Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si ...

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra

pasarilor si liliecilor din zona parcului eolian

Dorobantu-Topolog

2013 PROPRIETATE INTELECTUALA

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si liliecilor din zona parcului Dorobantu –Topolog

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului Telefon: (0040)241.585.020 Fax: (0040)241.586.505, www.asverde.ro, [email protected]

1

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra

pasarilor si liliecilor din zona parcului eolian

Dorobantu-Topolog

ELABORAT DE: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. COMANDAT DE: S.C. LAND POWER S.R.L.

2013 PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara aprobarea scrisa a autorului. Beneficiarul poate publica acest studiu pe website-ul propriu si pe cel al institutiei care

finanteaza proiectul.



2

CUPRINS

1. INTRODUCERE 4

1.1. Descrierea structurii documentului 4

2. DESCRIEREA PROIECTULUI 5

2.1. Locatia parcului eolian 5

2.2. Caracteristicile de mediu existente in parcul eolian 10

2.2.1. Caracteristicile geologice si de relief din zona site-ului 10

2.2.2. Caracteristici climatice 11

2.2.3. Caracteristici hidrologice 13

2.2.4. Principalele tipuri de habitat 13

2.2.5. Pozitionarea parcului eolian fata de siturile Natura 2000 18

3. DESCRIERE A SITURILOR NATURA 2000 (bazata pe Formularul Standard Natura

2000) 20

3.1. ROSCI 0201 Platoul Dobrogei de Nord 20

3.2. ROSPA0091 Padurea Babadag 25

4. DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN 29

4.1. Pasari 31

4.1.1. Definirea speciilor tinta 31

4.1.2. Definirea metodologiei de studiu 38

Pasarile migratoare 42

Pasari cuibaritoare 43

4.2. Lilieci 48

4.2.1. Definirea speciilor tinta 48

4.2.2. Definirea metodologiei de studiu 50

4.3. Bilantul activitatilor desfasurate in practica 55

5.1. Pasari 60

5.1.1. Specii incluse in lista Site-urilor Natura 2000 60

5.1.2. Specii de interes national 72

5.1.3. Specii migratoare de interes conservativ 76

5.1.4. Consideratii generale privind structura comunitatilor de pasari din zona analizata 80



3

5.2 Lilieci 99

6. EVALUAREA IMPACTULUI 103

6.1. Pasari 103

6.1.1. Lista speciilor potential afectate 103

6.1.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta 105

6.1.3. Evaluarea impactului asupra speciilor secundare 132

6.2. Lilieci 142

6.2.1. Lista speciilor tinta potential afectate 143

6.2.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta 143

6.3. Analiza impactului cumulat 148

7. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 154

8. MONITORIZAREA IMPACTULUI 160

BIBLIOGRAFIE 167

CALIFICARI ALE COLABORATORILOR IMPLICATI IN PROCESU L DE

MONITORIZARE 170



4

1. INTRODUCERE

Scopul acestui studiu este evaluarea impactului asupra avifaunei si chiropterofaunei,

rezultat in urma dezvoltarii proiectului intitulat „CONSTRUCTIA PARCULUI EOLIAN

DOROBANTU-TOPOLOG in extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea,

Judetul Tulcea, Romania”.

Prezentul studiu isi bazeaza concluziile pe observatii de teren desfasurate intre ianuarie

2012 si iunie 2013, si pe informatiile incluse in formularele standard NATURA2000 aferente

siturilor de interes comunitar aflate in zona studiata, dar si pe rapoarte si studii privind zona

studiata publicate de-a lungul anilor.

In elaborarea studiului, echipa a luat in considerare conformarea cu legislatia europeana

privind mediul, Ghidul UE privind dezvoltarea de proiecte energetice eoliene in acord cu legislatia

UE privind natura, politicile de mediu ale BERD, si Scottish Natural Heritage Guidance,

„Metodologie de studiu a fi utilizata in evaluarea impacturilor parcurilor eoliene de uscat asupra

comunitatilor de pasari”.

Importanta acestui studiu provine din utilitatea sa in luarea deciziilor de catre autoritatile

legislative si institutiile financiare, si de asemenea in informarea publicului interesat asupra

impactului proiectului analizat asupra avifaunei.

Gasim necesar de mentionat faptul ca prezentul studiu vine in continuarea proiectului de

evaluare privind impactul asupra biodiversitatii inceput deja in 2008, desfasurat in paralel cu

Rapoartele de Impact asupra Mediului, ca parte a procedurilor pentru obtinerea Accodrului de

Mediu. Un aspect de asemenea important in evaluarea impactului parcului eolian Dorobantu-

Topolog asupra biodiversitatii sunt studiul de Evaluare Adecvata si Raportul de Mediu elaborate

in 2010, pe baza carora a fost acordat Avizul de Mediu de catre autoritatile competente.

Recomandarile si propunerile acestor studii au format baza rapoartelor de mediu cerute de, si

depuse la, Agentia Locala de Protectia Mediului, in concordanta cu procedurile de protectia

mediului de la nivel national.

1.1. Descrierea structurii documentului

Caracteristicile parcului eolian sunt expuse in Capitolul 2, in timp ce caracteristicile

generale ale sit-utilor Natura2000 potential afectate sunt expuse in Capitolul 3.

Criteriile adoptate pentru designul studiulu de teren sunt descrise in Capitolul 4, cu

identificarea speciilor tinta si prezentarea generala a activitatilor de teren desfasurate in practica.

In Capitolul 5 sunt descrise materialele care au stat la baza studiului, cu evaluarea fiecarei specii



5

de interes si raportarea atat a rezultatelor analizei de birou / consultarea literaturii de specialitate,

cat si rezultatele din studiul de teren.

In fine, evaluarea impactului face obiectul Capitolului 6.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Locatia parcului eolian

Parcul eolian Dorobantu-Topolog este situat in regiunea Dobrogea, in sud-vestul Tulcei, in

zona dintre satele: Dorobantu Mesteru si Luminita. Distantele aproximative, masurate in linie

dreapta, fata de principalele zone urbane din regiune sunt:

- aprox. 44 km de Tulcea;

- aprox 77 km de Constanta.

Imaginea 1. Locatia parcului – nationala (sursa hartii: Google Earth)

Imaginea 2. Locatia amplasamentului – local (Judetul Tulcea) sursa hartii: www.biodiversitate.mmediu.ro



6

Proiectul “CONSTRUCTIA PARCULUI EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG in

extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea, Judetul Tulcea, Romania” are ca scop

dezvoltarea unui parc eolian constand din 42 de turbine VESTAS V 90 – 2 MW, care produc

energie electrica din surse neconventionale de energie (eoliana), cu o putere totala de 84 MW, cu

instalatiile aditionale aferente. Proiectul este divizat in trei sub-parcuri:

- Sub-parcul Mesteru (ME) – 16 turbine eoliene;

- Sub-parcul Luminita (LU) - 11 turbine eoliene;

- Sub-parcul Topolog (TO) - 15 turbine eoliene.

Vor fi, de asemenea, construite retele electrice subterane de 30 kV si 110 kV si o statie de

transformare in Topolog de 30/110 kV.

Imaginea 3. Vedere din satelit a locatiei turbinelor eoliene (sursa hartii: Google Earth)

Accesul la locatie se realizeaza pe drumul judetean 222 B si prin reteaua de drumuri

comunale si de drumuri de exploatare.

Turbinele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de 497 ha.

Suprafata de teren afectata se va constitui din:

- 10,08 ha, corespunzatoare platformelor tehnologice

- 714 mp corespunzatori turbinelor, deoarece fundatiile sunt ingropate, iar la suprafata

terenului ramane doar inelul suprateran cu diametrul de 4,65 m

- 191,52 mp, suprafata afectata de statiile electrice

- 56.895 mp corespunzatori drumurilor noi de acces turbine

- 7.300 mp, suprafata statiei electrice de transformare 30/110 kV Topolog.



7

Specificatii generale ale turbinei eoliene V90 2 MW

Turbina eoliana Vestas V90-1.8/2.0 MW este o turbina eoliana in amonte cu reglare a

pasului elicei, pivotare activa si rotor cu trei pale. Turbina eoliana Vestas V90-1.8/2.0 MW are

diametrul rotorului de 90 m, iar generatorul are capacitatea nominala de 1,8 MW sau 2,0 MW, in

functie de conditiile de vant. Turbina utilizeaza conceptele OptiTip® si OptiSpeedTM. Cu aceste

caracteristici, turbina eoliana poate opera rotorul la viteza variabila (RPM), ajutand la

mentinerea puterii la sau aproape de puterea nominala.

Turbina V90-1.8/2.0 MW este dotata cu un rotor cu diametrul de 90 de metri constand din

trei pale si un butuc. In functie de conditiile de vant dominante, palele sunt pozitionate continuu

pentru a se optimiza gradul de inclinare.

Rotor

Diametru 90 m Zona de acoperire 6362 m2 Viteza de rotatie, static, rotor 14,9 rpm Viteza, intervalul de functionare dinamica

9,6 – 17,0 rpm

Directia de rotatie In sens orar (vedere frontala)

Orientare Amonte Inclinare 6° Conicitatea butucului 2° Numar de pale 3 Frane aerodinamice Plasare in drapel

Palele 44 m Prepreg (PP) sunt fabricate din fibra de carbon si de sticla. Acestea constau in

doua aripi fixate pe grinda de suport.

Palele PP

Descrierea tipului Aripi fixate pe grinda de suport Lungime pala 44 m

Material Rasina epoxidica armata cu fibre de sticla si fibre de carbon

Conecarea palelor Fixari cu otel Aripile RISØ P + FFA – W3 Talpa maxima 3,512 m Varful palei (R44.5) 0,391 m Rasucire (fixarea palei/ varful palei)

27°

Greutate 6750 kg



8

Sistemul de reglare al gradului de inclinare

Energia absorbita prin actiunea vantului si transmisa turbinei este reglata prin controlarea

gradului de inclinare a palelor, conform procedurii de control. Sistemul de reglare a gradului de

inclinare functioneaza, de asemenea, si ca sistem de franare principal, prin reglarea gradului de

inclinare in afara vantului. Acest lucru produce rotirea la relanti a rotorului. Rulmentii cu doua

randuri de bile cu contact in 4 puncte sunt utilizati pentru a conecta palele la butuc. Sistemul de

reglare a gradului de inclinare se bazeaza pe un sistem hidraulic si utilizeaza un cilindru pentru a

regla gradul de inclinare a fiecarei pale. Cilindrul este alimentat cu energie hidraulica de catre

unitatea hidraulica din nacela prin cutia de transmisie principala si catre arborele principal prin

transferul rotatiei. Acumulatorii hidraulici din interiorul butucului rotorului asigura o cantitate

suficienta de energie necesara reglarii gradului de anclinare a turbinei in caz de defectiune.

Sistemul de reglare al gradului de inclinare

Tip Hidraulic

Cilindru Ø125/80 – 760

Numar 1 buc./ pala

Interval -5º to 90º

Sistemul hidraulic

Capacitatea pompei 44 l/min.

Presiune de lucru 180 – 200 bari

Cantitate de ulei 260 l

Motor 18,5 kW

Butucul

Axul sustine cele 3 pale si transfera fortele de reactie catre lagarul principal. Structura

butucului sustine, de asemenea, lagarele palelor si cilindrul de reglare a gradului de inclinare.

Butucul

Tip Butuc cu colivie turnata

Material Fonta EN GJS 400-18U-LT/EN 1560



9

Domeniul de functionare – temperatura si vantul

Valorile se refera la inaltimea butucului si sunt determinate de senzorii turbinei si de

sistemul de control al acesteia.

Domeniul de functionare – Temperatura si vantul

Intervalul de temperatura ambientala

(Turbina la temperatura normala)

Intre -20° si +40° C

Cuplare (medie de 10 min.) 4 m/s

Decuplare (medie exponentiala de 100 sec.) 25 m/s

Decuplare (medie exponentiala de 100 sec.) 20 m/s

Design Structural – Reprezentarea dimensiunilor exterioare

Figura 4. Diagrama generala a turbinei eoliene

Figura 5. Curba de putere a Vestas V90



10

2.2. Caracteristicile de mediu existente in parcul eolian

2.2.1. Caracteristicile geologice si de relief din zona site-ului

Locatia parcului eolian Dorobantu-Topolog este in regiunea Dobrogea (Romania), la

limita dintre Podisul Dobrogei de Nord (Comuna Dorobantu) si Podisul Central al Dobrogei

(Comuna Topolog), cu sub-diviziunile Podisul Babadag si Podisul Casimcei.

Imaginea 6. Harta fizica– Locatia parcului eolian – sursa hartii: tulcea-county.map2web.eu

Podisul Casimcei include culmi si platouri usor convexe, uneori sub forma unor domuri

largi separate de inseuari largi, situate in partea nordica, unde formeaza interfluviile catre bazinele

hidrografice ale Aiormanului si Slavei, si in partea centrala a podisului, unde constituie

interfluviile principale din bazinele hidrografie ale Raurilor Topolog si Casimcea.

Pe unele sectoare, vaile puternic adancite in masa sisturilor verzi capata aspect de canion,

asa cum este Valea Topologului, intre Haidar si Calfa. La obarsia Topologului, amonte de sectorul

de vale in canion, se contureaza Depresiunea Topolog-Sambata Noua, relativ inalta (200-250 m),



11

redusa ca suprafata, si in care se impun versanti prelungi, cu pante reduse, de tipul glacisurilor de

eroziune.

Baza calcarelor jurasice, prezente in extremitatea sudica a podisului, introduce in peisajul

geomorfologic o nota cu totul aparte, ce contrasteaza cu imaginea de ansamblu a acestuia.

Podisul Babadag este similar unei platforme masiva, partial fragmentata de vai nu foarte

adanci si scurte, orientate catre Nord-Est. Este delimitata in Nord de Depresiunea Cernei si apoi

de Coridorul Taitei si de Lacul Babadag, iar in Sud de falia Pecineaga-Camena. Platformele inalte

ale Dunarii pot fi intalnite in Vest si in Est nu foarte inalta Depresiune Jurilovca.

Depozitele Podisului Babadag apartin in principal Cretacicului superior, fiind reprezentata

de calcare nisipoase, calcare conglomeratice, gresii calcaroase si calcare marnoase. Aceste

formatiuni sunt acoperite de o patura care se termina la suprafata cu un strat de loess.

Zona Dorobantu – Mesteru – Topolog prezinta un relief characteristic, sub forma unor

formatiuni deluroase, avand ca element characteristic un fundament reprezentat de depozite

Proterozoice vechi, erodate, si un strat sedimentar reprezentat de o patura de depozite cuaternare,

reprezentate in cea mai mare parte de loess depus de vant.

Tipurile de sol prezente in cadrul amplasamentului sunt reprezentate in mare parte de

cernoziomuri (carbonatice, levigate, castanii si ciocolatii).

2.2.2. Caracteristici climatice

Comunele Dorobantu si Topolog au un climat continental, cu veri calde si uscate, ierni

geroase cu vanturi permanente, cu diferente mari de temperature de la o zi la alta. Temperatura

medie anuala este de 100 – 110C, temperatura maxima vara este de 370C. Cantitatea medie de

precipitatii este de 400 mm/m2 pe an.

Amplasamentul este localizat intr-o zona cu vanturi puternice, pe directia N-S.

Comuna Casimcea este caracterizata de un climat continental cu temperaturi ridicate in

Iulie si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 110 C, iar cantitatea medie de

precipitatii este de 480 mm/m2 pe an.

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile atmosferice

genereaza fenomene electrice acompaniate de fulgere si tunete. Media anuala de zile cu fulgere si

tunete este de aproximativ 12. Aceste procese sunt frecvente in lunile Mai-Iunie.

Urmatorii parametric meteorologici au fost inregistrati in zona parcului eolian in perioada

de studiu (Ianuarie 20122 – Iunie 2013).

- Temperature minima a fost inregistrata in Ianuarie 2012 si maxima in Iulie 2012;



12

Imaginea 7. Media lunara a temperaturilor

- Media cea mai redusa a volumului de precipitatii a fost inregistrata in Iulie 2012, si maxima

in Ianuarie 2012;

Imaginea 8. Media lunara a precipitatiilor

Imaginea 8 a fost completata prin calcularea mediei aritmetice a valorilor zilnice ale

precipitatiilor, masurate in mm (unde 1 mm = 1l/m2), separate pentru fiecare luna intre Ianuarie

2012 si Iunie 2013.

Valorile mai mari sunt cele zilnice, precum cele din lunile Ianuarie si Octombrie, cu valori

de 15 mm si cu o maxima de 49 mm in luna Mai 2012. In general, precipitatiile lunare din judetul

Tulcea pentru anul 2012 au fost reduse, acest an fiind unul uscat pentru judetul Tulcea. Pentru

anul 2013, valorile zilnice maxime de precipitatii au fost inregistrate in lunile: Mai, cu 18 mm si

Iunie cu 41 mm.



13

2.2.3. Caracteristici hidrologice

Nu exista cursuri importante de apa, permanente sau temporare, in cadrul locatiei

propuse pentru operarea parcului eolian.

Exista multe cursuri de apa cu un character permanent in vecinatatea parcului eolian,

Topolog, Valea Rostilor, Peceneaga, precum si multe parauri cu apa intermitenta, conditionata de

volumul precipitatiilor.

Imaginea 9. Reteaua hidrografica din Sud-Vestul Judetului Tulcea

Cel mai important curs de apa este raul Topolog, care izvoraste din Platoul Casimcei,

in apropierea satului Topolog, judetul Tulcea, cu un regim permanent in general, dar cu un

caracter torential.

Cursul raului este initial orientat de la Nord-Vest catre Sud-Est, isi schimba directia catre

Vest, in aval, si are o lungime totala de 38 km, dintre care 20 km se afla in cadrul judetului

Tulcea, si restul in judetul Constanta. Suprafata totala a bazinului hidrografic este de 343 km2,

dintre care 165 km2 se afla in judetul Tulcea si restul in judetul Constanta.

Locatia parcului eolian analizat este situate la o distanta de aproximativ 13,5 km de fluviul

Dunarea – cel mai important curs de apa care delimiteaza regiunea Dobrogea.

2.2.4. Principalele tipuri de habitat

Zona studiata combina elemente caracteristice peisajului pastoral, rural si forestier care,

impreuna cu un peisaj deluros, creaza un peisaj unic si complex, afectat doar pe anumite parcele

de prezenta drumurilor si a liniilor electrice.



14

Imaginea 10. Principalele tipuri de utilizare a terenului din zona studiata si din vecinatatile sale (luata din Corine

Land Cover 2006)

Structura vegetatiei din zona studiata este rezultatul actiunii factorilor de mediu de-a

lungul timpului, dintre care mentionam: climatul continental, reteaua hidrografica saraca,

competitia interspecifica si factorul antropic.

Zonele pentru implementarea parcului eolian sunt reprezentate de teren arabil si folosit

pentru pasunat, habitate antropice (de tipul agro-ecosistemelor), care alterneaza din loc in loc cu

habitate semi-naturale, respectiv pasuni de stepa secundare, antropozoogene, cu o structura

floristica apropiata habitatului romanesc R3415 Pasuni Ponto-Balcanice de Botriochloa

ischaemum si Festuca valesiaca corespunzand habitatului Natura 2000: 6240* Pajisti stepice

subpanonice (D.Gafta, O.Mountford, 2008) si R3420 Pajisti Vest-Pontice cu Poa bulbosa,

Artemisia austriaca, Cynodon dactylon si Poa angustifolia corespunzand habitatului Natura 2000

62C0* Stepe ponto-sarmatice (D.Gafta, O.Mountford, 2008).

Trebuie sa notam faptul ca vegetatia stepica se afla intr-un stadiu avansat de degradare,

datorita pasunatului prelungit si nerestrictionat, alterand in mod profund structura cenotica a

habitatelor.



15

Imaginea 11. Vedere asupra agro-ecosistemelor

Habitatul Ponto-Balcanic al Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca reprezinta

pasunile joase din stepele si silvostepele din dealurile zonei de paduri de stejari din Dobrogea,

Muntenia si Sudul Moldovei. Caracteristic pentru acest tip de habitat sunt gramineele xerofile

stepice, care formeaza etajul superior de 50-65 cm, cu o acoperire de 60-85%. Dintre aceste

plante, cele care sunt prezente in fitocenoze sunt: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca,

Bromus hordeaceus, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, S.

lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca, Achillea setacea. Compozitia floristica a

habitatului R3415 consta din urmatoarele specii edificatoare: Festuca valesiaca, Botriochloa

ischaemum si speciile caracteristice: Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, F. rupicola. Alte

specii importante pentru acest tip de habitat pot fi considerate: Taraxacum serotinum, Daucus

guttatus, Galium humifusum, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Adonis vernalis,

Veronica austriaca ssp. jacquinii, Salvia nutans, Inula oculus-christi, Centaurea rutifolia ssp.

jurineifolia, Teucrium polium, Asperula cynanchica, Eryngium campestre, Euphorbia

seguieriana, Achillea setacea, Potentilla argentea, Astragalus onobrychis, Trifolium campestre,

Medicago lupulina, Cynodon dactylon, Kochia prostrata.

Imaginea 12. Pasuni cu Botriochloa iscaemum



16

Habitatul de pajiste Vest-Pontica cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon

dactylon si Poa angustifolia reprezinta cele 500-600 ha de pasuni, raspandit in Estul Munteniei,

Dobrogea, Sudul Moldovei si vegetatie ce atinge maximul de dezvoltare in primavara, cand solul

are suficienta umiditate pentru cresterea vegetatiei. La inceputul primaverii, specia principala intra

in vegetatie dupa care este succedata de Artemisia austriaca, o specie xerofila, care apare in mod

masiv si dureaza pana toamna. Plantele insotitoare sunt numeroase si apartin vegetatiei originale

care a existat pe aceste terenuri (Donita N., 2005), precum Coronilla varia, Euphorbia glareosa,

E. seguieriana, Lotus corniculatus, Galium humifusum, Ceratocarpus arenarius.

Imaginea 13. Pasune cu Poa bulbosa

In vecinatatea locatiei, in afara de habitatele specificae agroecosistemelor, o serie de

habitate forestiere naturale si semi-naturale au fost identificate. Dintre habitatele naturale de

importanta comunitara, mentionam habitatul 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun,

foarte extinse in zona Podisului Babadag, cu asociatiile reprezentative Querco pedunculiflorae-

Tilietum tomentosae Donita 1970 si Nectaroscordo - Tilietum tomentosae Donita 1970, si de

asemenea habitatul 91AA* Paduri din Est cu stejar pufos reprezentate de asociatia Galio

dasypodi - Quercetum pubescentis Donita 1970 (Petrescu, M., 2007).



17

Imaginea 14. Vedere cu ecosistemului forestier – habitatul 91M0

Asociatia Querco pedunculiflorae-Tilietum tomentosae corespunde habitatului din

Romania R4158 Paduri danubian-vest-pontice mixte de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora)

si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola jordanii. Acest habitat este reprezentat de Quercus

pedunculiflora si specii xero-mezofile mixte, neutrofile, acompaniate de specii din stratul

arborescent: Tilia tomentosa, Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Fraxinus

ornus.

Asociatia Nectaroscordo-Tilietum tomentosae corespunde habitatului R4136 Paduri vest-

pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) si carpinita (Carpinus

orientalis) cu Nectaroscordum siculum. Acest habitat este reprezentat de xero-mezofile mixte,

neutrofile, paduri cu Quercus dalechampii si Q. polycarpa din podisurile Dobrogei de Nord, cu

Tilia tomentosa, Carpinus orientalis, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariifolia,

Fraxinus ornus, acompaniate de numeroase specii mediteraneene in stratul ierbos.

Asociatia Galio dasypodi-Quercetum pubescentis corespunde habitatului romanesc R4161

Paduri-raristi vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium si este

reprezentativa pentru padurile xerofile, neutrofile de Quercus pubescens din podisurile calcaroase

ale Dobrogei.

De asemenea, in vecinatatea parcului eolian, marginind habitatele forestiere deja

mentonate, au fost identificate zone de tufarisuri, pentru care este reprezentativa asociatia Pruno

spinosae - Crataegetum (Soo 1927) Hueck 1931, inclusa in habitatul 40CO* Tufarisuri de

foioase Ponto-Sarmatice sau habitatul R3122, corespunzand clasificarii romanesti a habitatelor

(N. Donita et al., 2005).



18

Aceste tufarisuri apartin silvostepei sudice a regiunii Ponto-Sarmatice si sunt raspandite in

zona sa de Sud-Vest si anume, in Moldova, Muntenia si Dobrogea. Compozitia floristica este data

de urmatoarele specii: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, ca specii edificatoare si de alti

taxoni importanti, precum: Rubus caesius, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Pyrus pyraster,

Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica, Humulus lupulus, Clematis vitalba, Cornus sanguinea,

Evonymus europaeus, Rosa gallica, Prunus fruticosa, Veronica chamaedrys, Plantago media,

Jasminum fruticans, Amygdalus nana, Cornus mas, Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum

vulgare, Asparagus verticilatus, Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis

glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium chamaedrys.

Imaginea 15. Vedere asupra zonei cu tufarisuri

2.2.5. Pozitionarea parcului eolian fata de siturile Natura 2000

Parcul eolian consta din 42 de turbine, si este localizat partial in cadrul ariilor protejate de

interes comunitar, dupa cum urmeaza:

- 11 turbine in ROSCI0201 Podisul Dobrogei de Nord (LU-03, LU-04, LU-05, LU-

06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08);

- O turbina in ROSPA0091 Padurea Babadag (ME – 08).



19

Imaginea 16. Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate de Interes Comunitar

Utilizarea terenului din zona analizata

Tipul de utilizare a terenului

Numar total de turbine

Numar turbine in cadrul SCI

Numar turbine in cadrul SPA

Teren arabil neirigat 31 0 0

Pasuni 11 11 1

Descrierea si starea de conservare a pasunilor este descrisa la pag. 77-79 ‘Informatii

referitoare la tendintele si habitatele in schimbare’.

Datorita optimizarilor recente, instalarea turbinei TO01 (in interiorul zonei SCI) a fost

abandonata si, in consecinta, numarul de turbine a fost redus de la 42 la 41. Conform configuratiei

finale, 10 turbine (LU03-LU011 si ME08) sunt localizate in cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean,

si una dintre ele (ME08) in cadrul SPA Padurea Babadag (turbine ME-08 este localizata atat in

SCI cat si in SPA, avand in vedere ca o parte din SPA Padurea Babadag este, de asemenea,

desemnat ca SCI).

Dupa renuntarea la turbine TO1, Land Power a inceput dezvoltarea unei noi turbine

localizate in afara Natura 2000. Procesul este in desfasurare.



20

3. DESCRIERE A SITURILOR NATURA 2000 (bazata pe Formularul Standard

Natura 2000)

Scurta descriere a celor doua situri de Interes Comunitar (SCI si SPA) din zona parcului

eolian a fost bazata pe informatiile incluse in formularele standard, aprobate de legislatia nationala

(Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 modificata si completata de HG nr. 971/2011 si Ordinul

Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007, modificata prin Ordinul Ministerul

Ministerul Mediului si Padurilor nr. 2387/2011).

