1

ARACIP

2015

STUDIU

PRIVIND NIVELUL CALITĂȚII SERVICIILOR EDUCAȚIONALE ÎNREGISTRAT PRIN STANDARDELE ÎN VIGOARE ȘI CEL

ÎNREGISTRAT PRIN NOILE STANDARDE,

PRECUM ȘI PRIVIND MECANISMELE, STANDARDELE ȘI PROCEDURILE DE EVALUARE INTERNĂ ȘI EXTERNĂ ÎN ROMÂNIA

ȘI ÎN ALTE ȚĂRI DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

2

Coordonator tehnic:

Constanța – Valentina MIHĂILĂ

Coordonator științific:

Viorica – Livia POP

Autori:

Cornelia NOVAK Dana – Carmen STROIE Zoica VLĂDUȚ Flaminiu-Ionuț NICULA Olivia JIDVEIAN Gabriela – Alina PARASCHIVA

Lucrarea s-a realizat cu concursul managerului de proiect:

Constantin- Șerban IOSIFESCU

sub aspectul verificării acurateței datelor utilizate.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiRAPORTUL NAŢIONAL PRIVIND NIVELUL CALITĂȚII SERVICIILOR EDUCAȚIONALE ÎNREGISTRAT PRIN STANDARDELE ÎN VIGOARE ȘI CEL ÎNREGISTRAT PRIN NOILE STANDARDE,

Bucureşti: Tracus Arte, 2015 ISBN 978-606-664-607-9

Editura Tracus Arte, str. Sava Henţia, nr. 2, sector 1, Bucureşti.E-mail: office@edituratracusarte.ro, vanzari@edituratracusarte.roTel/fax: 021 223 41 11 / 0786 108 801Tiparul executat de S.C. WorldMediagraph Bucureşti

© 2015 Tracus Arte

1

CUPRINS Pag.

Introducere 3 I.Sumar

5

II. Asigurarea calității la nivel european și în România 13 II.1. Evaluarea externă 13

II.1.1. Scop și frecvență 14 II.1.2. Etape 15 II.1.3. Rezultate 18

II.2. Evaluarea școlară internă – scop, frecvență, responsabilități și sprijin 22 II.3. Asigurarea calității în ÎPT

26

III. Aspecte metodologice 29 III.1 Contextul studiului 29 III.2 Aspecte privind metodologia cercetarii 29

III.2.1. Populaţia investigată 30 III.2.2. Oferta educaţională (condiţii şi resurse ale serviciului educaţional) 32

III.3. Resursele unităţii 34 III.3.1. Baza materială 34 III.3.2. Resursele umane 37 III.3.3. Elevii 40 III.3.4. Finalităţi / rezultate

42

IV. Rezultate obţinute în cadrul evaluării aspectelor calitative 49 IV.1. Metodologia evaluării calitative 49 IV.2. Rezultatele evaluării externe în baza metodologiei curente şi a metodologiei pilot

50

IV.3. Rezultatele evaluării externe comparativ cu cele ale evaluării interne 55 IV.4. Rezultatele evaluării externe privind criteriile de asigurare a calității prevăzute de lege

62

IV.5. Rezultatele evaluării externe privind capacitatea de îndeplinire a obiectivelor manageriale esențiale

65

V. Concluzii 69 V.1.Concluzii privind asigurarea calității la nivel european 69 V.2.Concluzii privind starea calității sistemului de învățământ 70 V.3.Concluzii privind pilotarea noilor standarde

70

Lista acronimelor utilizate

71

Anexa 1 - Unităţi evaluate extern, cu toate cerințele minimale de calitate îndeplinite, ierarhizate descrescător în funcţie de punctajul total obţinut la evaluarea curentă

73

Anexa 2 - Unităţi evaluate extern, cu cerințele minime de calitate neîndeplinite

90

Anexa 3 - Lista celor 43 de indicatori primari 93

2

3

Introducere

Proiectul „Sprijin pentru unitățile școlare în vederea creșterii nivelului de calitate a serviciilor educaționale” - ID 138879 (co-finanțat din Fondul Social European prin POS-DRU 2007-2013 și implementat la nivel național, pe o perioadă de 18 luni, în anii 2014-2015) are ca obiectiv general ”creşterea capacității sistemului de învățământ preuniversitar de a furniza educație de calitate prin implementarea standardelor de referință”. In cadrul proiectului, au fost dezvoltate și pilotate noi standarde, standarde de referință și indicatori de performanță, care să permită identificarea și surprinderea într-un mod adecvat a progresului și performanței (în învățare, în dezvoltare individuală și instituțională). Totodată, au fost sprijinite peste 650 de unităţi de învăţământ prin programe de formare a membrilor comisiilor de evaluare și asigurare a calității și prin evaluarea și atestarea nivelului de calitate a serviciilor educaţionale furnizate, prin vizite de evaluare externă. Evaluarea nivelului de calitate a serviciilor educaţionale furnizate de şcoli nu este prima activitate de acest gen derulată de ARACIP, debutul naţional fiind înregistrat în anul 2011, prin evaluarea unui numar de 1023 de unităţi cu personalitate juridică, de stat şi private. Demersul a fost continuat în anul şcolar 2014-2015, prin evaluarea unui numar de 633 unităţi cu personalitate juridică din mediul rural, finanţate de la bugetul de stat (în cadrul proiectului „Educaţie de calitate pentru şcolile din mediul rural” - ID 133316, co-finanțat din Fondul Social European prin POS-DRU 2007-2013), precum şi a unui numar de 690 de unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică, din mediul urban şi rural (din care 57 de furnizori de formare profesională iniţială), în cadrul acestui proiect. Studiului prezintă rezultatele, concluziile și recomandările realizate prin evaluarea nivelului calităţii serviciilor educaţionale a 690 de unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică, din mediul urban şi rural, eșantion care a respectat structura generală a reţelei naționale finanţate de la bugetul de stat şi acoperă 11,42% din totalul celor 6039 de unități cu personalitate juridică existente la nivelul anului școlar 2014-2015. Studiul plasează demersurile ARACIP în contextul preocupărilor europene de asigurare a calității educației, având o componentă de analiză comparativă - nivelul calităţii serviciilor educaţionale din segmentul preuniversitar înregistrat prin standardele în vigoare1, în raport cu rezultatele analizelor anterioare la nivelul sistemului preuniversitar din România2, și o componentă prospectivă reflectând calitatea aceloraşi serviciilor educaţionale prin prisma noilor standarde dezvoltate in cadrul proiectului sus-menţionat, aflate în dezbatere publică, şi care susţin A doua declarație de principii ARACIP. Prin rezultatele şi concluziile sale, studiul sprijină revizuirea standardelor, standardelor de referință și a indicatorilor de performanță pentru asigurarea și evaluarea externă a calității educației. Totodată, el mai evidenţiază alinierea demersurilor României la cele europene de asigurare a calității educației, oferind informaţii comparative privind ritmicitatea, structura şi finalităţile procesului de evaluare externă în Europa. În cele ce urmează, prezentăm o sinteză a acestui raport, cei interesați putându-se adresa la ARACIP pentru a consulta varianta completă a raportului și datele extinse care au stat la baza concluziilor și recomandărilor prezentate.

1 H.G. nr. 1534/2008 pentru aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi

asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar 2 ARACIP – Raport privind starea calității educației în sistemul de învățământ din România – 2012; ARACIP – Raport

național privind starea învățământului preuniversitar public din mediul rural - 2015

4

5

I.Sumar Informaţiile privind demersurile europene de asigurare a calităţii educaţiei, care au fundamentat demesul nostru de cercetare, au fost colectate, analizate şi structurate pe baza analizelor, studiilor şi sintezelor realizate de Eurydice3 (Rețeaua Europeană de Informații privind Educația) si CEDEFOP4 (Centrul European pentru Dezvoltarea Educației și Formării Profesionale), iar în ceea ce priveşte calitatea serviciilor educaţionale din România, au fost colectate și analizate date din două surse directe: RAEI (Rapoartele anuale de evaluare internă) completate de directorii unităților în aplicația electronică, și rapoartele de evaluare externă, realizate atât pe baza standardelor în vigoare, cât și a standardelor noi (care au fost, astfel, pilotate). Aceste date au fost completate și corelate cu alte date provenind de la Ministerul Educației (ME), Institutul Național de Statistică (INS), Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT). Din perspectiva proceselor de evaluare internă şi externă în Europa şi România, concluziile sunt următoarele:

Cea mai larg răspândită abordare privind evaluarea calității se referă la combinarea evaluării interne și externe; în România cadrul legislativ aferent acestui aspect a fost implementat începând din anul 2006.

Evaluarea internă poate viza orice aspect al vieții școlare, având scopul de a evalua calitatea educației oferite de propria instituţie, fiind un proces inițiat și realizat de către şcoli cu ajutorul membrilor săi, în unele cazuri în colaborare cu alte părți interesate (elevi, părinți, sau membri ai comunității locale); în România, evaluarea internă vizează exact aceleaşi aspecte ca şi evaluarea externă (anume, 43 de indicatori de indicatori de performanţă5).

Şcolile sunt libere să aleagă instrumentele sau documente pe care le consideră cele mai potrivite proceselor de evaluare internă, având la dispoziţie o mare varietate de instrumente virtuale (platforme, forumuri on-line și baze de date) şi nevirtuale (manuale, ghiduri, analize SWOT, chestionare, interviuri) pentru a analiza și compara datele proprii cu cele ale altor şcoli; în România, şcolile de asemenea își pot alege instrumentele pe care le consideră potrivite proceselor de autoevaluare, și au la dispoziţie un manual special dedicat evaluării interne și o aplicație on-line – https://calitate.aracip.eu care sprijină acest proces.

Evaluarea externă se realizează de către evaluatori care nu sunt membri ai personalului școlilor evaluate; în majoritatea țărilor europene în care se practică evaluarea externă a școlilor, evaluatorii externi trebuie să aibă calificarea de profesori și un număr de ani de experiență la catedră; în România, evaluarea externă se realizează de cadre didactice care au trecut printr-o procedură de recrutare, selecție și formare specifică și nu își desfășoară activitatea curentă în județul în care se regăsește școala evaluată.

Frecvența evaluărilor externe este stabilită la nivelul fiecărei stat, folosindu-se unul din următoarele modele: un model ciclic, în care toate școlile sunt evaluate la intervale regulate; un model bazat pe eșantionare, în care doar un anumit număr de şcoli sunt evaluate; o combinație a celor două.

În România sunt legiferate următoarele tipuri de evaluării externe: - pentru înfiinţarea unor noi unităţi de învăţământ, respectiv pentru dezvoltarea de noi

niveluri /specializări / calificări profesionale, se realizează evaluarea externă în vederea autorizării de funcţionare provizorie;

3 https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/Publications

4 http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/statistics-and-indicators/publications

5 H.G. nr. 1534/2008 pentru aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi

asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.

6

- după încheierea unui ciclu de școlarizare, în termen de maxim 2 ani de la absolvirea primei promoţii a unei școli autorizate/ nivel autorizat/ specializare autorizată/ calificare profesională autorizată, se realizează evaluarea externă în vederea acreditării;

- din 5 în 5 ani, pentru orice furnizor de educaţie acreditat, se realizează evaluarea externă periodică.

Procesul de evaluare externă se realizează în majoritatea țărilor europene (inclusiv în România), în 3 etape: - colectarea și analizarea datelor cu privire la fiecare școală; - vizita în școală pentru observarea practicilor educaționale și etosul organizației, analiza

facilităților, și a diferitelor documente, pentru consultarea corpului profesorat și a managerilor, precum și, în unele cazuri, pentru alte părți interesate relevante (părinți, elevi, reprezentanți ai consiliilor locale);

- elaborarea raportului de evaluare, validarea acestuia și decizia privind consecințele evaluării.

Rezultatele evaluărilor externe sunt foarte diverse, ele diferind de la țară la țară, dar se distinge un element comun – recomandările, cu referiri la trei tipuri de măsuri: de remediere, disciplinare, de sensibilizare. În România, evaluarea externă realizată de ARACIP nu se finalizează cu recomandări către școli, această instituție având doar rol constatator; planificarea şi realizarea măsurilor ameliorative sau corective revin unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar, autorităţilor locale şi ministerului de resort.

În ceea ce priveşte calitatea serviciilor educaţionale din România, au fost colectate și analizate date din trei surse directe: RAEI (Rapoartele anuale de evaluare internă) completate de directorii unităților în aplicația electronică, rapoartele de evaluare completate de colaboratorii ARACIP ce au realizat evaluarea externă utilizând standardele în vigoare, respectiv standardele noi pentru școlile cuprinse în pilotare, și rapoartele completate de inspectorii (cu rol de observatori în procesul de evaluare externă) care au realizat diverse tipuri de inspecție școlară la școlile din eșantionul reprezentativ selecționat. Aceste date au fost completate și corelate cu alte date având ca surse ME, INS, CNDIPT. Prin urmare, au fost utilizate date provenite din trei tipuri de evaluări: evaluarea internă (EI), evaluarea curentă, pe baza standardelor în vigoare (EC) și evaluarea pilot, pe baza standardelor noi6, aflate în dezbatere publică (EP). Colectarea datelor s-a realizat automat pentru EI, prin aplicația informatică de sprijin pentru evaluarea internă (https://calitate.aracip.eu), iar colectarea datelor pentru EC și EP a fost realizată prin analiza rapoartelor de evaluare externă, dar procesul s-a derulat cu dificultate, din cauza numărului mare de unități evaluate. Ca urmare, una dintre concluziile acestui proces a fost necesitatea dezvoltării unei aplicații software pentru evaluarea externă. Cele 690 de şcoli evaluate constituie un eşantion care reflecta structura generală a reţelei finanţate de la bugetul de stat: cele mai multe sunt şcoli gimnaziale (58,8%), urnd, ca pondere, liceele (21%) şi grădiniţele (18,1%) - proporții similare celor existente la nivel national. Criteriile de eşantionare au impus includerea în evaluare a unui număr de 56 furnizori de formare profesională inițială (unități de învățământ proefsional și tehnic - ÎPT), precum și a 324 de unități din mediul rural. Toate trei tipurile de evaluări au fost abordate atât din perspectiva îndeplinirii sau a neîndeplinirii celor 43 de indicatori de performanţă, consideraţi ca obiective primare şi a standardelor de

6 http://www.edu.ro/index.php/articles/c632/, Standarde și standarde de referință, versiunea pentru pilotare

7

acreditare - standarde minime de calitate, cât şi din perspectiva gradului de realizare a obiectivelor primare identificate ca fiind performate, respectiv o evaluare calitativă a gradului de performare a standardelor de referinţă, prin acordarea de calificative în funcţie de nivelul de realizare a fiecărui indicator (pe o scala calitativă, ordinală, de cinci trepte - 0-Nesatisfăcător, 1-Satisfăcător, 2-Bine, 3-Foarte bine, 4-Excelent), rezultatele fiind următoarele:

În EC, 88,56% (611 de unități7) îndeplinesc standardele minime de calitate, iar 11,44 % (79 de unități8) nu le îndeplinesc.

Pentru EC s-a realizat o rată de performare a standardelor minime de calitate superioară celei realizate în EP ( EC – rata de 88,56%, EP – rata de 73,1%).

Se constată o creștere față de anul şcolar 2011-2012 a procentului de unități ce nu au îndeplinit standardele minime de calitate în EC, de la 1,57%, la 11,44%. Totuşi, procentul unităților care nu au realizat aceste cerințe minimale este mai mic decât cel de 13,3% înregistrat la nivelul eșantionului de 633 de unităţi ce a furnizat datele pentru Raportul național privind starea învățământului preuniversitar public din mediul rural.

In toate cele trei tipuri de evaluări – EI, EC și EP s-a confirmat influenţa mediului de rezidență în performarea obiectivelor primare, rezultatele obţinute în mediul rural fiind mai slabe față de cele din mediul urban, la toţi indicatorii. În cazul evaluării interne (EI) diferenţele variază în funcţie de indicator (cu diferențe mai mici în cazul unora dintre ei). În cazul celor două evaluări externe, evoluţiile indicatorilor sunt asemănătoare, cu diferenţe de 10-15 puncte procentuale /item între medii, în defavoarea mediului rural.

Între cele 2 tipuri de evaluare externă (EC și EP), se constată diferenţe între plajele de performare, EP înregistrând niveluri de performare mai mici (între 40%-70%) comparativ cu EC (cu plaja de evoluţie a indicatorilor de 50%-75%). În cazul EP s-au înregistrat niveluri de realizare mai scăzute la toți cei 43 de indicatori primari, cu valori de până la 8 puncte procentuale mai mici față de valorile înregistrate pentru acești indicatori corespunzător standardelor în vigoare (EC).

Evaluările externe, EC şi EP, au înregistrat evoluţii asemănătoare, cu valori procentuale apropiate în cazul şcolilor şi cu valori mai scăzute în cazul grădiniţelor. Şi în acest caz s-au înregistrat diferenţe între plajele de valori, mai scăzute în cazul evaluării pilot (EP), unde intervalul de evaluare de 45-65% este cu aproape 10 puncte procentuale mai mic decât cel al evaluării curente (EC) - de 55-75%.

În ceea ce privește dotările se constată o reducere a diferenţei generale între urban şi rural cu 1,5 puncte procentuale față de evaluarea din anul şcolar 2011-2012 și o creștere seminificativă a dotării cu mijloce informatice în unităţilor ÎPT (32%), paralel cu diminuarea cu 5% în cazul unităţilor NonÎPT

Dotarea cu mijloace de învăţământ (indicatorul I17), evaluarea care se corelează cel mai bine cu rezultatele obţinute din evaluarea cantitativă este EC, gradul de realizare prezentând o evoluţie crescătoare, asemănătoare tendinţei descrisă de nivelul de dotare.

Gradul de realizare a indicatorilor agregaţi de funcţionare9 este influențat negativ de creșterea numărului de structuri din subordinea unităților cu personalitate juridică, și scade, la toate cele trei tipuri de evaluări pe măsură ce crește numărul de structuri.

7 Lista acestor unități se regăsește în Anexa 1

8 Lista acestor unități se regăsește în Anexa 2

9 A. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul / elevului, B. Capacitatea cadrelor didactice de a

obţine rezultatele aşteptate de către copii/ elevi, C. Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii, resurselor, leadershipului eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului /elevului, D. Capacitatea managerială de a-şi îmbunătăţi propria activitate managerială pentru asigurarea îmbunătăţirii rezultatelor învăţării, bunăstării copilului / elevului, capacităţii profesionale a cadrelor didactice şi a capacităţii instituţionale; E. Competenţele de comunicare ale managerului şcolar cu beneficiarii de

8

Conform EI, la nivelul unităţilor investigate doar 59% dintre orele planificate se desfăşoară cu ajutorul computerului. Comparativ cu evaluarea instituţională din anul şcolar 2011-2012, gradul de utilizare a crescut uşor (cu 2,7 puncte procentuale), seminificativ mai mult în rural (de la 47,9% la 56,3%).

Utilizarea computerului diferă în funcție de tipul de unitate, utilizarea maximă fiind la nivelul liceelor. Gradul de utilizare a calculatorului este asemănător în unităţile ÎPT şi NonÎPT, în pondere de aproximativ 78% din orele planificate, dar dacă în cazul liceelor NonÎPT utilizarea a crescut uşor, în unităţile ÎPT s-a înregistrat o diminuare cu 3 puncte procentuale comparativ cu evaluarea din 2011-2012. O evoluţie pozitivă au înregistrat şcolile gimnaziale, în cazul cărora orele desfăşurate cu mijloace informatice a crescut la 57,7% din orele planificate.

Procentul mediu de cadre calificate este același cu cel din 2011-2012 (97.7%). În două treimi din eşantion (66,7%) personalul calificat este în proporţie de 100%. Deşi ponderea medie la nivelul eșantionului este similară celei de la nivel naţional, una din zece unităţi din eşantion (9,3%) au personal calificat în procentaj de sub 90%, alte 16,9% dintre unităţi lucrând cu 90-95% personal calificat.

Cinci din şase unităţi cu nivel gimnazial au asigurat absolvenţilor clasei a VIII-a servicii de consiliere. În două treimi dintre unităţile investigate, peste 70% dintre elevi au beneficiat de aceste servicii. Se constată diferenţe între medii în dezavantajul mediului rural: 17,8% dintre unităţile din mediul rural nu au oferit astfel de servicii, comparativ cu 10,1% în mediul urban; doar 64,0% dintre unităţile din mediul rural au asigurat consiliere pentru peste trei sferturi dintre elevi, comparativ cu ponderea de 73,9% a unităţilor din urban.

În cazul liceelor cuprinse în eşantion, 94% dintre acestea au asigurat servicii de orientare şi consiliere absolvenţilor clasei a XII-a. În două treimi (65,2%) dintre unităţile investigate, peste 75% dintre absolvenţi au beneficiat de astfel de servicii. Şi în cazul liceelor s-au înregistrat diferenţe între medii, dar mult mai mici. Comparând situaţia între liceele ÎPT şi NonÎPT se constată o situație uşor favorabilă a elevilor din unităţile ÎPT: în 69,6% dintre unităţile ÎPT au beneficiat de consiliere peste 75% dintre elevi, procentaj atins de numai 62,3% dintre celelalte licee.

Abandonul școlar a fost mai mic (1,03%) în rural decât în urban (1,83%), cu o valoare medie pe eșantion de 1,41%, dar se înregistează o creștere a ratei de abandon față de evaluarea din anul şcolar 2011-2012, când rata medie a fost de 1,3%.

Se constată diferenţe semnificative între mediile de rezidenţă în ce priveşte rezultatele la evaluarea naţională, scorul mediu obţinut de unităţile din urban fiind cu aproape 1 punct mai mare decât al unităţile din rural (7,08 în urban, 6,13 în rural). Diferenţe se constată şi în scorurile pe grupe de notare, în mediul rural scorul maxim situându-se în grupa 8-8,5, în timp ce în mediul urban există şi unităţi cu peste 9.

La examenul de Bacalaureat se înregistrează diferențe semnificative între unităţile ÎPT şi cele NonÎPT, existând o diferenţă de aproape 1,5 puncte procentuale în favoarea unităţilor NONÎPT.

„Portretul robot” al unei unități din eșantion rezultat din agregarea tuturor datelor analizate pentru o unitate medie statistic este următorul:

educaţie, cu celelalte instituţii şi niveluri de decizie din cadrul sistemului de învăţământ şi de implicare a comunităţii în activităţile şcolii.

9

Numărul mediu de elevi/clasă10 este de 20,9, cu o medie de 13,1 elevi/cadru didactic.

97,7%11 din cadrele didactice ale unității sunt cadre calificate, cu un gradul didactic mediu II. 28,3% dintre cadre sunt navetiste, 61% au calitatea de formatori și 46,5% sunt autori/coautori de manuale școlare sau auxiliare didactice cu ISBN/ISSN.

Școala are asigurat fondul de materiale prin oferta bibliotecii/CID12 în proporție de 49,1% pentru manualele alternative, 67,5% pentru auxiliare didactice și mijloace de învățământ, 47,9% pentru documentele reglatoare în sistem și de 80,6% pentru mijloace IT

Există o probabilitate de doar 32,2% ca unitatea școlară să aibă dotări suficiente.

Dotarea cu computere este de 8,02 unități/100 elevi, cu un grad mediu de utilizare de 59% din numărul de ore planificate13.

Părinții elevilor au 11,1 ani14 de studiu (ca nivel mediu de educație).

Unitatea școlarizează15 83% elevi ce provin din familii cu nivel economic scăzut, și 10% de elevi crescuți în familii diferite de cele tradiționale.

50% dintre unităţi se confruntă cu probleme de dezavantaj economic sau de acces.

Rata medie de abandon școlar este de 1,41%, sub media de 1,8% la nivel de sistem, elevii rămași în sistem având o promovabilitate de 97,7%

Rezultatul mediu obținut de elevii la evaluarea naținală este 6,48 16 și la examenul Bacalaureat este 7,2617.

Unitate participantă la evaluarea în baza standardelor în vigoare -EC

Unitate participantă la pilotarea noilor standarde - EP

Procentului de unități ce nu au îndeplinit standardele minime de calitate este mai mare decât în evaluarea din anul şcolar 2011-2012.

Sunt probleme mai mari privind spațiile școlare și auxiliare (procentul unităților care nu realizează indicatorii aferenți este mai mare decât în 2011-2012).

Cel mai bine realizat indicator agregat referitor la domeniile manageriale18, în proporție de 83,3% la evaluarea curentă este cel referitor la competențele de comunicare (E).

Asigurarea bunăstării elevului se

Noile standarde impun exigențe sporite – deci, procentul unităților care nu au îndeplinit cerinţele minime de calitate este mai mare în EP decât în EC.

Indicatorul primar cu cel mai redus nivel de realizare este cel referitor la spațiile auxiliare (15,5% din unități nerealizând acest indicator).

Cel mai bine realizat indicator agregat referitor la domeniile manageriale rămâne cel la competențele de comunicare (E) dar realizat doar în proporție de 65,7%.

Asigurarea bunăstării elevului se

10

Cu 13,5 elevi/clasă în urban și 12,7 elevi/clasă în rural 11

98,7% în urban și 97,2% în rural, mai scăzul în grădinițe (96,2%) 12

Cu diferențe semnificative în defavoarea mediului rural, cu excepția dotării cu mijloace IT unde există similarități 13

Cu diferențieri semnificative în dotare (9,76 în urban față de 6,39 în rural) și grad de utilizare (61,5% în urban, 56,3%în rural) 14

12,2 ani în urban și 10,9 ani în rural 15

Doar 17% din unitățile eșantionului nu au elevi în situații de risc 16

Cu 7,08 în urban și 6,13 în rural 17

Cu diferențieri semnificative în defavoarea unităților ÎPT – media la nonÎPT 7,26 față de 5,85 (sub limita de promovare) în ÎPT 18

A. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul / elevului, B. Capacitatea cadrelor didactice de a obţine rezultatele aşteptate de către copii/ elevi, C. Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii, resurselor, leadershipului eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului /elevului, D. Capacitatea managerială de a-şi îmbunătăţi propria activitate managerială pentru asigurarea îmbunătăţirii rezultatelor învăţării, bunăstării copilului / elevului, capacităţii profesionale a cadrelor didactice şi a capacităţii instituţionale; E. Competenţele de comunicare ale managerului şcolar cu beneficiarii de educaţie, cu celelalte instituţii şi niveluri de decizie din cadrul sistemului de învăţământ şi de implicare a comunităţii în activităţile şcolii.

10

realizează în proporție de 76,2%

Obținerea rezultatelor cu elevii se realizează în proporție de 76,2%.

realizează în proporție de 65,2%

Obținerea rezultatelor cu elevii se realizează în proporție de 62,9%.

Recomandări Recomandările ARACIP pentru unitățile şcolare:

Creșterea gradului de obiectivitate atât în realizarea autoevaluării cât și în evaluările sumative curente ale elevilor.

Orientarea atenției unităților școlare spre îmbunătățirea rezultatelor învățării și a stăriid e bine a elevilor.

Diversificarea parteneriatelor profesionale cu unități similare din țară și la nivel european.

Îmbunătățirea capacității instituționale și a procesului de elaborare a documentelor proiective, cu consultarea factorilor interesați din comunitatea locală. Eliminarea deficiențelor manageriale în unitățile în care nu s-au îndeplinit condițiile minimale de calitate din cauza acestor deficiențe.

Optimizarea accesului la resursele materiale ale unității, combinat cu efortul de diversificare și creștere a acestora.

Recomandările ARACIP pentru comunitatea locală:

Intensificarea eforturilor pentru soluționarea deficiențelor de infrastructură în unitățile care nu au îndeplinit standardele de acreditare, minime de calitate.

Sprijin concret acordat școlii în realizarea securității și siguranței elevilor în spațiile școlare și în asigurarea accesului elevilor la servicii medicale.

Recomandările ARACIP pentru autoritățile județene:

Sprijinirea unităților care nu au îndeplinit standardele de acreditare în înlăturarea deficiențelor semnalate.

Facilitatea realizării de parteneriate profesionale între cadrele didactice din rural și urban și schimb de bune practici în activitățile metodice cu focalizare pe ameliorarea rezultatelor elevilor și asigurarea bunăstării acestora și implicarea mai concretă și activă a experților CJRAE în asigurarea condțiilor pentru realizarea consilierii și orientării elevilor din rural.

Asigurarea încadrării de personal calificat pentru toate catedrele și asigurarea continuității cadrelor didactice netitulare pe catedrele pe care funcționează, la solicitarea/prin consultarea unităților școlare.

Implicarea concretă și activă a experților CJRAE în asigurarea condițiilor pentru realizarea consilierii și orientării elevilor, inclusiv a celor din mediul rural.

Sprijin suplimentar acordat pentru directorii unităților de învățământ, mai ales pentru cei nou numiți (inclusiv facilitarea participării la programe de formare), pentru rezolvarea deficiențelor manageriale care au condus la neîndeplinirea standardelor minimale de funcționare.

Recomandări la nivelul ARACIP:

Revizuirea standardelor în vigoare prin includerea explicită în indicatorul I25 a parteneriatelor profesionale și a elementelor preconizatei reforme curriculare anunțate de MECS în indicatorii I26 și I27.

Intensificarea eforturilor pentru adoptarea noilor standarde.

11

Preconizata aplicație sofware pentru înregistrarea rezultatelor evaluărilor externe să respecte și următoare cerințe:

o Evidențiera automată a diferențelor de apreciere față de autoevaluare. o Includerea, în spațiul de lucru aferent rapoartelor de evaluare externă, a unui

spațiu pentru o parte narativă în care să menționeze aspectele deosebite (pozitive sau negative) întâlnite la evaluare, inclusiv aprecieri asupra modului în care a interacționat cu factorii cheie din unitate în cursul evaluări.

Intensificarea colaborării cu ISJ și CCD pentru realizarea formării membrilor CEAC nou numiți sau din unități în care nu au fost îndeplinite standardele minimale din cauza deficiențelor manageriale vizând asigurarea calității.

Recomandările ARACIP la nivelul MECȘ:

Intensificarea eforturilor de reducere a ratei de abandon școlar, aflată în creștere.

Sprijinirea unităților care nu au îndeplinit standardele minimale de funcționare.

Pilotarea măsurilor de reformă curriculară preconizată și aplicarea la întregul sistem după realizarea corecțiilor rezultate în urma pilotării și a formării cadrelor didactice.

Asigurarea accesului tuturor elevilor/ copiilor la servicii medicale, inclusiv pentru zonele cu dificultăți de acces.

Revizuirea metodologiei de inspecție școlară, astfel încât aceasta să se realizeze pentru domeniile, criteriile și indicatorii stipulați în standardele naționale de calitate în vigoare, precum și utilizarea, în procesul de inspecție, a rezultatelor evaluării interne și externe.

Regândirea modului de organizare a învățământului tehnic și profesional, ținând cont de rezultatele slabe obținute la Bacalaureat de unitățile ÎPT.

12

13

II. Asigurarea calității la nivel european și în România În documentul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 mai 2014, numit ”Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale” (2014/C 83/07), Consiliul European subliniează aspectele importante ce trebuie vizate de sistemele de educație și formare profesională cu referiri la extinderea accesului la educație și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, sprijinirea învățării inovatoare și asigurarea condițiilor pentru dobândirea și dezvoltarea competențelor necesare pentru o societate favorabilă incluziunii, cetățeniei active, deprinderilor de învățare pe tot parcursul vieții și creșterii capacității de inserție profesională pentru cetățenii de vârstă școlară. Pentru compatibilizarea dezvoltărilor din România în domeniul asigurării calității în formarea profesională cu dezvoltările europene, cerințele specifice de asigurare a calității în învăţământul profesional şi tehnic au în vedere toate prevederile Cadrului Comun European de Referință pentru Asigurare a Calităţii în formarea profesională (EQAVET)19, ceea ce creează premisele asigurării unui nivel de calitate a formării profesionale iniţiale conform cu cerinţele europene, facilitând, totodată, mobilitatea forței de muncă la nivel european. Comunicatul de la Bruges al Miniştrilor Educaţiei şi formării profesionale din 7 decembrie 2010, privind întărirea cooperării în educaţie şi formare profesională pentru perioada 2011-2020, stabileşte obiective clare pe termen mediu si lung şi termene concrete pentru implementarea Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unui Cadru European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (EQAVET). Printre altele, Comunicatul de la Bruges menționează necesitatea stabilirii unui cadru comun de asigurare a calității pentru furnizorii de formare profesională până la finalul anului 2015. Asigurarea calității în sistemul de educație din România este reglementată de Legea nr. 87/2006, ARACIP având obligația de realizare a cadrului metodologic de asigurare a calității și de revizuire periodică a acestuia (ceea ce se realizează inclusiv prin acest proiect). II.1. Evaluarea externă Evaluarea externă a unităților școlare realizată de evaluatori care nu sunt membri ai personalului școlilor evaluate, este o practică larg răspândită în Europa, ea realizându-se în 31 sisteme de educație din 26 de țări20. În majoritatea țărilor europene în care se practică evaluarea externă a școlilor, evaluatorii trebuie să aibă calificarea de profesori și un număr de ani de experiență la catedră. Abilitățile analitice și competențele TIC sunt alte cerințe comune privind selecția evaluatorilor în multe sisteme școlare. În 19 sisteme de învățământ evaluatorii externi trebuie să fi beneficiat de formare de specialitate, fie înainte de numirea lor, fie în perioada de inducție sau de probă. În România, calitatea de evaluator extern se obține prin probarea unor criterii cumulative (cadru didactic, expertiză și experiență în evaluarea instituțională, de programe sau proiecte, competență profesională, participare la programe de formare profesională continuă), parcurgerea unei proceduri de selecție, parcurgerea și finalizarea unui program de formare specific. Participarea la activitățile de evaluare externă presupune, de asemenea, semnarea

19

In 18 iunie 2009 a fost adoptată Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unui Cadru European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (EQAVET) 20

Informațiile sunt preluate din documente oficiale și se referă la anul școlar 2013-2014.

14

unei declarații pe propria răspundere pentru privind nesituarea în conflict de interese cu școala evaluată, precum și semnalarea oricăror situații de incompatibilitate prevăzute de legislația națională. II.1.1. Evaluarea externă – scop și frecvență Scopul acestui tip de evaluare diferă, însă, de la țară la țară și depinde de nivelul de autonomie al școlilor. Există și țări în care evaluarea externă a școlilor nu este considerată un aspect major în asigurarea calității în educație. În principal, se evaluează progresul elevilor în raport cu obiectivele educaționale, conducerea școlii, îmbunătățirea calității educației și drepturile individuale ale elevilor. Frecvența evaluărilor externe este stabilită la nivelul țărilor folosindu-se unul din următoarele modele:

Un model ciclic, în care toate școlile sunt evaluate de către autoritățile de la nivel central sau de către inspectorate, la intervale regulate specificate. Intervalul cel mai comun este de cinci ani, dar el variază între 3 ani (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia) și zece ani (Belgia-Comunitatea Franceză). Evaluarea riscurilor reprezintă o etapă preliminară în Danemarca, Irlanda, Olanda, Suedia Anglia și Irlanda de Nord. Această practică este folosită pentru proiectarea activității evaluatorilor în școli care nu au performanțele așteptate (Danemarca, Irlanda, Olanda, Anglia), sau pentru a alege diferite tipuri de inspecții (Suedia și Irlanda de Nord). În alte țări (Irlanda, Olanda, și Suedia) evaluarea riscurilor se efectuează anual.

Un model bazat pe eșantionare, în care doar un anumit număr de şcoli sunt evaluate. Evaluarea vizează riscurile, sau alte criterii ad-hoc stabilite la nivel central și printr-un program de lucru anual sau multianual (Scoția, Islanda, Danemarca, Irlanda, Spania, Estonia, Cipru etc.).

