Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de...

67
Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în Ministerul Afacerilor Interne Sondaj de opinie Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie

Transcript of Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de...

Page 1: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în Ministerul Afacerilor Interne

Sondaj de opinie

Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie

Page 2: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

1

Cuprins I. CADRUL CONCEPTUAL AL STUDIULUI ................................................................................................ 2

1. Obiective ..................................................................................................................................................... 2

2. Eșantionare ................................................................................................................................................. 3

3. Culegerea datelor ........................................................................................................................................ 4

II. ASPECTE POZITIVE SI NEGATIVE PERCEPUTE LA NIVEL MACROSISTEMIC (ROMÂNIA) ȘI

MICROSISTEMIC (M.A.I. ȘI INSTITUȚII DIN CADRUL M.A.I.) ................................................................... 6

III. PERCEPȚII ASUPRA CORUPȚIEI ........................................................................................................ 12

1. Estimări de ansamblu privind prezența corupţiei ...................................................................................... 12

2. Tendinţe privind evoluţia nivelului corupţiei ............................................................................................ 20

IV. FACTORI FAVORIZANȚI AI CORUPȚIEI ȘI VULNERABILITĂŢI ORGANIZAŢIONALE ...................................... 24

1. Factori favorizanţi ai corupţiei .................................................................................................................. 24

2. Atitudini şi experienţe personale în legătură cu problemele din sfera corupţiei ....................................... 29

3. Atitudinea/comportamentul față de necesitatea informării/semnalării faptelor de corupție, motivarea

comportamentului şi protecția avertizorului ..................................................................................................... 39

V. EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI ....................................................... 46

1. Exercitarea controlului instituţional asupra fenomenului ........................................................................ 46

2. Aprecierea activității D.G.A. şi încrederea în instituție ............................................................................. 48

3. Aşteptări/propuneri privind prevenirea corupţiei .................................................................................... 56

VI. PRINCIPALELE CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII ................................................................................................ 60

1. Aspecte generale ...................................................................................................................................... 61

2. Percepții asupra corupției ......................................................................................................................... 62

3. Factori favorizanți ai corupției şi vulnerabilităţi organizaţionale ............................................................. 64

4. Aprecierea activității D.G.A. și aşteptări în ceea ce priveşte prevenirea fenomenului ............................ 66

Page 3: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

2

I. CADRUL CONCEPTUAL AL STUDIULUI

Prin intermediul prezentului studiu, Direcția Generală Anticorupție își continuă

preocuparea de a furniza decidenţilor din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) reperele

principale privind percepţia asupra problemelor din sfera corupţiei regăsite la nivelul

instituției. În opinia noastră, menținerea unui interes constant de a studia fenomenul

corupției, utilizându-se date de percepție, precum și dimensiuni şi indicatori

comparabili de la o perioadă la alta (validați prin utilizarea în sondajele desfăşurate în

perioada 2008–2013), reprezintă un mijloc important de a evalua impactul luptei

împotriva corupţiei, asupra principalilor săi beneficiari: cetăţenii și angajaţii M.A.I..

În cadrul prezentului studiu, am reușit să ne extindem grupul țintă al cercetării,

printr-un parteneriat cu Fundația Hans Seidel, care ne-a sprijinit în realizarea unui

sondaj de opinie la nivelul populației generale, concomitent desfășurării acestuia

D.G.A. realizând un sondaj de opinie pe un eșantion reprezentativ de angajați ai M.A.I.

Raportul de față, ce are în vedere datele colectate în cadrul ambelor sondaje de

opinie, cuprinde o analiză completă a factorilor sociologici evaluaţi și trebuie privit a

avea o dublă finalitate. Pe de-o parte, raportul va contribui la o mai bună înţelegere a

cunoștințelor, experiențelor, atitudinilor şi reprezentărilor populaţiei majoritare și ale

populației M.A.I. cu privire la fenomenul de corupție, iar, pe de altă parte, va constitui

un suport conceptual în vederea creșterii eficienței acțiunilor destinate prevenirii

fenomenului de corupție de la nivelul M.A.I..

1. Obiective

Studiul de faţă a avut drept obiectiv general îmbunătăţirea capacităţii de

prevenire a faptelor de corupţie la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne,

printr-o mai bună înţelegere a fenomenului corupţiei, în îndeplinirea acestuia fiind

avute în vedere următoarele obiective specifice:

evidenţierea dimensiunii fenomenului corupţiei (amploare, evoluţie) aşa cum este

perceput că se manifestă acesta la nivelul societății românești, respectiv la nivelul

M.A.I. și al structurilor sale componente .

identificarea şi analiza formelor concrete de manifestare a corupţiei.

identificarea şi analiza principalilor factori care generează şi întreţin corupţia.

evidenţierea modului în care se realizează implicarea personalului M.A.I. cu

funcţii de execuţie şi de conducere în prevenirea faptelor de corupţie (atitudinea faţă de

corupţie, comportament preventiv).

Page 4: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

3

atitudinea/comportamentul față de necesitatea informării/semnalării faptelor de

corupție, motivarea comportamentului şi protecția avertizorului.

analiza eficacităţii măsurilor de prevenire a corupţiei adoptate până în prezent la

nivelul structurilor instituţionale supuse studiului, precum şi identificarea de posibile

noi măsuri de prevenire şi control al riscurilor de corupţie.

evaluarea activităţii de prevenire/combatere realizată de D.G.A.

2. Eșantionare

Cercetarea a fost realizată prin intermediul a două sondaje de opinie, populația

țintă fiind reprezentată de:

a. Eșantionul de populație generală

Acesta cuprinde cetăţenii români rezidenţi în mediul urban și rural din România,

având vârsta de peste 18 ani. Eşantionul a fost unul probabilist, stadial şi stratificat, în

funcţie de criteriile regiunii de dezvoltare (NUTS), mediul de rezidenţă și tipul de

localitate, fiind planificat pentru un nivel de încredere de 95%, cu o marjă de eroare de

± 2,8%, volumul acestuia fiind format din aproximativ 1209 de persoane.

b. Eșantionul de angajați ai M.A.I.

Eşantionul a fost unul stratificat şi probabilist, planificat pentru un nivel de

încredere de 95%, cu o marjă de eroare de ± 2.8 % şi având un volum de aproximativ

1240 de persoane. El a fost realizat cu ajutorul aplicaţiei E-DIRECTOR, disponibilă în

cadrul Direcţiei Generale Resurse Umane, fiind reprezentativ după criteriile loc de

muncă şi funcţie. Aplicaţia a furnizat, în mod aleatoriu, persoanele care au fost

chestionate, anterior acestei operaţiuni fiind excluşi angajaţii suspendaţi, cei puşi la

dispoziţie ori care nu erau numiţi pe funcţii până la data constituirii eşantionului,

precum și cei care au mai participat anterior la astfel de sondaje de opiniei.

Page 5: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

4

Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă

Structuri Frecvență în eșantion Procent

AC sau structuri subordonate 136 11%

IGPR 475 38%

IGPF 117 9%

IGJR 250 20%

IGSU 262 21%

Total 1240 100%

Ponderarea eșantionului, în funcție de tipul funcției

Tip al funcţiei Frecvență în eșantion Procent

De execuţie 1135 92%

De conducere 105 8%

Total 1240 100%

Pentru a diminua efectele pe care o rată ridicată a non-răspunsurilor ar fi putut-o

avea asupra validităţii datelor colectate (determinată de refuzul de a participa la sondaj

ori de indisponibilitatea celor incluşi în eşantion etc.), au fost realizate 2 (două)

eşantioane, unul principal, iar celălalt de rezervă, ofițerii psihologi utilizându-le

conform instrucţiunilor transmise.

3. Culegerea datelor

a. Eșantionul de populație generală

Interviurile au fost realizate de către un operator specializat de sondare a opiniei

publice, MAPPERS, în perioada 25 octombrie - 8 noiembrie 2015, perioadă ce a fost

marcată de două tragedii (20 octombrie 2015 - accidentul în care a decedat poliţistul din

coloana oficială a viceprim-ministrului Gabriel Oprea şi 30 octombrie - incendiul din

clubul Colectiv în care şi-au pierdut viaţa mai mulţi tineri care participau la un concert),

urmate de ample mişcări de stradă. Cu toate că impactul emoţional al acestor

evenimente nu poate fi cuantificat, rezultatele studiului trebuie interpretate în context,

având în vedere posibilitatea ca aceste evenimente să se fi repercutat semnificativ în

percepția asupra instituției M.A.I.

b. Eșantionul de angajați ai M.A.I.

Activităţile din teren s-au derulat în două etape: faza pregătitoare şi activitatea

propriu-zisă de colectare a datelor, prima dintre acestea fiind consacrată îndeplinirii

formalităţilor administrative, identificării şi instruirii operatorilor de teren, asigurării

mijloacelor logistice şi multiplicării instrumentelor necesare desfăşurării interviurilor,

respectiv informării autorităţilor de la toate nivelurile M.A.I., cu privire la derularea

studiului.

Page 6: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

5

Aplicarea chestionarelor s-a realizat în perioada 19.10 – 20.11.2015, de către

ofiţerii Direcției Generale Anticorupție, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie, pentru

personalul din Municipiul Bucureşti şi Județul Ilfov selectat să participe la sondaj, iar în

unitățile teritoriale activitatea a fost îndeplinită cu sprijinul ofiţerilor psihologi existenţi

în cadrul unităților M.A.I.

Aplicarea chestionarelor s-a desfăşurat în condiţii care au garantat pe deplin

anonimatul respondenţilor şi confidenţialitatea opiniilor exprimate, fiind realizată prin

auto-administrare colectivă. În acest context, trebuie evidenţiate contribuția,

profesionalismul, precum şi disponibilitatea pe care structurile de psihologie din cadrul

M.A.I le-au arătat, atât în cazul prezentului studiu, dar și în decursul timpului, pentru a

sprijini efortul D.G.A. de studiu al problematicii corupţiei.

Instrumentele utilizate în cadrul sondajului au fost reprezentate de chestionarul

specific, fişele cu eşantioanele realizate pentru fiecare structură a ministerului de la

nivel judeţean, ghidul cu instrucţiuni pentru operatorii de teren şi fişierele pentru

achiziţia datelor. Chestionarul a fost structurat pe întrebări în general închise,

articulându-se în jurul indicatorilor care reflectă principalele centre de interes privind

fenomenul corupţiei. El a fost întocmit de către specialiştii D.G.A., modul de

operaţionalizare a diverselor domenii şi dimensiuni de analiză fiind validat prin

utilizarea în sondajele desfăşurate în perioada 2008–2013. De asemenea, instrumentul a

fost îmbunătăţit pentru uzul prezentului studiu, prin introducerea de noi întrebări,

eliminarea unora dintre cele utilizate anterior, precum și o mai bună adaptare a

enunţurilor întrebărilor şi a variantelor de răspuns incluse de în chestionar etc.

Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor colectate cu ocazia sondajului de

opinie au fost realizate de către personalul Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie,

finalizându-se cu alcătuirea prezentului raport ce cuprinde rezultatele şi concluziile

activităţii.

Page 7: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

6

II. ASPECTE POZITIVE SI NEGATIVE PERCEPUTE LA NIVEL

MACROSISTEMIC (ROMÂNIA) ȘI MICROSISTEMIC (M.A.I. ȘI

INSTITUȚII DIN CADRUL M.A.I.)

În vederea analizării modului în care se raportează angajații M.A.I. la problemele

existente la nivelul societății, vom analiza mai întâi poziționarea generală a românilor.

În anul 2015, se constată o îmbunătățire semnificativă a percepției populației cu privire

la direcţia în care se îndreaptă România. Evoluția multianuală a datelor reflectă, în

acelaşi timp, o reducere importantă, comparativ cu rezultatele din 2011, a ponderii

persoanelor care consideră că direcţia este greşită, sugerând o îmbunătăţire asupra

percepţiei privind direcţia ţării (o scădere cu 13 puncte procentuale). Cu toate acestea,

percepţia asupra situaţiei României rămâne pesimistă, 3 din 5 respondenţi considerând

că direcţia în care se îndreaptă România este greşită.

Eșantionul de angajați ai M.A.I. percepe situația radical diferit, atât în ceea ce

privește situația de la nivel național, cât și cu referire la propria instituție. În același

timp, pe măsură ce nivelul de raportare coboară de la general (România), către

particular (M.A.I. și instituția în care lucrează), procentul celor care indică direcția bună

către care ne-am îndrepta crește de la 61%, până la 73% și, respectiv, 78% dintre

respondenți. Totuși, aceste date reflectă și un nivel previzibil de atașament față de

instituția în care își desfășoară activitatea, fapt care ar putea ridica un semn de întrebare

în ceea ce privește onestitatea răspunsurilor oferite la întrebări legate de evenimentele

ce țin de “bucătăria” internă a propriilor instituții.

0102030405060708090

100

Într-o direcție bună Într-o direcție greșită

Nu știu/ refuz

13

83

4 15

79

6 19

76

5

29

63

7

În general, consideraţi că România în momentul de faţă se îndreaptă într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

2011

2012

2014

2015

Page 8: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

7

Analiza multianuală a datelor reflectă, de asemenea, o constanță în ceea ce

privește direcția în care s-a îndreptat M.A.I., începând cu anul 2012, menţinerea

tonusului pozitiv înregistrat în anii precedenţi corelându-se și cu tendinţele exprimate de

lucrători, când vine vorba de evoluţia instituţiei unde fiecare îşi desfăşoară activitatea.

Extinzând domeniul de cuprindere al sondajului, de la nivel instituțional, la nivel

național, angajaților M.A.I. li s-a solicitat să furnizeze percepția proprie în ceea ce

privește cele mai importante probleme actuale ale României, corupția fiind indicată de

aproape doi din cinci dintre angajații M.A.I. (37%), urmată, la o distanță semnificativă,

de lipsa locurilor de muncă (18%).

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0

România

MAI

Propria institutie

61

73

78

25.9

14.2

10.6

13.2

12.6

11.9

Credeti ca în prezent lucrurile merg într-o directie buna sau într-o directie gresita ?

directia este buna directia este gresita Nu stiu/Nu raspund

2015

2013

2012

2010

2009

2008

73

76

77

60

66

78

14

14

17

26

19

10

13

10

7

13

15

13

Credeţi că în cadrul M.A.I., în prezent, lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

direcţia este bună direcţia este greşită NS/NR

Page 9: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

8

Situația este identică în ceea ce privește răspunsurile provenite din partea

societății civile, corupția și lipsa locurilor de muncă aflându-se, de asemenea, pe

primele două locuri, cu 51%, respectiv 12%.

În încercarea de a trasa un cadru general în ceea ce privește percepția angajaților

M.A.I. vis-a-vis de problematica funcționalității instituțiilor publice din România,

respondenților li s-a solicitat să își exprime opinia referitoare la cele mai grave trei

probleme cu care acestea se confruntă în momentul de față. Drept urmare, corupția a

fost identificată ca principalul element perturbator al bunei funcționări a instituțiilor

publice autohtone, aceasta fiind considerată și cea mai gravă problemă actuală a

României, mai mult de o treime (37%) dintre participanții la studiu oferind răspunsuri

în acest sens.

Dintre cele mai grave trei probleme cu care se confruntă instituțiile publice din

România, corupția se situează pe prima poziție (19%), fiind urmată de problemele

logistice ori de subfinanțare a instituțiilor statului (12%), problemele de personal (12%),

birocrația (12%), salarizarea (10%), slaba pregătire profesională (9%), problemele

financiare (6%), legislația (4%), intervenția politicului (4%) și extinderea sistemului de

pile, relații, cunoștințe în activitățile M.A.I. (3%).

Problema locuintelor

Situatia pensionarilor

Poluarea mediului

Altele

Functionarea institutiilor locale

Nu stiu/Nu raspund

Functionarea sistemului de învatamânt

Infractionalitatea

Functionarea sistemului de sanatate

Functionarea institutiilor centrale

Lipsa infrastructurii (drumuri, poduri etc.)

Lipsa locurilor de munca / Somajul

Coruptia

.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

0

1

1

2

2

3

3

6

6

9

13

18

37

Care considerati ca este cea mai grava problema actuala a României?

Page 10: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

9

Principala și cea mai gravă problemă ce ar putea apărea în propria instituție este tot

cea a corupției și la nivelul M.A.I., fiind indicată de două treimi dintre respondenți (66%).

Tot două treimi dintre lucrătorii M.A.I. (65%) reclamă extinderea sistemului de pile,

relații, cunoștințe în activitățile M.A.I. și salarizarea insuficientă a personalului, iar un

procent asemănător (64%) amestecul politicului în activitatea specifică.

Observăm că aspecte precum pregătirea redusă a angajaților, deficiențele

manifestate la nivelul managementului sau procesul de selecție și promovare coboară la

mai puțin de jumătate din opțiunile respondenților, fapt ce ne permite să apreciem că nu

sunt percepute a avea aceeași gravitate precum cele menționate anterior. Însă nu putem

omite faptul că procentajul aprecierilor de tip grav sau foarte grav îl surclasează pe cel

al aprecierilor de tip puțin gravă sau deloc gravă, în cazul tuturor răspunsurilor oferite.

La polul opus sunt evidențiate aspectele percepute ca având conotații pozitive.