3.1. ROSCI 0201 Platoul Dobrogei de Nord

Imaginea 17. Sursa hartii: openstreetmap

Relatiile cu alte situri Natura 2000 descrise: ROSPA0040 Dunarea Veche - Bratul

Macin, ROSPA0100 Stepa Casimcea, ROSPA0073 Macin – Niculitel, ROSPA0091 Padurea

Babadag

Regiunea – Dobrogea Judetul - Tulcea Regiunea biogeografica - Stepa Locatia centrului sitului - N 44° 58’ 13”; E 28° 30’ 7” Altitudine (m): min. 0; max. 411; med. 201 Suprafata sitului (ha): 84812 Custode: nu este atribuita unui custode

Planul de management: nu este elaborat



21

Informatii ecologice

Tabel 1. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. Rel. Conserv. Global

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B

91X0 Paduri dobrogene de fag 0.01 B A B B

62C0* Stepe ponto-sarmatice 27.87 A A B A

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu

Quercus spp. 2.25 A B A A

91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24.7 A B B A

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23.58 A B B A

91AA* Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar

pufos 17.07 A A B A

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0.02 C C B C

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0.001 C C B C

8230

Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion

sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe

stancarii silicioase

1 B A B B

LEGEND

REPREZENTATIVIVITATE SUPRAFATA RELATIVA STATUT DE C ONSERVARE EVALUARE GLOBALA

A - reprezentativitate excelenta

A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta

B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna

C - reprezentativitate semnificativa

C - 2 ≥ p > 0 % C - conservare medie sau redusa

C - valoare considerabila

D - prezenta nesemnificativa

Tabel 2. Specii de mamifere si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie:

Rezidenta Repro ducere

Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv. Izolare Global

1335 Spermophilus citellus

RC A A C A

1304 Rhinolophus ferrumequinum

P C B C B

2609 Mesocricetus newtoni

R A B A B

2633 Mustela eversmannii

V A B B B

2635 Vormela peregusna

V A B B B

2021 Sicista subtilis P B B A B

Tabel 3. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Repro ducere



1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B



22

Tabel 4. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consilului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta

Repro ducere



236 Campanula romanica R A A A A

079 Moehringia jankae V A A A A

253 Centaurea jankae P?

327 Himantoglossum caprinum

R A B C B

125 Potentilla emilii-popii P?

067 Echium russicum V C B C B

097 Iris aphylla ssp. hungarica

V C B C B

LEGENDA

STATUT UICN POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent

EN - Endangered

A - 100 p > 15% A - populatie (aproape) izolata

A - conservare excelenta

A - valoare excelenta

R - rar

NT - Near Threatened

B - 15 p > 2%

B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie

B - conservare buna B - valoare buna

RC – relativ comun

VU - Vulnerable

C - 2 p > 0%

C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa

C - conservare medie sau redusa


P – prezenta specie LC - Least concern

D - populatie nesemnificativa

C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi IUCN - Uninunea Internationala pentru Conservarea Naturii POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective

Tabel 5. Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Populatie Motiv Cat. Specie Populatie Motiv

P Achillea clypeolata

R A P Lunaria annua ssp. pachyrhiza

V A

P Achillea ochroleuca

R A P Mercurialis ovata C A

P Agropyron cristatum ssp. brandzae

P C P Muscari neglectum C A

P Anacamptis pyramidalis

R A P Myrrhoides nodosa C A

P Asparagus verticillatus

C A P Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum

C A

P Asphodeline lutea V A P Neottia nidus-avis V A

P Astragalus ponticus

R A P Ononis pusilla R A

P Asyneuma anthericoides

V A P Orchis morio R A



23

P Celtis glabrata V A P Ornithogalum amphibolum

R A

P Cephalanthera rubra

R A P Paeonia peregrina C A

P Corydalis solida ssp. slivenensis

C A P Paeonia tenuifolia V A

P Crocus chrysanthus

R A P Paliurus spina-christi V A

P Crocus flavus R A P Paronychia cephalotes R A

P Dianthus nardiformis

R C P Pimpinella tragium ssp. lithophila

C A

P Fritillaria orientalis

V A P Piptatherum virescens C A

P Gagea bulbifera V A P Platanthera chlorantha R A

P Gagea szovitsii R A P Rumex tuberosus C A

P Galanthus plicatus

R A P Salvia aethiopis R A

P Globularia bisnagarica

V A P Satureja coerulea R A

P Goniolimon collinum

R A P Scorzonera mollis R A

P Gymnospermium altaicum

R A P Scutellaria orientalis R A

P Himantoglossum hircinum

V A P Silene compacta R A

P Lactuca viminea R A P Spiraea hypericifolia R A

P Lathyrus pannonicus

R A P Stachys angustifolia R A

P Limodorum abortivum

V A P Tanacetum millefolium C A

P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A

LEGENDA Populatie Motivare

C= comun; R= rar; V= foarte rar; P= prezent A= Lista Rosie date nationale; B=endemic; C= conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea); D= alte motive

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului (bazat pe informatiile furnizate de proiectul Corine Land Cover)

Cod % CLC Clasa de habitate N09 5 321 Pajisti naturale, stepe N12 4 211- 213 Culturi (teren arabil) N14 10 231 Pasuni N16 73 311 Paduri de foioase N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Calitate si importanta

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel mai intins

si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de 95,5% (85046 ha) din

habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de

padure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Paduri de

stejar termofil si supra-mediteranean Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (ce



24

cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) - 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat

prin tipul 91YO) - 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa,

respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO - 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta

comunitara sunt de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter endemic pentru

Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999 ; Dihoru, Donita,1970) - asociatiile din aliantele Pimpinello-

Thymion zygioidi, Asparago verticillati - Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion

tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in

care se incadreaza situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si

mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*;

subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de

date PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-

subtipul 41.C22 ; 91AA - subtipul 41.73723 ; 91MO - subtipul 41.76813) situl reuneste cea mai

mare proportie din suprafata de raspandire la nivel national. Acest aspect este valabil , dupa toate

probabilitatile si pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului

40C0*, identificat pe Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Vulnerabilitate:

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitate sitului sunt reprezentate in

ordine descrescatoare :

- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri de vanatoare;

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre speciile de

Quercus si cele de amestec) favorizata de managementul

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene

- plantarea habitatelor stepice

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor



25

3.2. ROSPA0091 Padurea Babadag

Figure 18. sursa hartii: openstreetmap

Relatia cu alte situri Natura 2000: ROSCI0201 Platoul Nord Dobrogean Regiune – Dobrogea Judet- Tulcea Regiune biogeografica- Stepa Localizare centru sit - N 44° 52’ 51”; E 28° 30’ 21” Altitudine (m): min. 0; max. 400; med. 191 Suprafata Sit (ha): 58.473 Custode: nu este atribuita unui custode

Planul de management: nu este elaborat

Informatii ecologice

Tabel 6 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Code Specie Populatie Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Consevare. Izolare Global

A090 Aquila clanga 2-5 i B B C B

A224 Caprimulgus europaeus

C C B C C

A231 Coracias garrulus 400-500 p

B B C B

A238 Dendrocopos medius

500-620 p B B C B

A236 Dryocopus martius 60-80 p C B C C A103 Falco peregrinus 2-4 i D A320 Ficedula parva 500-2500 i D A338 Lanius collurio C C B C C A339 Lanius minor C C C C B A246 Lullula arborea RC D



26

A234 Picus canus 200-300 p C B C C A402 Accipiter brevipes 60-100p A A C A A215 Bubo bubo 1-4p C B C B A403 Buteo rufinus 15-30p B B C B A083 Circus macrourus 70-100i B B C B A075 Haliaeetus albicilla 1-1p 5-10i C B C C

A242 Melanocorypha calandra

800-1500 p

C B C B

A397 Tadorna ferruginea 3-7 p <243 i B B C B

A133 Burhinus oedicnemus

35-50 p 400-500 i B B C B

A097 Falco vespertinus 600-800i C B C B

A307 Sylvia nisoria 300-400p

C A C B

A511 Falco cherrug 1-2p 6-8i B B B B

A255 Anthus campestris 1600-2000p

C B C B

A379 Emberiza hortulana 600-800 p

C A C B

A404 Aquila heliaca 3-5i B B C C

A072 Pernis apivorus 3190-7050 i

C B C B

A080 Circaetus gallicus 20-30p 195-300i B B C B

A081 Circus aeruginosus 1517-3970 i

C B C C

A082 Circus cyaneus 20-30i 110-330i C B C B A084 Circus pygargus 0-3 p 500-830 i B B C B

A089 Aquila pomarina 15-30 p 4270-8580 i

C B C B

A092 Hieraaetus pennatus 20-30p 270-400i A B C B

A019 Pelecanus onocrotalus

2850-3800 i

C B B B

A030 Ciconia nigra 1877-2123 i

B B C B

A243 Calandrella brachydactyla

200-300p

B B C C

A031 Ciconia ciconia 35000-122000i

B B C B

LEGENDA

STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent

A - 100 p > 15%

A - populatie (aproape) izolata



R - rar

B - 15 p > 2%



RC – relative comun

C - 2 p > 0%




P - prezent D -populatie nesemnificativa C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective



27

Tabel 7. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Pop. Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj

Sit. Pop. Conserv. Izolare Global

A435 Oenanthe isabellina 20-30 p A B C B A088 Buteo lagopus R D A363 Carduelis chloris RC D A208 Columba palumbus C A212 Cuculus canorus C

A299 Hippolais icterina RC

A251 Hirundo rustica P C D A340 Lanius excubitor R D A341 Lanius senator P D A262 Motacilla alba C D A260 Motacilla flava RC D A319 Muscicapa striata RC D A277 Oenanthe oenanthe C D A337 Oriolus oriolus C D A443 Parus lugubris 700-800 p B B C B

A274 Phoenicurus phoenicurus

RC D

A315 Phylloscopus collybita

C C D

A314 Phylloscopus sibilatrix

RC D

A276 Saxicola torquata RC D

A210 Streptopelia turtur C D

A351 Sturnus vulgaris C C D A311 Sylvia atricapilla RC D

A308 Sylvia curruca

RC D

A232 Upupa epops C D

A086 Accipiter nisus 2503-3970 i

C B C B

A087 Buteo buteo 14675-28487 i

C B C C

LEGENDA

STATUT POPULATIE IZOLARE CONSERVARE GLOBAL F - frecvent

A - 100 p > 15%

A - populatie (aproape) izolata



R - rar

B - 15 p > 2%



RC – relaticv comun

C - 2 p > 0%




P - prezent D – populatie nesemnificativa C - comun A - abundent i - indivizi p - perechi POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii IZOLARE - gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei GLOBAL - evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective



28

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clasa de habitate N09 4 321 Pajisti naturale, stepe N12 16 211-213 Culturi (teren arabil) N14 5 231 Pasuni N16 66 311 Paduri de foioase N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine …) N26 7 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 61 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco vespertinus Falco cherrug Coracias garrulus Hieraaetus pennatus Accipiter brevipes Circaetus gallicus Circus pygargus Oenanthe pleschanka Picus canus Milvus migrans Dendrocopos medius

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Haliaeetus albicilla Ficedula parva Ciconia ciconia Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus macrourus Circus cyaneus

Vulnerabilitate

Extinderea terenurilor agricole si a dependintelor gospodaresti, constructia de obiective

turistice noi, pasunat intensiv, braconaj. Padurea Babadag este strabatuta de trei drumuri

principale: drumul national 22D, drumul national 22A si drumul national 22 (E87).



29

4. DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN

Prezentul studiu este bazat pe observatii de teren desfasurate intre ianuarie 2012 si iunie

2013 si pe informatii incluse in Formularele Standard Natura 2000 pentru sit-urile de intres

comunitar din zona analizata si de asemenea pe rapoarte si studii referitoare la zona analizata

publicate de-a lungul anilor. Pentru analiza impactului asupra avifaunei si chiropterofaunei din

zona analizata au fost luate in considerare rezultatele monitorizarii desfasurate intre 2006 si 2011

pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog.

Observatiile s-au concentrat pe elementele principale ale biodiversitatii in zona parcului

eolian Dorobantu-Topolog. O atentie deosebita a fost acordata speciilor de pasari care folosesc

zona pentru hranire, adapost, cuibarit sau pasaj si speciilor de lilieci care pot ajunge pe

amplasamentul parcului eolian.

Au existat doua etape in delimitarea zonei studiate, corespunzatoare fazelor de

implementare a proiectului „Parc eolian Dorobantu-Topolog”.

In Etapa 1 (2006 - 2012), corespunzatoare etapei de obtinere a documentatiei din

partea autoritatilor de reglementare, in acord cu legislatia nationala (Avizul de Mediu,

Acordul de Mediu) – a fost luata in considerare configuratia tuturor parcurilor eoliene din

apropierea obiectivului analizat. Asadar, zona studiata a inclus:

- amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog;

- amplasamentele parcurilor eoliene din apropierea parcului eolian analizat;

- zonele de teren din imediata apropiere a celor patru parcuri eoliene care au habitate similare cu

cel existent pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog.

Un motiv suplimentar pentru delimitarea zonei de studiu intiale, ilustrat in Figura 19, a fost

faptul ca, din cele 57 de turbine eoliene apartinand celor patru parcuri eoliene propuse a fi

construite in zona, 23 de turbine se gaseau in SCI Podisul Nord-Dobrogean (ROSCI0201), si doar

una se gasea in interiorul SPA PAdurea Babadag (ROSPA0091).

De-a lungul perioadei 2006 – 2012, echipa noastra de experti a desfasurat de asemenea

observatii in zona impadurita din parcul eolian (pana la 500 m de locatia turbinelor, catre

interiorul padurii) cu scopul de a identifica cuiburi de specii rapitoare.



30

Nota: turbinele nu sunt redate la scara

S.C. LANDPOWER S.R.L. – “Constructia Parcului Eolian Dorobantu-Topolog”, Comunele Dorobantu, Topolog, Casimcea

S.C. ECOPROD ENERGY S.R.L. - “Constructie Parc Eolian” –Topolog 2, Comuna Topolog

S.C. TOTAL ELECTRIC S.R.L. - “ Constructie Parc Eolian” –Topolog 3, Comuna Topolog

S.C. SEHER EOL S.R.L - “ Constructie parc eolian, drumuri si retele electrice”– Comuna Topolog

Figura 19. Zona studiata pentru monitorizare – Etapa 1



31

In Etapa 2 (martie-iunie 2013), in elaborarea Raportului privind monitorizarea avifaunei

si chiropterofaunei pe amplasamentul si in vecinatatea parcului eolian Dorobantu-Topolog, zona

de monitorizare a fost stabilita in conformitate cu recomandarile Ghidului SNH (Scottish Natural

Heritage). Asadar, zona studiata a fost extinsa pana la 2 km in interiorul padurii (spre deosebire de

500 m in Etapa 1), iar pentru identificarea potentialelor zone de adapost pentru lilieci au fost

realizate trasee la distante de pana la 7,2 km de parcul eolian analizat.

Figura 20. Zona studiata pentru monitorizare – Etapa 2

4.1. Pasari

4.1.1. Definirea speciilor tinta

Speciile tinta de pasari au fost considerate inca de la inceputul monitorizarii biodiversitatii

in zona de studiu acele specii protejate la nivel international, european si national care sunt

susceptibile de a fi supuse impactului parcurilor eoliene.

Astfel, speciile tinta au fost selectate avandu-se in vedere: formularul standard al ariei de

protectie speciala avifaunistica Padurea Babadag (ROSPA 0091 Padurea Babadag), speciile de

interes national care necesita o protectie stricta si speciile migratoare care pot traversa sau ajunge

in zona parcului eolian, urmarind ruta Pontica de migratie (Pontica flyroute).

Subliniem faptul ca numai speciile protejate sau de interes conservativ au fost luate in

considerare in conformitate cu recomandarile ghidului SNH.

Speciile tinta de pasari identificate in cadrul studiului sunt urmatoarele (Tabelul 8):



32

Tabelul 8. Speciile tinta

Speciile Tinta

Accipiter brevipes Aegithalos caudatus (Long-tailed Tit)

Accipiter gentilis Athene noctua (Little Owl)

Accipiter nisus Carduelis cannabina (Linnet)

Anthus campestris Carduelis carduelis

Aquila heliaca Carduelis chloris

Aquila pomarina Carduelis flammea

Asio flammeus Carduelis spinus

Burhinus oedicnemus Coccothraustes coccothraustes

Buteo buteo Coracias garrulous

Buteo lagopus Corvus corax

Buteo rufinus Dendrocopos medius

Calandrella brachydactyla Dryocopus martius

Ciconia ciconia Erithacus rubecula

Ciconia nigra Falco cherrug

Circaetus gallicus Falco peregrines

Circus aeruginosus Falco subbuteo

Circus cyaneus Ficedula parva

Circus macrourus Jynx torquilla

Circus pygargus Lullula arborea

Emberiza hortulana Motacilla alba

Falco tinnunculus Motacilla flava

Falco vespertinus Muscicapa striata

Haliaeetus albicilla Oriolus oriolus

Hieraaetus pennatus Otus scops

Lanius collurio Panurus biarmicus

Lanius minor Passer hispaniolensis

Melanocorypha calandra Phoenicurus ochruros

Merops apiaster Phoenicurus phoenicurus

Miliaria calandra Phylloscopus collybita

Milvus migrans Phylloscopus sibilatrix

Oenanthe pleschanka Picus canus

Pandion haliaetus Picus viridis

Pelecanus crispus Sitta europaea

Pelecanus onocrotalus Strix aluco

Pernis apivorus Sturnus roseus

Tadorna ferruginea Sylvia nisoria

Tyto alba Upupa epops



33

4.1.1.1. Specii incluse pe listele sit-urilor Natura 2000

In conformitate cu Formularele Standard ale ROSPA 0091 Padurea Babadag, urmatoarele

specii de interes pot fi listate in evaluarea impactului (mentionate de asemenea in Anexa I a

Directivei Pasari 2009/147/EC):

Tabelul 9. Importanta sit-ului

Sit-ul este important pentru Specii cuibaritoare Specii migratoare Specii care ierneaza

Accipiter brevipes Ciconia ciconia Circus cyaneus (also migrant/passage) Circaetus gallicus (also migrant/passage) Ficedula parva

Circus macrourus ( also migrant/passage)

Circus pygargus (also migrant/passage)

Haliaeetus albicilla (also breeding)

Coracias garrulous

Dendrocopos medius (also resident) Falco cherrug (also migrant/passage) Falco vespertinus (also migrant/passage) Hieraaetus pennatus (also migrant/passage)

Milvus migrans

Oenanthe pleschanka

Picus canus (also resident)

Tabelul 10. Alte specii de pasari ale SPA Padurea Babadag

(Anexa I a Directivei Pasari)

Rezidenta Cuibaritoare Care

ierneaza In pasaj

Anthus campestris x

Aquila clanga x

Aquila heliacal x

Aquila pomarina x x

Bubo bubo x

Burhinus oedicnemus x x

Buteo rufinus x

Calandrella brachydactyla x

Caprimulgus europaeus x

Ciconia nigra x

Circus aeruginosus x

Dryocopus martius x

Emberiza hortulana x

Falco peregrines x

Lanius collurio x

Lanius minor x

Lullula arborea x

Melanocorypha calandra x

Pelecanus onocrotalus x



34

Pernis apivorus x

Sylvia nisoria x

Tadorna ferruginea x x

4.1.1.2 Specii de interes la nivel national

La nivel national a fost stabilit un regim de protectie stricta pentru un numar de specii de

pasari, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si

completari prin Legea Nr. 49/2011. Aceste specii sunt listate in Anexa 4B – SPECII DE INTRES

NATIONAL. Specii de animale si plante pentru care este nevoie de protectie stricta.

Asadar, Anexa 4B a O.U.G. nr. 57/2007 listeaza un total de 67 de specii de pasari care

necesita protectie stricta la nivel national. Dintre acestea, 9 sunt include in Formularul Standard

Padurea Babadag ROSPA 0091 si 22 pot fi considerate, in baza distributiei geografice si

caracteristicile habitatelor ROSPA Padurea Babadag, ca potential prezente pe amplasament.

Tabelul 11. Lista speciilor incluse in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 si prezenta (potentiala sau listata) a acestor specii in ROSPA0091 Padurea Babadag

Specii OUG 57/2007 Anexa 4 B ROSPA0091

Rezidenta In pasaj Care ierneaza Cuibaritoare

Actitis hypoleucos

Aegithalos caudatus x

Anthropoides virgo

Arenaria interpres

Athene noctua x x

Bombycilla garrulus

Carduelis cannabina x x

Carduelis carduelis x x

Carduelis chloris x x

Carduelis flammea x

Carduelis flavirostris

Carduelis hornemanni

Carduelis spinus x

Carpodacus erythrinus

Cettia cetti

Cinclus cinclus

Coccothraustes coccothraustes x

Corvus corax x

Emberiza cia

Emberiza melanocephala

Eremophila alpestris



35

Erithacus rubecula x x

Falco subbuteo x

Falco tinnunculus x x

Grus grus

Jynx torquilla x x

Limicola falcinellus

Locustella naevia

Merops apiaster x

Miliaria calandra x x

Monticola saxatilis

Motacilla alba x

Motacilla cinerea

Motacilla citreola

Motacilla flava x

Muscicapa striata x

Nucifraga caryocatactes

Oriolus oriolus x

Otus scops x x

Panurus biarmicus x

Passer hispaniolensis x

Phoenicurus ochruros x

Phoenicurus phoenicurus x

Phylloscopus bonelli

Phylloscopus collybita x x

Phylloscopus proregulus

Phylloscopus schwarzi

Phylloscopus sibilatrix x

Phylloscopus trochiloides

Phylloscopus trochilus

Picus viridis x x

Prunella collaris

Prunella modularis

Regulus ignicapillus

Regulus regulus

Remiz pendulinus

Serinus serinus

Sitta europaea x x

Stercorarius longicaudus

Stercorarius parasiticus

Stercorarius pomarinus

Stercorarius skua

Sturnus roseus x

Tachybaptus ruficollis

Tichodroma muraria

Tyto alba x x



36

Upupa epops x

Legenda

x deja in SPA

x Potential in SPA

4.1.1.3. Specii migratoare de interes

In acest subcapitol sunt analizate speciile de pasari migratoare considerate a fi amenintate

la nivel global, conform Conventiei privind conservarea speciilor de animale migratoare salbatice

(Conventia de la Bonn, 1979), adoptata de legislatia romaneasca prin Legea nr. 13/1998 privind

Conservarea Speciilor de Animale Migratoare Salbatice.

Din cele 11 specii de pasari incluse in Anexa I a Legii nr. 13/1998, care contine listele

Speciilor migratoare amenintate, 3 specii potential prezente pe ruta de migratie Pontica au fost

evidentiate in acest studiu, pe baza distributiei geografice.

Tabelul 12. Specii de pasari in Anexa I a Legii Nr. 13/1998

Specii in Anexa I a Legii Nr. 13/1998 care sunt prezente in Romania

Potential prezente pe ruta de migratie Pontica

Pelecanus crispus * Pelecanus onocrotalus * Geronticus eremite Oxyura leucocephala Haliaeetus albicilla * Grus leucogeranus Otis tarda Numenius borealis Numenius tenuirostris Larus audouinii Larus leucophthalmus In ceea ce priveste ruta de migratie Pontica, in afara informatiilor desprinse din studiile

bibliografice mentionate deja in Evaluarea Adecvata, elaboratorul a luat in considerare

urmatoarele informatii privind rutele de migratie pentru reprezentarea lor geografica:

In Romania pasarile migreaza pe un front larg, si totusi sute, sau chiar mii de specimene se

aduna pe rute bine stabilite. Carpatii sunt o bariera naturala si influenteaza directia migratiei, ca de

altfel si Marea Neagra a carei coasta este utilizata de specii pradatoare originare din Europa de

Nord sau Asia de Vest. Muntii Macin se gasesc pe ruta de migratie Via Pontica si reprezinta pana

acum singurul lor din tara unde peste 30.000 de specimene de pasari migratoare cu zbor planat pot

fi observate anual, din care peste 10.000 sunt rapitoare si restul sunt berze albe. Numarul de specii



37

pradatoare care pot fi observate in timpul migratiei este mai mare decat oriunde in Europa, cu 29

de specii de rapitoare observate.

Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea curentilor de

convectie termica in zilele insorite, iar piscurile abrupte ale Pricopanului deviaza vantul (in special

vantul dinspre NE si NV), creand curenti verticali utilizati de pasari pentru a-si mentine

altitudinea.

Din informatiile prezentate in surse bibliografice disponibile si actualmente general

acceptate, anume „Migratia Pasarilor” - Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si

migratia pasarilor” - Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica; zona Podisului Babadag

reuneste majoritatea rutelor de migratie (cu exceptia celei Sarmatice) (cf. V. Ciochia 1984).

In analizarea impactului potential al proiectului asupra rutelor de migratie, trebuie pastrat

in vedere ca imaginile conturate in aceste studii sunt doar orientative, avand un caracter specific

autorului, iar reprezentarea geografica este trasata la scara larga, fara suficiente detalii spatiale.

O abordare strict localizata in spatiu a rutelor de migratie, din punctul de vedere al

elaboratorului, nu prezinta un grad ridicat de precizie, asa cum se desprinde din lucrarea „Migratia

pasarilor”, Rudescu L., 1958: „Descrierea drumurilor de pasaj, nu trebuie considerate rigid si

formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate

mai ales de doua fenomene principale:

- Regimul hidrografic al Dunarii;

- Situatia climatica a anului respectiv”

“Stabilirea cu exactitate a cailor de migratie este foarte anevoioasa deoarece aproape

fiecare specie are drumul propriu”.

4.1.1.4. Informatii suplimentare

Tabelul 13. Speciile care sunt listate in Formularul Standard NATURA 2000 al ROSPA0091 precum si cele clasificate ca deosebit de vulnerabile fata de functionarea parcurilor eoliene in Anexa II a Ghidului UE asupra

dezvoltarii proiectelor de energie eoliana in conformitate cu legislatia UE Specii listate atat in SPA Padurea Babadag cat

si in Gidul UE Pierderea habitatului

Coliziunea pasarilor

Efect de bariera

Accipiter nisus

Aquila heliacal

Aquila pomarina

Bubo bubo

Buteo buteo

Buteo lagopus

Caprimulgus europaeus

Ciconia ciconia

Ciconia nigra



38

Circaetus gallicus

Circus aeruginosus

Circus cyaneus

Circus pygargus

Columba palumbus

Cuculus canorus

Falco peregrines

Haliaeetus albicilla

Milvus migrans

Oenanthe oenanthe

Pernis apivorus

Streptopelia turtur

Sturnus vulgaris

Upupa epops

Legenda Exista dovezi privind un risc substantial de impact Exista dovezi sau indicatii privind riscul de impact Risc potential de impact Risc de impact redus sau nesemnificativ dar de luat in considerare in evaluare

4.1.2. Definirea metodologiei de studiu

Pentru zona aferenta parcului eolian Dorobantu - Topolog, au fost efectuate observatii de

teren pe parcursul a 7 ani. Anticipand implementarea parcurilor eoliene in zona comunelor

Topolog, Casimcea si Dorobantu, echipa noastra de specialisti a desfasurat observatii de teren

incepand din 2006 – inaintea stabilirii cadrului legislativ la nivel national pentru Reteaua

Ecologica Europeana Natura 2000.

Metodologia de monitorizare a evoluat in timp, fiind in mod constant imbunatatita si

actualizata potrivit noilor date obtinute din teren.

In paralel cu schimbarile de metodologie, si in virtutea nevoii de a acoperi noi cerinte

metodologice, echipa de specialisti a fost marita si echipamentul a fost diversificat, pentru a

optimiza activitatile specifice cercetarii de teren.

