Studiu asupraantreprenoriatului

în România

Cuprins

1. Intro

2. Focus: antreprenoriatul local, regional, global

3. Ecosistemul de startup-uri local și regional

4. Noii antreprenori: profil, obiective, resurse

5. Rețelele de sprijin și know-how pentru antreprenori

6. Tendințe în activitatea antreprenorilor din diaspora

7. Impactul social al antreprenoriatului

8. Rolul comunității din diaspora în economia socială: Focus:

programul RoWin

9. Oportunități de dezvoltare pentru românii din diaspora

10. Concluzii

1. IntroUn ecosistem dinamic de IMM-uri și startup-uri esteimportant în orice economie sănătoasă – pentru a-l puteadezvolta, este vital ca reprezentanții săi să aibă oînțelegere cât mai cuprinzătoare a tuturorparticularităților sale.

Studiul prezent a fost dezvoltat în cadrul programuluiRoWin - Succes în România (www.ro-win.ro) și reprezintăun overview al antreprenoriatului regional (incluzânddiaspora), cu focus pe mediul local și evoluția sa dinultimii ani. Conține informații relevante pentruantreprenori existenți sau aspiranți, organizatori deprograme sau reprezentanți ai instituțiilor publice orifinanciare.

Este structurat în 8 secțiuni: impactul antreprenoriatului,ecosistemul de startup-uri regional și local, profilul noilorantreprenori, rețelele de sprijin și know-how pe care lepot accesa, tendințele remarcate în activitateaantreprenorilor din diaspora, impactul social alantreprenoriatului, rolul comunității din diaspora îneconomia socială și oportunitățile curente pentru româniidin diaspora.

Fiecare eșec este de fapt un pas spre succes, cu cât observi mairepede acest lucru, cu atât veiajunge mai aproape de succes.

Respondent studiu desfășurat în primăvara anului 2020 de Startarium în parteneriat cu Cluj.Startups și Activize.tech

”

În acest studiu vei întâlni mai multe organizații și comunități antreprenoriale, dintre care menționăm:

Impact Hub Bucharest este organizația ce susține dezvoltarea antreprenorială a inițiativelor cu

impact pozitiv în societate în cadrul unei comunități globale. Vei găsi aici

spații de lucru colaborative, programe de dezvoltare și incubare a afacerii, conferințe și evenimente, precum și

opțiuni de finanțare prin crowdfunding. Prezentă în București din 2012, organizația face parte din

rețeaua globală Impact Hub cu prezențe fizice în peste 100 de locații

de pe 5 continente.

RoWin - Succes în Româniaeste programul prin care, alături de EDUCATIVA,

Reviro și CIVITTA am sprijinit românii din diaspora pentru a începe o afacere în România, oferindu-le suport în toate etapele dezvoltării

afacerii, atât prin educație antreprenorială, mentorat și consultanță, dar și printr-o finanțare

de 35000 euro.Startarium - cea mai complex

platformă pentru antreprenori la început de drum. Lansat în 2016 la inițiativa Impact

Hub Bucharest și ING Bank, Startarium oferă acces la toate resursele necesare pentru a lansa și a crește o afacere de succes. Platforma este construită pe 3

piloni – învățare, testare și finanțare – în mai multe module funcționale:

instrumente de business, cursuri video, webinarii, interviuri cu fondatori, platformă de crowdfunding, mentorat, consultanță și

competiție de pitching.

1 https://www.worldbank.org/en/topic/smefinance2 https://www.zf.ro/companii/unde-s-multi-puterea-creste-imm-urile-reprezinta-99-7-din-companiile-din-economie-si-angajeaza-66-din-salariati-186621413 http://startupmonitor.eu/EU-Startup-Monitor-2018-Report-WEB.pdf

Mediul antreprenorial la nivel regional

În întreaga lume, companiile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt motorul economiei. Eleau un rol vital în funcționarea sustenabilă a piețelor locale, dar și a pieței globale. Eleangajează 50% din forța totală de muncă la nivel global1, în timp ce în Româniareprezintă 66%2.În plus față de IMM-uri, și ca o categorie distinctă dintre acestea, afacerile mici de tipstart-up și scale-up, aflate la început de drum și care sunt definite printr-un proces decreștere accelerată, contribuie semnificativ la dezvoltarea socio-economică și prin:

❖ crearea de noi locuri de muncă ❖ creșterea dinamismului economic prin stimularea inovației ❖ crearea de noi industrii

Există diferențe între ritmul creșterii startup-urilor regionale,din Europa și cel din Statele Unite: dacă ecosistemul european s-ar dezvoltaîn același ritm cu cel din SUA, este estimat un număr de 1 milion de noilocuri de muncă create și de o creștere cu până la 2000 de miliarde de euroîn PIB în următorii 20 de ani.

În medie, startup-urile au în prezent 13 angajați după 2,5 ani șiintenționează să angajeze între 7 și 8 persoane în următoarele douăsprezeceluni.3

2. Focus: antreprenoriatullocal, regional,global

Conform statisticilor, România se află sub media globală în ceeace privește aceste aspecte, așadar există încă pași importanțide făcut în ceea ce privește îmbunătățirea politicilor șiprocedurile publice destinate mediului antreprenorial.

România Media globală

Gestionarea impozitelor este ușor de controlat/manevrat în proporție de: 26% 33%

Regulile și reglementările sunt ușor de înțeles și respectat în proporție de: 25% 34%

Abilități pe care le dezvoltă sistemul de învățământ: 35% 40%

Tehnologia disponibilă care face antreprenoriatul mai ușor: 29% 48%

Situația economică benefică pentru antreprenoriat:

21% 36%

De altfel, unul dintre punctele forte ale Uniunii Europene estereprezentat de ecosistemul de startup-uri: din 2017, acestagenerează venituri de peste 430 de miliarde de euro.Pentru ca ecosistemul european să poată crește încontinuare, iar companiile să se poată extinde și intra pe altepiețe, sunt necesare reglementări privind TVA-ul, noiletehnologii și inovații care pot fi contestate și restricționate delegile actuale UE.

4 https://www.amwayglobal.com/amway-global-entrepreneurship-report/

Factorii care stimulează dezvoltarea mediului antreprenorial

Raportul Amway Global Entrepreneurship Report din 20184

analizează cinci aspecte care favorizează dezvoltareamediului antreprenorial:

❖ gestionarea impozitelor;❖ regulile și reglementările existente în fiecare țară;❖ sistemul de învățământ ca furnizor de abilități necesare;❖ tehnologia disponibilă;❖ situația economică din țara respectivă.

În general, capitalul inițial investit în creșterea afacerii este de obiceimult mai mare pentru un startup decât pentru un IMM. Cele douătipuri de afaceri folosesc și surse de finanțare diferite:

❖ pentru startup-uri sunt mult mai frecvente sursele de finanțare de la business angels (29,0%), venture capital (26,3%) sau crowd investors (18,1%)

❖ IMM-urile se bazează adesea pe împrumuturile bancare tradiționale sau doar pe economiile fondatorilor.

Startup versus IMM

Uniunea Europeană definește IMM-urile prin numărulde angajați și cifra de afaceri. Termenul de startup nu are încă o definiție oficială - de obicei, se definește în funcție de 3 criterii 5 :

5 http://startupmonitor.eu/EU-Startup-Monitor-2018-Report-WEB.pdf6 http://startupmonitor.eu/EU-Startup-Monitor-2018-Report-WEB.pdf

Cine sunt antreprenorii?

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană6,fondatorul unui startup este de gen masculin (82,8%), arediplomă universitară (84,8), are în prezent 38 de ani și avea35 de ani când a fondat afacerea.

Acest lucru subliniază faptul că, în realitate, cei mai mulțifondatori au competențe dobândite în urma educației dinuniversitate (84,8%), cunoștințe practice și experiență.Aceasta arată și că mediul de dezvoltare a startup-uriloreste unul sofisticat.

❖ Vârstă (mai tânăr de 5-10 ani, în funcție de sectorul de activitate)❖ Gradul de inovare (în ce privește produsul, serviciul sau modelul de business)❖ Potențialul de scalare (intenția de a crește numărul de angajați și/sau piețele de operare).

În cazul startup-urilor, se mai remarcă și:

❖ un focus pronunțat pentru scalarea la nivel internațional (88,1%) ❖ faptul că cea mai mare parte a veniturilor acestora sunt generate din activitatea B2B (71,7%) ❖ necesitatea unei investiții inițiale mai mari (uneori milioane) decât capitalul necesar pentru un IMM

De asemenea, 94,4% împărtășesc informații criticecu echipa, 77,8% au investit o parte sau toateeconomiile pe care le au în fondarea afacerii și89,4% acordă echipei/personalului o mare libertatede acțiune.

De ce își fondează propriile afaceri?