Cele mai multe opțiuni în acest sens le întrunește creșterea încrederii publicului,

schimbarea în bine a organizației. Această schimbare, percepută de 23% dintre

respondenți, nu se datorează doar strategiilor de PR, ci și schimbării de atitudine a

angajaților în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu responsabilitate și corectitudine, în

spiritul eticii și al deontologiei profesionale.

lipsa de incredere din partea societatii

lipsa transparentei

managementul defectuos

extinderea sistemului de pile, relatii,…

interventia politicului

legislatia

problemele financiare

slaba pregatire profesionala

salarizarea

birocratia

problemele de personal

problemele logistice ori de subfinanțare

coruptia

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00%

1%

2%

3%

3%

4%

4%

6%

9%

10%

12%

12%

12%

19%

Care considerați că sunt cele mai grave trei probleme cu care se confruntă instituțiile publice din România, în

momentul de față? opinii angajați MAI

Page 11: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

10

Ideea expusă este confirmată de unul din cinci respondenți (19%) care

evidențiază prezența sporită pe teren, eficiența, eficacitatea și operativitatea

activităților specifice ca aspect pozitiv, la nivelul sistemului. Este vorba despre

vizibilitatea și profesionalismul angajaților M.A.I. care contribuie, desigur, la

creionarea unei imagini instituționale favorabile, fapt care atrage după sine creșterea

încrederii populației. Unul din zece angajați (11%) întărește faptul că pregătirea și

competenta angajaților reprezintă aspecte pozitive la nivelul oricărei instituții. În

categoria punctelor forte sunt menționate, de asemenea, și aspectele referitoare la

relațiile dintre șefi și angajați, putând afirma că, la nivelul instituțiilor ministerului,

există o bună comunicare, extrem de importantă în optimizarea relațiilor profesionale.

Prea puțin vizibile se fac însă, accesul tinerilor în funcții de decizie, precum și

restructurarea, reorganizarea și optimizarea activității instituției/ unității.

0 20 40 60 80 100

altceva

instabilitatea ce caracterizeaza locul de munca si evolutia în cariera

procesul de selectie si promovare din unitatile MAI

deficientele manifestate la nivelul managementului

pregatirea redusa a angajatilor, experienta profesionala insuficienta

diminuarea încrederii cetatenilor în angajatii MAI

fonduri si dotari insuficiente pentru desfasurarea optima a activitatilor

autoritatea în scadere a personalului MAI

organizarea defectuoasa si birocratizarea excesiva a activitatilor…

caracterul interpretabil al legilor si dificultatea punerii în aplicare a…

deficitul de personal

amestecul politicului in activitatea specifica

salarizarea insuficienta a personalului, maniera în care sunt asigurate…

extinderea sistemului de pile, relatii, cunostinte în activitatile M.A.I.

coruptia

4

37

40

43

43

50

53

55

56

56

58

64

65

65

66

0

30

33

27

24

23

33

23

24

24

27

14

22

13

12

0

28

20

24

28

23

12

17

16

14

14

14

11

15

15

95

4

7

6

4

5

2

5

4

6

2

8

2

7

7

Cum evaluati gravitatea urmatoarelor probleme care ar putea aparea în institutia dumneavoastra?

Gravă sau foarte gravă Moderata Putin grava sau deloc grava Nu stiu/nu raspund

Page 12: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

11

0 5 10 15 20 25

NR

ALTUL

restructurarea, reorganizarea, optimizarea functionariiinstutiei/unitatii

cooperarea, colaborarea si comunicarea cu celelalteinstitututii/structuri ale ministerului

accesul tinerilor in functii de decizie, incurajarea acestui aspect lanivelul institutiei

alinierea la legislatia si standardele europene, modernizareainstitutiei

diminuarea semnificativa a coruptiei

asigurarea de fonduri pentru dotari si desfasurarea in conditiioptime a activitatilor specifice

asigurarea stabilitatii/sigurantei locului de munca

relatiile dintre sefi/comandanti si subordonati

pregatirea si competenta profesionala ale angajatilor

prezenta sporita pe teren, eficienta, eficacitatea si operativitateaactivitatilor specifice

cresterea increderii publicului, schimbarea in bine a imaginiiinstitutiei

2

0

4

4

6

6

8

8

8

11

19

23

Care este principalul aspect pozitiv vizibil actualmente în cadrul institutiei/unitatii dumneavoastra?

Page 13: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

12

III. PERCEPȚII ASUPRA CORUPȚIEI

Înainte de a nuanţa prezenţa acestui fenomen şi de a încerca să identificăm

cauzele ori factorii care generează presiuni de această natură în activităţile curente ale

ministerului, este extrem de important să identificăm dimensiunea percepută a

problemelor din sfera corupţiei, prin raportare, pe de-o parte, la ansamblul societăţii, iar,

pe de altă parte, prin comparaţie cu modalitatea în care respondenţii îşi percep propria

instituţie în ansamblul celorlalte structuri ale ministerului. De altfel, având în vedere

constanţa cu care dimensiunile incluse în cadrul acestui capitol au fost analizate în

studiile derulate la nivelul MAI, în perioada 2009- 2015, acestea reprezintă unele dintre

cele mai importante repere de analiză a tendinţelor fenomenului.

1. Estimări de ansamblu privind prezența corupţiei

Similar cu anii anteriori, cei mai mulţi (82%) dintre cetăţenii intervievaţi de către

MAPPERS (82%) consideră că nivelul corupţiei în România este foarte ridicat sau

ridicat, în vreme ce doar un număr mic de respondenţi au indicat un nivel destul de

scăzut (3%) sau foarte scăzut (1%) al corupţiei.

Evoluţia multianuală a datelor evidenţiază o stagnare a percepţiei asupra

răspândirii corupţiei, eforturile de prevenire şi combatere derulate la nivel naţional

neinfluenţând semnificativ modul în care populaţia percepe răspândirea acestui

fenomen.

44

38

11 3 1 3

Dupa părerea Dvs., nivelul corupției în România este...?

Foarte ridicat

Destul de ridicat

Mediu

Destul descăzut

Foarte scăzut

Nu știu/ refuz

Page 14: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

13

În privința angajaților M.A.I., remarcăm, pe de-o parte, similitudinea de opinie

cu ansamblul societăţii româneşti (cei mai mulţi angajaţi M.A.I., 80%, consideră

corupţia foarte răspândită sau răspândită), iar, pe de altă parte, o modificare

semnificativă a percepției privind răspândirea fenomenului la nivelul societății

românești, comparativ cu ultima evaluare a opiniei acestora (2013): creștere de 22 de

puncte procentuale a ponderii angajaţilor M.A.I. care indică o răspândire “foarte

ridicată” ori “ridicată” a corupției.

Solicitaţi să evalueze nivelul corupţiei din propria lor instituție, în comparație cu

celelalte instituții publice, angajaţii M.A.I. redau un nivel al corupţiei mult mai redus,

faţă de ce se întâmplă la nivel naţional: mai mult de o treime dintre respondenți (34%)

consideră corupția din M.A.I. inexistentă sau foarte redusă, aproape o treime dintre

participanți (31%) o apreciază la un nivel moderat, în timp ce un sfert dintre angajații

chestionați (24%) consideră că în M.A.I. corupția este destul de răspândită sau foarte

răspândită (dublu față de perioada anterioară).

0102030405060708090

100

Destul de ridicat Foarte ridicat

31

53

34 44

36 41 35

53 37

46 36 42 38 44

Dupa părerea Dvs., nivelul corupției în România este...?

2007200820092011201220142015

01020304050607080

Foarteraspandita sau

destul derăspândită

Moderată Puţin răspândităsau inexistentă

Nu ştiu/Nurăspund

58

27

8 8

80

13 4 3

In opinia dvs., cat de raspandita estimati ca este coruptia?

2013

2015

Page 15: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

14

Datele obţinute evidenţiază, de asemenea, o delimitare extrem de bine conturată

în răspunsurile angajaților M.A.I., în ceea ce privește fenomenul corupției în cadrul

instituției din care fac parte și M.A.I., pe de o parte, respectiv fenomenul general, pe de

altă parte. Astfel, numai un procent foarte mic (2%) din eșantion consideră că, în

propria instituție, corupţia este foarte răspândită sau considerabilă, 4% dintre

respondenți resimt de aceeaşi manieră prezenţa corupţiei în ansamblul M.A.I., însă mai

mult de o treime (36%) o consideră foarte răspândită la nivel național.

Analiza după variabila loc de muncă scoate în evidenţă diferenţe notabile în ceea

ce privește opțiunile care indică un nivel ridicat al corupției în M.A.I., cel mai mare

grad de insatisfacție fiind regăsit în rândul angajaților IGPR, mai mult de un sfert dintre

aceștia (28%) estimând un nivel foarte și destul de răspândit al corupției din M.A.I. Pe

pozițiile următoare, din acest punct de vedere, se situează angajații IGPF (23%), IGJR

(22%), respectiv IGSU și Aparatul Central (20%).

De remarcat că,dacă la întrebarea legată de nivelul corupției în România

regăseam o similitudine între răspunsurile oferite de către societatea civilă și angajații

M.A.I., în cazul aceleiași întrebări, dar restrânsă la nivelul Ministerului, situația diferă

destul de vizibil, după cum urmează: doar 5% din eşantionul M.A.I. percepe corupţia ca

un fenomen răspândit în foarte mare măsură la nivelul instituţiei, faţă de 18% din

eşantionul de populaţie generală, 22% dintre angajați, respectiv 48% dintre membrii

societății civile percepând corupţia ca fiind răspândită în destul de mare măsură.

0 20 40 60 80 100

România

MAI

Propria institutie

36

4

2

44

20

4

13

31

11

1

27

31

3

7

34

3

11

18

In opinia dvs., cat de raspandita estimati ca este coruptia ?

Foarte raspandita Destul de raspandita Moderata Putin raspandita Inexistentă Nu stiu/Nu raspund

0% 20% 40% 60% 80% 100%

IGJR

IGSU

IGPF

IGPR

AC sau structuri subordonate

Total

2%

2%

3%

5%

6%

4%

20%

18%

20%

23%

14%

20%

29%

19%

38%

37%

36%

31%

31%

27%

29%

26%

20%

27%

9%

11%

3%

4%

5%

7%

9%

22%

9%

5%

19%

11%

Foarte raspandita Destul de raspandita Moderata Putin raspandita Inexistenta Nu stiu/ Nu raspund

În opinia dvs., cat de raspandita estimați că este corupția în M.A.I.?

Page 16: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

15

În ceea ce privește percepția răspândirii corupției la nivelul structurilor

componente ale M.A.I., de către proprii angajați, datele furnizate relevă o ordine a

rezultatelor relativ similară celei din sondajul precedent: Poliția de Frontieră (43%),

Structurile Regim Permise de Conducere și Instituția Prefectului (31%), respectiv

Poliția Română (27%) sunt apreciate a fi cele mai vulnerabile componente ale

ministerului la acest fenomen.

0

10

20

30

40

50

In foarte micămasură

In destul demică masură

In destul demare masură

In foarte maremasură

22

39

22

5 8

24

48

18

Dupa parerea dumneavoastra, în ce masura este raspândita coruptia în cadrul următoarelor instituţii?

rezultate M.A.I.

Opinii angajaţi MAI Opinii populaţie generală

Arhivele Nationale

Jandarmeria Romana

IGI

IGSU

Servicii de Evidență a Persoanei

Servicii de Evidență a Pașapoartelor

Politia Romana

Permise de conducere și Înmatriculări

Institutia Prefectului

Poliția de Frontieră

0

1

1

1

1

2

5

7

9

11

2

3

8

7

7

9

22

24

22

32

15

23

29

24

29

30

36

29

25

24

46

48

30

43

38

34

23

23

18

17

37

25

31

25

24

25

13

17

26

16

Dupa parerea dumneavoastra, în ce masura este raspândita corupția în cadrul urmatoarelor structuri din MAI ?

Foarte mare masura Destul de mare masura Destul de mica masura Foarte mica masura Nu stiu/ Nu raspund

Page 17: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

16

În schimb, analiza multianuală a datelor privind percepția răspândirii corupției în

cadrul structurilor componente ale M.A.I., de către eșantionul de populație generală

consultată în cadrul prezentului studiu, reflectă o tendință îngrijorătoare, cele mai multe

dintre structurile M.A.I. înregistrând creșteri semnificative ale nivelurilor destul de

mare măsură și în foarte mare măsură, revenindu-se sau chiar situându-se peste datele

de percepție din anul 2012. Cele mai ridicate creșteri le-au înregistrat Poliția Română

(28 de puncte procentuale mai mult decât în 2014), Inspectoratul pentru Situații de

Urgență (creştere de 26 de puncte procentuale) și Serviciile de Evidență a Pașapoartelor

(un plus de 23 de puncte procentuale).

Deşi creşterea este una semnificativă, faţă de anul 2014, ea trebuie totuşi

înţeleasă în contextul în care a fost realizat studiul. Mediatizarea excesivă a cazurilor de

corupţie a pus în discuţia opiniei publice chestiuni de corupţie care, deşi conştientizate

în trecut, erau trecute cu vederea. 55% dintre respondenţii din populația generală au

afirmat că au auzit despre cazuri de corupţie descoperite de instituţii ce luptă pentru

prevenirea şi combaterea corupţiei. În acest sens, rezultatele obţinute în funcţie de data

incendiului de la clubul Colectiv şi a scandalurilor de corupţie, precum şi a amplelor

mişcări de stradă ce au urmat după aceea, arată cum percepţia unui nivel ridicat de

corupţie poate fi influenţată de contextul mediatic şi opinia publică. În concordanţă cu

această situaţie, nivelul perceput al corupţiei a fost mai mare în perioada de după

accidentul de la clubul „Colectiv”, în interviurile făcute imediat după eveniment,

procentajul celor care au menţionat existenţa unui nivel foarte ridicat de corupţie în

România fiind de 50%, în creştere, de la 37% înainte de eveniment.

Poliţia Română

Poliţia de Frontieră

Permise de Conducere şi înmatriculări

Prefectura

Inspectoratul General pentru Imigrări

Servicii de Evidență a Paşapoartelor

Jandarmeria Română

Servicii de Evidență a Persoanei

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

Arhivele Naţionale

71

78

72

55

43

43

33

35

25

28

42

56

54

35

36

27

29

31

17

20

70

65

55

55

50

50

46

45

43

42

Răspândirea corupției la nivelul structurilor M.A.I. - opinii populație generală (În destul de mare masură + În foarte mare masură)

2012

2014

2015

Page 18: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

17

Pe de altă parte, comparația datelor cu cele obținute în anii anteriori la întrebarea

referitoare la nivelul corupției din M.A.I., în ansamblul său, reflectă o tendință de

constanță a nivelului corupției în percepția populației generale, variațiile fiind de

această dată nesemnificative, fapt ce denotă, cu unele excepții, lipsa de informare

corectă a populației generale privind competențele și problematica structurilor

componente ale M.A.I.

În ceea ce priveşte evaluarea situaţiei corupţiei din M.A.I., comparativ cu

ansamblul societăţii româneşti, populaţia generală nu distinge semnificativ între cele

două paliere analizate. Totuşi, analiza a datelor înregistrate în anul 2015, comparativ cu

ultimele două studii realizate la nivelul populaţiei generale, evidenţiază o diminuare de

peste 10 puncte procentuale a ponderii celor care susţin că în M.A.I. corupţia ar fi mai

mare (de la 19% în 2012, respectiv 17% în 2014, la 7% în 2015), situație se

semnalizează o ușoară îmbunătățire a percepției față de nivelul corupției din ansamblul

M.A.I.

0102030405060708090

100

Foarte

scăzut

Destul de

scăzut

Mediu Destul de

ridicat

Foarte

ridicatNu știu/

refuz

1 4 19

37 30

10 1 3

24

46

20 6 2 4

29 42

15 8

1 3

32 40

18 6

După părerea Dvs., nivelul corupției în structurile Ministerului Afacerilor Interne este...?

2011

2012

2014

2015

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Mai mic La fel Mai mare Nu știu/ refuz

16

49

15 20

10

64

19

8 15

57

17 11

19

66

7 8

Dupa părerea dvs., nivelul corupției în structurile Ministerului Afacerilor Interne comparativ cu nivelul corupției în România este...?

2011

2012

2014

2015

Page 19: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

18

Nu în ultimul rând, trebuie evidențiată modalitatea în care se formează percepția

privind corupția, atât în ceea ce priveşte populația generală, cât și a angajaților M.A.I.

Studiul arată o situaţie similară cu studiul din 2014 în ceea ce privește contactul populaţiei

cu instituţiile publice, cu o ușoară scădere pentru Serviciile de Evidența Persoanei (12% în

2015 față de 20% în 2014). Astfel, 59% din eşantionul de societate civilă consultată au

intrat în contact cu serviciile medicale (la fel ca în 2014), 43% cu Administrația publică/

primării (44% în 2014),16% cu sistemul de învățământ, 15% cu structuri de poliţie/

poliţiști (14% în 2014), iar 9% cu structurile de Permise conducere și Înmatriculare a

Vehiculelor (9% în 2014).

În acest caz, al contactului cu instituțiile statului, există o consecvență cu datele din

anii trecuți. Plasând această situație în contextul unui nivel ridicat al corupției percepute

comparativ cu anii anteriori, aceasta relevă, încă o dată, faptul că, cel puțin în 2015,

populația nu și-a format opiniile despre fenomen pe baza experiențelor directe.

Edificatoare în acest sens este și întrebarea care amintește sursele principale pe baza

cărora se formează această percepție. Sursa principală a informațiilor pe baza cărora se

formează percepția cu privire la nivelul corupției, atât la nivelul populației generale, cât și

în ceea ce îi privește pe angajații M.A.I. este mass media - 59% dintre respondenții

populației generale, respectiv 55% dintre angajații M.A.I., “word of mouth”- 22%

populația generală (17% discuții cu rude, prieteni sau persoane apropiate, 3% discuții cu

colegii ori șefii și 2% relatările unor persoane din activitatea curentă), respectiv 25% din

respondenții M.A.I., iar 19% din experiența personală sau observațiile directe.