Intregul proces de monitorizare a biodiversitatii in zona parcului eolian analizat, ca si

schimbarile ulterioare in metodologie in conformitate cu Punctul 3.6. din Scottish Guideline,

„procesul de evaluare trebuie sa ramana flexibil pentru a putea raspunde noilor informatii, din

moment ce pot aparea informatii ‚neprevazute’, inclusiv extinderea studiului pentru a garanta ca

exista suficiente informatii, sau in unele cazuri restrangerea lui unde exista dovezi adecvate ca

speciile tinta sunt atat de rar prezente incat un impact semnificativ este improbabil. Eforturi de



39

observare ornitologica nepotrivite sau neadecvate apar deseori din cauza dificultatilor in

adaptarea studiilor ca raspuns la aparitia informatiilor noi”.

4.1.2.1. Metodologia studiului: Perioada 2006-2012

Monitorizarea speciilor de pasari a fost efectuata prin utilizarea metodei transectelor,

impreuna cu metoda punctului fix si metoda punctului favorabil (vantage point method).

Metoda „land use” a fost de asemenea utilizata, aceasta implicand inregistrarea tipurilor de

habitat km cu km de-a lungul unui transect. Pentru a analiza relatia specii-habitat, aceasta metoda

a fost corelata cu datele colectate prin metoda transectelor.

In completarea transectelor efectuate pe amplasamentul parcului eolian, au fost efectuate

transecte in zona Padurii Babadag, pentru a identifica potentiale cuiburi ale pasarilor rapitoare.

Dupa fiecare vizita de teren au fost completate fise de monitorizare care au stat la baza

centralizatoarelor de date – esentiale pentru analiza statistica a datelor obtinute.

a) Metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix

Prin aceasta metoda se efectueaza monitorizarea speciilor cuibaritoare si a celor care

ierneaza in zona de studiu.

Numarul de transecte se stabileste in functie de: numarul de turbine si aria totala pe care o

ocupa, particularitatile zonei (topografie, vegetatie, etc.), astfel ca transectele pentru zona studiata

sa surprinda habitatele specifice ale zonei, in vederea analizarii relatiei specie-habitat.

Punctele fixe sunt stabilite de-a lungul transectelor din 3 in 3 km. In timpul transectului

sunt inregistrate urmatoarele:

- Specii de pasari observate

- Numar de indivizi pentru fiecare specie

- Activitatile speciei

- Tipul de habitat unde a fost observata specia.

In fiecare punct fix sunt efectuate observatii pentru aproximativ 5 minute si sunt

inregistrate urmatoarele:

- Punctul fix unde a fost facuta observatia;

- Speciile de pasari observate;

- Tipul de activitate a speciilor;

- Tipul de habitat unde au fost observate speciile.

Prin utilizarea metodei punctului fix, sunt obtinute date privind:



40

- Diversitatea speciilor de pasari in perioada de inmultire si iernat (componenta

specifica/evaluare calitativa);

- Analiza relatiei sepcie-habitat;

- Inaltimea de zbor a speciei.

Figura 21. Transecte si puncte fixe pentru monitorizarea pasarilor (2006-2012)

LEGENDA: Transecte Puncte Fixe pentru observatia pasarilor

b) Metoda Vantage Point

Aceasta metoda este aplicata pentru evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de

pasari care prezinta interes conservativ. Observatiile din punctele favorabile (Vantage point

survey) implica efectuarea observatiilor din punct fix localizat intr-o pozitie favorabila, care

permite observarea activitatii de zbor a pasarilor fara ca prezenta observatorului sa le afecteze

comportamentul.

Cu cat perioada de observare din punctul fix este mai lunga, cu atat mai bine cunoscut va fi

modelul comportamental de zbor al speciei, iar evaluarea impactului va fi facuta cu precizie mai

mare. Scopul observatiilor din punct favorabil este de a:

1. Colecta date asupra speciilor tinta, privind:

- Timpul petrecut in zbor deasupra zonei studiate;

- Utilizarea relativa (hranire, parada nuptiala, odihna, pasaj) a diferitelor portiuni

din zona studiata;



41

- Procentul din timpul de zbor petrecut dedesubtul sau deasupra rotoarelor

turbinelor – aplicabil dupa instalarea parcului eolian;

2. Calcula indicele activitatilor de zbor pentru specii altele decat cele tinta – specii

secundare.

Figura 22. Vantage Points utilizate pentru monitorizarea avifaunei (2006-2013)

Coordonate ale Vantage Points in sistem WGS 84:

Puncte de observatie Latitudine Longitudine Vantage Point 1 44 54.294 28 21.322 Vantage Point 2 44 54.400 28 20.727 Vantage Point 3 44 55.302 28 19.238

Descrierea metodologiei

Date privind activitatea de zbor a pasarilor au fost colectate in timpul observatiilor facute

din puncte favorabile (VP) selectate strategic. Intentia a fost ca fiecare punct de observatie sa

ofere vizibilitate mare, un arc de cel putin 180 de grade.

Pe parcursul studiului sunt utilizate aceleasi puncte. In timpul observatiilor facute din

aceste puncte, am incercat cat mai mult sa minimizam efectul observatorului asupra

comportamentului pasarilor, pentru a pastra o vizibilitate buna asupra zonei monitorizate si in

acelasi timp sa nu lasam ca prezenta umana sa deranjeze pasarile.

Pentru a obtine date relevante privind activitatea de zbor, pasarile trebuie urmarite pentru o

perioada de timp reprezentativa.



42

Perioada de timp acordata monitorizarii activitatii de zbor a pasarilor din zona

analizata a fost de 2 pana la 3 ore pentru majoritatea speciilor in fiecare punct (2 puncte) si

de 3-6 ore pentru perioada de inmultire (3 puncte) in timpul migratiei de primavara si

toamna.

Observatiile au fost facute in timpul zilei de catre cel putin doi observatori, in conditii de

vizibilitate maxima.

Experienta din teren sugereaza ca acuitatea observatorilor scade dupa 3 ore, sau chiar mai

repede, motiv pentru care s-a preferat formarea echipelor cu cel putin doi observatori.

Am optat pentru impartirea pe perioade de observatie de-a lungul zilei, pentru a capta toate

aspectele si particularitatile comportamentului de zbor al pasarilor.

In timpul perioadei de cuibarit, manifestarile comportamentale care pot indica cuibarirea in

zona (parada nuptiala, lupta pentru teritoriu) au fost urmarite cu atentie deosebita, asa cum a fost

si comportamentul de zbor al tineretului, in virtutea vulnerabilitatii acestuia la coliziune datorita

lipsei de experienta si dezvoltarii insuficiente a penajului atunci cand incepe sa zboare.

In timpul migratiei de primavara, observatiile au fost facute in conditii de vizibilitate slaba

(ceata, cer acoperit), pentru a vedea daca in astfel de conditii continua sau nu activitatea unor

specii cheie de pasari.

4.1.2.2. Metodologia de studiu: Perioada 2013

Pasarile migratoare

Pentru monitorizarea speciilor de pasari migratoare, a fost utilizata metoda Vantage Point

(la fel ca in perioada precedenta 2006-2012). Asadar, observatiile au fost efectuate din trei locatii,

alese pentru a asigura vizibilitate maxima pentru intreaga arie de interes: VP 1 - N44 54.294 E28

21.322, VP 2 - N44 54.400, E28 20.727, VP 3 - N44 55.302 E28 19.238.

Monitorizarea a fost efectuata pentru o perioada de 8 ore, in timpul perioadei de migratie a

pasarilor si cu o frecventa de o etapa de observare per saptamana.

Pentru fiecare observatie, au fost inregistrate urmatoarele: specia, distanta de observator,

directia de zbor si inltimea aproximativa de zbor. Identificarile au fost facute direct la locatie,

utilizand echipamente de specialitate, sau ulterior utilizand fotografii facute in timpul activitatii de

monitorizare. Pentru speciile observate au fost facute poze, in masura in care acest lucru a fost

posibil, care permite o verificare ulterioare a identificarii in situ. Datele au fost inregistrate in fise

speciale. Date privind conditiile meteorologice inregistrate la locatie au fost de asemenea notate



43

pe fise. Datele de pe fise au fost centralizate intr-o baza de date, in format electronic, si au fost

ulterior procesate prin metode statistice.

- binoclu: BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; MIL-TEC; EAGLE OPTICS RANGER.

- luneta: CELESTRON Ultima 80; Baighis 32 M (infrared)

- camere fixe: NIKON D7000 lens 70-300mm VR II, NIKON D80 lens 70-300 mm VR

II, NIKON D3000 lens 70-300 mm VR II; NIKON Coolpix L120 ; CANON Easy

Share SX-30; CANON EOS 550 D lens 18-270 mm;

- GPS: GARMIN 60CSx; GARMIN 62S;

- Statie meteoroogica portabila: SKYWATCH ATMOS.

Pasari cuibaritoare

Pentru monitorizarea avifaunei a fost folosita metoda observatiilor pe transecte.

Observatiile au fost efectuate in aprilie si mai, in timpul perioadei de cuibarire, pentru a

observa mai bine aspecte legate de pasarile cuibaritoare. Au fost alese cinci transecte, care acopera

intreaga suprafata de monitorizare:

• Transectul 1. Localizat la granita de NE a zonei de implementare a proiectului, la limita

inferioara a ROSCI Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA Padurea Babadag, pe o

distanta de aproximativ 3 km. Observatiile au fost efectuate de la Sud la Nord.

• Transectul 2. Localizat intre localitatea Mesteru la vest si limita de sud a zonei impadurite

la est, pe o distanta de aproximativ 3 km. Observatiile au fost efectuate de la la est.

• Transectul 3. Localizat in zona centrala a amplasamentului viitorului parc eolian, intre

extremitatea sa de vest si limita sudica a zonei impadurite (in interiorul ROSPA

Padurea Babadag). Distanta la care a fost efectuata monitorizarea – aproximativ 4,7

km. Observatiile au fost efectuate de la Vest la Est.

• Transectul 4. Localizat in zona de sud a locatiei viitorului parc eolian, intre localitatea

Lumina la vest si Topolog la est, pe o distanta de aproximativ 3,2 km. Observatiile au

fost efectuate de la est la vest.

• Transectul 5. Localizat in zona de est a locatiei viitorului parc eolian, in zona pasunilor de

la sud de zona impadurita, pe o distanta de aproximativ 2 km. Observatiile au fost

efectuate de la vest la est.

Transectele au fost strabatute de doua persoane dotate cu echipament de observatie si

camere foto. Pasarile observate au fost in general identificate la locatie sau ulterior, in baza

fotografiilor facute. Pentru fiecare observatie au fost inregistrate urmatoarele: specia, zona in care

a fost observata pasarea – la stanga sau respectiv la dreapta observatorului pe directia de miscare



44

si de asemenea distanta la care a fost facuta observatia (si in acest caz au fost utilizate doua

categorii – specii observate la sub 100 m de transect si specii observate la mai mult de 100 m de

transect), activitatea pasarii (zbor, la sol, hranire, etc.). Date legate de conditiile meteorologice din

ziua respectiva au fost de asemenea inregistrate. Observatiile au fost centralizate intr-o baza de

date si coordonatele unde au fost efectuate observatiile au fost de asemenea inscrise.

In plus fata de transectele facute pentru amplasamentul parcului eolian, 3 transecte (A,B,C)

au fost efectuate in aprilie, 2 km in interiorul zonei Padurea Babadag, pentru identificarea

potentialelor cuibuiri ale pasarilor de prada.

Figura 23.Transecte parcurse in perioada martie-iunie 2013

Monitorizarea speciilor de pasari nocturne a fost efectuata prin observatii cu ajutorul unei

camere cu infrarosu (Pulsar Recon 750 R) si prin inregistrarea sunetelor produse de acestea cu

ajutorul unui microfon directional (Yukon DSAS) conectat la un reportofon Olympus VN-711 PC.

O retea de 25 de puncte distribuite pe suprafata zonei studiate a fost folosita pentru

monitorizare; fiecare punct a fost vizitat de doua ori in fiecare perioada de inmultire, in jurul

incputului de aprilie si sfarsitului de mai. Au fost facute observatii in interiorul a 500 m de la

amplasamentul parcului eolian, cum sugereaza SNH Guidance, si 500 m in plus in zona

impadurita.

Punctele de observatie care au fost selectate pentru monitorizarea pasarilor nocturne au

coincis cu monitorizarea bio-acustica a liliecilor.



45

Este important de mentionat ca metodologia de monitorizare a pasarilor si liliecilor

utilizata in primavara 2013 va fi de asemenea utilizata pentru toamna 2013, cu urmatoarele

modificari: transectul utilizat pentru speciile cuibaritoare nu va ma fi parcurs, si observatii de

teren aditionale vor fi efectuate pentru identificarea zonelor potentiale de hibernare ale liliecilor.

4.1.2.3. Comentarii asupra planului de monitorizare

Zona de studiu

Asa cum am mentionat in Capitolul 4 DESIGNUL STUDIULUI DE TEREN, zona de

studiu a fost modificata odata cu elaborarea Raportului privind monitorizarea avifaunei si

chiropterofaunei la locatia si in vecinatatea parcului eolian Dorobantu-Topolog, fata de 2006 -

2012. Asadar, zona initiala de studiu a fost extinsa cu pana la 2 km in interiorul zonei impadurite

pentru identificarea cuiburilor de pasari rapitoare.

In studiul de Evaluare Adecvata pentru obiectivul „CONSTRUIREA PARCULUI

EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG in extravilanul comunelor Dorobantu, Topolog, Casimcea,

Judetul Tulcea, Romania”, elaborat pentru autoritatea locala pentru protectia mediului, in

capitolul B.2. (pag. 49) „Date privind locatia, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a parcului, care sunt mentionate

in formularele standard a zonei naturale protejate de interes comunitar”, a fost aratat ca, in cazul

speciilor de pasari din vecinatatea parcului eolian mentionate in formularele standard ale SPA

Padurea Babadag, echipa de specialisti a efectuat observatii si in zona de padure (pana la 500 m de

locatia turbinelor inauntrul padurii) pentru a identifica cuiburi ale speciilor de rapitori, dar nici un

astfel de ciub nu a fost observat.

Prin urmare, extinderea zonei cu 1500 m in 2013 a permis identificarea a 7 cuiburi in

Padurea Babadag, situate, fata de elementele parcului eolian (turbinele eoliene) la distante dupa

cum urmeaza:

- aprox. 1149 m de la Nest 1 la turbina LU 11




- aprox. 1435 m de la Nest 5 la turbina ME 5

- aprox. 965 m de la Nest 6 la turbina TO 4

- aprox. 1670 m de la Nest 7 la turbina TO 4

Mentionam ca cerintele cu privire la extinderea zonei analizate la 6 km (in acord cu SNH

Guide) in zonele impadurite au aparut mult prea tarziu, dupa incheierea sesiunii de monitorizare



46

martie-iunie 2013. In acelasi timp, SNH Guide mentioneaza ca monitorizarea pe o raza de 6 km se

executa in cazul prezentei in zona a speciilor „long home range”. In cazul nostru, singura specie

care se gaseste in aceasta categorie e Haliaeetus albicilla. Habitatul acestei specii este reprezentat

de zone umede intinse (rauri mari, lacuri cu paduri de lunca si cranguri cu copaci mari si batrani).

Haliaeetus albicilla se hraneste cu peste si pasari de apa pe care le prinde din rauri si si canale cu

debit redus sau lacuri, uneori de pe terenuri agricole, mai ales iarna. In prezent in Romania

cuibaresc nu mai mult de 12-18 perechi cele mai multe in zona Deltei Dunarii (D.Munteanu,

2009). Zonele potentiale de hranire pentru aceasta specie pot fi reprezentate de: Lacul Babadag,

Complexul Razelm - Sinoe, Delta Dunarii, lunca Dunarii. Daca luam in considerare padurea

Babadag ca loc de cuibarire pentru specia respectiva, atunci cele mai apropiate locuri potentialele

de hranire sunt Lacul Babadag si Complexul Razelm - Sinoe aflate la Est, la aproximativ 3 km

fata de zona impadurita. Date fiind zonele preferentiale de hranire cel mai probabil ca eventualele

cuiburi ale acestei specii de rapitor din padurea Babadag sa fie localizate in Estul padurii.

Figura 24. Amplasarea parcului eolian Dorobantu-Topolog fata de padurea Babadag

Absenta cuiburilor in apropierea parcului eolian a fost confirmata in timpul studiului

cuiburilor, desfasurat in primavara 2013. Cerinta SNH Guide, referitoare la realizarea studiului pe

o distanta de 2 km pentru celelalte specii de rapitoare, a fost indeplinita in timpul programului de

monitorizare.



47

Puncte favorabile (Vantage points)

Pentru alegerea VP-urilor s-a luat in considerare inca de la debutul observatiilor in zona

studiata acele puncte care ofera o vedere foarte buna asupra amplasamentului parcului eolian si

asupra imprejurimilor. Cele 3 puncte alese pentru observatii in 2006-2012 au fost de asemenea

folosite si in monitorizarea din martie-iunie 2013. Cu toate ca se cunoaste faptul ca alegerea VP-

urilor trebuie facuta in afara zonei de studiu astfel incat prezenta observatorilor sa nu deranjeze

pasarile, zona studiata ofera putine posibilitati optime pentru indeplinirea acestei cerinte. Astfel

daca se foloseau alte puncte de observatie, din afara zonei de studiu, numarul acestora trebuia sa

fie mai mare pentru a fi acoperita toata zona de studiu, ceea ce ar insemna mai mult personal, iar

deranjul pentru speciile din afara zonei de studiu mai mare. In plus activitatile agricole

desafasurate atat pe suprafetele arabile cat si pe terenurile ocupate de pasune care de asemenea se

traduce prin prezenta umana frecventa, influenteaza de mult timp structura calitativa si cantitativa

a avifaunei in zona de studiu.

Trebuie de asemenea mentionat ca locatia vantage points-urilor este la aproximativ 2 km

fata de cuiburile de rapitoare identificate in zona forestiera.

In perioada 2006-2012 in general au fost folosite doua vantage point-uri in perioada de

cuibarire si trei in perioada de migratie. In perioada martie- iunie 2013 au fost folosit doua

vantage point-uri in luna martie, iar in lunile aprilie, mai si iunie au fost folosite 3 VP-uri,

Observatiile din 2006-2012 au fost efectuate atat pentru target species cat si pentru

secondary species, iar in 2013, pentru studiul migratiei de primavara si inceputul perioadei de

cuibarire a pasarilor din zona analizata accentul s-a pus asupra target species potential a fi afectate

din cauza comportamentului, tiparului de zbor si a biologiei acestora - pasari rapitoare, pasari

acvatice si alte pasari de talie mare.

Observatia pe transecte

Spre deosebire de metodologia aplicata in perioada 2006-2013 in care s-au parcurs 4

transecte la nivelul amplasamentului, in spring 2013 au fost efectuate deplasari pe 5 transecte fiind

astfel acoperita o suprafata mai mare din zona de studiu.

Design-ul fiselor de teren in 2013 a fost imbunatatit astfel incat sa permita numarararea

exemplarelor in functie de directia de observare (left or right) precum si o estimare a distantei de

la observator pana la specia observata.

De asemenea tot in 2013 pe baza observatiilor efectuate pe transect au fost realizate harti

cu distributia speciilor observate in zona de studiu.



48

4.2. Lilieci

Conform „Ghidului UE privind dezvoltarea proiectelor de energie eoliana in conformitate

cu legislatia UE privind natura”, „Preocuparea pentru impactul potential al parcurilor eoliene

asupra speciilor de lilieci a crescut in ultimii ani, cu precadere legata de riscul de coliziune cu

rotoarele sau turnurile turbinelor, si barotrauma cauzata de reducerea rapida a presiunii aerului in

apropierea palelor in miscare”.

O estimare a prezentei si abundentei populatiei de lilieci la nivel de specie a fost necesara

pentru o evaluare corecta a sensibilitatii zonei studiate la impactul potential al parcului eolian.

4.2.1. Definirea speciilor tinta

Speciile tinta identificate sunt reprezentate de speciile protejate/de interes conservativ

potential prezente in zona analizata. Pentru determinarea speciilor tinta s-au luat in considerare

listele din Habitats Directive 92/43/EEC, Bonn Convention, Berna Convention GEO 57/2007,

IUCN Red List, Red Book of Vertebrates from Romania (2005), EU Guidance on wind energy

development in accordance with the EU nature legislation.

Conform informatiilor bibliografice in Romania sunt prezente 30 specii de lilieci, protejate

atat prin legislatia nationala cat si cea europeana.

Tabelul 14. Lista speciilor de lilieci din Romania si statul lor de protectie

Specii de lilieci in Romania

GEO 57/2007 Habitats Directive

92/43/EEC

Bonn Convention

Bern Convention

IUCN Red List

Red Book (2005)

Barbastella barbastellus Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II NT VU

Eptesicus nilssonii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC CR

Eptesicus serotinus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC VU

Hypsugo savii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC VU

Miniopterus schreibersii Anexa 3, 4A Anexa II,IV Anexa II Anexa II NT VU

Myotis bechsteinii Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II NT EN

Myotis blythii Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II LC EN

Myotis brandtii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Myotis capaccinii Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II VU EN

Myotis dasycneme Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II NT EN

Myotis daubentonii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC CR

Myotis emarginatus Anexa 3, 4A Anexa II, IV Anexa II Anexa II LC EN

Myotis myotis Anexa 3, 4A Anexa II Anexa II Anexa II LC EN

Myotis mystacinus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Myotis nattereri Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Nyctalus lasiopterus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II NT EN

Nyctalus leisleri Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Nyctalus noctula Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC -



49

Pipistrellus kuhlii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC -

Pipistrellus nathusii Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Pipistrellus pipistrellus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa III LC -

Pipistrellus pygmaeus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC -

Plecotus auritus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC VU

Plecotus austriacus Anexa 4A Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Rhinolophus blasii Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II LC EN

Rhinolophus euryale Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II NT EN

Rhinolophus ferrumequinum

Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II LC VU

Rhinolophus hipposideros Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II LC VU

Rhinolophus mehelyi Anexa 3, 4A Anexa II, IV - Anexa II VU EN

Vespertilio murinus Anexa 4A, 4B Anexa IV Anexa II Anexa II LC EN

Legenda • Vulnerabil (VU) • Aproape amenintat (NT) • Ingrijorare minima (LC) • Critic amenintat (CR) • Amenintat (EN)

In urma monitorizarii speciilor de lilieci efectuate in zona de amplasare a parcului eolian

Dorobantu-Topolog precum si in zonele adiacente (liziera padurii Babadag, galeriilor de

prospectiune minera la o distanta de 7 km fata de amplasament) au fost identificate urmatoarele 8

specii de chiroptere: Barbastella barbastellus, Eptesicus serotinus, Myotis daubentonii, Nyctalus

noctula, Nyctalus leisleri, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, Rhinolophus ferrumequinum.

In functie de prezenta habitatelor, a ecologiei speciilor de lilieci si a informatiilor

bibliografice (rapoarte de monitorizare pentru alte parcuri eoliene) am considerat ca in zona

analizata ar putea sa fie prezente si speciile: Myotis myotis si Pipistrellus nathusii.

Tabelul 15. Specii de lilieci in Romania

Specii de lilieci in Romania Observate Prezenta probabila

Barbastella barbastellus *

Eptesicus nilssonii

Eptesicus serotinus *

Hypsugo savii

Miniopterus schreibersii

Myotis bechsteinii

Myotis blythii

Myotis brandtii

Myotis capaccinii

Myotis dasycneme

Myotis daubentonii *

Myotis emarginatus

Myotis myotis *



50

Myotis mystacinus

Myotis nattereri

Nyctalus lasiopterus

Nyctalus leisleri *

Nyctalus noctula *

Pipistrellus kuhlii

Pipistrellus nathusii *

Pipistrellus pipistrellus *

Pipistrellus pygmaeus

Plecotus auritus *

Plecotus austriacus

Rhinolophus blasii

Rhinolophus euryale

Rhinolophus ferrumequinum *

Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus mehelyi

Vespertilio murinus

4.2.1.1. Informatii aditionale

Luand in considerare statul de conservare a celor 10 specii de lilieci (8 prezente in regiune

si 2 specii potential prezente) precum si faptul ca toate sunt mentionate in Annex III (Bat

behaviour in relation to wind farms) of EU Guidance on wind energy development in accordance

with the EU nature legislation consideram ca toate cele 10 specii de chiroptere pot fi identificate

ca target species.

Tabelul 16. Specii de lilieci observate sau a caror prezenta este probabila

Specii de lilieci observate sau a caror prezenta este probabila

Anexa III EU Guidance on wind energy

Barbastella barbastellus *

Eptesicus serotinus *

Myotis daubentonii *

Myotis myotis *

Nyctalus leisleri *

Nyctalus noctula *

Pipistrellus nathusii *

Pipistrellus pipistrellus *

Plecotus auritus *

Rhinolophus ferrumequinum *

4.2.2. Definirea metodologiei de studiu

Monitorizarea liliecilor in zona studiata care a fost definita deja la Capitolul 4. Designul

studiului de teren a urmarit identificarea potentialelor prezente a speciilor de lilieci in zona



51

parcului eolian in functie de tipul de habitat si particularitatile comportamentale ale acestora. De

asemnea au fost efectuate observatii de teren pentru identificarea unor potentiale zone de adapost

(caverne, copaci, locuinte vechi).

Metodele de monitorizare utilizate in perioada 2006-2013 au avut la baza un set de criterii

initiale care au definit ulterior efortul depus in cadrul monitorizarii liliecilor in zona analizata.

Aceste criterii cum ar fi caracteristicile amplasamentului legate de: conditiile meteo (intensitatea

vantului), altitudinea, caracteristicile habitatelor, prezenta zonelor de adapost, au condus spre

urmatoarea opinie, aceea ca: implementarea parcului eolian Dorobantu-Topolog prezinta un risc

scazut de impact asupra liliecilor. Ca urmare efortul a fost calibrat in functie de opinia initiala care

a fost confirmata de rezultatele ulteriore in urma deplasarilor pe teren.

Acesta opinie initiala este sustinuta si de ghidurile EUROBATS Guide (Rodrigues et al.,

2008), si Bat Surveys Good Practice Guidelines al Bat Conservation Trust (Hundt L., 2012) asa

cum reiese din tabelul urmator:

Tabelul 17. Utilizarea sitului de catre lilieci: Criterii pentru stabilirea efortului de observatie (sursa: Natural England Technical Information Note TIN051, 2-nd ed. 29.02.1012)

Risc Redus Ridicat

Dimensiunea amplasamentului Redus Redus sau mare

Caracteristica amplasamentului Vantos, altitudini mai mari Intensitate scazuta a vantului

Habitat Deschis, la cel putin 100 m de

habitatul potrivit (cum ar fi: zone

impadurite, suprafete de apa sau

aliniamente)

Habitate prielnice (cum ar fi:

zona impadurita, suprafete de apa

sau aliniamente) adiacente

amplsamentului

Prezenta adaposturilor in zona

amplasamentului

Foarte putine sau nici unul Mai multe. Riscul va creste odata

cu importanta adaposturilor, in

special pentru speciile cu risc

mare de impact.

Amenintare probabila pentru

lilieci

Redusa-medie Ridicata

Referitor la caracteristicile amplasamentului parcului eolian amintim faptul ca: este

reprezentat de terenuri arabile si pasuni intr-o zona vantoasa, cele mai apropiate locatii ale

turbinelor eoliene se afla la peste 100 m fata de padure si ca nu exista locuri de adapost pentru

lilieci pe amplasament (zone carstice, structuri antropice, arbori batrani).



52

4.2.2.1. Metodologia de studiu: Perioada 2006-2012

Observatiile pe amplasamentul parcului eolian asupra liliecilor au fost efectuate prima data

cu ocazia elaborarii studiului de Evaluare Adecvata, prin folosirea metodei de supraveghere

bioacustica.

