, Spania, Germania, Olanda, Marea Britanie si Cehia, constituie unul din
rezultatele proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ
NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) in parteneriat cu Autoritatea
Naţională pentru Calificări (ANC) şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS), co-finanţat din Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU).
Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din
România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market Information)
pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei CE privind dezvoltarea
Sistemului de informare al pieţei interne, dezvoltarea unei iniţiative comune în acest sens, la nivel naţional, vizând
consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale)
de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi
consultare reciprocă, în scopul realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea
Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI.
Pentru atingerea obiectivului general, MEN (Ministerul Educaţiei Naţionale), ca beneficiar al proiectului, şi-a
propus atingerea următoarelor obiective specifice:
- OS1 - crearea şi dezvoltarea unei reţele la nivel naţional în scopul sprijinirii implementării Sistemului de
informare al Pieţei Interne (IMI), prin consolidarea capacităţii partenerilor sociali, prin crearea unor canale de
comunicare şi consultare reciprocă;
- OS2 - dezvoltarea şi implementarea unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a
competenţelor lucrătorilor români şi de recunoaştere a calificărilor profesionale ale cetăţenilor comunitari;
- OS3 - implicarea membrilor Reţelei în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI, prin furnizarea de
informaţii/date la cererile adresate prin această platformă de către organizaţiile/asociaţiile din UE/ SEE.
Pentru realizarea studiilor comparative, experţii metodologici externi ai ANC au cercetat sursele de informaţii de la
nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul
Uniunii Europene) şi au participat la vizite de studiu în mai multe State Membre (SM) ale UE, în cadrul cărora au
avut posibilitatea de a-şi completa munca de documentare prin schimbul de exeperienţă cu reprezentanţi ai
Autorităţilor Competente pe diverse profesii reglementate in ţările respective.
Scopul final al studiilor realizate în beneficiul membrilor reţelei IMI PQ NET, precum şi al vizitelor de studiu
vizează atingerea obiectivelor specifice ale proiectului, de creare a unor canale de comunicare şi consultare
reciprocă atât între membrii reţelei naţionale, cât şi între aceştia şi omologii lor din SM ale UE vizitate, de
dezvoltare şi implementare a unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor şi
3
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
de recunoaştere a calificărilor profesionale (prin preluarea şi adaptarea exemplelor de bune practici cunoscute şi
mai bine inţelese cu ocazia vizitelor de studiu), de consolidare a capacităţii membrilor reţelei IMI PQ NET
România de a se implica în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI.
Acest studiu comparativ a fost realizat pe baza unei documentări realizate prin studierea unor surse de
informaţii de la nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii
comparative realizate de instituţii specializate la nivelul Uniunii Europene/CEDEFOP, ETF,etc).Studiul
se doreşte a fi un instrument util pentru personalul angajat în autorităţile competente, dar şi pentru
cetăţenii care doresc să cunoască situaţia profesiilor reglementate în Danemarca şi posibilităţile de
recunoaştere a calificărilor obţinute în România.
Pentru informaţiile primite în timpul vizitei de studiu şi pentru schimbul de experienţă realizat,
autoarea şi echipa de management a proiectului aduc mulţumiri reprezentanţilor următoarelor
ministere,autorităţi competente şi parteneri sociali din Danemarca: National IMI Coordinator and
SOLVIT in Denmark (Coordonatorul naţional IMI şi SOLVIT în Danemarca), Danish Agency for
Universities and Internationalisation (Agenţia daneză pentru universităţi şi internaţionalizare), Ministry of
Children and Education (Ministerul copiilor şi al educaţiei), Trade Committee for Agriculture Education
and Training Programmes (Comitetul sectorial pentru educaţie şi programe de formare în agricultură),
Confederation of Danish Employers-DA (Confederaţia patronatelor daneze), Sector Committee for Trade,
Administration, Communication and Management-HAKL (Comitetul sectorial pentru comerţ,
administraţie,comunicaţii şi management-HAKL), Danish Working Environment Authority (Autoritatea
daneză pentru mediul de lucru), Danish Veterinary and Food Administration ( Administraţia daneză
veterinară şi pentru alimentaţie), Danish National Police ( Poliţia naţională daneză).
4
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
CAPITOLUL I - PROCESUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ÎN
DANEMARCA
1.1 Sistemul de educaţie din Danemarca
Sistemul danez de educaţie oferă educaţie şi formare de calitate înaltă la toate nivelurile1, după cum reiese din
figura nr.1 care prezintă structura sistemului de educaţie din Danemarca.Spre deosebire de România, unde
învăţământul obligatoriu este de 10 ani ( învăţământul primar şi secundar inferior)2 , în Danemarca acesta este de 9
ani.Învăţământul preşcolar, care este opţional, este urmat de nouă ani de educaţie obligatorie în şcoala primară şi
secundară inferioară.Există, de asemenea, o clasă a zecea opţională.Sistemul de educaţie secundar superior include
o gamă de oportunităţi. Programele academice permit elevilor intrarea în învăţământul superior. Programele
profesionale sunt direcţionate pentru intrarea direct pe piaţa muncii, dar permit în egală măsură şi accesul în
învăţământul superior.
Învăţământul secundar superior, general şi vocaţional
În Danemarca, programe de învăţământ secundar superior (ISCED 3), menţionate ca programele de educaţie pentru
tineri, pot fi împărţite în:
Programe generale de învăţământ secundar superior, care pregătesc, în primul rând. pentru învăţământul
superior.
Programe profesionale secundare de educaţie şi formare, care pregătesc, în primul rând, stagiari pentru o
carieră într-un anumit domeniu sau industrie.
Există patru programe generale secundare superioare orientate academic:
Şcoala secundară superioară de 3 ani - bacalaureat (STX);
Şcoala secundară superioară comercială de 3 ani (HHX);
Şcoala secundară superioară tehnică de 3 ani (HTX);
Şcoala secundară superioară de 2 ani, pregătitoare (HF).
Toate cele patru programe pregătesc elevii pentru continuarea studiilor şi, în acelaşi timp, dezvoltă competenţele
personale şi generale. Programele vizează îmbunătăţirea competenţelor independente şi analitice, precum şi
pregătirea elevilor pentru a deveni cetăţeni democratici şi social conştienţi, cu o perspectivă globală.
Fiecare dintre programele de învăţământ are o gamă specifică de discipline obligatorii, care sunt comune pentru toţi
elevii care urmează programul. În ceea ce priveşte STX, HHX şi HTX, fiecare şcoală oferă, de asemenea, o serie de
studii de specialitate diferite, adaptate programului (pachete care conţin în mod normal trei discipline) şi discipline
la alegerea elevilor. Programul de studii de specialitate are o durată mai lungă decât programul de bază.
În ceea ce priveşte programul de HF, elevii aleg din rândul disciplinelor opţionale oferite de şcoală.
1 http://eng.uvm.dk/Education/Overview-of-the-Danish-Education-System
5
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Curriculumul şi examinările trebuie să respecte standardele naţionale şi sunt supuse evaluării externe. Curriculumul
pentru HHX şi HTX diferă de cele ale STX şi HF, în sensul că pe lângă HHX, unor dscipline generale secundare
superioare li se mai adaugă şi discipine financiare şi de afaceri, precum şi subiecte tehnice (la HTX).
Programele STX şi HF sunt oferite de şcolile secundare superioare generale. Acest tip de şcoală este numit
Gimnazium. Colegiile de afaceri şi tehnice oferă programe HHX şi programe HTX. Există şi unele şcoli mixte care
oferă diferite tipuri de programe. Cerinţele de admitere pentru STX, HHX şi HTX sunt un certificat de absolvire a
Folkeskole, precum şi anumite cerinţe aferente anumitor discipline. Pentru HF, cerinţele de admitere sunt cei 10 ani
ai şcoalii de bază sau echivalentul acestora. STX, HHX şi HTX sunt organizate pentru tineri de 16-19 ani , în timp
ce HF atrage atât tineri,cât şi adulţi. Programul HF poate fi accesat pe o bază unică, şi este, de asemenea, predat şi
în învăţământul seral.
Fig. nr.1- Structura sistemului de educaţie şi formare profesională din Danemarca1
6
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Începând cu anul şcolar 2010/2011 se oferă elevilor un nou program pentru tineret- EUX. Acesta este un Program
de educaţie generală secundară superioară în care elevii pot participa la educaţie şi formare profesională, în timp ce
absolvirea programului lor este de tip formare profesională. Nu toate programele de EFP sunt în măsură să ofere
această combinaţie. Programul urmează să fie adaptat astfel încât să se potrivească fiecăruia dintre programele de
educaţie şi formare profesională în ceea ce priveşte durata şi disciplinele. EUX oferă acces general la învăţământul
superior.
Câteva cifre cheie pentru educaţia şi formarea profesională din Danemarca12
82% din cohorta de tineri îşi finalizează educaţia secundară superioară generală sau profesională ( 38%
sunt absolvenţi ai învăţământului profesional şi tehnic-IVET)
44% din cohorta de tineri finalizează învăţământul superior
30% din forţa de muncă participă anual la educaţia şi formarea adulţilor finanţată din fonduri publice
60% din angajaţi participă anual la formarea continuă şi formarea la locul de muncă ( formal şi non-formal)
Cheltuiala totală a statului pentru educaţie şi formare profesională a fost în anul 2009 de 7,1% din PIB ,
adică 16 miliarde de Euro, din care aproximativ 1 miliard de Euro pentru educaţia şi formarea adulţilor
Educaţie şi Formarea Profesională (EFP)
Educaţia şi formarea profesională (EFP) include o gamă largă de programe. Durata variază de la 1,5 până la 5 ani şi
jumătate, tipic fiind de 3,5 - 4 ani. Programele de EFP sunt de tip sandwich, în care educaţia teoretică şi practică la
un colegiu profesional (aproximativ 1/3 din timp) alternează cu pregătire practică într-o companie sau organizaţie
autorizată (aproximativ 2/3 din timp). Acest principiu de formare asigură participanţilor dobândirea abilităţilor
teoretice, practice, generale şi personale, care sunt solicitate pe piaţa forţei de muncă.
Educaţia şi formarea profesională constă dintr-un curs de bază şi un curs principal. Cursul de bază este flexibil în
timp şi depinde de calificările individale anterioare. Durata tipică a unui curs de bază este cuprinsă între 20 şi 25 de
săptămâni, urmat de cursul principal, care se bazează pe principiul alternanţei. Acesta durează de obicei 3 – 3,5ani,
dar poate fi mai scurt sau mai lung pentru anumite programe. În scopul de a finaliza cursul principal, studentul EFP
trebuie să aibă un acord de formare cu o societate autorizată, care oferă instruire. Acordul poate acoperi toate sau
numai părţi ale cursului de bază, dar este obligatoriu pentru cursul principal.
Programele de EFP sunt finalizate, în mod normal, cu un test de ucenic sau o examinare similară testării
aptitudinilor profesionale şi cunoştinţelor.
În Danemarca, spre deosebire de România, se oferă tinerilor numeroase posibilităţi de acces la învăţământul
profesional şi tehnic. Este de remarcat flexibilitatea sistemului şi capacitatea de adaptare la nevoile
cursantului.Majoritatea tinerilor începe programul VET cu un program iniţial de bază la un colegiu profesional, dar
unii elevi aleg să înceapă cu o perioadă de formare în cadrul companiei, înainte de a intra în programul de bază. De
asemenea, cei care preferă instruirea practică înaintea frecventării şcolii pot începe formarea lor profesională într-o
companie care oferă pregătire practică. Cursantul intră într-un acord de formare cu o companie şi în timpul
7
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
primului an trebuie să dobândească cunoştinţele şi calificările identice cu cei care au urmat programul de bază la un
colegiu. Acest lucru necesită o adaptare flexibilă din partea cursanţilor, companiei şi colegiului.