1

10

100

Poliție / Polițist Evidența Populației /

Pașapoarte / Cazier

Permise deConducere /înmatriculare

vehicule

Prefecturi Pompieri Poliție de frontieră / Polițist de frontieră

Jandarmerie /Jandarm

13 19

11

4

2

4

1

14 20

9

3 3 4

3

15 12

9 7

4 4 3

Interacţiunile populaţiei cu structurile M.A.I., în anul 2015

2012

2014

2015

Page 20: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

19

În același context, considerăm important de evidenţiat unele schimbări care au

apărut în privința modului în care angajații M.A.I. susțin că s-au informat privind

fenomenul corupției, comparativ cu rezultatele studiului realizat în anul 2013. Astfel,

informaţiile disponibile ori transmise prin mass-media înregistrează o creștere

importantă de 14 puncte procentuale, rămânând principala sursă de informare pentru

mai mult de jumătate dintre respondenţi (55%, față de 41% în 2013, creșterea fiind de

14 puncte procentuale), iar discuțiile cu rude, prieteni sau persoane apropiate au

înregistrat o diminuare de 7 puncte procentuale (de la 23%, în 203, la 16% în 2015).

Aceste ultime constatări par a confirma mediatizarea mult mai intensă a cazurilor de

corupţie, evidențiată și în răspunsurile populației generale, preocuparea legată de tema

corupției la nivelul mass-media determinând conştientizarea unor aspecte, pe care, în

trecut, atât populația generală, cât și angajații M.A.I. le treceau mai ușor cu vederea.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Altele

Relatările unor persoane în activitatea curentă

Discuţii cu colegii ori şefii

Observații directe

Experienţa personală

Discuţii cu rude, prieteni sau persoane apropiate

Informaţiile disponibile ori transmise în mass-media…

0

2

3

4

15

17

59

1

4

5

5

14

16

55

Opiniile dvs., privind amploarea ori evolutia coruptiei, sunt bazate in principal pe […]

angajați ai

M.A.I.

populație

generală

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Altele

Relatările unor persoane în activitatea curentă

Discuţii cu colegii ori şefii

Observații directe

Experienţa personală

Discuţii cu rude, prieteni sau persoane apropiate

Informaţiile disponibile ori transmise în mass-media…

2

5

6

8

16

23

41

1

4

5

5

14

16

55

Opiniile dvs., privind amploarea ori evolutia coruptiei, sunt bazate in principal pe […]

2015

2013

Page 21: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

20

2. Tendinţe privind evoluţia nivelului corupţiei

Pentru a realiza estimarea tendinţelor de evoluţie a fenomenului corupţiei, în

cadrul prezentului studiu au fost utilizate două opţiuni metodologice. Pe de-o parte, au

fost incluse în chestionar dimensiuni şi variabile ce au fost evaluate constant, începând

cu anul 2012, permiţând astfel analiza dinamicii în timp a acestora. Pe de altă parte,

utilizând aceleaşi repere de analiză a răspândirii corupţiei (naţional, M.A.I., propria

instituţie), s-a solicitat participanților estimarea evoluţiei problematicii din sfera

corupţiei pentru anul 2015, respectiv proiectarea aşteptărilor pentru anul 2016.

Analiza comparativă a opiniilor exprimate de angajaţii M.A.I. participanţi la

prezentul studiu cu cele redate în anii anteriori evidenţiază diferenţe importante privind

nivelul de percepție a corupţiei din M.A.I., atât în ceea ce priveşte ponderea celor care

regăsesc un nivel crescut al corupţiei (cu 11 puncte procentuale mai mare decât în anul

2012, respectiv 10 puncte procentuale faţă de 2013), cât şi în privinţa personalului care

regăseşte un nivel mai degrabă redus al fenomenului (de la 48%, în 2012, la 38%, în

2013 şi 33%, în 2015). Trendul constatat este unul îngrijorător, putându-şi găsi

explicaţia atât în evenimentele care au marcat sfârşitul anului 2015, cât şi în escaladarea

unor probleme instituționale care au determinat degradarea percepției angajaților în

ceea ce privește situaţia corupției.

Analiza dinamicii multianuale a datelor de percepţie privind evoluția

fenomenului, în ansamblul instituției, atenuează, însă, constatarea anterioară. Doar un

plus de patru puncte procentuale resimt o amplificare a răspândirii fenomenului la

nivelul M.A.I. în anul 2015 (de la 4%, la 8%), mai mult de jumătate dintre respondenţii

chestionaţi semnalând diminuarea amplitudinii fenomenului (o creştere semnificativă,

de 12 puncte procentuale, de la 44%în 2013, la 56%, în 2015).

NS/NR Moderata Foarte redusa sau

inexistenta

Foarte raspandita

sau destul de

răspândită

0

10

20

30

40

50

10

30

48

13 17

32 38

14 11

31 33

24

In opinia dvs., cat de raspandita estimati ca este coruptia în MAI?

2012

2013

2015

Page 22: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

21

O tendință mai degrabă pozitivă este reflectată de analiza opiniilor populației

generale, care redau o îmbunătățire a felului în care s-a perceput situația corupției de la

nivelul M.A.I., în anul 2015, unde doar un număr mic de respondenți (10%) au răspuns

că nivelul corupției din M.A.I. a crescut (reducerea este semnificativă, de 20 de puncte

procentuale, față de anul 2014), înregistrându-se, de asemenea, un plus de 8 puncte

procentuale de respondenți care susțin că nivelul corupției a scăzut, la nivelul M.A.I.

Analizând opiniile exprimate de angajații M.A.I. cu privire la resimţirea prezenţei

fenomenului, în anul 2015, constatăm aceleaşi dezechilibre între nivelurile naţional,

M.A.I. şi instituţional. Tendinţa dominantă a respondenților este de a indica o menţinere

la acelaşi nivel sau o reducere a corupţiei din M.A.I., indiferent de nivelul de raportare

(propria instituţie sau ansamblul ministerului): doar un număr mic dintre subiecţi

percepe o amplificare a fenomenului (1% - propria instituție, respectiv 2% - M.A.I.),

aproape doi din cinci constată o scădere a nivelului corupţiei în propria instituţie (37%),

iar trei din zece la nivelul M.A.I. (29%).

49

31

40

57

44

56

24 23

34

25

32

21

4 10

13 8

4 6

0

10

20

30

40

50

60

2008 2009 2010 2012 2013 2015

În comparaţie cu anii anteriori, apreciaţi că nivelul corupţiei în

cadrul M.A.I., pe ansamblul componentelor sale ...

a scăzut

a ramas

constantă

a crescut

0102030405060

70

80

90

100

A scăzut A rămas la fel A crescut Nu știu/ refuz

8

36 41

15 7

48

34

11 10

44

30

16 18

61

10 11

În comparație cu anii anteriori, în ultimul an (2014 și perioada scursa din 2015), în structurile Ministerului Afacerilor Interne nivelul corupției...?

2011201220142015

Page 23: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

22

La nivel național, însă, angajaţii M.A.I. regăsesc o situație mult diferită de cea

existentă la nivel instituțional, datele prezentului studiu semnalând o accentuare a

prezenței fenomenului: doar aproape o treime din eşantion resimte o reducere a

incidenţei corupţiei (32%),aproape unul din cinci dintre respondenţi (18%) afirmând că

în România nivelul corupţiei a crescut destul sau foarte mult, iar mai mult de o treime

din eşantion (36%) subliniază că fenomenul nu a suferit modificări semnificative.

În mod similar, proiectându-și așteptările față de evoluția fenomenului în 2016,

angajaţii M.A.I. redau aceleași opțiuni, în general optimiste atunci când sunt analizate

propria instituție și ansamblul ministerului: un număr mic de respondenți (1%) așteaptă

creșterea incidenţei corupției în perioada următoare, aproximativ unul din zece (11%)

estimează o constanță a fenomenului, iar mai mult de trei sferturi din eșantion consideră

că problemele analizate vor cunoaște o diminuare.

Dinamica multianuală reliefează un ton pozitiv privind estimarea evoluției

nivelului corupției din M.A.I. în anul următor: o migrare a aşteptărilor de stagnare a

fenomenului corupţiei către exprimarea unor opţiuni optimiste, în 2015, înregistrându-

se cu 14 puncte procentuale mai mulţi respondenţi care au indicat că se aşteaptă la o

diminuare a fenomenului de corupţie, respectiv o reducere minoră a celor care se

aşteaptă la tendinţe de creştere.

0 20 40 60 80 100

România

MAI

Propria institutie

6

2

1

12

4

1

36

21

15

32

27

12

10

29

37

4

17

34

In comparație cu perioada anterioară (anul 2014), cum credeți că a evoluat fenomenul corupţiei, în anul 2015?

a crescut foarte mult a crescut destul de mult nu s-a modificat semnificativ

a scazut moderat a scazut semnificativ Nu stiu/Nu raspund

0 20 40 60 80 100

România

MAI

Propria structură

4

1

1

15

11

11

77

74

60

4

13

28

În cursul acestui an si în perioada urmatoare (anul 2016), va asteptati ca nivelul coruptiei?

sa creasca sa ramana relativ la fel cu cel actual sa scada Nu stiu/Nu raspund

Page 24: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

23

În același timp, în anii 2012, 2013 şi 2015, se constată o stabilizare a așteptărilor

pesimiste (angajații care așteptau o înrăutățire a situației corupției în anul următor), în

jurul unor ponderi foarte scăzute (2-4%), după nivelurile atinse în anii 2009 și 2010,

când trei din douăzeci de respondenți se așteptau la creșteri ale nivelului corupției.

Similar opiniilor exprimate de angajații M.A.I., populația generală are așteptări

optimiste privind evoluția fenomenului corupției în anul 2016, existând un ușor trend

descrescător în privința evoluției nivelului corupției atât la nivelul M.A.I., dar și la nivel

național. Astfel, mai mult de jumătate din eşantion (52%) consideră că nivelul corupției

din M.A.I. va rămâne la fel, un sfert (26%) consideră că acest nivel va scădea în

următorul an (cu 9 pp în creștere față de 2014 și cu 14 pp în creștere față de 2012),

opţiunile pesimiste, de amplificare a fenomenului, reducându-se semnificativ faţă de

studiile anterioare ( în scădere cu 24 de puncte procentuale, faţă de 2014, respectiv cu

26 de puncte procentuale faţă de 2012).

55

31

53

71

60

74

19 19 20 18 20 11

3

16 15

3 4 2 0

20

40

60

80

2008 2009 2010 2012 2013 2015

În următorul an, vă aşteptaţi ca nivelul corupţiei din M.A.I., pe ansamblul componentelor sale […]

să scadă să rămână constant să crească

0102030405060708090

100

Va scădea Va rămâne lafel

Va crește Nu știu/ refuz

11

35 34

20 12

40 34

14 17

42 32

9

26

52

8 13

După părerea dvs., în următorul an, în M.A.I. nivelul corupției...?

2011

2012

2014

2015

Page 25: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

24

IV. FACTORI FAVORIZANȚI AI CORUPȚIEI ȘI VULNERABILITĂŢI ORGANIZAŢIONALE

1. Factori favorizanţi ai corupţiei

Unul dintre aspectele abordate în cadrul studiului prezent este cel privitor la

factorii favorizanţi ai corupţiei şi la măsura în care aceştia influenţează fenomenul

studiat. În acest sens, respondenţii M.A.I. au fost solicitaţi să menţioneze în ce măsură o

serie de 17 factori predefiniţi favorizează corupţia din cadrul instituţiei în care lucrează.

Totodată, respondenţilor li s-a solicitat să identifice dintre factorii incluşi în

analiză care sunt primii trei cei mai importanţi care ar trebui să beneficieze de atenţia

crescută, din partea conducerii M.A.I. ori D.G.A., respectiv pentru minimizarea cărora

ar trebui alocate principalele resurse. Metoda de analiză a fost utilizată şi în studiile

anterioare, permiţând analiza de tip încrucişat a frecvenţelor răspunsurilor care măsoară

satisfacţia (S) şi a celor care indică gradul de importanţă (I) a celor mai acute probleme

semnalate de respondenţi. Scorul (IS) este calculat prin însumarea procentelor de

răspunsuri pentru problemele indicate ca fiind prima, a doua şi a treia în ordinea

importanţei (I) intervenţiei, suma rezultată fiind apoi înmulţită cu 1 minus procentajul

respondenţilor care au indicat că sunt pozitiv satisfăcuţi (S) de modul în care autorităţile

soluţionează problema în cauză [IS=Importanţă (I) x (1-Satisfacţie(S)].

Ţinând cont de opiniile exprimate şi de modul în care acestea se grupează,

distingem trei categorii de analiză:

1. factori de importanţă majoră (scor IS>=0.20), ce necesită cea mai mare

concentrare a eforturilor şi a resurselor pentru intervenţie

În această categorie de analiză apar menţionaţi trei factori de importanţă majoră,

asupra cărora trebuie să se intervină în mod prioritar, aceştia fiind: generalizarea

obiceiurilor de genul „pilă”, „intervenţie”, „relaţie” (scor IS: 0,25), insuficienţa

drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor (scor IS: 0,25986) şi presiunile şi

influenţa politică în adoptarea oricărei decizii la nivelul instituţiilor/structurilor M.A.I.

(0,25924).

0.21

0.21

0.25

0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30

presiunile si influenta politica în adoptareaoricarei decizii la nivelul…

insuficienta drepturilor financiare si sociale aleangajatilor

generalizarea obiceiurilor de genul „pila", „interventie", „relatie

Factori de importanţă majoră

Page 26: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

25

Analiza multianuală a datelor relevă faptul că, spre deosebire de anii anteriori

când, pe prima poziţie în topul factorilor de importanţă majoră se situa „insuficienţa

drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor”, prezentul studiu evidenţiază pe primul

loc factorul „generalizarea obiceiurilor de genul „pilă”, „intervenţie”, „relaţie”, ceea ce

înseamnă că problema presiunilor de corupţie este percepută ca devenind mult mai

importantă decât cea financiară.

Analiza indicelui importanţă/satisfacţie (IS) realizată pe categorii de personal

(personal de conducere/personal de execuţie) şi pe tipuri de arme situează pe primul loc

acelaşi factor menţionat anterior.

2. factori de importanţă mare ( scor IS 0,10-0,20 )

În această categorie, se regăsesc factori favorizanţi ai corupţiei care sunt apreciaţi

ca având o importanţă mare în ansamblul factorilor prezentaţi pentru a fi analizaţi, dar

care prezintă o prioritate ceva mai redusă în ceea ce priveşte intervenţia şi aplicarea de

măsuri, deşi sunt consideraţi ca având un potenţial mai mare de a determina fapte de

corupţie comparativ cu categoria de factori menţionată anterior. Scorul IS obţinut,

plasează pe primele locuri din cadrul acestei categorii factori precum: sisteme de

selecţie şi promovare lipsite de transparenţă, măsurile insuficiente de protecţie a

angajaţilor care ar putea denunţa corupţia din instituţii publice, fonduri şi dotări

insuficiente pentru desfăşurarea optimă a activităţilor.

Şi în acest caz, se constată o schimbare a nemulţumirilor angajaţilor M.A.I. cu

privire la modul în care este asigurată implementarea efectivă a unor politici de resurse

umane care să asigure predictibilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte evoluţia în

carieră, pe de-o parte, dar şi asigurarea protecţiei clamate ca nefiind suficientă de către

o pondere importantă a angajaţilor M.A.I.

fonduri si dotari insuficiente pentru desfasurareaoptima a activitatilor

masurile insuficiente de protectie a angajatilor carear putea denunta coruptia din institutiile publice

sisteme de selectie si promovare lipsite detransparenta

0.11

0.12

0.13

Factori de importanță mare

Page 27: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

26

3. factori de importanţă medie (scor IS<0,10)

În topul acestei categorii, a factorilor care nu au un rol determinant în apariţia

corupţiei având o importanţă medie, se situează menţionaţi determinanţi precum:

sentimentul că nu pot fi pedepsiţi al celor care săvârşesc fapte de corupţie, lipsa

valorilor şi a principiilor etice la nivelul majorităţii angajaţilor, presiunile venind din

direcţia propriilor şefi.

Pentru a analiza eventualele vulnerabilităţi la corupţie, specifice unor categorii de

structuri sau personal, s-au avut în vedere trei criterii: categoria funcţiei (personal de

conducere/personal de execuţie), categoria vechime în activitate (personal aflat la

începutul carierei/personal aflat la finalul carierei) şi nivelul ierarhic al unităţilor, cu

scopul de a se identifica o posibilă corelaţie între acestea şi vulnerabilitatea la corupţie.

Analizând răspunsurile ce vizează percepţia vulnerabilităţii la corupţie a

personalului M.A.I. vizând categoria funcţiei, se observă o diferenţă semnificativă,

personalul de conducere fiind menţionat de către 37% dintre respondenţi ca fiind mai

vulnerabil la corupţie, spre deosebire de personalul încadrat pe funcţii de execuţie,

considerat ca fiind vulnerabil de către 15% dintre cei intervievaţi. Totuşi, aproape o

treime (32%) din eşantionul de angajaţi ai M.A.I. nu distinge între categoriile avute în

vedere la această întrebare, ambele categorii fiind considerate expuse la corupţie în

egală măsură.