Pentru monitorizarea chiropterelor a fost utilizat detectorul de ultrasunete BATBOX Duet

cu software-ul aferent (BatScan) pentru a determina un indice de activitate pentru fiecare habitat

din zona studiata si indecele de activitate : numarul de lilieci inregistrati pe ora. De asemenea, s-au

facut observatii directe fiind utilizata luneta cu infrarosu Baigish 32 M.

Figura 25. Transecte pentru observarea chiropterelor (2012)

4.2.2.2. Metodologia de studiu: Perioada 2013

Metodologia utilizata pentru inventarierea liliecilor se conformeaza celor mai cunoscute

standarde internationale, inclusiv EUROBATS Guide (Rodrigues et al., 2008), si Bat Surveys

Good Practice Guidelines Bat Conservation Trust (Hundt L., 2012).

Detectoarele de lilieci sunt instrumente tehnice care permit ascultarea si inregistrarea

ultrasunetelor emise de lilieci in timpul zborului prin microfoane foarte sensibile.

Inventarul speciilor de lilieci a fost realizat cu ajutorul detectoarelor de ultrasunete

Pettersson Ultrasound Detector D1000X si BATBOX Duet, iar inregistrarea ultrasunetelor a fost

efectuata din puncte fixe. Pentru analiza ulterioara a inregistrarilor, a fost folosit programul

BatSound 4.2.



53

Intre martie si iunie, studiile bioacustice au for realizate in doua perioade: martie-aprilie,

cand liliecii migreaza din locul de hibernare catre locul de refugiu pe timpul verii si perioada de la

sfarsitul lui iunie, o perioada de maxima activitate pentru lilieci.

Sesiunea de monitorizare s-a desfasurat prin inregistrarea tuturor sunetelor de

ecolocalizare ale liliecilor, din parcul eolian si imprejurimi, in 18 puncte la care au fost adaugate 7

puncte aditionale din vecinatatea habitatelor de padure (Padurea Babadag) si a localitatilor.

Punctele de monitorizare au fost urmatoarele:

Figura 26. Puncte de observatie in afara amplasamentului

Figura 27. Puncte de observatie si transectul parcurs pe amplasament



54

Durate fiecarei perioade de inregistrare la nivelul fiecarui punct a fost de pana la 30 de

minute. Au fost evitate noptile ploioase sau noptile cu vant puternic din considerente de calitate a

inregistrarilor. The duration of each registration period at the level of each point was up to 30

minutes.

Supravegherea locurilor de adapost

S-a efectuat de asemenea un studiu pentru supravegherea locurilor de adapost pentru a

evalua in mod corect sensibilitatea zonei studiate la impactul potential al infrastructurii. Asadar, s-

a efectuat o inspectie a tuturor zonelor posibile care pot fi folosite de catre lilieci ca locuri de

refugiu, cum ar fi: pesteri, sure si alte constructii rurale, constructii abandonate, constructii

istorice, poduri ale cladirilor rurale, poduri peste ape etc. Inspectarea s-a efectuat pe o zona de 2

pana la 5 km in jurul zonei propuse pentru constructia parcului eolian. Asadar, au fost identificate

doua galerii de explorare miniera (abandonate) in zona de margine a Cernei (N44 99990 E28

2813) si Dealul Vararia (N44 96320 E28 30854).

La sfarsitul lui iunie, s-a efectuat o inspectie pentru identificarea potentialei prezente in

zonele de refugiu a coloniilor de inmultire. In timpul inspectarii, utilizarea ecologica a locurilor de

catre lilieci a fost inregistrata dupa cum urmeaza: locuri de refugiu pentru reproducere, hibernare,

formarea coloniilor; cu atentie pentru a nu perturba activitatea liliecilor prezenti sau care ar fi

putut fi prezenti in aceste locuri de refugiu. Semne ale prezentei altor specii de interes pentru

conservare au fost de asemenea inregistrate, in special cele ale Strigiformelor.

Figura 28. Locatiile celor doua galerii de prospectare



55

4.3. Bilantul activitatilor desfasurate in practica

Activitatile de monitorizare in zona parcului eolian Dorobantu-Topolog s-au desfasurat de-

a lungul timpului astfel incat sa suprinda toate aspectele legate de biodiversitate in zona de studiu.

Acest lucru a presupus numeroase ore de lucru petrecute in teren de-a lungul anilor, astfel in

perioada octombrie 2006 - ianuarie 2012 au fost realizate un numar de 216 vizite in teren, cu un

numar total de 1597 ore de lucru care au cuprins atat deplasarile pentru monitorizarea faunei

(nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari, mamifere) cat si cele pentru monitorizarea florei si

habitatelor. Pentru monitorizarea din martie - iunie 2013 accentul a fost pus pe diversificarea

metodologiilor privind monitorizarea exclusiva a pasarilor si liliecilor, dar pentru care au fost de

asemenea solicitate si informatii privind habitatele prezente in zona precum si evolutia lor in timp.

Activitatile de monitorizare a biodiversitatii desfasurate in perioada 2006-2012 in zona

parcului eolian Dorobantu-Topolog s-au desfasurat asfel incat sa raspunda cerintelor legislative

aplicabile la nivel national. Astfel, studiile de evaluare a impactului asupra mediului inclusiv cel

de Evaluare Adecvata au fost realizate conform structurilor cadru impuse si au presupus

colectarea si apoi prelucrarea datelor astfel incat sa raspunda cerintelor autoritatii locale pentru

protectia mediului. In perioada de monitorizare martie - iunie 2013 au fost adoptate metodologiile

recomandate de Scottish Guideline, Eu Guideline si alte ghiduri si instrumente larg acceptate la

nivel international conform cerintelor institutiilor financiar - bancare.

Figura 29. Aria totala acoperita vizual din cele trei Vantage Points



56

Cele trei Vantage Points (Figura 29) acopera, asa cum s-a aratat, aproximativ 98% din

intreaga suprafata corespunzatoare proiectului. Locatia celor trei turbine din zona Topolog (TO-

14, TO-15, TO-16) sunt practic in afara zonei observabile din cel mai apropiat Vantage Point

(VP1). Totusi, zona unde vor fi localizate aceste trei turbine a fost tinuta sub observatie cu ajutorul

unei lunete, si a fost posibila desfasurarea observatiilor ornitologice privind activitatea pasarilor,

inclusiv (datorita altitudinii la care este situat VP-ul) pentru zone de la periferia localitatii

Topolog.

Pentru perioada 2012-2013, obsevatiile din Vantage Points au fost efectuate de cate trei

specialisti pentru fiecare VP.

In 2012, oservatiile au fost efectuate in principal din VP2 si VP3 dar, incepand din martie

2013 toate cele trei VP au fost acoperite de specialisti (de catre doi observatori cu echipament

optic si un observator echipat cu o camera profesionala). Cei doi observatori au acoperit fiecare

cate 180° din campul vizual, preponderent in directia a doua puncte cardinale fiecare. La intervale

de 3 ore, observatorii si pozitia lor au fost schimbate, iar zonele supravegheate schimbate prin

rotatie, pentru a cuprinde, cat mai complet si corect posibil, un arc de 360°.

Tabelul 18. Timpul total de observatie

Sezon Data VP1 VP2 VP3 Observatii Generale

Transect 1

Transect 2

Transect 3

Transect 4

Transect 5

Nr. de cercetatori

Iarna 2012

14.01.2012 0 0 0 4.31 0 0 0 0 0

6 27.02.2012 0 0 0 4 0 0 0 0 0 5.12.2012 4 5 0 0 0 0 0 0 0 11.12.2012 4.3 4 0 0 0 0 0 0 0

Migratia de

primavara 2012

13.03.2012 6.18 6.26 5.25 0 0 0 0 0 0

10

20.03.2012 6.38 4.38 4.34 0 0 0 0 0 0 25.03.2012 4.21 4.34 4.9 0 0 0 0 0 0 10.04.2012 3.28 4.32 3.34 0 0 0 0 0 0 12.04.2012 0 0 0 0 2.15 2.19 3.36 2.48 0 25.04.2012 4.15 4.21 4.46 0 0 0 0 0 0 27.04.2012 3.19 3.29 3.32 0 0 0 0 0 0 30.04.2012 5.04 4.12 4.9 0 0 0 0 0 0

Sezonul de

inmultire 2012

11.05.2012 0 7.57 7.3 0 0 0 0 0 0

8

22.05.2012 0 0 0 0 2.23 2.19 4.53 2.39 0 9.06.2012 0 0 0 0 2.21 1.59 3.25 2.18 0 18.06.2012 0 3.46 3.59 0 0 0 0 0 0 16.06.2012 0 0 0 0 2.5 1.56 3.19 2.14 0 26.07.2012 3.21 0 2.25 0 0 0 0 0 0

Perioada de odihna

2012

16.08.2012 0 0 0 0 2.9 2.7 2.4 2.2 0

8

23.08.2012 1.37 0 2.33 0 0 0 0 0 0 16.08.2012 0 0 0 0 2.9 2.7 2.4 2.2 0 23.08.2012 1.37 0 2.33 0 0 0 0 0 0 03.11.2012 4.31 3 0 0 0 0 0 0 0 12.11.2012 3 6.15 0 0 0 0 0 0 0 28.11.2012 4 4.3 0 0 0 0 0 0 0

Migratia 05.09.2012 5 3 3 0 0 0 0 0 0 8



57

de toamna 2012

11.09.2012 3 3 3 0 0 0 0 0 0 24.09.2012 3 3 4 0 0 0 0 0 0 02.10.2012 5 5 3 0 0 0 0 0 0 12.10.2012 3 2.2 3 0 0 0 0 0 0 18.10.2012 3 3 3 0 0 0 0 0 0

Iarna 2013

21.01.2013 0 0 0 5 0 0 0 0 0 6

21.02.2013 0 0 0 5 0 0 0 0 0

Migratia de

primavara 2013

16.03.2013 8 8 0 0 0 0 0 0 0

9

31.03.2013 0 8.11 8.5 0 0 0 0 0 0 20.04.2013 0 0 0 0 3.26 1.52 1 2.01 2.22 06.04.2013 7.2 7.25 7.1 0 0 0 0 0 0 13.04.2013 6.55 8.01 8 0 0 0 0 0 0 23.04.2013 6.36 6.25 8 0 0 0 0 0 0 29.04.2013 8.52 8.11 8 0 0 0 0 0 0

Sezonul de

inmultire 2013

02.05.2013 8 8 8 0 0 0 0 0 0

9

09.05.2013 8 8.31 8.22 0 0 0 0 0 0 18.05.2013 8 7.15 8 0 0 0 0 0 0 23.05.2013 0 0 0 0 1.37 2.15 2.35 2.02 1 28.05.2013 8 7.37 8 0 0 0 0 0 0 08.06.2013 8 8.31 8 0 0 0 0 0 0 20.06.2013 9.15 8.11 9.21 0 0 0 0 0 0

Perioada de observatie ianuarie 2012-iunie 2013 a fost impartita in sezoane distincte

(Tabelul 18). Acest lucru a fost dictat de tiparul activitatilor speciilor, observatiile desfasurate,

datele din literatura de specialitate si experienta personala a expertilor implicati in activitatile de

inventariere si monitorizare. Astfel, au rezultat opt perioade distincte, fiecare cu particularitatile

ei.

In ceea ce priveste efortul de cercetare, facem mentiunea ca sase specialisti au fost

implicati in activitatea de monitorizare si inventariere in iarna 2012, 10 specialisti in timpul

migratiei de primavara 2012, opt specialisti in timpul sezonului de inmultire 2012, opt specialisti

in perioada de odihna 2012, opt specialisti in timpul migratiei de toamna 2012, in timp ce sase

specialisti au fost implicati in iarna 2013 si cate 9 specialisti in perioada migratiei de primavara

2013 si sezonul de inmultire 2013.

Tabelul 19. Timpul de observatie pentru lilieci si pasari nocturne Data Ore de observatie Numar de cercetatori

Observatiile bioacustice si ale pasarilor nocturne 2013

27.03.2013 2 4

29.04.2014 6 4 22.05.2013 8 4

19.06.2013 7 4

Studiul adaposturilor 2013

30.05.2013 8 2

04.06.2013 8 2

12.06 2013 8 2

Studiul adaposturilor 2012

17.06.2012 2 2

03.07.2012 3 2 29.08.2012 2 2

Pentru activitatea de monitorizare a speciilor de lilieci si a speciilor de pasari nocturne, un

numar total de 54 de ore au fost alocate, impartite asa cum se arata in Tabelul 19. Pe parcursul



58

intregii perioade de studiu 2012-2013 in inventarierea si monitorizarea speciilor, 4 specialisti au

fost implicati atat pentru activitatile de studiu bioacustic cat si pentru studiul pasarilor nocturne si

2 specialisti pentru monitorizarea potentialelor adaposturi.

0

10

20

30

40

50

60

Breedingseason 2012

Non breedeingseason 2012

Breedingseason 2013

Non breedeingseason 2013

Springmigration 2012

Autummigration 2012

Springmigration 2013

Ob

serv

atio

n p

erio

d (

h)

VP1

VP2

VP3

Figura 30. Distributia timpului de observatie in trei Vantage Points in sapte perioade de observatie

In ceea ce priveste durata observatiei din VP, activitatea este ilustrata grafic in Figura 30.

Asadar, se poate observa faptul ca cel mai mare numar de ore a fost petrecut cu precadere in

sezonul de inmultire 2013 si in timpul migratiei de primavara (atat in 2012 cat si in 2013). Un

numar important de ore (aproximativ 60 de ore) au fost alocate si pentru migratia de toamna 2012.

Cel mai mare numar de ore a fost alocat sezonului de inmultire 2013 (aproximativ 150), pentru a

determina cu exactitate numarul de specii/specimene apartinand lor, care cuibaresc pe

amplasamentul viitorului proiect.

General observations during the winter time

0

2

4

6

8

10

12

Winter 2012 Winter 2013

ob

serv

atio

n p

erio

d (

h)

Figura 31. Distributia timpului de observatie in timpul perioadei de iarna



59

Perioada cu activitatea de intensitatea cea mai joasa (in materie de grupuri taxonomice de

interes) este perioada de iarna. Asadar, in timpul acestei perioade, observatiile au fost doar

generale, facute prin parcurgerea unor rute in aria viitorului proiect si inregistrarea datelor din

observatii pe fisele de teren generale. O analiza grafica a acestei perioade poate fi consultata in

Figura 31. Pentru perioada mentionata, numarul de ore alocate a fost de in medie 3 pe zi in teren.

In total numarul de ore alocate observatiilor generale a fost de aproximativ 20 pentru perioada

2012-2013 (doua vizite in teren pentru fiecare din lunile ianuarie si februarie 2012 si 2013).

Mentionam ca in decembrie 2012, observatiile au fost facute din VP, pentru a putea inregistra

activitatea oaspetilor de iarna.

0

2

4

6

8

10

12

Spring migration2012

Breeding season2012

Resting season2012

Spring migration2013

Breeding season2013

Ob

serv

atio

n p

erio

d (

h)

Transect1

Transect 2

Transect 3

Transect 4

Transect 5

Figura 32. Distributia timpului observatie pe transecte in timpul intregii perioade de studiu

Din punctul de vedere al activitatii de cercetare folosind metoda transectelor, mentionam

ca in 2012 au fost monitorizate patru asemenea transecte, iar in 2013 numarul lor a fost

suplimentat cu inca unul, pentru a acoperi suprafata viitorului parc eolian cat mai bine posibil.

Asadar, pentru primavara 2012, numarul de ore de cercetare a fost de aproximativ 11, in timp ce

pentru sezonul de inmultire 2012, numarul de ore de cercetare pentru fiecare transect a fost de

aproximativ 33. Pentru 2013, numarul de ore alocate studiilor de transect a fost de aproximativ 10

ore pentru sezonul de primavara si aproximativ 9 ore pentru sezonul de inmultire. Pentru singurul

sezon de odihna (in 2012), numarul de ore petrecute in cercetarea transectelor a fost de

aproximativ 10 ore.

Mentionam ca denumim in mod generic „perioada de odihna” perioada cuprinsa intre 1

august si 30 august si pe cea cuprinsa intre 1 noiembrie si 1 decembrie. In prima etapa (cea de la

sfarsitul verii), pasarile cuibaritoare au finalizat cresterea puilor si in paralel cu aceasta, acestia isi

schimba penajul data fiind migratia sau dispersarea in teritoriu.



60

5. FUNDAMENTAREA STUDIULUI

La baza acestui studiu au stat informatiile si datele colectate in timpul activitatilor de teren

din perioada ianuarie 2012-iunie 2013, la care s-au adaugat rezultatele monitorizarilor din etapele

anterioare (2006-2012). In afara de informatiile obtinute prin studiile in teren, analiza a utilizat

informatii bibliografice. Analiza datelor s-a bazat pe ghidurile metodologice privind procedurile

de infiintare a parcurilor eoliene.

Mentionam ca in procesul de elaborare a studiului s-a incercat depasirea dificultatilor

aparute datorita neconcordantelor rezultate din informatiile continute in diferite surse si aducerea

acestora la o forma unitara (ex.: Formulare Standard, Listele Rosii, Cartile Rosii, diverse ghiduri

si publicatii).

5.1. Pasari

Aceasta sectiune prezinta rezultatele studiului de referinta. Descrierea punctului de plecare

se bazeaza pe:

• Analiza informatiilor existente si disponibile;

• Aprecierea habitatelor si speciilor potential prezente;

• Deplasari in teren.

5.1.1. Specii incluse in lista Site-urilor Natura 2000

Tabelul de mai jos concentreaza informatiile privitoare la speciile rezidente, cuibaritoare

sau care ierneaza, incluse in formularul standard al SPA Padurea Babadag.

Tabelul 20. Estimarea pupulatiei de pasari rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in Romania si a celor incluse in

SPA

Nr. Crt.

Denumire stiintifica populatia estimata in Romania

(perechi de indivizi/an)*

Populatia estimata in SPA

Rezidenta Cuibaritoare Care ierneaza

1 Accipiter brevipes 60-100 p (1999-2002) 60-100 p

2 Anthus campestris 150.000-220.000 p (2000-2002) 1600-2000 p

3 Aquila pomarina 2.500-2.800 p (1996-2002) 15-30 p

4 Bubo bubo 750-1.000 p (1990-2002) 1-4 p

5 Burhinus oedicnemus 400-800 p (1990-2002) 35-50 p

6 Buteo lagopus 500-2000 i (1990-2000) R

7 Buteo rufinus 65-110 p (2000-2002) 15-30 p

8 Calandrella brachydactyla

10.000-12.000 p (2000-2002) 200-300 p

9 Caprimulgus europaeus

12.000-15.000 p (2000-2002) C

10 Carduelis chloris 850.000-910.000 p (1999-2002) RC



61

11 Circaetus gallicus 220-300 p (1995-2002) 20-30 p

12 Circus cyaneus 150-500 i (1990-2000) 20-30 i

13 Circus pygargus 0-12 p (1990-2002) 0-3 p

14 Columba palumbus 12.000-16.000 p (1990-2002) C

15 Coracias garrulus 4.600-6.500 p (2000-2002) 400-500 p

16 Cuculus canorus 400.000 -800.000 p (1990-2002) C

17 Dendrocopos medius 20.000-24.000 p (2000-2002) 500-620 p

18 Dryocopus martius 40.000-60.000 p (2000-2002) 60-80 p

19 Emberiza hortulana 125.000-255.000 p (2000-2002) 600-800 p

20 Falco cherrug 5-10 p (1990-2002) 1-2 p

21 Haliaeetus albicilla 28-33 p (1995-2002) 1 p

22 Hieraaetus pennatus 80-120 p (1990-2002) 20-30 p

23 Hippolais icterina 60.000-75.000 p (2000-2002) RC

24 Hirundo rustica 800.000-1.000.000 p (2000-2002) P

25 Lanius collurio 1.380.000-2.600.000 p (2000-

2002) C

26 Lanius excubitor 14.000-17.000 p (2000-2002) R

27 Lanius minor 364.000-857.000 p (2000-2002) RC

28 Lanius senator 40-80 p (2000-2002) P

29 Lullula arborea 65.000-87.000 p (2000-2002) RC

30 Melanocorypha calandra

85.000-105.000 (2000-2002) 800-1500 p

31 Motacilla alba 1.500.000-1.900.000 p (2000-

2002) C

32 Motacilla flava 800.000-1.200.000 p (1997-2002) RC

33 Muscicapa striata 350.000-450.000 p (2000-2002) RC

34 Oenanthe isabellina 500-700 p (2000-2002) 20-30 p

35 Oenanthe oenanthe 225.000-343.000 p (2000-2002) C

36 Oriolus oriolus 680.000-890.000 p (2000-2002) C

37 Parus lugubris 15.000-25.000 p (2000-2002) 700-800 p

38 Phoenicurus phoenicurus

160.000-190.000 (2000-2002) RC

39 Phylloscopus collybita 980.000-1.600.000 p (2000-2002) C

40 Phylloscopus sibilatrix 260.000-460.000 p (2000-2002) RC

41 Picus canus 45.000-60.000 p (2000-2002) 200-300 p

42 Saxicola torquata 164.000-240.000 p (2000-2002) RC

43 Streptopelia turtur 15.000-25.000 p (1990-2002) C

44 Sturnus vulgaris 840.000-1.224.000 p (2000-2002) C

45 Sylvia atricapilla 650.000-900.000 (2000-2002) RC

46 Sylvia curruca 860.000-1.100.000 (2000-2002) RC

47 Sylvia nisoria 25.000-40.000 p (1990-2000) 300-400 p

48 Tadorna ferruginea 20-25 p (1990-2002) 3-7 p

49 Upupa epops 24.000-42.000 p (2000-2002) C

Legenda Stare: i-indivizi;

p-perechi; Global: Evaluare globala a semnificatiei sitului pentru conservarea speciei in cauza; P- prezent;



62

RC- relativ comun; R- rar; C- comun.

Specii rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza observate in zona studiata si incluse in

Formularele Standard ale SPA Padurea Babadag

Estimarea populatiilor speciilor de pasari rezidente, cuibaritoare si oaspeti de iarna de pe

amplasamentul parcului eolian s-a realizat prin incadrarea efectivelor de pasari in functie de 7

intervale numerice, dupa cum urmeaza: 0 individuals; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e:

300-600; f:>600.

Table 21. Estimarea populatiilor de pasari rezidente, cuibaritoare si oaspeti de iarna din cadrul parcului eolian

Nr. Crt. Nume stiintific Aproximarea efectivelor

de specii observate Fenologie

1. Anthus campestris a Cuibaritoare

2. Calandrella brachydactyla b Cuibaritoare

3. Carduelis chloris b

Rezidenta/ cuibaritoare

4. Melanocorypha calandra b Cuibaritoare

5. Lanius collurio b Cuibaritoare

6. Lanius minor b Cuibaritoare

7. Lanius excubitor a Ierneaza

8. Oenanthe isabellina a Rezidenta

9. Oenanthe oenanthe b Rezidenta

10. Sturnus vulgaris c Rezidenta

Legenda:

Intervale:” –“ - 0 iindivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600

In urma analizei efectivelor speciilor de pasari din formularele Standard ale SPA Padurea

Babadag, apartinand categoriilor fenologice „rezidente”, „cuibaritoare”, sau „oaspeti de iarna” si

identificate in zona amplasamentului parcului eolian, se remarca predominanta paseriformelor,

efectivele acestora fiind nesemnificative in comparatie cu populatiile estimate la nivel national.

Cel mai bine reprezentate pe amplasament sunt reprezentantii familiilor Sturnidae, Alaudidae,

Laniidae si Fringillidae.

Estimarea populatiilor speciilor de pasari rezidente, cuibaritoare si oaspeti de iarna

observate in zona studiata s-a realizat utilizand aceeasi scara cu cea folosita in cazul

amplasamentului parcului eolian. Astfel se remarca faptul ca in zona de studiu care cuprinde si

padurea Babadag pana la 2 km fata de parcul eolian analizat se regasesc si specii de rapitoare

diurne, specii silvicole precum si specii caracteristice zonelor deschise - pasune si arabil. Dintre



63

speciile mentionate in Standard Data Form of SPA Padurea Babadag doar specia Sturnus vulgaris

inregsitreaza efective relativ ridicate intre 100 si 300 de indivizi, dar care in comparatie cu

populatia nationala este extrem de mica. Cel mai slab reprezentate numeric sunt accipitriformele

(falconiforme), prin reprezentanti apartinand celor doua mari familii, Accipitridae si Falconidae,

ale caror efective nu depasesc 10 indivizi.

Tabelul 22. Estimarea populatiei de specii rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in zona studiata

Nr. crt.

Nume stiintific Efectivele observate in zona studiata

Fenologie

1. Anthus campestris c cuibaritoare

2. Aquila pomarina a cuibaritoare

3. Buteo buteo a rezidenta

4. Buteo rufinus a cuibaritoare

5. Calandrella brachydactyla c cuibaritoare

6. Carduelis chloris c rezidenta

7. Circus aeruginosus a rezidenta

8. Coracias garrulus a cuibaritoare

9. Cuculus canorus a cuibaritoare

10. Dendrocopos medius a rezidenta

11. Falco vespertinus a rezidenta

12. Hieraaetus pennatus a cuibaritoare

13. Hirundo rustica c cuibaritoare

14. Lanius excubitor b ierneaza

15. Lanius collurio c cuibaritoare

16. Lanius minor c cuibaritoare

17. Lullula arborea b cuibaritoare

18. Melanocorypha calandra c cuibaritoare

19. Oenanthe oenanthe c rezidenta, cuibaritoare

20. Oenanthe isabellina c rezidenta cuibaritoare

21. Saxicola torquata a cuibaritoare

22. Sylvia atricapilla a cuibaritoare

23. Streptopelia turtur b cuibaritoare

24. Sturnus vulgaris d rezidenta cuibaritoare

25. Upupa epops c cuibaritoare

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600



64

Mai mult, studiul a evaluat posibilitatea ca anumite specii rezidente, cuibaritoare sau care

ierneaza incluse in Formularul Standard sa fie prezente in interiorul zonei studiate. Tabelul de mai

jos releva faptul ca pe amplasamentul parcului eolian exista habitate prielnice similare celor

descrise in literatura de specialitate pentru numai 16 specii (din totalul de 49). Cu toate acestea,

pentru intreaga zona studiata au fost gasite habitate prielnice pentru 42 de specii.

Prin analizarea prezentei habitatelor de hranire in zona, s-a determinat ca 46 din cele 49 de

specii ar putea ajunge in zona studiata pentru a se hrani, dintre care 39 pot ajunge pe


Tabelul 23. Evaluarea probabilitatii de a gasi speciile in zona studiata, pe baza prezentei habitatelor caracteristice

Nr. Specii mentionate in

SPA Padurea Babadag

Habitat de cuibarire (cf.

datelor bibliografice )

Habitat de hranire (cf.