O combinație a celor două (Olanda, Anglia, Irlanda de Nord).

În România se dezvoltă următoarele tipuri de evaluării externe:

Pentru înfiinţarea unor noi unităţi de învăţământ, respectiv pentru dezvoltarea de noi niveluri /specializări / calificări profesionale, se realizează evaluarea externă în vederea autorizării de funcţionare provizorie.

După încheierea unui ciclu de școlarizare, în termen de maxim 2 ani de la absolvirea primei promoţii a unei școli autorizate/ nivel autorizat/ specializare autorizată/ calificare profesională autorizată, se realizează evaluarea externă în vederea acreditării.

Din 5 în 5 ani, pentru orice furnizor de educaţie acreditat, se realizează evaluarea externă periodică.

Prin urmare, obiectivele evaluării externe în România sunt:

Verificarea existenţei resurselor, facilităţilor şi structurilor instituţionale necesare pentru a deschide o şcoală nouă sau a dezvolta (într-o şcoală care funcţionează) un nou nivel / o nouă specializare / o nouă calificare profesională - în situaţia autorizării.

Verificarea existenţei resurselor, facilităţilor şi structurilor instituţionale şi utilizarea / funcţionarea acestora la nivel minim acceptabil, pentru obținerea rezultatelor stabilite prin lege – în situaţia acreditării.

Evidenţierea progresului realizat, a „valorii adăugate”, a satisfacției înregistrate în rândurile beneficiarilor, prin dezvoltarea în manieră individuală a serviciilor educaționale, pentru îmbunătățirea continuă a proceselor și a rezultatelor – în situaţia

15

evaluării externe periodice, pentru a se asigura protecţia beneficiarilor şi a se câștiga încrederea publică.

II.1.2. Evaluarea externă - etape Procesul de evaluare externă se realizează în majoritatea țărilor europene în 3 etape. Etapa 1: Colectarea și analizarea datelor cu privire la fiecare școală și, uneori, efectuarea unei analize inițiale a riscului, ca etapă preliminară. Această etapă, de colectare și analiză a informațiilor cu privire la fiecare școală, este parte a procesului de evaluare în toate țările în care există evaluare externă, dar poate avea scopuri diferite. Natura documentelor analizate și a datelor colectate și analizate variază de la o țară la alta, dar se încadrează în general în una din următoarele patru categorii:

Date statistice privind rezultatele și alți indicatori cantitativi. Indicatorul principal este performanța elevilor la evaluările naționale sau regional. În multe sisteme, comparațiile între școli țin cont de contextul socio-economic. În Țara Galilor sunt luate în considerare și evaluările profesorilor făcute de către elevi iar în cîteva sisteme sunt colectate date și prin sondaje pe bază de chestionar (Slovacia, Belgia -Comunitatea flamandă, unele landuri din Germania).

Rapoarte și alte documente calitative. În majoritea țărilor sunt consultate: planul de dezvoltare al școlii, oferta școlară, site-ul școlii și documentele de politici școlare generale. În unele țări sunt analizate date colectate în evaluări externe anterioare și, dacă exiztă, rapoarte de evaluare internă. În Islanda, de exemplu, se iau în considerare și planurile de acțiune ale școlilor în ceea ce privește bunăstarea elevilor.

Documente administrative. În majoritea țărilor sunt consultate planificări, minute ale ședințelor consiliului de administrație, planuri de activitate, regulamente interne. În unele țări sunt luate în considerare și alte documente specifice, de exemplu: procedurile de soluționare a plângerilor (Republica Cehă, Austria, Slovacia și Suedia), programele de dezvoltare profesională continuă (Republica Cehă și Germania), rapoartele financiare (Malta), deciziile emise de către directorul școlii (Slovacia) etc.

Informații provinite de la diverse părți interesate (directori, profesori, părinți, elevi sau reprezentanți ai comunității locale), când acestea au fost colectate înainte de vizita în școală.

În România, colectarea și analizarea datelor din școli, anterior vizitei de evaluare, se realizează prin intermediul platformei https://calitate.aracip.eu, în 2 direcții:

A documentării - se vizualizeză documentele care reglează activitatea unității școlare – PDI/ PAS, avize și autorizații, oferta școlară, rezultatele chestionării elevilor și părinților, etc.;

Statistic - se calculează indicele de eficiență al fiecărei unități școlare, având în vedere 15 elemente de context / factori de risc21. Reamintim, în acest context, doar faptul că indicele de eficienţă pune în valoare meritul unităţii sau progresul - ca efort în performare în cazul unităţilor cu resurse deficitare. Un indice de eficienţă unitar (adică 1) arată că rezultatele obţinute sunt cele aşteptate în mediul concret în care funcţionează şcoala; un indice supraunitar arată că rezultatele obţinute sunt mai bune decât cele aşteptate; un indice subunitar arată că rezultate obţinute sunt mai slabe decât cele aşteptate.

21

Pentru modul de calcul al indicelui de eficiență, v. ”Rapoarte de cercetare ARACIP - Volumul I 2015 - Influența evaluării externe asupra calității educației” - http://www.edu.ro/index.php/articles/23640

16

Etapa a 2-a: Vizita în școală observarea practicilor profesionale, consultarea actorilor din școală analiza documentelor. Durata vizitelor în școli poate varia de la o țară la alta (de la o zi în Austria și Suedia, la șapte zile în Slovacia, media fiind între două și trei zile) și depinde de complexitatea evaluării și dimensiunea școlii (calculată în general după numărul elevilor, sau în cazul Maltei, în funcție de numărul profesorilor). În majoritatea țărilor, în timpul vizitelor, sunt organizate trei tipuri de activități:

Interviuri cu personalul - conducerea și liderii din școală, profesorii și alte categorii de personal, cu reglementări diferite de la o țară la alta (în Irlanda de Nord profesorii au la dispoziție un chestionar on-line la care pot răspunde în regim de voluntariat, în Portugalia este limitat eșantionul de profesori) etc.

Observarea activităților din clasă (excepție fac Estonia, Ungaria și Portugalia). În unele țări, protocolul pentru vizitele în școli prevede numărul minim de clase sau lecții care trebuie observate22. În unele țări există instrumente clare, structurate de urmărire/observare a activităților din clasă (de exemplu, în Islanda și Lituania).

Verificarea/ observarea activităților școlare, spații și/sau documente interne. De obicei, pentru a înțelege mai bine climatul școlar sunt vizitate săli de clasă, laboratoare etc., sunt verificate documente administrative și sunt observați elevii în timpul pauzelor.

Implicarea părților interesate în activitatea școlilor și în evaluarea acestei activități, ca instrument care poate "promova responsabilitatea comună pentru îmbunătățirea activității școlilor", se numără printre recomandările privind cooperarea europeană în evaluarea calității în educația școlară formulate de Parlamentul European și de Consiliu în statele membre. Părinții, elevii și, în cazul în care se prevede, administrația locală, sunt consultați pe o varietate de subiecte. În majoritatea țărilor, problema principală abordată cu reprezentanții comunității se referă la satisfacția lor privind calitatea serviciilor furnizate de școală și a facilităților oferite de școală. În unele țări consultarea este extinsă și la alte aspecte23. Dintre 31 de sisteme de învățământ europene în care se realizează evaluarea externă:

În 13 sisteme (Belgia - Comunitatea de limbă germană, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România - ISCED 2 - , Slovenia, Suedia, Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord) sunt luate în considerare punctele de vedere ale elevilor, părinților și altor reprezentanți ai comunității locale.

În 9 sisteme (Belgia - comunitatea flamandă, Republica Cehă, Germania, Irlanda, Spania, Italia – ca pilot - , Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia), părțile interesate implicate sunt limitate la elevi și părinți;

În Olanda și România (ISCED 1) părțile interesate sunt limitate la părinți și comunitatea locală, în Malta și Ungaria procedurile prevăd doar implicarea părinților, în Cipru (ISCED 2) și Slovacia, doar elevii participă la acest proces.

În Belgia - Comunitatea franceză, Franța și Austria nu există nici o prevedere pentru consultarea părților interesate.

În șase sisteme de învățământ (Belgia -comunitatea flamandă, Republica Cehă, Germania, Italia (pilot), Olanda și Slovenia) colectarea de informații de la părinți, elevi sau comunitatea

22

De exemplu: îÎn Belgia -Comunitatea de limbă germană trebuie observate activitățile la clasă a cel puțin 50% dintre cadrele didactice; în Islanda această cotă se ridică la 70%; în Letonia procedurile sugerează observarea a cel puțin 12 lecții; în Malta se recomandă observarea a cât mai multe lecții, în funcție de durata vizitei 23

De exemplu în Anglia părinții își pot exprima opinia cu privire la modul în care școala abordează agresiunea; În Letonia părinții își pot exprima opinia privind organizarea de activități extra-curriculare sau de auto-guvernare a școlii;În Suedia, conducerea școlii este evaluată de către părinți și elevi; În Spania, elevii și părinții evaluează prin răspunsuri la chestionare variabilele contextuale, cum ar fi mediul familial, nivelul socio-economic, mediul școlar

17

locală este considerată un instrument, printre altele, pentru a evalua mai bine calitatea furnizării de educație și pentru a sprijini elaborarea de judecăți. Evaluatorii pot decide utilizarea sau nu a acestui instrument (prin studii de caz și/sau interviuni individuale și/sau focalizate pe grup). În majoritatea țărilor, toți elevii și părinții lor sunt consultați prin intermediul unor chestionare. Există țări (Belgia-Comunitatea de limbă germană, Irlanda, Cipru - ISCED 2 -, Portugalia, Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia) în care sunt implicate în evaluare eșantioane de elevi, părinți și reprezentanți ai comunității locale. În Malta, de exemplu, în cazul în care populația școlară este mai mare de 150 de elevi, numărul chestionarelor aplicate este limitat la 150. În 14 țări, comunitatea locală are posibilitatea de a contribui la evaluarea externă, în principal prin interviuri. În Lituania și România, implicarea comunității locale este o posibilitate, dar nu o obligație. În Lituania, din comunitatea locală care poate fi implicată în evaluare fac parte reprezentanți ai sindicatelor profesorilor și reprezentanți ai organizațiilor tutelare, iar în România reprezentanții administrației locale, care pot fi invitați să observe procesul și furnizarea de informații în timpul vizitei de școală. În Suedia, în cazul evaluărilor în profunzime, este implicat și personalul de asistență socială. În România, vizita în școală este centrată pe:

Observarea proceselor care se derulează în școală.

Identificarea gradului de satisfacție a beneficiarilor față de serviciile educaționale oferite și de implicare în procesul decizional (aplicarea de chestionare, realizarea de interviuri).

Stabilirea gradului de obținere a rezultatelor așteptate.

Identificarea progresului înregistrat în dezvoltare instituțională și în asigurarea bunăstării copiilor / elevilor.

Membrii echipei de evaluare pot solicita diferite documente spre analiză în timpul vizitei, pentru verificarea anumitor divergențe / neclarități sau pentru verificarea concordanței dintre diferite aspecte evidențiate la momentul vizitei. Etapa a 3-a: elaborarea raportului de evaluare

În ultima etapă a procesului de evaluare, concluziile și judecățile evaluatorilor externi sunt descrise într-un raport final de evaluare, în toate sistemele analizate. În majoritatea țărilor, realizarea raportului de evaluare reprezintă un dialog între evaluatori și conducerea școlii, iar în unele cazuri, sunt implicați și profesorii. Există și unele excepții: în șase sisteme de învățământ (Belgia -Comunitatea franceză, Franța, Italia - pilot -, Ungaria – pilot- , Olanda și Suedia), raportul de evaluare este finalizat fără consultarea școlii. În Olanda școlile pot respinge concluziile privind raportul final prin prezentarea opiniei lor către autoritatea competentă. Dialogul în vederea redactării raportului final de evaluare poate avea diferite niveluri de complexitate structurate, în general, în trei etape:

Evaluatori trimit către școli un proiect de raport.

Liderii din școli furnizează feedback.

Evaluatorii finalizează raportul.

Există unele particularități la nivelul țărilor europene. De exemplu:

În Polonia, raportul nu poate fi comentat de către școală, dar rezultatele sunt discutate cu toate cadrele didactice, înainte de redactarea acestuia, în cadrul unei reuniuni

18

speciale. În plus, concluziile raportului final pot fi respinse de către director și autoritățile implicate, care pot solicita reanalizarea datelor colectate.

Feedback-ul verbal și în scris cu privire la proiectul de raport este practicat în Belgia - Comunitatea de limbă germană. Pentru aceasta, se organizează o conferință în care evaluatorii discută proiectul de raport și feedback-ul școlii cu conducerea școlii, reprezentanți ai cadrelor didactice, un reprezentant de consiliul școlii și dacă este activ, Consiliul de dezvoltare școlară.

În Letonia, Portugalia, Anglia și Turcia, feedback-ul este urmat de o discuție cu liderul școlii și, în unele cazuri, cu profesorii.

În Irlanda de Nord, evaluatorii organizează o reuniune suplimentară cu conducerea școlii pentru a face schimb de opinii cu privire la școală.

În Belgia și Irlanda, școlile pot oferi comentarii suplimentare, în scris, de îndată ce raportul este finalizat.

În România, procedurile prevăd realizarea raportului de evaluare externă fără consultarea şi consemnarea aspectelor care necesită îmbunătăţiri în Registrul de inspecţii al unităţii școlare, raportul fiind trimis pentru analiză şi validare către ARACIP. Pe baza raportului şi a altor dovezi (trimise de unitate şi validate de Inspectoratul şcolar în raza de autoritate se găseşte unitatea), Consiliul ARACIP decide şi transmite ministrului educației propunerea privind acordarea / neacordarea autorizării de funcționare provizorie, respectiv a acreditării. Rapoartele de evaluare externă sunt făcute publice. II.1.3. Evaluarea externă - rezultate Deși în marea majoritate a sistemelor de educație procedurile de punere în aplicare a evaluărilor externe în școli sunt similare și se bazează pe cele trei etape prezentate anterior, rezultatele evaluărilor externe sunt foarte diverse, dar conțin un element comun: recomandările. Natura și ”tonul” recomandărilor variază de la o țară la alta, de la obligațiile ferme pentru școli de a lua măsuri specifice, la sugestii generale pentru îmbunătățire24. Recomandările se referă la trei tipuri de măsuri: de remediere, disciplinare, de sensibilizare. Măsurile de remediere presupun acțiuni care au ca scop abordarea punctelor slabe și deficiențelor privind calitatea educației oferită de școală, sau acțiuni corective privind încălcarea reglementărilor. În toate țările în care are loc evaluarea externă, școlile sunt solicitate să ia măsuri care vizează îmbunătățirea calității educației furnizate sau remedierea deficiențelor constatate de evaluatori. De exemplu:

În 12 sisteme de învățământ (Belgia – comunitatea de limbă germană și comunitatea flamandă - , Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Țara Galilor, Irlanda de Nord, Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia, procedurile de evaluare externă prevăd obligația școlilor de a livra un plan de acțiune care să abordeze în mod specific deficiențele identificate. Abordările sunt însă diferite, de exemplu: o În Polonia, luarea măsurilor este limitată la cazurile de performanță foarte slabă.

24

De exemplu în Estonia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei este obligatorie îndeplinirea recomandărilor și realizarea obiectivelor, în termene precizate în raport.; în Republica Cehă școlile au obligația să urmeze recomandările care vizează îmbunătățirea calității educației doar în cazul unor deficiențe grave; în Italia (pilotare) și Cipru (ISCED 2), școlile au autonomie deplină în a decide dacă urmează sau nu recomandările formulate de evaluatori; în Franța (ISCED 1), angajamentul de a urmări recomandările este mai mult moral decât contractual.

19

o În Belgia - Comunitatea flamandă, planul de îmbunătățire este o opțiune pe care școlile o pot alege pentru a evita închiderea imediată, ca urmare a unei decizii finale a Ministerului. Planul este însoțit de obligația de a primi îndrumare de la serviciul de consultativ al școlii.

o Numai în Belgia - Comunitatea flamandă și Lituania, există prevederi clare menite să asigure implicarea cadrelor didactice în aprobarea planului de acțiune.

o În Italia (în faza de pilotare) și în Anglia, nu există nicio cerere pentru a dezvolta un plan de acțiune specific, dar planurile de ameliorare existente ar trebui să fie modificate, luând în considerare recomandările evaluatorilor.

o În Ungaria (în faza de pilotare) este prevăzut ca școlile să dezvolte planuri de acțiune de cinci ani ca urmare a recomandărilor formulate.

În aproximativ două treimi dintre sistemele de învățământ în care se desfășoară evaluarea externă a școlilor, evaluatorii pot fi angajați în acțiuni de follow-up (de urmărire / revenire). În cele mai multe cazuri, acțiunile de urmărire constau în vizite suplimentare sau (mai rar) într-o analiză a rapoartelor întocmite de către școli. Cu excepția Maltei (caz în care toate școlile primesc o vizită neanunțată de follow-ul în termen de un an calendaristic de la publicarea raportului de evaluare) și într-o oarecare măsură a Irlandei (unde vizitele de follow-up sunt efectuate pe un eșantion de școli), acțiunile de follow-up au loc numai atunci când punctele slabe și deficiențe sunt detectate și raportate de către evaluatori. De exemplu:

În Belgia- Comunitatea de limbă germană, doar deficiențele grave duc la acțiuni de follow-up.

În Slovenia acțiunile de urmărire se aplică numai atunci când măsurile trebuie să fie supravegheate pentru o perioadă mai lungă de timp.

În Țara Galilor, severitatea deficiențelor semnalate determină programarea vizitei de follow-up.

În Letonia, școlile trebuie să prezinte rapoarte anuale, până sunt puse în aplicare toate recomandările.

Într-o serie de țări, sunt disponibile pentru școli măsuri de sprijin, cum ar fi:

Cursuri / activități de formare suplimentară - propuse de evaluatori sau conținute în planuri remediale – sunt realizate în 15 sisteme de învățământ (Belgia -Comunitatea flamandă, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Italia – pilot -, Ungaria – pilot -, Cipru - ISCED 2 -, Lituania, Malta, Austria , Anglia, Țara Galilor, și Irlanda de Nord, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei).

Resurse suplimentare - de natură financiară sau profesională - care se aplică în 14 sisteme de învățământ (Belgia -Comunitățile franceză și de limbă germană, Germania -unele landuri, Irlanda, Franța - ISCED 1- , Italia – pilot -, Ungaria – pilot -, Cipru - ISCED 2 -, Lituania, Malta, Anglia, Țara Galilor, Irlanda de Nord și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). În majoritatea acestor sisteme, resurse suplimentare sunt în mare parte concepute ca sprijin profesional, sub formă de orientare, furnizate fie de organismul de evaluare, fie de organizațiile specializate. În plus: o În Lituania, poate fi alocat școlilor un sprijin financiar suplimentar, de exemplu

pentru angajarea de personal pedagogic sau pentru acordarea de asistență elevilor. o În Italia (pilot) se prevede alocarea a 10000 EUR pentru școli care încearcă să

dezvolte practici inovatoare în planurile lor de îmbunătățire. o În Franța - ISCED 1 -, Cipru - ISCED 2 - și Malta resursele suplimentare sunt

concepute și pentru creșterea numărului de angajați în școală. o În Anglia sunt posibile resurse suplimentare pentru twinning între școli

neperformante și școli performante.

20

Măsurile disciplinare se referă la acțiuni luate, de obicei, de autoritățile competente și aplicate în cazurile în care măsurile de remediere nu au fost eficiente. În 18 sisteme de învățământ, legislațiile naționale prevăd utilizarea unor acțiuni disciplinare în cazul încălcării reglementărilor sau al incapacității de a remedia deficiențele într-o anumită perioadă. Astfel:

În Republica Cehă, Ungaria și Austria, acțiunile disciplinare pot fi luate numai în cazul în care legile au fost încălcate.

În alte 15 sisteme de învățământ acțiunile disciplinare sunt determinate de incapacitatea școlilor de a răspunde la recomandările formulate de către evaluatori.

Acțiunile disciplinare se încadrează în general în două categorii:

Adresate personalul care lucrează în școală - care se prezintă sub forma de amenzi, sancțiuni, control, înlocuire a directorilor de școli sau, mai rar, înlocuirea altor categorii de personal. Eliberarea din funcție a directorului școlii sau a echipei manageriale este prevăzută în mod explicit în Republica Cehă, Polonia (doar în situația eșecului de punere în aplicare a planului de îmbunătățire), Slovenia și Slovacia. În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, orice membru al personalului școlii poate fi propus pentru concediere de către evaluator în cazurile de încălcări grave, cum ar fi abuzul de alcool si de droguri, hărțuirea elevilor sau infracțiuni financiare.

Adresate școlii ca întreg sau organelor sale competente - care depind de capacitatea de operare a școlii și pot consta în: reduceri de buget, invalidarea temeiului juridic, închiderea școlii. De exemplu: o În Letonia, școlile pot pierde dreptul de a elibera certificate recunoscute de stat la

finalizarea învățământului general. o În Republica Cehă și în Slovacia, Inspectoratul central poate propune ca școala să

fie eliminată din registrul matricol. o În Estonia și Suedia pot fi amendați proprietarii / directorii școlilor, sau școlile pot fi

închise. Închiderea școlilor este posibilă și în Ungaria (pilot) și Belgia -Comunitatea flamandă.

o În Anglia, Secretarul de Stat poate decide rezilierea acordului de finanțare, iar în cazul în care școlile sunt sub măsuri speciale, nu este permisă angajarea profesorilor începători.

o În Olanda sunt prevăzute consecințe financiare – anume, diminuarea sau anularea finanțării.

Măsurile de sensibilizare vizează recunoașterea, difuzarea și promovarea bunelor practici. Rezultatele evaluărilor externe sunt destinate atât școlilor cu performanțe sub așteptări cât și celor care sunt exemple de bună practică. Doar 6 sisteme de învățământ prevăd unele tipuri de activități/măsuri de sensibilizare:

În Franța, (ISCED 1) școlile considerate a fi performante sau inovatoare pot primi resurse suplimentare;

În Lituania, organismul de evaluare (NASE) are mandatul de a colecta informații privind cele mai bune practici în școli și de a disemina aceste informații în cooperare cu directorii și profesorii acestor școli;

În Polonia, evaluatorii trebuie să pregătească un formular de identificare a bunelor practici în școli, bazat pe standarde de nivel înalt. Acest formular devine apoi public.

în Anglia, Țara Galilor, și Irlanda de Nord, datele colectate cu ocazia inspecțiilor pot fi utilizate pentru rapoarte tematice și alte tipuri de rapoarte referitoare la bunele practici, rapoarte care apoi devin publice.

21

Această abordare permite creșterea gradului de conștientizare a ceea ce funcționează, în ce circumstanțe funcționează și crește prestigiul școlilor care au obținut rezultate bune, susținând, astfel, o cultură de feedback pozitiv și învățarea reciprocă. În România, ARACIP are un rol constatator, planificarea şi realizarea măsurilor ameliorative sau corective revenind unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar, autorităţilor locale şi ministerului de resort. Consecinţele evaluărilor externe depind de tipul de evaluare, după cum urmează:

La evaluarea pentru autorizarea de funcționare provizorie, dacă concluziile sunt favorabile, unitatea este autorizată să angajeze personal, să înscrie elevi şi să înceapă şcolarizarea. În caz contrar, iniţiatorul (public sau privat) poate repeta solicitarea de autorizare, având în vedere faptul că va trebui să remedieze aspectele de neconformitate față de standarde.

La evaluarea pentru acreditare, dacă raportul este favorabil, unitatea poate emite certificate de absolvire şi/sau de calificare (unităţile ÎPT) pentru programul/programele pentru care se obţine acreditarea. În caz contrar, poate solicita, după remedierea deficiențelor constatate, repetarea procesului, iar, dacă şi după această nouă solicitare raportul este negativ, se dispune încetarea definitivă a școlarizării, elevii fiind transferați la alte unități de învățământ.

La evaluarea periodică a unităţilor acreditate, dacă raportul de evaluare externă este favorabil (realizând cel puţin nivelul minim al standardelor), unitatea școlară primeşte un atestat de calitate cu valabilitatea de 5 ani. În caz contrar, evaluarea externă se repetă după un an, iar, dacă nici după această a doua evaluare nu se îndeplinesc cerințele minime stabilite prin standarde, unitatea este atenţionată și intră în lichidare.

În sistemele de învățământ din Europa:

Rapoartele de evaluare externă sunt publice în 14 sisteme de prin postarea pe site-urile autorității responsabile cu evaluarea sau pe site-ul fiecărei școli, iar în unele din aceste sisteme (Belgia - comunitatea flamandă -, Republica Cehă, Irlanda, Olanda, Polonia, Anglia, Șara Galilor, Scoția, Irlanda de Nord și Islanda), școlile au obligația să anunțe factorii interesați că rapoartele au fost publicate.

Rapoartele de evaluare externă sunt distribuite cu anumite restricții în 10 sisteme de învățământ (prin transmiterea lor fie la cerere, fie doar factorilor interesați). În Belgia - comunitatea de limbă germană, raportul este transmis tuturor celor implicați în exercițiul de evaluare (inclusiv reprezentanți ai părinților și elevilor). În Malta sunt pregătite rapoarte succinte pentru părinți, iar directorul școlii trebuie să comunice în scris părinților principalele concluzii. În Franța și Lituania, distribuirea raportului părinților și elevilor este la latitudinea directorului școlii. În Italia – pilot -, Slovacia, raportul de evaluare poate fi consultat la cerere. În Letonia, numai anumite părți ale raportului sunt făcute publice folosindu-se un șablon care conține numele experților, clasamentul, punctele tari și recomandările. Șablonul este publicat pe pagina de internet a organismului de evaluare și este accesibil celor interesați. În Germania, raportul este distribuit părților interesate sau este pus la dispoziție la cerere, aceasta în funcție de landuri. În Slovenia, raportul este distribuit acelor angajați a căror muncă este afectată de inspecție sau comunităților, dacă oricare dintre recomandările intră în domeniul lor de competență. Raportul poate fi, de asemenea, pus la dispoziție, la cerere, dar unele date cu caracter personal sau de confidențialitate sunt clasificate.

Rapoartele de evaluare externă nu sunt distribuite public sau părților interesate, dar ele pot fi transmise, ca parte a procedurii, autorităților centrale din educație. În șapte sisteme de învățământ (Belgia -Comunitatea franceză, Danemarca, Spania, Cipru

22

- ISCED 2 -, Ungaria – pilot- , Austria și Turcia), rapoartele de evaluare sau rezultatele detaliate ale evaluării riscurilor nu sunt accesibile publicului.

Constatările evaluării sunt de asemenea distribuite autorităților la nivel central în cele mai multe țări. În România, rezultatele evaluărilor externe sunt făcute publice prin postarea lor pe site-ul ARACIP, fiind disponbile publicului larg, iar rezultatele sintetizate ale acestora au fost cuprinse în rapoarte naționale privind starea calității educației, împreună cu recomandări. II.2. Evaluarea internă – scop, frecvență, responsabilități și sprijin Evaluarea internă este un proces inițiat și realizat de către școli pentru a evalua calitatea educației oferite de acestea. Ea este realizată în primul rând de către membrii personalului școlii, iar, în unele cazuri, în colaborare cu alte părți interesate din școală (de exemplu: elevi, părinți, sau membri ai comunității locale) și poate viza orice aspect al vieții școlare.

În zece sisteme de învățământ, evaluarea internă nu este obligatorie, dar poate fi recomandată (Cypru - ISCED 1- , Luxemburg - ISCED 2 și 3 -, Anglia, Franța, Belgia - comunitatea franceză, Olanda, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda și Bulgaria), dar în restul sistemelor de învățământ analizate este obligatorie. Referitor la frecvența evaluării interne, situațiile sunt diverse, în majoritatea sistemelor de învățământ ea trebuind a fi realizată anual25 (desigur, acolo unde evaluarea internă este obligatorie). În România, evaluarea internă este obligatorie, fiind instituită prin legislația națională, începând cu anul școlar 2006 – 2007. Ea trebuie realizată anual de către unitățile școlare, atribuții specifice în acest sens având Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calității - CEAC, iar rezultatele trebuie să fie publice și să fundamenteze deciziile de îmbunătățire luate de managementul școlar. Participarea la evaluarea internă, alături de personalul școlii, a elevilor, părinților, și altor părți interesate, este văzută ca una dintre caracteristicile cheie ale evaluării interne de succes în 23 de sistemele de învățământ din Europa au reglementări în această privință și pot fi împărțite în două mari grupe:

Cele care solicită participarea unei game largi de părți interesate.

Cele care reglementează numai participarea personalului școlii.

În cazul în care reglementările limitează participarea la evaluare doar la personalul școlii, aceasta are libertatea de a decide implicarea altor părți interesate - părinții, elevii, alți membri ai comunității locale. De exemplu, în Polonia, legislația specifică faptul că directorul școlii trebuie să efectueze evaluare internă, în colaborare cu profesorii. Cu toate acestea, inspectorii școlari

25

cu unele excepții: în Letonia, frecvența obligatorie a evaluărilor interne este de șase ani; în Belgia-Comunitatea de limbă germană, Luxemburg (ISCED 1) și Irlanda de Nord, evaluarea internă ar trebui să aibă loc la fiecare trei ani; în Estonia, școlile trebuie să producă cel puțin un raport de evaluare internă în cursul unei perioade a planului de dezvoltare, care durează cel puțin trei ani; în Țara Galilor, frecvența obligatorie pentru producerea unui plan de auto-evaluare este de cel puțin o dată la șase ani; în Germania, fiecare land decide cu privire la frecvența evaluării interne; în Croația, Lituania, Ungaria, Suedia nu sunt precizate reglementările privind fecvența evaluării interne

23

verifică dacă părinții și elevii au avut, și ei, posibilitatea de a participa la acest proces de evaluare internă. Modalitățile de implicare a părților interesate (altele decât personalul școlii), în evaluarea internă variază, de la simpla aprobare a unui raport, până la implicarea în conceperea procesului, în analiza datelor, și în procesul ulterior de decizie. Astfel:

În Estonia, Slovenia, România, și Țara Galilor, din consiliile de administrație fac parte și elevi și părinți, iar aceștia participă la discutarea și aprobarea raportului de autoevaluare prezentat de directorul școlii.

În Lituania, Consiliul Școlar determină domeniul de aplicare și metodele utilizate pentru evaluarea internă, el fiind cel care analizează, ulterior, rezultatele.

În Belgia - comunitățile de limbă franceză și germană -, consiliile școlare sunt responsabile pentru realizarea evaluării interne.

În Spania, Consiliul Școlar împreună cu Adunarea Profesorilor sunt responsabile pentru evaluarea internă.

În Irlanda de Nord, Consiliul de administrație împarte cu directorul școlii responsabilitatea pentru evaluarea internă.

În Luxemburg, diverse părți interesate intervin în analiza datelor și în deciziile din timpul procesului de evaluare internă realizat în școlile primare.

În România, CEAC din fiecare școală trebuie să aibă în componență reprezentanți ai cadrelor didactice, părinților, elevilor (începând cu nivelul secundar inferior), administrației locale, minorităților etnice, precum și altor părți interesate considerate importante pentru școală. Comisia concepe strategia și planul de îmbunătățire a calității, supraveghează activitățile de evaluare internă și produce raportul anual de evaluare internă.

În Islanda, fiecare școală este solicitată să evalueze în mod sistematic rezultatele și calitatea activităților școlare, cu participarea activă a personalului școlii, a elevilor și a părinților acestora.

În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, directorul școlii trebuie să includă cât mai multe părți interesate în grupurile de evaluare internă.

În Turcia, în fiecare școală este înființată o echipă de auto-evaluare, care cuprinde directorul școlii, alți administratori școlari, profesori, elevi, părinți și alte părți interesate.

Pe lângă formările specifice de care, în majoritatea țărilor, beneficiază evaluatorii interni, pentru evaluarea internă din școli sunt disponibile și alte instrumente de sprijin, date, documente sau alte măsuri. Acestea includ utilizarea unor cadre generale de evaluare externă și a unor indicatori (care să permită școlilor compararea performanțelor lor cu cele ale altor școli), ghiduri și manuale specifice, precum și forumuri on-line și cursuri de formare specifică. Numai în România și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, este obligatoriu pentru școli să utilizeze aceleași cadre / criterii / standarde utilizate și la evaluarea externă. În Scoția, toate școlile utilizează sistematic, pentru auto-evaluare, cadrul evaluării externe realizat la nivel central și folosit de autoritățile locale, deși acest lucru nu este obligatoriu. În două treimi dintre sistemele de învățământ, școlile sunt libere să aleagă instrumentele sau documentele pe care le consideră cele mai potrivite pentru evaluarea internă. De obicei, datele și documentele menționate sunt disponibile pe site-urile ministerelor și pe diverse alte site-uri și platforme online. Unele aplicații web-based oferă o mare varietate de instrumente virtuale pentru analiza și compararea datelor. Accesul școlilor la indicatori este diferit de la o țară la alta: în unele țări aceștia sunt publici, dar în altele accesul la indicatori este limitat.

24

În România, școlile își pot alege instrumentele pe care doresc să le utilizeze în procesele de evaluarea internă, dar este obligatorie raportarea rezultatelor autoevaluării la aceeași 43 de indicatori de performanță naționali, folosiți de toate școlile, indiferent de nivel și de forma de finanțare – stat sau privat. Și în privința ghidurilor și manualelor specifice puse la dispoziția școlilor de către organisme centrale, situația diferă de la o țară la alta. Sunt țări în care autoritățile responsabile implicate în coordonarea și sprijinirea proceselor de învățământ și/sau evaluare furnizează ghiduri și manuale privind evaluarea internă a școlilor (instrumente care pot fi utilizate, analize SWOT, chestionare, interviuri, utilizarea criteriilor pentru măsurarea performanței etc.). O altă modalitate de sprijin acordat școlilor, întâlnită într-o treime dintre sistemele de învățământ din Europa, constă în accesul la forumuri on-line și la baze de date, acordat de către Ministerele, inspectorate, autorități educaționale sau alte organisme care se ocupă de educație. Aceste forumuri oferă acces la instrumente utile (foi de observație, chestionare, tutoriale video, FAQ, sprijin de tip ”helpdesk” etc.) și o gamă largă de aplicații bazate pe web, care permit schimbul de informații, opinii, bune practici și idei între diferitele categorii de personal și sau cu experții în evaluare școlară . De exemplu:

În Spania, unele comunități autonome au înființat rețele virtuale de școli, cu scopul de a face schimb de experiență , de bune practici, de instrumente și resurse de evaluare.

În Lituania, platforma on-line "IQES Lietuva on-line" oferă acces pentru proiectarea de instrumente de evaluare internă, care pot fi personalizate, precum și la consiliere privind metodologia evaluării și accesul la informații mai generale.

În România, o aplicație on-line – https://calitate.aracip.eu permite solicitarea de sprijin de către școli și primirea sprijinului oferit de către experții Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Aplicația conține un forum pentru știri și posibilitatea de contactare și transmitere de sarcini școlilor selectate în diferite eșantioane de studii.