0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100

supervizarea/controlul redus din partea sefilor nemijlociti

presiunile exercitate de colegi

presiunile exercitate de publicul larg pentru rezolvarea câtmai rapida a solicitarilor

„oportunitatile" de zi cu zi, aparute în contextul îndeplinirii atributiilor de serviciu

lipsa transparentei în modul de desfasurare a activitatii

organizarea defectuoasa a activitatilor

convingerea ca structurile anticoruptie nu functioneaza cuadevarat ori functioneaza defectuos

reglementarile interpretabile ori contradictorii

presiunile venind din directia propriilor sefi

lipsa valorilor si a principiilor etice la nivelul majoritatiiangajatilor

sentimentul ca nu pot fi pedepsiti al celor care savârsescfapte de coruptie

0.00745

0.00752

0.02332

0.0311

0.03203

0.03598

0.03863

0.06106

0.07047

0.07508

0.07925

Factori de importanţă medie

Page 28: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

27

În privinţa răspunsurilor ce vizează vulnerabilitatea la corupţie în funcţie de

vechimea/experienţa în muncă, categoria mai predispusă este considerată a fi aceea care

se apropie de sfârşitul carierei. Astfel, un sfert din cei intervievaţi semnalează existenţa

unei vulnerabilităţi la corupţie în rândul personalului de execuţie, în timp ce 23% dintre

respondenţi menţionează că cei aflaţi la sfârşitul carierei profesionale sunt mai

predispuşi la astfel de fapte.

Analizând vulnerabilitatea la corupţie în funcţie de nivelul ierarhic al unităţilor ce

încadrează personalul la care se face referire în cadrul studiului, evidenţiem o diferenţă

semnificativă între numărul celor care consideră ca fiind mai sensibil la corupţie

personalul care încadrează unităţile subordonate ori teritoriale/judeţene (12%) spre

deosebire de cele centrale (37%).

15%

37% 32%

16%

Din experienta, credeti ca exista categorii de personal MULT MAI SENSIBILE/ VULNERABILE la coruptie decat altele?

da, personalul de executie

da, personalul deconducereNU

NS/NR

25%

23% 34%

18%

Din experienta, credeti ca exista categorii de personal MULT MAI SENSIBILE/ VULNERABILE la coruptie decat altele?

da, cei aflati la inceputulcarierei

da, cei ce se apropie desfarsitul carierei

NU

NS/NR

12%

37% 30%

21%

Din experienta, credeti ca exista categorii de personal MULT MAI SENSIBILE/ VULNERABILE la coruptie decat altele?

da, personalul care incadreazaunitatile subordonate oriteritoriale/judetene

da, personalul din unitatilecentrale, de la nivel inalt

NU

Page 29: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

28

La nivelul societății, percepția asupra factorilor ce favorizează apariția corupției

în cadrul MAI, diferă într-o foarte mare măsură. Astfel, cele mai determinante cauze ale

fenomenului sunt identificate a fi intervenția politicului (85%), obișnuința la nivelul

societății de a da sau lua mită, tolerarea abaterilor de către șefi și necunoașterea

drepturilor cetățenești (84%), respectiv ineficiența structurilor de control (83%).

De remarcat că, posibil prin prisma prejudecăților sociale, factorul salarial este

considerat a fi cel mai puțin important în generarea fenomenului corupției, o parte

considerabilă a populației având o percepție eronată asupra nivelului salarial de la

nivelul MAI.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90100

Salariile mici ale angajaților Ministerului Afacerilor Interne

Selecția angajaților Ministerului Afacerilor Interne

Moralitatea angajaților

Pregătirea scăzută a funcționarilor

Presiunile venind din direcția propriilor șefi ori colegi

Birocrația, caracterul neclar al procedurilor

Ineficiența structurilor de control

Tolerarea/ acceptarea de către șefi a unor abateri in rândul subordonaților

Necunoașterea de către cetățeni a serviciilor la care au dreptul

Obișnuința la nivelul societății de a da sau a lua mita

Intervenția politicului

38

60

65

72

71

77

83

61

71

74

80

84

84

87

88

82

72

73

81

87

82

87

88

84

69

80

81

81

82

82

83

84

84

84

85

Percepția factorilor favorizanți opinii populație generală

2015

2014

2012

2008

Page 30: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

29

2. Atitudini şi experienţe personale în legătură cu problemele din sfera

corupţiei

Analizând percepţia referitoare la capacitatea de schimbare în sens pozitiv sau

negativ a atitudinii faţă de corupţie a angajaţilor M.A.I., observăm că aproape trei

sferturi dintre răspunsuri converg către ideea unei schimbări în bine faţă de perioada

ultimilor ani (72%, față de 64%, în 2013), doar un număr foarte mic de respondenţi

(1%) considerând că schimbarea s-a produs în sens negativ, iar 15% considerând că

schimbările nu sunt vizibile.

O analiză a distribuţiei răspunsurilor în funcţie de structura de apartenenţă a

respondenţilor evidenţiază o percepţie crescută a schimbării în bine în cadrul structurii

IGPR (42% din totalul respondenţilor) şi IGJR (21%), comparativ cu nivelul cel mai

scăzut (40%), regăsit la nivelul Aparatului Central.

În scopul de evalua atitudinea personalului M.A.I. și a populației privind

fenomenul de corupție, în cadrul studiului a fost inclusă o întrebare ce a vizat

evidenţierea acceptabilităţii respondenţilor vis-a-vis de o serie de comportamente non-

etice ce pot să apară în interacțiunile dintre funcționari și populație. Răspunsurile oferite

au reliefat cea mai scăzută respingere ca fiind corelată comportamentelor ce presupun

oferirea de bani/cadouri unor persoane (funcţionar, medic sau profesor) urmare a

exercitării de către acestea a atribuţiilor de serviciu, ca semn de mulţumire sau

recunoştinţă.

Procentele cele mai mici de respingere (mai mult de jumătate dintre cei

intervievaţi, între 51% şi 72%) s-au înregistrat în raport cu oferirea de bani/cadouri unor

categorii profesionale implicate în satisfacerea unor necesităţi deosebit de importante în

contextul vieţii oricărei persoane: medicul (sănătatea şi viaţa) şi cadrul didactic

(educaţia corelată cu viitorul și cariera copiilor respondenților).

72%

15%

1% 12%

Fata de perioada ultimilor ani, credeti ca atitudinea fata de coruptie, specifica majoritatii angajatilor institutiei dvs., face tot mai mult vizibila […]

o schimbare in bine

nu sunt vizibile schimbari

fata de anii anteriori

o schimbare in rau

Nu stiu/Nu raspund

Page 31: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

30

La polul opus de respingere/acceptabilitate (cele mai mari procente ce

evidenţiază respingerea comportamentului non-etic, peste 94% dintre cei chestionaţi) se

plasează răspunsurile ce reliefează comportamente non-etice şi ilegale ce se înscriu în

sfera corupţiei, pentru fapte de o gravitate crescută, cum ar fi: darea şi luarea de mită şi

traficul de influenţă. Aceste fapte sunt în legătură cu categorii profesionale sau cu

activităţi des menţionate în mass – media ca făcând parte din categoria „aşa nu”,

precum: activitatea de clasare a unui dosar penal desfăşurată de poliţişti (procent de

respingere 97%), controlul fiscal (respingere 96%), aplicarea de amenzi rutiere (95%),

acordarea de fonduri /contracte unor instituţii publice (94%), recuperarea permiselor

auto (94%).

Există un procent, foarte mic, cuprins între 1% şi 4% din cei chestionaţi, ce

evidenţiază comportamentele „perfect acceptabile”, acestea aparţinând categoriilor

profesionale despre care aminteam că sunt implicate în satisfacerea unor necesităţi

importante în contextul vieţii (medicul, educatorul şi funcţionarul).

0 20 40 60 80 100

A da cadouri unui profesor sau învatator de care ai fost multumitcum ti-a educat copiii

A da bani sau cadouri unui medic de care ai fost multumit cum te-atratat

A oferi bani/cadouri unui medic pentru a te trata

Functionarul care primeste un cadou DUPA solutionarea favorabilaa unei solicitari, fara încalcarea atributiilor de serviciu

A recurge la relatii personale pentru a angaja fraudulos o ruda într-o institutie

Favorizarea unor rude, prieteni ori cunoscuti pentru a scapa de osanctiune ori pentru a fi avantajati în rezolvarea unor probleme

A accepta un cadou/o atentie pentru a urgenta eliberarea unuidocument

Prezentarea procedurilor ca fiind foarte complexe si îndelungate,pentru a-i determina pe solicitanti sa se simta obligati sa ofere…

A ajuta o cunostinta sa îi fie înapoiat permisul de conduceresuspendat

Neîndeplinirea atributiilor ori acordarea de sprijin pentrucolegi/sefi, fosti angajati ai M.A.I. care intermediaza furnizarea…

A favoriza firma unui prieten pentru a obtine fonduri/contracte dininstitutiile publice

A primi o suma de bani pentru a nu aplica o amenda rutiera

Furnizarea de informatii accesate sau obtinute în cadrul serviciului,catre persoane interesate

A încasa mita pentru a trece cu vederea neregulile cu ocazia unuicontrol fiscal

A accepta o suma de bani de catre un magistrat/politist pentruclasarea/încetarea unui dosar penal

51

53

67

72

89

90

91

93

94

94

94

95

95

96

97

21

22

22

17

8

7

6

3

3

3

3

2

1

1

2

22

19

7

6

1

1

1

0

1

0

0

0

1

0

0

4

4

1

2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

3

3

3

3

2

2

2

3

2

3

3

3

3

2

2

Deloc acceptabil Nu prea este acceptabil Oarecum acceptabil Perfect acceptabil Nu stiu/Nu raspund

În opinia dumneavoastra, în ce masura urmatoarele fapte sunt acceptabile sau nu?

Page 32: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

31

Îngrijorător este, însă, faptul că un procent de 8% dintre angajații M.A.I.

consideră perfect sau oarecum acceptabil ca un funcționar să primească un cadou după

soluționarea favorabilă a unei solicitări, fără încălcarea atribuțiilor de serviciu, situație

ce arată un nivel destul de ridicat de acceptanță pentru una dintre formele infracțiunii de

„luare de mită”.

Utilizând aceleași repere de analiză, la nivelul populației generale, observăm un

grad de acceptanță mult mai ridicat, din partea acestei categorii de respondenți, pentru

majoritatea situațiilor descrise în chestionar.

Cultura “dării şi luării ”mitei, interpretată în contextul în care cetăţeanul ce se

adresează instituţiilor M.A.I. vine „ pregătit” să influenţeze comportamentul angajatului

M.A.I. aflat în ipostaza de a-şi exercita atribuţiile de serviciu, a făcut obiectul unei

evaluări distincte, context în care, mai mult de două treimi din eșantionul M.A.I.

intervievat (69%) s-a pronunţat în total dezacord cu ideea potrivit căreia „majoritatea

celor care apelează la un angajat al M.A.I pentru rezolvarea unei probleme legale ştiu

dinainte că trebuie să pregătească să ofere acestuia un stimulent”. Astfel spus, în opinia

angajaților M.A.I. nu există un obicei încetăţenit care să se manifeste în contextul

menţionat.

Page 33: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

32

În scopul de a afla incidenţa corupţiei în activitatea concretă a angajaților M.A.I.,

participanții la studiu au fost întrebați dacă, de-a lungul carierei, s-au confruntat cu

situaţii in care cineva a încercat sa îi implice, direct sau indirect, în fapte de corupţie,

mai mult de două treimi (69% ) dintre respondenţi menţionând că nu s-au confruntat cu

astfel de evenimente, în timp ce un sfert (25%) dintre aceştia au afirmat că au avut astfel

de experienţe negative. Frecvenţa cu care aceştia din urmă au fost tentaţi să se implice

direct sau indirect (prin încercarea celorlalţi de a-i atrage în săvârşirea faptelor ilegale)

este menţionată ca fiind mai rară (18% din totalul celor intervievaţi) şi extrem de rară

(„uneori”) de către 6% din participanţii la sondaj.

În legătură cu aspectele tocmai menţionate, respondenților care au admis

existența în trecut a unor interacțiuni cu persoane care ar fi încercat să îi corupă li s-a

solicitat să ofere detalii privitoare la intenţiile, modul de acţiune şi aşteptările celor care

au încercat să îi influenţeze. Astfel, referindu-se la motivaţia pentru care cei din exterior

au acţionat, aproape trei sferturi dintre respondenţi (73%) au indicat că problemele şi

interesele personale au stat la baza acţiunii, în timp ce problemele sau interesele terţilor

a reprezentat o motivaţie posibilă, în opinia a doar 18% dintre cei chestionaţi.

69

15 3 4 9

În total dezacord Mai degraba îndezacord

Mai degraba deacord

Total de acord Nu stiu/ Nu raspund

Acord fata de afirmatia „In general, atunci cand au de-a face cu un angajat al institutiei mele, majoritatea celor care apeleaza pentru rezolvarea unei probleme

legale stiu dinainte ca trebuie sa se pregateasca sa ofere acestuia ceva, un "stimulent".

Nu stiu/ Nu raspund 6%

nu, niciodata 69%

da, in mod frecvent 1%

da, uneori 6%

da, dar rar 18%

DA 25%

De-a lungul carierei, v-ati confruntat cu situatii in care cineva a incercat sa va implice, direct sau indirect, in fapte de coruptie?

Nu stiu/ Nu raspund nu, niciodata da, in mod frecvent da, uneori da, dar rar

Page 34: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

33

Referitor la modul de acţiune utilizat de potențialii mituitori, abordarea directă

pare să îi fi caracterizat, aproape două treimi dintre respondenţii M.A.I. indicând că

cel/cei care au încercat sa îi implice în săvârșirea unor fapte de corupţie au acționat

direct, în timp ce un sfert dintre aceştia au indicat intervenţiile indirecte (11% susțin că

acțiunea de influențare s-a încercat prin intermediul unor persoane din exteriorul

instituţiei, 8% - au apelat la membrii familiei, prieteni sau cunoştinţe, iar 7% - au recurs

la colegii sau şefi).

Analiza motivelor implicării în acţiunea de influenţare evidenţiază că pentru

aproape o jumătate (44%) dintre respondenţii aflați în situații dintre cele amintite

anterior solicitarea a vizat evitarea unei măsuri sancţionatorii, aproape unul din cinci

(18%) au menţionat că cei care încercau să-i influenţeze nu aşteptau ceva anume, aşa

fiind obişnuiţi, iar aproape trei din douăzeci au invocat drept motivaţie nevoia de a se

asigura că sunt trataţi corect.

73%

18%

9%

Gandindu-va la aceste cazuri, cel/cei care au incercat sa va implice in savarsirea unor fapte de coruptie urmareau/doreau rezolvarea […]

Problemelor sau intereselorpersonale

Problemelor sau intereselorunor terti (veneau în numelealtcuiva

Nu stiu/Nu raspund, 8%

altfel, 2%

Direct, 64%

indirect, prin membrii familiei, prieteni sau

cunostinte, 8%

indirect, prin intermediul colegilor sau sefilor, 7%

indirect, prin intermediul unor persoane din

exteriorul institutiei/unitatii dvs.,

11% Indirect, 26%

Gandindu-va la aceste cazuri, cel/cei care au incercat sa va implice in savarsirea unor fapte de coruptie au actionat […]

Page 35: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

34

Încercând să evaluăm, de această dată, gradul de acceptabilitate vis-a-vis de

comportamentele non-etice ale celorlalţi angajaţi ai M.A.I., participanţii la studiu au

fost solicitaţi să aprecieze frecvenţa cu care personalului instituţiei/unităţii unde

lucrează i se întâmplă să cedeze şi să accepte servicii, cadouri sau bani pentru a-şi

îndeplini mai rapid sau în mod preferenţial atribuţiile, context în care, mai mult de

jumătate (56%) au indicat varianta „niciodată”. Numărul mare al non-răspunsurilor

(21%) îl egalează pe cel al răspunsurilor ce evidenţiază acceptarea „câteodată” a

foloaselor necuvenite.

Mecanismul prin care se iniţiază comportamentul corupt poate fi pus exclusiv pe

seama unuia dintre factorii umani implicaţi (cel care oferă mită şi cel care acceptă) sau

poate fi explicat prin existenţa unor obiceiuri, a unor mentalităţi care creează un cadru

favorabil, preexistent şi care înlesneşte producerea faptei, aceasta având la bază o

acceptare reciprocă, tacită din partea persoanelor implicate. Conform opiniilor

angajaților M.A.I., în cele mai multe situații inițiativa îi aparține mituitorului (o treime

din eșantion), în mult mai puține situații existând o procedură prestabilită, fapt ce

denotă o natură relativ spontană a corupției, caracteristică, în special, micii corupții.

9

3

4

9

12

18

44

Nu stiu/Nu raspund

altceva

sa luati o decizie sau sa eliberati un document la care acestianu ar avea dreptul (de exemplu: aviz, autorizatie etc.)

sa urgentati procedurile derulate in contextul atributiilor

voiau sa se asigure ca vor fi tratati corect

nu asteptau ceva anume, asa sunt obisnuiti

sa nu aplicati o masura sanctionatorie (ex: aplicarea uneiamenzi, intocmirea unui dosar penal)

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Gandindu-va la aceste cazuri, cel/cei care au incercat sa va implice in savarsirea unor fapte de coruptie asteptau din partea dvs. […]

0 10 20 30 40 50 60

NS

niciodata

cateodata

adesea

se intampla aproape permanent

21

56

21

3

0.3

Cat de des estimati ca i se intampla personalului institutiei/unitatii dvs. sa cedeze si sa accepte servicii, cadouri sau bani pentru a-si indeplini mai

rapid sau in mod preferential atributiile?