Există 11 comitete sectoriale care contribuie la programul de formare profesională la locul de muncă12:
1. Comerţ şi comunicare
2. Clădiri şi Construcţii
3. Industrie comună
4. Industria metalelor
5. Agricultură
6. Industria lemnului
7. Servicii
8. Restaurante, hoteluri şi industria cărnii
9. Instalaţii şi Energie
10. Pedagogie, sănătate şi muncă socială
11. Transporturi
Pentru admiterea la programele de educaţie şi formare profesională este necesară finalizarea învăţământului
obligatoriu. Toate programele beneficiză de stagii pentru intrarea pe piaţa forţei de muncă în calitate de lucrători
calificaţi. În plus, unele programe pot beneficia de stagii pentru admiterea la anumite tipuri de programe de
învăţământ superior.
Educaţia şi formare profesională de bază (EGU)
O opţiune specială pentru tinerii într-o situaţie dificilă (de învăţământ sau ocupare) este programul de formare
profesională de bază (EGU). EGU este un program de design individual axat pe un anumit domeniu, sau compuse
din elementele mai multor meserii / programe.EGU alternează între perioade şcolare şi perioadelor de instruire
practică în una sau mai multe companii. Accentul este pus pe instruirea practică şi un program individual este
conceput pentru fiecare cursant în funcţie de nevoile şi de interesele sale. Stagiile sunt oferite individual în timpul
întregului program, pentru orientare. EGU este un program de formare alternativă sau de tip sandwich în care
instruirea practică este combinată cu subiecte relevante furnizate în şcoală, un program de 1 ½-3-ani în care
programul în şcoală durează între 20 şi 40 de săptămâni.În cele mai multe cazuri, cursanţii finalizeză EGU după
doi ani, dar poate fi prelungit cu până la un an.Un EGU complet oferă acces la locuri de muncă şi, de asemenea,
permite cursanţilor să continue un program de formare profesională.
Învăţământul superior include:
În învăţământul superior se foloseste sistemul ECTS, 60 ECTS corespunzând la un an universitar.
Există 4 tipuri de instituţii de invatamant superior:
Academii de învăţământ superior (erhvervsakademier) – care ofera programe de 90-150 ECTS in
domenii precum afaceri, tehnologie, IT. Acestea pregătesc studenţii pentru activităţi practice, profesionale,
8
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
care conduc la angajabilitate in poziţii de management mediu. Dacă se continuă cu un program de 90
credite, se poate obţine diploma de licenţă.
Colegii universitare – oferă programe de licenţă de 180-240 ECTS in domenii precum afaceri, educaţie,
inginerie, asistenţa medicală. Ele au o puternică încărcatură practică, şi includ o perioadă de plasament de
30 credite. Ele oferă acces la continuarea studiilor.
Universităţi – acestea sunt instituţii orientate spre cercetare şi dezvoltă programe în toate cele 3 cicluri
licenţă (BSc/BA) (180 credite), master (MSc/MA) de 120 ECTS, doctorat 180 ECTS
Instituţii de nivel universitar. Există un număr de instituţii reglementate de Minsiterul Danez al Culturii
care oferă programe pe cele 3 cicluri in domeniul artistic si muzical.
Sistemul de notare
Sistemul de notare este în vigoare din 2006 şi se bazează pe 7 niveluri: Tabelul nr.1- Sistemul de notare în învăţământul superior13
Nota Descriere ECTS Vechea scală (00-13)12 Performanţa excelentă A 13
1110 Foarte bine B 10
7 Bine C 98
4 Suficient D 7
02 Satisfăcător E 600 Nesatisfăcător Fx 5
03-3 Inacceptabil F 00
02 este nota minimă de promovare a unui examen
TITLURI OFERITE :
TITLU PROFESIONAL ACADEMIC (ACADEMY PROFESSION DEGREE)
-2 ani (120 ECTS)
- titlu obţinut intr-un Colegiu Universitar sau Academie de Învăţământ Profesional Superior
- teorie şi practică într-un program
- stagiu de practică în Danemarca sau în străinătate
- dezvoltată în strânsă colaborare cu afacerile şi industria
- clase de mică mărime şi un contact strâns între studenţi şi profesori
LICENŢĂ PROFESIONALĂ (PROFESSIONAL BACHELOR'S DEGREE)
- 3-4 ani (180-240 ECTS)
- titlu obţinut intr-un Colegiu Universitar sau Academie de Învăţământ Profesional Superior
- dedicat unei profesii specifice
- teorie şi practică întrun program
9
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
- stagiu de practică în Danemarca sau în străinătate
- dezvoltată în strânsă colaborare cu afacerile şi industria
- clase de mică mărime şi un contact strâns între studenţi şi profesori
LICENŢĂ (BACHELOR'S DEGREE)
- 3 ani (180ECTS)
- educaţie bazată pe cercetare
- titlu obţinut la universitate
- predominant teoretic
- oportunităţi pentru perioade de studiu sau stagii de practică în străinătate
- studii independente sub formă de lucru la proiecte
MASTER
- 2 ani (120ECTS)
- titlu obţinut la universitate
- stagiu de practică în Danemarca sau în străinătate
- educaţie bazată pe cercetare
- oportunităţi de schimburi la universităţi din toată lumea
- acces la studii doctorale sau pe piaţa muncii
DOCTOR
- 3 ani ( 180 ECTS)
- titlu obţinut la universitate / institut de cercetare
- cercetare şi predare în Danemarca
- experienţă internaţională şi cooperare
- oportunităţi pentru suport financiar
Sistemul Danez de învăţământ superior este binar şi face distincţia între educaţia academică şi învăţământul
profesional superior.Educaţia academică se bazează pe o distincţie între universităţile de cercetare multidisciplinară şi
instituţiile specializate cu programe în domenii cum ar fi arta, muzica şi arhitectura.
Învăţământul superior profesional distinge între instituţii care oferă programe cu durată scurtă
(Erhvervsakademier, academii profesionale) şi instituţii care oferă programe de lungă durată
10
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
(Professionshøjskole/ Colegii Universitare). Academiile profesionale oferă 15 programe cu durata de 2 ani în
special în domeniile comercial şi tehnic. CVU – Colegiile Universitare oferă aproximativ 20 de programe cu
durata de 3,5-4 ani în domeniile următoare: inginerie, educaţie, asistenţă socială, artă şi îngrijirea sănătăţii.
Elevii cu diploma de tipul STX, HF, HHX,HTX satisfac criteriile de admitere în ambele tipuri de invăţământ
superior.Unele specializări şi anumite programe necesită un examen de admitere sau portofoliu de lucrări de artă.
În plus, multe programe de educaţie profesională de 3-4 ani pot permite accesul la programe de învăţământ
profesional superior. Accesul poate depinde şi de cerinţe specifice, cum ar fi alegerea unei discipline specifice de
studiu în învăţământul secundar superior sau un anumit nivel al mediei de absolvire.
În concluzie, analizând comparativ sistemele de educaţie şi formare profesională din cele două ţări se
poate remarca diversitatea ofertei de formare profesională atât la nivelul secundar superior, cât şi la nivel terţiar
(universitar).Existenţa învăţământului profesional superior oferit în academii profesionale sau colegii universitare,
posibilitatea accesului diferenţiat dinspre învăţământul secundar profesional oferă tinerilor posibilităţi de formare
diverse şi o adaptare rapidă la cerinţele pieţei muncii.
1.2 Educaţia adulţilor în Danemarca: sisteme si tendinţe
În prezent Danemarca lucrează la consolidarea şi extinderea schimbărilor structurale, care au fost puse în aplicare
începând cu 2009. Funcţia Consiliului pentru Educaţia Continuă a Adulţilor (ACE), înfiinţat în 2009, este de a oferi
consultanţă Ministerului Educaţiei pe teme importante pentru domeniile educaţiei continue şi educaţiei adulţilor. În
luna mai 2010, Consiliul a emis o broşură "Strategiske fokusområder" (Zone strategice Focus), care a inclus o
prognoză care estima că Danemarca în termen de câţiva ani se va confrunta cu un deficit de lucrători calificaţi (cu
competenţe relevante) şi cu disponibilizări simultane în rândul lucrătorilor necalificaţi. În 2011, Consiliul a efectuat
un follow-up al acesti lucrări care pune accent pe digitalizarea domeniului educaţiei adulţilor şi educaţiei continue,
pe legăturile sale cu politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă, precum pe creşterea ofertei de formare
AMU ( formare pentru piaţa muncii).
Educaţia adulţilor şi formarea continuă în Danemarca include calificări generale şi profesionale, precum şi activităţi
de educaţie non-formală.O gamă largă de oportunităţi de formare există pentru adulţii din Danemarca, atât în
cadrul sistemului de educaţie formală,cât şi non-formală pentru adulţi (AE). Legea privind Educaţia Generală a
Adulţilor nr. 311 din 30 aprilie 2008 a Ministerului Educaţiei reglementează programele de educaţie generală.
Programele de formare profesională a adulţilor au fost dezvoltate pentru muncitorii cu abilităţi reduse (necalificaţi)
şi pentru muncitorii calificaţi. Programele de formare se adresează atât angajaţilor, cât şi persoanelor
rezidente.Muncitorii şi angajaţii atât din sectorul privat, cât şi din sectorul public pot participa la aceste programe.
Şomerii şi adulţii care nu fac parte din forţa de muncă pot de asemenea să participe la aceste programe, dar
finanţarea diferă funcţie de categoria în care se încadrează solicitantul.Şomerii, la solicitarea lor, pot beneficia de o
combinaţie de programe de formare profesională a adulţilor cu durata de 6 săptămâni.
11
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
În figura nr.2 sunt prezentate în paralel sistemul principal de educaţie, educaţia profesională a adulţilor,
educaţia generală a adulţilor şi educaţia non-formală a adulţilor în Danemarca.Formarea profesională
pentru piaţa muncii este în responsabilitatea Ministerului Copiilor şi Educaţiei ( Ministry of Children and
Education), acesta fiind consiliat de Consiliul pentru Educaţia Continuă a Adulţilor şi de cele 11 comitete
sectoriale ( conform figurii nr.3).
Fig. nr.2-sistemul de educaţie şi formare profesională a adulţilor din Danemarca12
Statistici pentru anul 2009 privitoare la formarea profesională a adulţilor3
Număr de participanţi 1.049.000, din care
Femei 432.800
Număr de participanţi echivalent durată integrală 15.500
Număr de şcoli, aprox. 100
Număr de centre de formare ( centre VEU) 13
Educaţia formală a adulţilor (AE)
Sistemul formal de AE cuprinde atât formarea profesională AE, cât şi formarea generală AE, incluzând:
12
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
- Învăţământul special pentru adulţii cu un handicap fizic sau mental
- Cursuri de Limba Daneză ca limba a doua
- Cursuri Pregătitoare AE (FVU): citire şi scriere, calcul elementar, aritmetică şi concepte matematice de bază
- Cursuri Generale AE (AVU) oferă calificări relevante pentru educaţia permanentă şi viaţa profesională
- Examinarea pregătitoare superioară / HF: un singur subiect de predare, pregătirea studenţilor pentru continuarea
studiilor
- Formare pentru piaţa muncii (AMU). Programele de formare profesională, inclusiv cursuri direct adaptate la
cerinţele de competenţe ale companiei
- Formare profesională AE (AVU) şi de bază AE (GVU) pentru muncitorii necalificaţi care doresc să devină
ucenici adulţi
- Alte AE / VVU: un curs scurt de învăţământ superior,
- Diploma de nivel de educaţie: ciclu mediu de învăţământ superior
Educaţia non-formală adulţilor
În prezent, educaţia non-formală AE se desfăşoară în următoarele tipuri de instituţii :
- Şcolile serale (aprox. 1.800) oferă AE non-formală, cu scopul de a creşte înelegerea şi competenţele generale ale
individului. Instituţiile private locale, cele mai multe dintre ele parte a celor 5 asociaţii naţionale AE dintre care 4
sunt legate de partidele politice.