În peste jumătate dintre sistemele de învățământ, școlile solicită consiliere și sprijin, în vederea evaluării interne, de la specialiști externi (cadre didactice universitare, consultanți, specialiști în educație din departamente ale autorităților naționale/regionale/ locale, formatori, directori de școli, profesori). Implicarea specialiștilor externi constă, mai ales, în oferirea de consiliere, orientare și formare cu privire la evaluarea internă și la îmbunătățirea proceselor educaționale din școală. Experții respectivi pot fi din sectorul public sau privat și ei oferă, la cere, sprijin școlilor în mod gratuit (în anumite situații autoritățile responsabile cu coordonarea școlilor sunt cele care angajează acești experți). În România, demersul de sprijinire a şcolilor realizat de ARACIP include un portofoliu de materiale difuzate la nivelul întregului sistem preuniversitar și de programe de formare dedicate cadrelor didactice, precum şi o platformă informatică naţională dedicată autoevaluarii (https://calitate.aracip.eu). Rezultatele evaluărilor interne ale școlilor sunt făcute publice într-un număr mic de țări europene:

În Irlanda, toate școlile sunt obligate să furnizeze comunității școlare, la sfârșitul anului școlar, rezultatele evaluării interne sub forma unor rezumate ale rapoartelor de auto-evaluare și a planurilor de îmbunătățire.

25

În Grecia, Letonia, Slovacia, Islanda, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, școlile trebuie să publice rezultatele autoevaluării pe site-urile lor.

În Letonia, rezultatele evaluării interne trebuie să fie publicate pe site-ul școlii sau site-ul coordonatorului școlii (municipiu).

În Olanda cele două documente prin care școlile demonstrează măsurile luate pentru a asigura calitatea pot fi obținute de la școală sau de pe site-ul școlii.

În România, începând din anul școlar 2014/2015, școlile trebuie să încarce rapoartele lor anuale de evaluare internă pe o platformă electronică centralizată. Anterior exista numai obligația publicării rapoartelor pe site-ul școlii sau sub orice altă formă (de exemplu, prin afișare în școală).

În alte țări, cum ar fi Slovenia, publicarea rezultatelor evaluării interne este recomandată în liniile directoare emise de către autoritățile din domeniul educației și este o practică comună.

În sistemele de învățământ din Europa rezultatele evaluărilor interne ale școlilor sunt utilizate de școli, autorități centrale și autorități locale. Școlile folosesc rezultatele evaluării în scopul îmbunătățirii calității serviciilor furnizate. Modul în care rezultatele evaluării interne sunt utilizate la nivelul școlii este, într-o mare măsură, lăsat la decizia școlii. În general, autoritățile din domeniul educației au emis indicații cu privire la utilizarea rezultatelor evaluării interne pentru a îmbunătăți calitatea școlilor. De exemplu:

În România legislația prevede obligația școlilor de a îmbunătăți domeniile care în evaluarea externă au fost apreciate ca nesatisfăcătoare și de a-și alege, pentru dezvoltare, și alte domenii pentru care școala consideră că sunt necesare îmbunătățiri.

În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, scopul evaluării interne este de a pregăti școala pentru evaluarea externă periodică, dar reglementările nu menționează nicio utilizare specifică a rezultatelor evaluării interne la nivelul școlii.

În câteva țări există reglementări care prevăd că școlile trebuie să utilizeze rezultatele în scopul de a produce în mod regulat documente strategice care stabilesc măsuri de îmbunătățire: o În Belgia – comunitatea de limbă germană -, Estonia, Irlanda, Spania, Luxemburg -

ISCED 1 -, Austria, Irlanda de Nord, Scoția și Islanda, școlile trebuie să-și bazeze dezvoltarea periodică sau planul de îmbunătățire pe rezultatele evaluării interne.

o În Malta, evaluatorii externi solicită școlilor planurile remediale făcute ca urmare a constatărilor din evaluarea internă.

o În Polonia, directorul fiecărei școli trebuie să includă în planul pedagogic de supervizare concluziile tuturor proceselor de evaluare efectuate în anul precedent.

o În Franța, școlile secundare trebuie să ia în considerare pentru următoarea fază de dezvoltare punctele tari și slabe identificate cu ajutorul instrumentului de auto-evaluare furnizat de la nivel central.

Autorități centrale sau regionale folosesc rezultatele evaluării interne ca bază pentru evaluarea externă a școlilor și/sau pentru monitorizarea sistemului de învățământ. Concluziile evaluării interne sunt foarte des utilizate ca parte a procesului de evaluare externă. Cu toate acestea, semnificația lor în procesele de evaluare externă variază de la o țară la alta. Rezultatelor evaluării interne sunt, de obicei, exploatate ca sursă de informare pentru evaluarea externă. În unele țări, evaluatorii externi consideră aceste rezultate ca parte a probelor folosite pentru a evalua calitatea și eficiența proceselor de evaluare internă implementate de școli.

26

În zece sisteme de învățământ, utilizarea rezultatelor evaluării interne de către organisme centrale sau regionale care desfășoară evaluare externă nu se constituie într-o practică obișnuită sau sistematică.

În Polonia, școlile pot decide să împărtășească sau nu, cu evaluatori externi constatările din evaluarea internă.

În Belgia - comunitatea flamandă, evaluarea internă nu este obligatorie, iar scolile care o fac decid modul în care utilizează rezultatele. În evaluarea externă se verifică dacă există în școli un sistem de evaluare internă, dar nu sunt utilizate rezultatele evaluării interne.

În Belgia – comunitatea franceză, Estonia, Slovenia și Turcia evaluarea internă și cea externe se concentrează pe aspecte distincte din activitatea școlii și rezultatele evaluării interne nu sunt folosite de către evaluatorii externi.

În Irlanda, în evaluarea externă nu sunt luate în considerare, în mod sistematic, rezultatele evaluării interne.

În Franța, ambele procese de evaluare (interne și externe) urmăresc punerea în aplicare a "contractelor bazate pe țintă” între școli și autoritățile din domeniul educației, iar aceste procese sunt concepute în paralel. Școlile secundare efectueză evaluarea internă pentru a-și adapta contractele, iar inspectorii evaluează performanțele școlare cu privire la punerea în aplicare a obiectivelor cuprinse în contracte.

Autorități locale folosesc rezultatele evaluării interne pentru managementul sau evaluarea școlilor și / sau pentru raportarea către autoritățile de la nivel superior. În 19 sisteme de învățământ, autoritățile locale sunt utilizatorii concluziilor din rapoartele de evaluare internă. În toate aceste sisteme, autoritățile locale folosesc informațiile atât pentru gestionarea școlilor cât și pentru evaluarea lor. De exemplu:

În Finlanda, autoritățile locale au datoria legală de a evalua educația oferită de către școli și concluziile rapoartelor de autoevaluare ale școlilor sunt folosite pentru a sprijini dezvoltarea educațională și îmbunătățirea condițiilor de învățare din școlile respective.

În Țara Galilor, autoritățile locale iau în considerare concluziile rapoartelor de autoevaluare ale școlilor pentru identificarea nevoilor de dezvoltare și stabilirea obiectivelor de dezvoltare adecvate, precum și pentru a asigura un dialog structurat cu școlile în privința deciziilor cu privire la alocarea de resurse.

În Portugalia, municipalitățile folosesc rezultatele evaluării interne pentru luarea deciziilor cu privire la alocarea resurselor necesare îmbunătățirii activității școlilor.

În trei țări (Danemarca, Suedia și Norvegia), autoritățile locale utilizează rezultatele în rapoartele privind furnizarea de educație.

În România, rezultatele evaluărilor interne sunt folosite în primul rând de școli pentru îmbunătățirea calității serviciilor educaționale oferite, dar sunt și exploatate ca sursă de informare și pentru evaluarea externă a unei anumite școli.

II.3. Asigurarea calității în ÎPT Pentru învățământul profesional și tehnic o serie de state membre au introdus in modelele naționale cerințe specifice la nivel de sistem, care au avut un impact semnificativ asupra imbunătățirii calității formării profesionale și care se pot constitui în exemple de bune practici:

Asigurarea calității la diferite niveluri ale sistemului de educație și formare profesională (minister, inspecție școlara, scoli IPT). În Austria a fost dezvoltată Iniţiativa privind Calitatea în formarea profesională (QIBB), prin care s-a creat un mecanism complex de asigurare a calității formării profesionale la nivel de sistem,

27

incluzând cerințe specifice pe diferitele niveluri ale sistemului: ministerul educației, inspectoratele școlare, unitățile de IPT. Principiile de bază şi instrumentele de management al calităţii sunt aceleaşi la toate cele trei niveluri. QIBB este compatibil cu EQAVET în ceea ce priveşte obiectivele, principiile generale şi modul de structurarea cerințelor. Instrumente, aplicate au în vedere următoarele aspecte: o Misiunea și viziunea. o Matricea de calitate (procese cheie, obiective pe termen lung şi mediu, măsuri de

implementare, rezultate, indicatori, metode de evaluare). o Planificarea strategică și cea operațională (obiective pe termen mediu şi scurt). o Procedurile şi instrumentele specifice. o Raportul calităţii.

Stabilirea la nivel de sistem a unui cadru general, combinat cu autonomia unităților IPT de a-și dezvolta modelul propriu, pe baza acestor principii generale. Finlanda, Olanda, Danemarca – sunt cateva dintre statele member UE în care au fost stabilite principiile generale ale asigurării calității în formarea profesională inițială, pornind de la EQAVET, iar furnizorii de formare profesională au libertatea de a decide modul în care își dezvoltă abordarea specifică.

Implicarea puternică a partenerilor sociali, în special camerele de comerţ şi asociaţiile patronale: Germania, Danemarca.

Finanțarea bazată pe performanță. Finlanda, Danemarca, Estonia au dezvoltat mecanisme de finanțare suplimentară a acelor unități IPT care îndeplinesc anumite obiective specifice, în domenii prioritare pre-definite la nivel de sistem. De exemplu, în Finlanda, sistemul de finanţare suplimentară a școlilor IPT bazat pe performanţă a intrat în vigoare începând cu anul 2002 și are în vedere următoarele aspecte: o Rata de inserție a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă. o Ratele de abandon şi de finalizare a studiilor. o Formarea profesională continuă a cadrelor didactice.

Accentul pus pe asigurarea calității și validității și certificării calificărilor profesionale. Olanda a creat, în 2002, Centrul de Calitate pentru Examene (KCE), în vederea definirii şi menţinerii standardelor naționale de calitate pentru examinarea competențelor profesionale şi validarea externă a calităţii examenelor de certificare profesională.

Colectarea si utilizarea datelor pentru indicatorii de calitate, în vederea îmbunătățirii calității programelor de educație și formare profesională. În Marea Britanie sunt colectate date de la toţi furnizorii de formare profesională, în vederea evaluării acestora şi fundamentării deciziilor la nivel de sistem precum și în scop de “benchmarking”. Datele colectate includ, printre altele: o Rata de retenţie (procentul cursanţilor care au finalizat cursul). o Rata de succes (procentul cursanţii care obţin certificatul de calificare din totalul

celor care au început programul de formare profesională). În Danemarca, Ministerul Educaţiei colectează date referitoare la 6 indicatori: o Rezultatele la teste de evaluare pe parcurs. o Rata de succes la examene. o Durata de finalizare programelor de educație și formare profesională. o Rata de abandon. o Rata de tranziţie la alte programe educaţionale. o Rata de inserție pe piaţa forţei de muncă.

Recunoașterea și promovarea bunelor practici. În Marea Britanie există instituţii responsabile cu diseminarea bunelor practici în toate cele patru subsisteme (Anglia, Irlanda de Nord, Tara Galilor și Scoția).

28

Evaluarea colegială între furnizorii de educație și formare profesională (”peer review”) este utilizată în Italia, Olanda, Finlanda. Evaluarea colegială este o evaluare externă realizată de un grup de evaluatori externi care au ”același statut” cu persoanele ale căror performanțe sunt evaluate. Evalurea se realizeza pentru diferite arii ale formării profesionale din instituție sau pentru anumite departamente/servicii

Introducerea unor ”mărci de calitate”. În Franța școlile de învățământ profesional, care îndeplinesc un set de cerințe de calitate, primesc o recunoastere a acestei performanțe prin acordarea asa numitei ”Label Lycée des métiers”.

II. 4 Concluzii privind procesele de evaluare internă şi externă în Europa şi România

O abordare larg răspândită în asigurarea calității educaţiei la nivel european este aprecierea acesteia prin evaluare externă și/sau evaluare internă, România având implementat cadrul legislativ aferent începând cu 2006.

Evaluarea internă poate viza orice aspect al vieții școlare, având scopul de a evalua calitatea educației oferite de propria instituţie, fiind un proces inițiat și realizat de către şcoli cu ajutorul membrilor săi, în unele cazuri, în colaborare cu alte părți interesate (de exemplu: elevi, părinți, alți membri ai comunității locale). În România, evaluarea internă vizează exact aceleaşi aspecte ca şi cea externă (43 de indicatori de performanţă).

Şcolile sunt libere să aleagă instrumentele sau documentele pe care le consideră cele mai potrivite proceselor de evaluare internă, având la dispoziţie o mare varietate de instrumente virtuale (platforme, forumuri on-line și la baze) şi nevirtuale (manuale, ghiduri, analize SWOT, chestionare, interviuri) pentru a analiza și compara datele proprii cu cele ale altor şcoli. În România, şcolile au la dispoziţie o aplicație on-line – https://calitate.aracip.eu care sprijină autoevaluarea şi care conține un forum pentru știri.

Evaluarea externă se realizează de către evaluatori, care nu sunt membri ai personalului școlilor evaluate. În majoritatea țărilor europene în care se practică evaluarea externă a școlilor, evaluatorii externi trebuie să aibă calificarea de profesori și un număr minim de ani de experiență la catedră. În România, evaluarea externă se realizează de cadre didactice care au trecut printr-o procedură de recrutare, selecție și formare specifică.

Frecvența evaluărilor externe este stabilită la nivelul fiecărei stat, folosindu-se unul din următoarele modele: un model ciclic, în care toate școlile sunt evaluate la intervale regulate specificate; un model bazat pe eșantionare, în care doar un anumit număr de şcoli sunt evaluate; o combinație a celor două.

În România s-au dezvoltat (reamintim) 3 tipuri de evaluare externă: în vederea autorizării de funcţionare provizorie, în vederea acreditării și evaluarea externă periodică.

Procesul de evaluare externă se realizează în majoritatea țărilor europene (inclusiv România), în 3 etape: colectarea și analizarea datelor cu privire la fiecare școală; vizita în școală; elaborarea raportului de evaluare.

Rezultatele evaluărilor externe difeă de la țară la țară, dar, ca element comun, putem distinge existența recomandărilor, cu referiri la trei tipuri de măsuri: de remediere, disciplinare, de sensibilizare. În România, evaluarea externă realizată de ARACIP nu se finalizează cu recomandări către școli, această instituție având doar rol constatator, planificarea şi realizarea măsurilor ameliorative sau corective revin unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar, autorităţilor locale şi ministerului de resort.

29

III. Aspecte metodologice III.1 Contextul studiului Conform proiectului, analiza urma a se realiza pe baza datelor culese de la 600 de unităţi din mediul urban şi rural şi de la 50 de furnizori de servicii de formare profesională iniţială din sistem. Datorită ratei mari de răspuns din partea unităţilor selectate şi a unor unităţi de rezervă ale eşantionului, cercetarea a vizat un total de 689 unităţi şcolare. Un criteriu impus în selecţia unităţilor l-a reprezentat cuprinderea în eşantion a unui procent de peste 50% de unităţi din mediul rural. Elaborarea metodologiei de evaluare şi o primă utilizare a acesteia au făcut obiectul unui studiu realizat în anul 2009 pe baza evaluării unui număr de peste 7000 de unităţi şcolare, acoperind aproape întreaga reţea de unităţi PJ din acel an şcolar. Metodologia globală propusă pentru evaluarea instituţională, incluzând atât aspectele cantitative, cât şi cele calitative au făcut, pentru prima oară, obiectul unei evalări derulate în anul şcolar 2011 - 2012 de ARACIP, pe un eşantion de 1023 de unităţi, reprezentativ la nivel de sistem. Cel mai important element introdus în metodologia evaluării l-a reprezentat definirea şi utilizarea unui nou indicator de evaluare calitativă, reprezentat de indicele de eficienţă. Pentru evaluarea obiectivelor esențiale ale şcolii în raport cu standardele au fost propuşi 43 de indicatori de performanţă, cuprinşi în totalitate în chestionarul directorului şi în marea lor majoritate în chestionarul evaluatorului extern. Cei 43 de indicatori au fost menţinuţi şi în metodologia prezentului studiu, cu ameliorări şi completări generate de rezultatele pilotării, cât şi de evoluţiile ulterioare din sistem (dintre care, cele mai importante au fost modificările aduse reţelei şcolare şi cele ale structurii curriculare). Considerat instrument final, validat ca urmare a aplicării şi ameliorării în evaluări succesive, prima parte a chestionarului directorului (RAEI – Partea I) a făcut obiectul unei aplicaţii software proiectată pe o platformă aferentă evaluării interne a calității educației. Informaţiile referitoare la funcţionarea unităţii, necesare analizei de faţă, au fost preluate din evaluarea instituţională realizată în anul şcolar 2014-2015 pe baza datelor culese prin această platformă. Evaluarea calitativă raportată la standarde (RAEI Partea III a) s-a realizat numai de către evaluatorii externi. III.2 Aspecte privind metodologia cercetarii Evaluarea s-a realizat pe un eşantion reprezentativ al reţelei şcolare aferente unităţilor cu personalitate juridică (PJ), finanţate de la bugetul de stat. Eşantionul supus investigaţiei cuprinde atât unităţi independente, cât şi unităţi PJ cu structuri în subordine, metodologia de evaluare solicitând abordarea globală a unităţii prin completarea informaţiilor atât pentru unitatea coordonatoare, cât şi pentru ansamblul structurilor din subordine. Referitor la metodologia utilizată în analiză aducem următoarele precizări:

În contextul prezentului studiu, din totalul informaţiilor referitoare la funcţionarea unităţii care fac obiectul chestionarului completat de către director, au fost selectaţi indicatorii despre care se știe că pot influenţa performanţa şcolii, aceștia fiind reţinuţi ca factori de influenţă.

Evaluarea calitativă vizează o raportare a rezultatelor la standarde de performanţă, reflectând gradul de realizare a obiectivelor educaţionale. Analiza a pus în valoare şi

30

elementele din evaluarea curentă realizată de către directorul de unitate, care oferă informaţii despre calitatea ofertei educaţionale a unităţii.

Abordarea analizei se realizează în contextul general al unităţilor din reţea (nivelul național), astfel încât, în cazul unor indicatori pentru care se regăsesc informaţii la nivel de reţea, s-a procedat la compararea rezultatelor medii ale evaluării cu nivelurile medii ale indicatorilor la nivelul reţelei. În funcţie de datele disponibile ca urmare a evaluării interne, analiza se va face comparativ, în raport cu reţeaua aferentă bazei de selecţie.

În cazul itemilor care solicită opinia respondentului sau care sunt evaluați pe scală s-a procedat la asimilarea acestora unor variabile de tip cantitativ, pornind de la ideea că variabilele ordinale fac parte din categoria variabilelor calitative, dar care permit analize mai aprofundate decât informaţii referitoare la structuri şi distribuţii.

III.2.1. Populaţia investigată Noţiunea de „populaţie˝ reprezintă terminologia statistică a colectivităţii supuse analizei şi, în acest studiu, se referă la unităţile de învăţământ cu personalitate juridică finanţate de la bugetul de stat. Reţeaua şcolară Distribuţia reţelei şcolare finanţată de la buget (fără învățământul postliceal):

Total unităţi Unităţi PJ

Rural Urban Total Rural Urban Total

Grădiniţe GRD 5970 2095 8065 32 735 767

Şcoli primare PRM 2937 71 3008 36 36

Şcoli gimnaziale GIM 4126 1168 5294 2647 1000 3647

Şcoli profesionale 6 7 13 6 4 10

Colegii / Licee LIC 280 1170 1450 279 1156 1435

Inv.special SPE 23 137 160 17 127 144

Total 13342 4648 17990 3017 3022 6039

Distribuţia eşantionului cercetării:

Rural Urban Total Rural Urban Total

Grădiniţe GRD 7 118 125 2,1% 32,5% 18,1%

Şcoli primare PRM 4 4 1,2% 0,0% 0,6%

Şcoli gimnaziale GIM 294 112 406 90,2% 30,6% 58,8%

Colegii / Licee LIC 19 126 145 5,8% 34,7% 21,0%

Inv.special SPE 2 8 10 0,6% 2,2% 1,5%

Total 326 364 690 100,0% 100,0% 100,0%

La nivelul anului 2014, reţeaua şcolară naţională cuprindea 19955 unităţi de învăţământ, dintre care 19209 unităţi finanţate de la buget. Ca distribuţie pe medii de rezidenţă, 14407 de unităţi sunt organizate în mediul rural, iar 4802 în mediul urban. Din punct de vedere al responsabilităţii în reţea, doar o treime din reţeaua de stat (6267 unităţi) sunt unităţi cu personalitate juridică (PJ), în timp ce două treimi (12942) sunt structuri în organizarea acestora. Populaţia ţintă a proiectului, constituind baza de selecţie a cercetării este reprezentată de cele 6039 unităţi PJ, finanţate de la bugetul de stat.

31

Dintre cele 6039 unităţi cuprinse în baza de selecţie au fost investigate 690 unităţi, constituite într-un eşantion naţional reprezentativ din punct de vedere al distribuţiei pe tipuri de unitate (valoarea coeficientului Hi2=11,12, fiind cu mult mai mică decât valoarea tabelară de 16,92 pt. 9 grade de libertate, asigurând, astfel, reprezentativitatea eşantionului). În condiţiile în care criteriile de eşantionare au impus includerea în eşantion a unui număr de 57 de licee ÎPT, structura eşantionului respectă şi cea de a doua condiţie de selecţie potrivit căreia cel puţin jumătate dintre celelalte unităţi selectate sunt organizate în mediul rural, numărul acestora fiind de 324 din cele 632 unităţi Non-ÎPT. La nivelul eşantionului, procentajul cel mai mare este al şcolilor gimnaziale (58,8%), urmat de procentajul de 21% al liceelor şi de 18,1% al grădiniţelor. Structura pe medii de rezidenţă este cu totul diferită, în condiţiile în care 90,2% dintre unităţile selectate din mediul rural sunt şcoli gimnaziale, în timp ce în mediul urban reţeaua selectată are o distribuţie destul de echilibrată între grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee. Distribuţia pe judeţe a unităţilor evaluate extern:

AB 13 1,9% CV 9 1,3% NT 18 2,6%

AG 20 2,9% DB 17 2,5% OT 17 2,5%

AR 15 2,2% DJ 20 2,9% PH 25 3,6%

BC 28 4,1% GJ 10 1,5% SB 18 2,6%

BH 22 3,2% GL 17 2,5% SJ 9 1,3%

BN 11 1,6% GR 8 1,2% SM 14 2,0%

BR 7 1,0% HD 14 2,0% SV 22 3,2%

BT 12 1,7% HR 12 1,7% TL 8 1,2%

BV 60 8,7% IF 13 1,9% TM 26 3,8%

BZ 21 3,0% IL 7 1,0% VL 14 2,0%

CJ 16 2,3% IS 26 3,8% VN 14 1,9%

CL 25 3,6% MH 12 1,7% VS 15 2,2%

CS 10 1,5% MM 19 2,8%

CT 18 2,6% MS 16 2,3% Total 690 100,0%

Caracteristici de organizare Ponderea unităţilor independente (din perspectiva responsabilităţii în reţea):

Rural Urban Total

1 Reţeaua şcolară 12,4% 70,0% 41,9%

2 Eşantionul cercetării 11,0% 65,6% 39,8%

Din perspectiva responsabilităţilor în reţea, din totalul reţelei şcolare 41,9% sunt unităţi independente, cu diferenţe mari între mediile de rezidenţă, respectiv doar 12,4% unităţi în rural, faţă de 70% unităţi din urban.

32

Distribuţia eşantionului în funcţie de numărul de structuri din subordine:

O imagine a numărului total de unităţi evaluate, luând în calcul unităţile coordonatoare şi structurile, conduce la un total de 2013 unităţi, reprezentând aproximativ o zecime din totalul unităţilor de învăţământ care alcătuiesc reţeaua naţională. Pentru rezultatele cu elevii, în analiza de faţă au fost luale în considerare şcolile gimnaziale şi liceele organizate ca structuri ale unităţilor de învăţământ eşantionate, rezultatele obţinute la examenele naţionale cuprinzând atât elevii din unitatea coordonatoare, cât şi elevii din structuri. Caracteristici specifice Unităţile de învăţământ special. Eşantionul cuprinde 10 unităţi de învăţământ special, dintre care un liceu şi nouă şcoli gimnaziale. Numărul mic al unităţilor de învăţământ special nu a permis analize distincte pe această categorie de unităţi. În aceste condiţii, aceste unităţi vor fi abordate asemănător învăţământului de masă, cu eventuale concluzii specifice (dacă situaţia respectivă a permis acest lucru). Învăţământul profesional şi tehnic. Dintre cele 146 licee (21,1% dintre unităţile investigate), 56 sunt unităţi ÎPT, adică 39% din numărul total de unități liceale. În cazul analizelor comparative, vor fi abordate paralel patru segmente de populaţie distincte (subeşantioane ale eşantionului total: (E1) subeşantionul unităţilor ÎPT; (E2) subeşantionul celorlalte licee – denumit NonÎPT, (E3) subeşantionul şcolilor primare şi gimnaziale şi la care se va face referire cu specificaţia “Şcoli” ,(E4) subeşantionul grădiniţelor la care se va face referire cu specificaţia “GRD”). III.2.2. Oferta educaţională (condiţii şi resurse ale serviciului educaţional) Caracteristicile zonei unde este situată şcoala Distribuţia unităţilor în funcţie de caracteristicile zonei:

Rural Urban Total Rural Urban Total

1 Zonă dezavantajată economic şi cu probl.de acces 54 28 82 18,6% 9,2% 13,8%

2 Zonă dezavantajată economic 3 2 5 1,0% 0,7% 0,8%

3 Zonă cu probleme de acces 104 77 181 35,9% 25,3% 30,5%

4 Zona fără probleme 129 197 326 44,5% 64,8% 54,9%

Total 290 304 594 100,0% 100,0% 100,0%

Structura esantionului pe medii de rezidenta, in functie

de numarul de structuri in subordinea unitatilor

coordonatoare (investigate)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Unitati

independente

O structura Doua structuri Trei structuri Patru structuri Cinci structuri Peste cinci

structuri

Rural

Urban

Structura retelei scolare pe medii de rezidenta, in

functie de numarul de structuri in subordinea unitatilor

coordonatoare

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Unitati

independente

O structura Doua structuri Trei structuri Patru structuri Cinci structuri Peste cinci

structuri

Rural

Urban

33

Doar puţin peste jumătate dintre unităţile investigate (54,9%) nu au menţionat probleme de dezavantaj, iar 13,8% dintre unităţi se confruntă cu ambele probleme. Din această perspectivă, mediul rural este dezavantajat, doar 44,5% dintre unităţi nereclamând niciuna dintre probleme. 36% dintre unităţi se confruntă cu probleme de acces către şcoală. Comparativ, două treimi dintre unităţile din urban nu prezintă dificultăţi de zonă, un sfert menţionând dificultăţi de acces. Distribuţia unităţilor în funcţie de numărul de elevi:

Total ÎPT NonÎPT Scoli GRD Total ÎPT NonÎPT Scoli GRD

sub 50 elevi 4 4 0,6% 0,0% 0,0% 1,0% 0,0%

50-100 12 1 11 1,8% 0,0% 1,2% 2,7% 0,0%

100-200 83 1 1 51 30 12,7% 1,8% 1,2% 12,7% 27,3%

200-300 139 4 4 78 53 21,3% 7,1% 4,8% 19,4% 48,2%

300-400 113 7 4 83 19 17,3% 12,5% 4,8% 20,6% 17,3%

400-500 64 2 3 55 4 9,8% 3,6% 3,6% 13,6% 3,6%

500-600 60 6 4 48 2 9,2% 10,7% 4,8% 11,9% 1,8%

600-700 50 11 12 25 2 7,7% 19,6% 14,3% 6,2% 1,8%

700-800 33 4 10 19 5,1% 7,1% 11,9% 4,7% 0,0%

800-900 23 6 7 10 3,5% 10,7% 8,3% 2,5% 0,0%

900-1000 15 1 8 6 2,3% 1,8% 9,5% 1,5% 0,0%

peste 1000 elevi 57 14 30 13 8,7% 25,0% 35,7% 3,2% 0,0%

653 56 84 403 110 0,6% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Una dintre caracteristicile care conferă o bună calitate eşantionului o reprezintă cuprinderea în eşantion a diverselor caracteristici posibil de întâlnit în reţea. Eşantionul cercetării răspunde acestei cerinţe, prin răspândirea teritorială a unităţilor în toate judeţele ţării, dar şi din punct de vedere al dimensiunii unităţii. Dacă dimensiunea şcolii oferă o imagine a efectivelor de elevi din unitatea şcolară, condiţiile de lucru la clasă depind în mare măsură de dimensiunea clasei de elevi, respectiv de numărul de elevi pe clasă. În unităţile din rețea găsim diverse categorii de clase din perspectiva acestui indicator. La nivelul reţelei investigate în 2014-2015 a rezultat un număr mediu de 20,5 elevi pe clasă, cu 17,7 în mediul rural, respectiv 23,1 la nivelul învăţământului urban. Nivelul indicatorului calculat la nivelul celor 594 unităţi eşantionate este uşor mai ridicat, fiind de 20,9 elevi pe clasă la nivel de eşantion, acelaşi nivel în cazul şcolilor din rural (17,7 elevi pe clasă) şi uşor mai ridicat (24,0) în unităţile din urban. În cazul liceelor a rezultat o medie de 23,1 elevi în unităţile ÎPT şi de 23,3 în NonÎPT. Dimensiunea clasei de elevi (număr mediu de elevi pe clasă):

Total ÎPT NonÎPT Scoli GRD Total

1-10 elevi 12 2,0% 0,0% 3,0% 0,0% 2,0%

11-15 elevi 71 2,0% 1,3% 18,8% 0,0% 12,0%

16-20 elevi 204 11,8% 15,8% 48,1% 9,1% 34,3%

21-25 elevi 183 64,7% 30,3% 22,8% 43,4% 30,8%

26-30 elevi 113 19,6% 48,7% 6,5% 42,4% 19,0%

Peste 30 elevi 7 0,0% 1,3% 0,3% 5,1% 1,2%

547 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Număr mediu

Total 23,10 24,89 18,71 25,29 20,86

Rural 21,54 17,30 26,29 17,70

Urban 23,10 25,67 22,31 25,21 23,92

34

Un al doilea indicator care oferă informaţii asupra condiţiilor de lucru la clasă este numărul mediu de elevi ce revin unui cadru didactic din unitate. Acest indicator este dependent atât de factorii de context şi de organizare a unităţii, cât şi de profilul de studiu. Conform metodologiei utilizate în cadrul proiectului, informaţiile legate de personalul didactic au fost solicitate la nivelul unităţii, cuprinzând întreg personalul angajat în unitatea coordonatoare şi structuri, astfel încât raportarea efectivelor de elevi la întregul personal ne conduce la un indicator global la nivelul unităţii. În aceste condiţii, în cazul reţelei investigate în 2014-2015, a rezultat o medie de 13,1 elevi/profesor, cu 12,7 în mediul rural, respectiv 13,5 în unităţile din urban. Media rezultată la nivelul eşantionului este uşor mai ridicată, fiind de 13,6 elevi /profesor, cu 13 elevi pe profesor în mediul rural şi 14,2 în mediul urban. În unităţile ÎPT numărul mediu de elevi pe profesor a fost de 12,0, simţitor mai mic faţă de media de 14,5 din celelalte licee. III.3. Resursele unităţii III.3.1 Baza materială Aspectele legate de baza materială trebuie privite în contextul politicilor educaţionale ale ultimilor ani în ce priveşte sistemul de educaţie26. Dintre elementele de dotare evaluate la nivelul unităţii am reţinut, ca importante pentru evaluarea calităţii serviciului educaţional, autoevaluarea nivelului de dotare şi evaluarea calitativă a fondului de carte şi a dotării cu echipamente IT. Nivelul de dotare a unităţii şcolare (autoevaluare):

Mediu Tip unitate

Total Rural Urban ÎPT NonÎPT Scoli GRD

Număr respondenti 388 271 117 10 30 297 51

Rată de răspuns 56,3% 83,1% 32,2% 17,5% 33,7% 71,2% 40,5%

Dotare suficientă 32,2% 28,8% 40,2% 50,0% 33,3% 30,0% 41,2%

Dotare medie 65,5% 68,6% 58,1% 50,0% 66,7% 67,0% 58,8%

Dotare insuficientă 2,3% 2,6% 1,7% 0,0% 0,0% 3,0% 0,0%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Oferta bibliotecii şcolare (procentajul unităţilor care asigură fondul menţionat): An

scolar ÎPT NonÎPT Scoli GRD Total

Asigură sistematic variantele de manuale alternative, pe discipline şi niveluri de studiu

2012 80,4% 85,5% 57,2% 18,9% 57,6%

2014 84,6% 69,6% 48,3% 7,8% 49,1%

Asigură auxiliare didactice şi mijloace de învăţământ, altele decât manualul şcolar

2012 65,2% 72,5% 54,7% 47,3% 57,0%

2014 76,9% 83,5% 64,1% 61,0% 67,5%

Asigură necesarul de legi, materiale şi alte documente adresate cadrelor didactice

2012 58,7% 58,0% 31,5% 41,9% 39,2%

2014 69,2% 57,0% 40,6% 58,4% 47,9%

Mijloace IT (enciclopedii electronice, filme, DVD etc.)

2012 91,3% 92,8% 78,8% 70,3% 80,6%

2014 87,7% 87,6% 84,4% 73,0% 83,0%,0%

26

Programul de reabilitare școli, PIR, SEI, programul de asigurare a bazei materiale pentru clasa pregătitoare etc.

35

Gradul de satisfacţie în raport cu ansamblul dotării cu resurse şi mijloace materiale:

Mediu Tip unitate

Total Rural Urban ÎPT NonÎPT Scoli GRD

2012 58,4% 51,9% 65,2% 76,5% 78,8% 54,9% 42,4%

2014 58,4% 52,3% 64,1% 76,2% 74,4% 56,0% 45,0%

O observaţie privind evaluarea nivelului de dotare a unităţii de către director: rata redusă de răspuns din partea acestora poate conduce la concluzii nerelevante în această privinţă. Doar şase din zece directori şi-au exprimat opinia în legătură cu evaluarea generală, procentajul mai ridicat al nonrăspunsurilor (67,7%) provenind din mediul urban. Rezultatele acestei evaluări sunt prezentate doar orientativ. La evaluarea dotării cu mijloace şi materiale didactice și privind fondul de carte, rata de răspuns a fost mult mai ridicată (87,4%) şi de această dată cu procentaj mult mai ridicat în mediul rural, comparativ cu urbanul (90,2% în rural şi 84,8% în urban). La acestea se adaugă şi dotarea cu mijloace de învăţare moderne (enciclopedii electronice, filme, DVD-uri etc.), cu rată ridicată de răspuns, aspect relevant pentru modernizarea procesului didactic din unitate. Despre rezultatele analizei comparative se poate menţiona un feedback similar din partea directorilor în cele două evaluări, la nivelul întregului eşantion, dar cu diferenţieri pe componente şi pe segmente. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, se constată o reducere a diferenţei generale între urban şi rural cu 1,5 p.p. Remarcăm dotarea cu mijloacele moderne de învăţare în mediul rural, care a depăşit uşor nivelul dotării din mediul urban, fiind resimţite rezultatele eforturilor de atenuarea diferenţelor între medii. În analiza pe componente se constată o creştere semnificativă a dotării cu mijloace informatice în cazul unităţilor ÎPT (32%), paralel cu diminuarea cu 5% în cazul unităţilor NonÎPT. Creşteri semnificative s-au înregistrat la trei componente și în cazul grădiniţelor. Singura componentă cu rezultate mai slabe o reprezintă asigurarea cu manualele alternative pe discipline şi ani de studiu, cu diferenţe pentru toate tipurile de unităţi. Rezultatul nu este neaşteptat, reflectând situaţia anului şcolar 2014-2015 început fără manuale pentru clasa I, în condiţiile unui nou curriculum, complet modificat odată cu introducerea clasei pregătitoare. Informatizarea procesului didactic a constituit cel de al doilea obiectiv al evaluării calitative privind resursele unităţii. Sub aspectul bazei materiale, investigarea a vizat dotarea cu computere a şcolii ca şi gradul de utilizare a acestora în procesul didactic (acesta din urmă fiind cel mai important indicator referitor la riveşte informatizarea reală). Pentru aceasta, a fost utilizat, ca indicator, numărul de computere la 100 de elevi (computerele din şcoală utilizate în activitatea cu elevii şi de către elevi). Analiza dotării cu tehnică de calcul a unităţilor din eşantion a relevat diferenţe semnificative de dotare între diferitele categorii investigate.