Page 36: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

35

În încercarea de evalua confruntarea cu problemele din sfera corupţiei din partea

populaţiei generale, precum şi reacţia pe care au întâlnit-o în rândul angajaţilor M.A.I.,

am explorat modalitatea de concretizare a corupției, în anul 2015. Patru din cinci

respondenţi (79%) au declarat că, în anul 2015, nu au fost puşi într-o astfel de situaţie,

cei care, totuşi, au avut astfel de interacţiuni declarând că iniţiativa a aparţinut, de

regulă angajaţilor din instituţiile publice: unui procent de 6% i s-a solicitat direct să

ofere o mică atenţie, o sumă de bani, 10% din eşantion susţine că prin comportamentul

şi atitudinea angajatului s-a sugerat să se ofere o mică atenţie, o sumă de bani, doar 3%

din populaţia consultată afirmând că s-au aflat la originea faptelor de corupţie, oferind

din proprie iniţiativă o sumă de bani.

Răspunsurile oferite de populaţia generală consultată denotă un nivel ridicat de

acceptabilitate pentru ofertele de mită iniţiate, indiferent de partea cui aparţine

iniţiativa, cei mai mulţi (86%) dintre respondenţi arătând că angajaţii din instituţiile

publice au primit sumele de bani oferite din proprie iniţiativă, 7% dintre aceştia declară

că nu au oferit atenţia/sumele de bani solicitate şi nici nu au reclamat situaţia

instituţiilor competente, refuzul mitei de către angajaţi fiind consemnat doar în 5%

dintre situaţii.

0102030405060708090

100

Am încercat să ofer o mică

atenţie, o sumă de bani din

proprie iniţiativă

Prin comportamentul şi

atitudinea angajatului mi s-a

sugerat să ofer o mica atenţie,

o sumă de bani

Mi s-a solicitat direct să ofer

o mică atenţie, o sumă de bani

Nu am fost pus în ultimul an

în această situaţie

Nu știu/ refuz

10 2 6

77

4 12 5 4

78

1 3 10 6

79

1

Acum, vă rog sa vă gândiți la ultima situație din acest an (2015) în care ați fost pus să dați un cadou, o mică atenție, o sumă de bani...

2012

2014

2015

Page 37: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

36

În legătură cu experienţele personale privind corupţia, ce au apărut în

interacţiunile cu diferite structuri din cadrul M.A.I., acestea se situează la niveluri

extrem de reduse, dar într-o evidentă constanţă faţă de perioadele anterioare: unui

procent de 6% din eşantion i s-a întâmplat ca un angajat al M.A.I. să îi solicite bani sau

alte foloase pentru rezolvarea problemelor.

Felul şi structurile unde interacţiunile de corupţie se manifestă, confirmă susţinerea

anterioară, şi anume că atunci când fie angajatul din instituţiile publice, fie cetăţeanul

sunt iniţiatori ai unei situaţii potenţiale de corupţie, aceasta, de regulă, se consumă.

0102030405060708090

100

NU am oferit atenţia

/sumele de bani

solicitate şi

am reclamat situaţiainstituţiilor

competente

NU am oferit atenţia

/ sumele de banisolicitate şi NU am

reclamat situaţia

instituţiilorcompetente

Angajatul a refuzat

să primească sumeleoferite

Angajatul a primit

atenţia / sumele debani oferite de mine

din proprie iniţiativă

Nu știu/ refuz

1 6 8

81

5 4 7 18

71

0 7 5

86

1

Care a fost rezultatul situației în care ați fost pus să dați un cadou, o mică

atenție, o sumă de bani?

2012

2014

2015

0102030405060708090

100

Da Nu Nu știu/ refuz

6

92

2 6

94

6

93

2

Vi s-a întâmplat ca un angajat al M.A.I. să vă solicite bani sau alte foloase pentru rezolvarea problemelor dvs.?

2012

2014

2015

Page 38: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

37

Adeseori faptele de corupţie se materializează ca urmare a presiunii exercitate de

către diverse categorii de persoane interesate asupra angajaţilor M.A.I. Solicitate să

răspundă dacă la locul de muncă s-au exercitat presiuni asupra lor, nouă din zece

persoane (89%) au oferit un răspuns negativ.

Considerând că presiunile pot fi exercitate din partea anumitor categorii

profesionale/sociale, precum: personalul de conducere din propria structură, oameni cu

bani, influenţă şi relaţii, oameni politici, oameni de afaceri, membri ai unor grupări

infracţionale şi funcţionari din structurile centrale ale M.A.I., respondenţii au fost

solicitaţi să aprecieze din partea cui şi cât de frecvent au fost înregistrate intervenţiile.

0 10 20 30 40 50 60

Jandarmerie / Jandarm

Pompieri

Poliție de frontieră / Polițist de frontieră

Prefecturi

Permise de Conducere / înmatriculare

vehicule

Evidența Populației / Pașapoarte / Cazier

Poliție / Polițist

Administraţie publică locală

Servicii medicale

3

4

4

7

9

12

15

43

59

0

0

0

1

1

0

4

4

16

0

0

0

1

1

0

2

2

15

Experienţe personale cu probleme din sfera corupţiei

Accept

Situaţie

de mită

Contact

6%

89%

5%

La locul de munca, au existat situatii in care asupra dvs. sau a colegilor s-au exercitat presiuni, din partea sefilor sau a altor

categorii de persoane, pentru a va incalca atributiile ?

Da

Nu

Nu stiu / Nu raspund

Page 39: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

38

Astfel, în opinia celor chestionaţi, în topul celor care exercită presiuni

„permanent” sau „în mod frecvent” se situează categoria personalului de conducere din

propria structură, cu un procent de 22% ce reprezintă aproape un sfert din totalul

răspunsurilor, în timp ce categoria funcţionarilor din structurile centrale ale M.A.I. se

situează la polul opus al frecvenţei opţiunilor, cu un procent de numai 3%.

Dacă personalul de conducere din propria structură se situează în topul celor care

exercită presiuni în mod frecvent şi uneori permanent, pe locurile doi şi trei ale

clasamentului se situează oamenii cu bani, influenţă şi relaţii şi oamenii politici.

Cea mai largă plajă de răspândire a răspunsurilor o înregistrează, indiferent de

categoria pentru care s-a optat, cele ce menţionează o frecvenţă rară de exercitare a

presiunilor.

Referitor la obligativitatea aducerii la cunoştinţa şefilor şi a autorităţilor

competente a situaţiilor în care s-au exercitat presiuni asupra lor, mai mult de jumătate

dintre intervievaţi (52%) au menţionat că nu au informat despre acestea, în timp

ce, mai mult de o treime (36%) au precizat că le-au adus la cunoştinţa autorităţilor

competente.

Dintre persoanele intervievate care au menţionat faptul că la locul de muncă au

existat situaţii în care au fost presate de către superiori sau alte persoane cu scopul de a

fi determinaţi a nu-şi exercita atribuţiile de serviciu, şi, ca urmare a presiunilor, nu au

procedat la sesizarea situaţiilor create, trei din zece au invocat teama de repercusiuni, în

timp ce aproape trei din douăzeci au menţionat lipsa încrederii în persoanele/instituţiile

abilitate şi doar un număr mic, de 8% (aproape unul din zece) au explicat propriul

comportament ca fiind determinat de lipsa probelor care să-i îndreptăţească să

semnaleze faptele.

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a altcuiva…

a functionarilor din structurile centrale ale M.A.I.

a membrilor unor grupari infractionale

a oamenilor de afaceri

a oamenilor politici

a oamenilor cu bani, influenta si relatii

a personalului de conducere din propria structura

0

3

9

12

14

17

22

4

12

8

13

21

17

12

9

68

66

60

49

52

32

87.0

18.2

16.9

15.6

15.6

14.3

11.7

Permanent sau în mod frecvent Uneori Rareori NS/NR

Din partea cui s-au exercitat, cel mai frecvent, aceste presiuni?

Page 40: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

39

3. Atitudinea/comportamentul față de necesitatea informării/semnalării faptelor

de corupție, motivarea comportamentului şi protecția avertizorului

Întrebaţi dacă au aflat despre implicarea colegilor, şefilor sau altor angajaţi

M.A.I. în fapte de corupţie, cei mai mulţi dintre respondenţi (82%) au răspuns ”nu”, în

timp ce doar 1 din 10 a oferit un răspuns afirmativ.

Dintre cei 10% care au răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, 96 de persoane

au oferit răspuns la întrebarea „Ce aţi făcut când v-aţi aflat în acea situaţie”. Cele mai

multe răspunsuri, 41%, evidenţiază un comportament de non-implicare exprimat cel

mai adesea prin exprimarea „nimic”. Din totalul răspunsurilor care exprimă

neimplicarea, aproape 1 din 5 motivează comportamentul prin „teamă” şi mai mult de

un sfert invocă „lipsa de probe”.

Un sfert din respondenţii la această întrebare precizează că „au informat” şeful

direct, conducerea instituţiei sau instituţiile abilitate. Din totalul celor care au ales să

„informeze”, un număr foarte mic de respondenţi, doar 2%, au apelat la D.G.A. În

categoria „alte răspunsuri”, sunt menţionate, într-un număr mic, următoarele: reacţii

emoţionale, lipsa acţiunii motivată prin aflarea prin intermediul mass-media, limitarea

contactului cu persoanele implicate în fapte de corupţie ş.a.

52%

36% 12%

Ati adus la cunostinta sefilor dumneavoastra ori a altor autoritati competente aceste situatii?

Da

Nu

Nu stiu / Nu raspund

10%

82%

8%

In activitatea dumneavoastra, ati aflat vreodata, direct sau indirect, ca unii colegi, sefi sau alti angajati ai M.A.I. ar fi primit bani ori cadouri

pentru a nu-si indeplini atributiile de serviciu?

Da Nu Nu stiu / Nu raspund

Page 41: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

40

Evaluarea autopercepţiei modului în care persoanele intervievate ar reacţiona

dacă cineva ar încerca să le implice în fapte de corupţie evidenţiază că majoritatea celor

chestionaţi aleg să informeze organele/instituţiile/persoanele abilitate, după cum

urmează (aproape jumătate ar alege să informeze şeful nemijlocit sau conducerea

instituţiei în care lucrează, un sfert ar apela la D.G.A., în timp ce un număr mic, 8% ar

informa D.N.A. sau o altă unitate de Parchet). Pentru celelalte variante de răspuns

prezentate în grafic au optat un număr foarte mic de respondenţi.

În ceea ce privește semnalarea unor posibile cazuri de corupție ale colegilor,

șefilor sau altor angajați ai M.A.I. către organele competente, două treimi dintre

respondenții M.A.I. (67%) susțin că ar proceda, în mod categoric, la denunțarea acestor

cazuri, în timp ce aproape un sfert dintre aceștia (22%) ar denunța aceste

comportamente, însă doar în funcție de gravitatea faptei comise.

0.0 20.0 40.0 60.0

Nu stiu/Nu raspund

as accepta, dar numai ca multumire pentruîndeplinirea atributiilor

prezint cazul în mass-media sau unei organizatiineguvernamentale

in contextul actual (salarizare, conditii de muncaetc.) cred ca as accepta

altceva

trimit datele si informatiile detinute catreconducerea M.A.I

nu stiu ce sa fac, nu am fost pregatit pentru astfel desituatii

apelez la ajutorul consilierului pentru integritate dincadrul instituitiei/unitatii mele

informez Directia Nationala Anticoruptie sau o altaUnitate de Parchet

semnalez cazul Directiei Generale Anticoruptie

îmi informez seful nemijlocit sau conducereainstitutiei/unitatii in care lucrez

11.4

.1

.1

.1

1.1

1.3

1.7

2.1

7.9

25.3

49.0

5.1

0.2

0.2

0.3

0.9

0.6

2.3

2.4

5.6

19.7

54.7

Daca v-ati confrunta vreodata în viitor cu situatii în care cineva ar încerca sa va implice în fapte de coruptie, cum credeti ca ati reactiona?

2013

2015

Page 42: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

41

Analiza datelor obținute la întrebarea anterioară, în funcție de categoria de

personal, reliefează că, dintre cei care și-au afirmat determinarea în denunțarea acestor

comportamente, 71,4% au funcții de conducere, fapt care denotă o responsabilitate ceva

mai ridicată la nivel managerial, în timp ce două treimi (66,3%) dintre cei cu funcții de

execuție ar face același lucru; în același timp, 17,1% dintre respondenții cu funcții de

conducere ar putea denunța aceste cazuri, în funcție de nivelul/gravitatea infracțiunii de

corupție.

De remarcat este faptul că dintre cei care ar denunța categoric aceste fapte, aproape

două treimi (64%) au o vechime de peste 21 de ani în M.A.I., 58,2% o vechime de până la

7 ani, iar mai mult de două treimi au o vechime cuprinsă între 16-21 ani; de asemenea,

aproape un sfert dintre respondenții cu o vechime cuprinsă între 8-15 ani (22%), ar putea

lua decizia de a semnala, organelor competente, aceste cazuri de corupție, în funcție de

fapta comisă de colegii și/sau șefii acestora.

Referitor la opinia respondenților în ceea ce privește semnalarea cazurilor de

corupție de către colegii lor, aproape jumătate (43%), sunt de părere că aceștia ar

denunța categoric aceste fapte de corupție, iar aproape o treime dintre respondenți

(32%) sunt de părere că aceștia ar putea denunța aceste fapte, însă în funcție de

gravitatea lor.

67%

22%

2% 9%

Daca ați afla despre comportamente din sfera corupției, ale colegilor și/sau șefilor dvs., ați fi dispus să semnalați cazurile organelor competente?

Categoric da

Poate ca da, depinde defapta

Categoric nu

Nu stiu / Nu raspund

Page 43: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

42

Repartizarea datelor, în funcție de categoria de personal, reliefează o

disponibilitate mai ridicată de a sesiza cazurile de corupție, în rândul majorității

colegilor respondenților cu grad de subofițer/agent/maistru militar (45,3%), în vreme ce

doar 35,7% dintre cei ai ofițerilor declară că sunt convinși că ai lor colegi ar denunța

aceste fapte. În ceea ce îi privește pe cei care ar denunța faptele în funcție de gravitatea

lor, procentele sunt de 31,1% pentru cei cu gradul de subofițer/agent/maistru militar și

37,4% pentru ofițeri.

Referitor la aspectul vechimii în cadrul M.A.I., cel mai mare grad de scepticism

se poate constata în rândul proaspeților angajați ai M.A.I. (0-7 ani vechime). Astfel,

doar aproape o treime (31,5%) dintre aceștia au așteptări pozitive din partea colegilor

lor, spre deosebire de celelalte categorii de vârstă: aproape jumătate (46,7%) dintre cei

cu vechimea între 8-15 ani au astfel de aşteptări față de proprii lor colegi, respectiv 43%

dintre cei cu vechimea între 16-21 ani și 39,3% dintre cei cu o vechime de peste 21 de

ani. În privința celor care se exprimă în mod pesimist, aceștia reprezintă o pondere

redusă în eșantion, doar 3,4% considerând niciunul dintre colegi nu va efectua vreun

astfel de denunț.

Comparând răspunsurile aferente celor două categorii (respondenți și colegi ai

acestora), remarcăm dezechilibre importante în privința opțiunilor categorice de denunțare

a corupției, participanții la studiu apreciind că mult mai puțini colegi vor avea o atitudine

corectă față de prezența unor astfel de manifestări ( o diferență de 24 de puncte

procentuale), diferența de valori înregistrată fiind regăsită fie la nivelul variantei „ poate,

depinde de faptă”, fie în categoria non-răspunsurilor.

43%

32%

2% 23%

Cum credeti ca ar proceda majoritatea colegilor dumneavoastra ? Ar semnala cazurile (…)

Categoric da

Poate ca da, depinde defaptaCategoric nu

Nu stiu / Nu raspund

Page 44: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

43

În ceea ce privește motivele care ar sta la baza nesemnalării posibilelor fapte de

corupție, mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) au considerat că principalul

motiv l-ar constitui incertitudinea în ceea ce privește capacitatea asigurării protecției

necesare, în timp ce unul din cinci participanți la studiu (20%) au considerat faptul că

demersurile care ar trebui întreprinse sunt prea complexe și îndelungate, necesitând

disponibilitate și consecvență.

De asemenea, tot unul din cinci (19%) dintre respondenți resimte o teamă față de

consecințele semnalării acestor posibile fapte de corupție ori de represaliile din partea

celor implicați, urmare a devoalării lor. Remarcabil este, totuși, faptul că trei sferturi

dintre respondenți (74%) consideră că semnalarea anterioară a cazurilor de corupție nu

i-a dezamăgit și vor proceda și pe viitor în aceeași manieră și, de asemenea, cunosc

organele competente/abilitate unde se pot adresa în aceste situații.

0 10 20 30 40 50 60 70

categoric DA

poate, depinde de fapta

categoric NU

NR

67

22

2

10

43

32

2

23

Reacţia faţă de prezenţa corupţiei

colegi

personal

0 50 100

alt motiv

am semnalat anterior, dar sunt dezamagit si nu voi mai proceda înaceeasi maniera

nu stiu unde ar trebui sa ma adresez

primirea de „mici atentii" este justificabila în situatia economica actuala

nu-mi tradez colegii ori sefii, desi sunt constient de caracterulilegal al acestor fapte

sunt sigur(a) ca nu ar fi initiata nicio ancheta ca urmare a sesizariimele

nu am încredere în structurile responsabile de prevenirea sicombaterea coruptiei

chiar daca vinovatii sunt pedepsiti, aceasta nu s-ar face în raport cugravitatea faptelor

mi-e teama de consecintele posibile ori de represalii din parteacelor implicati

demersurile pe care ar trebui sa le întreprind sunt prea complexe siîndelungate

nu sunt sigur(a) ca-mi va fi asigurata protectia necesara

1

2

2

2

3

3

4

4

6

7

11

1

3

4

4

6

9

7

11

13

13

16

1

8

14

14

19

21

18

23

20

21

23

8

74

72

71

61

58

62

51

52

51

41

90

14

9

9

11

9

10

12

8

8

9

Cât de mult ar putea influenta motivele de mai jos decizia dumneavoastra de a nu semnala posibilele fapte de coruptie?