Prezenta habitatului pe amplasament

Prezenta habitatului in zona studiata

Habitatul de

cuibariri

Habitatul de

hranire

Habitatul de

cuibariri

Habitatul de

hranire

1. Accipiter brevipes paduri rare paduri, teren

arabil - * * *

2. Anthus campestris

teren arabil, pasuni, zone umede, zone pietroase cu

tufisuri

teren arabil, pasuni

* * * *

3. Aquila pomarina paduri alternand cu zone deschise,

langa apa

pasuni, teren arabil

- * * *

4. Bubo bubo paduri, paduri de

lunca, pietre pasuni, teren

arabil - * * *

5. Burhinus oedicnemus pasuni cu

Euphorbia, teren arabil


* * * *

6. Buteo lagopus zone montane pasuni - * - *

7. Buteo rufinus pasuni, zone

montane pasuni, zone

umede *

*

* *

8. Calandrella

brachydactyla pasuni, teren

arabil pasuni, teren

arabil * * * *

9. Caprimulgus europaeus

paduri teren arabil, paduri, zone

umede, pasuni - - * *

10. Carduelis chloris pasuni, tufisuri,

liziere liziere * * * *

11. Circaetus gallicus paduri alternand cu zone deschise


- * * *

12. Circus cyaneus paduri langa apa,

zone umede

teren arabil pasuni, zone

umede - * - *

13. Circus pygargus zone umede, teren


arabil * * * *

14. Columba palumbus paduri teren arabil - * * *

15. Coracias garrulus maluri abrupte, paduri de lunca

liziere, pasuni, teren arabil

- * * *

16. Cuculus canorus in cuibul altor

pasari paduri, zone

umede, tufisuri - - * *

17. Dendrocopos medius paduri paduri - - * *

18. Dryocopus martius paduri paduri - - * *



65

19. Emberiza hortulana liziere, teren arabil, tufisuri

teren arabil * * * *

20. Falco cherrug zone umede,

paduri de lunca, copaci rari

liziera padurilor, zone

umede - - - -

21. Haliaeetus albicilla paduri de lunca,

zone umede zone umede - - - -

22. Hieraaetus pennatus paduri, paduri de

lunca cu zone deschise


- * * *

23. Hippolais icterina paduri, tufisuri,

livezi

liziera padurilor rare, tufisuri, zone umede

- * * *

24. Hirundo rustica zone locuite teren arabil,

pasuni - * * *

25. Lanius collurio tufisuri, paduri pasuni, paduri * * * * 26. Lanius excubitor tufisuri, paduri pasuni * * * * 27. Lanius minor tufisuri, paduri pasuni * * * *

28. Lanius senator tufisuri, paduri de

lunca pasuni * * * *

29. Lullula arborea liziere pasuni,

tufarisuri - * * *

30. Melanocorypha

calandra pasuni, teren


arabil * * * *

31. Motacilla alba

pasuni in apropierea

zonelor umede, zone locuite

pasuni teren arabil, zone

umede - * - *

32. Motacilla flava zone umede pasuni, zone umede, teren arabil, tufisuri

- * - *

33. Muscicapa striata liziere marginite de teren arabil

liziere, teren arabil

- * * *

34. Oenanthe isabellina zone pietroase pasuni - * * * 35. Oenanthe oenanthe zone pietroase pasuni - * * *

36. Oriolus oriolus paduri de lunca,

paduri pasuni, zone

umede - * * *

37. Parus lugubris liziere, tufisuri liziere, tufisuri * * * *

38. Phoenicurus phoenicurus

paduri – utilizeaza cuibul altor specii,

zone locuite, tufisuri de-a

lungul lizierelor

paduri, tufisuri - * * *

39. Phylloscopus

collybita

zone de liziera (Rubus fruticosa, Prunus spinosa), zone de liziera

(Rubus fruticosus, Prunus spinosa)

liziere, tufisuri - * * *

40. Phylloscopus

sibilatrix paduri paduri - - * *

41. Picus canus paduri, paduri de

lunca paduri - - * *

42. Saxicola torquata teren arabil, tufisuri, zone

umede

teren arabil, tufisuri

* * * *

43. Streptopelia turtur paduri teren arabil - * * *

44. Sturnus vulgaris maluri abrupte,

zone locuite teren arabil,

pasuni - * * *

45. Sylvia atricapilla paduri, tufisuri

(Sambucus nigra, Rubus fruticosus,

tufisuri (Sambucus nigra, etc)

- - * *



66

etc)

46. Sylvia curruca paduri, tufisuri tufisuri * * * *

47. Sylvia nisoria tufisuri, liziere tufisuri * * * *

48. Tadorna ferruginea zone umede zone umede - - - -

49. Upupa epops paduri rare, zone pietroase, maluri

abrupte

teren arabil, pasuni,

luminisuri - * * *

Legenda: * prezent; - absent

Specii migratoare (in pasaj) observate in zona studiata si incluse in Formularele Standard ale

SPA Padurea Babadag

Tabel 24. Estimarea populatiilor de pasari migratoare in Romania si a populatiilor din SPA Padurea Babadag

Nr. Nume stiintific Populatia estimata in Romania (perechi sau

indivizi/ani)

Populatia estimata in SPA

Pasaj

1. Accipiter nisus 1.200-1.400 p (1998-2002) 2503-3970 i

2. Aquila clanga 0-2 p(1999-2002) 2-5 i

3. Aquila heliaca 5-10 p (1990-2002) 3-5 i

4. Aquila pomarina 2.500-2.800 p (1996-2002) 4270-8580 i

5. Burhinus oedicnemus 400-800 p (1990-2002) 400-500 i

6. Buteo buteo 28.000-34.000 p (1996-2002) 14675-28487 i

7. Ciconia ciconia 4.000-5.000 p (1996-2002) 35000-122000 i

8. Ciconia nigra 160-250 p (1996-2002) 1877-2123 i

9. Circaetus gallicus 220-300 p (1995-2002) 195-300 i

10. Circus aeruginosus 1.700-2.500 p (1998-2002) 1517-3970 i

11. Circus cyaneus 150-500 i (1990-2000) 110-330 i

12. Circus macrourus 0-6 p (1990-2002) 70-100 i

13. Circus pygargus 0-12 p (1990-2002) 500-830 i

14. Falco cherrug 5-10 p (1990-2002) 6-8 i

15. Falco peregrinus 8-15 p (1990-2002) 2- 4 i

16. Falco vespertinus 1.300-1.600 p (1990-2002) 600-800 i

17. Ficedula parva 360.000-512.000 p(2000-2002) 500-2500 i

18. Haliaeetus albicilla 28-33 p (1995-2002) 5-10 i

19. Hieraaetus pennatus 80-120 p (1990-2002) 270-400 i

20. Hirundo rustica 800.000-1.000.000 p (2000-2002) C

21. Pelecanus onocrotalus 3.500-4.000 p (1990-2002) 2850-3800 i

22. Pernis apivorus 2.000-2.600 p (1990-2002) 3190-7050 i



67

23. Phylloscopus collybita 980.000-1.600.000 p (2000-2002) C

24. Sturnus vulgaris 840.000-1.224.000 p (2000-2002) C

25. Tadorna ferruginea 20-25 p (1990-2002) <243 i

In privinta speciilor observate in pasaj deasupra zonei studiate in timpul perioadelor de

migratie (primavara, toamna), majoritatea acestora au fost identificate ca fiind rapitoare si, rar,

pasari acvatice de talie mare. Ca particularitati ale comportamentului dovedit de aceste specii in

timpul perioadei de migratie, speciile de rapitoare cel mai adesea migreaza individual sau in

grupuri restranse, in timp ce speciile acvatice formeaza grupuri mai mari. Astfel, la o singura

oservare a speciei Ciconia ciconia, au fost inregistrati pana la 40 indivizi in aprilie 2013. Chiar si

asa, riscul de coliziune cu turbinele parcului eolian Dorobantu-Topolog este nesemnificativ

datorita faptului ca stolurile trec la inaltimi de peste 400m si nici indivizi, nici grupuri nu au fost

observati la sol pe amplasamentul parcului eolian.

Figura 33. Stol de berze deasupra zonei studiate

Tabelul 25. Estimarea marimii populatiilor speciilor aflate in pasaj, observate in zona de studiu (2013) si

incluse in Formularele Standard ale SPA Padurea Babadag

Nr. Nume stiintific Efective de pasari observate in zona studiata

1 Accipiter nissus a

2 Buteo buteo c

3 Buteo rufinus c

4 Circus aeruginosus b

5 Circus macrourus a

6 Circus cyaneus a

7 Cyrcus pygargus a

8 Circaetus gallicus a

9 Ciconia ciconia d



68

10 Hieraaetus pennatus a

13 Pelecanus onocrotalus b

14 Pernis apivorus a

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600

Observatiile pe termen lung efectuate pe amplasamentul parcului eolian, alaturi de datele

din literatura de specialitate, sugereaza ca zona studiata poate fi folosita ca zona de hranire de

catre speciile clasificate ca migratoare si mentionate in Formularul Standard ale SPA-ului Padurea

Babadag. Majoritatea speciilor observate hranindu-se sau cautand activ hrana in zona studiata erau

specii de rapitoare.

Este important de mentionat ca unele dintre aceste specii, de exemplu Hirundo rustica si

Sturnus vulgaris, sunt de asemenea specii cuibaritoare sau rezidente.

Tabelul 26. Evaluarea probabilitatii ca speciile migratoare sa fie prezente in zona studiata, pe baza prezentei

habitatului, observatiilor de teren, si activitatilor de zbor

Nr. crt.

Specii listate in Formularul

Standard SPA Padurea Babadag

Habitat de hranire (cf.


Activitati de vanatoare in

timpul migratiei Doar pasaj

1. Accipiter nisus paduri, tufisuri *

2. Aquila heliaca teren arabil, pasuni

*

3. Aquila pomarina pasuni, teren arabil

*

4. Buteo buteo pasuni, teren arabil

*

5. Ciconia ciconia zone umede, pasuni, teren arabil

*

6. Circaetus gallicus pasuni, teren arabil

*

7. Circus aeruginosus zone umede, teren arabil, pasuni

*

8. Circus cyaneus teren arabil, pasuni, zone umede

*

9. Circus macrourus teren arabil, pasuni

*

10. Circus pygargus pasuni, teren arabil

*

11. Falco vespertinus teren arabil, pasuni

*

12. Hieraaetus pennatus pasuni, teren arabil

*

13. Hirundo rustica teren arabil, pasuni zone locuite

*

14. Pelecanus onocrotalus

zone umede, corpuri de apa

*



69

15. Pernis apivorus pasuni *

16. Sturnus vulgaris teren arabil, pasuni, zone locuite, paduri

*

Legenda: * prezent; - absent

Table 27. Informatii privind perioada de observatie si numarul de observatii pentru speciile din zona studiata incluse in listele Formularelor Standard ale SPA Padurea Babadag

Nr. crt.

Specii observate in

timpul monitorizarii

Ian 2012

Feb 2012

Mar 2012

Apr 2012

Mai 2012

Iun 2012

Iul 2012

Aug 2012

Sep 2012

Oct 2012

Noi 2012

Dec 2012

1 Accipiter nisus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2 Anthus

campestris 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3 Aquila heliaca 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

4 Aquila

pomarina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5 Buteo buteo 2 2 5 0 4 6 2 10 0 1 1 0

6 Buteo rufinus 1 1 1 3 2 0 0 2 1 7 3 0

7 Calandrella

brachydactyla 0 0 12 33 24 18 52 12 29 8 3 0

8 Carduelis

chloris 0 0 2 9 6 12 3 7 2 6 3 0

9 Ciconia ciconia

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 Circaetus gallicus

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

11 Circus

aeruginosus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

12 Circus cyaneus 1 2 1 0 0 0 0 0 0 1 1 2

13 Circus

macrourus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14 Circus

pygargus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

15 Coracias garrulus

0 0 0 0 3 4 5 3 0 0 0 0

16 Cuculus canorus

0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 0

17 Dendrocopos

medius 3 2 0 4 5 2 0 4 4 2 4 1

18 Falco

vespertinus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

19 Hieraaetus pennatus

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0

20 Hirundo rustica

0 0 0 14 9 12 26 34 0 0 0 0

21 Lanius

excubitor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



70

22 Lanius collurio 0 0 0 2 14 34 45 18 0 0 0 0

23 Lanius minor 0 0 0 8 27 37 51 30 0 0 0 0

24 Lullula arborea

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

25 Melanocorypha

calandra 0 0 0 4 17 20 15 14 13 0 0 0

26 Motacilla alba 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

27 Motacilla flava 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

28 Oenanthe oenanthe

0 0 0 24 20 45 19 15 7 0 0 0

29 Oenanthe isabellina

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

30 Pelecanus

onocrotalus 0 0 0 0 0 0 90 50 0 0 0 0

31 Pernis

apivorus 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

32 Saxicola torquata

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

33 Sylvia

atricapilla 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

34 Streptopelia

turtur 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

35 Sturnus vulgaris

95 173 56 25 98 94 122 12 78 100 160 200

36 Upupa epops 0 0 0 9 28 32 20 4 6 0 0 0

Tabelul 28. Specii observate in timpul monitorizarii

Nr. crt.

Specii observate in

timpul monitorizarii

Ian 2013

Feb 2013

Mar 2013

Apr 2013

Mai 2013

Iun 2013

1 Accipiter nisus 0 0 2 0 0 1

2 Anthus

campestris 0 0 0 1 1 0

3 Aquila heliaca 0 0 0 0 0 0

4 Aquila

pomarina 0 0 0 10 0 0

5 Buteo buteo 1 1 20 2 0 6

6 Buteo rufinus 2 0 8 26 27 8

7 Calandrella

brachydactyla 0 27 0 38 12 0

8 Carduelis

chloris 0 0 0 0 0 0

9 Ciconia ciconia

0 0 21 116 0 0



71

10 Circaetus gallicus

0 0 0 1 4 0

11 Circus

aeruginosus 0 0 4 6 6 2

12 Circus cyaneus 2 3 4 6 0 0

13 Circus

macrourus 0 0 1 1 0 0

14 Circus

pygargus 0 0 0 6 2 0

15 Coracias garrulus

0 0 0 0 0 0

16 Cuculus canorus

0 0 0 0 1 0

17 Dendrocopos

medius 3 1 0 0 0 0

18 Falco

vespertinus 0 0 0 6 6 0

19 Hieraaetus pennatus

0 0 1 12 21 4

20 Hirundo rustica

0 0 0 1 8 0

21 Lanius

excubitor 0 2 0 0 0 0

22 Lanius collurio 0 0 0 0 6 0

23 Lanius minor 0 2 0 0 2 0

24 Lullula arborea

0 0 0 3 11 16

25 Melanocorypha

calandra 0 36 0 29 14 0

26 Motacilla alba 0 0 0 2 0 0

27 Motacilla flava 0 0 0 1 2 0

28 Oenanthe oenanthe

0 0 0 5 14 0

29 Oenanthe isabellina

0 0 0 6 0 0

30 Pelecanus

onocrotalus 0 0 0 15 0 0

31 Pernis

apivorus 0 0 0 2 0 0

32 Saxicola torquata

0 0 0 1 0 0

33 Sylvia

atricapilla 0 0 0 2 0 0

34 Streptopelia

turtur 0 0 0 0 5 0

35 Sturnus vulgaris

14 132 0 6 274 0

36 Upupa epops 0 0 0 1 1 0



72

5.1.2. Specii de interes national

In acest subcapitol sunt tratate speciile care prezinta interes de conservare la nivel national

(specii incluse in listele NATURA2000, excluzand speciile deja discutate in subcapitolul 5.1.1.),

observate, sau potential prezente in zona studiata, identificate ca specii tinta in cadrul studiului.

O caracterizare a acestor specii, bazata pe date din literatura de specialitate, se gaseste in

Anexa 4.

Tabelul 29. Estimarea populatiilor de pasari de interes national

Nr. Nume stiintific Populatia estimata in Romania (perechi sau indivizi /ani)

1. Carduelis cannabina 780.000 – 1.100.000 p (1999–2002)

2. Carduelis carduelis 887.000 – 964.000 p (1999–2002)

3. Carduelis chloris 850.000-910.000 p (1999-2002)

4. Erithacus rubecula 1.854.000 – 2.670.000 p (2000-2002)

5. Falco tinnunculus 10.000 – 14.000 p (1990-2002)

6. Sitta europaea 480.000 – 660.000 p (2000-2002)

7. Miliaria calandra 940.000 – 1.200.000 p (2000-2002)

8. Otus scops 25.000 - 40.000 p (1990-2002)

9. Merops apiaster 15.000 – 20.000 p (2000-2002)

Pentru a estima dimensiunea populatiei pentru speciile listate in Anexa 4B a O.U.G.

57/2007 in zona studiata si pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog, cifrele au fost

fixate in interiorul a 7 intervale, dupa cum urmeaza: 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d:

100-300; e: 300-600; f:>600.

Tabelul 30. Efectivele observate in zona studiata si listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007

Nr. Crt.

Nume stiintific Efectivele de specii observate in zona

studiata Fenologie

1. Carduelis cannabina

c rezidenta/ cuibaritoare

2. Carduelis carduelis c rezidenta/

cuibaritoare 3.

Carduelis chloris c rezidenta/

cuibaritoare 4.

Erithacus rubecula a rezidenta/

cuibaritoare 5.

Falco tinnunculus c rezidenta/

cuibaritoare 6.

Sitta europaea a rezidenta/

cuibaritoare 7.

Miliaria calandra d rezidenta/

cuibaritoare 8.

Otus scops a migratoare/

cuibaritoare 9. Merops apiaster b cuibaritoare



73

Asa cum poate fi observat in tabelul de mai sus, marimea populatiilor din zona studiata

este redusa comparativ cu cifrele estimate la nivelul intregii tari. Un aspect important de

mentionat este insa ca, data fiind diversitatea habitatelor identificate in zona studiata, toate

speciile pot fi considerate ca fiind cuibaritoare in zona.

Tabelul 31. Populatiile estimate pentru speciile observate pe amplasament si listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 Nr. Crt.

Nume stiintific Aproximarea efectivelor pentru speciile observate

Fenologie

1 Carduelis cannabina b Rezidenta 2 Carduelis carduelis b Rezidenta 3 Carduelis chloris b Rezidenta 4 Merops apiaster a Nu cuibareste

5 Miliaria calandra c rezidenta/

cuibaritoare

Din cele 9 specii observate in zona studiata si listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007, 4 au

fost observate pe amplasamentul parcului eolian Dorobantu-Topolog. Spre deosebire de intreaga

zona studiata, doar 3 tipuri de habitat exista pe amplasamentul parcului eolian, si anume: pasuni,

teren arabil si zone restranse de tufisuri, la randul lor supuse impactului antropic. Astfel,

probabilitatea ca aceste specii sa cuibareasca in perimetrul parcului eolian este foarte mica.

In cele ce urmeaza, a fost evaluata probabilitatea ca anumite specii de interes national sa

fie prezente in zona studiata, in baza analizei prezentei sau absentei habitatelor/vegetatiei

caracteristice. Tabelul de mai jos arata ca pentru 9 specii (din totalul de 23) habitatele de cuibarire

de pe amplasament sunt similare celor descrise de literatura de specialitate. In intreaga zona

studiata au fost identificate habitate de cuibarire pentru 20 de specii.

Prin analiza prezentei-absentei habitatelor de hranire, se poate deduce faptul ca 22 din 23

de specii pot ajunge in zona studiata cu scopul de a se hrani, dintre care 19 pot ajunge si pe


Mentionam ca specia Panurus biarmicus nu a fost observata in zona studiata pe toata

durata monitorizarii. Habitatele favorabile pentru aceasta specie sunt zonele umede cu desisuri de

stuf, care nu au fost prezente in perimetrul studiat. Totusi, aceasta specie a fost considerata specie

tinta inca de la inceputul monitorizarii, datorita posibilitatii ca exemplare din aceasta specie sa

traverseze amplasamentul parcului eolian in timpul migratiei.



74

Tabelul 32. Estimarea probabilitatii ca speciile de interes national sa fie prezente in zona studiata, in baza prezentei habitatelor/vegetatiei caracteristice

Nr. Crt.

Specii din OUG

57/2007 potential

prezente in SPA

Habitat de cuibarire

Habitat de hranire

Habitate prezente pe amplasament

Habitate prezente in zona studiata

Habitat de

cuibarire

Habitat de

hranire

Habitat de

cuibarire

Habitat de

hranire

1. Carduelis chloris

pasuni, tufisuri, liziere

liziere * * * *

2. Aegithalus caudatus

paduri paduri - - * *

3. Athene noctua paduri, maluri abrupte, stanci

pasuni, teren arabil - * * *

4. Carduelis cannabina

zone urbane, tufisuri, liziere

pasuni * * * *

5. Carduelis carduelis

tufisuri, paduri teren arabil, pasuni * * * *

6. Carduelis flammea

paduri, tufisuri pasuni * * * *

7. Carduelis spinus paduri (1330m alt) pasuni - * - *

8. Coccothraustes coccothraustes

paduri (Quercus, Carpinus, Acer),

teren arabil cu tufisuri

paduri (Quercus,Carpinus, Acer), teren arabil cu

tufisuri

* * * *

9. Corvus corax paduri inalte, stanci pasuni, teren arabil,

zone umede, zone locuite - * - *

10. Erithacus rubecula

paduri, tufisuri Pasuni * * * *

11. Falco subbuteo foloseste cuiburile

ciorilor pasuni, teren arabil - * * *

12. Falco tinnunculus

stanci, maluri inalte, cuiburile ciorilor,

zone locuite pasuni, teren arabil - * * *

13. Jynx torquilla liziere, copaci inalti pasuni - * * *

14. Merops apiaster maluri, maluri de

loess pasuni, teren arabil,

tufisuri - * * *

15. Miliaria calandra

pasuni, tufisuri pasuni, teren arabil * * * *

16. Panurus biarmicus

zone umede zone umede - - - -

17. Otus scops paduri pasuni, teren arabil - * * *

18. Passer hispaniolensis

liziere, zone locuite pasuni,

liziere, zone locuite - * * *

19. Phoenicurus ochruros

stanci, tufisuri, zone locuite

tufisuri, pasuni * * * *

20. Picus viridis paduri paduri - - * * 21. Sitta europaea paduri paduri - - * *

22. Sturnus roseus pasuni, teren arabil,

cariere de piatra, zone locuite

pasuni, teren arabil * * * *

23. Tyto alba zone locuite teren arabil, pasuni - * * *

Legenda: * prezenta; - absenta.



75

Tabelul 33. Informatiii privind perioadele de observatie si numarul de observatii pentru speciile listate in Anexa 4B a O.U.G. 57/2007 in zona studiata.

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Nume stiintifi

c

Carduelis cannabina

Carduelis carduelis

Carduelis chloris

Erithacus rubecula

Falco tinnunculus

Merops apiaster

Miliaria calandra

Otus scops

Sitta europaea

Ian. 2012

0 34 0 0 0 0 0 0 0

Feb. 2012

8 45

0 0 3 0 0 0 0

Mar. 2012

0 22 2 0 5 0 10 0 0

Apr. 2012

12 16 9 0 2 4 14 0 0

Mai. 2012

4 9 6 0 10 15 6 0 0

Iun. 2012

24 18 12 0 3 38 12 0 0

Iul. 2012

2 8 3 0 8 22 22 0 0

Aug. 2012

28 6 7 0 1 19 14 0 0

Sep. 2012

35 2 2 0 4 0 2 0 0

Oct. 2012

2 9 6 0 2 0 8 0 0

Noi. 2012

8 14 3 0 0 0 0 0 0

Dec. 2012

0 7 0 0 0 0 0 0 0

Ian. 2013

0 34 0 0 1 0 0 0 0

Feb. 2013

0 17 0 0 1 0 0 0 0

Mar. 2013

0 0 0 0 9 0 0 0 0

Apr. 2013

0 0 0 2 37 0 143 0 1

Mai 2013

0 0 0 0 38 13 77 1 0

Iun. 2013

0 0 0 0 12 0 0 0 0



76

5.1.3. Specii migratoare de interes conservativ

Acest subcapitol se refera la speciile de interes conservativ, listate in Legea Nr. 13/1998

prin care a fost aplicata Conventia de la Bonn in Romania, potential prezente de-a lungul rutei de

migratie Via Pontica si identificate in cadrul studiului ca fiind specii tinta. Caracterizarea

speciilor, pe baza informatiilor din literatura de specialitate, poate fi consultata in Anexa 5.

Tabelul 34. Specii in Legea nr.13/1998 care se gasesc in Romania

Specii in Legea nr. 13/1998 care se gasesc in Romania

Prezenta potentiala pe ruta de migratie Via Pontica

Pelecanus crispus *

Pelecanus onocrotalus *

Geronticus eremita

Oxyura leucocephala

Haliaeetus albicilla *

Grus leucogeranus

Otis tarda

Numenius borealis

Numenius tenuirostris

Larus audouinii

Larus leucophthalmus

O estimare a populatiilor din Romania pentru speciile potential prezente pe ruta de

migratie Via Pontica si listate in Anexa 1 a Legii Nr. 13/1998 este data in tabelul de mai jos.

Tabelul 35. Populatia estimata in Romania (perechi sau indivizi/ani) pentru speciile de pasari potential prezente pe

ruta de migratie Pontica

Nr. Crt.

Nume stiintific Populatia estimata in Romania (perechi sau indivizi/ani)

1. Pelecanus onocrotalus 3.500-4.000 p (1990-2002) 2. Pelecanus crispus 20-50 p (1900-2000). 3. Haliaeetus albicilla 28-33 p (1995-2002)

Tabelul 36. Evaluarea prezentei/absentei speciilor de pasari in zona studiata, potential prezente pe ruta de migratie

Via Pontica si listate in Anexa 1 a Legii Nr. 13/1998, in baza prezentei habitatului caracteristic.

Nr. Crt.

Specii Conventia de

la Bonn

Habitat de

cuibarire

Habitat de hranire

Habitat prezent pe amplasament

Habitat prezent in zona studiata

cuibarire hranire cuibarire Hranire

1. Pelecanus

onocrotalus zone

umede zone

umede - - - -

2. Pelecanus

crispus zone

umede zone

umede - - - -

3. Haliaeetus albicilla

paduri, zone

umede

zone umede, teren arabil

- * - *



77

Toate speciile mai sus mentionate sunt specifice zonelor umede si nu au fost observate

cuibarind sau hranindu-se pe amplasamentul parcului eolian. Asa cum s-a evidentiat in sectiunile

anterioare (4.1.2.3. Comentarii asupra planului de monitorizare), este foarte putin probabil ca

specia Haliaetus albicilla sa ajunga in zona parcului eolian pentru hranire, date fiind

caracteristicile ecologice ale acestei specii. Indivizi ai Genului Pelecanus pot zbura deasupra

zonei studiate la altitudini mari (>500 m), profitand de curentii ascendenti formati deasupra

Podisului Babadag.

Informatii privind tendintele si schimbarile de habitat

Habitatele prezente in zona de studiu, care au fost descrise in Capitolul 2.2.4. Principalele

tipuri de habitat, sunt la momentul actual supuse unor presiuni antropice semnificative, constand

in activitati agricole (pasunat si culturi agricole), vanatoare, dar si braconaj – dat fiind ca Padurea

Babadag adaposteste o fauna bogata de interes cinegetic – taierea ilegala a copacilor, traficul auto,

asezarile umane, colectarea ilegala a speciilor de flora si fauna de interes conservativ din zonele

naturale protejate.

Suprafetele de teren de pe amplasament ocupate actualmente de pasuni sunt incluse in

mare parte in Situl de Importanta Comunitara Podisul Nord Dobrogean, obiectivul de conservare

ale acestuia fiind habitatele precum si speciile de flora si fauna protejate la nivel european. Cu

toate ca situl a fost declarat arie naturala protejata de interes comunitar inca din 2007, la

momentul actual (2013) nu exista un plan de management care sa reglementeze tipurile de

activitati desfasurate in perimetrul acestuia. Astfel majoritatea activitatilor agricole (pasunatul,

folosirea pesticidelor, insecticidelor si a ingrasamintelor chimice, introducerea culturilor agricole

nespecifice arealului de origine, colectarea plantelor medicinale) care au un impact asupra

biodiversitatii se desfasoara in continuare fara restrictii, si fara aplicarea unor masuri menite sa

mentina starea de conservare a habitatelor. Impactul se manifesta in special pe suprafetele cu

vegetatie ierboasa stepica folosite de localnici ca pasune. Ca urmare a pasunatului fara restrictii,

vegetatia primara a fost inlocuita de vegetatia stepica secundara, care este mai rezistenta la

pasunat. Principalele efecte asupra covorului vegetal care rezulta din pasunat sunt urmatoarele:

propagarea speciilor alohtone, tasarea solului, accentuarea proceselor de eroziune, afectarea

speciilor protejate de flora, favorizarea speciilor nitrofile. Multe specii caracteristice si endemice

sunt astazi foarte rare sau disparute, iar in locul lor s-au inmultit o serie de specii stepice

continentale de larga raspandire fitogeografica. Cel mai important efect este schimbarea

compozitiei cenotice ce are consecinte la nivelul intregului ecosistem, fiind afectate indirect si

speciile de fauna asociate habitatelor stepice.