❖ autoîmplinire (79,1%)❖ dorința de independență (62,8%)❖ pentru că au identificat o oportunitate de

piață (7,65%)

Antreprenoriatul – oportunitate de carieră pentru români

Un studiu local realizat de iVOX7 la începutul lunii martie 2019, la nivel național, arată căantreprenoriatul este privit ca o oportunitate pentru carieră - 1 din 2 români din mediulurban ar dori să devină antreprenori. Același studiu a mai arătat că:

❖ principale obstacole identificate de respondenți sunt reprezentate de impredictibilitateamediului fiscal și nivelul ridicat al taxelor (74%)

❖ în pornirea propriului business, 36,75% dintre români ar alege să construiască un business de la zero, în timp ce 33,4% ar dezvolta o afacere pornind de la propriilehobby-uri și de la competențele dezvoltate

❖ Doar 14% ar achiziționa o franciză sau ar duce mai departe o afacere de familie

Interesul pentru antreprenoriat s-a menținut în 2019 - un studiu ejobs realizat înseptembrie8 a arătat că 46% dintre români văd antreprenoriatul sau freelancing-ul ca oalternativă de carieră ideală, 36% preferă să fie angajați full-time, în timp ce 6,2% opteazăpentru un job part-time.

7 https://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/studiu-ivox-raiffeisen-bank.html8 https://financialintelligence.ro/studiu-ejobs-5-din-10-romani-isi-doresc-sa-fie-antreprenori-sau-freelanceri/

Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, numărulde companii nou înființate este în creștere - în 2019 s-auînființat peste 116.000 de companii și PFA-uri.

Cele mai populare domenii sunt: ❖ Comerț, ❖ Construcții, ❖ Transporturi, ❖ Activități profesionale, științifice și tehnice.

Din punct de vedere demografic, proporția de fondatoribărbați versus fondatori femei este dezechilibrată. Datele din2019 ne arată că procentajul cel mai ridicat este reprezentatde:

❖ persoanele de sex masculin - 62,52%,❖ ponderea persoanelor de sex feminin fiind la 37,48%.

În medie, fondatorii afacerilor românești9 sunt:

❖ persoane de sex masculin❖ cu vârsta cuprinsă între 40 – 49 de ani ❖ cu studii superioare.

9https://framesmedia.ro/blog/studiu-frames-profilul-omului-de-afaceri-in-2019-intre-40-si-45-de-ani-studii-superioare-casatorit/

Între avantajele/beneficiile pe care respondenții le-au identificat în această direcție de carieră senumără:

❖ posibilitatea de a lucra într-un domeniu de care sunt pasionați (7 din 10 respondenți)

❖ libertatea în a-și alege singuri echipa cu care sălucreze

❖ faptul că nu ar avea șefi❖ posibilitatea de a câștiga mai mulți bani

Respondenții care nu văd antreprenoriatul ca pe oopțiune viabilă pentru ei menționează ca motiveimportante factori de tipul:

❖ concurența mare în piață ❖ responsabilitățile care vin odată cu statutul de

antreprenor ❖ partenerii de afaceri care nu își respectă

obligațiile de plată ❖ teama că nu vor mai dispune de suficient timp

liber

3. Ecosistemul de startup-uri regional și localCum arată ecosistemul european

Conform EU Startup Monitor din 201810, o proporție covârșitoare din afaceri furnizează un serviciu/produsonline. Doar 0,7% oferă soluții offline. Pe lângă sectoarele bine reprezentate precum IT/Software dedezvoltare (19,1%) sau Software as a Service (18,5%), noi companii au fost create și în sectoare în trend,cum ar fi Green Technologies (4,0%) și în FinTech (5,1%).

Profilul startup-urilor europene

❖ Stadiul în care se află: 46,1% sunt nou intrate pe piață, 33,7% sunt în proces de extindere a activității❖ Tipologie: 82,1% sunt B2B (business to business) și își generează în totalitate veniturile (46,5%) sau înprincipal (25,3%) prin colaborarea cu alte companii.❖ Aria geografică în care își desfășoară activitatea: startup-urile care înregistrează venituri se află în mareparte în Europa continentală (84,2%), cu o bază mare în țara de origine a companiei (62,4%), urmată de altețări ale UE din zona euro (17,7%) și Statele Unite ale Americii (8,9%)❖ Extinderea pe piețe internaționale: 88% dintre startup-uri plănuiesc intrarea pe piețele din una sau maimulte țări în următoarele 12 luni.❖ Surse de finanțare populare: economiile fondatorilor (77,8%), business angels (29%) sau venture capital(26,3%).

10 http://startupmonitor.eu/EU-Startup-Monitor-2018-Report-WEB.pdf

În afară de București, orașele cele mai reprezentatesunt, așa cum e de așteptat, centrele economice șiculturale ale țării:

❖ Cluj Napoca❖ Brașov❖ Iași

Perspectivă românească

Datele scoase în evidență de un studiu de piață local,derulat în primăvara anului 2020 de către Startarium înparteneriat cu Cluj Startups și Activize.Tech arată că:

❖ 62% din afacerile la care se face referire suntoperaționale, au clienți

❖ 38% sunt startup-uri în stadii incipiente, carelucrează încă la idee sau lansarea produsului

❖Muntenia și București reclamă o treime dinproiectele la care se face referire, urmate deTransilvania, cu un număr de 78 de proiecte șiMoldova, cu 66.

ORAȘELE ÎN CARE AU CRESCUT RESPONDENȚII(În București avem 50 pers)

12

10

13

8

7

6

Brașov

Iași

Cluj Napoca

Craiova, Sibiu, Suceava, Timișoara, Botoșani

Bacău, Ploiești, Satu Mare, Craiova, Galați

Pitești

București18%

Muntenia15%

Oltenia6%

Dobrogea5%Banat

3%

Transilvania28%

Moldova23%

altele2%

DISTRIBUȚIA PE ZONE ADMINISTRATIVE

Din punct de vedere al industriilor, se remarcă multeinițiative green. De asemenea, sunt multe soluții dewellness, mâncare sănătoasă, micro farming, coaching,centre pentru terapii holistice, aplicații cu informațiidespre sănătatea copiilor mici sau smart wallet pentrunevăzători.

Chiar și servicii de consultanță pentru companii de HR,specilizate în wellbeing-ul angajaților și al clienților lor,șamd.

❖ 41% dintre afaceri sunt un mix între B2B și B2C,iar proporția B2B versus B2C este echilibrată: fiecarereprezintă câte 29%

❖ 28% dintre ele adresează piața locală, 33% -națională, 10% - regionala și 29% internațională

9

9

12

18

19

24

34

44

101

0 20 40 60 80 100 120

Hard tech (producție, mașini, …

Travel, turism

Sănătate

Educație

Cultura și divertisment

Food & Horeca

Creative industries ( design,…

IT & software ( digital, online, apps…

Servicii ( consultanta, agentii etc )

17

14

6

19

14

62

0 10 20 30 40 50 60 70

Angel investor

Credit bancar

Venture Capital

Finanțare nerambursabilă

Alte surse

Fonduri nerambursabile

Sursele de finanțare folosite sunt similare ca proporții cutrendurile observate la nivel european:

❖ 88% dintre antreprenori și-au finanțat afacerile din fonduri proprii(exclusiv sau în combinație cu alte surse)❖ 76% și-au finanțat afacerea dintr-o singură sursă❖ 63% au folosit exclusiv fonduri proprii pentru demararea afacerii lor

Obstacolele identificate de antreprenorii români în pornirea unei afaceri includ:

❖ birocrația, pe care o văd ca pe principala problemă (42%). ❖ legislație (neclară, instabilă) – 12%❖ relația cu autoritățile statului (greu abordabile, cu angajați de cele mai multe ori incompetenți) - 8%❖ fiscalitatea excesivă - 6% ❖ corupția (în special în rândul instituțiilor) / mită - 5%.

Un alt impediment identificat se referă la mentalități locale (31%). Cu toate acestea, 7% dintre respondenți consideră că mediul de business local nu diferă cu nimic de cel internațional.

În ceea ce privește sursele adiacente de finanțare accesate, se poate observa preferința pentru fonduri nerambursabile,urmate de fondurile de la angel investors.

În Statele Unite există o pondere foarte mare a investițiilor ”derisc” - investițiile de la business angels variază de la stat la stat,dar în “hub-urile de inovare” (Silicon Valley, Boston sau Seattle)se apropie de 100%.

Situația României se poate schimba în ceea ce privește acest tipde investiții, însă va fi vorba de un proces pe termen lung – vamai dura până când investitorii străini vor veni în numere mari înRomânia.