- Universitatea daneză extinsă: instruire educaţională şi prelegeri organizate de către departamentele extra-murale (
aproximativ 100 de comitete locale) ale celor 4 universităţi daneze.
- Licee de zi (aprox. 50) care furnizează instruire pentru adulţii cu educaţie formală redusă, persoanelor social
vulnerabile, pentru a îmbunătăţi şansele lor de succes pe piaţa locurilor de muncă.
- Instituţiile private: Instituţii private, unele dintre ele legate de asociaţiile religioase, sindicate sau ONG-uri.
- Centre de tip rezidenţial de educaţie pentru adulţi (folkehøjskole - aprox. 80) oferă cursuri de scurtă durată (mai
puţin de două săptămâni) şi cursuri lungi rezidenţiale (de peste 12 săptămâni).
Învăţarea ‘Non-Formală´ - Folkehøjskole
Aceste licee populare (Folk high schools) bazate pe ideea lui Grundtvig (ca în mai toate ţările scandinave)
formează o parte importantă a sistemului de învăţare non-formală. Acestea oferă cursuri rezidenţiale, caracterizate
prin învăţarea reciprocă, care ia în considerare experienţele anterioare, ca şi lipsa unor examinări formale. Durata
cursurilor este în medie de 4-5 luni, iar subiectele sunt foarte variate, de la politică, artă, muzică, sau subiecte care
vizează dezvoltarea personală, lucrul în echipă sau nutriţia.
Asociaţia Daneză pentru Educaţia Adulţilor (www.daea.dk) este organizaţia umbrelă pentru toate
instituţiile şi asociaţiile de educaţie non-formală.
Cadrul legal şi organizaţional
13
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
AE se bazează pe câteva legi diferite, şi jurisdicţia este împărţită intre 5 ministere diferite. Municipalităţile
sunt responsabile pentru AE non-formală precum şi pentru învăţământul special al aduţlilor, în timp ce cele mai
multe centre AE au devenit instituţii de stat autoguvernate.
Instituţiile care oferă educaţie non-formală sunt enumerate mai jos. Cele mai importante instituţii ale AE
formale includ:
- Centre pentru învăţarea limbii,
- Centre de educaţia adulţilor, (VUC)
- Centre de formare profesională pentru piaţa forţei de muncă (AMU)
- Şcoli tehnice, şcoli de afaceri, şcoli agricole şi şcoli de servicii sociale de bază şi sănătate
Centrele pentru învăţământul superior (CVU) şi universităţile sunt în primul rând pentru tineri, dar oferă,
de asemenea AE. Cele mai multe dintre ele sunt, de asemenea, instituţiile de stat care se autoguvernează.
Finanţare şi şcolarizare
Instituţiile de stat care se autoguvernează sunt finanţate parţial de către stat şi, parţial, prin taxe de
şcolarizare, care pot fi plătite fie de către o autoritate publică locală sau de către elevii înşişi. Cursanţii pot primi
sprijin naţional AE (SVU) sub diferite seturi de condiţii. Instituţiile AE non-formale sunt finanţate prin taxe de
şcolarizare.Şcolile serale sunt susţinute, însă, de către municipalităţi, care plătesc 1/3 din cheltuielile de predare şi
se asigură că locurile libere sunt disponibile. Cursurile universitare extinse sunt sprijinite în aceeşai bază de
stat.Şcolile populare de înaltă certificare primesc o substanţială finanţare din partea guvernului.Finanţarea AMU12
este asigurată de la bugetul de stat, completat de taxele de şcolarizare plătite de participanţi sau angajatori în
valoare de 100-150 euro/săptămână.Angajatorul/compania finanţează o schemă grant suport care oferă
participanţilor la formare o alocaţie care să compenseze veniturile neîncasate de aceştia pe durata concediului de
formare.Formarea şomerilor este finanţată de Serviciul Public de Ocupare.
Educaţia adulţilor şi sectorul de afaceri
Marea majoritate a activităţilor educative se desfăşoară în cadrul sistemului formal de educaţie din cauza
preponderenţei întreprinderilor mici şi mijlocii în Danemarca (aproximativ 330000 de companii12). Cu toate
acestea, cele mai multe dintre companiile mari au departamente de educaţie specială - acestea operează adesea în
colaborare cu centrele de formare profesională pe piaţa muncii.
Există un număr tot mai mare de jucători privaţi şi o piaţă mare de cursuri private, care oferă lucrătorilor salariaţi,
managerilor şi specialiştilor o gamă de opţiuni suplimentare de formare continuă şi educaţională.
Globalizarea contribuie la elaborarea cadrului politicilor în Danemarca.
În urma unui acord politic larg Parlamentul danez a votat pentru două legi noi, importante: 1) pentru a
dubla numărul de studenţi FVU (a se vedea mai sus4; 2) pentru recunoaşterea învăţării anterioare, de exemplu, a
educaţiei nonformale în sistemul formal de educaţie. Ministerul Educaţiei a introdus, de asemenea, un nou sistem
de evaluare sistematică şi evaluarea efectelor programelor AE5
14
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Pentru a răspunde cerinţelor pieţii muncii12:
Programele de formare sunt dezvoltate de partenerii sociali; aceasta asigură relevanţa pentru piaţa
muncii şi grupul ţintă;
Programele sunt aprobate de către minister- aceasta asigură o abordare globală, standarde
naţionale şi certificate;
Furnizarea formării este asigurată de către colegiile profesionale şi centrele de formare pentru a
întâlni nevoile pieţei de muncă locale şi ale companiilor.
Figura Nr. 3 Administrarea formării profesionale a adulţilor –AMU12-
1.3 Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi
nonformale
15
Ministerul copiilor şi al educaţiei Legislaţie Finanţare Aprobarea programelor de
formare Asigurarea calităţii
Consiliul pentru Educaţia Continuă a Adulţilor
Consiliază ministerul Organizează comitetele
sectoriale Recomandă descrierea de noi
competenţe
11 Comitete sectoriale Evaluează nevoia de
formare Dezvoltă programe de
formare Furnizează formare pentru
formatori Fac recomandări consiliului
Furnizor
Furnizor
Furnizor
FurnizorFurnizorFurnizor
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Validarea rezultatelor învăţării non-formale şi informale este recunoscută din ce în ce mai mult ca şi cheia
realizării învăţării pe tot parcursul vieţii. Un număr tot mai mare de ţări europene au conştientizat importanţa
valorizării învăţării care are loc în afara sistemului formal de educaţie sau a instituţiilor de formare, anume în
procesul de muncă, în timpul liber sau acasă.
Învăţarea anterioară înglobează cunoştinţele, deprinderile şi competenţele pe care o persoană le are
indiferent de modul în care acestea au fost dobândite.
Un set comun de principii pentru identificarea şi validarea
învăţării non-formale şi informale a fost adoptat la Consiliul
European din mai 2004.
Principiile europene comune pentru identificarea şi
validarea învăţării non-formale şi informale4
Validarea trebuie să fie voluntară
Confidenţialitatea trebuie respectată
Accesul egal şi tratamentul corect trebuie garantate
Factorii interesaţi ar trebui să stabilească sistemul de validare
Sistemele ar trebui să conţină mecanisme de orientare şi consiliere a indivizilor
Procesul, procedurile şi criteriile de validare trebuie să fie corecte, transparente şi susţinute de asig-
urarea calităţii
Sistemele ar trebui să respecte interesele legitime ale factorilor interesaţi şi să solicite o participare
echilibrată
Procesul de validare trebuie să fie imparţial şi să evite conflictul de interese
Competenţele profesionale ale celor care efectuează evaluările trebuie să fie asigurateAlegeri cu care se confruntă fiecare persoană ( individ) în procesul de validare 4
Etapa validării Alegerea care trebuie făcută Observaţii
Pre-iniţiere Dacă se începe sau nu procesul de abordare
serioasă a validării
Motivarea începerii procesului
este foarte importantă. Raţiunile
personale pot fi bazate pe
creşterea stimei de sine sau pe
motive economice cum ar fi
obţinerea unui nou loc de muncă
sau participarea la un proces de
recrutare pentru un program
formal de pregătire.Uneori
16
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
angajatorii pot iniţia acest proces
de gândire asupra validării prin
modificările la practicile de
muncă şi prezentarea unor noi
oportunităţi care solicită
demonstrarea competenţelor
Iniţiere Realizarea unei schiţe a cunoştinţelor şi
abilităţilor care au fost dobândite
Standardele existente pentru o
calificare formală sau un loc de
muncă reprezintă punctul de
pornire pentru identificare
Pre-documentare Cum să descoperi cerinţele procesului de
documentare. Dacă să continui
documentarea
Informaţia precisă, în timp util şi
accesibilă, sfaturile şi orientarea
sunt decisive pentru decizia de a
continua procesul de
documentare.Este de asemenea
decisivă decizia de a întreprinde
o formare suplimentară
Documentare Cele mai bune modalităţi de a efectua
colectarea de probe şi îndosarierea lor.
Ce este evident în termeni de probe ?
Ce se face când sunt insuficiente probele?
Dacă se supune validării.
Din perspectiva persoanei aceasta
este cea mai substanţială parte a
exerciţiului de
validare.Problemele care decurg
din proces trebuie discutate cu
expertul consilier ( pe conţinutul
subiectului sau procesul de
documentare). Deciziile asupra
suficienţei probelor se vor baza
pe aceste discuţii.
Prezentarea la
validare
Probele prezentate îndeplinesc standardele
pentru validare?
Cum să se pregătească cel mai bine pentru
întrebările interviului
Un sfat independent asupra
suficienţei probelor şi cele mai
bune modalităţi de a sprijini oral
baza de probe sunt necesare.
Validarea Modul optim de a facilita un rezultat pozitiv Rezultatele pot fi reprezentate
de : credite, calificare parţială sau
calificare completă
17
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Certificarea Dacă să cauţi certificare Un sfat asupra valorii adăugate a
certificării este necesar
Calificarea în
continuare
O decizie de luat pentru pasul următor Este bine cunoscut că învăţarea şi
calificarea este de dorit să
conducă la o dorinţă pentru mai
multă învăţare şi mai multă
calificare.Factorii interesaţi în validare – O vedere integrată asupra validării4
Cine este implicat ? Care sunt rezultatele ?
Nivel European Comisia Europeană şi Consiliul
European;Agenţii Europene
( CEDEFOP, ETF);organizaţiile
partenerilor sociali; Ministerele
Educaţiei şi Formării, Ministerele
Muncii
EQF, Europass, Principiile
Europene Comune pentru
Validare,Ghidul European de
validare- draft
Nivel naţional Ministere, Autorităţile de
Calificări,Partenerii sociali,
ONG-uri
Calificări
Sectorul educaţiei şi formării Guverne locale, centre de
evaluare,şcoli profesionale,
universităţi, centre specializate
de recunoaştere
Curricula naţionale,Standarde
naţionale,Certificate de
recunoaştere a participării,
Diplome
Mediul de afaceri Manageri de firme, manageri de
resurse umane, reprezentanţi ai
sindicatelor
Profil de competenţă, standard de
muncă, descrierea locului de
muncă
Sectorul de voluntariat Comunităţi, ONG-uri, proiecte Profilul deprinderilor
Individul Candidatul, angajatul Motivarea pentru a învăţa, stima
de sine, dovada ( demonstrarea)
cunoştiţelor şi deprinderilor
Danemarca este una dintre ţările cu un înalt nivel de dezvoltare a metodelor de validare ca instrument de
susţinere pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. Documentul de politică lansat de Danemarca în anul 2004,
Recognition of prior learning in the education system- Recunoaşterea rezultatelor învăţării anterioare în sistemul
18
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
de educaţie, care urmează celui din 2002, Better education action plan-Un plan de acţiune pentru o educaţie mai
bună, oferă validării o mare prioritate şi o orientare foarte specifică.Documentul de politică propune ca
recunoaşterea rezultatelor învăţării non-formale şi informale să fie considerată în întregul sistem de educaţie şi ca
aceste iniţiative să fie luate în educaţia adulţilor şi formarea continuă pentru a îmbunătăţi evaluarea şi recunoaşterea
învăţării non-formale şi informale.Sistemele de validare a rezultatelor învăţării non-formale şi informale cuprind
educaţia general secundară superioară, educaţia profesională, educaţia adulţilor şi educaţia terţiară.Amendamentul
legislativ din 2007 a dat fiecărui individ dreptul de a-şi valida experienţele anterioare de învăţare în relaţie cu
educaţia adulţilor şi formarea continuă.Noile politici se centrează pe nevoile individului şi urmăresc să facă
procesul mai accesibil şi flexibil.