Foarte mult Destul de mult Destul de putin Deloc NS/NR

Page 45: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

44

Astfel, în situația în care se decid să semnaleze aceste posibile fapte de corupție,

aproape jumătate din personalul M.A.I. chestionat (44%) s-ar adresa, cu încredere,

structurilor și personalului D.G.A., 30% s-ar adresa unuia dintre superiori, iar 16%

dintre aceștia, D.N.A.. Un număr mic de respondenți (4%) ar apela la o unitate de

Parchet, sau la “instituții abilitate” (ambiguitate ce s-ar putea datora ori necunoașterii

acestor instituții, ori confuziei destul de des întâlnite dintre D.G.A. și D.N.A.)

În ceea ce privește semnalarea posibilelor cazuri de corupție, două treimi dintre

respondenți (67%) au afirmat că se simt suficient de protejați pentru a sesiza astfel de

cazuri organelor competente, doar unul din cinci respondenți (21%) declarând

contrariul. Astfel, printre cei care se simt suficient de bine protejați, mai mult de o

treime activează în cadrul IGJR, două treimi (68%) având gradul de ofițer și aproape

trei sferturi (73%) deținând funcție de conducere, cu o vechime în muncă cuprinsă între

16-21 ani pentru mai mult de două treimi (69%).

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

DGA

Conducere

DNA

Institutii abilitate

Parchet

44

30

16

4

4

Daca ati lua decizia de a sesiza cazurile, cui ati avea cea mai mare incredere sa va adresati?

67%

21%

12%

Personal, va considerati suficient de bine protejat(a) pentru a semnala cazuri de coruptie din cadrul institutiei dvs.?

Da

Nu

Nu stiu / Nu raspund

Page 46: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

45

Atunci când discutăm despre acordarea protecției suplimentare, pentru cei care

semnalează comportamente lipsite de etică sau fapte de corupție ale colegilor/șefilor,

doar jumătate (42%) declară că nu au nevoie de această protecție, considerând că

sistemul este unul sigur. Majoritatea au o vechime de peste 21 de ani, fiind angajați în

cadrul I.G.J.R. (49%), jumătate având funcție de conducere.

Referitor la categoria respondenților care susțin că au nevoie de protecție

suplimentară în situația unui denunț, în procent de 46%, o jumătate sunt încadrați în

cadrul IGPR, având grad de ofițer, 46% deținând o funcție de execuție, vechimea în

muncă, fiind, pentru mai mult de jumătate, de până la 7 ani.

46%

42%

12%

Credeti ca angajatii care semnaleaza comportamente lipsite de etica sau fapte de coruptie ale colegilor/sefilor lor au nevoie de protectie

suplimentara pentru a face aceasta?

Da

Nu

Page 47: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

46

V. EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI

Unul dintre obiectivele prezentului studiu a fost acela de a surprinde o imagine a

percepţiei asupra performanţelor instituţionale privind prevenirea şi combaterea

corupţiei din M.A.I., precum şi evaluarea eforturilor întreprinse de către D.G.A. ori de

către decidenţii din structurile M.A.I. pentru descurajarea faptelor de corupţie.

1. Exercitarea controlului instituţional asupra fenomenului

Analiza răspunsurilor furnizate de angajaţii instituţiei relevă faptul că personalul de

conducere acţionează, în general, cu fermitate, mai mult de jumătate dintre respondenţi

opinând că, întotdeauna (29%, comparativ cu 39%, în 2013) ori în mod frecvent (22%,

comparativ cu 17%, în 2013), cei care comit fapte de corupţie au fost sancţionaţi, în vreme

ce doar un număr mic (2%, față de 7%, în 2013) spun că niciodată nu au fost adoptate

măsuri de corectare a comportamentului deviant existent la nivelul unităţilor M.A.I.

Cea mai puternică reprezentare pozitivă, fapt care indică o fermitate crescută în ceea

ce priveşte sancţionarea comportamentelor din sfera corupţiei, pare a se regăsi în cadrul

IGPR (37% au indicat varianta întotdeauna), urmat de IGJR (23%) și IGSU (20%).

Referitor la sancţionarea angajaţilor cu deficienţe majore în activitate, constatăm

că doi din cinci respondenți (39%) admit că acest lucru se întâmplă în mod frecvent ori

întotdeauna, iar unul din cinci (20%) susțin că acest lucru s-a întâmplat niciodată ori

rareori.

2

9

15

22

29

23

Niciodata Rareori Uneori În mod frecvent Întotdeauna Nu stiu/ Nuraspund

Din observatiile dvs., cu ce frecvență sunt sancționați angajații instituției dvs. care comit fapte de corupție ?

Page 48: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

47

În ceea ce privește disponibilitatea și nivelul de inițiativă pentru crearea și

susținerea unei culturi etice în cadrul structurilor M.A.I. angajații apreciază eforturile

întreprinse de managerii instituțiilor, cei mai mulți dintre aceștia (79%) opinând că au

fost inițiate multe și foarte multe măsuri care să încurajeze acest tip de practici în

interiorul instituțiilor pe care le conduc, doar 15% considerând că s-a făcut puțin și

foarte puțin sau chiar nimic concret.

Dintre cei care au reliefat absenţa măsurilor implementate la nivelul managerial

al M.A.I. (15% din eșantion), aproape un sfert dintre respondenți (22%) au considerat

că acest lucru este cauzat de „resurse materiale ori umane insuficiente pentru

realizarea unor activități de prevenire eficiente”, unul din cinci (19%) de „dezinteresul

conducerii/șefilor de a sprijini ori de a se implica în prevenirea corupției”, iar 17% de

“sprijinul redus ori dezinteresul manifestat de marea masă a personalului instituției”.

4

16

23 23

16 18

Niciodata Rareori Uneori În mod frecvent Întotdeauna Nu stiu/ Nuraspund

Dar cei in cazul carora se constata deficiente majore in activitate ori performante reduse ?

0 10 20 30 40 50

NR

nu s-a facut nimic concret

foarte putine masuri

putine masuri

multe masuri

foarte multe masuri

8

3

3

9

48

31

Pentru prevenirea coruptiei si incurajarea practicilor etice la nivelul angajatilor, sefii dvs. ierarhici si managerii institutiei in care lucrati au initiat pana in acest

moment […]

Page 49: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

48

2. Aprecierea activității D.G.A. şi încrederea în instituție

Opiniile exprimate de către respondenţi privind activitatea anticorupţie

desfăşurată în ultima perioadă de către D.G.A. sunt în concordanţă cu cele exprimate în

anii anteriori, activitatea instituţiei fiind apreciată ca fiind eficientă.

În perioada 2014-2015, activităţile de prevenire şi combatere realizate de către

D.G.A. sunt apreciate ca fiind foarte şi destul de eficiente de către cei mai mulţi dintre

angajaţii M.A.I. (86%) şi doar unul din zece respondenţi apreciază eforturile D.G.A. ca

fiind destul de puţin şi foarte puţin eficiente (10%).

Comparaţia cu studiul anterior evidenţiază o creştere de 7 puncte procentuale a

răspunsurilor oferite de angajaţii M.A.I. care apreciază activitatea desfăşurată de

instituţie ca fiind eficientă.

resurse materiale ori umane insuficiente pentrurealizarea unor activitati de prevenire eficiente

dezinteresul conducerii/sefilor de a sprijini ori de a seimplica in prevenirea coruptiei

sprijinul redus ori dezinteresul manifestat de mareamasa a personalului institutiei

pregatirea deficitara a sefilor cu privire la masurile pecare ar trebui sa le adopte in scopul prevenirii…

modul defectuos în care a fost planificata si realizataimplementarea acestora

momentul implementarii: masurile au venit preatârziu, prevenirea si controlul coruptiei nu mai sunt…

incapacitatea demonstrata de decidentii însarcinati cuaplicarea masurilor

alt factor

0 5 10 15 20 25

22

19

17

9

6

4

1

1

Credeti ca la aceasta situatie au contribuit, in principal […]

Page 50: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

49

Percepţia pozitivă privind activitatea D.G.A. se poate observa şi din creşterea

încrederii angajaţilor M.A.I. în instituţie, inclusiv la nivel judeţean. În ceea ce priveşte

încrederea în personalul de la nivelul structurilor teritoriale ale D.G.A., mai mult de trei

sferturi dintre respondenţi (78%) au o încredere foarte mare şi destul de mare în

angajaţii serviciilor/birourilor anticorupţie.

Nivelul încrederii de care se bucură instituţia la nivel teritorial este în creştere cu

12 procente faţă de anul anterior, când două treimi (66%) dintre angajaţii ministerului

consideră că au încredere foarte şi destul de mare în personalul D.G.A..

28

50

16

2 1

4

D.G.A. are în subordine structuri anticoruptie în Mun. Bucuresti si în fiecare dintre judetele tarii. Câta încredere aveti actualmente în

personalul care încadreaza aceste servicii/birouri ?

Foarte mare Destul de mare Moderata Destul de redusa Foarte redusa Nu stiu / Nu raspund

3 7

52

34

4

Cum apreciati activitatea D.G.A. din ultima perioada (2014 si perioada scursa din 2015)?

Foarte putin eficienta

Destul de putin eficienta

Destul de eficienta

Foarte eficienta

Nu stiu / Nu raspund

Page 51: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

50

În perioada 2014-2015, doar 3% dintre respondenţi au apreciat încrederea în

angajaţii D.G.A. de la nivel teritorial ca fiind redusă. Cauzele invocate de către cei care

nu au încredere în structurile teritoriale sunt reprezentate de calitatea pregătirii

profesionale, selecţia lucrătorilor şi a șefilor (de exemplu, cazul şefului SJA PH), lipsa

transparenţei, inclusiv numărul insuficient al angajaţilor.

Referitor la motivele unor astfel de evaluări, aproape jumătate (47%) dintre

angajaţii M.A.I. apreciază profesionalismul cu care D.G.A. îşi desfăşoară în general

activitatea. Cei chestionaţi apreciază ca principale aspecte pozitive: seriozitatea,

implicarea, buna pregătire profesională a angajaţilor D.G.A., calitatea, transparenţa şi

modul de organizare ale activităţilor derulate de D.G.A..

Ca aspect pozitiv ce caracterizează activitatea instituţiei, prevenirea efectuată de

D.G.A. este apreciată de aproape un sfert (23%) din totalul răspunsurilor oferite de

personalul ministerului. Din totalul celor care apreciază activitatea de prevenire

D.G.A., mai mult de jumătate (52%) fac referire la activităţile de informare derulate, un

sfert (26%) la instruirile organizate de către angajaţii D.G.A. şi aproape un sfert (22%)

menţionează ca aspecte pozitive: campaniile de mediatizare efectuate la nivelul

instituţiei, imaginea, vizibilitatea instituţiei, creşterea încrederii publicului.

În privinţa activităţii de combatere desfăşurate la nivelul D.G.A., aceasta a fost

considerată ca fiind unul dintre aspectele pozitive ce caracterizează instituţia, trei din

douăzeci (16%) dintre respondenţi apreciind în special modul profesionist şi imparţial

de derulare a acestor acţiuni.

În scopul evaluării activităţilor de instruire şi informare desfăşurate, chestionarul

s-a adresat personalului M.A.I. care a participat la astfel de activităţi, cei mai mulţi

respondenţi (85%) susţinând că au participat la activităţi de instruire sau la ședințe de

informare organizate de D.G.A., în vreme ce aproape trei din douăzeci (12%) dintre

respondenţi au afirmat că nu au participat la nicio activitate de prevenire.

Profesionalism 47

Combatere 16

Nu ştiu / Nu răspund

14

22 Campanii de mediatizare

Informare 52

Instruire 26 Prevenire

23

Care consideraţi că sunt aspectele pozitive ce caracterizează activitatea D.G.A.?

Page 52: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

51

Luând în considerare faptul că D.G.A. organizează permanent astfel de activităţi,

neparticiparea la niciuna dintre acestea ar putea fi explicată prin modalitatea în care

şefii structurilor respective gestionează aspectele care ţin de prevenirea corupţiei,

nerespectând obligaţiile clar definite în O.M.A.I. 86/2013 privind organizarea şi

desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne. Acestea prevăd participarea întregului personal la activităţile de instruire

anticorupţie cel puţin o dată la 3 ani (art. 7 din O.M.A.I. 86) cât şi la asigurarea de către

factorii de decizie a participării personalului din subordine la acest tip de activităţi (art.

18 din O.M.A.I. 86).

Două treimi (66%) din totalul celor care au afirmat că au participat la activităţile

de instruire şi informare desfăşurate de D.G.A. au apreciat utilitatea acestora în foarte

mare măsură şi într-o mare măsură, doar un număr mic de respondenţi (7%)

considerând instruirile şi informările organizate de D.G.A. ca fiind deloc şi în mică

măsură utile în activităţile specifice locului de muncă.

0 20 40 60 80 100

Nu stiu / Nu raspund

Nu

Da

3

12

85

D.G.A. organizeaza periodic sedinte de informare/instruire cu angajatii MAI, în scopul sensibilizarii cu privire la pericolul

reprezentat de coruptie.De-a lungul timpului ati participat la asemenea activitati ?

0 10 20 30 40 50 60 70

NS/NR

Deloc, în niciun caz şi În foarte mica masura

Moderat

În foarte mare masura şi Într-o mare masura

14

7

13

66

În calitate de participant, puteti spune ca ele s-au dovedit a fi utile, ulterior, în activitatea desfaşurată?

Page 53: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

52

Dacă analizăm activităţile de informare/instruire anticorupţie în funcție de locul

de muncă al celui chestionat, trei sferturi (75%) dintre reprezentanții Jandarmeriei

Române, şapte din zece (70%) din personalul chestionat din cadrul Poliţiei de Frontieră

şi mai mult de două treimi (69%) din Aparatul Central sau structurile subordonate

M.A.I. apreciază utilitatea acestora în foarte mare măsură şi într-o mare măsură.

Faptul că instruirile şi informările organizate de D.G.A. sunt percepute ca utile la

nivelul tuturor structurilor ministerului demonstrează creşterea gradului de

conştientizarea a importanţei prevenirii corupţiei în M.A.I.

Doi din cinci (39%) din totalul celor care au apreciat activităţile de

instruire/informare anticorupţie la care au participat consideră că principala utilitate a

acestora a constat în informarea corectă cu privire la problematica prevenirii şi

combaterii corupţiei, respectiv cu privire la „ceea ce înseamnă să fii corupt”. Cu

ocazia acestor sesiuni, angajaţii M.A.I. au înţeles prevederile legale aferente

domeniului, fiindu-le prezentate reglementările şi cazuistica privind faptele de corupție.

Tot util a fost apreciat faptul că au fost informaţi despre cum trebuie să procedeze în

cazul în care li se oferă mită, care sunt regulile necesare evitării unor situații de

corupție, precum şi riscurile privind corupția la care sunt expuşi lucrătorii M.A.I..

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

IGPR

IGSU

AC sau structurisubordonate

IGPF

IGJR

60

65

69

70

75

16

9

13

18

10

9

8

3

5

4

15

18

15

7

11

Utilitatea activităţilor de informare/instruire anticorupţie în funcţie de locul de muncă

În foarte mare masura şi Într-o mare masura Moderat Deloc, în niciun caz şi În foarte mica masura NS/NR

Page 54: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

53

Unul din cinci (20%) respondenţi au considerat utile activităţile de prevenire

organizate de D.G.A. pentru că au reuşit să conştientizeze pericolul săvârșirii faptelor

de corupţie şi urmările acestora. Din analiza răspunsurilor formulate, rezultă, de

asemenea, că, după sesiunile de instruire, angajaţii susţin că le-a crescut atenţia în

exercitarea atribuţiilor de serviciu, mulți dintre cei tentați să comită fapte de corupție

fiind descurajați. Efectul de conştientizare este unul dintre cele mai importante ale

activităţii de prevenire a corupţiei, simultan conștientizării riscului de a-şi afecta, în

mod iremediabil cariera, libertatea şi imaginea, reducându-se şi numărul actelor comise.

Calitatea sesiunilor de instruire şi a şedinţelor de informare anticorupţie a fost

apreciată de un procent de 14% dintre angajaţii M.A.I. care au considerat utile aceste

activităţi. Modul de prezentare a informaţiilor de către ofiţerii de prevenire, în special a

materialelor cu impact emoţional, filmele, imaginile de la percheziţiile domiciliare

efectuate de D.G.A. au fost considerate ca fiind cele mai semnificative. Calitatea

activităţilor a fost cea care i-a încurajat pe participanţi să disemineze ulterior

informaţiile şi altor persoane – „Am putut explica şi colegilor la ce pericol se expun

când săvârşesc fapte de corupție”.

Unul din zece (9%) participanţi la activităţile de prevenire derulate de D.G.A. au

considerat utile aceste sesiuni pentru că au înţeles mai bine cum funcționează şi cât de

utilă este instituţia DGA, crescând astfel nivelul încrederii în această structură a

ministerului.