În ceea ce privește profilul demografic al acționarilor în funcțiede industrii, se observă diferențe între genuri, așa cum reiese dinstudiul Frames12. Bărbații sunt interesați de domenii de tipul:

❖ Construcții (87%) ❖ Transport (74%) ❖ Comerț (63%) ❖ Producţie (61%)

Femeile se implică mai mult în domenii precum:

❖ Sănătatea şi asistenţa socială (77,3%) ❖ Serviciile (62,9%) ❖ Activităţile administrative (54,7%) ❖ Activitățile cultural-educative (49,9%)

Sectoare active versus sectoare mai puțin active

După numărul de firme nou înființate în 2019, sectoarele celemai active sunt cele din comerț și service-urile auto (25.976firme), în creștere cu 17% față de 2018, construcții (12.841),cu 25% mai mult, activitățile profesionale, științifice și tehnice(10.888), industria prelucrătoare (9680) și transport șidepozitare (9352).

Sectoarele mai puțin active și în care se observă o scădere depeste 50% sunt din domeniile agricultură, silvicultură șipescuit (7947 firme).

În ultimii ani se observă tot mai mult o dezvoltare a mediul deafaceri în jurul marilor orașe.

Astfel, după cum era de așteptat, cei mai mulți acționari suntîn București (324.831).

Următoarele orașe cu cei mai mulți acționari sunt din județeleCluj (79.156), Timiș (65.970), Ilfov (63.154), Constanța(57.623), Bihor (48.166) și Brașov (46.945). Județele cu ceimai puțini acționari sunt județele Călărași (11.633), Tulcea(10.920), Ialomița (9935), Covasna (9419) și Mehedinți(9168)11.

11 https://framesmedia.ro/blog/studiu-frames-profilul-omului-de-afaceri-in-2019-intre-40-si-45-de-ani-studii-superioare-casatorit/12 https://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici

4. Noii antreprenori: profil, obiective, resurseAtitudine și motivație

Antreprenoriatul înseamnă mai mult decât lansarea oficială a unei afaceri, este despre atitudinea oamenilor șimotivația lor. Mediul de afaceri, văzut ca un factor extrinsec influențează spiritul antreprenorial.

Studiul Amway – The Amway Entrepreneurial Spirit Index (AESI)13 măsoară și compară la nivel global dorințaantreprenorială, încrederea în propriile abilități (fezabilitatea) și stabilitatea socială percepută de antreprenori,ca dimensiuni ponderate egal.

Atitudinea antreprenorilor români în ceea ce privește factorii de mai sus este similară cu cele de la niveleuropean, antreprenorii români au acordat:

❖ 43% stabilității sociale❖ 23% dorinței antreprenoriale❖ 20% fezabilității.

De asemenea, ei spun că au nevoie să-și dezvolte mai mult abilitățile de conducere și dezvoltare a unuibusiness și le lipsesc resursele necesare deschiderii unei afaceri.

13 https://www.amwayglobal.com/amway-global-entrepreneurship-report/

Succesul arată diferit pentru fiecare dintre noi, iar pentru mine succesul înseamnă validarea ideii și modelului de business de către piață. Eșecul ar însemna să nu ajungem să scalăm

suficient produsul (să nu trecem de 10.000 de useri).

Respondent studiu desfășurat în primăvara anului 2020 de Startarium în parteneriat cu Cluj.Startups și Activize.tech

”

Din punct de vedere al pregătirii formale, cei mai mulți au urmat

facultăți Tehnice (16%), Economice, IT&C sau studii Umanistice (câte 14%), iar 13% sunt absolvenți de

facultăți de Business sau Administrative.

Cine sunt antreprenorii români?

Au background de corporație, inițiative antreprenorialemultiple și îndeplinesc mai multe roluri în startup-urile lor

Conform datelor extrase din studiul desfășurat în primăvaraanului 2020 de Startarium în parteneriat cu Cluj.Startups șiActivize.tech:

❖ din punct de vedere al vârstei, cel mai bine reprezentatsegment este 31-45 de ani (aici regăsim 60% dintrerespondenți).

4

31

60

86

53

29

8 91

20 sausub

21-25 deani

26-30 deani

31-35 deani

36-40 deani

41-45 deani

46-50 51-60 peste 61de ani(63)

8

8

9

11

19

34

39

39

39

44

0 10 20 30 40 50

Arhitect

Drept

Artistice

Medical

Marketing / Comunicare

Business / administrativ

Economic

IT&C

Uman (litere, psihologie,…

Tehnic

❖ 20% dintre respondenți sunt antreprenori cuexperiență și au mai multe afaceri la activ(trei și peste).

❖ 65% dintre ei își asumă roluri multiple, top 3responsabilități fiind: vânzări și businessdevelopment, management, operațional.

❖ cei mai mulți dintre respondenți se află la primainițiativă/afacere (53%)

148

189

180

174

135

115

113

101

77

44

Marketing & Advertising

Vânzări și business development

Management

Operațional

Product Strategy

Financiar

Design și creație

Team Leadership

Recrutare

Programare

❖ Cei mai mulți dintre antreprenorii participanți la studiu auexperiență profesională anterioară în corporație, urmați decei care au fost angajați în companii mici, de freelanceri șide angajați în instituțiile publice sau ONG-uri.

150

74

57

Prima A doua Peste 3 proiecte antreprenorialela activ

Prioritățile antreprenorilor români: tracțiune, atragere de investiții și învățare

Antreprenorii sunt interesați și participă la evenimente dedicate lor astfel:

❖ 64% din cei care au participat la programe de business sunt motivați în această alegere de dorința de a învăța, în special despre administrarea afacerilor, iar 35% fac referire (și) la oportunitățile de networking.

❖ 18% sunt în căutarea dezvoltării personale/ a afacerii sau a unoroportunități specifice, precum: finanțarea proiectelor lor, identificareade clienți sau chiar recrutarea de membri în echipă.

42

23

16

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Pentru învățare / acumularea de informații

noi

Networking Dezvoltare și oportunități (incl finantare, clienti, echipa, testare idei)

Pentru a-și monitoriza performanța, cei mai mulți antreprenori urmăresc indicatori de:

❖ tracțiune;❖ indicatori financiari;❖ indicatori operaționali.

Cum și ce învață antreprenorii

Antreprenorii folosesc resurse variate pentru a-și dezvoltaabilitățile necesare în conducerea unei afaceri.

Antreprenorii care au participat la studiul desfășurat deStartarium în 2020 consideră interacțiunile cu alțiantreprenori ca cele mai importante resurse de învățare,urmate de învățarea din practică directă, din cărți, dindiscuțiile cu mentori/advisors și din cursurile offline și online.

Studiul arată și că principalele 3 priorități de business în următoarele 6 – 12 luni sunt:❖ găsirea de clienți;❖ atragerea de investiții;❖ accesul la programe de suport.

5. Rețelele de sprijin șiknow-how pentruantreprenoriRețele profesionale operaționale

Pentru a accesa o serie de informații relevante din piața locală,antreprenorii din Diaspora au acces la întoarcerea în țară la oserie de rețele profesionale.

Începând din 2011-2013, în România au luat naștere hub-urileantreprenoriale care concentrează comunități antreprenoriale,pe lângă spațiile de lucru pe care le pun la dispoziție.

Evoluția acestora este pe un trend ascendent atât ca număr,suprafață, dar și acoperire geografică.

Conform ediției din 2019 a Barometrului Startup-urilor dinRomânia14, realizat de EY România și Impact Hub Bucharest,erau prezente hub-uri în Brașov, București, Cluj-Napoca,Constanța, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Sibiu și Timișoara.

14 https://in.startarium.ro/cont/articole/barometrul-startupurilor-2019

15 https://www.crosspoint.com.ro/wp-content/uploads/2020/02/Coworking-Report-2020s.pdf16 https://www.impacthub.ro/wp-content/uploads/2019/06/Impact-Hub-Report-2018.pdf

Continuând și aprofundând analiza, putem explora și compara percepțiile antreprenorilor în general cu cele ale beneficiarilor unor astfel derețele profesionale. Impact Hub realizează anual chestionare în rândul membrilor, iar în raportul din 2018 16 observăm că 74 % dintremembri se simt confortabil să discute ideea lor de afacere cu un alt membru; în plus, fiecare membru petrece în medie 2 ore și 6 minutecolaborând cu alți membri. Toate acestea contribuie la sentimentul de apartenență la o comunitate, o rețea profesională, 70 % dintremembri declarând acest lucru conform aceluiași raport publicat.

Evoluția acestor spații și comunitățiantreprenoriale este măsurată și deCrosspoint Real Estate, care menționeazăîn cel mai recent raport15 că:

❖ 2% din totalul spațiilor de birouridisponibile în capitală suntreprezentate de peste 60 de spații decoworking ce ocupă peste 68.000 demetri pătrăți.

Harta spațiilor de co-working, incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri din România

Numărul de spațiilor de co-working, incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri din România secompletează în fiecare an cu noi inițiative de acest gen. Pe lângă spațiile identificate în harta de mai sus,se află inițiative din orașe mai mici și/sau mai puțin accesibile.