Evidenţierea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării anterioare a unui individ ca o parte a dezvoltării globale a
competenţelor sale este un mod de a construi pe lecţiile învăţate prin muncă, educaţia liberală a adulţilor, activităţi
de petrecere a timpului liber, precum şi în sistemul de învăţământ. De asemenea, ajută la construirea unui pod între
medii de învăţare diferite.
Noile reglementări arată că adulţii au dreptul să solicite unei instituţii de învăţământ să evalueze studiile lor
anterioare, în scopul obţinerii unei recunoaşteri a competenţelor lor în sistemul de formare a adulţilor şi în
formarea continuă .
Evaluarea rezultatelor învăţării anterioare oferă individului posibilitatea la:
Calificare pentru programe educative
Programe educaţionale adaptate sau obţinerea unui credit pentru anumite clase
Obţinerea unui "certificat de competenţe", în cazul în care competenţele sunt aceleaşi ca şi cele obţinute
prin completarea unei părţi dintr-un program educaţional
Obţinerea unui "certificat de program" în cazul în care competenţele sunt aceleşai ca şi cele obţinute prin
completarea unui program întreg de formare.
Competenţele dobândite prin experienţă de muncă, învăţare în sistem non-formal şi informal pot fi evaluate şi
recunoscute Acest lucru poate fi de asemenea util dacă o persoană nu este în măsură să ofere documentaţie despre
calificările sale. Dacă nu există documentaţie despre competenţele deţinute atunci acestea pot fi evaluate şi
recunoscute în particular în Sistemul de Educaţie Danez pentru Adulţi.
Funcţie de competenţele deţinute, o persoană poate accesa un program de educaţie, poate beneficia de scutirea de
la părţi ale programului în sine sau poate obţine un certificat de competenţă sau o diplomă care să recunoască fie
un program complet sau module complete dintr-un program.
Evaluarea individuală a competenţelor este oferită în contextul:
Programelor pentru diplomă ( educaţie profesională continuă la nivel de licenţă)
Programelor pentru adulţi de învăţământ superior de scurtă durată (VVU)
Educaţiei de bază pentru adulţi (GVU), de ex.educaţie şi formare profesională
19
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Educaţiei generale pentru adulţi (AVU) şi a subiectelor de educaţie generală secundară
superioară("almengymnasial")
Există de asemenea posibilităţi specifice pentru refugiaţi şi imigranţi. Aceştia pot primi asistenţă şi orientare
contactând cel mai apropiat oficiu de muncă.Dacă o persoană are o calificare dobândită în afara Danemarcei
aceasta se poate adresa la Danish Agency for Universities and Internationalisation ( Agenţia Daneză pentru
Universităţi şi Internaţionalizare ) pentru a fi evaluată. Instrumentele prezentate mai jos ajută la formarea unei
imagini de ansamblu asupra a ceea ce o persoană ştie sau a învăţat în timpul educaţiei, la locul de muncă, în
activităţi de timp liber etc2:
Application form for assessment of formal qualifications- Formular de aplicaţie pentru evaluarea
calificărilor formale
My Competence Portfolio - Portofoliul personal de competenţă
Europass CV - Curriculum Vitae Europass
1.4.Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca raportat la Cadrul European al
Calificărilor
Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca7 (NQF) cuprinde 8 niveluri. Diplomele (titlurile) pentru
învăţământul superior sunt plasate la nivelurile 5-8. Certificatele pentru educaţia primară şi secundară şi
certificatele pentru calificările suplimentare sunt plasate în NQF la nivelurile 1-5. Diferitele calificări oferite în
sistemul danez de educaţie şi formare sunt organizate în cadrul naţional de calificări prezentat în continuare.
Tabel nr. 2 - TABEL DE CORESPONDENŢĂ ÎNTRE NIVELURILE NQF ŞI EQF7
Denumirea diplomeiNivel NQF
Danemarca
Nivel EQF
Diploma VET 3-5 2-4
Højere Handelseksamen (HHX)/Examinare superioară comercială
Højere Teknisk Eksamen (HTX)/Examinare superioară tehnică
Studentereksamenbevis (STX)/certificat absolvire liceu
Bevis for Højere/Certificat superiorForberedelseseksamen (HF)/pregătire examen
4 4/5
27http://fivu.dk/en/education-and-institutions/recognition-and-transparency/recognition-guide/competence-assessment
20
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
AK- Academie profesională 5 5
Licenţa profesională 6 6
Licenţa universitară BA/BSc 6 6
MA/MSc 7 7
Figura nr.4 -Certificate şi titluri oferite în sistemul de educaţie şi formare profesională din Danemarca
plasate în Cadrul Naţional al Calificărilor9
Sursa:9Country Module - Denmark © Nuffic | 2nd edition December 2010 | version 2, January 2013
Acest cadru al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost dezvoltat printro muncă desfăşurată în
grupuri de lucru interdepartamentale cu reprezentanţi din patru ministere şi factori interesaţi din sistemul de edu-
21
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
caţie danez.La sfâşitul anului 2006 Ministerul Educaţiei a lansat acest proces, propunerea a fost aprobată în anul
2009, iar forma completă a cadrului a fost oferită la sfârşitul anului 201011.
CAPITOLUL II- PROCESUL DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR PROFESION-
ALE ÎN DANEMARCA
2.1 Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE,
SEE şi Elveţia
Normele Uniunii Europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale sunt stabilite în ţările membre prin Di-
rectiva 2005/36/CE, cunoscută sub numele de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale ( sau Directiva privind recunoaşterea cali-
ficărilor profesionale). În Danemarca Ministerul Ştiinţei, Inovării şi Învăţământului Superior18 (Ministry of Sci-
ence, Innovation and Higher Education) este coordonatorul aplicării directivei privind recunoaşterea cali-
ficărilor profesionale, puncul de contact şi LIMIC ( IMI ) pentru această directivă, ENIC/NARIC şi autoritate com-
petentă pentru profesori şi profesiile sectoriale.Legea care implementează aplicarea directivei este Legea nr.189 din
12 februarie 2010 privitoare la dreptul de a exercita anumite profesii în Danemarca /Act on the Right to Exercise
Certain Professions in Denmark17 .
În Danemarca, se aplică Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale resortisanţilor în UE / SEE şi re-
sortisanţilor ţărilor cu care UE a intrat într-un Acord privind punerea în aplicare a directivei, şi anume Elveţia.
Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale se aplică persoanelor fizice care sunt pe deplin calificate
să îşi exercite profesia într-o altă ţară din UE / SEE şi care doresc să lucreze într-o activitate salariată sau indepen-
dentă în Danemarca întro profesie care este reglementată în Danemarca.
Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale stabileşte normele privind practicarea unei profesii pe o
bază permanentă (stabilire) şi în regim temporar sau în mod ocazional (servicii) dincolo de frontierele naţionale,
spaţiul în UE / SEE.
Stabilirea
Normele privind stabilirea constau din trei seturi diferite de reguli:
Norme privind recunoaşterea imediată a calificărilor (normele generale);
Norme privind recunoaşterea automată a calificărilor de medici, dentişti practicieni, asistente medicale,
moaşe, farmacişti, medici veterinari şi arhitecţi (normele sectoriale);
Norme privind recunoaşterea automată pe baza experienţei profesionale relevante.
Recunoaştere în conformitate cu regulile generale (recunoaşterea imediată)
22
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Ca o regulă generală, calificările profesionale dintr-un alt stat UE / SEE trebuie să fie acceptate în Danemarca cu
excepţia cazului în care autorităţile daneze constată că există o diferenţă substanţială între cerinţele legale în ceea
ce priveşte calificările profesionale care există în Danemarca şi calificările profesionale ale solicitantului.
Dacă acesta este cazul, solicitantul va avea ocazia de a demonstra, prin completarea unui test de aptitudini sau un
stagiu de adaptare, că există calificările necesare. Dacă nu are acces deplin la exercitarea profesiei, autoritatea tre-
buie să ofere solicitantului posibilitatea de a alege între completarea unui test de aptitudini sau un stagiu de
adaptare, care, în unele cazuri, se încheie cu un examen. Pentru profesiile a căror exercitare necesită cunoştinţe
speciale de drept danez, autoritatea competentă poate să solicite fie o perioadă de adaptare sau o probă de aptitu-
dini. Acest lucru se aplică de exemplu, pentru calificarea de avocat în conformitate cu Directiva privind re-
cunoaşterea calificărilor profesionale, pentru anumite profesii de auditor, anumite poziţii de management şi anumi-
tor specializări în cadrul profesiilor din domeniul sănătăţii.
Testul de aptitudini
O probă de aptitudini are scopul de a evalua capacitatea solicitantului de a practica o anumită profesie reglemen-
tată în Danemarca. În scopul de a permite aplicarea acestui test,Autoritatea Competentă întocmeşte o listă de
subiecte care nu sunt acoperite de către diploma solicitantului, şi care sunt esenţiale solicitantului pentru a fi în mă-
sură să exercite profesia în Danemarca. Există posibilitatea ca solicitantul să fie obligat să susţină proba de aptitu-
dini în limba daneză. Autoritatea competentă poate furniza informaţii despre cursurile pregătitoare, locul unde se
susţine testul şi procedura de înscriere. Solicitantul trebuie să plătească toate costurile legate de proba de aptitudini.
Perioada de experienţă practică de muncă/ perioada de adaptare
O perioadă de experienţă practică de muncă / perioada de adaptare înseamnă exercitarea profesiei de către solicitant
pentru o perioadă limitată de timp, în Danemarca, sub responsabilitatea unei persoane calificate în profesia respec-
tivă. Perioada de adaptare este supusă unei evaluări.Autoritatea competentă stabileşte conţinutul şi durata perioadei
de adaptare şi evaluarea solicitantului. Este în responsabilitatea solicitantului găsirea unui loc unde poate efectua
această experienţă practică de muncă, cu sau fără plată.
Recunoaştere automată bazată pe condiţiile minime de formare agreate în toate SM ale UE
Şapte profesii sectoriale în UE sunt acoperite de un sistem de recunoaştere automată a calificărilor profesionale.
Acestea sunt profesiile de medic, medic dentist, asistent medical, moaă, medic veterinar, farmacist şi arhitect. Cu
toate acestea, profesia de arhitect nu este reglementată în Danemarca în consecinţă, nu este necesară o autorizaţie
pentru a exercita această profesie în Danemarca. Profesiile sectoriale sunt caracterizate prin aceea că sunt supuse
anumitor condiţii minime de formare ( un curriculum comun) pentru toate statele membre UE.