De asemenea, participanţii chestionaţi au considerat utile activităţile de prevenire

datorită faptului că au aflat modalitatea de sesizare, cui trebuie să se adreseze dacă

sesizează cazuri de corupție şi care sunt măsurile de protecție aplicate celor care

denunţă fapte de corupție. Referitor la utilitatea activităţilor de instruire organizate de

către D.G.A., la care au participat cei chestionaţi, un procent de 3 la sută (3%) a dorit să

sublinieze faptul că la nivelul instituţiei din care fac parte nu sunt constatate fapte de

corupţie, acțiunile (şedinţele) fiind considerate benefice.

Nu stiu / Nu raspund

"Nu exista corupţie în unitatea în care lucrez"

Cum sesizez DGA

Calitatea instruirii

Constientizare

Rol de informare

0 5 10 15 20 25 30 35 40

14

3

9

14

20

39

În ce a constat utilitatea activităţilor de prevenire D.G.A.

Page 55: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

54

Aşa cum am menţionat anterior în cadrul acestui studiu, doar un număr mic de

respondenţi (7%) a considerat instruirile şi informările organizate de D.G.A. ca fiind

deloc şi în mică măsură utile ulterior în activităţile sale zilnice. Aproape jumătate dintre

aceştia (47%) au invocat ca principal factor formalismul activităţilor de prevenire

desfăşurate la nivelul D.G.A.

Unul din cinci (21%) a menţionat că aceste sesiuni de instruire sunt ineficiente,

nu sunt luate în considerare de către personalul predispus la fapte de corupţie şi nu pot

schimba mentalitatea oamenilor.

Un număr mic (7%) dintre aceştia a specificat ca principal motiv al inutilităţii

sesiunilor de instruire/informare anticorupţie lipsa de profesionalism al ofiţerilor de

prevenire, modalitatea în care aceştia au organizat respectivele activităţi.

Concluzionând, în ceea ce priveşte activitatea de prevenire, ponderea

semnificativă a răspunsurilor oferite de respondenţi reflectă, în ansamblu,

conştientizarea necesităţii acestui tip de activitate, întreprinsă de D.G.A. la nivelul

ministerului. Studiul evidenţiază aprecierea activităţilor de instruire şi informare

organizate de D.G.A. la nivelul tuturor structurilor M.A.I., iar toate sugestiile oferite de

participanţii la studiu evidenţiază dorinţa de îmbunătăţire a calităţii activităţii de

prevenire organizate de D.G.A., în vederea descurajării faptelor de corupţie la nivelul

întregului minister.

Principalele deficienţe, ce caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei

întreprinsă de D.G.A., menţionate de unul din cinci (21%) din totalul răspunsurilor

vizează managementul resurselor umane, financiare şi logistice de la nivelul instituţiei,

respectiv: insuficienţa personalului D.G.A., lipsa dotărilor şi a resurselor financiare,

pregătirea profesională slabă şi atitudinea unora dintre angajaţii D.G.A., selecţia

deficitară a acestora, dar şi absenţa motivării financiare pentru angajaţii D.G.A..

47 21

7 6

Motivele inutilităţii activităţilor de prevenire D.G.A.

Formalism

Ineficiente

Lipsa de profesionalism

Nu ştiu / nu răspund

Page 56: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

55

Numărul mare de non răspunsuri oferite de respondenţi (39%) la întrebarea

referitoare la principalul aspect care ar trebui ameliorat la nivelul D.G.A ar putea indica

o reticenţă în exprimarea liberă a propriului punct de vedere în rândul angajaţilor

M.A.I., dar şi cunoştinţele insuficiente ale angajaţilor M.A.I. pe acest domeniu, pentru a

putea formula un punct de vedere pertinent.

Un număr mic de angajaţi M.A.I. (7%) dintre cei chestionaţi a precizat ca fiind

deficitare, aspectele care vizează activitatea de combatere.

Şase la sută dintre respondenţi (6%) au menţionat implicarea politicului ca fiind

una din principalele deficienţe ce caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei

întreprinsă de instituţie, iar cinci la sută (5%) din totalul celor care au răspuns la această

întrebare consideră ca principale deficienţe fenomenul corupţiei în sine şi numărul

crescut al faptelor de corupţie comise, fiind amintită inclusiv corupţia din interiorul

D.G.A., respectiv cazul Prahova.

În vederea eficientizării luptei împotriva corupţiei de la nivel M.A.I., respondenţii

au subliniat necesitatea identificării şi eliminării corupţiei de la nivel ierarhic superior,

în acest sens unii oferind chiar măsuri ce ar trebui întreprinse la nivel ministerial, de

exemplu rotirea periodică a celor din conducere.

Doar trei la sută (3%) dintre angajaţii M.A.I. nu au constatat deficiențe ce

caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei întreprinsă de D.G.A.. Această

pondere redusă ar putea fi un indicator fie pentru o percepţie pozitivă privind activitatea

D.G.A., fie pentru insuficienta conştientizare a nevoii de îmbunătăţire, eficientizare

permanentă a activităţii instituţiei. În comparaţie cu studiile efectuate în anii anteriori,

în ceea ce priveşte dimensiunea analizată, respectiv aprecierea activităţii D.G.A. și

încrederea în instituție, observăm menţinerea unei percepţii preponderent pozitive în

rândul angajaţilor ministerului.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

nu ştiu / nurăspund

managementulresurselor

umane,financiare şi

logistice

prevenire combatere cadru legislativlacunar

implicareapoliticului

corupţia cafenomen

nu am constatatdeficienţe

39

21

12 7 7 6 5 3

Principala deficienţă ce caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei întreprinsă de D.G.A.

Page 57: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

56

Aşteptări/propuneri privind prevenirea corupţiei

Prevenirea corupţiei ar trebui să implice încercarea de a aduce schimbări

organizaţionale şi culturale, care să înlăture potenţialul de vulnerabilitate la corupţie din

cadrul activităţilor M.A.I. Multe dintre incidentele de integritate produse au evidenţiat,

dincolo de carenţele de integritate la nivel individual, lacune importante de

reglementare, de organizare ori de control managerial, care în final creează un mediu

propice în care se manifestă corupţia.

Drept urmare, respondenților li s-a propus să ţină cont de un set predefinit de

măsuri, pentru a evalua potenţialul de impact pe care acestea îl au în planul

prevenirii/descurajării faptelor de corupţie. Primele trei măsuri cu impact foarte mare şi

destul de mare asupra prevenirii corupţiei ce pot fi adoptate de către factorii de decizie,

selectate de patru din cinci respondenţi sunt reprezentate de: asigurarea unei salarizări

decente pentru angajaţi (84%), aplicarea cu promptitudine a sancţiunilor pentru cei

care săvârşesc fapte de corupţie (81%) şi pedepse mai aspre pentru cei implicaţi în

astfel de fapte (mituit, mituitor, complici) (78%).

0 20 40 60 80 100

altceva

supervizarea la locul de munca

accesul la informatii privind coruptia

monitorizarea averii angajaţilor M.A.I.

monitorizarea conflictelor de interese

instruirea şefilor în prevenirea corupţiei

instruire anticorupţie adaptate

transparenţa activităţilor

proceduri mai clare

explicarea protectie denunţătorilor

selecţie riguroasă

protectia denunţătorilor

prezentarea cazurilor de refuz al mitei

campanii de informare

sistem de recompensare

imagini flagrant D.G.A.

pedepse mai aspre

aplicarea imediată a sancţiunilor

salarizare decentă

3

48

52

59

59

60

63

63

66

67

70

70

72

72

77

78

78

81

84

1

32

26

21

24

24

23

21

20

20

16

18

15

16

11

12

13

10

7

1

13

13

12

8

8

8

8

6

6

7

6

7

6

5

6

3

3

3

96

7

8

8

8

8

6

8

7

7

8

6

7

6

7

5

6

6

6

Impactul aplicării măsurilor preventive

foarte mare şi destul de mare moderat destul de redus şi inexistent NS/NR

Page 58: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

57

Prevenirea corupţiei este înţeleasă de respondenţi în termeni de informare,

instruire, prezentare a unor cazuri, apreciindu-se ca având un impact foarte mare şi

destul de mare: „prezentarea unor imagini de la acţiunile de flagrant organizate de

D.G.A. care surprind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către angajații M.A.I.”

(78% dintre respondenţi), realizarea unor „campanii de informare în rândul cetăţenilor

pentru a nu oferi „atenţii” (72%-imapct foarte mare şi destul de mare) şi „prezentarea

cazurilor de refuz al mitei din activitatea angajaţilor M.A.I.” ( 72%). Ceva mai puţin

eficiente sunt apreciate „şedinţele de instruire anticorupţie adaptate specificului

activităţii personalului” (63%), respectiv „instruirea şefilor cu privire la rolul specific

care le revine în domeniul prevenirii corupţiei” (60%).

Răspunzând problemelor regăsite în domeniul culturii organizaţionale,

respondenţii solicită îmbunătăţirea sistemului de recompensare a celor care-şi

desfăşoară corect activitatea (77%), selectarea mult mai riguroasă a candidaţilor pentru

încadrarea în instituţie (70%), dar şi îmbunătățirea protecției angajaților M.A.I. pentru

denunțarea unor infracțiuni de corupție (70%).

Remarcăm faptul că, abordând sfera acţiunilor pe care managerii structurilor

M.A.I. ar trebui să le implementeze, aproape trei din douăzeci (13%) dintre angajaţii

M.A.I. chestionaţi consideră ca având un efect destul de redus sau inexistent:

îmbunătăţirea supervizării/controlului la locul de muncă (13%), sporirea accesului

cetăţenilor/mass-media/ONG la informaţii privind acţiunile de prevenire şi combatere a

corupţiei (13%), respectiv monitorizarea mai strictă a averii deţinute de angajaţii M.A.I.

(12%). În opinia noastră, această evaluare este determinată de neîncrederea

respondenţilor în implicarea efectivă a persoanelor cu funcţie de conducere în

depistarea/descurajarea abaterilor pe care subordonaţii acestora le-ar putea săvârşi.

Totodată, participanţilor la studiu li s-a solicitat să facă o prezentare a

obiectivelor pe care aceștia le-ar vedea incluse într-o strategie managerială eficientă, de

creștere a nivelului integrității și reducere a nivelului corupției. Răspunsurile oferite au

fost extrem de variate, însă, în final, s-au putut desprinde câteva idei directoare.

Principalul obiectiv, în opinia respondenţilor prezentului studiu, ar trebui să îl constituie

prevenirea corupţiei, care ar trebui să fie şi principala preocupare a cadrelor cu funcții

de conducere (32%). A doua direcție, mai punctuală, a fost desemnată a fi aceea ce ține

de sistemul de recompense oferit angajaților (17%), fapt care a reieșit şi anterior, pe

parcursul sondajului. În continuare, respondenții au optat pentru nevoia de cunoaștere și

susținere a subalternilor (11%), nevoia unei selecții mai severe în desemnarea cadrelor

cu funcții de conducere, în scopul asigurării unei integrități sporite (10%), crearea

unui sistem de control intern mai eficient (4%) și aplicarea legii (3%).

Page 59: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

58

În privinţa activităţii pe care D.G.A. ar trebui să o desfăşoare, aproape o treime

dintre respondenţi (32%) au apreciat că activitatea de prevenire ar trebui să reprezinte

aspectul prioritar pentru a creşte calitatea rezultatelor.

În acest sens, ca măsuri de îmbunătăţire a activităţii, cele mai multe răspunsuri au

vizat îmbunătăţirea şi creşterea numărului activităţilor de instruire şi informare realizate

la nivelul structurilor M.A.I., stabilirea unui sistem de protecţie reală a persoanelor care

denunţă faptele de corupţie, intensificarea mediatizării cazurilor instrumentate de

D.G.A., creşterea numărului de campanii pentru informarea populaţiei.

Totodată, au fost invocate ca măsuri necesare: creşterea numărului de teste de

integritate, eliminarea birocraţiei generate de activităţile D.G.A., elaborarea unor

proceduri mai clare, asigurarea unei mai bune transparenţe şi monitorizarea mai strictă a

conflictelor de interese în care s-ar putea afla angajaţii M.A.I.

Deşi este apreciată, activitatea de prevenire ar trebui, în opinia participanţilor la

sondajul de opinie, să-şi multiplice şi să îşi diversifice modurile de realizare în vederea

creşterii calităţii rezultatelor instituţionale. Soluţiile de îmbunătăţire a calităţii au vizat,

în special, sesiunile de informare şi instruire, dar şi mediatizarea cazurilor instrumentate

la nivelul D.G.A., inclusiv creşterea numărului campaniilor de informare, cu accent pe

educația anticorupţie realizată încă din şcolile gimnaziale. Totodată, în opinia

participanților la studiu, D.G.A. ar trebui să contribuie la elaborarea unor proceduri mai

clare, la asigurarea unei mai bune transparenţe şi la monitorizarea mai strictă a

conflictelor de interese în care s-ar putea afla angajaţii M.A.I.

Nu ştiu / Nu răspund

Eliminarea influenţelor politice

Îmbunătăţirea selecţiei de personal

Profesionalism, perseverenţă

Activităţi de combatere

Intensificarea aceloraşi activităţi DGA

Activităţi de prevenire

0 5 10 15 20 25 30 35

25

3

4

5

10

22

32

Ce ar trebui să facă D.G.A. pentru a creşte calitatea rezultatelor

Page 60: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

59

Aproape un sfert (22%) din respondenţi a apreciat calitatea activităţilor

întreprinse de D.G.A. atât în domeniul prevenirii, cât şi al combaterii, singura sugestie

fiind de intensificare a acestora la nivelul întregului minister.

Unul din zece (10%) angajaţi M.A.I. consideră că D.G.A. ar trebui să-şi

îmbunătăţească activităţile de combatere a corupţiei, depistarea și sancționarea celor

care se pretează la asemenea acte fiind cele mai importante acţiuni pentru creşterea

calităţii rezultatelor instituţiei.

La nivelul activităţii de combatere a corupţiei desfăşurate în cadrul D.G.A. au

fost sugerate ca măsuri de îmbunătăţire a activităţii următoarele: o mai mare implicare

în rezolvarea cu celeritate a cazurilor aflate în lucru, creşterea numărului de acţiuni în

teren, creşterea numărului de teste de integritate şi o mai bună cooperare cu unităţile de

parchet, dar şi o mai mare libertate în întreprinderea de activităţi şi adaptarea continuă

faţă de situaţia de fapt a personalului.

Deşi exprimate de către un număr mic de respondenţi, amintim ca soluţii pentru

îmbunătăţirea calităţii rezultatelor, creşterea profesionalismului şi a perseverenţei

angajaţilor D.G.A., optimizarea sistemului de selecţie a personalului, respectiv

eliminarea influenţelor politice şi a corupţiei din interiorul D.G.A. (cu referire concretă

la cazul Prahova).

Page 61: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

60

VI. PRINCIPALELE CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII

Drept concluzie generală, studiul realizat la finele anului 2015 reflectă faptul că

fenomenul corupţiei a luat locul principalei teme de discuţii din societate, din ultimii

ani, şi anume lipsa locurilor de muncă. Era de așteptat ca cea din urmă, fiind un efect al

crizei economice, să cedeze locul în dezbaterile publice unei alte teme, pe măsură ce

economia urma să se stabilizeze. Mediatizarea intensivă a cazurilor de corupţie a adus

acest fenomen în atenția opiniei publice, fenomen care, deşi conştientizat în trecut, era

trecut cu vederea, 55% dintre respondenţi afirmând că au auzit despre astfel de cazuri

descoperite de instituţiile implicate în lupta pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.

În această notă, trebuie înţeles de ce corupţia a ajuns în 2015 să fie percepută drept cea

mai gravă problemă a României.

Urmare a acestei mediatizări a avut loc şi o transformare majoră în percepţia

publică asupra corupţiei. Aceasta s-a transformat dintr-un fenomen care era acceptat

tacit, într-un fenomen condamnat cu virulenţă, cetăţenii manifestându-se mult mai vocal

în a identifica în mod public corupţia ca principala problemă a României (51%

consideră corupţia drept cea mai gravă problemă actuală a României, în creştere

semnificativă de la 20% în 2012 şi 15% în 2014).

Chiar dacă studiul a creionat, în continuarea anilor precedenţi, o percepţie a unei

prezenţe relativ ridicate a corupţiei în structurile MAI, dar şi o informare superficială în

ceea ce privește existenţa şi atribuţiile Direcţiei Generale Anticorupţie, concluziile

studiului trebuie interpretate şi valorificate la maxim atât de către DGA, cât şi de către

structurile MAI. Acestea pot fi transformate în instrumente foarte utile în ceea ce

priveşte adaptarea activităţilor de prevenire a corupţiei, respectiv de comunicare

publică, într-un context favorabil, în care cetăţenii susţin şi solicită eforturi continue din

partea tuturor instituţiilor publice, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei.

Răspunsurile oferite de angajaţii ministerului au evidenţiat modalităţi

diversificate de manifestare a corupţiei, aceste puncte de vedere indicând drept

oportunităţi demne de valorificat consolidarea măsurilor destinate prevenirii şi

combaterii acestui fenomen. Pe de altă parte, datele obţinute cu privire la eşantionul de

angajaţi ai M.A.I. vin să sublinieze, încă o dată, că la nivelul ministerului există un fond

general pozitiv, care asigură premisele pentru implementarea efectivă și sustenabilă a

acțiunilor de prevenire și combatere a corupției. Succesul depinde, în cea mai mare

parte, de angajamentul permanent în implementarea unor măsuri care există deja, și mai

puțin de schimbarea radicală a sistemului existent.