Sursa:documentare EY și Impact Hub

Antreprenorii din Diaspora pot lua în calcul experiența deja acumulată pepiețele externe în care și-au desfășurat activitatea pentru a lansa înRomânia afaceri în care principalii parteneri (fie ei furnizori sau clienți) săfie din țările respective.

În acest sens putem cita Buletinul Informativ17 al Departamentului deComerț Exterior care arată că: Exportul şi importul României se desfăşoară,cu precădere, cu statele europene (87,8% din total export şi, respectiv,88,5% din total import). Comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări membreale UE) reprezintă o pondere de 76,7% la export și de 74,8% la import.În primele nouă luni ale anului 2018, primele 10 ţări de destinaţie pentruexporturile româneşti au fost: Germania (cu o pondere în totalul exportuluiRomâniei de 23,5%), Italia (11,3%), Franţa (7,0%), Ungaria (4,5%), MareaBritanie (4,3%), Bulgaria (3,3%), Spania (3,2%), Polonia (3,2%), Turcia(3,1%) şi Cehia (3,0%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 66,4% întotal export.

La import primele 10 ţări partenere ale României (ţări de origine pentruimporturi extracomunitare şi de expediţie pentru importuriintracomunitare) deţin o pondere de 67,8% din total import realizat înprimele nouă luni ale anului 2018, respectiv: Germania (20,7%), Italia(9,5%), Ungaria (6,8%), Polonia (5,4%), China (5,3%), Franţa (5,2%), Turcia(4,2%), Olanda (3,8%), Federația Rusă (3,6%) şi Austria (3,3%).

17 http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2019/01/RO-Comert-international-09-2018.pdf

Rolul camerelor de comerț

Pentru a-și spori șansele de succes, antreprenorii români potdeveni membri în diferitele Camere de Comerț bilaterale cefacilitează relațiile economice dintre afacerile celor două țăriconectate astfel. Între ele se numără:

❖ CCIFER (Camera Franceză de Comerț și Industrie în România)le oferă membrilor Oportunități de networking și formare(cocktail-urile lunare ale membrilor - seri de networkinginformale, la care participă directori generali și directori dedepartamente din companiile membre, conferințe, seminarii,ateliere tematice, cursuri la Centrul de Formare CCIFER),Vizibilitate pentru companii (prezență în Anuarul membrilor,publicație de referință a CCIFER, recrutare prin site-ul CCIFER,publicarea și utilizarea ofertelor comerciale în aplicațiaCCIFER, reprezentare în dialogul public, participarea în unuldin cele 12 Grupuri de Lucru tematice ale CCIFER)

❖ AHK România (Camera De Comerț și Industrie Româno-Germană), împreună cu cei peste 600 de membri ai săi,formează de mai bine de 15 ani o comunitate interconectatăîn domeniile economic, politic și administrativ.

Prin statutul de cea mai mare comunitate de business bilaterală dinRomânia, AHK România oferă o gamă largă de evenimente, avânddrept scop conectarea între membri și totodată asigurarea schimbuluide informații și experiență între aceștia. Ca partener strategic, ei susțindezvoltarea afacerii atât pe piața din România, cât și pe cea dinGermania.

❖ NRCC (Camera de Comerț Româno - Olandeză) susține și promoveazăcomunitatea de afaceri olandez-română. NRCC creează oportunități deafaceri în cadrul comunității sale active de membri, având contactstrâns cu Ambasada Olandei în România și acționează ca partener deconsultare între sectorul de afaceri și Guvernul României.

❖ AmCham România (Camera de Comerț Americană din România) esteasociația de afaceri aleasă pentru advocacy și creșterea afacerilor dinRomânia, care a jucat un rol de lider în dezvoltarea afacerilor dinRomânia și contribuie la creșterea relațiilor comerciale și de investițiiîntre România și Statele Unite. AmCham România este ferm angajată săfaciliteze un dialog deschis între comunitatea de afaceri și autoritățilecentrale, promovând soluții transparente și priorități pentru a faceRomânia un mediu mai bun pentru afaceri și pentru a creștecompetitivitatea economică a țării în regiune și la nivel european.

De asemenea, în rândul rețelelor profesionale cu oputernică activitate în ceea ce privește stimulareaîntoarcerii antreprenorilor din străinătate se remarcăRomanian Business Leaders și proiectul dedicatromânilor din diaspora, RePatriot. Programul a fostinițiat în februarie 2015, la Summitul RomanianBusiness Leaders.

Proiectul se adresează în același timp și românilorcare sunt de mult timp în străinătate și doresc sărămână acolo, dar sunt interesați să pornească oafacere și să fructifice oportunități în țară, transferândîn România bunele practici dobândite în țaraadoptivă.

6. Tendințe înactivitateaantreprenorilor din Diaspora Cifrele prezentate în studiile RePatriot 18 din ultimii ani aratăcă interesul antreprenorilor este pe o pantă descendentă -conform acestuia, 47% dintre cetățenii români dinstrăinătate își doresc să revină în țară. În 2019, acestprocent era cu 10 % mai mic decât în 2017.

În pofida acestui fapt, programe precum Diaspora Start-upau facilitat repatrierea a sute de români ce au deschis noiafaceri în România - numai prin intermediul programului Ro-Win au fost create 36 de noi afaceri.

Comparând rezultatele celor cele 3 ediții ale BarometruluiStartup-urilor realizat de Ernst & Young în parteneriat cuImpact Hub Bucharest și Startarium (2016, 2017, 2018), celemai multe startup-uri din România sunt localizate în mediulurban, cu tendință de creștere a numărului afacerilor înmediul rural în ultimul an.

18https://repatriot.ro/47-dintre-romanii-din-diaspora-isi-doresc-sa-se-reintoarca-in-romania-cu-10-procente-mai-putin-decat-in-2017/

Cred că un lucru foarte important la care trebuie sa lucrăm împreună pentru a dezvolta mediul de afaceri în România și a deveni mai atractiv pentru oamenii din diaspora este reforma

în instituțiile publice care interacționează cu business-ul, digitalizare, transparență, oameni competenți, intenții sincere de suport pentru antreprenori etc. să fie în final o colaborare

bună și o relație win-win între stat și business.

Elizaveta Mămăligă, antreprenor din proiectul ROWIN - Succes în România

”

O schimbare semnificativă se observă la nivel de startup-uri bucureștene, numărul acestora a scăzut comparativ cu prima ediție a barometrului,când mai mult de 60% funcționau în capitală, comparativ cu o proporție de 41% câte sunt în anul 2019. La nivel de sector de activitate, numărulde startup-uri crește ușor pentru IT, comerț și servicii B2B.

Mediul în care funcționează startup-ul și sectorul acestuia de activitate

Cele mai multe starup-uri din România sunt localizate în mediul urban, cu tendință de creștere a numărului afacerilor în mediulrural în ultimul an. O schimbare semnificativă se întâmplă la nivel de startup-uri bucureștene, numărul acestora a scăzutcomparativ cu prima ediție a barometrului, când mai mult de 60% funcționau în capitală, comparativ cu o proporție de 41% câtesunt în anul 2019. La nivel de sector de activitate, numărul de startup-uri crește ușor pentru IT, comerț și servicii B2B.

Industria IT, în creștere

Atunci când comparăm datele locale cu cele de la nivelul Uniunii Europene prezentate în EU Startup Monitor19 2019-2020, observăm uninteres pronunțat pentru domeniul IT din partea fondatorilor (femei și bărbați deopotrivă).

O diferență majoră se poate observa atunci când comparăm apetitul spre colaborare al antreprenorilor români cu media la nivelul UE. Astfel,dacă în România peste 50% dintre startup-uri au singur fondator, tendință care este prezentă în toți anii studiului, în Europa, doar 22% dintreei aleg să pornească singuri o afacere20.

19 http://www.europeanstartupmonitor2019.eu/EuropeanStartupMonitor2019_2020_21_02_2020-1.pdf20 https://www.activize.tech/blog-categories/overview

Creșterea ponderii startup-urilor din IT e reflectatăși de rapoartele anuale ale Activize.Tech20:

❖ Ianuarie – Iunie 2019: 25 investiții în valoaretotală de 15.000.000 €

❖ Iulie – Decembrie 2019: 22 investiții în valoaretotală de 25 - 30.000.000 €

❖ Ianuarie – Iunie 2020: 30 investiții în valoaretotală de 20.000.000 €

Interesul pentru internaționalizare

Cele mai multe dintre afacerile de tip startup din Româniaadresează suita de produse sau servicii pe piața locală:

❖ 36% se adresează populației localității unde îșidesfășoară activitatea

❖ 34% oferă produse/servicii pentru piața națională

Doar o treime dintre afacerile la început de drum au ieșitîn afara granițelor: ❖ 10% din total merg pe piața regională❖ 20% au ajuns, pe lângă celelalte piețe, inclusiv la nivel

global.