Dotarea cea mai consistentă s-a realizat în cazul liceelor, unde se resimte din plin politica de dotare cu laboratoare de informatică, dar cu diferenţe între cele două tipuri analizate. Numărul mediu de calculatoare la 100 de elevi din unităţile ÎPT este de 11,4, cu 3 computere mai mult decât în cazul celorlalte licee. Şi în cazul şcolilor gimnaziale indicatorul este ridicat, dovedind o preocupare sporită pentru dotarea acestora, valoarea indicatorului fiind chiar mai mare decât în cazul liceelor NonÎPT.

36

Distribuţii în funcţie de numărul mediu de computere la 100 de elevi: Dotarea cea mai consistentă s-a realizat în cazul liceelor, unde se resimte din plin politica de dotare cu laboratoare de informatică, dar cu diferenţe între cele două tipuri analizate. Numărul mediu de calculatoare la 100 de elevi din unităţile ÎPT este de 11,4, cu 3 computere mai mult decât în cazul celorlalte licee. Şi în cazul şcolilor gimnaziale indicatorul este ridicat, dovedind o preocupare sporită pentru dotarea acestora, valoarea indicatorului fiind chiar mai mare decât în cazul liceelor NonÎPT. O comparare cu rezultatele evaluării din 2012 indică scoruri medii aproape egale la nivel de eşantion (8,01-8,02). Pe de altă parte, s-au înregistrat diferenţe semnificative pe categorii. În cazul unităţilor ÎPT, nivelul indicatorului a crescut cu 0,44 computere la 100 de elevi, în timp ce în cazul unităţilor NonÎPT s-a înregistrat o uşoară scădere, cu 0,32 computere. Diferenţele de dotare cele mai mari s-au înregistrat în cazul grădiniţelor, scorul mediu al indicatorului crescând de la 1,73 computere utilizate în activităţile cu copiii în 2012 la 2,32. O menţiune specială aducem în legătură cu introducerea, începând cu anul 2012-2013, a clasei pregătitoare în cadrul ciclului primar, cu implicaţii semnificative în ce priveşte asigurarea bazei materiale. În mediul urban 48,6% dintre clasele I-a beneficiază fiecare de un computer, în mediul rural doar 38,7% dintre clase27. Pentru evaluarea calităţii ofertei educaţionale, un indicator mai expresiv referitor la informatizarea procesului didactic îl reprezintă utilizarea TIC în procesul didactic. Rezultatele privind mijloacele informatice (enciclopedii electronice, filme pe CD/DVD sau fotografii digitale) au fost prezentate mai sus. În acest paragraf prezentăm gradul de utilizare a calculatorului în raport cu orele planificate. Din analiza informaţiilor oferite de directorul de unitate, la nivelul unităţilor investigate doar 59% dintre orele planificate se desfăşoară cu ajutorul computerului. Comparativ cu evaluarea instituţională anterioară (2012-2013) gradul de utilizare a crescut uşor cu 2,7 p.p.

27

ISE – Impactul introducerii clasei pregătitoare -2014

Distributia unitatilor, pe tipuri, in functie de

numarul de computere la 100 de elevi

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rural Urban IPT NonIPT Scoli GRD

16-20 comp.

11-15 comp.

6-10 comp.

1-5 comp.

deloc

37

Gradul de utilizare a calculatoarelor în activitatea cu elevii:

Raportat la mediul de rezidenţă, se constată că, în ultimii 5 ani, în unităţile din mediul rural a crescut simţitor numărul de ore predate cu ajutorul computerului, de la 47,9% la 56,3% dintre orele planificate. În acest sens, se constată și o reducere semnificativă a discrepanţei dintre cele două medii, de la 18% la 5% dintre orele planificate (în favoarea mediului urban). Utilizarea computerului diferă în funcție de tipul de unitate, acesta fiind utilizat în cea mai mare măsură fiind în licee. Gradul de utilizare a calculatorului este asemănător în unităţile ÎPT şi NonÎPT, cu o pondere de aproximativ 78% din orele planificate. Pe de altă parte, dacă în cazul liceelor NonÎPT utilizarea a crescut uşor, în unităţile ÎPT s-a înregistrat o diminuare cu 3 pp comparativ cu evaluarea din 2012. O evoluţie pozitivă au înregistrat şcolile gimnaziale, în cazul cărora orele desfăşurate cu mijloace informatice a crescut de la jumătate la 57,7% din orele planificate. III.3.2. Resursele umane Din totalul de 219800 cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar şi secundar, în cele 594 de unităţi evaluate în anul 2014 sunt angajate 21,8 mii, respectiv aproximativ 10% din personalul didactic din sistem. Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate funcţionează în ciclul primar și gimnazial, aproape 30% în liceu, a aproape 18% în învăţământul preşcolar, şi ponderi reduse în învăţământul profesional şi în cel postliceal şi de maiştri. Indicatorul utilizat în evaluarea unităţii în funcţie de distribuţia pe grade didactice a personalului didactic, denumit grad didactic mediu la nivel de unitate, a fost determinat ca medie ponderată între scorul atribuit gradului didactic (5 – doctorat, 4 – grad did.I, 3 – grad did. II, 2 – definitivat, 1 – fără grad didactic, 0 – necalificat) şi numărul de persoane din unitate având gradul didactic respectiv. La nivel de eşantion a rezultat un grad didactic mediu de nivel 3,02, indicând o medie a personalului echivalând cu gradul II. Niveluri superioare s-au identificat în cazul personalului din mediul urban, iar în raport cu tipul unităţii, în cazul liceelor. În anul şcolar 2013-2014 ponderea personalului calificat în unităţile din sistem a fost de 97,3%28 din personalul angajat, cu valori apropiate pe medii de rezidenţă. Procentajul de 98,1% al cadrelor didactice calificate din cadrul unităţilor selectate, calculat prin însumarea

28

ISE - „Starea sistemului de învăţământ din România în 2013”

Gradul de utilizare a computerului in activitatea cu elevii,

in raport cu numarul de ore planificate

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rural Urban IPT NonIPT Scoli GRD

Peste 90%

75-90%

50-75%

25-50%

Sub 25%

38

personalului din unităţile investigate, este superior mediei naţionale şi chiar mai ridicat în unităţile din urban (98,4% urban, 97,2% rural). În cazul liceelor ponderea medie rezultată a fost de 99%, procentajul mediu cel mai scăzut înregistrându-se în cazul grădiniţelor. Structura personalului didactic în funcție de nivelul de calificare: Distribuţia unităţilor în funcţie de ponderea personalului calificat din unitate:

Total Mediu de rezidenţă Tipul unităţii

Rural Urban ÎPT NonÎPT Scoli GRD

Sub 90% 9,3% 12,1% 6,6% 2,0% 5,4% 9,8% 14,1%

90-95% 16,9% 24,8% 9,3% 9,8% 5,4% 22,3% 9,1%

95-99% 7,1% 3,8% 10,3% 21,6% 16,2% 4,9% 1,0%

100% 66,7% 59,3% 73,8% 66,7% 73,0% 63,0% 75,8%

Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Procentaj mediu 97,7% 97,0% 98,4% 99,2% 99,0% 97,6% 96,3%

Analizând distribuţia unităţilor în funcţie de ponderea personalului calificat din unitate a rezultat o unitate medie cu 97,7% personal calificat, în două treimi din eşantion (66,7%) personalul calificat fiind în proporţie de 100%. Deşi ponderea medie se înscrie în nivelul naţional, una din zece unităţi din eşantion (9,3%) au personal calificat în procentaj de sub 90%, alte 16,9% dintre unităţi lucrând cu 90-95% personal calificat. Cel de al treilea indicator evaluat în legătură cu personalul didactic este legat de condiţiile în care acesta îşi desfăşoară activitatea, referindu-ne la procentajul cadrelor didactice cu domiciliul în altă localitate decât şcoala. La nivelul eşantionului a rezultat un procent de 28,3% dintre cadrele didactice cuprinse în unităţile investigate, care domiciliază în altă localitate decât şcoală, ponderea acestora fiind de 54,9% în mediul rural, respectiv de 12,4% în mediul urban. Evaluarea a evidenţiat şi aspecte de performanţă deosebită din partea cadrelor didactice, referindu-ne, în acest sens, la calitatea de formatori (cu certificat tip CNFPA sau cu atestat) sau la calitatea de autori / coautori de manuale şcolare sau auxiliare didactice cu ISBN sau ISSN. Din informaţiile oferite de directorii de unitate au rezultat următoarele.

Structura personalului didactic din unitatile evaluate,

in functie de nivelul de calificare

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rural Urban IPT NonIPT Scoli GRD

doctorat

gradul I

gradul II

definitiv.

fără defin.

Necalificat

39

Procentajul unităţilor care cuprind personal didactic cu performanţă deosebită:

Număr de unităţi Procentajul unităţilor

Rural Urban Total Rural Urban Total

Formatori 161 251 412 50,3% 70,7% 61,0%

(Co)autori 95 219 314 29,7% 61,7% 46,5%

Conform declaraţiei directorului de şcoală, aproape două treimi dintre unităţile investigate (61%) se bucură de cadre didactice care au obţinut calitatea de formator, iar în aproape jumătate din unităţi (46,5%) se regăsesc cadre didactice autori sau coautori de manuale şcolare sau auxiliare didactice omologate. Serviciile de consiliere Au fost solicitate școlilor informaţii referitoare la asigurarea, la nivelul şcolii, a serviciilor de consiliere / orientare şcolară şi profesională / asistenţă psihopedagogică, în vederea profesionalizării şi/sau a continuării educaţiei în ciclul urmator. În acest sens a fost soliciată ponderea absolventilor claselor terminale (VIII si/sau XII) care au beneficiat de acest serviciu. Distribuţia unităţilor în funcţie ponderea elevilor care au beneficiat de servicii de consiliere:

Clasa a VIII-a Clasa a XII-a Tip liceu

Rural Urban Total Rural Urban Total ÎPT NonÎPT

niciunul 17,8% 10,1% 15,1% 6,7% 6,0% 6,1% 2,2% 8,7%

sub 25% 4,0% 6,5% 4,9% 0,0% 6,0% 5,2% 6,5% 4,3%

25-50% 4,9% 4,3% 4,7% 6,7% 16,0% 14,8% 17,4% 13,0%

50-75% 9,3% 5,1% 7,8% 26,7% 6,0% 8,7% 4,3% 11,6%

peste 75% 64,0% 73,9% 67,5% 60,0% 66,0% 65,2% 69,6% 62,3%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

La nivelul anului şcolar evaluat, cinci din şase unităţi cu nivel gimnazial au asigurat absolvenţilor clasei a VIII-a servicii de consiliere, iar în două treimi dintre unităţile investigate, de aceste servicii au beneficiat peste 70% dintre elevi. Se constată diferenţe între medii în dezavantajul mediului rural, în care 17,8% dintre unităţi nu au oferit astfel de servicii, comparativ cu procentajul de 10,1% al unităţilor din urban, iar în ce priveşte procentajul maxim de participare, doar 64,0% dintre unităţile din mediul rural au asigurat consiliere pentru peste trei sferturi dintre elevi, comparativ cu ponderea de 73,9% a unităţilor din urban. În cazul liceelor cuprinse în eşantion, 94% dintre acestea au asigurat servicii de orientare şi consiliere absolvenţilor clasei a XII-a, procentajul cel mai ridicat de beneficiari (peste 75% dintre absolvenţi) înregistrându-se în două treimi (65,2%) dintre unităţile investigate. Şi în cazul liceelor s-au înregistrat diferenţe între medii, dar mult mai mici. Comparând situaţia între liceele ÎPT şi NonÎPT se constată o ofertă uşor mai favorabilă de care au beneficiat elevii din unităţile ÎPT, doar 2,2% neoferind serviciul, comparativ cu procentajul de 8,7% dintre celelalte licee. De asemenea, în 69,6% dintre unităţile ÎPT peste 75% dintre elevi au beneficiat de consiliere, procentaj atins de numai 62,3% de unități NonÎPT.

40

III.3.3 Elevii Caracteristicile mediului familial Nivelul educaţional al familiei a fost abordat în raport cu situaţia părintelui cu nivelul cel mai înalt de studii. Nivelul de studii a fost asimilat unei variabile ordinale, fiecare nivel fiind echivalat cu numărul de ani de studiu necesari de parcurs pentru a-l finaliza. Indicatorul: nivelul de educaţie a familiei pentru unităţile şcolare s-a calculat ca medie ponderată la nivel de şcoală, în funcţie de numărul mediu al anilor de studiu parcurşi de părinţi (în calcul fiind considerat părintele cu cel mai ridicat nivel de studii), valorile de referinţă fiind 4 ani / 8 ani / 12 ani / 16 ani – pentru: fără şc. generală, şcoala generală / studii medii / studii superioare. Nivel de studii al părinţilor

1 cel puţin un părinte are studii superioare

2. cel puţin un părinte are studii medii (liceu absolvit, cu sau fără Bacalaureat)

3. cel puţin un părinte are studii generale (8 clase absolvite)

4. niciun părinte nu are studii generale (sub 8 clase absolvite)

Distribuţia unităţilor în funcţie de nivelul mediu de educaţie a familiei:

Nivel de studii absolvit Total Rural Urban ÎPT NonÎPT Scoli GRD

Nivel primar 6,1% 8,1% 4,1% 3,9% 0,0% 9,2% 0,0%

Nivel gimnazial 25,4% 43,0% 8,3% 13,7% 4,1% 37,0% 3,3%

Înv.profesional 32,4% 38,0% 26,9% 58,8% 31,1% 32,6% 17,8%

Liceu 32,9% 10,9% 54,5% 23,5% 62,2% 20,3% 64,4%

Învătământ superior 3,1% 0,0% 6,2% 0,0% 2,7% 0,8% 14,4%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Număr mediu de ani de studiu 11,1 ani 10,0 ani 12,2 ani 10,9 ani

12,5 ani

10,3 ani

13,2 ani

Media rezultată la nivelul eşantionului este de 11,1 ani de educaţie a familiei, calculat pentru cele 594 unităţi respondente la acest item, reprezentând o parcurgere a peste trei ani de studiu peste şcoala generală. Din evaluarea reţelei a rezultat o diferenţă semnificativă între educaţia medie a unei familii din urban (12,2 ani – reprezententând o educaţie superioară liceului) şi educaţia familiei din rural de numai 10,0 ani de studiu, deci cu 2,5 ani studiu mai puţin. Caracteristicile de vulnerabilitate. Elevii cu dizabilități / cerințe educaționale speciale (CES) sau cu probleme grave de sănătate, precum şi apartenenţa copilului la familii în situaţii de risc (familii monoparentale, crescuţi de bunici sau alte rude sau elevi instituţionalizaţi) au fost, de asemenea, incluse în categoria factorilor de influenţă asupra performării obiectivelor educaţionale, fiind abordate în evaluare ca situaţii de vulnerabilitate. În categoria situaţiilor de risc educaţional / vulnerabilitate a fost inclusă şi apartenenţa elevului la etnia rromă. Situaţia elevilor cu CES este analizată distinct de celelalte situaţii de vulnerabilitate, având în vedere că eşantionul cuprinde 9 unităţi de învăţământ special, în cadrul cărora toţi elevii aparţin acestei categorii, dar şi faptul că un procent mic de elevi CES la nivelul şcolii influenţează în mai mică măsură performarea obiectivelor educaţionale. De altfel, chiar dacă la nivelul eşantionului aproape două treimi dintre unităţi (62,8%) şcolarizează şi elevi cu CES, proporţia acestora în efectivele unităţii este redusă, 59,1% cuprinzând mai puţin de 5% elevi cu nevoi speciale de educaţie.

41

Distribuţia unităţilor în funcţie de procentajul elevilor cu CES din unitate:

Procentaj elevi în situaţie de risc Rural Urban Total

Deloc 44,8% 29,9% 37,2%

Sub 5% 52,8% 65,1% 59,1%

5-10% 1,4% 2,0% 1,7%

10-15% 0,3% 0,7% 0,5%

100% (unităţi de înv.special) 0,7% 2,3% 1,5%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

În condiţiile în care opt din zece unităţi au menţionat la rubrica privind vulnerabilităţile elevi din familii dezavantajate din punct de vedere socio-economic, în analiza de faţă, acest aspect a fost abordat ca principal factor care poate influenţa performanţa şcolară. Distribuţia unităţilor în funcţie de procentajul elevilor din familii dezavantajate din punct de vedere socio-economic: Dintre caracteristicile de vulnerabilitate, cea mai gravă o reprezintă nivelul economic al familiei, în eşantion identificând 83% dintre unităţi care au menţionat elevi din familii cu nivel economic scăzut pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, indiferent dacă beneficiază de aceasta sau nu i s-a putut acorda din restricţii financiare. De altfel, trebuie reamintit că aproape jumătate dintre unităţile investigate (44,5%) sunt situtate în zone afectate de sărăcie, şomaj ridicat sau comunităţi defavorizate. În categoria de vulnerabilitate educaţională a fost inclusă şi apartenenţa la etnia romă, aspect care poate influenţa performanţa şcolară în cazul unui procentaj ridicat al elevilor aparținând acestei etnii. Aproape jumătate dintre unităţi (45%) au menţionat în distribuţia efectivelor şcolare elevi de etnie rromă, dar 31% dintre unităţi într-un procentaj de până la 10%. Deşi rubrica rezervată situaţiei elevilor crescuţi în familii diferite de cele tradiţionale, apreciaţi a fi în situaţie de risc, a fost completată de către patru din cinci directori, procentajul acestor elevi este nesemnificativ pentru a analiza influența asupra realizării obiectivelor unităţii. Procentajele mai ridicate (de peste 10%) identificate în aproximativ 10% dintre unităţile evaluate

Distribuţia unităţilor în funcţie de ponderea elevilor in situatie de risc

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

20%

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95

(% elevi in risc)

Rural

Urban

42

pot fi puse fie pe seama familiei monoparentale. Din cauza datelor insuficiente, această categorie de vulnerabilitate nu va fi inclusă între factorii de risc educaţional din analiză. III.3.4 Finalităţi / rezultate

Participarea şcolară În cele ce urmează, vom analiza participarea şcolară din perspectiva pierderilor şcolare prin repetenţie şi abandon. La nivel naţional29, rata de abandon şcolar (determinat ca diferenţă între intrare-ieşire) la nivelul anului şcolar 2012-2013 în învăţământul primar a înregistrat procentajul de 1,6%, iar în învăţământul gimnazial de 1,9%. Totodată, a fost relevat procentajul de abandon cumulat la nivelul unei generaţii (cohorte de elevi).Pierderile şcolare prin abandon pe parcurs dintre elevii care au intrat în clasa I-a în anul şcolar 2005-2006 şi au finalizat cele opt clase în anul 2012-2013 au fost de 14,4%. Pe generaţie, abandonul în cazul elevilor din rural a fost de 14,7%, în timp ce al elevilor din urban de 14,1%. Un indicator sugestiv de participare şcolară pus în evidenţă de raportul privind starea sistemului se referă la durata medie de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial, raportată la durata teoretică a acestor niveluri. Raportată la cei opt ani teoretici de studiu, durata medie a fost de 7,5 ani. În anul 2012-2013, raportată la cei 9 ani teoretici, rezultaţi ca urmare a introducerii clasei pregătitoare, durata medie rezultată a fost de 8 ani, cu un decalaj de peste un an între mediile de rezidenţă, în defavoarea învăţământului rural (7,3 ani în rural, comparativ cu 8,4 ani de studii în urban). La nivelul unităţilor din eșantion, la o rată de răspuns de 70% la acest indicator, în evaluarea din anul şcolar 2014-2015 a rezultat o rată medie de abandon de 1,41% - 1,03% în cazul unităţilor din mediul rural, respectiv 1,83% în cazul unităţilor din urban. La o rată de răspuns de 82,6% la itemul privind promovabilitatea a rezultat un procentaj mediu de promovare la nivelul unităţilor evaluate de 97,7%30. Performanţele şcolare Alături de alţi indicatori de funcţionare a şcolii rezultatele vor fi cuprinse în categoria indicatorilor de calitate a şcolii. Indicatorii vizaţi se referă la rezultatele cu elevii, care reprezintă principalul obiectiv educaţional al unităţii. În categoria indicatorilor calitativi este inclusă, de asemenea, şi participarea şcolară, abandonul constituind una dintre problemele majore ale sistemului. Rezultatele cu elevii solicitate prin chestionar au fost atât scorurile medii obţinute la finalul anului şcolar, pe niveluri, cât şi rezultatele la evaluarea naţională şi la examenul de Bacalaureat. În cazul învăţământului primar, la nivelul căruie evaluarea se realizează pe calificative, s-a procedat la o echivalare a acestora cu scoruri care să acopere zona 4-10. Cu scoruri medii de 8,56 în primar, 7,90 în gimnaziu şi 7,66 în liceu nivelurile principalilor indicatori statistici se prezintă astfel.

29

ISE – Starea învățământului preuniversitar din România 2014 30

Conform studiului realizat ISE rata de promovabilitate în învățământul primare și gimnazial în anul școlar 2012-2013 a fost de 964%

43

În analiza de faţă sunt utilizate informaţiile obţinute din chestionarul directorului, dar pentru nivelul gimnazial au fost preluate şi informaţiile din site-ul ministerului cuprinzând fişierele judeţene „Date calitative despre scolile gimnaziale din judet” cu referire la rezultatele unităţii la finalul anului şcolar pentru clasele V-VIII, precum şi mediile la evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a. Rezultatele medii pe niveluri la sfârşitul anului şcolar

Rural Urban Total

Date calculate pe baza informaţiilor din chestionar

Invatamant primar Numar unitati 251 150 401

Scor minim 6,32 6,68 6,32

Scor maxim 9,99 10,00 10,00

Scor mediu 8,36 8,91 8,56

Invatamant gimnazial Numar unitati 305 176 481

Scor minim 4,24 4,76 4,24

Scor maxim 8,94 9,48 9,48

Scor mediu 7,70 8,22 7,90

Invatamant liceal Numar unitati 12 100 112

Scor minim 5,45 5,20 5,20

Scor maxim 8,29 9,35 9,35

Scor mediu 7,36 7,70 7,66

Date calculate pe baza informaţiilor MECS :

Date calitative despre scolile gimnaziale din judet

Invatamant gimnazial Numar unitati 305 182 487

Scor minim 6,70 6,95 6,70

Scor maxim 9,52 9,70 9,70

Scor mediu 8,37 8,70 8,49

Rezultate la examenele naţionale Pentru evaluarea comparativă a rezultatelor cu elevii s-au utilizat rezultatele la examenele naţionale, respectiv Evaluarea națională de la finele clasei a VIII-a şi examenul de Bacalaureat. Deşi conform structurii pe tip de unitate şcolile gimnaziale sunt în număr de 405, (reprezentând 58,8% din totalul unităților), nivelul gimnazial a fost identificat în 481 unităţi, reprezentând 70% din eşantion, deoarece, în afara şcolilor gimnaziale nivelul gimnazial a fost organizat şi în licee. Informaţiile referitoare la examenul de Bacalaureat au fost oferite de toate cele 143 unităţi liceale (exceptând unităţile de învăţământ special). Rezultatele la evaluarea naţională Scorul mediu obţinut la evaluarea naţională de către unităţile selectate în eşantion a fost de 6,48 scorul minim obţinut la nivel de unitate fiind de 3,32, în timp ce unitatea cu cel mai mare scor a finalizat testarea cu media 9,42, cele două scoruri extreme fiind înregistrate în unităţi din mediul urban. Se constată diferenţe semnificative între mediile de rezidenţă în privința rezultatelor la evaluarea naţională, scorul mediu obţinut de unităţile din urban fiind cu aproape 1 punct mai mare decât al unităţile din rural (7,08 în urban, 6,13 în rural). De asemenea, în mediul rural

44

scorul maxim s-a situat în grupa 8-8,5, în timp ce în mediul urban există şi unităţi din categoria cu rezultate peste 9. Rezultatele medii obţinute la evaluarea naţională: Diferenţe semnificative s-au înregistrat şi în funcţie de tipul unităţii unde este organizat nivelul gimnazial. Astfel, în şcolile gimnaziale scorul mediu rezultat a fost de 6,35, în timp ce în liceele care organizează învățământ gimnazial, scorul mediu a fost de 7,05. De altfel, scorul minim la nivel de gimnaziu a fost de 3,32, în timp ce, în licee, scorul minim a fost 4,97. La extrema cealaltă, niciun gimnaziu nu a depăşit scorul 9, în timp ce 6,3% dintre licee au depăşit scorul 9, scorul maxim obţinut fiind de 9,42. Exceptând apartenenţa la grupuri dezavantajate socio-economic, în cazul căreia scorurile pe şcoală diferă puţin între ele, indiferent de ponderea acestor elevi, toţi ceilalţi factori au confirmat ipoteza privind influenţa asupra performanţelor şcolare. Totuşi, în legătură cu acest aspect se impun două observaţii. Prima revine asupra dependenţei unora dintre factori de specificul mediului de rezidenţă, cea de a doua observaţie se referă la simultaneitatea acţiunii factorilor investigaţi, efectul rezultat datorându-se unui grup de factori şi nu, neapărat, acţiunii individuale. Privit fiecare factor în parte, se constată corelaţii precum diferenţele între unităţile independente, unităţile cu o şcoală gimnazială ca structură sau mai multe, scorurile medii descrecând de la 6,60 – în cazul primei categorii, până la 6,14 în cazul ultimei. Un alt factor de mediu educaţional îl reprezintă ponderea personalului didactic care domiciliază în altă localitate decât şcoală, aspect majoritar pentru mediul rural. Se constată o descreştere a rezultatelor la testarea naţională pe măsură creşterea procentului de navetişti din şcoală, exceptând ultima categorie cu unităţi care au performat mai bine. Pentru a exemplifica şi un factor de influenţă de natură familială, constatăm că nivelul de educaţie al familiei influenţează performanţa şcolara a copilului, observând că pe măsura creşterii numărului de ani de studiu din familie a evoluat crescător şi media obţinută la Evaluarea națională de la finele clasei a VIII-a.

Rezultate pe scoala la evaluarea nationala,

pe medii de rezidenta

0%

5%

10%

15%

20%

25%

sub 5 5,00-

5,50

5,50-

6,00

6,00-

6,50

6,50-

7,00

7,00-

7,50

7,50-

8,00

8.00-

8,50

8,50-

9,00

Peste 9

Urban

Rural

Total

Rezultate pe scoala la evaluarea nationala,

in functie de tipul unitatii

0%

5%

10%

15%

20%

25%

sub 5 5,00-

5,50

5,50-

6,00

6,00-

6,50

6,50-

7,00

7,00-

7,50

7,50-

8,00

8.00-

8,50

8,50-

9,00

Peste 9

Scoli gimnaziale

Licee cu gimnaziu

Total

45

Rezultatele obținute la Evaluarea națională de la finele clasei a VIII-a: Examenul de Bacalaureat. Pentru liceele selectate, informaţiile aferente rezultatelor la examenul de Bacalaureat au fost solicitate prin distribuirea elevilor pe tranşe de medii (sub 6 / 6-6,99 / 7-7,99 / 8-8,99 / 9-10), scorul mediu la nivel de şcoală fiind calculat ca medie ponderată între un scor mediu atribuit fiecărui interval (5 / 6,5 / 7,5 / 8,5 / 9,5) şi frecvenţa acestuia. Pentru examenul de Bacalaureat au fost determinate scoruri pentru 145 licee, nefiind incluse în calcul unităţile de învăţământ special. La nivel național, u fost colectate date, la nivelul anului 2014-2015, din 1570 licee, dintre care 1296 licee din mediul urban şi 274 licee din rural. Din totalul învăţământului urban, 1053 au şcolarizat elevi de liceu numai în forma de zi, în timp ce restul de 203 au găzduit şi alte forme de învăţământ în unitate, pentru care elevii au susţinut examenul de Bacalaureat. Rata de răspuns privind informaţiile despre examenul de Bacalaureat a fost de doar 83,3%, în procentaje diferite pe medii (74,5% în rural, 85,2% în urban). Dintre cele două variante de raportare (învăţământ de zi şi total unitate), în cadrul analizei au fost alese rezultatele elevilor din învăţământul de zi. La nivel de eșantion, din totalul celor 689 unităţi evaluate 147 sunt licee, 19 în mediul rural, respectiv 127 în mediul urban. Pe tip de liceu, 57 sunt unităţi ÎPT (2 rural, 55 urban) restul de 90 (17 rural, 72 urban) fiind licee NonÎPT.

Scorul mediu obtinut la testarea nationala in functie de

factori de mediu scolar

6,15

7,10

6,37

7,24

6,60

6,266,14

7,23

6,86

6,266,09

6,31

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

Rura

l

Urb

an

GIM LI

C

Nic

iuna

Una

Dou

a si

peste delo

c

sub

25%

25-

50%

50-

75%

peste

75%

Mediu Tip Nr.structuri GIM Procent navetisti

(scor mediu)

Scorul mediu obtinut la testarea nationala in functie de

factori de mediu familial

5,786,10

6,39

7,19

8,50

6,27

6,956,71 6,59 6,65 6,55 6,47

6,25

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

Niv

el

prim

ar

Niv

el

gim

nazi

al

Înv.prof.

Lice

u

Învă

tămân

t

supe

rior

Del

oc

Sub

5%

5-10

%

10-1

5%

15-2

0%

20-2

5%

25-3

0%

Peste

30%

Ed.ucatie parinti Familii dezavantajate economic

(scor mediu)

46

Rezultatele medii pe unitate obţinute la examenul de Bacalaureat:

În graficele de mai sus sunt prezentate rezultatele la examenul de Bacalaureat pe medii de rezidenţă, atât la nivelul întregii reţele respondente la chestionar, cât şi la nivelul eşantionului cercetării. Analiza a evidenţiat diferenţe nete între medii, în favoarea mediului urban, acestea fiind de 0,8 p.p. în cazul reţelei naţionale, dar mult mai reduse în cazul unităţilor eşantionate (0,3 p.p.). Diferenţe semnificative s-au înregistrat între unităţile ÎPT şi cele NonÎPT, existând un ecart de aproape 1,5p.p. Compararea rezultatelor la evaluările naţionale între cele două categorii de licee care au organizat şi nivelul gimnazial a evidenţiat, de asemenea diferenţe semnificative. Dacă în cazul unităţilor ÎPT nu s-a înregistrat o corelație în privinț rezultatelor (la Evaluarea națională de la finele clasei a VIII-a şi la examenul de Bacalaureat), în cazul unităţilor NonÎPT se constată o corelare a rezultatelor celor două evaluări, rezultatele la testarea naţională evoluând asemănător rezultatelor la Bacalaureat. Coeficientul de corelaţie în cazul unităţilor ÎPT este R=-0,017, deci cu totul nesemnificativ, dar corelaţia Pearson în cazul unităţilor NonÎPT, R=0,626, indică o legătură ridicată între rezultatele obţinute de elevi la cele două examene naţionale. Eficienţa unităţii şcolare Demersul de evaluare a vizat atât elemente de context şi resurse educaţionale ale şcolii, cât şi rezultatele obținute, urmărind să pună în valoare corelarea performanţelor obţinute de elevi cu factorii care favorizează sau defavorizează calitatea acestora. Raportarea rezultatelor / finalităţilor şcolii la resursele implicate în demersul educaţional pune în valoare eficienţa unităţii şcolare, măsurată pe baza indicatorului de eficienţă. Din perspectiva unităţii, indicatorul pune în valoare efortul depus de şcoală pentru realizarea obiectivelor educaţionale în condiţiile impuse de disponibilul local de resurse, dar permite şi comparaţii între unităţi având caracteristici de structură şi organizare similare. Din totalul celor 690 unităţi eşantionate, 367 au obţinuţi indici de eficienţă subunitari, conducând la corecţii negative ale rezultatelor evaluării. Celelalte 323 unităţi au realizat indici supraunitari, indicând eforturi sporite în realizarea obiectivelor educaţionale, valori care vor aduce corecţii pozitive. Pe tip de unitate, două treimi dintre grădiniţe au obţinut indici subunitari şi doar 35% cu valori de corecţie pozitivă, în cazul gimnaziilor procentajele fiind apropiate (51,8% corecţie negativă, faţă de 48,2% corecţie pozitivă). În cazul liceelor mai puţin de jumătate dintre acestea

Rezultate pe scoala la bacalaureat

pe medii de rezidenta

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

sub 5 5,00-

5,50

5,50-

6,00

6,00-

6,50

6,50-

7,00

7,00-

7,50

7,50-

8,00

8.00-

8,50

8,50-

9,00

Peste 9

Urban

Rural

Rezultate pe scoala la bacalaureat,

pe tip de liceu

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

sub 5 5,00-

5,50

5,50-

6,00

6,00-

6,50

6,50-

7,00

7,00-

7,50

7,50-

8,00

8.00-

8,50

8,50-

9,00

Peste 9

IPT

NonIPT

47

(47%) vor fi afectate de corecţie negativă, în timp ce 53% vor beneficia de corecţii pozitive determinate de valori supraunitare ale indicelui. Demersuri remediale pentru asigurarea şanselor egale la educaţie La finalul anului 201331 un procent de 0,8% dintre persoanele de vârsta 15-24 ani nu au finalizat ciclul primar, cu diferenţe semnificative între medii (0,4% în mediul urban, respectiv, 1,2% dintre persoanele din rural), alte 4,3% persoane părăsind sistemul la finalizarea ciclului primar (2,7% în mediul urban, respectiv 6,0% în rural). Între alternativele educaţionale remediale se înscrie programul A doua şansă˝ (ADS), care are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor care au părăsit prematur sistemul de educaţie (fără a finaliza învăţământul primar şi/sau gimnazial), pentru completarea şi finaliza învăţământul obligatoriu, precum şi pentru a obţine o calificare profesională. La nivelul eşantionului investigat se regăsesc doar 6 unităţi care au organizat program ADS, 3 pentru nivelul primar (P), 2 pentru nivelul gimnazial (G), respectiv 1 pentru ambele niveluri (PG).