Acest lucru înseamnă că, dacă solicitantul a finalizat o formare care îi dă dreptul de a practica una din aceste profe-
sii în altă ţară UE/SEE, acesta are dreptul la recunoaşterea automată a calificării sale, şi poate câştiga în mod au-
tomat dreptul de a exercita profesia în Danemarca, indiferent dacă doreşte să lucreze în regim temporar sau
ocazional sau dacă doreşte să se stabilească permanent.
23
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Recunoaştere automată în temeiul normelor privind drepturile dobândite
Dacă solicitantul este medic, asistent medical, medic dentist, moaşă, medic veterinar sau farmacist, şi nu în-
deplineşte condiţiile minime de mai sus, ar putea să i se acorde o derogare de la condiţiile de formare dacă acesta a
început formarea în profesie înainte de data stabilită în Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi
dacă a fost efectiv şi legal angajat în profesie cel puţin trei ani consecutivi în decursul ultimilor cinci ani anteriori
acordării certificatului.
Recunoaştere automată pe baza experienţei profesionale relevante
Profesiile daneze reglementate acoperite de această formă de recunoaştere sunt enumerate în anexa 2 la Guide to
recognition of foreign professional qualifications-Access to regulated professions in Denmark- March 2010-
Ghidul de recunoaştere a calificărilor profesionale străine-Accesul la profesii reglementate în Danemarca-Mar-
tie 201014.
Recunoaşterea automată se aplică în situaţia de mai jos:
Profesia este listată în anexa IV la directivă şi exercitarea profesiei este condiţionată de deţinerea de cunoştinţe
generale,comerciale sau profesionale, iar accesul la exercitarea profesiei este reglementat prin lege în ţară gazdă.
Dacă sunt îndeplinite aceste criterii, solicitantul are dreptul la o recunoaştere automată într-una din profesiile pre-
văzute în tabelul de mai jos, dacă este în stare să dovedească autorităţii competente că este în posesia unei expe-
rienţe profesionale relevante din statul membru de origine, cu o durată stabilită în articolele 17-19 din directivă.
Experienţa profesională relevantă este cerută să aibă o durată de trei până la şase ani, dacă se aplică pentru a prac-
tica ca salariat, pentru activităţi independente sau conducător al unei întreprinderi. De asemenea, depinde de profe-
sia respectivă.O declaraţie în ceea ce priveşte experienţa profesională relevantă trebuie să fie emisă de către
autoritatea competentă din ţara de origine. În anexa B a Codului de Conduită se pot găsi autorităţile responsabile
de emiterea declaraţiei de mai sus în statul membru de origine al solicitantului.
Profesii care sunt cuprinse în sistemele UE / SEE de recunoaştere automată pe baza experienţei profesionale relevante, cf. art. Articolele 16 şi 19 din Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale14
PROFESIA AUTORITATEA COMPETENTĂ
Raising of certain animals; deer, ostrichand fox farming/Creşterea unor anumite ani-
male:căprioare,struţi, ferme de vulpi
Danish Veterinary and FoodAdministration
Gas, Plumbing and Sanitation Fitter /Instalator
de gaze,apă şi canalizare
Danish Safety Technology Authority
Electrical contractor/Contractant electricitate Danish Safety Technology Authority
Sewerage Contractor/Contractant canalizare Danish Safety Technology Authority
24
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Pentru anumite persoane care lucrează întro activitate independentă, recunoaşterea automată este, de asemenea,
condiţionată de forma de activitate care face obiectul recunoaşterii, dacă nu au trecut mai mult de 10 ani de la data
la care a fost trimisă o cerere completă de recunoaştere profesională.
Dacă solicitantul este în imposibilitatea de a documenta experienţa profesională menţionată, cererea va fi analizată
în conformitate cu normele generale privind imediata recunoaştere a calificărilor profesionale. În acest caz trebuie
să dovedească faptul că posedă titlurile de calificare relevante eliberate în statul membru de origine. În cazul în care
profesia nu este reglementată în statul membru de origine, trebuie să furnizeze dovezi că solicitantul deţine cel
puţin doi ani de experienţă profesională relevantă în decursul ultimilor 10 ani în statul membru de origine.
Libera prestare a serviciilor în Danemarca
În Danemarca Ministerul Afacerilor şi Creşterii (Ministry of Business and Growth) este Punctul Unic de Con-
tact pentru Directiva Servicii, SOLVIT şi NIMIC (National IMI coordinator).18
Dacă solicitantul doreşte să lucreze în regim temporar sau ocazional în Danemarca pe baza titlurilor de calificare
şi a certificatelor eliberate în ţara de origine, acesta o face ca şi furnizor de servicii.
Ca o regulă generală,solicitantul are dreptul de a presta servicii în regim temporar sau în mod ocazional în Dane-
marca dacă este stabilit în mod legal în scopul de a exercita o profesie reglementată în altă ţară din UE / SEE. Cu
excepţia cazului în care în Danemarca profesia solicitantului este supusă unor cerinţe în ceea ce privete aşa-numita
verificare prealabilă, acesta va exercita profesia pe baza certificatelor şi titlurilor oficiale de calificare eliberate în
ţara de origine ( de stabilire).
În cazul în care profesia nu este reglementată în ţara de origine solicitantul trebuie să fi lucrat în această profesie
timp de cel puţin doi ani în decursul ultimilor 10 ani în această ţară în scopul de a beneficia de acest aranjament.
Declaraţia trebuie să fie făcută în avans cu privire la unele dintre profesiile reglementate în Danemarca. În ceea ce
priveşte calificările profesionale străine care sunt considerate a avea implicaţii în sănătatea publică sau de securi-
tate, o verificare prealabilă este cerută.
Declaraţia prealabilă
Pentru anumite profesii se solicită ca autoritatea competentă daneză relevantă să fie notificată cu privire la intenţia
solicitantului de a furniza servicii înainte de furnizarea serviciului pentru prima dată. În acest caz trebuie să se prez-
inte o declarație scrisă. De asemenea de multe ori trebuie să prezinte copii ale unor documente relevante pentru a
dovedi că solicitantul este pe deplin calificat și că are dreptul de a exercita profesia în țara sa de origine. În acest
sens, acesta poate fi invitat să prezinte documentele menționate.
Verificarea prealabilă
În cazul în care revizuirea documentelor arată că există diferenţe substanţiale între calificările şi cerinţele daneze
legale referitoare la exercitarea profesiei, autoritatea competentă poate solicita o probă de aptitudini. În Anexa 1 la
acest studiu se poate verifica dacă profesia face obiectul unei verificări prealabile.Există, de asemenea, cazuri în
25
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
care o verificare prealabilă nu este posibilă: profesiile sectoriale cuprinse în normele de recunoaştere automată şi
profesiile cuprinse în normele privind recunoaşterea automată bazată pe o experienţă profesională relevantă.
Termene de verificare prealabilă
În cazul în care autoritatea competentă nu a notificat solicitantul în termen de o lună de la primirea
documentelor prin care calificările acestuia trebuie să fie verificate, solicitantul poate începe munca.
Dacă solicitantul este anunţat că trebuie să treacă un test de aptitudini, autoritatea competentă
trebuie să îl informeze de testare în termen de o lună de la data la care autoritatea competentă
anunţă că trebuie să fie verificate calificările.
În cazul unor probleme care ar putea întârzia decizia, termenul poate fi prelungit cu o lună.
În orice caz, solicitantul trebuie să fie în măsură să furnizeze servicii în termen de trei luni de când
autoritatea competentă a primit toate documentele relevante.
În figura nr. 5 este prezentată schema logică de urmat pentru o persoană care doreşte să lucreze în Danemarca tem-
porar sau ocazional ca furnizor de servicii, întruna din profesiile listate în Anexa 1 la prezenta lucrare.
Figura nr. 5- Furnizarea de servicii
Lista profesiilor reglementate din Danemarca, autorităţile competente pentru recunoaşterea calificărilor
profesionale şi datele acestora de contact, sunt disponibile vizitând website-ul Agenţiei Daneze pentru Universităţi
şi Internaţionalizare (Danish Agency for Universities and Internationalisation, Ministry of Science,
Innovation and Higher Education) Sursa:en.iu.dk/recognition/danish-legislation. În anexa 2 la acest studiu se
26
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
află toate profesiile reglementate din Danemarca, cu denumirea în limba daneză, engleză şi română, autoritatea
competentă şi datele de contact ale acesteia.
În calitate de autoritate coordonatoare, Agenţia Daneză pentru Universităţi şi Internaţionalizare este responsabilă
de coordonarea activităţilor autorităţilor publice competente pentru a se asigura că sunt puse în aplicare prevederile
Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale într-un mod uniform pentru toate
profesiile în cauză.
În conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 371 din 13 aprilie 2007, privind evaluarea externă a calificărilor;
Ordinul nr. 447 din 10 mai 2007 (Qualifications Board Order); Ordinul nr. 448 din 10 mai 2007 (Assessment of
Foreign Qualifications Order); Legea nr. 189 din 12 februarie 2010,privind dreptul de a exercita anumite profesii
în Danemarca (Act on the Right to Exercise Certain Professions in Denmark); Ordinul nr 575 din 1 iunie 2011,
privind recunoaşterea calificărilor profesionale (Bekendtgørelse om anerkendelse af erhvervsmæssige
kvalifikationer mv); pentru un număr de ocupaţii maritime: Ordinul nr.818 din 22 iulie 2004 (Bekendtgørelse nr.
818 af 22. Juli 2004 anvendelse om af lov om adgang pana udøvelse af visse erhverv i Danmark på erhverv
sub Økonomi-og Erhvervsministeriets (Søfartsstyrelsens) Ressort , toate persoanele cu calificări străine au
dreptul de a fi evaluate de Agenţia Daneză pentru Universităţi şi Internaţionalizare, cu scopul ocupării unui loc
de muncă în Danemarca. Acest lucru este valabil pentru calificările de la toate nivelurile.
În Danemarca, calificările profesionale se obţin în urma unor examene care certifică competenţele fiecărei
persoane, conform Legii nr. 189 din 12 februarie 2010, privind dreptul de a exercita anumite profesii în
Danemarca (Act on the Right to Exercise Certain Professions inDenmark)10,18.
În Danemarca, ca şi în alte SM/SEE profesiile se împart în două categorii: profesii nereglementate şi
reglementate. Profesiile reglementate pot fi exercitate pe teritoriul Danemarcei doar de către persoanele atestate
după normele specifice profesiei respective. În cazul în care titlul profesional a fost obţinut într-un alt stat, pentru
exercitarea legală a profesiei respective este necesară obţinerea recunoaşterii calificării profesionale din partea
autorităţii competente daneze, conform Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale..
În acelai timp, în Danemarca, s-a stabilit un sistem de recunoaştere a competenelor dobândite prin cele trei tipuri
(categorii) de învăţare (formală, non -formală şi informală), definite în această lucrare.
Termenul pentru examinarea dosarului de recunoaştere a diplomelor care certifică o anumită
formare profesională este prevăzut în legislaţia comunitară şi internă şi nu trebuie să depăşească trei luni.
Dosarul trebuie să conţină următoarele documente:
Dovada cetăţeniei, de exemplu, o copie a cărţii de identitate sau a paşaportului;
Atestatul de competenţă profesională sau a titlurilor de calificare, care oferă acces la profesie (în cazul în
care profesia este reglementată în ţara de origine);
Certificate, diplome, etc., relevante pentru profesia vizată;
27
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Dovada că s-a practicat profesia timp de cel puţin doi ani în ultimii zece în statul membru de stabilire, în
cazul în care profesia nu este reglementată în acea ţară (de exemplu: statele de plată sau referinţele de la
angajatorii anteriori, precum şi documente de identificare a activităţii profesionale anterioare şi a duratei
acesteia);
Informaţiile de contact: nume şi prenume, adresa, telefon şi e-mail-ul. Dacă altcineva trimite documentele,
de exemplu, o companie de curierat în numele solicitantuluiă: Numele expeditorului,adresa, telefon si e-
mail-ul;
Certificat medical din care să reiasă faptul că solicitantul este apt să exercite profesia reglementată;
Documentaţie de stagiu de îmbarcare.