Corelând aceste date cu cele legate de conexiunileinternaționale pe care românii din Diaspora deja le au șicu serviciile oferite de Camerele de Comerț bilaterale,putem identifica oportunități de a dezvolta startup-uri cupiețe globale încă din primele etape de definire apotențialilor clienți. Apetitul fondatorilor din Europapentru internaționalizare este cu mult mai mare față decel local, 76% dintre ei vizând piața intra-comunitară21.

21 https://www.impacthub.ro/wp-content/uploads/2020/09/public-EY_Barometrul-startup-urilor-din-Romania-2019.pdf

Succesul cred că ar însemna să reușești să aduci compania pe un growth path stabil, însemnând

ca membrii echipei să aducă added- value reușind să se dezvolte continuu (tehnic, business wise etc.) într-un microclimat

prietenos, fără tensiuni.

Respondent studiu desfășurat în primăvara anului 2020 de Startarium în parteneriat cu Cluj.Startups și Activize.tech

”

7. Impactul social al antreprenoriatului Ce e impactul social?

Există mai multe definiții pentru impact social și antreprenoriat social. Pe parcursul acestui raport vom folosi douăperspective: impactul social generat de afacerile sociale, antreprenorii sociali și impactul social generat deafacerile „clasice”.

Antreprenoriatul social utilizează modele, procese și instrumente din afacerile “clasice”, dar suplimentar rezolvăsau ameliorează și o problemă socială sau chiar mai multe astfel de provocări în mod repetitiv, sustenabil. Înfuncție de mediu, regiune și domenii de activitate, există mai multe denumiri care descriu inițiative similare, deexemplu: „întreprindere socială”, „afacere socială”, „antreprenoriat social”, „economie socială”.

Forma legală de organizare poate să fie diferită de SRL-uri (ONG, SRL, întreprindere socială de inserție etc). ÎnRomânia există și o parte de legislație specifică dedicată acestora.

Diferențele dintre afacere socială și proiect cu impact social

Cele două noțiuni descriu inițiative diferite: un proiect are obiective și aduce impact într-o perioadă determinatăde timp, folosind resursele locale. De cele mai multe ori însă, nu presupune ameliorarea problemei sociale în modrepetitiv, sustenabil pentru grupul țintă ales (angajați, clienți, beneficiari, parteneri, furnizori).

Tipuri de impact care poate fi generat prinafaceri sociale

❖ Crearea de locuri de muncă pentru angajați dezavantajați (inclusiv prin întreprinderile sociale de inserție)

❖ Oferirea de acces la produse sau servicii medicale, educaționale sau de altă natură pentru persoane care altfel nu ar putea să primească aceste servicii sau produse

❖ Generarea de venituri suplimentare pentru o rețea de colaboratori, furnizori

❖ Folosirea unor tehnologii sau materii prime cu impact redus pentru mediu, natură

❖ Crearea și consolidarea unui ecosistem în care mai mulți „actori” sociali beneficiază de resurse, oportunități de dezvoltare

Fiecare inițiativă antreprenorială care generează impact social pozitivîn mediul său are și o componentă de inovație socială22prin modul încare identifică problema socială și prin felul în care o amelioreazăfolosind modele de business, resurse, clienți, operațiuni.

Focus: antreprenoriatul social în Europa și înRomânia

Potrivit raportului Comisiei Europene din 202023, în Europa existăpeste 13 milioane de oameni care activează în entități de tipulafacerilor sociale.

În România au existat în ultimii ani mai multe programe,finanțări, experți, organizații care au dezvoltat acest sector. Cutoate acestea, sunt încă necesare multe resurse pentru a creșteimpactul social al acestor inițiative antreprenoriale, mai ales căîn perioada comunistă și în cea ulterioară nu au existatmecanisme puternice care să susțină acest tip de economie.

Între cele mai cunoscute afaceri de acest tip24 se numără:Brutăria Concordia, Atelierul de Pânză, Recicleta, MagazinulCafenea Reciproc, Mama Pan, Asociația Touched România, BineBoutique, Made in Roșia Montana, Cuib, Climb Again, NazarceaGrup, Util Deco, Fundația Inovații Sociale Regina Maria, SănătateDulce, Fundația Motivation, Grădinile ASAT, Asociația Prietenia,Ateliere Fără Frontiere, Upside Down și multe alte exemple.

22https://ashoka-cee.org/romania/wp-content/uploads/sites/8/2017/05/Harta-

Inovatorilor-Sociali.pdf

23 https://europa.eu/!Qq64ny

24 www.romaniapozitiva.ro/antreprenoriat-social/

Ce tip de impact social generează afacerile clasice?

Pentru o afacere „clasică”, impactul social este implicit, chiar dacă nu este neapăratdefinit și asumat explicit de către antreprenor și echipa sa. Acest impact ia mai multeforme – printre cele mai importante se numără:

❖ Crearea de locuri de muncă și asigurarea independenței financiare în raport cualte surse de venituri;

❖ Contribuția la bugetul public prin taxe și impozite;❖ Susținerea altor afaceri independente prin rețelele de clienți și furnizori ;❖ Generarea unui ecosistem educațional prin intermediul școlilor și al companiilor

sau instituțiilor publice specifice. De exemplu, dezvoltarea unor profesii, meseriisau specializări pentru industria software sau automotive în zonele Cluj sauTimișoara - în aceste cazuri este vorba de o colaborare între mai multe tipuri deentități;

❖ Dezvoltarea unei infrastructuri antreprenoriale necesare în timp (programe definanțare, incubatoare, servicii adiacente pentru afaceri, consultanță, programeale autorităților publice, organizatori de evenimente, târguri, expoziții, servicii decurierat etc)

Nevoi sociale care pot deveni oportunități de afaceri în România

Antreprenorii sociali din România sunt ghidați dedorința puternică de a aduce un impact pozitiv însocietate – acest lucru nu schimbă însănecesitatea de a construi afaceri sustenabile și dinpunct de vedere financiar.

Multe dintre inițiativele antreprenoriale de acesttip din România nu se pot susține financiar întotalitate din vânzarea produselor și serviciilor, așacă au nevoie de sprijin financiar suplimentar.Acesta poate veni din sfera fondurilor publiceeuropene, resurse din programele de tip CSR(corporate social responsibility), donații de lapersoane fizice sau premii de la diverse competițiidedicate antreprenoriatului.

Potrivit SocialProgress.org25, România înregistrează scoruri scăzute la mai multe capitole:

❖ acces la educație de calitate, ❖ acces la educație de bază,❖ incluziune socială, ❖ sănătate și bunăstare, ❖ speranța de viață, ❖ libertăți individuale, ❖ calitatea mediului, în special

calitatea aerului.

25 https://www.socialprogress.org/?tab=2&code=ROU

8. Rolul comunității din diaspora în economia socialăStudiul calitativ desfășurat în comunitatea RoWin de către Impact Hub Bucharestscoate în evidență o combinație inedită de motivații puternice pentru revenirea înțară (potențialul de business și dezvoltare, dorința de a schimba mentalități) versusmotive la fel de puternice ce constituie bariere pentru întoarcerea acasă (birocrație,corupție, mentalități).

Din cei 29 de respondenți ai sondajului diaspora realizat prin proiectul RoWin:

❖ 23 s-au întors în țară ❖ 25 au o afacere sau sunt freelanceri, iar 7 dintre ei au avut afaceri și în

străinătate ❖ 13 sunt femei, 16 bărbați

Industriile în care activează:

❖ HORECA (8) ❖ Servicii (5) ❖ IT (3) ❖ Auto (3) ❖ Mobilă și construcții (3) ❖ Wellness (2)

Piața vizată:

❖ internațională (10)❖ națională (7)❖ regională (5)

Antreprenorii au nevoie de sprijin pentru a demara sau dezvolta afaceri în România, cu precădere acces la surse de finanțare (13), coaching,mentorat, consultanță (18) sau acces la piața de furnizori și clienți.

Percepția asupra antreprenoriatului în România – în general pozitivă, mai puțin în ceea ce privește relația cu instituțiile statului. În ceea ceprivește experiența antreprenoriatului în străinătate, respondenții menționează că s-au confruntat cu prejudecăți legate de naționalitatea lor.

Între industriile în care respondenții văd cel mai mare potențial de business se numără: IT & tech, turism, agricultură și transport.

Important de menționat este și faptul că, din datele oferite de Banca Mondială26, românii au fost cei mai mari investitori străini în 2019. Din 2007, de când România a aderat la UE, românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 36,33 miliarde de dolari:

❖ 7,235 miliarde dolari – bani trimiși în țară❖ 5,3 miliarde de euro – investiţiile străine directe❖ 119 milioane euro – creditele intragrup

Efectul pandemiei

Pandemia a accelerat întoarcerea românilor din diaspora – din declarațiile Cristinei Chiriac27, președintele CONAF, e vorba de un milion depersoane care nu au încă un loc de muncă. Acestea s-au întors ca urmare a reducerii activității economice din alte țări din Europa.