31

INS – Ancheta forței de muncă în gospodării AMIGO 2013

48

49

IV. Rezultate obţinute în cadrul evaluării calitative Pe baza chestionarului din RAEI s-au obţinut informaţii de natură cantitativă referitoare la funcţionarea unităţii şcolare (an şcolar de referinţă 2013-2014). În baza rapoartelor de evaluare externă au fost de asemenea evaluate şi analizate şi aspecte de natură calitativă, referitoare la:

nivelul serviciilor educaţionale în raport cu cei 43 de indicatori de performanţă,

performarea unor direcţii de funcţionare ale şcolii,

competenţe de natură managerială. Aspectele calitative au fost definite pe bază de descriptori de performanţă și au fost evaluate prin analiza documentelor, observarea activităţilor didactice, aplicarea de chestionare şi dezvoltarea de interviuri, completând informaţiile oferite de analiza cantitativă. IV.1. Metodologia evaluării calitative Sub aspect metodologic, evaluarea calitativă realizată la nivel de unitate a vizat mai multe obiective primare operaţionalizate în 43 indicatori de performanţă, consideraţi în analiză indicatori primari. Evaluarea acestora s-a realizat pe bază de descriptori, pe o scală calitativă ordinală de cinci trepte – Nesatisfăcător, Satisfăcător, Bine, Foarte Bine şi Excelent32, iar prelucrarea indicatorilor primari s-a realizat prin echivalarea acestora cu o scală cantitativă (0 - Nesatisfăcător, 1 - Satisfăcător, 2 - Bine, 3 - Foarte bine, 4 – Excelent), care permite prelucrări statistice şi determinarea unui scor mediu / indicator. În analiză a fost introdus gradul de realizare a obiectivului - GRO, reprezentând ponderea scorului mediu în totalul punctajului posibil de realizat la nivel de obiectiv. Calculat ca rezultat procentual, GRO are valori pe scala 0%-100% care permit utilizarea lui atât în evaluarea nivelului de performare, cât şi în diferite comparații. Menţionăm că, asemănător echivalării scalei calitative ca scală cantitativă, şi rezultatele cantitative ale GRO permit stabilirea unor intervale, care să reprezinte o scală calitativă. Pentru această analiză au fost utilizate următoarele intervale (generate cu pasul de 20%): sub 20% - „foarte mică măsură”; 20%-40% „mică măsură”; 40%-60% - „măsură medie”; 60%-80% „mare măsură”; peste 80%-„foarte mare măsură”. Ca specific al studiului, trebuie precizat faptul că evaluarea externă a fost realizată în paralel (de către echipe de evaluatori diferiţi), în baza unor metodologii de evaluare diferite, prima fiind metodologia curentă de evaluare33, cea de a doua, o metodologie îmbunătăţită a acesteia, pilotată pentru prima dată în prezentul proiect. Precizăm că metodologia curentă a fost utilizată şi în cadrul evaluării interne (de către unităţile de învăţământ). În continuare, vom prezenta analiza comparativă a rezultatelor evaluărilor curente, internă şi externă, precum și analiza comparativă a rezultatelor obţinute în evaluarea externă, în baza metodologiei curente şi a metodologiei pilot. Referitor la analiza comparativă trebuie să precizăm următoarele:

Rezultatele relevante obţinute pe baza analizei comparative sunt cele furnizate de analizele indicatorilor primari, rezultaţi direct din evaluarea gradului de realizare a obiectivelor primare în raport cu standardele de performare. Celelalte niveluri de

32

Statuată prin Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, aprobată prin O.MECTS nr. 6517/2012) 33

Metodologie de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, aprobată prin HG nr. 22/2007

50

evaluare, reprezentând diferite caracteristici de funcţionare a unităţii, sunt aspecte operaţionalizate de indicatori derivaţi constituiţi pe baza unor agregări / grupări ale indicatorilor primari.

În sprijinul demersului de evaluare comparativă la nivelul indicatorilor primari se aduce şi legătura directă a acestora, cu condiţiile de desfăşurare a procesului didactic şi cu rezultatele obţinute cu elevii, toate acestea constituindu-se în potenţiali factori care au condus la rezultatul evaluării.

Pornind de la condiţiile impuse din punct de vedere metodologic unui demers de comparare a două sau mai multe elemente / evenimente, de a se desfăşura în condiţii similare, elementul de referinţă al studiului, ca element comun ambelor metodologii, va fi considerată evaluarea externă curentă.

În aceste condiţii, vor fi comparate:

Cele două evaluări realizate pe baza unei metodologii similare, cea raportată la standardele în vigoare - evaluarea internă (EI) şi evaluarea curentă (EC).

Cele două evaluări externe (EC) şi (EP) – în vederea pilotării noii metodologii de evaluare.

IV. 2. Rezultatele evaluării externe în baza metodologiei curente şi a metodologiei pilot Evaluarea a fost abordată atât din perspectiva îndeplinirii sau neîndeplinirii celor 43 de indicatori de performanţă (consideraţi ca obiective primare) şi a standardelor de acreditare (minime de calitate), cât şi din perspectiva gradului de realizare a obiectivelor primare, respectiv o evaluare calitativă a gradului de performare a standardelor de referinţă, prin acordarea de calificative în funcţie de nivelul de realizare a fiecărui indicator. Rezultatele, la nivelul lunii iunie 2015, ale evaluării externe realizate în baza metodologiei curente au evidenţiat faptul că 88,56% (611 de unități34) îndeplinesc standardele minime de calitate, iar 11,44 % (79 de unități35) nu le îndeplinesc. Rezultatul evaluării, pe calificative, la nivelul indicatorilor primari36:

Nesatisfăcător (0 puncte)

Satisfăcător (1 punct)

Bine (2 puncte)

Foarte bine (3 puncte)

Excelent (4 puncte)

Scor mediu Grad de realizare al obiectivului -

GRO

Rezultatele evaluării externe pe baza metodologiei curente (EC)

I01 2,0% 13,2% 41,7% 42,8% 0,3% 2,262 56,6%

I02 0,6% 3,8% 31,1% 64,4% 0,0% 2,594 64,8%

I03 0,3% 4,9% 31,0% 63,2% 0,6% 2,589 64,7%

I04 0,8% 9,0% 14,6% 75,3% 0,3% 2,653 66,3%

I05 0,6% 6,3% 30,2% 62,9% 0,0% 2,554 63,8%

I06 1,8% 16,4% 34,2% 47,2% 0,3% 2,278 56,9%

I07 3,4% 4,8% 25,2% 66,3% 0,5% 2,557 63,9%

I08 2,6% 12,1% 38,0% 45,9% 1,4% 2,313 57,8%

I09 4,4% 16,3% 19,9% 58,9% 0,5% 2,347 58,7%

I10 0,9% 15,8% 20,7% 61,8% 0,8% 2,457 61,4%

I11 1,1% 12,0% 12,6% 74,2% 0,2% 2,604 65,1%

I12 1,1% 14,7% 18,1% 66,0% 0,2% 2,494 62,3%

34

Lista acestor unități se regăsește în Anexa 1 35

Lista acestor unități se regăsește în Anexa 2 36

Lista acestora se regăsește în Anexa 3.

51

I13 0,8% 12,1% 12,3% 74,8% 0,0% 2,612 65,3%

I14 4,6% 19,6% 16,1% 59,4% 0,3% 2,311 57,8%

I15 1,2% 15,3% 14,7% 68,7% 0,0% 2,509 62,7%

I16 2,5% 17,3% 17,0% 62,9% 0,3% 2,413 60,3%

I17 0,9% 21,9% 11,8% 64,3% 1,1% 2,426 60,7%

I18 1,7% 18,6% 37,4% 41,9% 0,5% 2,209 55,2%

I19 1,4% 22,2% 11,3% 64,0% 1,1% 2,411 60,3%

I20 0,8% 19,9% 8,6% 70,6% 0,2% 2,494 62,3%

I21 2,0% 12,4% 5,2% 80,4% 0,0% 2,640 66,0%

I22 2,5% 14,1% 5,8% 77,5% 0,2% 2,587 64,7%

I23 0,9% 16,7% 6,1% 76,1% 0,2% 2,578 64,5%

I24 0,3% 5,8% 30,7% 61,5% 1,7% 2,584 64,6%

I25 0,3% 8,9% 5,1% 83,3% 2,5% 2,787 69,7%

I26 0,3% 2,0% 39,4% 57,7% 0,6% 2,563 64,1%

I27 0,3% 2,6% 44,2% 52,1% 0,8% 2,505 62,6%

I28 0,2% 4,1% 48,0% 46,6% 1,1% 2,443 61,1%

I29 0,6% 6,0% 28,7% 62,6% 2,1% 2,597 64,9%

I30 1,2% 15,8% 41,6% 40,3% 1,1% 2,242 56,1%

I31 1,1% 2,9% 28,1% 66,4% 1,5% 2,644 66,1%

I32 2,6% 7,1% 25,9% 63,8% 0,6% 2,528 63,2%

I33 2,0% 7,1% 29,1% 61,5% 0,3% 2,511 62,8%

I34 1,8% 7,2% 50,5% 40,3% 0,2% 2,298 57,4%

I35 1,8% 8,4% 42,8% 46,8% 0,2% 2,350 58,7%

I36 0,8% 3,8% 38,3% 56,3% 0,8% 2,525 63,1%

I37 1,1% 11,2% 42,6% 44,6% 0,5% 2,322 58,1%

I38 0,6% 12,6% 44,0% 42,6% 0,2% 2,291 57,3%

I39 0,5% 5,8% 33,6% 59,5% 0,6% 2,540 63,5%

I40 1,7% 20,9% 10,1% 66,7% 0,6% 2,437 60,9%

I41 1,1% 6,9% 29,6% 62,4% 0,0% 2,534 63,3%

I42 0,6% 7,2% 28,5% 63,2% 0,5% 2,557 63,9%

I43 2,0% 7,5% 40,3% 50,0% 0,2% 2,388 59,7%

Rezultatele evaluării externe pe baza metodologiei pilot (EP) I01 4,4% 12,9% 58,8% 23,6% 0,2% 2,023 50,6%

I02 1,2% 4,8% 51,9% 42,0% 0,0% 2,348 58,7%

I03 0,6% 3,9% 37,0% 58,0% 0,3% 2,536 63,4%

I04 2,6% 6,3% 43,6% 47,4% 0,0% 2,360 59,0%

I05 1,2% 4,8% 50,7% 43,2% 0,0% 2,360 59,0%

I06 3,3% 17,1% 55,8% 23,6% 0,0% 1,998 50,0%

I07 4,4% 3,2% 43,9% 48,1% 0,3% 2,369 59,2%

I08 3,8% 9,3% 54,3% 32,2% 0,3% 2,160 54,0%

I09 5,3% 10,1% 44,2% 40,3% 0,0% 2,197 54,95

I10 3,2% 11,3% 34,1% 51,3% 0,0% 2,337 58,4%

I11 2,9% 5,1% 27,7% 64,2% 0,0% 2,535 63,4%

I12 1,5% 8,4% 43,2% 46,6% 0,2% 2,355 58,9%

I13 2,0% 6,6% 32,8% 58,5% 0,0% 2,480 62,0%

I14 15,5% 8,6% 30,4% 45,1% 0,3% 2,062 51,5%

I15 4,1% 8,7% 26,5% 60,6% 0,0% 2,438 61,0%

I16 3,2% 7,8% 36,4% 52,3% 0,2% 2,386 59,6%

I17 1,2% 9,0% 42,6% 46,9% 0,2% 2,358 59,0%

I18 1,8% 13,4% 61,8% 22,7% 0,2% 2,060 51,5%

I19 4,4% 12,0% 47,7% 35,0% 0,8% 2,158 54,0%

I20 1,2% 12,5% 37,6% 48,6% 0,0% 2,337 58,4%

I21 1,4% 7,5% 23,0% 67,8% 0,2% 2,580 64,5%

52

I22 2,0% 3,9% 50,1% 43,9% 0,0% 2,361 59,0%

I23 1,7% 6,8% 50,4% 41,1% 0,0% 2,310 57,8%

I24 1,1% 4,4% 52,6% 40,8% 1,1% 2,364 59,1%

I25 0,6% 5,0% 40,0% 53,2% 1,1% 2,492 62,3%

I26 1,1% 2,9% 52,6% 43,2% 0,2% 2,386 59,6%

I27 3,6% 3,3% 54,3% 38,5% 0,2% 2,283 57,1%

I28 0,6% 5,1% 66,3% 27,2% 0,6% 2,221 55,5%

I29 0,2% 3,3% 46,2% 49,2% 1,1% 2,477 61,9%

I30 0,9% 11,9% 58,2% 27,8% 1,1% 2,163 54,1%

I31 0,6% 3,8% 48,1% 46,6% 0,8% 2,432 60,8%

I32 1,7% 5,6% 38,6% 53,7% 0,3% 2,455 61,4%

I33 2,1% 6,8% 41,7% 49,0% 0,3% 2,387 59,7%

I34 3,6% 7,8% 56,2% 31,9% 0,3% 2,175 54,4%

I35 5,9% 6,8% 52,8% 34,3% 0,2% 2,161 54,0%

I36 3,2% 3,3% 51,1% 42,0% 0,3% 2,330 58,2%

I37 3,0% 7,1% 54,3% 35,5% 0,0% 2,224 55,6%

I38 1,5% 8,7% 64,2% 25,4% 0,0% 2,137 53,4%

I39 1,2% 5,6% 55,9% 36,8% 0,3% 2,295 57,4%

I40 2,4% 9,6% 39,5% 48,1% 0,2% 2,340 58,5%

I41 4,4% 6,0% 41,4% 48,1% 0,0% 2,334 58,4%

I42 3,2% 4,4% 26,9% 65,4% 0,0% 2,548 63,7%

I43 2,3% 8,7% 41,1% 47,7% 0,2% 2,348 58,7%

Valorile obţinute evidenţiază următoarele aspecte:

Nu există obiective primare performate de toate unităţile evaluate.

Obiectivele primare care au înregistrat cel mai mare număr de unităţi care nu au îndeplinit cerinţele minime de calitate în raport cu standardele de acreditare sunt cele reprezentate de indicatorii referitori la ”Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare” (I14 - 32 de unităţi, reprezentând 4,6% din totalul celor evaluate), ”Existenţa şi funcţionalitatea spaţiilor şcolare” (I09 - 30 de unităţi, reprezentând 4,4% din totalul celor evaluate) și cel referitor la ”Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară, în timpul desfăşurării programului” (I07 - 23 de unităţi, reprezentând 3,4% din totalul celor evaluate).

Cel mai bine realizați indicatori au fost cei referitori la ”Existența parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității” (I25, cu grad de realizare de 69,7%), ”Funcționarea curentă” (I04, cu grad de realizare de 66,3%), ”Activitatea metodică” (I31, cu grad de realizare de 66,1%) şi ”Procurarea și utilizarea actelor de studii” (I21, cu grad de realizare de 66%).

Cel mai slab realizați indicatori au fost cei care se referă la ”Activitatea științifică a cadrelor didactice” (I30, cu grad de realizare de 56,1%), ”Existenţa, structura şi conţinutul documentelor proiective” (I01, cu grad de realizare de 56,6%) şi ”Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi” (I06, cu grad de realizare de 56,9%).

În cazul evaluării curente (EC), 31 obiective primare au grade de realizare în intervalul 60-70%, restul de 12 obiective evaluate extern fiind cuprinse în intervalul 50-60%. Nivelul de performare se situează în categoria performării medii în cazul a 12 obiective primare, şi în categoria bunei performări în cazul a 31 de obiective primare. Cu toate acestea, concentrarea valorilor în intervalul 50-70%, situează şcolile într-o perspectivă de menţinere la nivel de organizare și funcționare, şi mai puţin de dezvoltare instituțională.

53

Pentru cele 611 de unități la care s-a constatat îndeplinirea tuturor celor 43 de indicatori se vor elibera Atestate privind nivelul calității educației oferite. La fel, pentru toate acele școli care, până la data de 1 octombrie 2015, vor remedia neconformitățile constatate. Ierarhia unităților școlare37 s-a bazat pe:

Indicele de eficiență, care realizează raportarea rezultatelor obţinute la resursele educaţionale şi condiţiile de funcţionare ale unităţii.

Punctajul total obţinut în evaluarea externă, ca sumă a punctajelor echivalente / indicator, “scorul” posibil de atins variind între 43 puncte, pentru performarea la nivel minim a tuturor indicatorilor (obiectivelor primare) şi, respectiv, 176 puncte, pentru performarea la nivel maxim a tuturor indicatorilor (obiectivelor primare).

Ierarhia finală s-a realizat având în vedere punctajul final (indice de eficiență x punctaj total) obţinut de fiecare școală, un rezultat care „ponderează” punctajul total, componenta subiectivă a evaluării, prin indicele de eficienţă al unităţii de învăţământ, componenta obiectivă a evaluării. Analiza comparativă a evaluărilor pe baza celor două metodologii, curentă şi în pilotare, evidenţiază diferenţe semnificative în cazul tuturor itemilor, în favoarea evaluării curente. Noile standarde, propuse şi pilotate în cadrul prezentului proiect, au condus la niveluri calitative mai scăzute în ceea ce priveşte performarea tuturor celor 43 sarcini primare. Comparativ cu evaluarea externă pe baza metodologiei curente, concentrarea a trei sferturi dintre indicatori s-a înregistrat în intervalul de performare de 50-60% (32 itemi), 10 itemi s-au situat în intervalul 60-70%, în timp ce itemul referitor la ”Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi” (I06) a inregistrat mai puţin de 50% grad de realizare. Nivelul de performare determinat pe baza noii metodologii înregistrează valori cu până la aproape 8 puncte procentuala mai mici decât în cazul metodologiei curente, diferenţa maximă înregistrată fiind în cazul itemului I25, referitor la ”Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii”, respectiv un procentaj de 62,2% în cazul evaluării pilot (EP), faţă de 69,9% în cazul evaluării curente (EC). Deşi situate de asemenea sub nivelul evaluării curente, obiectivele I16 (”Utilizarea spaţiilor auxiliare”) şi I42

37

Prezentată în Anexa 1

Gradul de realizare a obiectivelor primare

45

55

65

75

I20

I21

I19

I15

I26

I24

I17

I04

I31

I33

I12

I27

I10

I02

I30

I13

I38

I01

I43

I14

I09

I42

I28

I23

I36

I22

I40

I06

I39

I05

I32

I18

I37

I03

I08

I29

I07

I35

I34

I11

I25

I16

I41

Evaluarea pilot (EP)

Evaluare in vigoare (EC)

54

(”Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii”) se află în imediata apropiere faţă de evaluarea curentă. Situaţia indicatorilor primari neperformaţi (a standardelor neîndeplinite), pentru cele 3 tipuri de evaluări, EI, EC şi EP este următoarea:

EI EC EP

I01 Structura şi conţinutul documentelor proiective 1,0% 2,0% 4,4%

I02 Organizarea internă a unităţii 0,4% 0,6% 1,2%

I03 Sistemul de comunicare internă şi externă 0,8% 0,3% 0,6%

I04 Funcţionarea curentă a unităţii 0,2% 0,8% 2,6%

I05 Ssistemul de gestionare a informaţiei 1,6% 0,6% 1,2%

I06 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi 10,2% 1,8% 3,3%

I07 Asigurarea securităţii in şcoală 1,4% 3,4% 4,4%

I08 Serviciile de orientare şi consiliere pentru elevi 3,3% 2,6% 3,8%

I09 Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare 0,6% 4,4% 5,3%

I10 Dotarea spaţiilor şcolare 1,0% 0,9% 3,2%

I11 Accesibilitatea spaţiilor şcolare 1,2% 1,1% 2,9%

I12 Utilizarea spaţiilor şcolare 1,2% 1,1% 1,5%

I13 Spaţiile administrative 1,6% 0,8% 2,0%

I14 Spaţiilor auxiliare 2,9% 4,6% 15,5%

I15 Accesibilitatea spaţiilor auxiliare 2,9% 1,2% 4,1%

I16 Utilizarea spaţiilor auxiliare 1,8% 2,5% 3,2%

I17 Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare 1,8% 0,9% 1,2%

I18 Fondul de carte al bibliotecii şcolare 4,1% 1,7% 1,8%

I19 Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare. 2,9% 1,4% 4,4%

I20 Accesibilitatea echipamentelor / mijloacelor de învăţare 1,2% 0,8% 1,2%

I21 Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii 2,4% 2,0% 1,4%

I22 Managementul personalului didactic şi de conducere 1,6% 2,5% 2,0%

I23 Managementul personalului didactic auxiliar şi nedidactic 2,2% 0,9% 1,7%

I24 Definirea şi promovarea ofertei educaţionale 1,0% 0,3% 1,1%

I25 Parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii 1,2% 0,3% 0,6%

I26 Proiectarea curriculumului 1,0% 0,3% 1,1%

I27 Realizarea curriculumului 1,4% 0,3% 3,6%

I28 Evaluarea rezultatelor şcolare 1,0% 0,2% 0,6%

I29 Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare 1,2% 0,6% 0,2%

I30 Activitatea ştiinţifică 9,8% 1,2% 0,9%

I31 Activitatea metodică a cadrelor didactice 2,2% 1,1% 0,6%

I32 Constituirea bugetului şcolii 3,1% 2,6% 1,7%

I33 Execuţia bugetară 3,3% 2,0% 2,1%

I34 Procedurile de autoevaluare instituţională 1,8% 1,8% 3,6%

I35 Procedurile interne de asigurare a calităţii 2,0% 1,8% 5,9%

I36 Dezvoltarea profesională a personalului 1,6% 0,8% 3,2%

I37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare 2,7% 1,1% 3,0%

I38 Procedurile de optimizare a evaluării învăţării 2,4% 0,6% 1,5%

I39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral 0,8% 0,5% 1,2%

I40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale 1,2% 1,7% 2,4%

55

I41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ 2,0% 1,1% 4,4%

I42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii 0,8% 0,6% 3,2%

I43 Structurile responsabile cu evaluarea internă a calităţii 1,2% 2,0% 2,3%

Procentaj minim 0,2% 0,2% 0,2%

Procentaj maxim 10,2% 4,6% 15,5%

Din analiza rezultatelor celor trei evaluări se constată:

Pe baza evaluării curente (EC), procentajul de neperformare a unor obiective primare a fost de maxim 4,6%, în timp ce în cazul celorlalte două evaluări au existat obiective neperformate de către 10,2% dintre unităţi în EI, respectiv de către 15,5% dintre unităţi în EP.

În cazul EI, se disting obiectivele primare I06 (”Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi”) şi I30 (”Activitatea ştiinţifică”) cu procentaj ridicat de neperformare, restul obiectivelor încadrându-se în situaţia evaluării curente, cu puţin peste 4% nerealizare.

În cazul EP, obiectivul primar I14 (”Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare”) a condus la procentajul cel mai ridicat a standardelor nerealizate, care, chiar dacă în diferenţă ca pondere, reprezintă şi situaţia unităţilor evaluate extern pe baza metodologiei curente. Restul obiectivelor au condus la procentaje de până la 6%, cel mai ridicat dintre acestea fiind de 5,9% în cazul obiectivului I35, referitor la ”Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de asigurare a calităţii”.

Deşi procentajele de nerealizare sunt scăzute, evaluarea curentă a condus la două situaţii cu probleme mai grave. Prima este cea identificată şi pe baza evaluării pilot, referitoare la obiectivul I14, privind ”Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare”, cea de a doua vizează obiectivul I09, ”Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare” (ceilalţi itemi fiind performaţi în procentaje mai ridicate).

IV. 3. Rezultatele evaluării externe, comparativ cu cele ale evaluării interne Distribuţia performării indicatorilor primari, din perspectiva unităţilor evaluate (evidenţiate în RAEI corespunzător anului şcolar 2013-2014), este următoarea: Rezultatul evaluării, pe calificative, la nivelul indicatorilor primari:

Nesatisfăcător (0 puncte)

Satisfăcător (1 punct)

Bine (2 puncte)

Foarte bine (3 puncte)

Excelent (4 puncte)

Scor mediu

Grad de realizare al obiectivului -

GRO

Rezultatele evaluării interne (EI)

I01 1,0% 2,4% 25,5% 64,9% 0,6% 2,727 68,2%

I02 0,4% 1,6% 22,0% 68,8% 0,6% 2,806 70,2%

I03 0,8% 2,9% 25,5% 62,4% 0,6% 2,747 68,7%

I04 0,2% 2,4% 18,0% 72,2% 0,6% 2,837 70,9%

I05 1,6% 3,1% 28,6% 58,4% 0,6% 2,688 67,2%

I06 10,2% 17,1% 35,9% 32,7% 0,4% 2,033 50,8%

I07 1,4% 6,7% 30,0% 55,7% 0,6% 2,584 64,6%

I08 3,3% 4,9% 26,3% 57,3% 0,6% 2,622 65,6%

I09 0,6% 5,3% 30,8% 56,5% 0,4% 2,635 65,9%

I10 1,0% 6,7% 49,6% 39,2% 0,4% 2,373 59,3%

I11 1,2% 3,7% 23,1% 64,3% 0,4% 2,737 68,45

I12 1,2% 1,0% 22,7% 66,3% 0,6% 2,804 70,1%

I13 1,6% 6,1% 25,1% 61,2% 0,4% 2,637 65,95

56

I14 2,9% 9,8% 34,3% 49,4% 0,2% 2,412 60,3%

I15 2,9% 7,8% 30,4% 54,1% 0,2% 2,504 62,6%

I16 1,8% 6,5% 33,1% 53,1% 0,4% 2,539 63,5%

I17 1,8% 8,6% 46,3% 40,0% 0,6% 2,343 58,6%

I18 4,1% 13,3% 44,9% 33,3% 0,6% 2,208 55,25

I19 2,9% 11,4% 40,8% 39,8% 0,4% 2,329 58,2%

I20 1,2% 5,5% 35,7% 54,1% 0,4% 2,531 63,3%

I21 2,4% 1,0% 15,1% 70,0% 0,6% 2,869 71,7%

I22 1,6% 2,2% 15,7% 73,1% 0,6% 2,822 70,6%

I23 2,2% 2,2% 21,2% 68,8% 0,6% 2,731 68,3%

I24 1,0% 2,2% 24,5% 64,1% 0,6% 2,761 69,0%

I25 1,2% 3,9% 24,5% 59,8% 0,6% 2,747 68,7%

I26 1,0% 0,8% 16,9% 73,1% 0,6% 2,865 71,6%

I27 1,4% 1,4% 20,2% 70,2% 0,6% 2,794 69,8%

I28 1,0% 3,1% 34,9% 57,6% 0,6% 2,594 64,8%

I29 1,2% 3,7% 27,1% 62,4% 0,6% 2,673 66,8%

I30 9,8% 16,3% 43,7% 28,6% 0,6% 1,959 49,0%

I31 2,2% 2,2% 24,7% 66,1% 0,6% 2,688 67,2%

I32 3,1% 3,3% 25,7% 61,4% 0,6% 2,651 66,3%

I33 3,3% 2,9% 24,7% 62,4% 0,6% 2,665 66,6%

I34 1,8% 9,2% 44,3% 42,2% 0,4% 2,343 58,6%

I35 2,0% 10,2% 41,8% 43,3% 0,4% 2,343 58,6%

I36 1,6% 2,2% 24,7% 65,1% 0,6% 2,722 68,1%

I37 2,7% 6,5% 34,1% 52,9% 0,6% 2,488 62,2%

I38 2,4% 6,1% 45,5% 44,5% 0,6% 2,363 59,1%

I39 0,8% 4,5% 26,5% 64,5% 0,6% 2,657 66,4%

I40 1,2% 4,3% 34,9% 56,1% 0,6% 2,563 64,1%

I41 2,0% 6,5% 33,7% 52,7% 0,4% 2,522 63,1%

I42 0,8% 2,7% 20,8% 66,9% 0,6% 2,802 70,1%

I43 1,2% 6,1% 34,9% 54,3% 0,6% 2,527 63,2%

Se observă faptul că, la evaluarea internă (EI), două treimi dintre sarcinile primare (34 obiective) înregistrează grade de realizare de peste 60%, existând indicatori care depăşesc procentajul de 70%: I21 – ”Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii” şi I26 – ”Proiectarea curriculumului”). Doar obiectivele primare I06 – ”Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi” şi I30 – ”Activitatea ştiinţifică” sunt performate, conform evaluării interne, la un nivel mai mic de 50%, Raportând rezultatele evaluării externe curente – EC realizate la nivelul anului şcolar 2014-2015 în cele 690 de unităţi de învăţământ, la cele ale evaluării interne - EI, se obţin următoarele: Relația între evaluarea internă și evaluarea curentă:

Evaluarea la nivelul şcolii - EI Evaluarea externă - EC Diferenţe

Scor mediu Grad de realizare Scor mediu Grad de realizare

I01 2,727 68,2% 2,262 56,6% -11.6

I02 2,806 70,2% 2,594 64,8% -6.2

I03 2,747 68,7% 2,589 64,7% -4

I04 2,837 70,9% 2,653 66,3% -4.6

I05 2,688 67,2% 2,554 63,8% -3.4

I06 2,033 50,8% 2,278 56,9% 6.1

I07 2,584 64,6% 2,557 63,9% -0.7

I08 2,622 65,6% 2,313 57,8% -7.8

57

I09 2,635 65,9% 2,347 58,7% -7.2

I10 2,373 59,3% 2,457 61,4% 2.1

I11 2,737 68,45 2,604 65,1% -3.35

I12 2,804 70,1% 2,494 62,3% -7.8

I13 2,637 65,95 2,612 65,3% -0.65

I14 2,412 60,3% 2,311 57,8% -2.5

I15 2,504 62,6% 2,509 62,7% 0.1

I16 2,539 63,5% 2,413 60,3% -3.2

I17 2,343 58,6% 2,426 60,7% 2.1

I18 2,208 55,25 2,209 55,2% -0.05

I19 2,329 58,2% 2,411 60,3% 2.1

I20 2,531 63,3% 2,494 62,3% -1

I21 2,869 71,7% 2,640 66,0% -5.7

I22 2,822 70,6% 2,587 64,7% -5.9

I23 2,731 68,3% 2,578 64,5% -3.8

I24 2,761 69,0% 2,584 64,6% -4.4

I25 2,747 68,7% 2,787 69,7% 1

I26 2,865 71,6% 2,563 64,1% -7.5

I27 2,794 69,8% 2,505 62,6% -7.2

I28 2,594 64,8% 2,443 61,1% -3.7

I29 2,673 66,8% 2,597 64,9% -1.9

I30 1,959 49,0% 2,242 56,1% 7.1

I31 2,688 67,2% 2,644 66,1% -1.1

I32 2,651 66,3% 2,528 63,2% -3.1

I33 2,665 66,6% 2,511 62,8% -3.8

I34 2,343 58,6% 2,298 57,4% -1.2

I35 2,343 58,6% 2,350 58,7% 0.1

I36 2,722 68,1% 2,525 63,1% -5

I37 2,488 62,2% 2,322 58,1% -4.1

I38 2,363 59,1% 2,291 57,3% -1.8

I39 2,657 66,4% 2,540 63,5% -2.9

I40 2,563 64,1% 2,437 60,9% -3.2

I41 2,522 63,1% 2,534 63,3% 0.2

I42 2,802 70,1% 2,557 63,9% -6.2

I43 2,527 63,2% 2,388 59,7% -3.5

Se observă faptul că evaluarea internă - EI prezintă o supraevaluare în raport cu evaluarea externă curentă, nivelurile indicatorilor evaluaţi la nivelul şcolii (autoevaluare) fiind superioare celor obţinute la evaluarea externă în cazul a 37 din cei 43 indicatori (pentru 4 indicatori nivelurile sunt foarte apropiate, sub 1 punct procentual diferenta, iar pentru 4 indicatori, nivelurile indicatorilor evaluaţi în EC sunt peste nivelurile celor obţinute în EI). În ce priveşte diferenţele dintre indicatorii perechi, acestea au ajuns până la un nivel de 11 puncte procentuale în plus sau în minus. Diferenţe de peste ±5% au fost înregistrate în cazul unui număr de 10 itemi, diferenţa cea mai mare, de 11 puncte procentuale în favoarea EI, înregistrându-se în cazul obiectivului primar I01 -Existenţa, structura şi conţinutul documentelor proiective. La polul opus se situează obiectivului primar I30 - Activitatea ştiinţifică, evaluată mult mai bine în EC, la o diferenţă de 7 puncte procentuale comparativ cu EI.

58

Gradul de realizare a obiectivelor primare: Analiza rezultatelor oferite de indicatorii primari permite corelări directe cu unele caracteristici ale unităţii, pentru identificarea influenţei acestora asupra evaluării instituţionale. Acestea sunt: aspecte privind mediul de rezidenţă, tipul unităţii şcolare, dotarea, rezultatele obţinute cu elevii. Sub aspect metodologic, corelarea se realizează pe baza determinării gradului mediu de performare a obiectivului (itemul investigat) la nivelul fiecărei categorii de unităţi (segment) generate de gruparea eşantionului pe variante ale factorului de influenţă respectiv. Corelarea rezultatelor evaluărilor cu mediul de rezidenţă a şcolii

Gradul de realizare a obiectivelor primare

45

55

65

75

I25

I04

I31

I21

I13

I11

I29

I02

I03

I22

I24

I23

I26

I07

I42

I05

I39

I41

I32

I36

I33

I15

I27

I12

I20

I10

I28

I40

I17

I16

I19

I43

I35

I09

I37

I08

I14

I34

I38

I06

I01

I30

I18

Evaluare interna (EI)

Evaluare in vigoare (EC)

Realizarea obiectivelor primare, in functie de mediu, pe baza evaluarii

interne (EI)

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

I01

I02

I03

I04

I05

I06

I07

I08

I09

I10

I11

I12

I13

I14

I15

I16

I17

I18

I19

I20

I21

I22

I23

I24

I25

I26

I27

I28

I29

I30

I31

I32

I33

I34

I35

I36

I37

I38

I39

I40

I41

I42

I43

Rural

Urban

Realizarea obiectivelor primare, in functie de mediu, pe baza evaluarii

curente (EC)

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

I01

I02

I03

I04

I05

I06

I07

I08

I09

I10

I11

I12

I13

I14

I15

I16

I17

I18

I19

I20

I21

I22

I23

I24

I25

I26

I27

I28

I29

I30

I31

I32

I33

I34

I35

I36

I37

I38

I39

I40

I41

I42

I43

Rural

Urban

59

În toate trei evaluări – EI, EC şi EP – s-a confirmat influenţa mediului de funcționare în performarea obiectivelor primare, rezultatele obţinute în mediul rural fiind mai slabe decât cele din mediul urban, la toţi indicatorii. În cazul evaluării interne (EI) diferenţele variază în funcţie de indicator, dar cu ecarturi foarte mici în cazul unora dintre ei. În cazul celor două evaluări externe, EC şi EP, evoluţiile indicatorilor sunt asemănătoare, cu diferenţa de 10-15 puncte procentuale pe item, între medii, în defavoarea mediului rural. Totuşi între cele două metodologii de evaluare externă se constată diferenţe între plajele de performare, evaluarea pilot (EP) înregistrând niveluri de performare între 40-70%, comparativ cu evaluarea curentă (EC) cu plaja de evoluţie a indicatorilor de 50-75%. Corelarea rezultatelor evaluărilor cu tipul unităţii şcolare

Realizarea obiectivelor primare, in functie de mediu, pe baza evaluariipilot

(EP)

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%I0

1

I02

I03

I04

I05

I06

I07

I08

I09

I10

I11

I12

I13

I14

I15

I16

I17

I18

I19

I20

I21

I22

I23

I24

I25

I26

I27

I28

I29

I30

I31

I32

I33

I34

I35

I36

I37

I38

I39

I40

I41

I42

I43

Rural

Urban

Realizarea obiectivelor primare, pe baza evaluarii interne (EI)

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

85%

I01

I02

I03

I04

I05

I06

I07

I08

I09

I10

I11

I12

I13

I14

I15

I16

I17

I18

I19

I20

I21

I22

I23

I24

I25

I26

I27

I28

I29

I30

I31

I32

I33

I34

I35

I36

I37

I38

I39

I40

I41

I42

I43

Licee IPT Licee NonIPT Scoli Gradinite

Realizarea obiectivelor primare, pe baza evaluarii interne (EC)

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

I01

I02

I03

I04

I05

I06

I07

I08

I09

I10

I11

I12

I13

I14

I15

I16

I17

I18

I19

I20

I21

I22

I23

I24

I25

I26

I27

I28

I29

I30

I31

I32

I33

I34

I35

I36

I37

I38

I39

I40

I41

I42

I43

Licee IPT Licee NonIPT Scoli Gradinite

60

Tipul de unitate vizat de analiză se referă la grupări pe grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee, acestea din urmă abordate distinct pe licee de învăţământ profesional şi tehnic (ÎPT) şi licee teoretice şi vocaţionale. După cum se observă, plaja de evoluţie a indicatorilor este 40-77%. Pentru evaluarea internă au reieşit evoluţii diferite ale indicatorilor pe tipuri, înregistrându-se evoluţii apropiate în cazul celor două categorii de licee şi în cazul şcolilor gimnaziale şi grădiniţelor (acestea din urmă, cu niveluri procentuale sub cele ale liceelor). Evaluările externe au înregistrat evoluţii asemănătoare, cu valori procentuale apropiate în cazul unităţilor de învăţământ gimnazial şi liceal, şi cu valori mai scăzute în cazul grădiniţelor. Şi în acest caz s-au înregistrat diferenţe între plajele de valori, mai scăzute în cazul evaluării pilot (EP), unde intervalul de evaluare de 45-65% este cu aproape 10 puncte procentuale mai mic decât cel al evaluării curente (EC), de 55-75%. Corelarea rezultatelor evaluărilor cu elementele de dotare ale şcolii Dintre cei 43 indicatori de calitate, aspectele pentru care s-a abordat corelarea sunt în număr de patru, reprezentând indicatorii primari I17, I18, I19 şi I20. Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare (I17):

Categorii obţinute prin grupări în funcţie de nivelul de dotare

Gradul de realizare a indicatorilor primari

EI EC EP

Unităţi cu nivel scăzut de dotare 56,4 54,3 58,6

Unităţi cu nivel mediu de dotare 56,0 57,0 58,7

Unităţi cu nivel ridicat de dotare 61,2 59,5 60,3

Grad de realizare pe eşantion 58,6 60,7 58,9

În ceea ce priveşte dotarea cu mijloace de învăţământ, evaluarea care se corelează cel mai bine cu rezultatele obţinute din evaluarea cantitativă este evaluarea externă în baza metodologiei curente (EC), gradul de realizare prezentând o evoluţie crescătoare, asemănătoare tendinţei descrisă de nivelul de dotare. EI atribuie un grad de performare mai ridicat în cazul unităţilor cu dotare de nivel scăzut, iar EP a evidenţiat acelaşi nivel calitativ de performare unităţilor cu nivel de dotare scăzut şi mediu.