Dacă solicitantul este cetăţean al unei ţări aparţinând UE sau SEE şi profesia sa este pe lista
profesiilor reglementate ale Punctului de Contact Unic, poate trimite documentele în format electronic,la Punctul
de Contact Unic, chiar dacă este un furnizor de servicii temporare (atunci când a solicitat să trimită o declaraţie şi
documentele însoţitoare). Pentru a afla dacă poate utiliza această opţiune solicitantul trebuie să viziteze pagina web:
www.businessindenmark.dk (căutare după profesii).
Dacă profesia solicitantului nu se află pe lista de Punctul de Contact Unic, trebuie să trimită documentele solicitate
(vezi lista anterioară) prin poştă la Autoritatea Competentă responsabilă pentru procesarea cererii acestuia
(aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care solicitantul este cetăţean al unei ţări din afara UE / SEE).
Este foarte important ca solicitantul să trimită fotocopii legalizate ale documentelor esenţiale (de
calificare profesională, certificate de experienţă profesională, etc). Acest lucru înseamnă că o autoritate a confirmat
autenticitatea originalelor documentelor esenţiale prin ştampilarea şi semnarea fiecărei pagini (copii).
Această confirmare poate fi făcută de către o autoritate daneză (de exemplu, municipalitatea
locală, agenţia forţelor de muncă, etc), sau de către instituţia / autoritatea care a eliberat documentul, sau de
ambasada / consulatul în Danemarca a ţării în care documentul este emis, sau prin o ambasadă sau un consulat
danez / daneză. Dacă solicitantul nu poate trimite o copie certificată, autoritatea competentă poate controla
conţinutul şi autenticitatea diplomei, certificatului şi / sau a datelor cu caracter personal.
Documentele standard, cum ar fi: cărţi de identitate, paşapoarte, etc, nu trebuie să fie trimise ca
traduceri autorizate. Documentele emise în limba engleză, norvegiană sau suedeză nu trebuie să fie traduse, iar
documentele emise în alte limbi trebuie să fie traduse în limba daneză sau engleză. Unele autorităţi competente
acceptă, de asemenea, traduceri în germană şi franceză, pentru această opţiune trebuie solicitat acordul autorităţii
competente respective.
În timpul exercitării profesiei în Danemarca solicitantului îi sunt aduse la cunoştinţă normele de
reglementare atât profesională cât şi administrativă a calificării profesionale respective, precum şi definiţia
profesiei, utilizarea titlurilor şi abaterile profesionale grave şi dispoziţiile disciplinare, care se aplică în Danemarca
celor care exercită profesia respectivă.
28
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Danish Agency for International Education a publicat un ghid de recunoaştere a calificărilor profesionale străine
( Guide to recognition of foreign professional qualifications-Access to regulated professions in Danmark-
March 201014), care oferă toate informaţiile referitoare la acest subiect.
2.2 Profesiile reglementate şi autorităţile competente
În Danemarca, în baza de date a UE ( conform figurii nr.6) există 154 profesii reglementate conform
Directivei 2005/36/CE.
Pentru România ( figura nr.7) numărul de profesii înregistrate ca profesii reglementate este mai mic, numai
95.
Dintre acestea numai un număr relativ mic de profesii sunt reglementate în ambele ţări.
În tabelul nr. 3 sunt redate câteva dintre aceste profesii, autorităţile competente responsabile şi legislaţia care
reglementează practicarea profesiilor respective. Pentru România au fost considerate nu numai profesiile
reglementate prin Legea nr.200 din 2004, ci şi profesii reglementate în temeiul unor acte cu putere de lege şi
acte administrative.
Figura nr. 6
29
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Figura nr. 7
Tabel nr. 3- TABEL COMPARATIV PROFESII REGLEMENTATE în DANEMARCA şi ROMÂNIA
DANEMARCA ROMÂNIA (profesii similare sau echivalente)
Denumire sector profesional în IMI
PROFESII DIN SECTORUL ARHITECTURĂ ŞI CONSTRUCŢII
Denumire profesie
Fochist/Kedelpasser/Boiler Attendant Fochist cazane de abur şi apă fierbinte (clasa A);Fochist cazane de abur din categoria E (clasa B);Fochist cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune (clasa C);Fochist cazane conduse de calculator (clasa D);Fochist;
Autoritate Competentă
Autoritatea Daneză pentru Mediul de Lucru/The Danish Working Environment Authority (WEA), Postboks 1228, 0900 øbenhavn C, Phone: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, Email: [email protected], Web: http://www.at.dk/.
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp.
Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”
30
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Denumire profesie
Macaragiu/Kranfører / Crane Driver Macaragiu;Maşinist pod rulant (macaragiu grupa E);
Autoritate Competentă
Autoritatea Daneză pentru Mediu de Lucru/ The Danish Working Environment Authority, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul Executiv 1109 din 15 decembrie 2009, modificat ulterior cu privire la utilizarea echipamentelor de lucru, anexa 1, 6.24 şi 6.25, cf. art. § 17 (1), http://at.dk/sw12651.aspOrdinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.aspDirectiva UE privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale: 2005/36/CE, titlul III, capitolul I (sistemul general de recunoaştere a probelor de formare)
Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”
Denumire profesie
Electrician autorizat/ Autoriseret elinstallatør/ Electrical Contractor
Electricienii care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic
Autoritate Competentă
Danish Safety Technology Authority: Nørregade 63, 6700 Esbjerg, Telefon: (+45) 33732000, Fax: (+45) 33732099, E-mail: [email protected], Web: http://www.sik.dk/
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE
Legislaţie Ordinul ministerial nr 1200 din 17 octombrie 2007Ordinul ministerial nr 1522 din 13 decembrie 2007Legea consolidată nr 989 din 8 decembrie 2003, cu modificările ulterioare, privind autorizarea de electricieni certificaţi.Directiva CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale
Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic – Revizia 4 Ordinul 90/ 2009 (MO 847/ 2009)
Denumire profesie
Instructor in securitate şi sănătatea muncii în instalaţiile offshore (Instructor in safety and health work on offshore installations, etc.)
Inspector protectia muncii
Autoritate Competentă
Danish Energy AuthorityAmaliegade 441256 København K
Phone: (+45) 33926700Fax: (+45) 33114743Email: [email protected]: http://www.ens.dk/
Ministerul Muncii, Familiei,Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
Legislaţie Directive 2005/36/EC, Title III, Chapter I (General system for the recognition of evidence of trainingExecutive Order No 1506 of 15 December 2010 on Occupational Health and Safety Training of Safety Groups on Offshore Installations, section 4
Denumire profesie
Pirotehnist pentru focuri de artificii/ Fireworks Pirotehnist/ Festfyrværker
Pirotehnist pentru focuri de artificii
31
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Autoritate Competentă
SikkerhedsstyrelsenURL: www.sik.dk/
Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul General al Poliţiei RomânePhone: +40 212082525Fax: +4021 3165365Email: [email protected]: www.politiaromana.ro
Legislaţie . Act no. 193 of 24 May 1972, as amended. Executive Order no. 176 of 22 February 2010 and Executive Order no. 1423 of 16 December 2009. Executive Order no. 1424 of 16 December 2009, as amended. Executive Orders no. 1425 and 1426 of 16 December 2009.
Denumire profesie
Instalatorul de gaze, apă şi canalizare/Gas, Plumbing and Sanitation Fitter/Gas-, vand- og sanitetsmester
Instalator autorizat pentru proiectarea, execuţia şi/sau exploatarea obiectivelor/sistemelor din domeniul gazelor naturale
Autoritate Competentă
Danish Safety Technology Authority, Nørregade 63, 6700 Esbjerg, Telefon: (+45) 33732000, Fax: (+45) 33732099, E-mail: [email protected], Web: http://www.sik.dk/
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE
Legislaţie Ordinul ministerial nr 1201 din 17 octombrie 2007Ordinul Ministrului nr 1674 din 14 decembrie 2006Legea nr 988 Consolidarea din 8 decembrie 2003Directivă CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale
ORDIN nr.89 din 12.11.2009
Denumire profesie
Inspector ridicare /Lift inspector/Elevatormontør Operator RSVTIInspector cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor – 311535Inspector ISCIR - 311536
Autoritate Competentă
Autoritatea Daneză pentru Mediul de Lucru/ The Danish Working Environment Authority, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp
ORDINUL Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
Denumire profesie
Macaragiu instalaţii offshore/Work as crane driver on offshore installations/Arbejde som kranfører på offshoreanlæg m.v.
Macaragiu;Maşinist pod rulant (macaragiu grupa E);
Autoritate Competentă
Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
32
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Legislaţie Ordinul executiv nr 729 din 3 iulie 2009 referitoare la gestiunea de Securitate şi Sănătate în instalaţii offshore, etc, secţiunea 25
Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”
Denumire profesie
Motostivuitorist şi operator stivuitor in instalaţii offshore/Work as fork-lift truck driver and operator of fork-lift stacker on offshore installations/Arbejde som gaffeltruckfører samt fører af gaffelstabler på offshoreanlæg
Stivuitorist
Autoritate Competentă
Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul executiv nr 729 din 3 iulie 2009 referitoare la gestiunea de Securitate şi Sănătate în instalaţii offshore, etc, secţiunea 26.
Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”
Denumire profesie
Operator Stivuitor/Operator of Fork Stacker/ Fører af gaffelstabler
Stivuitorist
Autoritate Competentă
The Danish Working Environment Authority /Autoritatea daneză pentru mediul de lucru, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp
Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”
Denumire profesie
Operator încărcător telescopic/Operator of Telescope Loader/ Fører af teleskoplæsser
Maşinist pod rulant (macaragiu grupa E);
Autoritate Competentă
The Danish Working Environment Authority/ Autoritatea daneză pentru mediul de lucru /, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
33
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp
Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”
Denumire profesie
Reprezentantul operatorului pe instalaţiile offshore/Operator Representative on offshore installations/Operatørens repræsentant på offshoreanlæg m.v.
Operator RSVTIInspector cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor – 311535Inspector ISCIR - 311536
Autoritate Competentă
Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie , Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul executiv nr 1501 din 15 decembrie 2010 privind raspuns de urgenta privind instalaţiile offshore etc, secţiunea 17.
ORDINUL Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
Denumire profesie
Sudor pe instalaţii offshore/Work with welding on offshore installations/Arbejde med svejsning på offshoreanlæg
Sudor manual cu arc electric cu electrozi înveliti autorizat ISCIR;Sudor cu flacără oxiacetilenică autorizat ISCIR;Sudor în mediu de gaz protector autorizat ISCIR;Sudor sub strat de flux cu electrod sârmă autorizat ISCIR;Sudor polietilena de înaltă densitate (PE – HD) autorizat ISCIR
Autoritate Competentă
Danish Energy Authority /Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul executiv nr 908 din 27 septembrie 2005 privind măsuri de precauţie pentru prevenirea riscului de cancer de lucrul cu substanţe şi materiale cu modificările şi completările ulterioare, pct. 26 şi Anexa 1 şi 2;Ordinul Executiv nr 1502 din 15 decembrie 2010 privind utilizarea substanţelor şi a materiale (agenţi chimici) de pe platformele maritime, etc, subsecţiunea 1 din secţiunea 77.