26 adev.ro/q0wklk27https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/un-milion-de-romani-si-au-pierdut-locurile-de-munca-inca-un-milion-s-au-intors-acasa-si-nu-au-de-lucru-1324217

Mulțumiri pentru sprijin - sper ca succesulprogramului RoWin să răsune

în toată țara, ca și alți antreprenori să primească șansa unui nou început în țara lor.

Daniel Ogrean, antreprenor din proiectul ROWIN - Succes în România

”

Care sunt motivațiile respondenților din chestionarul RoWin:M-am întors în România pentru că…

❖ ”Țara prezintă un potențial imens de dezvoltare, cu oamenii potriviți care implementează ideile potrivite.”

❖ ”Acasă e cel mai bine.”

❖ ”Am vrut să aduc o schimbare în lucrurile de acasă.”

❖ ”Doresc să schimb imaginea țării.”

❖ ”(Îmi doresc să) contribui la crearea unei Românii mai bune, aliniate concepțiilor, standardelor și tehnologiilor occidentale.”

Care sunt barierele și obstacolele menționate de respondenții din chestionarul RoWin:M-aș întoarce în România dar…

❖ ”Birocraţia e mult prea stufoasă, iar statul ajută prea puțin.”

❖ ”Încă nu am stabilitate financiară.”

❖ ”Îmi este frică de nereușită.”

❖ ”Sunt sceptică în privința domeniului sănătății și al educației.”

❖ ”Momentan nu am fonduri pentru a începe o afacere.”

Doar multe mulțumiri pentru echipa RoWin. Ne-au fost de mare ajutor. Încă îmi aduc

aminte de sentimentul de îndoială și incredulitate cu care m-am înscris în proiect -

iată-mă acum la finalul acestuia. (...) Lucrurile chiar se întâmplă.

Ioana Luca, antreprenor din proiectul ROWIN - Succes în România

”

9. Oportunități de dezvoltare pentru românii din diasporaConform Barometrului Startup-urilor din România (realizat de EY, Impact Hub Bucharest și Startarium în 2019)Incubatoarele și acceleratoarele sunt inițiativele care vor ajuta cel mai mult la dezvoltarea ecosistemuluiantreprenorial din România, conform celor declarate de antreprenorii intervievați în cadrul barometrului.

Dată fiind creșterea numărului de antreprenori tineri, se poate observa o creștere în importanță a acceleratoarelorși incubatoarelor universităților, antreprenorii realizând că accesul la educație antreprenorială se poate face încădin timpul facultății pentru a pune bazele unei viitoare afaceri.

Rolul acestor programe este acela de a facilita trecerea de la idee la conturarea unui plan concret, implementareaacestuia și mai apoi la dezvoltarea afacerii.

Incubatoarele și acceleratoarele sunt programe gândite și implementate cu același scop - acela de a sprijinistartup-urile să acceseze resursele de care au nevoie pentru a trece la următorul nivel (de la mentori și coachi, lalegături cu investitori sau facilitarea accesării altor tipuri de finanțare), însă structura lor diferă (la fel se poateîntâmpla și cu programele din aceeași categorie).

❖ sunt programe pe termen lung (desfășurate de obicei pe o perioadă de timp cuprinsă între 1 și 3 ani, însă există și incubatoare cu o durată mai mică de un an);❖ se adresează startup-urilor la început;❖ oferă inclusiv sprijin logistic (chiar spațiu de lucru) acestoraîn același timp, pun la dispoziție rețele de oameni resursă, care contribuie la obținerea clarității, pe de o parte, și la realizarea unoracțiuni concrete, pe de alta.

❖ sunt programe care se desfășoară pe perioade mai scurte;❖ au o structură intensivă, care să îi ajute pe antreprenori să treacă mailin și mai rapid prin anumite etape de viață ale startup-ului;❖ pun la dispoziția startup-urilor oameni-resursă și un program bine organizat, uneori împărțit pe module;❖ în general, acceleratoarele se încheie cu un eveniment important - fie o sesiune de pitching, fie o lansare propriu-zisă de produs.❖ există și acceleratoare corporate (care iau naștere în interiorul uneicompanii) - ele oferă startup-urilor resursele lor interne (la care altfel elenu ar avea acces) și de obicei dezvoltă servicii/produse folosite apoi încompaniile respective.

Incubatoarele: Acceleratoarele:

Fiecare program funcționează după anumite condiții - ele variază de la stadiul în care se află business-ul (dacă există sau nu o idee validată, dacăexistă clienți etc) până la numărul de membri din echipă sau costurile de participare (unele programe implică o taxă de înscriere, altele acțiuni încompanie - equity).

În 2020, principalele programe locale care pot fi accesate de antreprenori sunt: Changeneers, Innovators for Children, Food & Agri Tech Challenge, EWA - Empowering Women in Agrifood, RubikEdu, Startup Spinner Makeathon, Founders' Story, Level Up, Founder Institute, Social Impact Award, Techcelerator, RebootHoreca / TechnTrade, OrangeFab, Antreprenoria, Scale Out, Innovation labs, Future Makers, Academia Minților Creative, WeAccelerate, InnovX.

Programele de accelerare și incubare ce se desfășoară în România au fost mapate de Startarium28 prin chestionare sau prin preluarea de informațiide pe website-urile organizatorilor. În continuare, vom detalia o lista a programelor de incubare și accelerare.

28 https://in.startarium.ro/cont/articole/programe-antreprenori-2020

Lista programelor de accelerare și incubare ce se desfășoară în România

Changeneers

❖ Organizator: Impact Hub Bucharest & Samsung❖ Acoperire și durată: Națională, 1 an❖ Calendar: Ediția a 3-a (2020) s-a încheiat❖ Descriere: Changeneers își propune rezolvarea problemelor comunității prin

tehnologie, aducând la un loc problemele importante și oameni cu soluții ce potdeveni realitate.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare❖ Verticale vizate: Comunitar, sănătate, educație și protecție socială, mediu

înconjurător și energie, șanse egale de muncă, accesibilitate și financiar❖ Opțiuni finanțare: Competiții de pitching cu premii (10.000 de euro)❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Premiul de 10.000 de euro❖ Startup-uri implicate: IziBac, The Human Link, Atlas, RISE, Potlucra.eu, Nutritioapp,

Tummy, Ludicon, Sentinel Robotics, THATS, Questoapp, Hero, Arttachment, eMedi,Smart Rides, Parentool, Prepi, Parking Spotter, Auttie App, XVision, VASK, Nummo,I FEEL IT, Univrse EduVR Platform, Venomia, AeroponixRobotics, Harta Reciclării,CasePlease, Theatrum, Over24h, I'm Fine, ZenParking, Momsi.app, CardioMedive,GoPack, Cutia Țăranului, Smart Disinfection System.

❖ Website: https://changeneers.ro/

Food & Agri Tech Challenge

❖ Organizator: Impact Hub Bucharest, EFSE DF❖ Acoperire și durată: Națională, 3-6 luni❖ Calendar: Ediția I (2020) s-a încheiat❖ Descriere: Inițiativă de susținere a antreprenorilor care

își doresc să aducă schimbări inovatoare printehnologie în industria alimentară și în agricultură. Cu o componentă de bootcamp și una de preacceleratorde6 luni, Food & Agri Tech Challenge ajută antreprenorii săînțeleagă oportunitățile

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare❖ Verticale vizate: Industria alimentară și agricultură,

tehnologie❖ Opțiuni finanțare: Nu❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Acces la

mentori și resurse de învățare❖ Startup-uri implicate: Dahna App, Agritech Center, VetFast,

Reebo, AgriHub, Greeno, BeeLog, Peelhy❖ Website: https://fatchallenge.ro/

Innovators for Children

❖ Organizator: Impact Hub Bucharest, Fundația Botnar & Impact Hub Basel

❖ Acoperire și durată: Națională, 6-12 luni ❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare ❖ Descriere: Accelerator dedicat soluțiilor care aduc un

impact pozitiv în sănătatea și wellbeing-ul copiiilor și al adolescenților, prin inovare scalabilă.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare ❖ Verticale vizate: Sanatate, wellbeing, tehnologie,

siguranța copiilor ❖ Opțiuni finanțare: Granturi oferite de organizator,

Competiții de pitching cu premii (100.000 de euro) ❖ Costuri de participare: Nu ❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program:

Posibilitatea de finanțare de 100.000 euro, mentorat de la experți în domeniu

❖ Startup-uri implicate: Kinderpedia, Citizen Next, Asociația Kinetobebe, Arttachment

❖ Finaliștii ediției 2020: ARici, Asociatia Help Autism, Brio, EMOFACE, JSKids, KIDoc, Parentool, Peditel, REThink, Tactile Images, Univrse EduVR Platform

❖ Website: https://innovatorsforchildren.org/

RubikEDU

❖ Organizator: Rubik Hub❖ Acoperire și durată: Națională, 1-3 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare❖ Descriere: Program de educație antreprenorială dedicat

exclusiv studenților cu spirit antreprenorial. Experți șifondatori din comunitatea Rubik Hub își împărtășesccunoștințele, iar participanții fac primii pași înantreprenoriat.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business❖ Opțiuni finanțare: Nu❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: experiența

mentorilor și partea practică a atelierelor❖ Startup-uri implicate: Casa 4.0, Evil Genius, Red Suns❖ Website: https://rubikhub.ro/rubikedu/

EWA - Empowering Women in Agrifood

❖ Organizator: Impact Hub Bucharest, EIT Food❖ Acoperire și durată: Internațională, 3-6 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare❖ Descriere: Program dezvoltat de EIT Food pentru un total de 50

de femei antreprenor din 5 țări europene (Cehia, Portugalia,România, Spania și Turcia), care au idei de afaceri în sectorulagroalimentar.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare❖ Verticale vizate: Industria alimentară și agricultură❖ Opțiuni finanțare: Granturi oferite de organizator (până la

10.000 de euro)❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Oportunitățile

de învățare despre business management, mentorat de la experțidin industrie și networking cu o comunitate extinsă deantreprenori, finanțarea de 10.000 de euro.