40%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

I01

I02

I03

I04

I05

I06

I07

I08

I09

I10

I11

I12

I13

I14

I15

I16

I17

I18

I19

I20

I21

I22

I23

I24

I25

I26

I27

I28

I29

I30

I31

I32

I33

I34

I35

I36

I37

I38

I39

I40

I41

I42

I43

Realizarea obiectivelor primare, pe baza evaluarii interne (EP)

Licee IPT Licee NonIPT Scoli Gradinite

61

Nivelul de dotare a bibliotecii şcolare (I18):

Categorii obţinute prin grupări în funcţie de nivelul de dotare

Gradul de realizare a indicatorilor primari

EI EC EP

Unităţi cu nivel scăzut de dotare 48,0 47,6 45,8

Unităţi cu nivel mediu de dotare 51,9 53,4 49,9

Unităţi cu nivel ridicat de dotare 58,0 58,6 54,1

Unităţi cu nivel foarte ridicat de dotare 67,3 62,4 56,7

Grad de realizare pe eşantion 55,2 55,2 51,4

În cazul dotării bibliotecii şcolare toate trei evaluările se corelează cu situaţia bibliotecii, dar evaluarea calitativă indică un grad de performare mai scăzut în cazul EP. Dotarea cu echipamente digitale – IT (I19): Categorii obţinute prin grupări în funcţie de număr computere la 100 elevi

Gradul de realizare a indicatorilor primari

EI EC EP

Ne există computere utilizate cu elevii 35,7 40,0 44,3

1-5 computere la 100 elevi 52,7 60,7 54,2

6-10 computere la 100 elevi 61,2 62,0 53,6

11-15 computere la 100 elevi 61,2 60,3 55,6

Peste 15 computere la 100 elevi 64,1 59,0 53,8

Grad de realizare pe eşantion 58,2 60,3 53,9

Dotarea IT a şcolilor a fost corelată cu indicatorul vizând numărul de computere la 100 de elevi din şcoală, în legătură cu care doar EI se apropie, oferind grade de realizare sporite pe măsura creşterii numărului de computere din şcoală. Corelarea este confirmată în cazul ambelor evaluări realizate în baza metodologiei curente, EI şi EC, cu evoluţii în plaje de valori foarte restrânse. EP prezintă un nivel scăzut în cazul unităţilor care au declarat utilizarea computerului în peste 90% dintre ore, restul valorilor gradelor de realizare având valori asemănătoare. Utilizarea echipamentelor IT (I20):

Categorii obţinute prin grupări în funcţie de gradul de utilizare a computerelor

Gradul de realizare a indicatorilor primari

EI EC EP

Peste 90% din orele planificate 67,6 62,7 59,3

75-90% din orele planificate 64,2 63,4 59,1

50-75% din orele planificate 66,6 64,8 60,8

25-50% din orele planificate 62,6 62,5 59,1

Sub 25% din orele planificate 56,9 60,0 55,6

Grad de realizare pe eşantion 63,3 62,3 58,3

Considerând nivelul de dotare IT insuficient pentru evaluarea gradului de informatizare a procesului didactic din şcoală, evaluarea utilizării echipamentelor IT a fost pusă în corelaţie cu indicatorul privind procentajul orelor derulate cu echipamente IT în totalul orelor planificate. Corelarea este confirmată în cazul ambelor evaluări pe baza metodologiei curente, EI şi EC, cu evoluţii în plaje de valori foarte restrânse. Evaluarea pilot prezintă un nivel scăzut în cazul

62

unităţilor care au declarat utilizarea computerului în peste 90% dintre ore, restul valorilor gradelor de realizare având valori asemănătoare. Corelarea rezultatelor evaluărilor cu rezultatele obţinute cu elevii Reamintind structura eşantionului, potrivit căreia 60,1% din totalul de 690 unităţi investigate sunt şcoli gimnaziale, 13,6% sunt licee care cuprind şi nivel gimnazial, alte 7,4% fiind licee, se apreciază că performanţa şcolară este cel mai bine reprezentată de rezultatele la examenele naţionale, respectiv evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a şi examenul de Bacalaureat. Ca limită a cercetării menţionăm lipsa unui criteriu de evaluare calitativă a rezultatelor obţinute cu copiii de grădiniţă, aceste unităţi reprezentând 18,3% dintre unităţile investigate, precum şi şcolile primare prezente în eşantion în procentaj de doar 0,6%. Evaluarea rezultatelor şcolare, în funcţie de rezultatele la evaluarile naţionale (I28): Grupări în funcţie de rezultaele la examenele naţionale - unităţi cu scoruri medii:

Gradul de realizare a indicatorilor primari în raport cu rezultatele la:

Evaluarea naţională Examenul de Bacalaureat

EI EC EP EI EC EP

sub 5 55,5 49,4 48,4 65,6 59,1 52,5

5,00-5,50 64,0 49,5 48,1 55,4 60,0 51,8

5,00-6,00 61,2 56,9 51,6 62,5 55,0 53,1

6,00-6,50 63,9 56,4 52,9 60,4 60,7 56,3

6,50-7,00 61,1 58,0 52,9 69,6 63,2 53,9

7,00-7,50 67,6 63,3 56,0 68,8 66,9 62,1

7,50-8,00 69,4 64,0 57,7

8.00-8,50 66,7 68,2 62,5 75,0 70,0 65,6

8,50-9,00 68,2 70,3 63,3 71,9 70,0 65,9

Peste 9 77,8 85,0 75,0 84,4 84,4 85,7

Total 63,4 57,6 52,9 67,2 64,5 59,4

Evaluarea internă (EI) referitoare la îndeplinirea obiectivului privind rezultatele elevilor (I28) se corelează cu rezultatele obţinute de unităţile evaluate, la ambele examene naţionale (valorile atribuite sunt uşor mai favorabile în cazul evaluării naţionale, dar foarte apropiate în cazul examenului de Bacalaureat). Se constată, totodată, o evaluare mai exigentă în cazul EP, pe întreaga scală de notare 4-9, gradele de realizare a obiectivului fiind inferioare celor din EC.

IV. 4. Rezultatele evaluării externe privind criteriile de asigurare a calității prevăzute de lege Cele 15 criterii de asigurare a calității educației prevăzute de lege pot fi definite drept direcţii de acțiune privind îmbunătățirea funcţionării unităţilor şcolare și, totodată, privind asigurarea și îmbunătățirea calității. Nivelul de realizare a acestor 15 criterii rezultă din agregarea (gruparea) celor 43 de indicatori primari. Lista celor 43 de indicatorilor primari de evaluare a performanţei, grupaţi pe cle 15 citerii / direcții, este prezentată în tabelul de mai jos.

63

Gruparea indicatorilor primari pe criterii / direcții de funcționare și dezvoltare: CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ

F01.Structurile instituţionale, administrative şi manageriale

I01 Existenţa, structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare, planul de acţiune al şcolii şi planul de implementare)

I02 Organizarea internă a unităţii de învăţământ

I03 Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă

I04 Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ

I05 Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei; înregistrarea, prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor.

I06 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi

I07 Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară, în timpul desfăşurării programului

I08 Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi.

F02. Baza materială

I09 Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare

I10 Dotarea spaţiilor şcolare

I11 Accesibilitatea spaţiilor şcolare

I12 Utilizarea spaţiilor şcolare

I13 Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative

I14 Existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare

I15 Accesibilitatea spaţiilor auxiliare

I16 Utilizarea spaţiilor auxiliare

I17 Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare

I18 Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare

I19 Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.

I20 Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor curriculare

I21 Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii

F03. Resursele umane

I22 Managementul personalului didactic şi de conducere

I23 Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic

EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ

F04. Conţinutul programelor de studiu

I24 Definirea şi promovarea ofertei educaţionale

I25 Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii

I26 Proiectarea curriculumului

I27 Realizarea curriculumului

F05. Rezultatele învăţării

I28 Evaluarea rezultatelor şcolare

I29 Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extra-şcolare)

F06. Activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz

I30 Activitatea ştiinţifică

I31 Activitatea metodică a cadrelor didactice

F07. Activitatea financiară la nivelul unităţii de învăţământ

64

I32 Constituirea bugetului şcolii

I33 Execuţia bugetară

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

F08. Strategiile şi procedurile pentru asigurarea calităţii

I34 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională

I35 Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de asigurare a calităţii

I36 Dezvoltarea profesională a personalului

F09. Procedurile privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate

I37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare

F10. Procedurile obiective şi transparente de evaluare

I38 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării

F11. Proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral

I39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral

F12. Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării

I40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale

F13. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii

I41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ

F14. Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite

I42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii

F15. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii

I43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii

Valorile indicatorilor agregaţi referitori la domeniile de funcţionare (notați cu F01 – F15), au fost determinate statistic ca reprezentând media scorurilor indicatorilor componenţi și sunt prezentate în tabelul de mai jos. Rezultatele evaluării externe privind criteriile de asigurare a calității prevăzute de lege pentru cele 3 tipuri de evaluări: Direcţii de acțiune privind îmbunătățirea funcţionării unităţilor şcolare și privind asigurarea și îmbunătățirea calității

Grad de realizare (%)

EI EC EP

F01.Structurile instituţionale, administrative şi manageriale 65,8 61,9 56,6

F02. Baza materială 63,3 61,4 58,2

F03. Resursele umane 69,4 64,6 58,3

F04. Conţinutul programelor de studiu 69,8 65,2 59,4

F05. Rezultatele învăţării 65,8 63,0 58,6

F06. Activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz 58,1 61,1 57,3

F07. Activitatea financiară la nivelul unităţii de învăţământ 66,5 63,0 60,4

F08. Strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii 61,7 59,8 55,5

F09. Proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate 62,2 58,1 55,5

F10. Proceduri obiective şi transparente de evaluare 59,1 57,3 53,3

F11. Proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral 66,4 63,5 57,3

F12. Accesibilitatea resurselor adecvate învăţării 64,1 60,9 58,4

65

F13. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii 63,1 63,3 58,3

F14. Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite 70,1 63,9 63,6

F15. Funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii 63,2 59,7 58,6

Se pot observa următoarele:

Cei 15 indicatori agregați se situează în plaja de valori cuprinse între 53% și 70% la toate cel trei evaluări.

Rezultatele EI sunt mai mari decât rezultatele EC şi EP, excepţie făcând indicatorul de funcţionare F06, referitor la ”Activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică”.

O anumită aplatizare a plajei de valori, prin restrângerea ei comparativ cu plaja indicatorilor primari, şi o apropiere a nivelurilor de performare. Astfel, în cazul evaluărilor pe baza metodologiei curente, EI şi EC, diferenţele între cele două s-au restrâns la intervalul (-4,2%; 4,7%), iar în cazul evaluărilor externe, EC şi EP, diferenţele s-au restrâns la intervalul (-6,4%; -0,4%), toţi indicatorii evaluării pilot (cu excepţia itemului F14 referitor la ”Transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite”), fiind inferiori celor ai evaluării curente.

Din perspectiva EC, 11 din cei 15 indicatori de funcţionare au înregistrat niveluri bune de performare, cu rezultate de peste 60%.

Referitor la corelarea funcţionării structurilor instituţionale, administrative şi manageriale (F01) cu responsabilităţile în reţea ale unităţii, situaţia gradului de realizare a acestui indicator este cea de mai jos. Diferențe de realizare a indicatorului agregat privind funcţionarea structurilor instituţionale, administrative şi manageriale (F01) cu responsabilităţile în reţea ale unităţii: Responsabilităţi în reţea Grad de realizare

EI EC EP

Unităţi independente 70,1 66,7 60,7%

Unităţi cu o structură în subordine 65,1 60,2 55,7%

Unităţi cu două structuri în subordine 65,5 63,4 57,8%

Unităţi cu trei sau mai multe structuri în subordine 62,0 56,6 52,1%

Se observă faptul că, în toate evaluările, EI, EC şi EP, nivelul gradului de realizare al indicatorului se corelează cu responsabilităţile în reţea ale unităţii, nivelul acestuia scăzând pe măsura creşterii numărului de structuri din subordinea unităţii cu personalitate juridică. IV. 5. Rezultatele evaluării externe privind capacitatea de îndeplinire a obiectivelor manageriale esențiale Nivelul de realizare a celor 43 de indicatori este relevant și pentru realizarea a ceea ce noi am numit cele 5 obiective și, totodată, domenii de competenţă managerială de la nivelul unității școlare. Aceste 5 obiective au devenit, conform noii abordări privind evaluarea calității împărtășite de ARACIP, 5 întrebări esențiale la care evaluarea trebuie să răspundă. Cu alte

66

cuvinte, evaluarea externă trebui să spună dacă și în ce măsură cadrele didactice și managementul școlii au capacitatea de a îndeplini aceste obiective majore. Acestea sunt:

A. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura bunăstarea copilulul / elevului.

B. Capacitatea cadrelor didactice de a asigura obţinerea rezultatelor aşteptate de către copii/ elevi.

C. Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii, resurselor, leadershipului eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului /elevului.

D. Capacitatea managerială de a-şi îmbunătăţi propria activitate managerială (de planificare, organizare, monitorizare, evaluare) pentru asigurarea îmbunătăţirii rezultatelor învăţării, bunăstării copilului / elevului, capacităţii profesionale a cadrelor didactice şi a capacităţii instituţionale.

E. Competenţele de comunicare ale managerului şcolar cu beneficiarii de educaţie, cu celalalte instituţii şi niveluri de decizie din cadrul sistemului de învăţământ şi de implicare a comunităţii în activităţile şcolii.

Cei 43 de indicatori primari au fost grupați, pe cele 5 obiective manageriale esențiale, după cum urmează: Gruparea indicatorilor primari pe cele 5 obiective manageriale esențiale:

A I06 I07 I08 I11 I12 I15

B I12 I16 I26 I27 I28 I29 I30 I31

C I01 I02 I03 I04 I05 I09 I10 I13

I14 I17 I18 I19 I21 I22 I23 I24

I26 I32 I33 I36 I39 I41

D I34 I35 I37 I38 I40 I43

E I03 I24 I25 I42

Metodologia de acordare a calificativelor a fost unitară pentru toate cele cinci domenii, rezultatele evaluării fiind obţinute pe baza nivelurilor de performare ale indicatorilor primari (evaluaţi, reamintim, pe o scară de la 0 la 4), în baza următoarelor criterii: Criterii de evaluare și punctaj acordat: Foarte mică măsură (1 p.)

Cel puţin un indicator primar având scor “0”

Mică măsură (2 p.)

Cel puţin jumătate dintre indicatorii primari evaluaţi “1”

Măsură medie (3 p.)

Cel puţin jumătate dintre indicatorii primari evaluaţi cu niveluri de minim “2”

Mare măsură (4 p.)

Cel puţin jumătate dintre indicatorii primari evaluaţi cu nivelurile “3” sau “4”

Foarte mare măsură (5 p.)

Toţi indicatorii primari evaluaţi cu nivelurile “3” sau “4”

Pe această bază, s-au definit scorurile aferente fiecărui obiectiv managerial esențial, pentru fiecare tip de evaluare (EI, EC, EP).

67

Scorurile aferente fiecărui obiectiv managerial esențial, pentru fiecare tip de evaluare:

Foarte mică măsură

În mică măsură

În măsură medie

În mare măsură

Foarte mare măsură

Total eşantion

1 2 3 4 5 Scor mediu

Grad de realizare

Evaluarea internă (EI)

A 13,3% 29,8% 0,0% 37,3% 19,6% 3,202 64,0

B 12,2% 23,7% 0,0% 46,5% 17,6% 3,335 66,7

C 15,1% 20,2% 0,0% 55,3% 9,4% 3,237 64,7

D 5,1% 50,0% 0,0% 20,2% 24,7% 3,094 61,9

E 2,0% 29,6% 0,0% 18,0% 50,4% 3,851 77,0

Evaluarea curentă (EC)

A 7,1% 35,9% 0,0% 26,4% 30,7% 3,377 67,5

B 5,2% 41,0% 0,0% 29,0% 24,8% 3,273 65,5

C 10,6% 27,1% 0,0% 43,9% 18,4% 3,324 66,5

D 3,7% 54,8% 0,0% 15,3% 26,2% 3,057 61,1

E 0,9% 37,0% 0,0% 13,8% 48,3% 3,716 74,3

Evaluarea pilot (EP)

A 11,1% 47,2% 0,0% 26,2% 15,3% 2,873 57,5

B 7,4% 56,7% 0,0% 23,0% 12,8% 2,771 55,4

C 23,5% 37,6% 0,0% 33,4% 5,4% 2,596 51,9

D 8,9% 61,1% 0,0% 14,9% 15,0% 2,661 53,2

E 3,5% 51,7% 0,0% 14,9% 29,8% 3,158 63,2

Analizând datele de mai sus, pot fi evidențiate următoarele aspecte:

Rezultatele obţinute pe baza evaluărilor prin metodologia în vigoare, EI si EC, sunt de nivel apropiat, în vreme ce realizarea obiectivelor de performare a celor cinci caracteristici manageriale prin metodologia pilot (EP) sunt semnificativ mai scăzute.

Competenţele de comunicare (obectivul esențial E) au înregistrat cele mai mari rezultate, la toate cele 3 tipuri de evaluare – 77% în EI, 74,3 % în EC şi 63,2% în EP.

Din perspectiva metodologiei în vigoare, cele mai mici niveluri de performare sunt înregistrate la nivelul capacităţii manageriale de a-şi îmbunătăţii propria activitate (61,9% în EI şi 61,1% în EC), iar din perspectiva metodologiei pilot, cel mai mic nivel de performare este înregistrat la nivelul capacităţii manageriale de asigurare a infrastructurii, resurselor, leadershipului eficient pentru a susţine cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului /elevului (51,9% în EP).

68

69

V. Concluzii V.1.Concluzii privind asigurarea calității la nivel european

Evaluarea internă a unităților de învățământ este obligatorie în marea majoritate a sistemelor europene, cu excepția a zece sisteme în care este doar recomandată. Aceasta se realizează, de regulă, anual.

Participarea elevilor, părinților, și altor părți interesate la evaluarea internă (alături de personalul școlii) este una dintre caracteristicile esențiale ale unei evaluări interne de succes, deoarece promovează o responsabilitate comună pentru îmbunătățirea reazultatelor. În plus, participarea membrilor comunității locale în procesul de evaluare internă, cresc receptivitatea școlii la nevoile comunității în care funcționează.

Modalitățile de implicare a părților interesate, altele decât personalul școlii, în evaluarea internă variază de la simpla aprobare a unui raport, până la implicare în conceperea procesului, analiza datelor și luarea efectivă a deciziilor.

În majoritate a sistemelor școlile dispun de instrumente, date, documente, metodologii, indicatori, care permit compararea performanțelor și fundamentarea deciziilor de îmbunătățire. În aproximativ două treimi dintre sistemele de învățământ din Europa, școlile pot, fără a fi însă obligate, să folosească în evaluarea internă, cadrele / formatele / standardele folosite pentru evaluarea externă. În România și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei obligatorie utilizarea acelorași cadre / criterii / standarde, iar în Scoția toate școlile utilizează sistematic, pentru autoevaluare, cadrul evaluării externe realizat la nivel central și folosit de autoritățile locale, deși acest lucru nu este obligatoriu.

În două treimi dintre sistemele de învățământ, școlile sunt libere să aleagă instrumentele sau documente pe care le consideră cele mai potrivite proceselor de evaluare internă.

În două sisteme - Grecia și Finlanda -, în care nu este stabilit un sistem de evaluare externă, autoritățile au dezvoltat un cadru complex de evaluare internă a școlilor.

Evaluarea externă este realizată în 31 sisteme de educație din 26 de țări europene și este realizată de evaluatori din afara școlilor evaluate. Obiectivele evaluării externe sunt, de regulă, evaluarea progresului elevilor în raport cu obiectivele educaționale, conducerea școlii, îmbunătățirea calității educației și drepturile individuale ale elevilor, dar formularea lor diferă foarte mult de la un nsistem la altul. La fel, frecvența acestui tip de evaluare diferă de la țară la țară și depinde de nivelul autonomiei școlilor.

Modul de realizare a raportului de evaluare externă variază foarte mult, de la consultarea școlilor în realizarea raportului cu discutarea aspectelor sesizate, până la redactarea raportului fără consultarea școlii evaluate și fără posibilitatea acestora de a respinge / contesta concluziile. În 14 sisteme educaționale europene, rapoartele de evaluare externă sunt publice.

Rezultatele evaluării externe sunt diverss, ele conținând, totuși, un element comun, anume recomandările adresate școlilor. Natura și tonul acestor recomandări diferă de la o țară la alta - de la obligații ferme pentru școli de a lua măsuri specifice, la sugestii generale de îmbunătățire. De regulă, recomandările se referă la trei tipuri de măsuri: de remediere, de sprijin și disciplinare, durata, ponderea și modul de realizare diferind de la țară la țară.

Nu se poate face o corelare directă între modul în care se asigură calitatea educației în diferitele sisteme educaționale europene și rezultatele obținute de elevi la testarile internaționale pentru a se identifica un model de succes ce ar putea fi adoptat / adaptat și de alte țări. Totuși, în Finlanda, care ocupă sistematic locuri fruntașe în testările internaționale accentul este pe evaluarea internă riguroasă. Legislația finlandeză nu se concentrează pe școli, ci pe furnizorii de educație, această calitate având-o

70

municipalitățile în cazul școlilor publice și patronii în cazul celor private - adică cei care finanțează educația), iar obiectivele evaluării sunt cuprinse în curriculumul local sau în planul anual.

V.2.Concluzii privind starea calității sistemului de învățământ

Se constată o scădere a calității educației față de evaluarea din anul şcolar 2011-2012, sub aspectul creșterii procentului de unități care nu au îndeplinit cerințele minime de calitate, la nivelul domeniilor ”Capacitate instituțională” și ”Eficacitate educațională”.

Neîndeplinirea cerințelor minime a fost înregistrată mai ales în privința: infrastructurii (cu indicatorii primari legați de spațiile școlare și auxiliare), asigurării serviciilor medicale pentru elevi și managementului școlii (cu indicatorii primari legați de realizarea documentelor proiective, de managementul personalului și managementul calității).

Pentru indicatorii privind ”Managementul calității” și privind ”Procentul de cadre didactice calificate” se constată valoari similare celor din 2011.

În privința dotărilor se constată o tendință de creștere, precum și de reducere a diferenţei generale între urban şi rural.

Se înregistrează diferențe semnificative între modul de realizare a tuturor indicatorilor de calitate și a rezultatelor obținute de elevi la evaluările naționale între mediul urban (cu valori semnificativ mai mari) și mediul rural.

Rata de abandon școlar a crescut față de 2011.

Se înregistrează, la fel ca și în 2011, o tendință de supraevaluare la evaluarea internă (EI) față de evaluarea externă (EC).

V.3.Concluzii privind pilotarea noilor standarde

Noile criterii propuse şi pilotate în cadrul prezentului studiu a condus la niveluri calitative mai scăzute în privința performării tuturor celor 43 indicatori primari.

Cea mai mare diferență s-a înregistrat la indicatorul primar I25 – ”Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii”, noile standarde reflectând mai bine includerea parteneriatelor profesionale.

Pe tipuri de unități, diferențele cele mai mari față de evaluarea curentă, s-au înregistrat la grădinițe.

Valorile indicatorilor agregați calculați pentru noile standarde respectă proporționalitatea constatată, dar sunt mai mici decât ale indicatorilor calculați pe baza standardelor în vigoare, indicând un grad de complexitate mai mare, ce reflectă mai bine starea reală de calitate.

Conform noilor standarde procentul școlilor care nu îndeplinesc condițiile minimale de calitate este mai mare.

Cea mai mare diferență față de evaluarea cu standardele în vigoare la indicatorii agregați pe obiective manageriale esențiale se înregistrează la indicatorul ”Capacitatea managerială de asigurare a infrastructurii, resurselor, leadershipului eficient pentru a le susţine pe cadrele didactice în vederea obţinerii şi îmbunătăţirii rezultatelor învăţării şi bunăstării copilului / elevului” (notat cu C – v. mai sus), noile standarde reflectând mai bine situația reală din unitățile evaluare în pilotare.

71

Lista acronimelor utilizate ADS – Programul A doua șansă ANPCDEFP - Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale ARACIP – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar CE – Comisia Europeană CEAC – Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității CERAC - Cadrul European de Referință pentru Asigurarea Calității CDI – Centru de informare și documentare EQAVET - European Quality Assurance in Vocational Education and Training - Cadrul Comun European de Referinţă pentru Asigurare a Calităţii în formarea profesională CES – Cerințe educaționale speciale CJRAE – Centrul Județean de Resurse Educaționale CLDPS - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social CNDIPT – Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului profesional și Tehnic CR – Consorții regionale EN – Evaluare națională G - Nivel de învățământ gimnazial (secundar inferior) GIM – Școli gimnaziale GRD – Gradinițe GRO – Grad de realizare a obiectivului INS – Institutul Național de Stastistică IS/ISJ – Inspectorat Școlar Județean ISE – Insttitutul de Științe ale Educației ISCED - International standard classification of education – Clasificare internațională standard a educației ÎPT – Învățământ profesional și tehnic LIC – Colegii și licee MEN – Ministerul Educației Naționale OMECTS – Ordin al Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și sportului P – Nivel de învățământ primar PISA - Programme for International Student Assessment –OECD/PISA PJ – Unități cu personalitate juridică PLAI – Planuri locale de acțiune PLIC – Școli postliceale PRAI – Planuri regionale de acțiune PRF – Școli profesionale PRM – Școli primare RAEI – Raport anual de evaluare internă a calității educației SPE – Unități de învățământ special TIC – Tehnologia Informației și Comunicării

72

73

Anexa 1 - Unităţi evaluate extern, cu toate cerințele minimale de calitate îndeplinite, ierarhizate descrescător în funcţie de punctajul total obţinut la evaluarea curentă

Notă: NP = unitate care nu a participat la evaluarea de pilotare a noilor standarde (EP)

Nr. Crt.

JUDEŢ – DENUMIRE UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Indice eficienţă Evaluare curentă

(EC) Evaluare pilot (EP)

2012 2014 Punctaj

total Punctaj

final Punctaj

total Punctaj

final Obs.

1 IS COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" IASI 1,133 1,238 137 170 137 170 -

2 IS COLEGIUL "COSTACHE NEGRUZZI" IASI 1,193 1,199 141 169 134 161 -

3 VN GRADINITA NR. 1 ODOBESTI 0,778 1,320 124 164 109 144 NP

4 AG SCOALA GIMNAZIALA MUSATESTI 1,185 1,322 123 163 109 144

5 SM COLEGIUL NATIONAL "KOLCSEY FERENC" SATU MARE - 1,237 129 160 129 160 -

6 AG COLEGIUL NATIONAL "AL. ODOBESCU" PITESTI 0,694 1,235 129 159 128 158 -

7 SM LICEUL TEORETIC GERMAN "JOHANN ETTINGER" SATU MARE 1,099 1,229 128 157 128 157 -

8 IS LICEUL TEORETIC DE INFORMATICA "GRIGORE MOISIL" IASI 1,242 1,156 136 157 126 146 -

9 VS SCOALA GIMNAZIALA "MANOLACHE COSTACHE EPUREANU" BARLAD

1,097 1,207 130 157 120 145 -

10 VN SCOALA GIMNAZIALA SINDRILARI 1,121 1,236 124 153 107 132 NP

11 BH COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" ORADEA - 1,143 134 153 132 151 -

12 HD GRADINITA NR. 3 PETROSANI 1,105 1,187 129 153 124 147 -

13 BH LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" ORADEA 1,095 1,146 133 152 131 150 -

14 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 79 BUCURESTI - 1,148 132 151 126 145 -

15 VN SCOALA GIMNAZIALA "VASILE IFTIMESCU" VALEA SARII 1,063 1,207 125 151 101 122 NP

16 TL COLEGIUL ECONOMIC "DELTA DUNARII" TULCEA 1,005 1,142 132 151 131 150 -

17 BU SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE TOPARCEANU" BUCURESTI - 1,198 125 150 119 143 -

18 PH COLEGIUL NATIONAL "I.L.CARAGIALE" PLOIESTI 1,152 1,130 132 149 132 149 -

19 BH LICEUL TEORETIC "NICOLAE JIGA" TINCA 0,754 1,221 122 149 122 149 -

20 HD COLEGIUL NATIONAL "DECEBAL" DEVA 1,057 1,117 133 149 127 142 -

21 NT LICEUL TEHNOLOGIC "SPIRU HARET" PIATRA-NEAMT 0,902 1,144 129 148 129 148 -

22 BU LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL NR. 3 BUCURESTI - 1,097 134 147 130 143 -

23 SB GRADINITA COPSA MICA - 1,165 126 147 93 108 -

24 DB SCOALA GIMNAZIALA RANCACIOV DRAGOMIRESTI 1,191 1,243 118 147 104 129 -

25 CT LICEUL TEORETIC "GEORGE CALINESCU" CONSTANTA - 1,119 131 147 118 132 -

26 AG SCOALA GIMNAZIALA "MIRCEA CEL BATRAN" CURTEA DE ARGES 1,141 1,133 129 146 129 146 -

27 PH COLEGIUL NATIONAL "AL. IOAN CUZA" PLOIESTI 0,970 1,113 131 146 131 146 -

74

28 SB GRADINITA "BUCURIA COPIILOR" MEDIAS 1,188 1,080 134 145 105 113 -

29 BV GRADINITA NR. 25 "LUMEA COPIILOR" BRASOV 0,793 1,162 125 145 117 136

30 BV GRADINITA DUMBRAVITA 1,177 1,142 127 145 96 110

31 BU GRADINITA NR. 205 BUCURESTI - 1,127 129 145 125 141 -

32 HD LICEUL TEORETIC "TEGLAS GABOR" DEVA 0,884 1,172 124 145 124 145 -

33 PH LICEUL TEORETIC "AUREL VLAICU" BREAZA 1,007 1,126 129 145 129 145 -

34 IS LICEUL TEORETIC "DIMITRIE CANTEMIR" IASI 1,055 1,116 130 145 128 143 -

35 PH SCOALA GIMNAZIALA "ANDREI MURESANU" PLOIESTI 1,072 1,197 121 145 121 145

36 IS SCOALA GIMNAZIALA "TITU MAIORESCU" IASI 0,979 1,073 135 145 132 142 -

37 BH LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "SZENT LASZLO" ORADEA 1,108 1,140 127 145 127 145 -

38 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 54 BUCURESTI - 1,243 117 145 117 145 -

39 BU SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 10 BUCURESTI - 1,120 129 144 121 135 -

40 HD SCOALA GIMNAZIALA VATA DE JOS 1,210 1,118 129 144 125 140 -

41 BZ GRADINITA NR. 10 BUZAU 0,990 1,145 126 144 124 142 -

42 BV GRADINITA NR. 19 "BOBOCEII" BRASOV 1,159 1,140 126 144 100 114

43 HR LICEUL TEORETIC "ORBÁN BALÁZS" CRISTURU SECUIESC 0,730 1,198 120 144 112 134 -

44 TL COLEGIUL DOBROGEAN "SPIRU HARET" TULCEA 1,069 1,148 125 144 123 141 -

45 BZ LICEUL TEORETIC "AL. MARGHILOMAN" BUZAU 1,125 1,129 127 143 106 120 -

46 SB LICEUL TEORETIC "GUSTAV GUNDISCH" CISNADIE - 1,124 127 143 114 128 -

47 AR SCOALA GIMNAZIALA "VIRGIL IOVANAS" SOFRONEA 0,969 1,155 124 143 103 119 -

48 AG SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "NICOLAE SIMONIDE" MIOVENI 0,981 1,100 130 143 130 143 -

49 DB SCOALA GIMNAZIALA COMISANI - 1,157 123 142 121 140 -

50 BU COLEGIUL NATIONAL "MATEI BASARAB" BUCURESTI - 1,061 134 142 130 138 -

51 SM GRADINITA NR. 1 CAREI 1,200 1,124 126 142 123 138 -

52 BC SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE ENESCU" MOINESTI 0,943 1,123 126 141 118 132 -

53 GL GRADINITA NR. 1 TECUCI - 1,140 124 141 101 115 -

54 HD SCOALA GIMNAZIALA ROMOS 1,045 1,187 119 141 111 132 -

55 SJ SCOALA GIMNAZIALA "CORNELIU COPOSU" ZALAU 1,047 1,121 126 141 126 141 -

56 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 FOLTESTI 0,939 1,102 128 141 125 138 -

57 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 175 "SF.NICOLAE" BUCURESTI - 1,093 129 141 121 132 -