ORDIN Nr. 442/martie 2010, pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului şi a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive şi evaluarea capabilităţii tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” şi PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat, în oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”
34
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Denumire profesie
Expert tehnic pentru inspecţia cazanelor şi sistemelor de încălzire/ Technical Expert for inspection of boilers and heating systems/ Teknisk ekspert til eftersyn af kedel- og varmeanlæg
Operator RSVTI
Autoritate Competentă
Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Legea nr. 585 din 24 iunie 2005 pentru a promova economisirea de energie în clădiri, astfel cum a fost modificat,Ordinul Ministrului nr 438 din 3 iunie 2008, capitolul 5 şi 6
ORDINUL Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
Denumire profesie
Sudor/Welding work/Arbejde med svejsning Sudor manual cu arc electric cu electrozi înveliti autorizat ISCIR;Sudor cu flacără oxiacetilenică autorizat ISCIR;Sudor în mediu de gaz protector autorizat ISCIR;Sudor sub strat de flux cu electrod sârmă autorizat ISCIR;Sudor polietilena de înaltă densitate (PE – HD) autorizat ISCIR
Autoritate Competentă
Danish Working Environment Authority/Autoritatea daneză pentru mediul de lucru, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)
Legislaţie Ordinul nr 908 Executiv din 27 septembrie 2005 a fost modificată ulterior, cu privire la măsurile de protecţie a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanţe şi materiale cancerigene la locul de muncă § 26 şi anexa 1 şi 2, http://www.at.dk/sw12472 . AspOrdinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp
ORDIN Nr. 442/martie 2010, pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului şi a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive şi evaluarea capabilităţii tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” şi PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat, în oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”
Denumire sector profesional în IMI
PROFESII DIN SECTORUL ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI TERAPIE
Denumire profesie
Psiholog autorizat/ Autoriseret psykolog/ Authorised Psychologist
Psiholog
35
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Autoritate Competentă
Psykolognævnet/ Danish Supervisory Board of Psychological Practice/Holmens Kanal 221060 København KPhone: (+45) 41851343Fax: (+45) 33932518Email: [email protected]://www.psykolognaevnet.dk/
Colegiul Psihologilor din Romania/ Romanian Psychologists CollegePhone: +4021- 3115155Fax: +4021- 3115155Email: [email protected]: www.copsi.ro
Legislaţie Executive Order no. 1317 of 26 November 2007. -Denumire profesie
Psiholog/ Psykolog - beskyttet title/ Psychologist Psiholog
Autoritate Competentă
Danish Supervisory Board of Psychological PracticeHolmens Kanal 221060 København KPhone: (+45) 41851343Fax: (+45) 33932518Email: [email protected]: http://www.psykolognaevnet.dk/
Colegiul Psihologilor din Romania/Romanian Psychologists CollegePhone: +4021- 3115155Fax: +4021- 3115155Email: [email protected]: www.copsi.ro
Legislaţie Executive Order no. 1317 of 26 November 2007. PS3 - Diploma of post-secondary level (3-4 years) , Art. 11 d
Denumire sector profesional în IMI
PROFESII DIN SECTORUL ACTIVITĂŢI MARITIME
Denumire profesie
Căpitan de marină comercială / Skibsforer(master)
Comandant
Autoritate Competentă
SØFARTSSTYRELSEN ( Danish Maritime Authority/ Autoritatea maritimă daneză)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]
Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,
Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e- mail: [email protected]
Legislaţie Lov nr. 15 af 13. januar 1997 om skibes besætning med senere ændringer
Denumire profesie
Ofiţer secund/ Overstyrmand >3.000 BT (styrmand af1. Grad(/ Ship’sDeck officer class II/1stmate
Ofiţer mecanic secund
Autoritate Competentă
SØFARTSSTYRELSEN ( Danish Maritime Authority/Autoritatea maritimă daneză)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]
Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,
Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e- mail: [email protected]
Legislaţie Lov nr. 15 af 13. januar 1997 om skibes besætning med senere ændringer
36
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Denumire profesie
Marinar / Skibsassistent/matrosog motormand /Sailor
Marinar
Autoritate Competentă
SØFARTSSTYRELSEN ( Danish Maritime Authority/ Autoritatea maritimă daneză)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]
Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,
Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e- mail: [email protected]
Legislaţie Executive Order no. 473 of 29 May 2006.Denumire profesie
Şef mecanic/ Marine Engineer /Maskinmester Sef mecanic
Autoritate Competentă
SØFARTSSTYRELSEN(Danish Maritime Authority Autoritatea maritimă daneză /)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]
Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,
Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e-mail: [email protected]
Legislaţie Executive Order no. 473 of 29 May 2006
Denumire sector profesional în IMI
PROFESII FINANCIARE
Denumire profesie
Contabil public autorizat de stat/ Statsautoriseret revisor/ State-Authorised Public Accountant
Contabil autorizat
Autoritate Competentă
Erhvervsstyrelsen /Danish Business Authority/Autoritatea daneză de afaceri, Langelinie Allé 17, 2100 København Ø, Telefon: (+45) 35291000, Fax: (+45) 35466001, E-mail: [email protected], Web: http://www.erhvervsstyrelsen.dk
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din RomâniaPhone: +4021-3308869Fax: +4021-330 88 88Email: [email protected]: www.ceccar.ro
Legislaţie Act no. 468 of 17 June 2008, as amended.Denumire profesie
Contabil public înregistrat/ Registered public accountant/ registreret revisor
Expert contabil
37
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Autoritate Competentă
Danish Business Authority/ Autoritatea daneză de afaceri, Langelinie Allé 17, 2100 København Ø, Telefon: (+45) 35291000, Fax: (+45) 35466001, E-mail: [email protected], Web: http://www.erhvervsstyrelsen.dk
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din RomâniaPhone: +4021-3308869Fax: +4021-330 88 88Email: [email protected]: www.ceccar.ro
Denumire sector profesional în IMI
PROFESII DIN SECTORUL EDUCAŢIE ŞI FORMARE
Legislaţie Profesor liceu / Lærer i de gymnasiale uddannelser/ Secondary School Teacher
Cadru didactic învăţământ preuniversitar
Denumire profesie
Styrelsen for Universiteter og Internationalisering Danish Agency for Universities and Internationalisation Phone: +45 3395 1200Fax: +45 3395 1300Email: [email protected]: www.ui.dk
Ministerul Educaţiei Naţionale-Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe tot parcursul vieţiiPhone: +4021 4056343Fax: +4021 3131013URL: www.cnred.edu.ro
Autoritate Competentă
Executive Order no. 139 of 23 February 2011. BKI no. 62 of 14 June 1990.
Legea nr.1 din 2011
Legislaţie Profesor scoala primara / secundara/ Lærer i Folkeskolen/Folkeskolelærer/ Teacher of the Danish Folkeskole (primary and lower secondary school
Cadru didactic învăţământ preuniversitar
Denumire profesie
Styrelsen for Universiteter og Internationalisering Danish Agency for Universities and Internationalisation Phone: +45 3395 1200Fax: +45 3395 1300Email: [email protected]: www.ui.dk
Ministerul Educaţiei Naţionale- Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe tot parcursul vieţiiPhone: +4021 4056343Fax: +4021 3131013URL: www.cnred.edu.ro
Autoritate Competentă
Consolidated Act no. 998 of 16 August 2010, as amended. Act no. 579 of 9 June 2006, as amended. Executive Order no. 651 of 29 June 2009. BKI no. 51 of 5 July 1984 and BKI no. 92 of 18 November 1985.
Legea nr.1 din 2011
Denumire sector profesional în IMI
PROFESII DIN SECTORUL SĂNĂTATE
Denumire profesie
Medic stomatolog (medic dentist) Tandlaege// Dental Practitioner
Medic dentist
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk
Colegiul Medicilor Dentişti din România/ The Romanian College of Dental PractitionersPhone: +4021 222 56 71Fax: +4021 222 56 71Email: [email protected]
LegislaţieDenumire profesie
Tehnician dentar clinic/ Klinisk tandtekniker/ Clinical Dental Technician
Tehnician dentar
38
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk
Ordinul Tehnicienilor Dentari din România/ Romanian Dental Technicians OrderPhone: +4021-2113037Fax: +4021-2113032Email: [email protected]: www.otdr.ro
Legislaţie Consolidare la Legea nr 877 din 4. august 2011 pentru medic, asistente medicale,moae, tehnicieni dentari cliniciConsolidated Act no. 877 of 4 August 2011. Executive Order no. 49 of 13 January 2010.
PS3 - Diploma of post-secondary level (3-4 years) , Art. 11 d
Denumire profesie
Farmacist/ Farmaceut/ Pharmacist Farmacist
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk
Colegiul Farmacistilor din Romania/The Romanian College of PharmacistsPhone: +4021 314 79 55Fax: +4021 314 79 55Email: [email protected]
Legislaţie Actul farmaceutic 2008: lovbekendtgørelse nr. 855 af 4. august 2008 omapoteksvirksomhed pentru farmaciti.• Ordinul Executiv danez nr. 1275 din 1 noiembrie 2007 pentru farmaciti• Ordinul Executiv danez nr. 1215 din 7 decembrie 2005 pentru farmaciti
Directive 2005/36/EC
Denumire profesie
Moaşă / Jordemoder/Midwife Moaşă
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk
The Romanian Order of Nurses and Midwives /Colegiul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România
Phone: +4021 224 00 55Fax: +4021 224 00 75URL: www.oamr.ro
Legislaţie Consolidare la Legea nr 877 din 4. august 2011 pentru medic, asistente medicale,moae, tehnicieni dentari clinici
Denumire profesie
Medic Basic medical training Medic
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate şi Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk
The Romanian College of Doctors Phone: +40214138800,+40214138803Fax: +402124137750Email: [email protected]
LegislaţieDenumire profesie
Asistent social şi de sănătate/ Social- og sundhedsassistent/ Social and Healthcare Assistant
Asistent social
39
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Danish Health and Medicines Authority/Autoritatea daneză pentru sănătate şi medicinăAxel Heides gade 12300 København SPhone: (+45) 72227400Fax: (+45) 72227411Email: [email protected]: http://www.sst.dk
Colegiul National al Asistentilor Sociali/ National College for Social AssistantsPhone: +4021-3175125Fax: +4031 817 20 77Email: [email protected]: www.cnasr.ro
Legislaţie Consolidated Act no. 877 of 4 August 2011. Executive Order no. 49 of 13 January 2010
Legea nr.117 din 2008Legea nr.446 din 2004http://cnred.edu.ro/#legislatie-pentru-recunoastere-profesionala
Denumire profesie
Asistenta specializată/Specialsygeplejerske/Single qualified nurse/Specialised nurse
Asistent medical generalist
Autoritate Competentă
Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk
Ordinul Asistenţilor Medicali si Moaselor/The Romanian Order of Nurses and MidwivesPhone: +4021 224 00 55Fax: +4021 224 00 75URL: www.oamr.ro
Legislaţie Consolidated Act no. 877 of 4 August 2011. Executive Order no. 49 of 13 January 2010
Denumire profesie
Tehnician veterinar/Veterinær tekniker/Veterinary nurse
Tehnician veterinar
Autoritate Competentă
FødevarestyrelsenPhone: 72 27 69 00Fax: 72 27 65 01Email: [email protected]: www.foedevarestyrelsen.dk
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/ Phone: +4021 4108815Fax: +4021 4108815Email: [email protected]
Legislaţie Consolidated Act no. 1101 of 30 November 2011. Executive Order no. 1167 of 4 October 2007, as amended.
Denumire profesie
Medic veterinar/ Dyrlæge/Veterinary Surgeon Medic veterinar
Autoritate Competentă
FødevarestyrelsenPhone: 72 27 69 00Fax: 72 27 65 01Email: [email protected]: www.foedevarestyrelsen.dk
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania/ The Romanian College of Veterinary SurgeonsURL: www.cmvro.go.ro
Legislaţie The Danish Veterinary Surgeon Act, Act No. 433 of 9 June 2004, which last amended by Act No. 401 of 21 April 2010 and Act No. 402 of 21 April 2010.