❖ Finalistele ediției 2020: Ana-Maria Chirilă, Brîndușa Bîrhală,Carmen Amarandei, Cosmina Dinu, Ibolya Oprea, Ioana Tudor,Isabela Spătaru, Cristina Bălăceanu, Simona Rotaru, Stela Dinică

❖ Website: https://www.impacthub.ro/ewa-empowering-women-in-agrifood/

Founders' Story

❖ Organizator: Rubik Hub❖ Acoperire și durată: Națională, >1 an❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare❖ Descriere: Program dedicat celor care doresc să ia în considerare

antreprenoriatul drept o opțiune de carieră, care vor să găsească inspirație în poveștile de succes ale altorași care sunt dispuși să investească timp în procesul de creștereși dezvoltare.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business❖ Opțiuni finanțare: Nu❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program:

Conform sondajului, mulți se înscriu pentru partea de inspirație❖ Startup-uri implicate: Program în curs de desfășurare❖ Website: https://rubikhub.ro/founders-story-by-rubik-hub/

Startup Spinner Makeathon

❖ Organizator: Rubik Hub ❖ Acoperire și durată: Internațională, <1 lună❖ Calendar: amânat pentru 29-31 ianuarie 2021

(eveniment online) ❖ Descriere: Vizează startup-uri scalabile, cărora le

validează motivația, alinierea, coaching-ul, capacitatea de execuție, abilitățile de pitching și evanghelizare.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare ❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business ❖ Opțiuni finanțare: Pitch-uri către VCs ❖ Costuri de participare: Taxă ❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program:

Contextul de validare a modelului de business, a problemei si soluției cu ajutorul unei echipe de 20 de mentori.

❖ Startup-uri implicate: Dawal, Maponia, PostMuse, Auttie App, Glaskoo, InsidAR, Poloniq, Switch

❖ Website: https://startupspinner.com/

Founder Institute

❖ Organizator: Founder Institute Bucharest❖ Acoperire și durată: Internațională, 3-6 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare (cohorta 4)❖ Descriere: The Founder Institute este cel mai mare program

din lume de pre-acelerare (faza zero la faza unu) și deaccelerare (faza unu la faza doi). În circa 4 luni, programulsprijină în primul rând fondatori cu o idee de businesscare poate fi executată cu sprijinul tehnologieiîntr-un startup. Elementele de bază ale programului:curricula, mentori, facilitatori

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare❖ Verticale vizate: Fintech, agritech, edtech, fashion,

ecommerce și altele❖ Opțiuni finanțare: Granturi oferite de organizator❖ Costuri de participare: Taxă de participare❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program:

Internaționalitatea, notorietatea, mentorii, post programs,lifetime support, procesul și structura

❖ Startup-uri implicate: roboself.com, garderoba-infinita.ro, recreativo.ro, beautylink.ro, paybyface.io, primerenting.com, meetprep.com, complice.ro, reedact.com, entrato.io

❖ Website: https://fi.co/

Level-Up

❖ Organizator: Asociația Nod Maker Space, Babele❖ Acoperire și durată: Națională, 3-6 luni❖ Calendar: Urmează să fie anunțată ediția 2020❖ Descriere: Primul accelerator dedicat makerilor

antreprenori din România. Include cursuri săptămânale,mentorat 1-on-1 și o campanie de crowdfunding de pre-sale

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare❖ Verticale vizate: Industrii creative❖ Opțiuni finanțare: Crowdfunding❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program:

Combinația de cursuri teoretice și mentorat practic, cu acces la atelier de lemn, metal, imprimantă 3Dpentru realizarea și ameliorarea MVP-urilor

❖ Startup-uri implicate: Act, Re-cycled, LightCatcher,Spirulitos, Veltra, Pui de Somn, Flipper,Digital Dawn, Autovortex

❖ Website: https://level-up.ro/

Social Impact Award

❖ Organizator: Global Shapers Bucharest Hub și Social InnovationSolutions

❖ Acoperire și durată: Națională, 3 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în desfășurare❖ Descriere: Are misiunea de a promova educația antreprenorială și

punerea în practică a ideilor și a afacerilor sociale. Participanții au acces la o comunitate internațională compusă din tineriantreprenori din peste 16 țări, premii de 5000 de euro și mentorat dinpartea unor antreprenori sociali români cu experiență.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business❖ Opțiuni finanțare: Competiții de pitching cu premii (3 premii de 1,500

de euro fiecare, 1 premiu de popularitate în valoare de 500 de euro)❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Conectarea cu ment

ori cuexperiență, care îi ajută să își contureze strategia de business. Peste 12 workshop-uri tematice pentru dezvoltarea afacerii. Apartenența la o comunitate extinsă internațională de tineri antreprenori și experți.

❖ Startup-uri implicate: IziBac, Teen Tank, Smiles for the Future,Upside Down, I’m Fine, Ireuse, Parentool, oko, Bright Living, Olarsons.

❖ Website: https://romania.socialimpactaward.net/

Techcelerator

❖ Organizator: Techcelerator❖ Acoperire și durată: Internațională, 6 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în desfășurare

(runda a patra)❖ Descriere: Program de scalare și accelerare a

startup-urilor. Include investiții, mentorat,evaluare și servicii de marketing.

❖ Stadiul de business vizat: Accelerare❖ Verticale vizate: AI, Cyber security, Machine

learning, Advanced analytics, Predictivemarket, Digital Transformation, SaaS,MedTech, FinTech, Smart city, Mobility

❖ Opțiuni finanțare: Granturi oferite deorganizator

❖ Costuri de participare: Equity❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în

program: Investiția, parteneriistrategici corporate, experiența mentorilor,expunerea oferita, conectarea lor pentruinvestiții adiționale

❖ Website: https://techcelerator.ro/

Orange Fab

❖ Organizator: Orange România❖ Acoperire și durată: Internațională >1 an❖ Calendar: Aplicații deschise❖ Descriere: Accelerator corporate; facilitează parteneriatele comerciale între

startup-uri inovatoare și Orange❖ Stadiul de business vizat: Accelerare, Scalare❖ Verticale vizate: 5G & Networks of the Future, IoT Connected Objects, Smart

City & Mobility, Security, Fintech, Smart Retail, Media & Entertainment,Health & Lifestyle, People & Future of Work, Digital Education

❖ Opțiuni finanțare: Compania plătește proiectele pilot pentru validareaprodusului la clienți și costurile integrării produsului în oferta Orange.Startup-urile pot fi recomandate către Orange Digital Ventures, vehicululinternațional de investiții Orange.

❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Modalitatea de colaborare

strict focusată pe relație de business. Deschiderea către baza de clienținațională și internațională Orange. Accesul gratuity și timpuriu la cele mai noitehnologii pentru a-și dezvolta produsele.

❖ Startup-uri implicate: BOX2M, URADMonitor, Pentest-Tools, Symme3D,Fullscreen Digital, CBNAgro.tech, Blugento, KFactory, Appsulate, Dekeneas,Agricloud, Configurators3D, Eventya, MorphL, Product Lead, Siscale,Acquainted, Bunnyshell, Nestor, Polyfazer, SecurifAI

❖ Website: https://www.orangefab.ro/

RebootHoreca / TechnTrade

❖ Organizator: Metro Systems, Activize❖ Acoperire și durată: Națională 3-6 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare❖ Descriere: Program dedicat exclusiv ideilor

care să ajute industria ospitalității să-și revinădin criza provocată de pandemie.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare, Scalare

❖ Verticale vizate: HoReCa❖ Opțiuni finanțare: Granturi oferite de organizator❖ Costuri de participare: Nu❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program:

Accesul la piață/ go-to-market în HoReCa❖ Startup-uri implicate: Aplicații în curs

de desfășurare❖ Website: https://techntrade.ro/incubator

Scale Out

❖ Organizator: Romanian Business Leaders❖ Acoperire și durată: Internațională, 6 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare❖ Descriere: Program dedicat firmelor care fac deja

business în străinătate sau vor să își extindă produsul prin activități de internaționalizare. Printr-o curriculă tailor-made, acceleratorul se adreseazăatât firmelor non-tech, cât și companiilor din tehnologie.