58 VN SCOALA GIMNAZIALA PUFESTI 1,000 1,098 128 141 104 114 -

59 IS SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "C-TIN PAUNESCU" IASI 1,148 1,086 129 140 121 131 -

60 BV COLEGIUL NATIONAL "DOAMNA STANCA" FAGARAS 1,182 1,118 125 140 109 122

61 HR SCOALA GIMNAZIALA "O.C.TASLAUANU" BILBOR 1,013 1,174 119 140 113 133 -

62 MS SCOALA GIMNAZIALA "DACIA" TARGU MURES - 1,192 117 139 107 128 -

63 CJ GRADINITA "CASUTA POVESTILOR" CLUJ-NAPOCA 1,066 1,079 129 139 125 135 -

75

64 CT LICEUL TEORETIC NEGRU VODA - 1,120 124 139 115 129 -

65 AG SCOALA GIMNAZIALA "MIRCEA ELIADE" PITESTI - 1,067 130 139 130 139 -

66 BU SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 6 "SF. NICOLAE " BUCURESTI - 1,065 130 138 126 134 -

67 AG SCOALA GIMNAZIALA BABANA 1,086 1,131 122 138 122 138 -

68 SV SCOALA GIMNAZIALA "PETRU COMARNESCU" GURA HUMORULUI 1,096 1,086 127 138 110 119 -

69 AR SCOALA GIMNAZIALA BARSA 0,915 1,199 115 138 94 113 -

70 AG SCOALA GIMNAZIALA COTESTI - GODENI 1,112 1,110 124 138 123 137

71 BT LICEUL TEORETIC "NICOLAE IORGA" BOTOSANI 0,923 1,066 129 138 129 138 -

72 BC COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRANCEANU" BACAU 1,026 1,195 115 137 107 128 -

73 IS LICEUL TEORETIC "MIRON COSTIN" PASCANI 1,171 1,105 124 137 124 137 -

74 BT SCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL KOGALNICEANU" DOROHOI 1,050 1,062 129 137 115 122 -

75 NT SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX "SF. IMPARASI C-TIN SI ELENA" P.NEAMT

1,022 1,344 102 137 103 138 -

76 BH LICEUL TEORETIC "JOSEF KOZACEK" BUDOI 1,085 1,245 110 137 108 134 -

77 DB SCOALA GIMNAZIALA "SERBAN CIOCULESCU" GAESTI 1,042 1,111 123 137 122 136

78 BV SCOALA GIMNAZIALA "OVID DENSUSIANU" FAGARAS 1,103 1,094 125 137 112 123 -

79 BC COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "N.VASILESCU-KARPEN" BACAU

1,008 1,059 129 137 136 144 -

80 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 NUCET 1,019 1,118 122 136 122 136 -

81 PH SCOALA GIMNAZIALA "INV. A. JAN STOICESCU" ARICESTII ZELETIN

1,095 1,154 118 136 114 132 -

82 AG GRADINITA "PUI DE LEI" PITESTI 0,756 1,055 129 136 129 136 -

83 MM GRADINITA "MICUL PRINT" BAIA MARE - 1,052 129 136 129 136 -

84 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 89 "NICOLAE LABIS" BUCURESTI - 1,113 122 136 121 135 -

85 BU COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" BUCURESTI - 1,104 123 136 96 106 -

86 TL SCOALA GIMNAZIALA SARICHIOI 1,099 1,121 121 136 113 127 -

87 BH SCOALA GIMNAZIALA "AVRAM IANCU" ORADEA 0,996 1,042 130 135 129 134 -

88 NT SCOALA GIMNAZIALA "ELENA CUZA" PIATRA-NEAMT 1,013 0,980 138 135 113 111 -

89 AG SCOALA GIMNAZIALA VRANESTI 1,180 1,080 125 135 125 135 -

90 BN SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI EMINESCU" NASAUD 1,122 1,054 128 135 127 134 -

91 SV SCOALA GIMNAZIALA "TEODOR V. STEFANELLI" C-LUNG MOLDOVENESC

- 1,115 121 135 105 117 -

92 TM LICEUL TEORETIC PECIU NOU - 1,094 123 135 108 118 -

93 BC SCOALA GIMNAZIALA "SF. VOIEVOD ST.CEL MARE"ONESTI 0,967 1,067 126 134 123 131 -

94 SB GRADINITA "PITICOT" MEDIAS - 1,065 126 134 124 132 -

95 VL COLEGIUL ENERGETIC RAMNICU VALCEA 0,993 1,056 127 134 79 83 -

96 MS SCOALA GIMNAZIALA "IOAN VLADUTIU" LUDUS 0,948 1,044 128 134 123 128 -

97 VN SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 MARASESTI 0,987 1,039 129 134 - -

98 MM GRADINITA "FLOARE DE COLT" BAIA MARE - 1,037 129 134 128 133 -

99 MH LICEUL TEORETIC "TRAIAN LALESCU" ORSOVA 1,012 1,163 115 134 86 100 -

76

100 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ZIMBOR 1,156 1,112 120 133 116 129 -

101 BR SCOALA GIMNAZIALA "M.SADOVEANU" BRAILA 0,947 1,042 128 133 125 130 -

102 AG SCOALA GIMNAZIALA "PROF. EMIL NEGOITA" MIROSI 1,041 1,026 130 133 130 133 -

103 AR LICEUL TEORETIC CERMEI 1,084 1,168 114 133 98 114 -

104 SV SCOALA GIMNAZIALA SATU MARE - 1,128 118 133 108 122 -

105 TM SCOALA GIMNAZIALA CURTEA - 1,128 118 133 92 104 -

106 PH SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE BALCESCU" PLOIESTI 1,067 1,032 129 133 129 133 -

107 VS LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" BARLAD 1,135 1,064 125 133 102 109 -

108 GL GRADINITA "CROITORASUL CEL VITEAZ" GALATI 1,221 1,136 117 133 114 129 -

109 CT LICEUL TEORETIC "GEORGE EMIL PALADE" CONSTANTA 1,162 1,030 129 133 119 123 -

110 CJ SCOALA GIMNAZIALA "ANDREI SAGUNA" TURDA 0,863 1,134 117 133 109 124 NP

111 CJ GRADINITA "PINOCCHIO" CAMPIA TURZII 1,038 1,069 124 133 113 121 -

112 MM SCOALA GIMNAZIALA "DR. IOAN MIHALYI DE APSA" SIGHETU MARMATIEI

- 1,027 129 133 103 106

113 BU GRADINITA "STELUTA" BUCURESTI - 1,068 124 132 117 125 -

114 BC LICEUL TEOLOGIC "FERICITUL IEREMIA" ONESTI 1,272 1,025 129 132 103 106 -

115 SV GRADINITA "PRICHINDEL" SUCEAVA 0,996 1,025 129 132 128 131 -

116 BZ SCOALA GIMNAZIALA CISLAU - 1,046 126 132 123 129 NP

117 DB GRADINITA "INOCENTA" GAESTI 1,223 1,026 128 131 125 128 -

118 GL GRADINITA NR. 17 TECUCI - 1,142 115 131 107 122 -

119 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 12 BOTOSANI 0,797 1,092 120 131 120 131 -

120 PH SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 1 PLOIESTI 1,201 1,016 129 131 124 126 -

121 CV COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" SFANTU GHEORGHE 1,094 1,091 120 131 118 129 -

122 BH GRADINITA NR. 1 TINCA 0,949 1,119 117 131 114 128 NP

123 SB SCOALA GIMNAZIALA NR. 20 SIBIU 0,893 1,073 122 131 107 115 -

124 VS GRADINITA NR. 1 HUSI 1,044 1,030 127 131 116 119 NP

125 CT LICEUL TEHNOLOGIC DE ELECTROTEHN. SI TELECOM. CONSTANTA

0,972 1,036 126 131 123 127 -

126 BN COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" BISTRITA - 0,996 131 130 125 124 -

127 HD COLEGIUL NATIONAL SPORTIV "CETATE" DEVA 0,737 0,997 130 130 126 126 -

128 SV SCOALA GIMNAZIALA STROIESTI 1,155 1,096 119 130 85 93 -

129 TL SCOALA GIMNAZIALA "ELENA DOAMNA" TULCEA - 1,011 129 130 109 110 -

130 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 116 BUCURESTI - 1,025 127 130 101 104 NP

131 TM SCOALA GIMNAZIALA NR. 27 TIMISOARA - 1,024 127 130 115 118 -

132 BZ LICEUL TEORETIC MARGARITI BECENI 1,058 1,008 129 130 111 112 -

133 AB LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ALBA IULIA 0,984 1,016 128 130 98 100 NP

134 CT SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE COSBUC" 23 AUGUST 0,862 1,007 129 130 100 101 NP

135 CJ SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "TRANSILVANIA" BACIU 1,532 1,140 114 130 114 130 -

77

136 DB SCOALA GIMNAZIALA BUCIUMENI 1,124 1,002 129 129 121 121 -

137 CT GRADINITA "LUMEA COPIILOR" CONSTANTA 0,330 1,001 129 129 127 127 -

138 BH LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" ORADEA 1,038 0,998 129 129 126 126 -

139 AG SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN BRANCOVEANU" STEFANESTI 0,895 1,004 128 129 128 129

140 BV GRADINITA NR. 2 RASNOV 0,921 0,996 129 128 116 116

141 BR SCOALA GIMNAZIALA "MIHU DRAGOMIR" BRAILA 1,012 1,070 120 128 117 125 NP

142 MS SCOALA GIMNAZIALA STANCENI - 1,070 120 128 99 106 NP

143 BZ LICEUL TEHNOLOGIC "DIMITRIE FILIPESCU" BUZAU 0,865 0,909 141 128 131 119 -

144 BH COLEGIUL TEHNIC "MIHAI VITEAZUL" ORADEA 1,129 0,939 136 128 136 128 -

145 BV LICEUL TEORETIC "MITROPOLIT IOAN METIANU" ZARNESTI - 1,051 122 128 91 96 NP

146 AG SCOALA GIMNAZIALA "NAUM RAMNICEANU" CORBI 1,048 1,034 123 127 123 127 -

147 DB LICEUL TEORETIC "MIHAI VITEAZUL" VISINA - 1,016 125 127 114 116 -

148 BU SCOALA GIMNAZIALA "GRIGORIE GHICA VOIEVOD" BUCURESTI - 1,049 121 127 120 126 -

149 NT SCOALA GIMNAZIALA REDIU 1,112 0,984 129 127 109 107 -

150 DB GRADINITA "PRICHINDEL" PUCIOASA 1,220 0,983 129 127 125 123 -

151 CJ SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "TRANSILVANIA" HUEDIN 1,456 1,268 100 127 100 127 -

152 BH GRADINITA "TOLDI" SALONTA 1,365 1,013 125 127 121 123 -

153 BZ SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN GIURESCU" CHIOJDU - 1,021 124 127 125 128 -

154 PH SCOALA GIMNAZIALA "ING. GHEORGHE PANCULESCU" VALENII DE MUNTE

1,144 0,981 129 127 129 127 -

155 HR SCOALA GIMNAZIALA "SF. ANDREI" SARMAS 1,031 1,192 106 126 108 129 -

156 MM GRADINITA NR. 7 SIGHETU MARMATIEI - 1,000 126 126 126 126 -

157 BU GRADINITA "PANSELUTA" BUCURESTI - 0,977 129 126 120 117 -

158 SV SCOALA GIMNAZIALA NR. 10 SUCEAVA 0,886 1,006 125 126 110 111 -

159 BV COLEGIUL "NICOLAE TITULESCU" BRASOV 1,076 1,013 122 126 120 122

160 AB GRADINITA NR. 13 ALBA IULIA 1,044 1,133 111 126 101 114 -

161 BU GRADINITA NR. 256 BUCURESTI - 1,014 124 126 124 126 -

162 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CHIRNOGENI 1,060 0,998 126 126 104 104 -

163 BU GRADINITA "CASTEL" BUCURESTI - 0,972 129 125 126 122 -

164 PH SCOALA GIMNAZIALA PLOIESTIORI BLEJOI 1,033 1,026 122 125 106 109 -

165 IL SCOALA GIMNAZIALA PLATONESTI 1,082 1,078 116 125 92 99 -

166 IF LICEUL TEORETIC "MIHAIL KOGALNICEANU" SNAGOV 0,988 1,087 115 125 94 102 NP

167 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VIRSOLT - 1,115 112 125 112 125 -

168 GL SCOALA GIMNAZIALA "ELENA NEGRI" COSTACHE NEGRI - 1,023 122 125 97 99 -

169 SM SCOALA GIMNAZIALA DOBA 0,914 1,006 124 125 128 129 -

170 PH LICEUL TEHNOLOGIC DE SERVICII "SF. APOSTOL ANDREI" PLOIESTI

0,892 0,974 128 125 128 125

171 PH SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA NR. 2 PLOIESTI - 0,959 130 125 126 121 -

78

172 BC COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" BACAU 1,134 0,981 127 125 124 122 -

173 BC COLEGIUL TEHNIC "ION BORCEA" BUHUSI 1,138 0,988 126 125 122 121 -

174 VN SCOALA GIMNAZIALA RACOASA 0,960 0,965 129 124 109 105 NP

175 PH GRADINITA "CRAI NOU" PLOIESTI 1,055 0,987 126 124 126 124

176 PH LICEUL TEORETIC FILIPESTII DE PADURE 1,047 1,019 122 124 102 104

177 TL GRADINITA "DUMBRAVA MINUNATA" TULCEA - 0,963 129 124 129 124 -

178 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 117 BUCURESTI - 0,986 126 124 122 120 NP

179 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PIETROASA 1,097 1,025 121 124 118 121 -

180 IF LICEUL TEORETIC "IOAN PETRUS" OTOPENI 1,025 1,076 115 124 104 112 -

181 BU SCOALA GIMNAZIALA "MIRCEA SANTIMBREANU" BUCURESTI - 1,039 119 124 106 110 NP

182 DJ LICEUL TEORETIC "INDEPENDENTA" CALAFAT 1,007 1,123 110 123 94 106 -

183 SV SCOALA GIMNAZIALA ULMA 1,091 1,211 102 123 68 82 NP

184 PH SCOALA GIMNAZIALA "IOAN DUHOVNICUL" BANESTI 1,030 1,081 114 123 96 104 NP

185 DB SCOALA GIMNAZIALA "MATEI GR. VLADEANU" CANDESTI-VALE 1,173 1,023 120 123 123 126 -

186 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TAMASEU 0,959 1,010 122 123 122 123 -

187 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROMA - 1,018 121 123 101 103 NP

188 BV SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 "PETER THAL" RASNOV - 0,999 123 123 117 117 -

189 PH SCOALA GIMNAZIALA APOSTOLACHE 1,104 0,973 126 123 106 103 -

190 DB SCOALA GIMNAZIALA "DIACONU CORESI" FIENI 1,144 1,038 118 123 107 111

191 AR SCOALA GIMNAZIALA TIRNOVA 0,974 0,988 124 122 93 92 -

192 IL GRADINITA TANDAREI 0,995 0,948 129 122 108 102 -

193 SB SCOALA GIMNAZIALA "CIRESARII" MEDIAS - 1,062 115 122 115 122 -

194 SJ GRADINITA "ION CREANGA" ZALAU - 0,984 124 122 124 122

195 VN SCOALA GIMNAZIALA "ANGELA GHEORGHIU" ADJUD 0,929 0,945 129 122 108 102 -

196 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 115 BUCURESTI - 1,160 105 122 99 115 -

197 VN SCOALA GIMNAZIALA VIZANTEA RAZASEASCA 1,111 1,041 117 122 105 109 NP

198 NT SCOALA GIMNAZIALA "I. GERVESCU" SAVINESTI - 0,966 126 122 101 98 NP

199 BV GRADINITA NR. 10 "PRIMII PASI" BRASOV 1,032 0,946 129 122 87 82

200 BR GRADINITA NR. 11 BRAILA 1,051 0,944 129 122 114 108 -

201 IS SCOALA GIMNAZIALA "ION GHICA" IASI - 0,944 129 122 123 116 -

202 TM LICEUL TEORETIC "GRIGORE MOISIL" TIMISOARA - 0,964 126 121 122 118 -

203 PH SCOALA GIMNAZIALA "RADU SI SEVERA NOVIAN" ADUNATI 0,881 0,979 124 121 103 101 -

204 BU SCOALA GIMNAZIALA "AVRAM IANCU" BUCURESTI - 0,991 122 121 114 113

205 CJ SCOALA GIMNAZIALA MANASTIRENI 1,261 1,155 105 121 105 121 -

206 BR LICEUL TEORETIC "C-TIN ANGELESCU" IANCA 1,071 1,063 114 121 109 116 -

207 CJ LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 1,107 0,985 123 121 121 119 -

79

208 CT GRADINITA NR. 1 VALU LUI TRAIAN 1,029 1,101 110 121 84 92 NP

209 SJ LICEUL TEHNOLOGIC "OCTAVIAN GOGA" JIBOU 0,951 1,043 116 121 106 111 NP

210 VN GRADINITA NR. 23 FOCSANI 1,073 0,935 129 121 123 115 -

211 CV GRADINITA "HÓFEHÉRKE" SFANTU GHEORGHE 0,706 0,980 123 121 104 102 NP

212 BZ SCOALA GIMNAZIALA "ION CREANGA" BUZAU - 1,067 113 121 101 108 -

213 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 8 CONSTANTA - 1,030 117 121 122 126 -

214 HR SCOALA GIMNAZIALA "FRÁTER GYÖRGY" REMETEA 0,945 1,038 116 120 110 114 -

215 BN SCOALA GIMNAZIALA ROMULI - 0,979 123 120 119 116 -

216 CJ GRADINITA "ARICI POGONICI" GHERLA 0,936 1,055 114 120 105 111 -

217 TM SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 LUGOJ - 1,036 116 120 116 120 -

218 DB LICEUL TEORETIC "I.L. CARAGIALE" MORENI 1,119 1,080 111 120 105 113 -

219 PH GRADINITA NR. 9 CAMPINA 1,051 0,958 125 120 125 120

220 CT SCOALA GIMNAZIALA "GRIGORE MOISIL" NAVODARI 0,983 0,920 130 120 125 115 -

221 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PLOPIS 0,969 1,023 117 120 114 117 -

222 VN SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 STRAOANE 0,960 0,949 126 120 115 109 -

223 BZ SCOALA GIMNAZIALA COLTI 1,079 1,085 110 119 105 114 -

224 BZ SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 RAMNICU SARAT - 0,932 128 119 118 110 NP

225 HR SCOALA GIMNAZIALA "MÓRA FERENC" ODORHEIU SECUIESC 1,016 1,066 112 119 95 101 -

226 AB SCOALA GIMNAZIALA DAIA ROMANA 1,073 1,053 113 119 112 118 -

227 BZ SCOALA GIMNAZIALA GALBINASI 1,006 0,944 126 119 113 107 -

228 AG SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 PIETROSANI 1,024 0,999 119 119 94 94

229 SV GRADINITA "VOINICELUL" FALTICENI 0,991 0,973 122 119 109 106 NP

230 IS GRADINITA NR. 2 PASCANI - 1,005 118 119 118 119 -

231 TM LICEUL TEORETIC "VLAD TEPES" TIMISOARA - 1,012 117 118 90 91 -

232 AG GRADINITA "CASUTA POVESTILOR" PITESTI 0,978 0,910 130 118 130 118

233 BH SCOALA GIMNAZIALA "MISKOLCZY KAROLY" MISCA 0,769 0,986 120 118 120 118 -

234 OT SCOALA GIMNAZIALA "VLAICU VODA" SLATINA 1,019 1,081 109 118 90 97 -

235 SJ GRADINITA "PINOCHIO" ZALAU - 0,997 118 118 119 119 -

236 AG LICEUL TEHNOLOGIC "DINU BRATIANU" STEFANESTI 1,091 0,923 127 117 127 117 -

237 DB SCOALA GIMNAZIALA CREVEDIA 0,924 0,954 123 117 125 119 -

238 BH SCOALA GIMNAZIALA "BALASKO NANDOR" SALACEA 0,961 0,959 122 117 122 117 -

239 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 LUMINA 0,976 0,929 126 117 105 98 -

240 AG SCOALA GIMNAZIALA STEFAN CEL MARE 1,107 1,026 114 117 114 117 -

241 BU GRADINITA NR. 241 "PESTISORUL DE AUR" BUCURESTI - 0,906 129 117 124 112 -

242 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SEIMENI 0,776 1,050 111 117 90 95 NP

243 BC COLEGIUL TEHNIC "DIMITRIE GHIKA" COMANESTI 1,107 1,012 115 116 104 105 -

80

244 AB GRADINITA "PITICOT" CIMPENI 1,079 0,994 117 116 108 107 -

245 BV SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 BRASOV 1,061 1,047 111 116 110 115 -

246 CJ GRADINITA "UNIVERSUL COPIILOR" CLUJ-NAPOCA 1,022 1,011 115 116 116 117 -

247 OT SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 "NICOLAE IORGA" SLATINA - 1,186 98 116 85 101 -

248 GL SCOALA GIMNAZIALA "ANGHEL RUGINA" TECUCI - 0,930 125 116 125 116 -

249 SB SCOALA GIMNAZIALA NR. 21 SIBIU 0,996 1,056 110 116 99 105 -

250 CJ SCOALA GIMNAZIALA CASEIU 1,122 1,016 114 116 113 115 -

251 BU SCOALA GIMNAZIALA "MAICA DOMNULUI" BUCURESTI - 0,897 129 116 128 115 -

252 BC LICEUL TEHNOLOGIC ONESTI 0,454 0,897 129 116 92 83 NP

253 CV SCOALA GIMNAZIALA "KRIZA JÁNOS" AITA MARE - 1,022 113 116 108 110 -

254 BV SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 "GHEORGHE LAZAR" BRASOV 0,962 1,078 107 115 107 115 -

255 BU LICEUL TEORETIC "TUDOR VLADIMIRESCU" BUCURESTI 1,051 1,069 108 115 84 90 -

256 IF SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 MOARA VLASIEI - 0,978 118 115 118 115 -

257 SM SCOALA GIMNAZIALA TASNAD 0,869 0,946 122 115 126 119 -

258 SJ SCOALA GIMNAZIALA "PETRI MOR" NUSFALAU 0,980 0,962 120 115 122 117 -

259 BC SCOALA GIMNAZIALA TISA-SILVESTRI - 1,202 96 115 75 90 NP

260 MM SCOALA GIMNAZIALA "SIMION BARNUTIU" BAIA MARE - 0,975 118 115 122 119 -

261 SM COLEGIUL TEHNIC "ELISA ZAMFIRESCU" SATU MARE 0,970 0,890 129 115 123 109 -

262 HD COLEGIUL TEHNIC "C-TIN BRANCUSI" PETRILA 0,908 0,947 121 115 121 115 -

263 DB SCOALA GIMNAZIALA "SMARANDA DUMITRU ROMAN" VIZURESTI 0,809 0,924 123 114 120 111 -

264 IS LICEUL TEHNOLOGIC "MIHAI BUSUIOC" PASCANI 0,992 0,908 126 114 110 100 NP

265 VN SCOALA GIMNAZIALA "IOAN VODA CEL VITEAZ" SLOBOZIA CIORASTI

1,172 1,132 101 114 112 127 -

266 DB SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 PICIOR DE MUNTE BOBOCI DRAGODANA

1,107 1,001 114 114 116 116 -

267 SM SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI VITEAZUL" MOFTINU MIC 0,511 1,119 102 114 100 112 NP

268 VS GRADINITA "NOROCEL" NEGRESTI 1,234 0,965 118 114 102 98 NP

269 BV LICEUL DE MUZICA "TUDOR CIORTEA" BRASOV 1,236 1,116 102 114 90 100 -

270 OT COLEGIUL TEHNIC "ALEXE MARIN" SLATINA 0,815 0,956 119 114 97 93 -

271 AR LICEUL TEHNOLOGIC SANTANA 0,928 0,978 116 113 114 111 -

272 BT SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE BURAC" VLASINESTI 1,086 0,961 118 113 67 64 NP

273 CJ SCOALA GIMNAZIALA NEGRENI 1,077 1,100 103 113 109 120 NP

274 SV LICEUL TEORETIC "ION LUCA" VATRA DORNEI 1,260 1,110 102 113 108 120 -

275 BC SCOALA GIMNAZIALA SOLONT 1,081 1,038 109 113 111 115 -

276 AB LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL "AL. BORZA" CIUMBRUD - 1,047 108 113 107 112 -

277 CJ SCOALA GIMNAZIALA VAD 1,217 1,118 101 113 97 108 -

278 BC COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE ASACHI" ONESTI 1,033 0,879 128 113 123 108 -

279 CJ SCOALA GIMNAZIALA CHIUIESTI 1,039 1,114 101 112 91 101 -

81

280 SB GRADINITA NR. 22 SIBIU 0,901 0,921 122 112 128 118 -

281 IF LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE BALCESCU" VOLUNTARI 1,190 0,919 122 112 85 78 NP

282 CT GRADINITA NR. 51 CONSTANTA 1,089 0,869 129 112 125 109 -

283 MM SCOALA GIMNAZIALA DUMBRAVITA - 0,911 123 112 123 112 -

284 DB SCOALA GIMNAZIALA VULCANA PANDELE 1,072 1,028 109 112 113 116 -

285 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 UILEACU DE BEIUS 1,137 1,128 99 112 99 112 -

286 CJ SCOALA GIMNAZIALA LUNA 0,902 0,908 123 112 123 112 -

287 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CERNAVODA 0,740 0,865 129 112 110 95 -

288 BT GRADINITA NR. 6 BOTOSANI - 0,864 129 112 127 110 -

289 SB GRADINITA NR. 16 SIBIU 0,712 1,034 108 112 101 104 -

290 HD SCOALA GIMNAZIALA GURASADA 1,295 1,172 95 111 93 109 -

291 TM LICEUL TEHNOLOGIC JIMBOLIA - 1,039 107 111 90 94 NP

292 MM SCOALA GIMNAZIALA "IOAN SLAVICI" TAUTII DE SUS - 0,984 113 111 98 96

293 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CHISLAZ 1,077 1,090 102 111 102 111 -

294 SV GRADINITA "CASUTA PITICILOR" GURA HUMORULUI 0,973 0,866 128 111 121 105 -

295 BC COLEGIUL "GRIGORE ANTIPA" BACAU 1,019 0,859 129 111 125 107 -

296 GL GRADINITA "PRICHINDEL" TECUCI - 0,870 127 111 118 103 -

297 SJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 LOZNA 1,249 1,053 105 111 105 111 -

298 TM SCOALA GIMNAZIALA "DIMITRIE TICHINDEAL" BECICHERECU MIC - 1,073 103 110 89 95 -

299 BU COLEGIUL ECONOMIC "HERMES" BUCURESTI - 0,936 118 110 77 72 NP

300 BU LICEUL TEORETIC BULGAR "HRISTO BOTEV" BUCURESTI - 1,161 95 110 78 91 -

301 CJ SCOALA GIMNAZIALA GEACA 1,125 0,975 113 110 113 110 -

302 AG SCOALA GIMNAZIALA "SANDA MOVILA" ALBOTA - 0,918 120 110 119 109 -

303 CJ SCOALA GIMNAZIALA FRATA 1,105 1,090 101 110 103 112 -

304 MM SCOALA GIMNAZIALA IEUD - 0,966 114 110 114 110 -

305 DB SCOALA GIMNAZIALA BREZOAIA BREZOAELE 0,783 0,850 129 110 129 110 -

306 BZ SCOALA GIMNAZIALA CILIBIA 0,938 0,857 128 110 117 100 -

307 BC COLEGIUL TEHNIC "PETRU PONI" ONESTI - 0,883 124 110 125 110 -

308 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 BUCURESTI - 1,011 109 110 97 98

309 MS COLEGIUL NATIONAL "AL. PAPIU ILARIAN" TARGU MURES 1,054 1,197 92 110 90 108 NP

310 CJ GRADINITA "POIANA CU CASTANI" TURDA 0,975 0,951 115 109 115 109 -

311 CJ GRADINITA "VESELIEI" GHERLA 1,018 0,903 121 109 115 104 -

312 IS SCOALA GIMNAZIALA GASTESTI 1,145 1,010 108 109 108 109 -

313 SV SCOALA GIMNAZIALA POJORATA 1,166 1,100 99 109 84 92 -

314 HD SCOALA GIMNAZIALA "ION DESIDERIU SIRBU" PETRILA 1,015 1,016 107 109 102 104 -

315 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 UNGURENI MUNTENI - 0,876 124 109 123 108 -

82

316 NT LICEUL TEHNOLOGIC "VASILE SAV" ROMAN 0,971 0,987 110 109 97 96 NP

317 AR GRADINITA NR.17 "PALATUL FERMECAT" ARAD 1,093 0,969 112 109 106 103 -

318 CJ SCOALA GIMNAZIALA CATCAU 1,072 0,919 118 108 118 108 -

319 AR SCOALA GIMNAZIALA SINTEA MARE 0,996 1,030 105 108 92 95 -

320 NT SCOALA GIMNAZIALA "DR. EMANUIEL RIGLER" STEFAN CEL MARE 1,091 0,974 111 108 99 96 -

321 BN SCOALA GIMNAZIALA NUSENI - 1,059 102 108 102 108 -

322 BV GRADINITA NR. 11 "CASUTA BUCURIEI" BRASOV 0,875 0,847 128 108 119 101

323 TM GRADINITA NR. 20 TIMISOARA - 0,863 125 108 101 87 -

324 BU GRADINITA "ZANA FLORILOR" BUCURESTI - 1,012 107 108 92 93

325 VL LICEUL "ANTIM IVIREANU" RAMNICU VALCEA - 1,037 104 108 100 104 -

326 PH SCOALA GIMNAZIALA "INV. RADU ION" VADU PARULUI 0,958 0,936 115 108 95 89 -

327 BU GRADINITA "MARTISOR" BUCURESTI - 0,920 117 108 82 75 -

328 NT SCOALA GIMNAZIALA TUPILATI 0,611 0,918 117 107 111 102 -

329 BH SCOALA GIMNAZIALA "JAKO ZSIGMOND" ROSIORI 1,001 0,871 123 107 123 107 -

330 VN COLEGIUL TEHNIC AUTO "TRAIAN VUIA" FOCSANI 0,919 0,876 122 107 112 98 -

331 BV SCOALA GIMNAZIALA TARLUNGENI 0,879 0,863 124 107 101 87 NP

332 TL SCOALA GIMNAZIALA SFANTU GHEORGHE - 1,075 99 106 98 105 -

333 MH LICEUL TEORETIC CUJMIR 1,070 1,095 97 106 103 113 -

334 SM SCOALA GIMNAZIALA DOBRA 1,038 1,077 98 106 108 116 NP

335 VL GRADINITA NR. 1 "CASUTA PITICILOR" HOREZU - 0,967 109 105 89 86 -

336 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 LIESTI - 0,892 118 105 108 96 NP

337 VL GRADINITA NR. 1 CALIMANESTI 1,390 0,974 108 105 86 84 -

338 IS SCOALA GIMNAZIALA "STEFAN CEL MARE" DANCU 0,877 0,883 119 105 93 82 NP

339 HR LICEUL TEHNOLOGIC "VENCZEL JÓZSEF" MIERCUREA CIUC 1,226 0,989 106 105 100 99 -

340 SB SCOALA GIMNAZIALA NR. 4 MEDIAS 0,824 1,015 103 105 102 104 -

341 TM SCOALA GIMNAZIALA COSTEIU - 0,955 109 104 93 89 NP

342 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 FRUMUSITA - 0,937 111 104 91 85 -

343 CS SCOALA GIMNAZIALA ZAVOI - 1,182 88 104 91 108 -

344 NT LICEUL CU PROGRAM SPORTIV PIATRA-NEAMT 1,036 0,936 111 104 111 104 -

345 SB GRADINITA NR. 18 SIBIU 0,983 1,040 100 104 90 94 NP

346 HD SCOALA PRIMARA MARTINESTI 1,138 1,150 90 104 92 106 -

347 BH GRADINITA NR. 1 BEIUS 0,950 0,867 119 103 122 106 -

348 CJ LICEUL DE ARTE VIZUALE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 0,842 0,805 128 103 129 104 -

349 IS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 HOLBOCA 1,047 0,912 113 103 113 103 -

350 MH SCOALA GIMNAZIALA "PAMFIL SEICARU" ORSOVA 1,149 1,128 91 103 84 95 -

351 GJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 POLOVRAGI 1,012 0,930 110 102 97 90 -

83

352 SM SCOALA GIMNAZIALA TARSOLT 1,319 1,065 96 102 102 109 NP

353 BC COLEGIUL SPORTIV "NADIA COMANECI" ONESTI 0,704 0,802 127 102 118 95 -

354 IS SCOALA GIMNAZIALA "GARABET IBRAILEANU" TARGU FRUMOS 1,055 0,932 109 102 108 101 -

355 BZ GRADINITA "MUGURASII" RAMNICU SARAT 1,016 0,784 129 101 129 101 -

356 BT LICEUL TEHNOLOGIC "PETRU RARES" BOTOSANI - 0,808 125 101 112 91 NP

357 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SANIOB 1,046 0,943 107 101 101 95 -

358 AB SCOALA GIMNAZIALA GIRBOVA - 1,134 89 101 86 98 -

359 TM COLEGIUL TEHNIC "VALERIU BRANISTE" LUGOJ - 0,840 120 101 103 86 -

360 MS SCOALA GIMNAZIALA BAGACIU - 1,019 98 100 86 88 NP

361 CJ SCOALA GIMNAZIALA MINTIU-GHERLII 1,034 1,000 100 100 100 100 -

362 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TIBUCANI 1,024 1,008 99 100 104 105 -

363 AR SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI VELICIU" SEPREUS 0,987 0,941 106 100 104 98 -

364 TM SCOALA GIMNAZIALA COMLOSU MARE - 0,906 110 100 97 88 -

365 SB SCOALA GIMNAZIALA AXENTE SEVER - 0,851 117 100 105 89

366 HR SCOALA GIMNAZIALA "ANDREI SAGUNA" TOPLITA 0,925 0,973 102 99 95 92 -

367 VL SCOALA GIMNAZIALA PERISANI - 1,067 93 99 81 86 -

368 HR SCOALA GIMNAZIALA "ELEKES VENCEL" SUSENI 0,876 0,927 107 99 100 93 -

369 SM SCOALA GIMNAZIALA VAMA 1,019 0,982 101 99 111 109 -

370 BZ SCOALA GIMNAZIALA FLORICA - 1,114 89 99 97 108 -

371 PH GRADINITA "DUMBRAVA MINUNATA" PLOIESTI 0,872 0,774 128 99 128 99

372 TL SCOALA GIMNAZIALA TURCOAIA 0,995 0,892 111 99 93 83 -

373 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BALASESTI - 0,924 107 99 110 102 -

374 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 FUNDENI 0,855 0,967 102 99 67 65

375 DB LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE CIORANESCU" TARGOVISTE 0,498 0,936 105 98 87 81 NP

376 PH LICEUL TEHNOLOGIC "ANGHEL SALIGNY" PLOIESTI 0,962 0,750 131 98 127 95

377 AB SCOALA GIMNAZIALA SUGAG 1,083 1,184 83 98 90 107 NP

378 SM SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 NEGRESTI OAS 0,990 0,935 105 98 105 98 -

379 HD SCOALA GIMNAZIALA RAU DE MORI 0,979 0,832 118 98 102 85 NP

380 BC LICEUL TEHNOLOGIC "PETRU RARES" BACAU 0,919 0,942 104 98 104 98 -

381 AG GRADINITA "ALBA CA ZAPADA" PITESTI - 0,752 130 98 130 98

382 BN LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL BECLEAN 0,842 0,819 119 98 100 82 NP

383 BU GRADINITA NR. 218 BUCURESTI - 0,885 110 97 107 95 NP

384 SB SCOALA GIMNAZIALA ATEL - 0,926 105 97 96 89 NP

385 MM LICEUL TEHNOLOGIC FORESTIER SIGHETU MARMATIEI - 0,875 111 97 107 94 NP

386 GL GRADINITA NR. 14 TECUCI - 0,896 108 97 108 97 NP

387 IL SCOALA GIMNAZIALA MUNTENI-BUZAU 1,020 0,780 124 97 105 82 -

84

388 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GURBANESTI 1,052 1,027 94 97 85 87 NP