78

Asa cum se poate observa din reprezentarea schematica de mai jos (adapta dupa

Ev.Puscaru-Soroceanu, I. Tucra, 1959) vegetatia de pe amplasament se incadreaza in a doua etapa

de degradare a fitocenozelor ca urmare a pasunatului intensiv desfasurat in zona. Aceasta etapa

presupune dominanta speciilor rezistente la pasunat (Botriochloa ischaemum, Eryngium

campestre, Ceratocarpus arenarius), la tasare (Poa bulbosa si Artemisia austriaca) nitrofile

(Xanthium spinosum, Carduus thoermeri, Carduus acanthoides, Lotus corniculatus).

Figura 34. Succesiunea vegetatiei de pajiste de stepa in Dobrogea



79

Figura 35. Ingrasaminte chimice utilizate pe pasuni

Figura 36. Imagini cu pasunatul in zona studiata

Pasunatul excesiv, practicat in toate sezoanele, are efecte negative de asemenea si asupra

populatiilor de specii cuibaritoare. Astfel prezenta umana, animalelor de importanta economica

precum si a cainilor ciobanesti reprezinta un factor perturbator pentru speciile cuibaritoare. De

asemenea schimbarile in compozitia vegetatiei determina folosirea diferita a terenurilor de catre

speciile de pasari, astfel Perdix perdix, Phasianus colchicus prefera zonele cu vegetatie ierboasa

inalta (intalnite langa padure) in care se adapostesc, iar speciile insectivore de talie mica (Anthus

campestris, Oenanthe oenanthe) prefera zonele cu vegetatie stepica scunda (predominanta in

special in apropierea localitatilor), care ofera o buna vizibilitate si faciliteaza vanatoarea. Un alt

aspect observat pe amplasament este prezenta unui numar mare de exemplare de Upupa epops,

care sunt atrase de insectele coprofage. Aceste insecte se dezvolta in materialele fecale provenite

de la animalele ce pasuneaza in zona.

Pe de alta parte pasunatul care determina in multe cazuri dezvoltarea unei vegetatii scunde

creaza habitate propice pentru specia Spermophilus citellus, care reprezinta o sursa de hrana

pentru speciile rapitoare diurne.



80

5.1.4. Consideratii generale privind structura comunitatilor de pasari din zona analizata

Acest subcapitol ofera lista completa a speciilor de pasari observate in teren, precum si o

serie de comentarii privind structura avifaunei in zona studiata. Anexa studiului include tabelele

sintetice cu datele obtinute in urma observatiilor de teren efectuate in perioada 2006-2013.

Tabelul 37. Toate speciile observate in zona de studiu

Nr. Crt. Nume stiintific

Nr. Crt. Nume stiintific

1 Accipiter gentilis 37 Hieraaetus pennatus 2 Accipiter nisus 38 Hirundo rustica 3 Alauda arvensis 39 Lanius excubitor 4 Anthus campestris 40 Lanius collurio 5 Aquila heliaca 41 Lanius minor 6 Aquila pomarina 42 Lullula arborea 7 Ardea cinerea 43 Melanocorypha calandra 8 Asio flammeus 44 Merops apiaster 9 Athene noctua 45 Miliaria calandra 10 Buteo buteo 46 Motacilla alba 11 Buteo lagopus 47 Motacilla flava 12 Buteo rufinus 48 Oenanthe oenanthe 13 Calandrella brachydactyla 49 Oenanthe isabellina 14 Carduelis cannabina 50 Oriolus oriolus 15 Carduelis carduelis 51 Otus scops 16 Carduelis chloris 52 Pandion haliaetus 17 Ciconia ciconia 53 Passer domesticus 18 Circaetus gallicus 54 Passer montanus 19 Circus aeruginosus 55 Pelecanus onocrotalus 20 Circus cyaneus 56 Perdix perdix 21 Circus macrourus 57 Pernis apivorus 22 Circus pygargus 58 Phalacrocorax carbo 23 Coracias garrulus 59 Phasianus colchicus 24 Corvus cornix 60 Pica pica 25 Corvus frugilegus 61 Riparia riparia 26 Corvus monedula 62 Saxicola torquata 27 Cuculus canorus 63 Sitta europaea 28 Dendrocopos major 64 Sylvia atricapilla 29 Dendrocopos medius 65 Streptopelia decaocto 30 Erithacus rubecula 66 Streptopelia turtur 31 Falco tinnunculus 67 Strix aluco 32 Falco vespertinus 68 Sturnus vulgaris 33 Ficedula parva 69 Turdus philomelos 34 Fringilla coelebs 70 Turdus merula 35 Galerida cristata 71 Upupa epops 36 Garrulus glandarius

Diversitatea faunei este corelata cu diversitatea habitatelor din zona studiata. Dat fiind

faptul ca agroecosistemele sunt predominante, zona este populata in principal cu specii

caracteristice, care au dezvoltat adaptari specifice.

A fost observat ca majoritatea speciilor identificate pe amplasament prefera zonele

deschise si au un grad mare de adaptivitate la activitatile antropice.



81

Pasarile reprezinta cel mai numeros grup de vertebrate din zona studiata. In functie de

afinitatea acestora fata de un anumit tip de habitat pot fi delimitate urmatoarele grupe ecologice de

pasari:

- specii al caror habitat de hranire, adapost si reproducere este reprezentat de vegetatia

arboricola (zona forestiera si livezile.) asa cum sunt Dendrocopus major si Dendrocopus

medius.

- specii care cuibaresc in zonele forestiere, dar care in cautarea hranei pot ajunge pe

terenurile cultivate si pe cele ocupate de pasune. Caracteristice acestui grup de pasari sunt

speciile de rapitoare, diurne si nocturne, dar si numeroase paseriforme.

- specii insectivore si granivore de talie mica si medie care prefera pentru hranire si

reproducere suprafete deschise in care domina vegetatia ierboasa cum ar fi: Oenanthe

oenanthe, Anthus campestris, Alauda arvensis, Callandrella brachydactyla,

Melanocorypha calandra.

- specii al caror habitat prioritar de adapost si reproducere este reprezentat de vegetatia

arbustiva, iar habitatul de hranire este reprezentat de open fields ca de exemplu: Lanius

collurio, Lanius minor, Carduelis carduelis, Miliaria calandra, Emberiza citrinella.

- specii de regula insectivore ce cuibaresc in versantii din loess: Coracias garrulus,

Hirundo rustica si Merops apiaster.

- specii sinantrope, caracteristice zonelor locuite care se remarca printr-un grad crescut de

adaptabilitate la impactul antropic, astfel incat populatiile acestor specii inregistreaza cele

mai mari efective din zona analizata. Dintre acestea mentionam speciile: Corvus

frugilegus, Corvus cornix, Corvus monedula, Hirundo rustica, Passer domesticus, Passer

montanus, Sturnus vulgaris, Streptopelia decaocto.

Pe parcursul perioadei de monitorizare (ianuarie 2012 - iunie 2013 ) au fost inregistrate

fluctuatii ale efectivelor populatiilor de pasari observate in zona studiata, acestea fiind determinate

in mare parte de variatiile climatice sezoniere. Astfel in sezonul rece populatiile sedentare de

pasari au fost completate cu exemplare venite din regiunile nordice, aceleasi exemplare efectuand

traseul invers primavara. Pentru reprezentantii familiilor Laniidae, Hirundinidae, Motacillidae,

Coraciidae, Meropidae, Accipitridae si Falconidae finalul sezonului cald marcheaza declinul

efectivelor numerice prezente in zona urmand si o crestere fireasca odata cu inceputul migratiei de

primavara.

De la efectuarea primelor observatii cu scopul elaborarii studiilor de mediu pana in prezent

nu s-au inregistrat schimbari esentiale in stuctura populatiilor de pasari pe amplasament, in

regiune regasindu-se aceleasi conditii de mediu, aflate in continuare sub influenta impactului



82

antropic. Terenurile arabile fiind intretinute prin lucrari agricole, specifice tipului si perioadei de

vegetatie a culturilor, nu ofera conditii optime pentru cuibarire, dar pot oferi adapost exemplarelor

juvenile si mature. Astfel in culturile din zona au fost observati adapostindu-se juvenili din

speciile Anthus campestris si Oenanthe oenanthe. Zonele plane din cadrul pasunilor nu ofera

conditii prielnice de adapost pentru speciile ce cuibaresc la sol. Acest lucru este cu atat mai

important cu cat in zona de studiu s-a putut evidentia prezenta accentuata a pradatorilor precum:

Vulpes vulpes, Mustela eversmanii, Martes foina, Canis aureus si Meles meles.

Figura 37. Canis aureus Figura 38. Intrarea in vizuina de jder

Cel mai bine reprezentat, pe amplasament si in vecinatate, este ordinul Passeriformes,

depasind celelalte ordine atat ca numar de specii cat si ca numar de indivizi.

Degradarea habitatelor naturale si inlocuirea acestora cu habitate antropizate au dus in

timp la scaderea numarului de nise ecologice si la o intensificare a concurentei interspecifice,

cerintele alimentare laxe precum si gradul inalt de adaptibilitate reprezentand un avantaj al

speciilor sinantrope fata de alti reprezentanti ai avifaunei.

S-a constatat o prezenta dominanta pe amplasament a speciilor antropofile de avifauna

precum: Passer domesticus, Passer montanus, Sturnus vulgaris, Corvus monedula, Corvus

frugilegus, Corvus cornix, Pica pica.

Corvidele sunt pasari in general omnivore prezentand un comportament social complex.

Sunt specii oportuniste, adaptate la mai multe tipuri de habitate. Acestea sunt o prezenta constanta

pe amplasamentul analizat, fiind identificate atat pe suprafata arabila cat si in arborii de pe

marginea drumurilor.

O alta familie de pasari bine reprezentata pe amplasament este familia Alaudidae, pasari

cantatoare de dimensiuni medii sau mici, cu un colorit uniform ce isi construiesc cuibul la sol,

printre acestea regasindu-se atat specii migratoare, partial migratoare cat si sedentare. Ciocarlanul

a fost identificat pe marginea soselelor sau pe campuri, iarna zburand in stoluri mici. Exemplare

de Calandrella brachydactyla, Melanocorypha calandra si Alauda arvensis apar constant in zona



83

amplasamentului, observandu-se preferinta acestora pentru spatiile deschise, pajisti sau campuri

cultivate cu cereale. O caracteristica a ciocarliilor ce cuibaresc la sol sunt culorile pamantii ale

penajului care le ajuta la camuflare si contopire cromatica cu mediul inconjurator ingreunand

reperarea lor. In perioada de primavara ciocarliile manifesta un comportament nuptial, in zilele

insorite ciocarliile de camp putand fi auzite cantand si observate in timp ce executau zborul lor

distinctiv urcand incet, planand si dupa plonjand in jos.

Randunelele si lastunii de mal au fost observati preponderent in grupuri, vanand insecte

din zbor. Habitatul randunelelor este legat de asezarile umane unde isi construiesc cuiburile, pe

cand lastunii de mal traiesc in colonii cuibarind in peretii de loess din rape.

In perimetrul zonei studiate au fost observati pereti abrupti de loess formati in urma

proceselor erozionale, acestia adapostesc deseori cuiburi ale speciilor Merops apiaster si Coracias

garrulus. De cele mai multe ori aceste zone de cuibarit sunt situate in vaile unor cursuri de apa, pe

un teren supus permanent proceselor erozionale cu risc geotehnic ridicat, improprii amplasarii

turbinelor.

Emberizidele sunt pasari predominant granivore, care prefera areale deschise cu tufarisuri

si terenurile agricole. Reprezentantii celor doua specii identificate: Miliaria calandra si Emberiza

citrinella au fost observati cu precadere in zonele cu vegetatie stepica ierboasa si arbusti

(Crataegus monogyna). In lunile august si septembrie, perioada ce coincide cu maturizarea

calatidiului la floarea-soarelui, numeroase exemplare de presuri au fost prezente pe parcelele

cultivate de pe amplasament.

Fringilidele reprezinta una din cele mai bogate familii in specii dintre toate paseriformele.

In general sunt pasari arboricole de talie mica si mijlocie, dar se pot misca cu multa usurinta si pe

sol. Speciile acestei familii cuibaresc in special in arbusti si subarbusti de pe marginea drumurilor,

in zonele ecotonale de trecere de la padure la stepe si in culturi agricole.

Laniidele sunt bine reprezentate numeric in zona studiata in special datorita prezentei

pasunilor cu vegetatie arbustiva ce reprezinta atat habitat de adapost cat si de hranire pentru

acestea. Reprezentantii acestei familii sunt specii ce se hranesc in special cu insecte mari dar si cu

vertebrate mici cum ar fi: soparle, soareci dar si pasari. In perioada vernala si estivala sunt

intalnite 2 specii Lanius minor, Lanius collurio, accidental Lanius excubitor care este de obicei

oaspete de iarna. Cu toate ca in fisele de teren din sezonul din 2012 apar numeroase exemplare de

Lanius excubitor, cu siguranta numarul acestora este mult mai mic, diferenta numerica putand fi

explicata prin confundarea speciilor Lanius minor cu Lanius excubitor.

Familia Motacillidae este reprezentata de specii insectivore de talie mica care in vederea

hranirii prefera pasunile si suprafetele arabile. Anthus campestris prefera zonele cu vegetatie



84

scunda, cuibarind pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de vegetatie.

Motacilla alba este o specie antropofila preferand realizarea cuibului chiar in apropierea sau in

interiorul asezarilor umane. In zona amplasamentului poate fi observata in luna martie si aprilie

atat exemplare de Motacilla alba cat si Motacilla flava.

Rapitoarele de zi au fost observate survoland areale largi, in special in zbor planat in

vederea cautarii active a prazii ori in pasaj in perioada de migratie. De asemenea, in timpul

observatiilor pe timp de noapte s-a pus in evidenta prezenta in zona de studiu a speciilor de

rapitoare nocturne mai ales in zona padurii Babadag, dar si in liziera (ex.: Asio flammeus).

Cunoasterea activitatii speciilor de rapitoare considerate a fi rezidente in zona studiata

(potrivit observatiilor din perioada 2006 - 2013) a fost unul dintre interesele principale ale echipei

de experti care a efectuat activitati de inventariere si monitorizare. Acest aspect a fost considerat

important datorita potentialelor interactiuni intre rapitoarele mari permanent prezente in zona si

turbinele eoliene.

Datele obtinute prin centralizarea observatiilor (2012 - 2013), majoritate din ultimul an, au

reprezentat baza pentru hartile prezentate mai jos. Aceasta forma de prezentare a rezultatelor a

fost considerata potrivita atat timp cat indica clar punctele in care au fost observate speciilor de

rapitoare diurne rezidente, atat in relatie cu Vantage Points, cat mai ales cu locatiile propuse

pentru amplsarea turbinelor eoliene.

Figura 39. Activitatea de zbor a Accipiter gentilis (nr. de observatii = 10), Aquila pomarina (nr. de observatii = 9) si

Hieraaetus pennatus (nr. de observatii = 39), pe parcursul perioadei de observatie



85

Speciile au fost grupate cate trei, pentru a nu aglomera reprezentarea grafica si a facilita

astfel urmarirea observatiilor.

Asadar, activitatea speciilor Accipiter gentilis, Aquila pomarina si Hieraaetus pennatus

este prezentata in figura 39. Pentru aceste trei specii s-a inregistrat activitate de zbor de-a lungul

intregului program de observatii, ceea ce a condus la concluzia ca ele sunt probabil specii

cuibaritoare in zona si cu siguranta sunt specii rezidente in zona analizata.

Figura 40. Activitatea de zbor a Buteo buteo (nr. de observatii = 85), Buteo rufinus (nr. de observatii = 84) si Falco

vespertinus (nr. de observatii = 12), pe parcursul perioadei de observatie

Activitatea speciilor de Buteo buteo, Buteo rufinus si Falco vespertinus este prezentata in

Figura 40. Ca si in cazul anterior, acestor trei specii li s-a inregistrat activitate de zbor de-a lungul

intregului program de observatii, care a dus la concluzia ca ele sunt probabil specii cuibaritoare in

zona, si cu siguranta sunt specii rezidente.

Un numar relativ mic de exemplare de Falco vespertinus au fost observate, iar observatiile

au fost efectuate preponderent in primavara 2013 (in perioadele anteriore de studiu, aceasta specie

nu au fost observata in zona).



86

Figura 41. Activitatea de zbor a Falco tinnunculus (nr. de observatii = 22), Circus aeruginosus (nr. de observatii =

17) si Circus pygargus (nr. de observatii = 6), pe parcursul perioadei de observatie

In Figura 41, este ilustrata activitatea de zbor a speciilor de Falco tinnunculus, Circus

aeruginosus si Circus pygargus. Majoritatea acestor inregistrari ale zborurilor pasarilor au fost

efectuate in perioada 2012 - 2013, intensificandu-se efortul de inventariere si observatie.

Concluzia privind speciile mentionate mai sus le certifica prezenta in zona ca specii rezidente.

Numarul de observatii si distributia lor sugereaza prezenta acestor specii in partea centrala si de

nord a parcului eolian (acesta fiind unul dintre motivele gruparii observatiilor pentru speciile

prezentate intr-o singura harta).

Pentru toate cele noua specii de rapitoare diurne considerate a fi rezidente in zona este

necesara continuarea observatiilor pe viitor, in perioada constructiei parcului eolian si in special

dupa ce acesta devine operational. Orice schimbare de comportament ar trebui in special urmarita

odata ce toate elementele parcului incep sa functioneze.

Mentionam ca am utilizat denumirea generica de „perioada de odihna” ca fiind perioadele

cuprinse intre 1 august si 30 august si pe cea cuprinsa intre 1 noiembrie si 1 decembrie. In prima

etapa (cea de la sfarsitul verii), pentru pasarile cuibaritoare se incheie etapa de crestere a puilor si

in paralel cu aceasta, in vederea pregatirii pentru migratie sau dispersie in teritoriu acestia isi

schimba penajul.



87

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

VP3

Figura 42. Altitudinea de zbor a pasarilor la observatiile Vantage Points 2012 - 2013

Analiza altitudinii de zbor a pasarilor pentru perioada de studiu cuprinsa intre ianuarie

2012 si iunie 2013 evidentiaza ca majoritatea se deplaseaza la altitudini intre 25 si 150 metri (632

de observatii), in timp ce doar 39 de observatii au inregistrat altitudini de peste 200 de metri. In

peste 180 de cazuri, pasarile au fost observate la sol, fie hranindu-se fie stationand (figura 42).

0 10 20 30 40 50 60 70 80

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

W

SSE

SW

Fli

gh

t d

irec

tio

n d

uri

ng

th

e 20

12 -

201

3 V

P w

atch

es

Number of individuals

VP3

VP2

VP1

Figura 43. Directia principala a pasarilor inregistrata la observatiile Vantage Points 2012 - 2013

In ceea ce priveste observatiile legate de principalele directii de zbor pe care s-au

inregistrat deplasari ale pasarilor in perioada de studiu 2012 - 2013 (Figura 43), s-a vazut ca



88

majoritatea observatiilor au surprins pasari deplasandu-se in directie NE (160 zboruri) si N (141

zboruri), in timp ce 113 zboruri au fost inregistrate catre SE. Directiile pe care au fost inregistrate

cele mai putine zboruri au fost SSE (1) si NNV (10). Toate celelalte directii de zbor au inregistrat

intre 11 si 100 zboruri.

In ceea ce priveste numarul de observatii raportat la pozitia Vantage Point, s-a gasit ca cele

mai multe observatii s-au facut din VP2 (351 observatii).

0

1

2

3

4

5

6

0 10 20 30 50 100 150 200 250 300

Flight altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

Figura 44. Altitudinea de zbor pe timp de iarna

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

E

N

NE

NNE

NW

S

SW

NW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n


VP2

VP1

Figura 45. Directia de zbor pe timp de iarna

Pentru observatiile din VP efectuate in luna decembrie 2012 (figurile 44 si 45), s-a

observat ca directiile cele mai importante de zbor au fost cele in general dominante pentru zona



89

data si anume N si NE. Majoritatea zborurilor au fost inregistrate la o altitudine de 150 m si cele

mai putine la 10 m. Doua specimene din specia Corvus cornix au fost inregistrate la mica distanta

de observatori, la nivelul solului.

0

5

10

15

20

25

30

35

0 5 10 12 15 20 25 30 40 50 60 70 80 100 150 200 250 300


Fli

gh

t al

titu

de

VP1

VP2

VP3

Figura 46. Altitudinea de zbor in timpul migratiei de primavara 2012

0 2 4 6 8 10 12 14

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

SW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n


VP3

VP2

VP1

Figura 47. Directia de zbor in timpul migratiei de primavara 2012

Analiza activitatii de zbor a pasarilor in timpul migratiei de primavara 2012 arata ca

directiile principale de zbor au fost cele nordice (N, NE, SE, SV si NV), in timp ce zborurile in

directii sudice, estice si vestice au inregistrat un numar mult mai mic de zboruri (Figurile 46 si

47).



90

In privinta altitudinilor de zbor, acestea s-au situat preponderent intre 30 si 160 de metri.

0

5

10

15

20

25

30

0 5 10 15 20 25 70 150 250 900

Flight altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

VP3

Figura 48. Altitudinea de zbor in sezonul de inmultire 2012

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

SW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n


VP3

VP2

VP1

Figura 49. Directia de zbor in sezonul de inmultire 2012

Pentru perioada corespunzatoare sezonului de cuibarire 2012, s-a observat ca zborurile la

altitudini de peste 50 de metri au fost semnificativ mai reduse (aproximativ 20 de zboruri), in timp

ce majoritatea zborurilor au fost sub 30 de metri, ceea ce contureaza tiparul de zbor al speciilor

care cuibaresc in vecinatatea zonei studiate. De asemenea, directiile de zbor nu mai sunt atat de

clare, deplasarea pasarilor fiind mult mai putin directionala. In aceste conditii toate directiile

principale de zbor au inregistrat numere aproximativ egale de deplasari (figurile 48 si 49).



91

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

0 5 10 15 20 30 40 50 100 150 200 350 400 850 950

Flight altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

VP3

Figura 50. Altitudinea de zbor in timpul sezonului de odihna 2012

0 1 2 3 4 5 6 7

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

SW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n

Numberof individuals

VP3

VP2

VP1

Figura 51. Directia de zbor in timpul sezonului de odihna 2012

In timpul sezonului de odihna (definit asa cum s-a aratat mai sus si se gaseste ilustrat in

figurile 50 si 51), directiile de zbor nu mai urmaresc o ruta dominanta ci, ca si in cazul perioadei

de inmultire, sunt inregistrate doar zboruri nedirectionate. Nu putem vorbi nici in aceasta perioada

de tendinte clare in miscarea pasarilor, ci de deplasari circulare pentru hranire sau, catre sfarsitul

perioadei analizate, pentru dispersare.

In ceea ce priveste altitudinile de zbor, s-a gasit ca acestea variaza, incadrandu-se in

intervalul 10-950 metri.



92

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

0 10 15 20 30 40 50 60 80 100 150 200 250 300 350

Flight altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

VP3

Figura 52. Altitudinea de zbor in sezonul de migratie de toamna 2012

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

SW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n


VP3

VP2

VP1

Figura 53. Directia de zbor in sezonul de migratie de toamna 2012

In timpul migratiei de toamna 2012 directia de zbor urmeaza in principal ruta dominanta

Sud si Sud-Est. Desi numarul de zboruri inregistrate ca avand o directie nordica, nord-estica sau

nord-vestica este in continuare destul de ridicat, rutele sudice inregistreaza cele mai multe

observatii. Acest lucru sugereaza ca zona studiata este localizata la limita vestica a coridorului de

migratie.

In privinta altitudinilor de zbor, acestea au fost variabile, situandu-se in intervalul 10-350

metri, cu majoritatea zborurilor intre 20 si 150 metri.



93

0

5

10

15

20

25

0 5 10 20 25 30 40 50 55 60 70 80 100

120

150

200

250

300

350

400

500

600

1000

1500

Flight altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

VP3

Figura 54. Altitudinea de zbor in timpul migratiei de primavara 2013

0 5 10 15 20 25 30 35

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

SW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n


VP3

VP2

VP1

Figura 55. Directia de zbor in timpul migratiei de primavara 2013

In timpul migratiei de primavara 2013, se inregistreaza o noua crestere a numarului de

zboruri pe directia nord si nord-est, sugerand din nou ca zona studiata se situeaza la periferia unui

coridor de migratie, lucru evidentiat si de numarul relativ mic de zboruri inregistrat de-a lungul

perioadei de studiu in zona analizata raportat la numarul de zboruri pe ruta principala de migratie

(figura 55).

In ceea ce priveste altitudinile de zbor, acestea se situeaza in intervale foarte mari, variind

intre 10 si 1500 m (figura 54)



94

0

2

4

6

8

10

12

14

16

10 20 30 40 50 55 60 70 80 100 150 200 250 300 350 500 800

Flight altitude

Nu

mb

er o

f in

div

idu

als

VP1

VP2

VP3

Figura 56. Altitudinea de zbor in timpul sezonului de inmultire 2013

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

E

N

NE

NNE

NNW

NW

S

SE

SW

W

Fli

gh

t d

irec

tio

n


VP3

VP2

VP1

Figura 57. Directia de zbor in timpul sezonului de inmultire 2013

Perioada corespunzatoare sezonului de cuibarire 2013 se incadreaza in acelasi tipar ca si

precedenta perioada de cuibarire (2012). De mentionat este ca altitudinile de zbor de peste 50 de

metri au fost mult mai putine (media a fost de doar 26 de zboruri pentru perioada analizata).

Majoritatea zborurilor au fost sub 30 de metri. De asemenea, directia de zbor nu este foarte clara,

pasarile deplasandu-se foarte putin in teritoriu de la presupusele locuri de cuibarire. In aceste

conditii, toate directiile principale de zbor inregistreaza un numar relativ egal de zboruri (figurile

56 si 57).