❖ Stadiul de business vizat: Accelerare, Scalare❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de

business❖ Costuri de participare: Nu❖ Startup-uri implicate: Aplicații în curs de desfășurare❖ Website: https://www.rbls.ro/projects/start-up-

bridge/

Antreprenoria

❖ Organizator: Romanian Business Leaders❖ Acoperire și durată: Națională, > 1 an❖ Calendar: Aplicații deschise❖ Descriere: Accelerator pentru companii scale-up,

care sprijină personalizat scalarea companiilor selectate,printr-un traseu de accelerare și un mix de soluții unic în România.

❖ Stadiul de business vizat: Scalare❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business❖ Opțiuni finanțare: Acces la finanțare bancară, business angels și fonduri de

investiții din comunitatea RBL❖ Costuri de participare: Taxă de participare❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Dorința autentică a organizat

orilor de a sprijini participanții, sfaturile de business personalizate, care vin de la contributori (traineri, vorbitori, mentori) și de la organizatori.

❖ Startup-uri implicate: Fruteria, Tennis Hero, Sir Ludovic❖ Website: https://antreprenoria.ro/

Academia Minților Creative

❖ Acoperire și durată: Națională, <1 lună❖ Descriere: Program de educație financiară și antreprenorială❖ Website:

https://www.unicredit.ro/ro/imm/diverse/academia.html

WeAccelerate

❖ Acoperire și durată: Națională, 6-12 luni❖ Descriere: Incubator la care se pot înscrie startup-urile

funcționale, care au un prototip validat și au deja primiiclienți.

❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business❖ Website: http://www.weaccelerate.ro/

Innovation Labs

❖ Organizator: Tech Lounge❖ Acoperire și durată: Națională 1-3 luni❖ Calendar: Ediția 2020 este în desfășurare❖ Descriere: Program de formare la nivel național,

care oferă tinerilor experiența unui start-up tehnic, în cadrul unui program intens de mentorat de trei luni.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare❖ Verticale vizate: Agriculture, Cybersecurity, Fintech, Health

& Lifestyle, Retail, Smart City, Smart Mobility❖ Opțiuni finanțare: Pitch-uri către Venture Capitalists❖ Costuri de participare: Ticket participare Hackathon❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Mentorii

din program, expunerea media, validarea MVP-ului cuclienți reali și cu antreprenori & oameni de business cu experiență

❖ Startup-uri implicate: UradMonitor, VisageCloud, Wyliodrin,ENTy, RideSafe Technologies, Clark, FullScreenDigital

❖ Website: https://www.innovationlabs.ro/

Future Makers

❖ Organizator: Global Shapers Bucharest Hub și Social Innovation Solutions❖ Acoperire și durată: Națională, 3-6 luni ❖ Calendar: Ediția 2020 este în curs de desfășurare ❖ Descriere: Program educaţional de antreprenoriat ce cuprinde o competiţie de idei de

business orientate către viitor. Se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani şi va angrena peste 2000 de elevi, studenţi, tineri profesionişti în ateliere și webinarii antreprenoriale tematice, în toată ţara.

❖ Stadiul de business vizat: Pre-accelerare, Accelerare ❖ Verticale vizate: Orice industrie/ verticală de business ❖ Opțiuni finanțare: Competiții de pitching cu premii (5 premii de 2,500 de euro fiecare, 1

premiu de popularitate şi premiul cel mare în valoare de 5,000 de euro) ❖ Costuri de participare: Nu ❖ Ce îi atrage pe antreprenorii înscriși în program: Conectarea cu mentori cu experiență,

care îi ajută să își contureze strategia de business. Peste 12 workshop-uri tematice pentru dezvoltarea afacerii. Apartenența la o comunitate extinsă internațională de tineri antreprenori și experți.

❖ Startup-uri implicate: DENDRO IT (Marele Câștigător 2019), EcoTree, Exposure VR, Finplay, Glide, MiRenta, EcoCool Socks, Aventurile lui Tzitzi-Poc (Marele Câștigător 2018), Veltra Bikes, Re-cycled, I'm fine, Auttie, Glasskoo; ediție extraordinară Soluții Coronavirus: Vecinultau.ro, Air Up ventilator și Smart Disinfection System

❖ Website: https://futuremakers.ro/

InnovX

❖ Acoperire și durată: Internațională, 3-6 luni❖ Descriere: Accelerator de business structurat

ca un program intensiv ce are scopul de a scala o afacere sau o idee de afacere.

❖ Verticale vizate: Tech❖ Website: https://www.innovx.eu/

Succesul stă în proces. Nu stă în atingerea unui obiectiv, dar mai degrabă în plăcerea de a lucra către atingerea diverselor obiective.

Iar eșecul este, de asemenea, o parte importantă din proces. Needs to be

embraced.

Respondent studiu desfășurat în primăvara anului 2020 de Startarium în parteneriat cu Cluj.Startups și Activize.tech

”

10. În loc de concluzii,o scurtă strategie de integrare a rezultatelor studiului pentru diverși actori publici și privați.

Prin acest studiu, ne-am propus să urmărimparticularitățile antreprenoriatului din mai multe unghiuri:impactul său, ecosistemul de startup-uri regional și local,profilul noilor antreprenori, rețelele de sprijin și know-how pecare le pot accesa, tendințele remarcate în activitateaantreprenorilor din diaspora, impactul social alantreprenoriatului, rolul comunității din diaspora în economiasocială și oportunitățile curente pentru românii din diaspora.

Informațiile cuprinse mai sus vin în ajutorul antreprenoriloraspiranți sau existenți, dar și al organizațiilor sau instituțiilorcare se adresează acestora.

Aceste informații te pot ajuta să crești relevanța șiimpactul viitoarelor programe, să creezi experiențepersonalizate și care acoperă o arie vastă de nevoipentru antreprenori, integrând în structura și conținutulprogramelor informații de la firul ierbii.

Specific și mai aplicat pentru publicurile interesate:

Dacă ești român din diaspora:

❖ Fie că ești antreprenor sau nu, sperăm să îți oferim o perspectivăde ansamblu asupra mediului antreprenorial și a oportunităților pe care leai (programe, domenii de activitate, perspective etc), daca îți dorești să teîntorci în țară.

Dacă ești organizator de programe, vei putea descoperi:

❖ ce nevoi au identificat antreprenorii la început de drum.❖ ce tipuri de interventii percep ei că le-au fost utile de-a lungul timpului.

Dacă ești antreprenor:

❖ E important să știi ce programe de incubare șiaccelerare există pe piața locală, care estespecificul fiecăruia, pentru a putea alegeprogramul care ți se potrivește.

❖ Mai mult, vei putea descoperi ce provocări aualți antreprenori ca tine, ce probleme întâmpinăalți antreprenori, ce rețea de sprijin ai înecosistem și ce resurse locale poți accesa.

Dacă ești reprezentant al unei instituțiifinanciare:

❖ vei putea introduce în strategia ta de investiții domeniile deinteres pentru antreprenori sau vei putea dezvolta produsefinanciare adaptate nevoilor curente ale pieței.

Studiul a fost realizat prin programul RoWin, iar concluziile acestuiavor fi utilizate de către parteneri și organizații de business înstrategiile viitoare, prin dezvoltarea de programe relevante,care acoperă nevoile menționate de antreprenori, adaptatecontextului în care ei își cresc afacerile.

Dacă ești reprezentant al unei instituții publice, studiul:

În egală măsură, studiul poate contribui la dezvoltarea strategiei pentru viitoarele programe detip startup (Diaspora, Plus, Nation etc), dar și prin conturarea structurii schemelor de microgrant,luând în calcul nevoile antreprenorilor la firul ierbii.

❖ te va ajuta să intri în contact cu detalii specifice, prezentate prin prisma beneficiarilor de servicii și finanțări publice

❖ îți va oferi informații despre domeniile pe care ei le vad ca fiind relevante❖ îți va oferi informații despre direcțiile în care este nevoie de susținere publică, așa încât ei

să fie încurajați să investească în calitatea de antreprenor în România

Proiectul RoWin -Succes în România a fost cofinanțat Fondul Social European

prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea

Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a

Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Beneficiarul proiectului: EDUCATIVA SRL

Parteneri: Impact Hub Bucharest, Reviro, Civitta.

Editorul materialului: Impact Hub BucharestData publicării: Septembrie 2020

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriupoziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.