389 IS SCOALA GIMNAZIALA "VASILE ALECSANDRI" MIRCESTI 1,054 0,982 98 96 98 96 -

390 AR SCOALA GIMNAZIALA "ADAM MULLER GUTTENBRUN" ZABRANI 1,036 0,857 112 96 95 81 -

391 MM SCOALA GIMNAZIALA BAIA SPRIE - 1,051 91 96 102 107 -

392 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BALENI - 0,852 112 95 112 95 -

393 CV LICEUL TEHNOLOGIC "KÓS KÁROLY" SFANTU GHEORGHE 0,916 0,881 108 95 89 78 -

394 BV SCOALA GIMNAZIALA VULCAN 0,940 0,876 108 95 108 95 -

395 MM SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI EMINESCU" SALISTEA DE SUS - 1,029 92 95 92 95 -

396 AR GRADINITA "PITICOT" ARAD 1,057 0,802 118 95 110 88 -

397 CL SCOALA GIMNAZIALA "FLORENTA ALBU" VILCELELE 1,255 1,017 93 95 86 87 -

398 VL SCOALA GIMNAZIALA COLONIE RAMNICU VALCEA - 1,194 79 94 81 97 -

399 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GALBINASI 0,962 0,920 102 94 70 64 NP

400 CJ SCOALA GIMNAZIALA GARBAU 0,929 0,883 106 94 109 96 NP

401 CV SCOALA GIMNAZIALA "LÁSZLÓ LUKÁCS" ILIENI 0,994 0,850 111 94 71 60 NP

402 TM SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 TIMISOARA - 0,835 112 94 111 93 -

403 AR LICEUL TEORETIC PANCOTA 1,081 1,039 90 93 82 85 -

404 TM GRADINITA NR. 53 TIMISOARA - 0,771 121 93 113 87 -

405 IS SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN TEODORESCU" RAZBOIENI 1,043 0,913 102 93 97 89 NP

406 GL SCOALA GIMNAZIALA SPECIALA "C-TIN PAUNESCU" TECUCI - 0,784 118 93 107 84 -

407 SB SCOALA GIMNAZIALA BRATEIU - 1,025 91 93 99 102 -

408 VL SCOALA GIMNAZIALA ORLESTI - 1,075 86 92 79 85 -

409 MM SCOALA GIMNAZIALA NR. 4 POIENILE DE SUB MUNTE - 1,049 88 92 88 92 -

410 GJ GRADINITA ROVINARI 0,962 1,025 90 92 67 69 -

411 HR GRADINITA NR. 15 "ESZTERLANC" ODORHEIU SECUIESC 0,971 0,766 120 92 101 77 -

412 BC SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 DARMANESTI - 0,847 108 92 104 88 NP

413 BH SCOALA GIMNAZIALA "PUIU SEVER" INEU 0,993 0,775 118 91 104 81 -

414 CT SCOALA GIMNAZIALA NR. 5 "NICOLAE IORGA" CONSTANTA 0,615 0,748 122 91 116 87 -

415 SM SCOALA GIMNAZIALA CALINESTI OAS 1,064 0,787 116 91 106 83 NP

416 MM LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL "ALEXIU BERINDE" SEINI 0,975 0,815 112 91 114 93 NP

417 TM GRADINITA NR. 38 TIMISOARA - 0,712 128 91 117 83 -

418 BN SCOALA GIMNAZIALA "LIVIU REBREANU" CHIUZA 1,181 1,059 86 91 87 92 -

419 DJ GRADINITA "PINOCCHIO" CRAIOVA 0,978 0,791 115 91 94 74 -

420 MM SCOALA GIMNAZIALA BUDESTI 1,174 0,967 94 91 94 91 -

421 CJ GRADINITA "CASUTA PITICILOR" TURDA 0,862 0,936 97 91 94 88 -

422 MS SCOALA GIMNAZIALA CUCI - 1,181 76 90 76 90 NP

423 BU LICEUL TEHNOLOGIC "DIMITRIE GUSTI" BUCURESTI - 0,756 119 90 97 73 NP

85

424 BZ SCOALA GIMNAZIALA COSTESTI - 1,007 89 90 111 112 -

425 NT SCOALA GIMNAZIALA TRIFESTI 0,931 0,941 95 89 95 89 -

426 TM SCOALA GIMNAZIALA DAROVA - 0,832 107 89 96 80 -

427 IS SCOALA GIMNAZIALA COSTULENI 0,883 0,863 103 89 93 80 NP

428 MS SCOALA GIMNAZIALA "VASILE POP" GREBENISU DE CAMPIE 1,044 0,901 98 88 95 86 -

429 OT LICEUL TEORETIC "TUDOR VLADIMIRESCU" DRAGANESTI-OLT 0,581 1,125 78 88 89 100 -

430 CS SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE GUGA" RACASDIA 1,223 0,923 95 88 93 86 -

431 OT SCOALA GIMNAZIALA VISINA NOUA 0,987 1,068 82 88 67 72 -

432 DJ GRADINITA "PITICOT" CRAIOVA 0,811 0,930 94 87 94 87 -

433 AB SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 SEBES 1,038 0,871 100 87 94 82 -

434 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 126 BUCURESTI - 0,792 110 87 73 58 -

435 CS SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI PEIA" RESITA - 0,945 92 87 82 77 -

436 HR SCOALA GIMNAZIALA "BETHLEN GÁBOR" LAZAREA 0,986 0,868 100 87 93 81 -

437 AB SCOALA GIMNAZIALA SASCIORI - 0,719 120 86 92 66 NP

438 MH GRADINITA NR. 22 "SAMARITEANUL" DROBETA-TURNU SEVERIN 0,715 0,898 96 86 90 81 -

439 BN SCOALA GIMNAZIALA "VASILE GRIGORE BORGOVAN" CORVINESTI

0,972 0,873 98 86 88 77 -

440 SB SCOALA GIMNAZIALA "IOAN MORARU" DIRLOS 0,780 0,916 93 85 94 86 -

441 SM GRADINITA NR. 1 TASNAD 1,132 0,719 118 85 118 85 -

442 OT SCOALA GIMNAZIALA PERIETI 1,107 1,060 80 85 78 83 -

443 IL SCOALA GIMNAZIALA SINESTI 1,056 1,072 79 85 78 84 NP

444 BZ SCOALA GIMNAZIALA COCHIRLEANCA 0,944 0,950 89 85 101 96 -

445 MS SCOALA GIMNAZIALA "ION CHINEZU" SANTANA DE MURES - 0,694 123 85 91 63 -

446 MH COLEGIUL TEHNIC "LORIN SALAGEAN" DROBETA-TURNU SEVERIN

0,801 0,808 104 84 111 90 -

447 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SABARENI 0,957 0,962 87 84 82 79 NP

448 VS LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAE IORGA" NEGRESTI 1,076 0,852 98 84 78 66 NP

449 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ZANESTI 1,016 0,970 86 83 86 83 -

450 OT LICEUL TEORETIC "ION GHEORGHE ROSCA" OSICA DE SUS 0,984 0,989 84 83 77 76 NP

451 BV SCOALA GIMNAZIALA VAMA BUZAULUI 1,017 0,753 110 83 85 64 NP

452 CV SCOALA GIMNAZIALA "GÖDRI FERENC" SFANTU GHEORGHE 0,679 0,774 106 82 75 58 NP

453 BU COLEGIUL TEHNIC "MIHAI BRAVU" BUCURESTI - 0,719 114 82 100 72 NP

454 CS SCOALA GIMNAZIALA IABLANITA 1,091 1,167 70 82 102 119 -

455 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VACULESTI 1,077 1,077 76 82 76 82 -

456 GJ LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI 0,886 1,070 76 81 76 81 -

457 BR LICEUL TEHNOLOGIC "GRIGORE MOISIL" BRAILA 0,283 0,765 106 81 105 80 -

458 OT LICEUL "STEFAN DIACONESCU" POTCOAVA 1,043 1,080 75 81 79 85 -

459 TM SCOALA GIMNAZIALA BALINT - 0,928 87 81 81 75 -

86

460 TM GRADINITA NR. 14 TIMISOARA - 0,719 112 81 107 77 -

461 TM SCOALA GIMNAZIALA BARNA - 1,098 73 80 81 89 NP

462 AR SCOALA GIMNAZIALA "TEODOR PACATEAN" USUSAU 0,751 1,029 78 80 85 87 -

463 CS GRADINITA NR. 4 "RIKI PRIKI" RESITA 0,870 0,955 84 80 110 105 -

464 CS SCOALA GIMNAZIALA SOPOTU NOU 1,169 0,986 81 80 99 98 -

465 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 STAUCENI 0,975 0,958 83 80 68 65 NP

466 PH SCOALA GIMNAZIALA "RADU STANIAN" PLOIESTI 0,711 0,679 116 79 116 79 -

467 TL SCOALA GIMNAZIALA OSTROV 0,935 0,974 80 78 87 85 -

468 GJ SCOALA GIMNAZIALA CRUSET 1,058 1,052 74 78 72 76 -

469 VL SCOALA GIMNAZIALA "ION C C-TINESCU" ROESTI 1,308 1,232 63 78 78 96 -

470 CS SCOALA GIMNAZIALA "TRANDAFIR TAMAS" MARGA - 1,019 76 77 86 88 -

471 VL SCOALA GIMNAZIALA PIETRARI 1,134 1,071 72 77 79 85 -

472 CV SCOALA GIMNAZIALA "BÖLÖNI FARKAS SÁNDOR" BELIN 0,412 0,662 116 77 89 59 NP

473 GR LICEUL TEHNOLOGIC "ION BARBU" GIURGIU 0,723 0,921 83 76 92 85 -

474 CJ SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 0,449 0,657 116 76 115 76 -

475 AG GRADINITA "CASTELUL FERMECAT" PITESTI 0,797 0,589 129 76 129 76 -

476 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VORNICENI 1,030 0,801 94 75 92 74 -

477 TM LICEUL TEORETIC "SF. KIRIL SI METODII" DUDESTII VECHI - 1,016 74 75 70 71 -

478 HD LICEUL TEORETIC GHELARI 0,833 0,924 81 75 81 75 -

479 AG SCOALA GIMNAZIALA BROSTENI-ANINOASA 0,957 0,647 115 74 116 75 -

480 BC SCOALA GIMNAZIALA PARJOL 0,992 1,047 71 74 98 103 NP

481 DJ SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN GEROTA" CALAFAT 0,536 0,831 89 74 97 81 -

482 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CALUGARENI 1,059 0,997 74 74 77 77 -

483 OT SCOALA GIMNAZIALA TESLUI 1,152 1,207 61 74 61 74 -

484 BU GRADINITA NR. 53 BUCURESTI - 0,636 114 73 121 77 -

485 IL SCOALA GIMNAZIALA ADANCATA 0,890 0,903 80 72 85 77 -

486 DJ GRADINITA "PHOENIX" CRAIOVA 0,980 0,739 97 72 81 60 -

487 DJ SCOALA GIMNAZIALA ROBANESTII DE JOS 1,096 1,102 65 72 85 94 -

488 MH SCOALA GIMNAZIALA "PETRU DUMITRIU" ORSOVA 0,902 1,005 71 71 77 77 -

489 GJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "GHEORGHE TATARASCU" TARGU JIU 1,078 1,050 67 70 68 71 -

490 BV SCOALA GIMNAZIALA VISTEA DE JOS 1,113 0,711 99 70 83 59 NP

491 IS SCOALA GIMNAZIALA GRAJDURI 0,871 0,689 102 70 91 63 NP

492 BV LICEUL TEHNOLOGIC "MALAXA" ZARNESTI 0,696 0,644 109 70 89 57 NP

493 PH SCOALA GIMNAZIALA BABA ANA 0,958 0,867 81 70 86 75

494 OT GRADINITA NR. 4 SLATINA 1,093 1,132 62 70 61 69 -

495 CS COLEGIUL NATIONAL "C-TIN DIACONOVICI LOGA" CARANSEBES 0,970 1,023 68 70 110 113 -

87

496 CS SCOALA GIMNAZIALA TOPLET 1,049 1,122 62 70 95 107 -

497 OT SCOALA GIMNAZIALA VULTURESTI 1,033 1,041 66 69 43 45 -

498 GJ COLEGIUL NATIONAL "TUDOR ARGHEZI" TARGU CARBUNESTI 0,988 1,163 59 69 57 66 -

499 SB SCOALA GIMNAZIALA BAZNA 0,707 0,856 80 68 80 68 -

500 VL SCOALA GIMNAZIALA TEPESTI TETOIU - 1,104 62 68 71 78 -

501 DJ SCOALA GIMNAZIALA PREDESTI 0,990 1,015 67 68 80 81 -

502 MS SCOALA GIMNAZIALA "SF. NICOLAE" LASLAU MARE - 0,919 74 68 71 65 NP

503 OT SCOALA GIMNAZIALA MORUNGLAV - 1,021 66 67 43 44 -

504 SB LICEUL TEHNOLOGIC "HENRI COANDA" SIBIU - 0,634 106 67 106 67 -

505 CS SCOALA GIMNAZIALA "TRANDAFIR COCIRLA" TURNU RUIENI 0,843 0,928 72 67 87 81 NP

506 BC SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 SANDULENI 0,973 0,938 71 67 80 75 -

507 DB SCOALA GIMNAZIALA "SPIRU HARET" BRANISTEA 1,074 0,512 128 66 124 64 -

508 IF SCOALA GIMNAZIALA "MIHAI EMINESCU" GHERMANESTI 1,171 1,014 64 65 73 74 NP

509 OT SCOALA GIMNAZIALA STOENESTI 1,056 0,898 72 65 61 55 -

510 DJ SCOALA GIMNAZIALA "OPSICHIE CAZACU" SEACA DE PADURE 1,125 1,001 64 64 81 81 -

511 TM SCOALA GIMNAZIALA CHECEA - 0,652 98 64 96 63 -

512 MH SCOALA GIMNAZIALA SALCIA 1,169 1,166 54 63 76 89 -

513 OT SCOALA GIMNAZIALA DOBROTEASA 1,006 1,004 62 62 69 69 -

514 TM SCOALA GIMNAZIALA "ING. ANGHEL SALIGNY" BANLOC 0,902 0,654 94 61 93 61 -

515 DJ SCOALA GIMNAZIALA TALPAS 1,258 1,032 59 61 65 67 -

516 DJ LICEUL TEORETIC "GHEORGHE VASILICHI" CETATE 0,886 1,089 55 60 58 63 -

517 MS SCOALA GIMNAZIALA BICHIS - 0,915 65 59 69 63 NP

518 IL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TANDAREI 0,092 0,720 80 58 81 58

519 MM SCOALA GIMNAZIALA COROIENI - 0,722 79 57 78 56 -

520 DJ SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BAILESTI 1,053 0,704 80 56 82 58 -

521 GJ SCOALA GIMNAZIALA "CORNELIUS RADU" DANCIULESTI 0,731 0,962 58 56 78 75 -

522 CS LICEUL TEHNOLOGIC "DACIA" CARANSEBES 1,069 1,052 53 56 104 109 -

523 OT SCOALA GIMNAZIALA CIRLOGANI 1,006 0,990 56 55 59 58 -

524 DJ SCOALA GIMNAZIALA "AMZA PELLEA" BAILESTI 0,412 0,673 82 55 98 66 -

525 GJ SCOALA GIMNAZIALA BUMBESTI-PITIC 1,136 1,178 46 54 52 61 -

526 DJ SCOALA GIMNAZIALA SILISTEA CRUCII - 0,998 54 54 53 53 -

527 TM SCOALA PRIMARA BARA - 0,579 93 54 90 52 NP

528 MH SCOALA GIMNAZIALA PRISTOL 1,305 1,072 50 54 58 62 NP

529 OT GRADINITA NR. 1 SLATINA 0,949 0,743 68 51 82 61 -

530 NT COLEGIUL NATIONAL "PETRU RARES" PIATRA-NEAMT 0,967 0,342 146 50 126 43 -

531 OT SCOALA GIMNAZIALA GRADINARI 1,396 0,852 58 49 56 48 -

88

532 DJ SCOALA GIMNAZIALA "STEFAN ISPAS" MAGLAVIT 0,833 0,927 53 49 64 59 NP

533 DJ SCOALA GIMNAZIALA RADOVAN 1,069 0,532 90 48 90 48 -

534 NT SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX "VENIAMIN COSTACHI" MANASTIREA

1,332 0,342 133 45 123 42 -

535 MM LICEUL TEORETIC "PETRU RARES" TARGU LAPUS - 0,342 132 45 123 42 NP

536 BC COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRI" TARGU OCNA 1,131 0,342 129 44 113 39 -

537 BC COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" ONESTI 1,134 0,342 129 44 122 42 -

538 BR GRADINITA NR. 39 BRAILA 1,125 0,342 129 44 119 41 -

539 MS GRADINITA NR. 6 TARGU MURES - 0,342 129 44 120 41 -

540 MH SCOALA GIMNAZIALA GRUIA 0,253 0,802 55 44 54 43 -

541 HD SCOALA GIMNAZIALA "DOMINIC STANCA" ORASTIE 0,826 0,342 128 44 110 38 -

542 BU GRADINITA NR. 47 BUCURESTI - 0,342 128 44 94 32 NP

543 MH SCOALA PRIMARA PADINA MARE 0,821 0,966 45 43 45 43 NP

544 BU COLEGIUL GERMAN "GOETHE" BUCURESTI - 0,342 127 43 127 43 -

545 BU GRADINITA NR. 135 BUCURESTI - 0,342 127 43 107 37 -

546 BU GRADINITA NR. 240 BUCURESTI - 0,342 127 43 121 41 -

547 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 UNIREA - 0,342 126 43 111 38 -

548 HR GRADINITA NR. 16 "MICIMACKO" MIERCUREA CIUC 1,006 0,342 126 43 100 34 -

549 BU GRADINITA "INSIR„TE MARGARITE" BUCURESTI - 0,342 125 43 128 44 -

550 HR LICEUL TEORETIC "SALAMON ERNŐ" GHEORGHENI 1,283 0,342 125 43 100 34 -

551 BR SCOALA GIMNAZIALA SUTESTI 0,841 0,342 125 43 104 36 NP

552 BU SCOALA GIMNAZIALA "MARIA ROSETTI" BUCURESTI - 0,342 124 42 102 35 -

553 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 JEGALIA 1,085 0,342 124 42 96 33 NP

554 BC SCOALA GIMNAZIALA "COSTACHI S CIOCAN" COMANESTI 0,590 0,342 123 42 114 39 -

555 CL LICEUL "DANUBIUS" CALARASI 0,838 0,342 123 42 112 38 -

556 IS GRADINITA "CUV. PARASCHEVA" IASI - 0,342 123 42 128 44 -

557 BC LICEUL TEORETIC "SPIRU HARET" MOINESTI - 0,342 121 41 118 40 -

558 CT GRADINITA "PRICHINDEL" HARSOVA 1,070 0,342 121 41 98 34 -

559 BR SCOALA GIMNAZIALA RACOVITA 1,012 0,342 120 41 115 39 -

560 MM GRADINITA NR. 30 BAIA MARE - 0,342 120 41 120 41 -

561 PH SCOALA GIMNAZIALA "SF. IMPARATI" BALTA DOAMNEI 1,210 0,342 120 41 102 35 -

562 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 197 BUCURESTI - 0,342 120 41 91 31 NP

563 AR LICEUL TEHNOLOGIC "FRANCISC NEUMAN" ARAD 0,828 0,342 119 41 106 36 -

564 BC COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" BACAU 0,816 0,342 119 41 118 40 -

565 CT GRADINITA NR. 7 MANGALIA 0,920 0,342 119 41 78 27 NP

566 PH GRADINITA NR. 35 PLOIESTI 0,800 0,342 119 41 119 41

567 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 172 "SF. ANDREI" BUCURESTI - 0,342 118 40 108 37 NP

89

568 BC SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE BALCESCU" NICOLAE BALCESCU 0,975 0,342 118 40 95 32 NP

569 BU SCOALA GIMNAZIALA "I. HELIADE RADULESCU" BUCURESTI - 0,342 116 40 94 32

570 MS SCOALA GIMNAZIALA "SERAFIM DUICU" TARGU MURES - 0,342 117 40 112 38 -

571 BN SCOALA GIMNAZIALA "TIBERIU MORARIU" SALVA - 0,342 115 39 109 37 -

572 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 23 "SF. SILVESTRU" BUCURESTI - 0,342 115 39 115 39 -

573 MS SCOALA GIMNAZIALA VOIVODENI - 0,342 111 38 95 32 -

574 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 VALEA ROSIE 0,933 0,342 111 38 96 33 NP

575 BU SCOALA GIMNAZIALA NR. 130 "LUCEAFARUL" BUCURESTI 1,147 0,342 110 38 100 34 NP

576 BU GRADINITA NR. 41 BUCURESTI - 0,342 109 37 95 32 -

577 CT GRADINITA "NEGHINITA" CONSTANTA - 0,342 108 37 111 38 -

578 VL SCOALA GIMNAZIALA "IOAN GHEORGHE DUCA" RAMNICU VALCEA - 0,342 108 37 86 29 -

579 IS GRADINITA NR. 18 IASI - 0,342 107 37 107 37 -

580 MM SCOALA GIMNAZIALA "I.L.CARAGIALE" BAIA MARE - 0,342 105 36 113 39 NP

581 BU LICEUL "DIMITRIE PACIUREA" BUCURESTI - 0,342 104 36 97 33 -

582 BU LICEUL TEORETIC "GEORGE CALINESCU" BUCURESTI 0,928 0,342 104 36 86 29 -

583 TM LICEUL TEORETIC "DOSITEI OBRADOVICI" TIMISOARA - 0,342 104 36 100 34 -

584 MH SCOALA GIMNAZIALA VINJULET 1,035 0,598 58 35 67 40 -

585 MS LICEUL TEHNOLOGIC "DOMOKOS KAZMER" SOVATA - 0,342 101 35 76 26 NP

586 BU COLEGIUL NATIONAL DE ARTE "DINU LIPATTI" BUCURESTI - 0,342 100 34 88 30 -

587 BU SCOALA GIMNAZIALA "HERASTRAU" BUCURESTI - 0,342 100 34 90 31 -

588 BU GRADINITA "PITICOT" BUCURESTI - 0,342 99 34 82 28 -

589 BU GRADINITA "SCUFITA ROSIE" BUCURESTI - 0,342 98 34 100 34 -

590 CS GRADINITA "FLOARE DE COLT" BAILE HERCULANE 0,951 0,342 98 34 107 37 -

591 BH SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BUTANI 1,198 0,342 97 33 85 29 NP

592 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 COSOBA 1,173 0,342 95 32 85 29 NP

593 BV SCOALA GIMNAZIALA SINCA VECHE - 0,342 93 32 89 30 NP

594 CJ SCOALA GIMNAZIALA "TRAIAN DARJAN" CLUJ-NAPOCA 0,814 0,342 92 31 92 31 -

595 IS SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN PALADE" TOTOESTI 0,966 0,342 92 31 89 30 NP

596 GJ SCOALA GIMNAZIALA MUSETESTI - 0,342 90 31 90 31 -

597 MS SCOALA GIMNAZIALA SEULIA DE MURES - 0,342 87 30 71 24 NP

598 GL SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE BALCESCU" TECUCI - 0,342 85 29 95 32 -

599 TM GRADINITA NR. 2 TIMISOARA - 0,342 85 29 94 32 -

600 AB SCOALA GIMNAZIALA OHABA 1,070 0,342 84 29 80 27 NP

601 VL SCOALA GIMNAZIALA SLATIOARA - 0,342 78 27 75 26 -

602 BU LICEUL DE COREGRAFIE "FLORIA CAPSALI" BUCURESTI - 0,342 75 26 79 27 -

603 AR SCOALA GIMNAZIALA "ILARION FELEA" ARAD 0,294 0,319 79 25 79 25 -

90

604 IF GRADINITA NR. 2 JILAVA - 0,342 72 25 60 21 NP

605 DJ SCOALA GIMNAZIALA SADOVA 0,728 0,342 67 23 85 29 -

606 DJ SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE CARAS" CIUPERCENII NOI 1,036 0,342 63 22 73 25 -

607 MS SCOALA GIMNAZIALA "SF. PETRU" SANPETRU DE CAMPIE - 0,342 62 21 54 18 NP

608 VL SCOALA GIMNAZIALA DAESTI POPESTI - 0,342 61 21 62 21 -

609 DJ LICEUL TEORETIC BECHET 0,736 0,342 57 19 73 25 -

610 DJ LICEUL TEHNOLOGIC "HORIA VINTILA" SEGARCEA 0,331 0,342 48 16 43 15 -

611 GJ SCOALA GIMNAZIALA COROBAI DRAGOTESTI 0,937 0,342 48 16 52 18 -

Anexa 2 - Unităţi evaluate extern, cu cerințele minime de calitate neîndeplinite Notă: NP = unitate care nu îndeplinit cerințele minime, stabilite prin standardele în vigoare (la EC)

Nr. Crt.

JUDEŢ –DENUMIRE UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Indice eficienţă Evaluare curentă (EC) Evaluare pilot (EP)

2012 2014 Punctaj

total Punctaj

final Obs.

Punctaj total

Punctaj final

1 AB SCOALA GIMNAZIALA "IOSIF PERVAIN" CUGIR - 0,342 99 34 NP 83 28

2 AB SCOALA GIMNAZIALA CALNIC 0,927 1,083 106 115 NP 98 106

3 AB SCOALA GIMNAZIALA SPRING 1,167 1,120 77 86 NP 65 73

4 AR SCOALA GIMNAZIALA TAUT 0,916 1,109 67 74 NP 69 77

5 BC SCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL ANDREI" BUHUSI - 0,910 72 66 NP 67 61

6 BC SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ORBENI 0,810 0,923 99 91 NP 82 76

7 BC SCOALA GIMNAZIALA "GHEORGHE AVRAMESCU" PRAJESTI 0,986 0,342 88 30 NP 69 24

8 BN GRADINITA NR. 2 BISTRITA 0,747 0,727 111 81 NP 105 76

9 BN SCOALA GIMNAZIALA "GAVRIL ISTRATE" NEPOS - 0,991 107 106 NP 103 102

10 BN SCOALA GIMNAZIALA "IULIU PRODAN" CHIOCHIS 0,948 1,049 73 77 NP 69 72

11 BT SCOALA GIMNAZIALA "TIBERIU CRUDU" TUDORA 0,910 0,868 86 75 NP 71 62

12 BT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ROMANESTI 1,010 0,342 79 27 NP 78 27

13 BU GRADINITA NR. 244 BUCURESTI - 0,546 98 54 NP 88 48

14 BU GRADINITA NR. 268 BUCURESTI - 0,939 103 97 NP 100 94

15 BU GRADINITA NR. 283 BUCURESTI - 1,100 115 127 NP 95 105

16 BU GRADINITA NR. 35 BUCURESTI 0,893 0,342 89 30 NP 90 31

17 BU GRADINITA NR. 43 BUCURESTI - 0,342 72 25 NP 75 26

18 BU GRADINITA NR. 7 BUCURESTI - 1,062 125 133 NP 99 105

91

19 BU GRADINITA NR. 97 BUCURESTI - 0,849 125 106 NP 116 98

20 BV GRADINITA NR. 1 PREDEAL - 0,984 47 46 NP 58 57

21 BZ SCOALA GIMNAZIALA COZIENI - 0,938 110 103 NP 112 105

22 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ILEANA 0,889 0,685 85 58 NP 77 53

23 CL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 NICOLAE BALCESCU 0,885 1,213 91 110 NP 83 101

24 CV SCOALA GIMNAZIALA "KONSZA SAMU" BATANII MARI 0,898 0,948 82 78 NP 87 82

25 CV SCOALA GIMNAZIALA "TURÓCZI MÓZES" TARGU SECUIESC 0,784 1,166 111 129 NP 92 107

26 DJ SCOALA GIMNAZIALA SCAESTI 0,832 0,342 30 10 NP 30 10

27 GL GRADINITA "VIOLETA" PECHEA 1,169 1,046 66 69 NP 75 78

28 GL SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ADAM DRAGUSENI - 0,342 47 16 NP 56 19

29 GR SCOALA GIMNAZIALA "AUREL SOLACOLU" OGREZENI 1,144 0,342 66 23 NP 60 21

30 GR SCOALA GIMNAZIALA "NICOLAE LAHOVARI" TRESTIENI 1,010 0,980 85 83 NP 73 72

31 GR SCOALA GIMNAZIALA "STOLNICUL C-TIN CANTACUZINO" ISVOARELE 1,132 0,342 50 17 NP 46 16

32 GR SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 POENARI 1,147 1,235 74 91 NP 73 90

33 HD SCOALA PRIMARA LELESE 0,780 1,082 43 47 NP 55 59

34 IF GRADINITA "RITA GARGARITA" BRANESTI 0,991 1,089 124 135 NP 96 105

35 IF GRADINITA NR. 1 DOBROESTI - 1,018 71 72 NP 85 87

36 IF GRADINITA NR. 1 PANTELIMON - 0,929 117 109 NP 104 97

37 IF GRADINITA NR. 1 VOLUNTARI 1,158 0,814 94 77 NP 75 61

38 IF LICEUL TEORETIC "TRAIAN LALESCU" BRANESTI 0,880 0,994 112 111 NP 83 83

39 IF SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TUNARI 0,980 0,342 49 17 NP 43 15

40 IF SCOALA GIMNAZIALA NR. 2 VOLUNTARI 1,037 1,013 94 95 NP 83 84

41 IL SCOALA GIMNAZIALA MALU - 1,030 53 55 NP 64 66

42 IS SCOALA GIMNAZIALA "C-TIN ERBICEANU" ERBICENI 1,006 0,616 92 57 NP 76 47

43 IS SCOALA GIMNAZIALA "ION HAULICA" IPATELE 0,934 0,924 69 64 NP 69 64

44 IS SCOALA GIMNAZIALA "PETRU PONI" CUCUTENI 1,156 0,920 101 93 NP 86 79

45 IS SCOALA GIMNAZIALA "STEFAN CEL MARE SI SFANT" DOBROVAT 1,108 0,894 82 73 NP 80 72

46 IS SCOALA GIMNAZIALA LITENI 1,066 1,209 45 54 NP 45 54

47 MH SCOALA GIMNAZIALA OPRISOR 0,940 0,936 44 41 NP 41 38

48 NT COLEGIUL NATIONAL "STEFAN CEL MARE" TARGU NEAMT 1,241 1,120 95 106 NP 82 92

49 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RAUCESTI 1,095 1,106 114 126 NP 59 65

50 NT SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RAZBOIENI 1,123 0,342 68 23 NP 51 17

92

51 NT SCOALA GIMNAZIALA STANITA 1,187 0,987 66 65 NP 28 28

52 PH SCOALA GIMNAZIALA "RADU TUDORAN" BLEJOI 0,980 1,026 109 112 NP 81 83

53 SB SCOALA GIMNAZIALA BIERTAN - 0,558 71 40 NP 71 40

54 SM SCOALA GIMNAZIALA NR. 3 NEGRESTI OAS 0,996 1,010 93 94 NP 93 94

55 SV GRADINITA SPECIALA FALTICENI 0,779 1,628 121 197 NP 97 158

56 SV LICEUL TEHNOLOGIC "NICOLAI NANU" BROSTENI 1,043 1,171 80 94 NP 89 104

57 SV SCOALA GIMNAZIALA "ACAD. H. MIHAESCU" UDESTI 1,078 1,083 71 77 NP 76 82

58 SV SCOALA GIMNAZIALA "DIMITRIE ONCIUL" STRAJA 0,781 0,342 75 26 NP 83 28

59 SV SCOALA GIMNAZIALA "DIMITRIE VATAMANIUC" SUCEVITA 0,976 0,934 89 83 NP 87 81

60 SV SCOALA GIMNAZIALA "ION LOVINESCU" RADASENI 1,002 0,342 97 33 NP 86 29

61 SV SCOALA GIMNAZIALA NEAGRA SARULUI 1,150 1,193 63 75 NP 64 76

62 SV SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "GHEORGHE POPADIUC" RADAUTI 0,759 1,088 99 108 NP 88 96

63 SV SCOALA GIMNAZIALA PREUTESTI 1,191 1,075 79 85 NP 78 84

64 SV SCOALA GIMNAZIALA SADOVA 1,095 1,118 97 108 NP 81 91

65 SV SCOALA GIMNAZIALA VALEA MOLDOVEI 0,761 0,787 57 45 NP 74 58

66 TM COLEGIUL NATIONAL DE ARTA "ION VIDU" TIMISOARA - 0,960 112 107 NP 98 94

67 VL SCOALA GIMNAZIALA MUEREASCA DE SUS - 1,031 46 47 NP 42 43

68 VN SCOALA GIMNAZIALA VIRTESCOIU 0,985 0,972 103 100 NP 90 87

69 VS SCOALA GIMNAZIALA "CEZAR BOTEZ" FASTACI - 0,342 33 11 NP 15 5

70 VS SCOALA GIMNAZIALA "GEORGE C. DRAGU" COROIESTI 1,363 1,043 15 16 NP 9 9

71 VS SCOALA GIMNAZIALA "HORIA STAMATIN" BOGDANESTI - 0,969 25 24 NP 8 8

72 VS SCOALA GIMNAZIALA "TEODOR MEDELEANU" CIOCANI 1,022 0,952 83 79 NP 68 65

73 VS SCOALA GIMNAZIALA DE ARTE "N.N. TONITZA" BARLAD 0,918 0,897 64 57 NP 73 65

74 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 "AL. IOAN CUZA" VASLUI 0,927 0,909 93 85 NP 75 68

75 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 AVERESTI - 0,342 44 15 NP 45 15

76 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 BOGDANA 1,202 0,342 42 14 NP 41 14

77 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 CEPESTI 1,251 0,928 90 84 NP 77 71

78 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 DELENI 0,960 0,342 57 19 NP 50 17

79 VS SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 GARCENI - 0,962 50 48 NP 52 50

93

Anexa 3 - Lista celor 43 de indicatori primari I01 Structura şi conţinutul documentelor proiective

I02 Organizarea internă a unităţii

I03 Sistemul de comunicare internă şi externă

I04 Funcţionarea curentă a unităţii

I05 Ssistemul de gestionare a informaţiei

I06 Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi

I07 Asigurarea securităţii in şcoală

I08 Serviciile de orientare şi consiliere pentru elevi

I09 Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare

I10 Dotarea spaţiilor şcolare

I11 Accesibilitatea spaţiilor şcolare

I12 Utilizarea spaţiilor şcolare

I13 Spaţiile administrative

I14 Spaţiilor auxiliare

I15 Accesibilitatea spaţiilor auxiliare

I16 Utilizarea spaţiilor auxiliare

I17 Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare

I18 Fondul de carte al bibliotecii şcolare

I19 Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.

I20 Accesibilitatea echipamentelor / mijloacelor de învăţare

I21 Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii

I22 Managementul personalului didactic şi de conducere

I23 Managementul personalului didactic auxiliar şi nedidactic

I24 Definirea şi promovarea ofertei educaţionale

I25 Parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii

I26 Proiectarea curriculumului

I27 Realizarea curriculumului

I28 Evaluarea rezultatelor şcolare

I29 Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare

I30 Activitatea ştiinţifică

I31 Activitatea metodică a cadrelor didactice

I32 Constituirea bugetului şcolii

I33 Execuţia bugetară

I34 Procedurile de autoevaluare instituţională

94

I35 Procedurile interne de asigurare a calităţii

I36 Dezvoltarea profesională a personalului

I37 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare

I38 Procedurile de optimizare a evaluării învăţării

I39 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral

I40 Optimizarea accesului la resursele educaţionale

I41 Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ

I42 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii

I43 Structurile responsabile cu evaluarea internă a calităţii