95

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

0

5

10

15

20

25

30

40

50

55

60

70

80

100

120

150

200

250

300

350

400

450

500

600

800

850

900

950

1500

Fli

gh

t al

titu

de


W

SW

SE

S

NW

NNW

NNE

NE

N

E

Figura 58. Activitatea de zbor a speciilor tinta potential afectate



96

Tiparul de zbor al pasarilor considerate specii tinta potential afectate in zona studiata a fost

analizat ulterior. Asadar, datele reprezentate grafic in figura 58 arata ca majoritatea speciilor din

aceasta categorie s-a deplasat catre Nord si la altitudini in general intre 150 si 160 metri. In relatie

cu intreaga perioada de studiu, cele mai putine zboruri au fost inregistrate la altitudini de 1500

metri si mai mult, pe directia NV.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0

5

10

15

20

25

30

40

50

55

60

70

80

100

120

150

200

250

300

Fli

gh

t al

titu

de


W

SW

SE

S

NW

NNW

NNE

NE

N

E

Figura 59. Activitatea de zbor a speciilor tinta neafectate



97

In ceea ce priveste activitatea de zbor a speciilor considerate specii tinta neafectate, s-a

gasit ca majoritatea specimenelor s-au deplasat intr-o directie Vestica, la altitudini intre 0 si 5

metri. Acest lucru sugereaza ca includerea acestor specii in categoria mentionata a fost intr-adevar

perfect justificata.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0

5

10

15

20

25

30

40

50

55

60

70

80

100

120

150

200

250

300

Fli

gh

t al

titu

de


W

SW

SE

SSE

S

NW

NNW

NNE

NE

N

E

Figura 60. Activitatea de zbor a speciilor secundare potential afectate



98

Speciile de pasari incluse in categoria speciilor secundare potential afectate au prezentat,

de-a lungul perioadei de studiu 2012 - 2013 un tipar de activitate similar cu cel al speciilor din

categoria precedenta. Asadar, majoritatea speciilor au fost observate la altitudini intre 0 si 5 m, iar

directia predominanta de zbor observata a fost din nou cea vestica.

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

0

5

10

15

20

25

30

40

50

55

60

70

80

100

120

150

200

250

300

350

400

450

500

600

800

850

900

950

1000

Fligh

t al

titu

de


W

SW

SE

S

NW

NNW

NNE

NE

N

E

Figure 61. Activitatea de zbor a speciilor secundare neafectate



99

In ceea ce priveste speciile de pasari secundare neafectate, se observa o situatie usor

diferita de cea a celor doua categorii precedente. Graficul din figura 61 reuneste observatiile

facute pentru aceste specii in perioada ianuarie 2012-iuni 2013 si analizeaza corelatiile intre

directiile de zbor si altitudini. Din acest punct de vedere, s-a gasit ca nu exista directii de zbor

prevalente si ca altitudinea la care au fost efectuate zborurile a fost in general una joasa, intre 0 si

250 m. Intr-un singur caz s-a inregistrat o altitudine de zbor de peste 1000 m.

5.2 Lilieci

Anexa 6 prezinta detalii legate de biologia si ecologia fiecarei specii tinta de lilieci.

In timpul monitorizarii liliecilor in perioada martie-iunie 2013, s-au efectuat urmatoarele

observatii:

Tabelul 38. Perioada de observatie si numarul de observatii

Specii de lilieci observate

Perioada de observatie si numarul de observatii

Martie Aprilie Mai Iunie Total

observatii Barbastella barbastellus 0 0 2 2 4

Eptesicus serotinus 0 0 14 8 22

Myotis daubentonii 0 4 2 2 8

Nyctalus leisleri 0 2 3 3 8

Nyctalus noctula 0 1 1 0 2

Pipistrellus pipistrellus 0 7 7 6 20

Plecotus auritus 0 0 0 1 1

Rhinolophus ferrumequinum 0 0 2 0 2

Prezentam in continuare estimarea populatiilor speciilor tinta din zona studiata si din

regiune:

Tabelul 39. Specii tinta de lilieci

Specii tinta de lilieci Populatia estimata, conform

Cartii Rosii a Vertebratelor din Romania (2005)

Barbastella barbastellus ≈3500 indivizi

Eptesicus serotinus ≈2500 indivizi

Myotis daubentonii ≈500 indivizi

Myotis myotis 5000 indivizi

Nyctalus leisleri <=1000 indivizi

Nyctalus noctula Nu sunt date

Pipistrellus nathusii <=5000 indivizi

Pipistrellus pipistrellus Nu sunt date

Plecotus auritus <=3000 indivizi

Rhinolophus ferrumequinum <14000 indivizi



100

Figura 62. Distributia speciilor de lilieci observati din punctele ST 12, ST 13 si ST 14

Figura 63. Distributia speciilor de lilieci observati din punctul 1



101

Figura 64. Distributia speciilor de lilieci observati din punctele 2 si 3

Figura 65. Punct de observatie a speciei Rhinolophus ferrumequinum



102

Referitor la zonele unde au fost observati liliecii, zonele cu abundenta cea mai mare de

specii sunt punctele 1, 2 si 3 aflate la 1-10 m de liziera padurii Babadag in care s-au realizat

majoritatea inregistrarilor de ultrasunete. Prezenta liliecilor dar cu o abundenta mult mai scazuta

(1-2 indivizi/ora) s-a inregistrat in punctele ST 13 si ST 14 din apropierea locatiei turbinelor ME

02, ME 03, ME 04 si ME 05. In cazul punctelor 1, 2 si 3 prezenta abundenta a liliecilor se justifica

prin conditiile specifice oferite de liziera padurii Babadag si anume atenuarea curentilor de aer

puternici de vegetatia forestiera si datorita resurselor trofice abundente din aceasta zona ecotonala.

Majoritatea sunetelor inregistrate reprezentau semnale emise in timpul activitatilor de

vanatoare a liliecilor, intensitatea maxima a activitatii exemplarelor fiind atinsa in intervalul orar 9

PM - 11 PM si 5 AM - 6 AM aceste intervale suferind mici modificari, in functie de data

calendaristica in care au fost realizate observatiile.

Mentionam ca in celelalte puncte de observatie in urma monitorizarii bioacustice nu s-au

inregistrat chiroptere. Acest fapt se datoreaza pozitionarii amplasamentului intr-o zona deschisa,

caracterizata prin curenti de aer cu intensitate sporita si resurse trofice scazute.



103

6. EVALUAREA IMPACTULUI

6.1. Pasari

Tinand cont de riscurile reprezentate de prezenta parcului eolian, speciile de păsări

prezente în zonă – fie observate direct in timpul monitorizărilor fie potential prezente fapt ce

reiese din datele bibliografice existente pot fi impărtite in trei categorii: specii tinta potential

afectate, specii tinta neafectate, specii secundare afectate si specii secundare neafectate.

Impactul poate fi evidentiat prin :

- efectul de barieră, care duce la evitarea sau ocolirea zonei de amplasare a turbinelor, iar in

felul acesta păsările aflate in pasaj/migratie vor incerca sa evite zona fapt ce presupune un

efort si un consum energetic suplimentar;

- pierderea habitatelor prin construirea infrastructurii propriu-zise si prin dislocarea

temporara sau permanenta a speciilor din zona parcului eolian catre alte suprafete cu

habitate similare celor intalnite in zona de studiu;

- riscul de coliziune cu turbinele eoliene.

6.1.1. Lista speciilor potential afectate

Prezentam in continuare lista cu speciile tinta si speciile secundare considerate a fi

potential afectate precum si cele considerate a fi neafectate de constructia si functionarea parcului

eolian:

Tabelul 40. Categorii de specii de pasari (functie de impactul parcului eolian)

Specii tinta potential afectate

Specii tinta neafectate Specii secundare afectate Specii secundare

neafectate

Accipiter brevipes Aegithalos caudatus Alauda arvensis Columba palumbus

Accipiter gentilis Athene noctua Ardea cinerea Corvus cornix

Accipiter nisus Carduelis cannabina Emberiza citrinella Corvus frugilegus

Anthus campestris Carduelis carduelis Hirundo rustica Corvus monedula

Aquila heliaca Carduelis chloris Perdix perdix Cuculus canorus

Aquila pomarina Carduelis flammea Riparia riparia Dendrocopos major

Asio flammeus Carduelis spinus Sturnus vulgaris Fringilla coelebs

Burhinus oedicnemus Coccothraustes coccothraustes

Galerida cristata

Buteo buteo Coracias garrulus Garrulus glandarius

Buteo lagopus Corvus corax Hippolais icterina

Buteo rufinus Dendrocopos medius Lanius senator

Calandrella brachydactyla

Dryocopus martius Lanius excubitor

Ciconia ciconia Erithacus rubecula Oenanthe isabellina

Ciconia nigra Falco cherrug Oenanthe oenanthe

Circaetus gallicus Falco peregrines Parus lugubris



104

Circus aeruginosus Falco subbuteo Passer domesticus

Circus cyaneus Ficedula parva Passer montanus

Circus macrourus Jynx torquilla Phalacrocorax carbo

Circus pygargus Lanius collurio Phasianus colchicus

Emberiza hortulana Lanius minor Pica pica

Falco tinnunculus Lullula arborea Saxicola torquata

Falco vespertinus Motacilla alba Streptopelia decaocto

Haliaeetus albicilla Motacilla flava Streptopelia turtur

Hieraaetus pennatus Muscicapa striata Sylvia atricapilla

Melanocorypha calandra Oenanthe pleschanka Sylvia curruca

Merops apiaster Oriolus oriolus Turdus merula

Miliaria calandra Otus scops Turdus philomelos

Milvus migrans Panurus biarmicus

Pandion haliaetus Passer hispaniolensis

Pelecanus crispus Phoenicurus ochruros

Pelecanus onocrotalus Phoenicurus phoenicurus

Pernis apivorus Phylloscopus collybita

Tadorna ferruginea Phylloscopus sibilatrix

Tyto alba Picus canus Picus viridis

Sitta europaea

Strix aluco

Sturnus roseus

Sylvia nisoria Upupa epops

Din cele 74 de specii considerate a fi specii tinta, 34 de specii pot fi considerate ca fiind

afectate de implementarea parcului eolian intr-un mod sau altul.

Lista speciilor tinta afectate include 21 de specii de rapitoare diurne si nocturne, 7 specii

caracteristice habitatelor de stepa, silvostepa, zonelor cu stancarii sau culturilor agricole si 6 specii

migratoare. Dintre aceste specii, 9 – Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Pelecanus crispus,

Tyto alba, Haliaeetus albicilla, Milvus migrans, Ciconia nigra, Emberiza hortulana, Tadorna

ferruginea, – nu au fost observate in timpul monitorizărilor.

Speciile neafectate au fost considerate acele specii care pot trece ocazional prin zona si

pentru care potentialul impact realizat de implementarea parcului eolian poate fi considerat unul

neglijabil.

Lista speciilor tinta neafectate include 40 de specii, intre care se regăsesc in special specii

silvicole – ciocănitori, Sitta europaea, Lullula arborea, Oriolus oriolus, Otus scops, etc, specii

migratoare de talie mică – Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Erithacus rubecula,

Motacilla alba, Motacilla flava etc., specii caracteristice habitatelor deschise – Upupa epops,



105

Sturnus roseus etc – si specii răpitoare cu efective reduse, care nu au fost evidentiate in zonă:

Falco cherrug, Falco peregrinus, Falco subbuteo.

Din speciile tinta considerate neafectate, urmatoarele specii nu au fost observate in zona de

studiu: Aegithalos caudatus, Carduelis flammea, Carduelis spinus, Coccothraustes

coccothraustes, Corvus corax, Dryocopus martius, Falco cherrug, Falco peregrinus, Falco

subbuteo, Jynx torquilla, Muscicapa striata, Panurus biarmicus, Phoenicurus ochruros,

Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Picus canus, Picus

viridis, Sturnus roseus, Sylvia nisoria, Passer hispaniolensis, Oenanthe pleschanka.

Ca specii secundare au fost considerate acele specii care nu sunt protejate/de interes

conservativ, dar care pot fi afectate de instalarea parcului eolian in special prin pierderi de habitat

sau prin aparitia unui risc de coliziune mediu sau neglijabil.

Lista speciilor secundare include 34 de specii care reuneste in cea mai mare parte specii

caracteristice habitatelor antropizate sau acoperite cu vegetatie de stepa si silvostepa, migratoare

sau specii silvicole. Pentru 4 specii din cele secundare nu a fost evidentiata prezenta in zona de

studiu: Columba palumbus, Hippolais icterina, Parus lugubris si Sylvia curruca.

In lista de specii secundare potential afectate se regasesc speciile al caror habitat

reprezentativ este intalnit in zona de studiu (pasune si teren agricol) precum: Alauda arvensis si

Perdix perdix si speciile cu risc de coliziune cum ar fi de exemplu Ardea cinerea.

6.1.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta

Pentru speciile tinta au fost considerate urmatoarele tipuri de impact: pierderea

habitatului , directa sau indirecta (dislocarea prin pierderea indirecta a habitatului daca pasarile

evita parcul eolian si zona alaturata din cauza functionarii sau lucrarilor de intretinere la turbine

sau a perturbarilor din cauza vizitatorilor si pierdere directa de habitat prin constructia

infrastructurii parcului eolian); riscul de coliziune (moarte prin coliziunea cu palele turbinelor

eoliene); efectul de bariera (pasarile sunt obligate sa foloseasca alte rute decat cele obisnuite

catre locurile de hranire si de odihna). In evaluarea impactului au fost luate in considerare

prevederile din cadrul EU Guidance on wind energy development in accordance with the EU

nature legislation.



106

6.1.2.1. Speciile tinta evaluate

Pentru fiecare specie in parte s-a realizat o descriere a impactului urmarindu-se urmatoarea

structura: aspecte generale, dislocare si efect de bariera, risc de coliziune (in baza ghidului

Scottish Natural Heritage), pierderea habitatului si concluzii. Pentru calcularea riscului de

coliziune, perioada de observatie este ianuarie 2012-iunie 2013.

In acest capitol, Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada reprezinta o estimare a

numarului efectiv de indivizi care pot intra in coliziune cu turbinele eoliene intr-o perioada de

timp (in acest caz, un an si jumatate). Calculul ia in considerare si comportamentul de evitare a

turbinelor, fiind aplicata urmatoarea formula:

Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada = Nr. de pasari cu risc de coliziune fara

comportament de evitare x (100 - rata de evitare)/100

* calculat folosind ghidul SNH guidance (vezi Anexa studiului).

Accipiter brevipes

Aspecte generale. Specie care nu a fost observata in timpul monitorizarii (2006-2013). Cu toate

acestea, exemplare izolate din aceasta specie pot sa apara in zona de studiu in perioada de

migratie.

Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este nesemnificativ, exemplare izolate care

migreaza la altitudine.

Risc de coliziune potential. Riscul este moderat avand in vedere ecologia speciei care este similara

cu a celorlalte specii din familia Accipitridae;

Pierderea habitatului. Nu este cazul. Amprenta la sol a parcului eolian nu se suprapune cu

habitatul acestei specii.

Concluzii. Riscul in acest caz este neglijabil.

Accipiter gentilis

Aspecte generale. Specie cuibaritoare, identificata in zona analizata in exemplare izolate sau

perechi (2013). Se inmulteste si cuibareste in zone impadurite.

Dislocare si efect de bariera. Nesemnificativ.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential, moderat, datorita modului de zbor si de

hranire.

Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (utilizeaza frecvent spatiul aerian al parcului

eolian): 0.0236



107

Pierderea habitatului. Pierderea de habitat este una moderata, specia utilizand terenurile de

amplasare a parcului eolian ca nisa de hranire.

Concluzii. Impactul asupra acestei specii este unul moderat.

Accipiter nisus

Aspecte generale. Accipiter nisus este o specie sedentara sau un oaspete de iarna in Romania. Nu a

fost identificata ca specie rezidenta pe amplasamentul parcului eolian, dat fiind ca a fost observata

doar ocazional Tabelul 26. Evaluarea probabilitatii ca pasarile migratoare sa fie prezente in

zona studiata in baza prezentei habitatului, observatiilor de teren si activitatilor de zbor, arata

faptul ca aceasta specie poate traversa zona studiata in timpul migratiei sau ocazional in pasaj

catre alte zone cu habitate caracteristice, timp in care poate desfasura si activitati de cautare a

hranei/vanatoare. Zonele acoperite cu habitate antropizate si vegetatie ierboasa constituie nisa de

hranire.

Dislocare si efect de bariera. Efectul de barieră este unul nesemnificativ.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential, moderat, datorita modului de zbor si de

hranire.

Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in trecere): 0.00423

Pierderea habitatului. Nu este cazul. Amprenta parcului eolian nu se suprapune cu zonele

potentiale de inmultire si principalele zone de vanatoare

Concluzii. Impact nesemnificativ.

Anthus campestris

Aspecte generale. Specie observata in exemplare putine (2006-2013). In zona se gasesc atât nise

de habitat cat si nise de cuibarit si de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul.

Risc de coliziune potential. Nesemnificativ.

Pierderea habitatului. Riscul potential este ridicat. Conform literaturii de specialitate, Anthus

campestris cuibareste in zone aride, prefera zonele cu vegetatie de stepa si pasuni, si deseori

cuibareste in zone cultivate cu cereale (ION, C.(coord.), DOROSENCU, A., BALTAG, E.,

BOLBOACA, L., 2009: Migratia passeriformelor in estul Romaniei). In consecinta, din datele

bibliografice, atat pasunile cat si terenul agricol pot constitui habitate de cuibarire si hranire pentru

aceasta specie. Informatii privind prezenta habitatelor de cuibarire si hranire in perimetrul parcului

eolian se gasesc in Tabelul 23. Evaluarea probabilitatii ca speciile sa fie prezente in zona

studiata in baza prezentei habitatului. In acelasi timp, Tabelul 21. Estimarea populatiei de specii



108

rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in interiorul parcului eolian si Tabelul 22. Estimarea

populatiei de specii rezidente, cuibaritoare sau care ierneaza in zona studiata ofera estimari ale

efectivelor atat pe amplasament cat si in zona studiata.

Configuratia parcului presupune amplasarea a 11 turbine (26,2%) din totalul de 42 in zone

cu pasune, care poate constitui atat habitat de inmultire cat si habitat de hranire pentru fase

(Anthus ssp.).

Drept urmare, impactul potential referitor la pierderea de habitat al acestei specii este

semnificativ; cu toate acestea impactul are un caracter limitat. In baza: datelor colectate in teren,

cum ar fi prezenta speciei in zona studiata, distributia speciei in habitat, impactul antropic;

masurilor propuse pentru reducerea acestui impact; impactul asupra speciei in sine este unul

moderat si sunt necesare masuri de compensare pentru a reduce riscul la un nivel nesemnificativ

(Vezi Capitolul 7 cu privire la atenuarea impactului). Este important de avut in vedere (asa cum s-

a evidentiat la pag. 119) ca majoritatea speciilor de paseriforme sunt afectate doar in timpul

constructiei parcului eolian, ele repopuland zonele afectate dupa incetarea lucrarilor de constructie

si reducerea prezentei antropice in zona.

Concluzii. Risc de impact moderat.

Aquila heliaca

Aspecte generale. Specie identificata rar, fiind prezenta in pasaj.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera moderat, datorita inaltimii de zbor.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune moderat, datorita taliei mari a păsărillor.

Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in pasaj): 0.00150

Pierderea habitatului. Nu este cazul. Specia nu utilizeaza zona ca habitat de

inmultire/hranire/odihna.

Concluzii. Risc de impact limitat datorita prezentei reduse in zona studiata.

Aquila pomarina

Aspecte generale. Specie identificata in zona de catave ori in perioada de monitorizare (2006-

2013), cuibarind in Pădurea Babadag (probabil 2 perechi) si folosind terenurile din zona parcului

eolian ca habitat de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Moderat, datorita taliei mari a speciei.

Risc de coliziune potential. Riscul este unul potential moderat, datorita prezentei unor perechi

cuibaritoare in apropierea locului de amplasare al parcului eolian.



109

Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului

eolian): 0.0377

Pierderea habitatului. Pierderea habitatului de hranire este una ridicata, datorita apropierii de nisa

de cuibarit.

Concluzii. Specie cu risc de impact moderat, datorita modului de hranire.

Asio flammeus

Aspecte generale. Specie intalnita in exemplare izolate. Estimam prezenta unei singure perechi in

zona studiata.


Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul potential moderat, datorita in principal

taliei.

No. of the birds with real Risc de coliziune /period (foloseste frecvent spatiul aerian al parcului

eolian): 0.0243

Pierderea habitatului. Este una importantă, datorita faptului că specia vânează şi cuibăreste in

zone cu vegetatie ierboasa. Evaluarea este estimativa, bazata pe informatii prezentate in Tabelul

23. Evaluarea probabilitatii ca speciile sa fie prezente in zona studiata in baza prezentei

habitatului.

Concluzii. Specie cu risc moderat de impact, luand in considerare prezenta limitata. Sunt

recomandate masuri de compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).

Burhinus oedicnemus

Aspecte generale. Specie ce poate fi intalnita conform informatiilor disponibile in imediata

vecinatate a proiectului analizat, in zona de SE, in exemplare izolate. In zona de studiu nu a fost

semnalata prezenta speciei.


Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul neglijabil, prezent totusi datorita taliei

speciei.

Pierderea habitatului. Pierderea habitatului este una moderata; in zona de amplasare a parcului

eolian suprafetele de teren propice pentru cuibaritul acestei specii ca si nisele de hranire sunt

reduse ca suprafata.

Concluzii. Specia se caracterizeaza printr-un risc potential limitat de impact, fiind afectată

in special de pierderea habitatului, dar neobservata in timpul monitorizarii. Sunt

recomandate masuri de compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).



110

Buteo buteo

Aspecte generale. Specie cuibaritoare din imediata apropiere a zonei analizate, pe care o foloseste

ca zona de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Efect de barieră potential moderat, datorita taliei.

Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este de asemenea unul moderat.


eolian): 0.0244


Pierderea habitatului. Riscul de pierdere a habitatului este unul moderat, specia in cauza avand un

teritoriu de vanatoare mare.

Concluzii. Specie cu risc potential moderat de impact.

Buteo lagopus

Aspecte generale. Oaspete de iarna in zona analizata, pe care o foloseste ca zona de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita taliei.


Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (foloseste spatiul aerian al parcului eolian):

0.0024

Pierderea habitatului. Riscul de pierdere al habitatului este unul moderat, specia in cauza avand

un teritoriu de vanatoare mare.

Concluzii. Specie cu risc limitat de impact, datorita prezentei reduse, numai pe perioada

iernii.

Buteo rufinus

Aspecte generale. Specie cuibaritoare in imediata apropiere a zonei analizate, pe care o foloseste

ca zona de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita taliei.



eolian): 0.0349


Pierderea habitatului. Riscul de pierdere al habitatului este unul moderat, specia in cauza avand

un teritoriu de vanatoare mare.

Concluzii. Specie cu risc potential moderat de impact.



111


Aspecte generale. Specie foarte frecventa in zona, prezenta in efective relativ mari. Habitatele din

zona de amplasare a parcului eolian sunt folosite ca nise de cuibarire si de hranire.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune scazut, nesemnificativ.

Pierderea habitatului. Pierderea habitatului este un risc. Acelasi lucru este valabil si pentru specia

Anthus campestris.

Concluzii. Este una din speciile cel mai probabil a fi afectata de amplasarea parcului eolian,

cu un risc de impact moderat. Sunt recomandate masuri de compensare/atenuare a

impactului (vezi Capitolul urmator).

Ciconia ciconia

Aspecte generale. Specie prezenta in zona in timpul migratiilor doar in pasaj. Observata doar in

2013. Nu a fost observata la nivelul suprafetelor agricole din zona amplasamentului.

Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este unul cu risc moderat, datorita taliei mari a

berzelor si a modului de migrare in stoluri.

Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul ridicat datorita taliei mari a berzelor.


Pierderea habitatului. Nu este cazul.

Concluzii. Specia prezinta risc limitat de impact, evaluata astfel in baza riscului de coliziune

si modului de migratie deasupra parcului eolian (altitudine ridicata).

Ciconia nigra

Aspecte generale. Specia nu a fost observata in zona analizata. Este mentioanta ca specie de pasaj

in baza Formularului Standard al ROSPA Padurea Babadag.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat.

Risc de coliziune potential. Ridicat, datorita taliei mari a speciei.


Concluzii. Risc de impact nesemnificativ.

Circaetus gallicus

Aspecte generale. Specie identificata rar, in exemplare izolate. Poate folosi terenurile acoperite cu

vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca habitat de hranire.




112

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune moderat datorita taliei.


Pierderea habitatului. Nu este cazul

Concluzii. Risc de impact potential limitat.

Circus aeruginosus

Aspecte generale. Specie observata în exemplare izolate. Se hraneste in zonele cu vegetatie

ierboasa, in pasuni si terenuri agricole.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita modului de hranire si a

taliei mari a speciei..


eolian): 0.0078


Pierderea habitatului. Pierdere de habitat cu risc potential moderat.

Concluzii. Risc de impact limitat.

Circus cyaneus

Aspecte generale. Oaspete de iarna identificat rar, in exemplare izolate. Poate folosi terenurile

acoperite cu vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca habitat de hranire.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat.


0.0022




Circus macrourus

Aspecte generale. Specie aflata in pasaj in zona studiata, in exemplare izolate. Poate folosi

terenurile acoperite cu vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca teren de vanatoare.






113



Circus pygargus

Aspecte generale. Specie identificata rar, doar in pasaj si in numar redus de exemplare. Poate

folosi terenurile acoperite cu vegetatie ierboasa si pajistile din zona analizata ca teren de

vanatoare.





0.0072



Emberiza hortulana

Aspecte generale. Specie identificata in zonele cu vegetatie arbustiva, izolat sau grupuri mici.


Risc de coliziune potential. Risc redus de coliziune datorita inaltimilor mici de zbor.

Pierderea habitatului. Pierdere de habitat cu risc ridicat datorita folosirii terenurilor cu vegetatie

de tufe sau ierboasa ca nisa de hranire si adapost.

Concluzii. Specie cu risc moderat de impact. Sunt recomandate masuri de

compensare/atenuare a impactului (vezi Capitolul urmator).

Falco tinnunculus

Aspecte generale. Specie cuibaritoare in apropierea zonei de amplasare a parcului eolian si care

foloseste terenurile din zona analizata ca habitat de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera nesemnificativ.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune scazut.


eolian): 0.1580


Pierderea habitatului. Pierderea de habitat este una ridicata, pe timpul instalarii turbinelor

deoarece aceasta specie foloseste amplasamentul parcului eolian in vederea hranirii. Din



114

experienta evaluatorului se poate trage concluzia ca populatiile de Falco tinnunculus nu sunt

afectate de functionarea parcului eolian. Aceste pasari continua sa foloseasca amplasamentul

parcului eolian ca zona de hranire.

Concluzii. Specie caracterizata prin risc moderat de impact.

Falco vespertinus

Aspecte generale. Specie cuibaritoare, identificata in exemplare izolate sau grupuri mici (2-5

exemplare), foloseste terenurile din zona analizata ca terenuri de vanatoare.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune scăzut.


eolian): 0.0351

Pierderea habitatului. Pierderea de habitat este un risc, in special in timpul instalarii turbinelor.

Concluzii. Specie caracterizata prin risc moderat de impact.

Haliaeetus albicilla

Aspecte generale. Specie care nu a fost identificata in timpul monitorizarii, atat in perioada de

cuibarire cat si in cea de migratie. Citata in Formularele Standard ale ROSPA Padurea Babadag.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita taliei mari a speciei.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei. Dat fiind faptul ca

doar doi indivizi cuibaritori sunt mentionati in Formularele Standard ale ROSPA Padurea

Babadag, iar zonele potentiale de cuibarire se afla la aproximativ 20 km la Est de parcul eolian

analizat, probabilitatea ca indivizi ai acestei specii sa intre in coliziune cu turbinele eoliene din

zona Topolog - Mesteru – Dorobantu este foarte mica.

Pierderea habitatului. Nu este cazul, specia cuibăreste pe malurile apelor, tot acolo se si hraneste

si poate sa se adaposteasca ocazional in paduri.

Concluzii. Specia nu a fost identificata si prezinta risc neglijabil de impact, date fiind

rezultatele observatiilor si distanta mare intre parcul eolian si zonele potentiale de cuibarit.