Page 62: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

61

Principalele concluzii, conform dimensiunilor analizate în cadrul studiului

1. Aspecte generale

Interpretarea în termeni de optimism/pesimism, în ceea ce privește direcţia în

care se îndreaptă ţara, indică o discrepanţă evidentă între percepția populaţiei şi cea a

angajaților M.A.I., atât în ceea ce priveşte realitatea actuală, cât şi în ceea ce priveşte

proiecţiile acestei realităţi în viitor. Astfel, aproximativ trei din cinci angajați ai M.A.I.

(61%) consideră că direcția în care se îndreaptă România este una pozitivă, comparativ

cu numai 3 din 10 persoane (29%) din eşantionul de populaţie generală. Totuși,

diminuarea ponderii persoanelor din eșantionul de populație generală care consideră că

direcţia este greşită (de la 76% în 2014, la 63% în 2015), precum și migrarea opțiunilor

negative către indicarea unei direcții bune, sugerează o îmbunătăţire a percepţiei, din

acest punct de vedere.

În privința poziționării românilor față de propria situație, se constată un trend

pozitiv, 22% dintre respondenți considerând că viața lor este mai bună decât în anul

precedent, iar procentul celor care apreciază că viața lor este mult mai proastă sau ceva

mai proastă decât anul trecut se află pe un trend descrescător, începând cu anul 2012.

Acest tip de evaluare poate fi interpretată în termeni de disponibilitate a populaţiei de a

oferi suport actualului proces de reformă, legitimitatea acestuia depinzând în mare

măsură de gradul de corespondenţă dintre aşteptări şi realitatea percepută.

Referitor la aspectele pozitive şi la cele negative percepute la nivelul M.A.I. şi al

instituţiilor din cadrul M.A.I., analiza multianuală evidenţiază o constanţă în ceea ce

priveşte direcţia în care s-a îndreptat M.A.I., începând cu anul 2012.

Corupţia reprezintă, atât în opinia populației, cât și potrivit angajaţilor M.A.I.,

una dintre cele mai importante probleme actuale ale României și principalul element

perturbator al bunei funcţionări a instituţiilor publice autohtone. Comparativ cu anul

2014, creșterea nivelului de percepție a corupției este semnificativă (29 de puncte

procentuale), aceasta putând fi generată de context: aducerea în atenția populației a

marii corupții prin mediatizarea în special pe canalele TV a unor nenumărate cazuri de

corupție în rândul miniștrilor, procurorilor, primarilor sau a clasei politice în general.

La nivelul M.A.I., corupția reprezintă, de asemenea, principalul factor generator

de efecte negative. Alături de corupţie, regăsim probleme precum salarizarea

insuficientă, extinderea sistemului de pile, relații, cunoștințe în activitățile M.A.I. şi

amestecul politicului în activitatea specifică.

Page 63: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

62

Aspectele instituţionale percepute ca având conotaţii pozitive se referă la

creşterea încrederii publicului în organizaţie, schimbarea în bine a organizaţiei fiind

evidenţiată și prin prezenţa sporită în teren, eficienţa, eficacitatea şi operativitatea

activităţilor specifice.

Este de evidențiat faptul că, în anul 2015, comparativ cu anul 2014, s-a observat

o scădere generală a încrederii populației în structurile M.A.I., în condițiile în care

majoritatea populației generale consultate (peste 95%) recunoaște importanța

domeniilor de activitate ale MAI (combaterea infracționalității, asigurarea ordinii

publice, combaterea corupției, intervenția în situații de urgență, intervenția rapidă la

solicitările cetățenilor și oferirea unor servicii publice de calitate). Inspectoratul pentru

Situații de Urgență beneficiază de cel mai ridicat nivel de încredere (72%), fiind urmat

de Jandarmeria Română (54%), D.G.A. (46%), Evidenţa Populaţiei (44%) Poliția

Româna - 43% Structurile de Paşapoarte – 41% și Poliția de Frontieră – 40% .

2. Percepții asupra corupției

Similar cu anii anteriori (2012 și 2014), cele mai multe dintre persoanele

intervievate (82% populaţia generală şi 80% dintre angajaţii M.A.I.) consideră că

nivelul corupţiei în România este foarte ridicat sau ridicat, datele arătând o stagnare a

fenomenului.

În ceea ce priveşte evaluarea situaţiei corupţiei din M.A.I., comparativ cu

ansamblul societăţii româneşti, populaţia generală nu distinge semnificativ între cele

două paliere analizate. Totuşi, analiza a datelor înregistrate în anul 2015, comparativ cu

ultimele două studii realizate la nivelul populaţiei generale, evidenţiază o diminuare de

peste 10 puncte procentuale a ponderii celor care susţin că în M.A.I. corupţia ar fi mai

mare (de la 19% în 2012, respectiv 17% în 2014, la 7% în 2015), situație se

semnalizează o ușoară îmbunătățire a percepției față de nivelul corupției din ansamblul

M.A.I.

În schimb, analiza multianuală a datelor privind percepția răspândirii corupției în

cadrul structurilor componente ale M.A.I., de către eșantionul de populație generală,

reflectă o tendință îngrijorătoare, cele mai multe dintre structurile M.A.I. înregistrând

creșteri semnificative ale nivelurilor destul de mare măsură și în foarte mare măsură,

revenindu-se sau chiar situându-se peste datele de percepție din anul 2012. Cele mai

ridicate creșteri le-au înregistrat Poliția Română (28 de puncte procentuale mai mult

decât în 2014), Inspectoratul pentru Situații de Urgență (creştere de 26 de puncte

procentuale) și Serviciile de Evidență a Pașapoartelor (plus 23 de puncte procentuale).

Page 64: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

63

Datele obţinute evidenţiază, de asemenea, o delimitare extrem de bine conturată a

răspunsurile angajaților M.A.I., în ceea ce privește fenomenul corupției în cadrul

instituției din care fac parte și M.A.I., pe de o parte, respectiv fenomenul general, pe de

altă parte. Trendul dominant, în acest caz este de a indica o menţinere la acelaşi nivel

sau o reducere a corupţiei din MAI, indiferent de nivelul de raportare, dar și o disociere

a personalului instituției față de situația existentă la nivel național, unde nivelul

corupției este perceput a fi mult mai ridicat. Totuşi, analiza comparativă a opiniilor

exprimate de angajaţii M.A.I. participanți la prezentul studiu, cu cele redate în anii

anteriori, evidenţiază o intensificare a prezenţei percepute a fenomenului de corupţie ( o

creştere de peste 10 puncte procentuale, faţă de anii 2012 şi 2013, în privinţa percepţiei

privind existenţa unui nivel crescut al corupţiei, respectiv o diminuare semnificativă a

celor care regăsesc un nivel mai degrabă redus al fenomenului: de la 48%, în 2012, la

38%, în 2013 şi 33%, în 2015).

Analiza după variabila loc de muncă scoate în evidenţă diferenţe notabile în ceea

ce privește opțiunile care indică un nivel ridicat al corupției în M.A.I., cel mai mare

grad de insatisfacție fiind regăsit în rândul angajaților IGPR, mai mult de un sfert dintre

aceștia (28%) estimând un nivel foarte și destul de răspândit al corupției din M.A.I.

O tendință mai degrabă pozitivă este reflectată de analiza opiniilor populației

generale, care redau o îmbunătățire a felului în care s-a perceput situația corupției de la

nivelul M.A.I., în anul 2015, unde doar un număr mic de respondenți (10%) au răspuns

că nivelul corupției din M.A.I. a crescut (reducerea este semnificativă, de 20 de puncte

procentuale, față de anul 2014), înregistrându-se, de asemenea, un plus de 8 puncte

procentuale de respondenți care susțin că nivelul corupției a scăzut, la nivelul M.A.I.

În privinţa proiecţiilor privind evoluţia viitoare a fenomenului, situaţia este

întrucâtva similară, aşteptările fiind pozitive atât din partea populaţiei generale,

consultată de către MAPPERS (mai mult de jumătate din eşantion consideră că nivelul

corupţiei va scădea), cât şi la nivelul personalului M.A.I. chestionat (opţiunile optimiste

fiind indicate de către trei sferturi din eşantion).

Sursa principală a informațiilor pe baza cărora se formează percepția cu privire la

nivelul corupției, atât la nivelul populației generale, cât și în ceea ce îi privește pe angajații

M.A.I. este mass media - 59% dintre respondenții populației generale, respectiv 55% dintre

angajații M.A.I., “word of mouth”- 22% populația generală(17% discuții cu rude, prieteni

sau persoane apropiate, 3% discuții cu colegii ori șefii și 2% relatările unor persoane din

activitatea curentă), respectiv 25% din respondenții M.A.I., iar 19% din experiența

personală sau observațiile directe.

Page 65: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

64

3. Factori favorizanți ai corupției şi vulnerabilităţi organizaţionale

a) Factori favorizanţi ai corupţiei

Există trei factori favorizanți ai corupției, de importanță majoră, care necesită, cu

prioritate, o intervenție. Aceştia sunt: generalizarea obiceiurilor de genul „pilă”,

„intervenţie”, „relaţie”, insuficienţa drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor şi

presiunile şi influenţa politică în adoptarea oricărei decizii la nivelul

instituţiilor/structurilor M.A.I. .

Analiza multianuală a datelor relevă faptul că, spre deosebire de anii anteriori

când, pe prima poziţie în topul factorilor de importanţă majoră se situa „insuficienţa

drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor”, prezentul studiu aduce pe primul loc

factorul „generalizarea obiceiurilor de genul „pilă”, „intervenţie”, „relaţie”, fapt care

subliniază inversarea de poziții survenită între problemele legate de corupție, respective

cele de ordin financiar.

Determinanţi, în relaţia cauzală dintre aceştia şi fenomenul de corupţie sunt şi

factor ice ţin de resortul managementului resurselor umane: sisteme de selecţie şi

promovare lipsite de transparenţă, măsuri insuficiente de protecţie a angajaţilor care ar

putea denunţa corupţia din instituţii publice, respective de cele logistice: fonduri şi

dotări insuficiente pentru desfăşurarea optimă a activităţilor.

În privinţa vulnerabilităţii la corupţie, personalul cu funcţii de conducere este

considerat mai vulnerabil decât cel cu funcţie de execuţie, acelaşi raport menţinându-se

și în cazul personalului aflat la sfârşitul carierei şi al celui aflat la început, precum şi

între personalul care încadrează unităţile subordonate ori teritoriale/judeţene şi cel aflat

în unităţile centrale.

b) Atitudini şi experienţe personale în legătură cu problemele din sfera corupţiei

Percepţia capacității de schimbare a atitudinii faţă de corupţie a angajaţilor

M.A.I. evidenţiază că aproape trei sferturi dintre răspunsuri converg către ideea unei

schimbări în bine faţă de perioada ultimilor ani, doar o mică parte a acestora reliefând

faptul că schimbarea s-a produs în sens negativ, iar 15% considerând că schimbările nu

sunt vizibile.

Cele mai multe răspunsuri pozitive, din acest punct de vedere, se regăsesc la

nivelul I.G.P.R. şi I.G.J.R.. În ceea ce priveşte acceptabilitatea unor comportamente

non-etice, cea mai mare toleranţă se manifestă referitor la comportamentele ce presupun

oferirea de bani/cadouri unor persoane (funcţionar, medic sau profesor) urmare a

exercitării de către acestea a atribuţiilor de serviciu, ca semn de mulţumire sau

recunoştinţă. Cele mai puţin acceptate comportamente, evidenţiate de peste 94% dintre

cei chestionaţi, reliefează comportamente non-etice şi ilegale ce se înscriu în sfera

corupţiei, cum ar fi: darea şi luarea de mită şi traficul de influenţă.

Page 66: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

65

“Cultura mitei” este interpretată fie în contextul în care cetăţeanul se implică din

proprie iniţiativă în actul infracţional datorită obişnuinţei, fie iniţiativa aparţine

funcţionarului public. În acest sens, mai mult de două treimi dintre cei intervievaţi se

pronunţă în total dezacord cu ideea potrivit căreia „majoritatea celor care apelează la un

angajat al M.A.I. pentru rezolvarea unei probleme legale ştiu dinainte că trebuie să

pregătească să ofere acestuia un stimulent”. Astfel spus, nu există un obicei încetăţenit

care să se manifeste în contextul menţionat.

Ideea conform căreia cei intervievaţi ar fi fost influenţaţi din exterior să se

implice în fapte de corupţie este confirmată de către un sfert dintre aceştia. În acest

context, analizând motivaţia acestor persoane, sunt invocate problemele şi interesele

personale ale celor influenţaţi (un sfert dintre respondenţi) în timp ce problemele sau

interesele terţilor reprezintă o motivaţie posibilă în opinia a doar 18% dintre cei

chestionaţi.

Cu privire la reacţia celor care au aflat despre implicarea colegilor în fapte de

corupţie, aproape jumătate din răspunsuri evidenţiază un comportament de non-

implicare exprimat cel mai adesea prin termenul „nimic”, comportamentul fiind motivat

prin „teamă” sau „lipsa de probe”.

De multe ori, comportamentul corupt se manifestă ca urmare a exercitării de

presiuni asupra persoanei implicate. În topul celor care exercită presiuni „permanent”

sau „în mod frecvent” se situează categoria personalului de conducere din propria

structură, cu un procent de 22% ce reprezintă aproape un sfert din totalul răspunsurilor,

în timp ce categoria funcţionarilor din structurile centrale ale M.A.I. se situează la polul

opus al frecvenţei opţiunilor, cu un procent de numai 3%. Pe locurile doi şi trei ale

clasamentului se situează oamenii cu bani, influenţă şi relaţii şi oamenii politici.

c) Atitudinea/comportamentul angajaţilor M.A.I. față de necesitatea

informării/semnalării faptelor de corupție şi protecția avertizorului

Obligativitatea morală a semnalării faptelor de corupţie ne îndreptăţeşte să

studiem în ce măsură acest lucru se întâmplă la nivelul instituţiilor M.A.I., ce anume

motivează comportamentul şi care este opinia referitoare la protecţia avertizorului de

integritate. Astfel, în cazul în care persoanele intervievate ar fi supuse încercării de a fi

implicate în fapte de corupţie, majoritatea susţin că ar alege să informeze

organele/instituţiile/persoanele abilitate (aproape jumătate ar alege să informeze şeful

nemijlocit sau conducerea instituţiei în care lucrează, un sfert ar apela la D.G.A., în

timp ce un număr mic, 8% ar informa D.N.A. sau o altă unitate de Parchet). În ceea ce

privește motivele care ar sta la baza nesemnalării posibilelor fapte de corupție, mai mult

de un sfert dintre respondenți consideră că principalul motiv l-ar constitui incertitudinea

în ceea ce privește capacitatea asigurării protecției necesare, în timp ce o cincime dintre

Page 67: Studiu comparativ privind fenomenul corupţiei în ......Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă Structuri Frecvență în eșantion Procent AC sau structuri subordonate

66

aceștia consideră că demersurile care ar trebui întreprinse sunt prea complexe și

îndelungate, necesitând disponibilitate și consecvență.

Remarcabil este faptul că trei sferturi dintre respondenți nu doar consideră că

semnalarea anterioară a cazurilor de corupție nu i-a dezamăgit și vor proceda și pe viitor

în aceeași manieră, dar, de asemenea, cunosc organele competente/abilitate unde se pot

adresa în aceste situații.

4. Aprecierea activității D.G.A. și aşteptări privind prevenirea fenomenului

Percepţiile exprimate de către respondenţi privind activitatea anticorupţie

desfăşurată în ultima perioadă de către D.G.A. sunt în concordanţă cu cele exprimate în

anii anteriori, activitatea instituţiei fiind considerată ca fiind eficientă. Aspectele

pozitive ce caracterizează personalul D.G.A. dar şi instituţia în ansamblul ei se

evidenţiază prin: profesionalismul cu care D.G.A. îşi desfăşoară în general activitatea,

acesta fiind definit prin: seriozitate, implicare, bună pregătire profesională, calitate,

transparenţă şi modul de organizare al activităţilor derulate. Referitor la activitatea în

sine a instituţiei, prevenirea efectuată de D.G.A. este apreciată de aproape un sfert din

totalul respondenților, fiind apreciate activităţile de informare derulate, instruirile

organizate de către angajaţii D.G.A, campaniile de mediatizare care contribuie la

creşterea vizibilităţii instituţiei şi a încrederii publicului în aceasta.

De asemenea, activitatea de combatere desfăşurată la nivelul D.G.A. a fost

considerată ca fiind unul dintre punctele forte ale instituţiei, 16% dintre respondenţi

apreciind în special modul profesionist şi imparţial de derulare a acţiunilor.

Printre deficienţele menționate de personalul M.A.I., în cadrul prezentului

studiu, am regăsit aspecte privitoare la managementul resurselor umane, financiare şi

logistice, mai precis personalul insuficient al D.G.A., pregătirea profesională slabă a

unora dintre angajaţi şi atitudinea acestora sau selecţia deficitară a acestora. Tot în

categoria deficienţelor au fost enumerate următoarele: efectuarea insuficientă de teste

de integritate, necesitatea eliminării birocraţiei generate de activităţile D.G.A.,

elaborarea unor proceduri mai clare, lipsa transparenţei şi monitorizarea mai strictă a

conflictelor de interese în care s-ar putea afla angajaţii M.A.I.

Referitor la activitatea de combatere, doar un număr mic dintre cei intervievaţi

consideră că aceasta ar fi deficientă. Dintre aceştia, cei mai mulţi apreciază nevoia unei

implicări mai mari în rezolvarea cu celeritate a cazurilor aflate în lucru, creşterea

numărului de acţiuni în teren, o mai bună cooperare cu unităţile de parchet, o mai mare

libertate în întreprinderea de activităţi şi adaptarea continuă faţă de situaţia de fapt a

personalului din domeniul combaterii corupției.