.
40
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
2.3.Statisticile IMI pe profesiile reglementate înregistrate în Danemarca comparativ cu
aceleaşi din România
Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile
în cadrul pieţei interne precizează la articolul 34, Măsuri adiacente:
(1) Comisia,în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informaţii
între statele membre, luând în consideraţie sistemele de informaţii existente.
În baza acestei directive în Danemarca a fost legiferat IMI prin Regulamentul nr. 1024/din 25
octombrie 201215, care precizează înfiinţarea formală a IMI, funcţiile şi responsabilităţile,
dispoziţiile privind datele cu caracter personal,domeniul de aplicare şi extinderile viitoare.
Structura IMI din Danemarca poate fi ilustrată prin urmatoarea schemă ( figura nr.8 ):
Figura nr. 8 Structura IMI din Danemarca15
41
1 LIMIC
2 LIMIC
4 LIMIC
5 LIMIC
COORDONATOR NAŢIONAL IMI
(NIMIC)
6 DIMIC
CC
3 LIMIC
C
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
În care :
1. Coordonatorul legislativ Directiva Servicii
2. Coordonatorul legislativ Directiva Calificări Profesionale-Agenţia pentru Universităţi şi Internaţionalizare
3. Coordonatorul legislativ Directiva Detaşarea lucrătorilor (pilot)-Autoritatea pentru Mediul de lucru
4. Coordonatorul legislativ SOLVIT
5. Coordonatorul legislativ e-Comerţ ( Autoritatea pentru Competiţie şi Consumator)
6. Coordonatorul legislativ delegat Calificări profesionale ( Sănătate şi Medicină)-Autoritatea pentru Sănătate şi Medicină
Statisticile privitoare la cele două ţări, România şi Danemarca oferă informaţii despre viteza de rezolvare a
cererilor,oferirea de răspunsuri în termenele convenite, viteza de răspuns, etc. În general, România se situează
ceva mai bine decât Danemarca şi ambele țări mai bine decât media UE.În situaţia unor întârzieri în rezolvarea
cererilor se poate apela la SOLVIT.
SOLVIT16 este o reţea de soluţionare a problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru
a rezolva, fără utilizarea procedurilor legale, problemele survenite datorită aplicării necorespunzătoare a
legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile publice. SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere
între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică pe de altă parte, acolo unde există
posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător.
Două exemple de soluţionare rapidă a unei cereri de recunoaştere a calificărilor prin intermediul SOLVIT sunt
prezentate în continuare:
Un cetăţean din Chile dorea să îi fie recunoscută pe teritoriul Danemarcei calificarea de medic
stomatolog obţinută în statul de origine şi echivalată de autorităţile spaniole unde lucrase anterior.
Având în vedere că, procedura de recunoaştere a calificării deţinute, precum şi de echivalare a studiilor
42
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
dura foarte mult, rolul SOLVIT a fost de a grăbi acest proces, astfel încât cererea a fost soluţionată in 2
săptămâni.
Un alt caz în care a intervenit SOLVIT a fost acela al recunoaşterii în Italia a unei diplome daneze de
traducător autorizat.. Autorităţile italiene întârziau procesul de recunoaştere prin faptul că solicitau mai
multe detalii şi versiunea tradusă a diplomei. Rolul SOLVIT a fost de a debloca rapid situaţia prin
determinarea autorităţilor italiene de a utiliza IMI şi de a-l ajuta pe cetăţeanul danez să işi desfăşoare
activitatea pe teritoriul italian.
Din analiza informaţiilor oferite de site-ul UE despre mobilitatea profesioniştilor având ca ţară gazdă
Danemarca, rezultă urmărind graficul din figura nr. 10 că în perioada 2007-2012 primele 5 ţări care au
furnizat persoane calificate pentru Danemarca au fost Germania, Polonia, Suedia, Marea Britanie şi
Olanda.Schimburile între Danemarca şi România nu sunt semnificative nici pentru stabilire, nici pentru
mobilitatea temporară sau ocazională, după cum reiese şi din figura 11.
Este evidentă prezenţa ţărilor menţionate mai sus ca şi principali furnizori de persoane calificate în
Danemarca:Germania, Polonia, Suedia, Marea Britanie, Olanda (Figura nr.10).
Una dintre profesiile în care mobilitatea s-a manifestat semnificativ este Instalatorul de gaz, apă şi
canalizare, pentru care situaţia examinării este prezentată în figura nr.9.
Figura nr. 9 Situaţia mobilităţii pentru Instalatorul de gaz, apă şi canalizare,
43
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
Figura nr.10- Primele cinci ţări care furnizează profesionişti pentru Danemarca
Figura nr. 11-
44
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
3.CONCLUZII
1. Sistemul de educaţie şi formare profesională din Danemarca este un sistem bine articulat, flexibil şi
care răspunde tuturor nevoilor beneficiarilor, dar şi nevoilor identificate pe piaţa muncii.Există,
spre deosebire de România, o bună corelare şi corespondenţă între învăţământul secundar superior
general şi profesional cu învăţământul superior academic şi profesional. Ca urmare, tinerii sunt
atraşi spre învăţământul profesional şi tehnic, 38% din cohorta de absolvenţi ai unui an finalizând
IVET.
2. Educaţia şi formarea profesională includ o gamă largă de programe, atât pentru tineri, cât şi pentru
adulţi. Educaţia şi formarea profesională a adulţilor oferă programe de formare finalizate cu
certificate şi diplome la aproape toate nivelurile Cadrului Naţional al Calificărilor din Danemarca
( până la nivel 7 din 8).
3. Relevanţa pentru piaţa muncii a programelor de formare profesională este asigurată prin implicarea
în acest proces a partenerilor sociali ( patronate, sindicate, organizaţii profesionale) care sunt
constituiţi în comitete sectoriale, coordonate de Consiliul pentru educaţia continuă a adulţilor, un
organism consultativ al Ministerului copiilor şi educaţiei.
4. În Danemarca este reglementată evaluarea,certificarea, validarea şi recunoaşterea competenţelor
dobândite în context non-formal şi informal, însă spre deosebire de România, acest proces nu se
45
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
desfăşoară în centre autorizate de evaluare a competenţelor, ci în colegiile profesionale şi centrele
de formare acreditate de Ministerul copiilor şi educaţiei.
5. Spre deosebire de România, care nu are încă definit şi legiferat un Cadru Naţional al Calificărilor
raportat la Cadrul European al Calificărilor, în Danemarca a fost creat acest cadru care
funcţionează de la sfârşitul anului 2010.Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca are 8
niveluri şi include toate calificările oferite de întregul sistem de educaţie şi formare profesională
( preuniversitar, universitar academic şi profesional, educaţie şi formare profesională continuă şi a
adulţilor, etc).
6. Educaţia şi formarea profesională sunt fundamentate pe doi piloni care asigură calitatea fomării şi
relevanţa pentru piaţa muncii. Aceştia sunt ministerul educaţiei şi partenerii sociali, constituiţi în
comitete sectoriale.Nevoia de competenţe identificată pe piaţa muncii este transmisă ministerului
educaţiei care o preia şi descrie calificări, le furnizează, evaluează şi certifică cursanţii.
7. Calitatea proceselor de educaţie şi formare este asigurată de o finanţare corespunzătoare atât de la
bugetul statului, cât şi prin aportul partenerilor sociali, factorilor interesaţi,etc prin intermediul
fondului pentru noi competenţe.
8. Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind
recunoaşterea calificărilor profesionale a fost preluată şi implementată în Danemarca parţial prin Legea
nr.189/12.02.2010 asupra dreptului de a exercita anumite profesii în Danemarca, ceea ce a permis păstrarea
unor elemente specifice, naţionale.Astfel, deşi în toate statele membre UE profesia de arhitect este o
profesie reglementată aparţinând celor 7 profesii sectoriale, în Danemarca această profesie nu este
reglementată, danezii considerând această profesie “un brand”.
9. Atât statisticile, cât şi întâlnirile derulate în vizita de studiu, arată că Danemarca nu utilizează sistemul IMI
frecvent, dar că totuşi, la nivel naţional solicitările de recunoaştere a calificărilor şi a diplomelor din alte
state membre ale Uniunii Europene sunt soluţionate rapid prin intermediul coordonatorului naţional IMI şi
al centrului SOLVIT.
10. În Danemarca activitatea profesională şi umană este caracterizată de trei însuşiri esenţiale: simplitate,
responsabilitate, încredere reciprocă, prin respectarea cărora se asigură o bună funcţionare a societăţii şi
prosperitatea cetăţenilor.
46
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
4. LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE
MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale
ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări
IPS – Institutul de Politici Sociale
CE-Comisia Europeană
SM- Stat membru
AC- Autoritate Competentă
EQF- European Qualifications Framework ( Cadrul European al Calificărilor)
SEE- Spaţiul Economic European
CNRED-Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor
ECTS- European Credit Transfer and Accumulation System ( sistemul european de credite de transfer şi
acumulare)
ISCED- International Standard Classification of Education ( clasificare internaţională standard a educaţiei)
IMI- Internal Market Information ( Informarea pieţii interne)
PQ-Professional Qualifications ( Calificări profesionale)
EFP – Educaţie şi Formare profesională
VET- Vocational Education and Training (Educaţie şi Formare profesională)
NIMIC- Coordonator naţional IMI
LIMIC-coordonator IMI pe arie legislativă
DIMIC- coordinator IMI delegat
AE-educaţia adulţilor
47
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
AVU- cursuri generale AE
FVU-cursuri pregătitoare AE
AMU-formare profesională pentru piaţa muncii ( calificare-recalificare)
VUC-centre pentru educaţia adulţilor
CVU-centre pentru învăţământ superior
GVU-cursuri de bază pentru adulţi
VVU-învăţământ superior de scurtă durată pentru adulţi
5. BIBLIOGRAFIE
1.http://eng.uvm.dk/Education/Overview-of-the-Danish-Education-System
2. Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011
3.http://eng.uvm.dk/Fact-Sheets/Adult-education-and-continuing-training/Adult-vocational-training
4. www.nordvux.net/download/593/vux_utb_dk_eng.pdf)
5. AEA Country Report on Adult Education in Denmark: Helsinki, 2011
5. CEDEFOP-Validation of non-formal and informal learning in Europe, Luxembourg, 2008
6. European Commission- DG Education and Culture and Cedefop, 2007
7. http://fivu.dk/en/education-and-institutions/recognition-and-transparency/recognition-guide/competence-
assessment
8..http://en.iu.dk/transparency/qualificationsframeworks/National_report_Referencing_DK_Qualifications_Framew
ork_to_EQF.pdf
9. Country Module - Denmark © Nuffic | 2nd edition December 2010 | version 2, January 2013
10. http://en.iu.dk/recognition/danish-legislation.
11.Vocational education and training in Denmark, ISBN 978-92-896-1085-8, Luxembourg:
Publications Office of the European Union,2012 – VI, 85 p.
12.Adult Education and Training in Denmark- Senior Adviser Jan Reitz Jorgensen, Special Advisor Hong Quang
Ha-Ministry of Children and Education-PPT presentation
13. http://fivu.dk/en/education-and-institutions/the-danish-education-system/grading-system
48
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-
SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013
InstrumenteStructurale2007 - 2013
14. Danish Agency for International Education, Guide to recognition of foreign professional qualifications-Access
to regulated professions in Denmark, March 2010
15. IMI: Implementation and administration in Denmark, Heads of section - Sofie Freilev and Peter Emil
Engedal ,PPT presentation
16. http://ec.europa.eu/solvit/site
17. http:// en.iu.dk/recognition/danish-legislation/Consolidated_Act_189_12_February_2010.pdf
18.How it is organized in Denmark-PPT presentation, Tatiana Milcevic
49