Concluzia se bazeaza de asemenea pe informatii bibliografice, cum ar fi RSPB Research Report

No 20, J. A. Bright et all, 2006 - as part of a programme of work jointly funded by the RSPB and

Scottish Natural Heritage, care mentioneaza ca „Zona de rezidenta este de aproximativ 1 km2 iar

fata de locatiile cuiburilor se pastreaza o zona tampon cu raza de 5 km. Aceasta zona este

clasificata ca zona cu sensibilitate inalta, iar aceasta distanta de siguranta este considerata

rezonabila in baza populatiei extrem de reduse si localizate”.



115

Hieraaetus pennatus

Aspecte generale. Specie care cuibareste in imediata apropiere a zonei analizate, folosind zonele

cu habitate cu vegetatie ierboasa si terenurile agricole ca habitate de hranire.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, in timpul migratiei.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei.


eolian): 0.0306


Pierderea habitatului. Pierdere de habitat de hranire cu risc ridicat. Riscul este prezent in special

in perioada de constructie a parcului eolian cand prezenta umana pe amplasament alaturi de

zgomotul produs de echipamentele grele pot constitui factori perturbatori pentru habitatul de

hranire. Dat fiind faptul ca amplasamentul nu este o zona preferata pentru hranire, o concluzie la

care s-a ajuns inainte de inceperea lucrarilor de constructie, si date fiind de asemenea masurile de

reducere a impactului antropic in etapa post-constructie incluse in Capitolul 7, consideram ca

populatia zonei nu va inregistra modificari ale efectivelor.

Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat.

Melanocorypha calandra

Aspecte generale. Specie prezenta in zona in efective relativ mari, cuibareste in zona si foloseste

terenurile agricole si pasunile ca zona de hranire.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune nesemnificativ.

Pierderea habitatului. Exista un risc ridicat de pierdere a habitatului, datorita ecologiei speciei.

Evaluarea este valabila si pentru specia Anthus campestris.

Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat. Sunt recomandate masuri de

compensare/atenuare a impactului (Vezi Capitolul urmator).

Merops apiaster

Aspecte generale. Specia cuibareste in vaile din nordul zonei analizate. Poate ajunge cu scopul de

a se hrani pe suprafata amplasamentului parcului eolian.



Pierderea habitatului. Risc potential moderat.



116

Concluzii. Specie cu risc de impact limitat. Sunt recomandate masuri de


Miliaria calandra

Aspecte generale. Specie prezenta in zona in efective relativ mari, cuibareste in zona si foloseste

terenurile agricole si pasunile ca zona de hranire.



Pierderea habitatului. Risc ridicat, datorita ecologiei speciei.

Concluzii. Specie cu risc de impact potential moderat. Sunt recomandate masuri de


Pandion haliaetus

Aspecte generale. Specie identificata doar in pasaj, in exemplare izolate. Habitatul caracteristic al

acestei specii sunt zonele umede.

Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este unul potential moderat, datorita taliei mari a

speciei.

Risc de coliziune potential. Riscul de coliziune este unul moderat, din aceleasi considerente (talia

mare a speciei).




Pelecanus onocrotalus

Aspecte generale. Specia a fost identificata in zona numai in timpul migratiei.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita inaltimilor foarte mari de

zbor.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei si modului de

migrare. In zona nu s-au evidentiat efective importante de pelicani in timpul migratiei, zona fiind

situata in interiorul Dobrogei, nefiind plasata pe rutele majore de migratie caracteristice speciei.



Concluzii. Risc de impact neglijabil.



117

Pelecanus crispus

Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera potential moderat, datorita inaltimilor foarte mari de

zbor.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei si modului de

migrare.


Concluzii. Risc de impact neglijabil.

Pernis apivorus

Aspecte generale. Specie identificata in zona in pasaj, in exemplare izolate.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune moderat datorita taliei speciei.




Milvus migrans

Aspecte generale. Specie care nu a fost identificata in zona analizata dar apare in cadrul

Formularelor Standard ale ROSPA Padurea Babadag.

Dislocare si efect de bariera. Efectul de bariera este nesemnificativ, din moment ce specia

migreaza izolat, la altitudine mare, si de asemenea nu a fost observata in zona amplasamentului.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat datorită faptului că specia a fost

observata doar ocazional.


Concluzii. Risc neglijabil.

Tadorna ferruginea

Aspecte generale. Specie acvatica. Nu a fost observata in zona. Apare citata in Formularele

Standard ale ROSPA Padurea Babadag.

Dislocare si efect de bariera. Efect de bariera moderat, datorita modului in care migreaza.


Pierderea habitatului. Nu este cazul. Conform literaturii de specialitate (Munteanu D. 2009 „Specii de pasari vulnerabile si amenintate in Romania”):



118

� „Habitat. Lacuri cu apa dulce sau apa putin sarata (lagunele marine), uneori rauri mari (a fost oservata cuibarind pe malurile mai inalte ale Dunarii) in zone cu maluri inalte si abrupte …..”

� „Cuibareste in cavitati situate in malurile inalte ale lacurilor sau ale Dunarii”

Conform literaturii de specialitate (Ciochia V. 1992 „Pasari cuibaritoare in Romania”):

� „Este oaspete de vara pe coastele Marii Negre, in zone lagunare, fiind de asemenea observata in Delta Dunarii”

Concluzii. Specie cu risc neglijabil. Prezenta acesteia in zona este foarte improbabila.

Tyto alba

Aspecte generale. Specie rapitoare de noapte care este mentionata in Formularele Standard ale

ROSPA Padurea Babadag. Nu a fost identificata in timpul monitorizarilor in zona studiata.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, datorita taliei speciei.

Pierderea habitatului. Pierderea habitatului cu risc moderat datorita faptului că specia vanează în

habitate deschise si cu vegetatie de tufarisuri ca si in liziera padurii.

Concluzii. Specie cu risc de impact potential limitat.

Tabelul 41. Matricea de impact pentru speciile tinta potential afectate:

Specie

Impact potential – in baza

informatiilor privind biologia si ecologia speciilor

Concluzia privind

impactul potential

Raportat la prezenta

speciei si la marimea populatiei

Masuri de reducere a

impactului

IUCN Red List

Cartea Rosie (2005) Pierderea

habitatului (direct si indirect)

Risc de coliziune

Efectul de

bariera

Accipiter brevipes Nu sunt necesare LC VU

Accipiter gentilis Nu sunt necesare LC -

Accipiter nisus Nu sunt necesare LC -

Anthus campestris Masuri de compensare a

pierderii habitatului LC -

Aquila heliaca Nu sunt necesare VU CR

Aquila pomarina

Masuri de compensare a pierderii habitatului

Protectia habitatului de cuibarire

Managementul riscului de coliziune

LC VU

Asio flammeus Masuri de compensare a

pierderii habitatului LC VU

Burhinus oedicnemus Nu sunt necesare LC EN

Buteo buteo



Managementul riscului de

LC -



119

coliziune

Buteo lagopus Nu sunt necesare LC -

Buteo rufinus




LC VU


Masuri de compensare a pierderii habitatului LC -

Ciconia ciconia Nu sunt necesare LC VU

Ciconia nigra Nu sunt necesare LC VU

Circaetus gallicus Nu sunt necesare LC VU

Circus aeruginosus Nu sunt necesare LC -

Circus cyaneus Nu sunt necesare LC -

Circus macrourus Nu sunt necesare NT EN

Circus pygargus Nu sunt necesare LC EN

Emberiza hortulana



LC -

Falco tinnunculus



LC -

Falco vespertinus



NT VU

Haliaeetus albicilla Not necessary LC CR

Hieraaetus pennatus




LC CR

Melanocorypha calandra

Masuri de compensare a pierderii habitatului LC -

Merops apiaster Nu sunt necesare LC -

Miliaria calandra



LC -

Pandion haliaetus Nu sunt necesare LC VU

Pelecanus crispus Nu sunt necesare VU CR

Pelecanus onocrotalus Nu sunt necesare LC VU

Pernis apivorus Nu sunt necesare LC VU

Milvus migrans Nu sunt necesare LC -

Tadorna ferruginea Nu sunt necesare LC CR

Tyto alba Nu sunt necesare LC VU

Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR) • Amenintate (EN)



120

Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)

Dovada sau indicatia existentei unui risc de impact (ridicat)

Risc potential de impact (moderat)

Risc de impact redus sau nesemnificativ, dar de luat in considerare in evaluare

Nu este cazul

Comentarii privind analiza evaluarii impactului asupra speciilor tinta

Dintre speciile considerate ca specii tinta se poate constata urmatoarea situatie daca se

analizeaza datele in ansamblu:

- Pierderea habitatului reprezinta cel mai important factor de risc - 10 specii prezinta un risc

ridicat de pierdere a habitatului, si 7 un risc moderat. 17 specii nu sunt vulnerabile sub acest

aspect.

- Riscul de coliziune este unul per ansamblu moderat. Datorita efectivelor inregistrate in zona, 2

specii prezintă un risc ridicat de coliziune si 23 un risc moderat de coliziune. 9 specii prezintă un

risc de coliziune nesemnificativ.

Utilizarea metodologiei de calcul pentru determinarea riscului teoretic de coliziune a

pasarilor cu turbinele eoliene (in conformitate cu SNH Guide), s-a determinat pentru speciile in

pasaj (migratoare): numarul de pasari care trec prin fereastra de risc, probabilitatea coliziunii si

riscul efectiv de coliziune; iar pentru speciile rezidente: numarul de pasari care ocupa volumul de

aer baleiat de rotoarele turbinelor eoliene si de asemenea probabilitatea de coliziune si riscul

efectiv de coliziune in cazul acestor specii. Concluzia principala care se desprinde din calculul

riscului de coliziune este ca valorile riscului real de coliziune pentru perioada de monitorizare sunt

subunitare si acest lucru evidentiaza faptul ca in cazul speciilor de talie mare, initial apreciate ca

prezentand un risc mare de coliziune, coliziunea cu palele turbinelor eoliene este putin probabila.

- Dislocare si efect de bariera. Efectul de barieră este cel mai putin important dintre cei trei factori

de risc pentru această categorie de specii, datorita faptului ca nu au fost inregistrate stoluri cu

efective numerice mari. Singurele stoluri observate au fost slab reprezentate numeric traversand in

perioada de migratie la inaltimi foarte mari zona studiata. Nici o specie nu inregistreaza un efect

de bariera cu risc ridicat, 19 specii prezinta un risc moderat, 6 specii un risc nesemnificativ in

vreme ce la 9 specii acest factor de risc nu apare.

Concluzie finala. Cel mai important factor de risc in cazul speciilor tintă afectate este

reprezentat de pierderea permenenta sau temporara a habitatului in urma instalarii

turbinelor eoliene si a realizarii retelei de drumuri de acces. Mentionam ca majoritatea

speciilor de paseriforme, coraciiforme, falconide sunt afectate numai in perioada de constructie a



121

parcului eolian, acestea repopuland zonele afectate dupa incetarea lucrarilor si reducerea prezentei

umane in zona.

In timpul functionarii parcului eolian nu va exista un impact asupra habitatelor, din

moment ce nu exista emisii poluante datorita tehnologiei utilizate. Mai mult, construirea

parcului eolian aduce urmatoarele beneficii pentru biodiversitatea zonei:

• Eliminarea riscului de incendii (prin incendierea miristilor) pe suprafata parcului eolian, ceea ce

ofera protectie in plus pentru avifauna terestra si fauna care utilizeaza zona pentru hranire.

• Interzicerea vanatorii in perimetrul parcului eolian, care in acest moment face parte dintr-o

zona de vanatoare.

• Interzicerea tratamentelor aeriene cu pesticide care va reduce semnificativ posibilitatea ca

chimicalele sa ajunga pe suprafete suplimentare de teren si sa afecteze flora si fauna locala din

afara culturilor agricole (ex. zonele de stepa si zonele impadurite).

• Zona va fi monitorizata de biologi si ecologi, ceea ce reduce semnificativ probabilitatea ca

biodiversitatea sa fie afectata prin semnalare rapida, si diminuarea potentialului impact negativ.

Luand in considerare masurile de reducere a impactului propuse in Capitolul 7 si

informatiile privind prezenta acelor specii si efectivele populationale, rezulta urmatoarele:

- un impact nesemnificativ pentru majoritatea speciilor tinta initial considerate a fi afectate, si care

nu sunt prezente in numar mare in zona studiata in raport cu populatia estimata la nivel national

sau global;

- un efect moderat asupra speciilor tinta considerate a fi afectate si pentru care masurile de

reducere a impactului sunt importante pentru mentinerea efectivelor existente in zona inainte de

implementarea proiectului.



122

Specii tinta neafectate

Upupa epops

Aspecte generale. Specie prezenta pe toata suprafata zonei analizate, ca exemplare izolate sau

grupuri mici. Se hraneste in zonele deschise si in liziera padurii, precum si in zonele cu habitate de

tufisuri, pasuni, zone agricole.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune neglijabil, datorită ecologiei speciei.

Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ.

Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ.

Phoenicurus ochruros

Aspecte generale. Specie prezenta in zone cu vegetatie de tufarisuri si in zone de stancarie sau pe

marginea drumurilor, dar si in zone antropizate.


Risc de coliziune . Risc de coliziune nesemnificativ.

Pierderea habitatului. Pierderea habitatului in limite nesemnificative. Construirea de drumuri de

acces la centralele eoliene poate reprezenta un potential factor favorizant.


Phoenicurus phoenicurus

Aspecte generale. Specie cu ecologie similara precedentei, prezenta in zona in exemplare izolate.



Pierderea habitatului. Pierderi de habitat nesemnificative.


Strix aluco

Aspecte generale. Specie silvicola care ocazional poate vana si in zonele din apropierea lizierelor,

in zone cu tufisuri.



Pierderea habitatului. Pierderi nesemnificative de habitat, doar datorită realizarii de drumuri de

acces in apropierea lizierei padurii.




123

Lullula arborea

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor impadurite, dar si celor cu habitate cu vegetatie

arbustiva, ierboasa sau pajisti.

Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul


Pierderea habitatului. Pierderi de habitat nesemnificative, datorate in special drumurilor de acces

la turbine.


Lanius collurio

Aspecte generale. Specie prezenta in apropierea padurii, in zonele cu vegetatie arbustiva.



Pierderea habitatului. Impact limitat.

Concluzii. Specie ce prezinta un risc limitat de impact.

Lanius minor

Aspecte generale. Specie prezenta in zona lizierei Padurii Babadag, in zone cu tufaris.


Risc de coliziune potential. Reduced Risc de coliziune.


Pierderea habitatului. Potential loss of habitat with limited impact.

Concluzii. Specie ce prezinta un risc limitat de impact.

Passer hispaniolensis

Aspecte generale. Specie prezenta in zone de tufarisuri, la liziera padurii, ca si in apropierea

localitatilor.




Concluzii. Specie cu risc de impact nesemnificativ

Phylloscopus collybita

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in zona lizierei padurii Babadag.



124





Phylloscopus sibilatrix

Aspecte generale. Specie silvicolă, cu ecologie similara in linii mari cu cea a speciei precedente.





Picus canus

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta în padurea Babadag.





Picus viridis






Sitta europaea








125

Sturnus roseus

Aspecte generale. Specie prezenta in locurile cu vegetatie ierboasa sau cu tufarisuri. Nu a fost

observat in decursul monitorizarii.





Sylvia nisoria

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in ROSPA Padurea Babadag.





Oenanthe pleschanka

Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona in timpul monitorizarii. Suprafetele cu

aflorimente sunt extrem de reduse in zona analizata.


Risc de coliziune potential. Risc de coliziune neglijabil, comparabil cu cel pentru alte specii ale

genului.

Pierderea habitatului. Zonele cu roca la zi sunt forate restranse. Potentiala pierdere a acestor zone

nu vor afecta specia, niciodata identificata in zona studiata.

Concluzii. Specie cu risc de impact neglijabil.

Oriolus oriolus






Otus scops




126





Panurus biarmicus

Aspecte generale. Specie migratoare caracteristica zonelor umede. Nu a fost identificata in zona in

timpul monitorizarii.





Motacilla flava

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor umede, prezenta in zona numai in timpul

migratiilor.





Muscicapa striata






Jynx torquilla





Concluzii. Specie cu risc de coliziune nesemnificativ.



127

Motacilla alba


migratiilor.





Aegithalos caudatus

Aspecte generale. Specie silvicola. Nu a fost observata in zona de studiu.





Athene noctua

Aspecte generale. Specie caracteristică în special habitatelor antropizate. Foloseste terenurile din

vecintatea localitatilor pentru hranire.





Carduelis cannabina

Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor cu tufarisuri.





Carduelis carduelis

Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor cu tufarisuri, zonelor antropizate cu vegetatie

ruderala.




128




Carduelis chloris

Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor cu tufarisuri precum si zonelor impadurite.





Carduelis flammea

Aspecte generale. Specie oaspete de iarna care prefera habitatele cu tufarisuri.





Carduelis spinus

Aspecte generale. Specie oaspete de iarna, care prefera habitatele cu tufarisuri





Coccothraustes coccothraustes

Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona in timpul monitorizarii.







129

Coracias garrulus

Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor de tufarisuri, lizierelor si malurilor de loess. Se

gaseste in astfel de habitate situate la limita padurii Babadag si in zona de rape din proximitatea

localitatilor.





Corvus corax

Aspecte generale. Specia nu a fost identificata in zona in timpul monitorizarii.





Dendrocopos medius

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag.





Dryocopus martius

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in padurea Babadag. Nu a fost observata in decursul

monitorizarii in zona studiata.





Erithacus rubecula





130




Ficedula parva






Falco cherrug

Aspecte generale. Specia nu a fost observata in decursul monitorizarii. Specie mentionata in

Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA Padurea Babadag.





Falco peregrinus

Aspecte generale. Specia nu a fost observata in decursul monitorizării. Exista perechi cuibăritoare

doar in zona Carpatilor Orientali si Occidentali. In zona studiata este posibila aparitia doar in

timpul migratiei. Specie mentionata in Formularul Standard Natura 2000 al ROSPA Padurea

Babadag.





Falco subbuteo

Aspecte generale. Specie intalnita in habitate forestiere, agricole si de zone umede, nu a fost

observata in zona amplasamentului.





131



Comentarii asupra analizei evaluarii impactului asupra speciilor tinta neafectate

Analizand datele in mod centralizat, se constată că toate speciile din această categorie

prezintă un risc nesemnificativ sau nu prezinta nici un fel de risc in ceea ce priveste pierderile de

habitat. Toate speciile – 40 – prezintă un risc scazut, nesemnificativ de coliziune cu turbinele

eoliene. Referitor la efectul de barieră, toate speciile analizate nu prezinta un risc semnificativ.

Table 42. Matricea de impact pentru speciile tinta - neafectate

Specii

Impact potential – in baza informatiilor cu privire la biologia si ecologia speciilor Concluzia privind

impactul potential Raportat la prezenta speciei si la marimea

populatiei

IUCN Red List

Cartea Rosie (2005)

Pierderea habitatului (direct si indirect)

Riscul de coliziune

Efectul de bariera

Upupa epops LC VU

Passer hispaniolensis LC -

Phoenicurus ochruros LC -

Phoenicurus phoenicurus LC -

Strix aluco LC -

Lanius collurio LC -

Lanius minor LC -

Lullula arborea LC -

Phylloscopus collybita LC -

Phylloscopus sibilatrix LC -

Picus canus LC -

Picus viridis LC -

Sitta europaea LC -

Sturnus roseus LC VU

Sylvia nisoria LC -

Oenanthe pleschanka LC VU

Oriolus oriolus LC -

Otus scops LC -

Panurus biarmicus LC -

Motacilla flava LC -

Muscicapa striata LC -

Jynx torquilla LC EN

Motacilla alba LC -

Aegithalos caudatus LC -

Athene noctua LC -

Carduelis cannabina LC -

Carduelis carduelis LC -



132

Carduelis chloris LC -

Carduelis flammea LC -

Carduelis spinus LC - Coccothraustes coccothraustes

LC -

Coracias garrulus NT -

Corvus corax LC EN

Dendrocopos medius LC -

Dryocopus martius LC -

Erithacus rubecula LC -

Ficedula parva LC -

Falco cherrug EN CR

Falco peregrines LC EN

Falco subbuteo LC -

Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR) • Amenintate (EN) Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)




Nu este cazul

6.1.3. Evaluarea impactului asupra speciilor secundare

6.1.3.1. Speciile secundare analizate

Pentru fiecare specie in parte s-a realizat o descriere a impactului urmarindu-se urmatoarea

structura: aspecte generale, dislocare si efectul de bariera, riscul de coliziune (in baza ghidului

elaborat de Scottish Natural Heritage), pierderea habitatului si concluzii.

.

6.1.3.1.a. Speciile secundare afectate

Alauda arvensis

Aspecte generale. Specie caracteristica habitatelor ocupate de vegetatie ierboasa spontanasi

terenurilor agricole.

Dislocare si efect de bariera. Nu este cazul



133


Pierderea habitatului. Specia prezinta un risc ridicat de pierderea habitatului.


Ardea cinerea


migratiei.


Risc de coliziune potential. Risc potential moderat de coliziune.

Nr. de pasari cu risc real de coliziune / perioada (in passage): 0.00576



Emberiza citrinella

Aspecte generale. Specie prezenta in zona, foloseste terenurile agricole si pasunile ca zona de

hranire.



Pierderea habitatului. Prezinta un risc ridicat in privinta pierderii habitatului, datorita ecologiei

speciei.


Hirundo rustica

Aspecte generale. Specie gregara prezenta in zonele deschise, in grupuri mici.

Dislocare si efect de bariera. Risc nesemnificativ, datorat efectului de bariera.

Risc de coliziune potential. Risc de coliziune potential moderat, ca urmare a modului de migratie.



Perdix perdix

Aspecte generale. Specie caracteristică zonelor agricole si celor cu vegetatie ierboasă inalta sau

zonelor cu tufarisuri, lizierelor.





134

Pierderea habitatului. Risc potential moderat, in special pe timpul derularii lucrarilor de

constructie.


Riparia riparia

Aspecte generale. Specie care cuibareste in maluri inalte de pamant si se hraneste in zona studiata

(pasuni, teren arabil).

Dislocare si efect de bariera. Efect de barieră nesemnificativ.

Risc de coliziune potential. Risc potential de coliziune moderat, ca rezultat al tiparelor de zbor.



Sturnus vulgaris

Aspecte generale. Specie prezenta in zone antropizate care cuibareste si in maluri de pamant.





Table 43. Matricea de impact asupra speciilor secundare afectate:

Speciile secundare afectate

Impact potential – in baza informatiilor cu privire la biologia si

ecologia speciilor

Concluzia privind

impactul potential

Raportat la prezenta speciei si la marimea

populatiei

Masuri de reducere a impactului

IUCN Red List

Cartea Rosie 2005


Riscul de coliziune

Efectul de bariera

Alauda arvensis Masuri de compensare a


Ardea cinerea Nu sunt necesare LC -

Emberiza citrinella Masuri de compensare a


Hirundo rustica Nu sunt necesare LC -

Perdix perdix Nu sunt necesare LC -

Riparia riparia Nu sunt necesare LC -

Sturnus vulgaris Nu sunt necesare LC -

Legenda • Vulnerabile (VU) • Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Critic amenintate (CR)



135

• Amenintate (EN) Dovada existentei unui risc substantial de impact (foarte ridicat)




Nu este cazul

6.1.3.1.b. Specii secundare neafectate evaluate

Columba palumbus

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in Formularul Standard al ROSPA Padurea Babadag.





Corvus cornix

Aspecte generale. Specie antropofila prezenta atat la limita localitatilor cat si pe terenurile agricole

sau in zone cu pasuni sau tufarisuri. In perioada de amplasare a parcului eolian este posibil ca

efectivele sa creasca datorita atractiei fata de deseurile menajere.



Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ de pierdere a habitatului.


Corvus frugilegus

Aspecte generale. Specie antropofila prezenta atat la limita localitatilor cat si pe terenurile agricole

sau in zone cu pasuni sau tufarisuri. In perioada de amplasare a parcului eolian este posibil ca

efectivele sa creasca datorita atractiei fata de deseurile menajere.







136

Corvus monedula

Aspecte generale. Specie antropofila prezenta atat la limita localitatilor cat si pe terenurile

agricole.





Cuculus canorus

Aspecte generale. Specie silvicola.





Dendrocopos major






Fringilla coelebs






Galerida cristata

Aspecte generale. Specie caracteristică zonelor antropizate cu habitate agricole si zonelor cu

vegetatie ierboasa.





137

Pierderea habitatului. Risc de pierdere a habitatului nesemnificativ.


Garrulus glandarius






Hippolais icterina




Pierderea habitatului. Risc de pierdere a habitatului nesemnificativ.


Lanius senator

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor cu tufarisuri. Nu a fost identificata in perioada de

monitorizare.

Dislocare si efect de bariera: Nu este cazul.


Pierderea habitatului. Potentiale pierderi de habitat cu impact limitat.


Lanius excubitor

Aspecte generale. Specie migratoare, prezenta in tufarisuri in timpul iernii.



Pierderea habitatului. Potentiale pierderi de habitat cu impact limitat.

Concluzii. Specie cu risc limitat de impact.



138

Oenanthe isabellina

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor deschise cu stancarii, mai rar in zone cu tufarisuri

si pajisti de stepa.



Pierderea habitatului. Zonele stancoase sunt restranse. Potentiala pierdere a unor zone stancoase

nu va afecta specia.


Oenanthe oenanthe

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor deschise cu stancarii, mai rar in zone cu tufarisuri

si pajisti de stepa.



Pierderea habitatului. Zonele stancoase sunt restranse. Potentiala pierdere a unor zone stancoase

nu va afecta specia.


Parus lugubris

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in Formularele Standard ale ROSPA Padurea

Babadag.





Passer domesticus

Aspecte generale. Specie antropofila, prezenta la limita localitatilor.







139

Passer montanus

Aspecte generale. Specie prezenta in zone de tufarisuri, la liziera, zone agricole precum si in

apropierea localitatilor.





Phalacrocorax carbo

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor umede, prezenta in zona doar ocazional in

migratie.




Pierderea habitatului. Risc nesemnificativ.


Phasianus colchicus

Aspecte generale. Specie introdusa, prezenta in zone cu tufarisuri, livezi, sau la liziera, precum si

pe terenuri agricole.





Pica pica

Aspecte generale. Specie antropofila, prezenta de asemenea in zone cu tufarisuri sau la liziera.





Saxicola torquata

Aspecte generale. Specie caracteristica zonelor cu tufarisuri.



140





Streptopelia decaocto

Aspecte generale. Specie prezenta in localitati, zone antropizate.





Streptopelia turtur

Aspecte generale. Specie silvicola care poate ajunge si pe terenurile agricole, prezenta in pădurea

Babadag





Sylvia atricapilla






Sylvia curruca








141

Turdus merula






Turdus philomelos






Table 44. Matricea de impact pentru speciile secundare neafectate:

Specii secundare neafectate

Impact potential – in baza informatiilor cu privire la biologia si

ecologia speciilor

Concluzia privind

impactul potential

Raportat la prezenta

speciei si la marimea populatiei

IUCN Red List

Cartea Rosie 2005


Riscul de coliziune

Efectul de bariera

Columba palumbus LC -

Corvus cornix LC -

Corvus frugilegus LC -

Corvus monedula LC -

Cuculus canorus LC -

Dendrocopos major LC -

Fringilla coelebs LC -

Galerida cristata LC -

Garrulus glandarius LC -

Hippolais icterina LC -

Lanius senator LC -

Lanius excubitor LC -

Oenanthe isabellina LC VU

Oenanthe oenanthe LC -

Parus lugubris LC -

Passer domesticus LC -

Passer montanus LC -

Phalacrocorax carbo LC -

Phasianus colchicus LC -



142

Pica pica LC -

Saxicola torquata LC -

Streptopelia decaocto LC -

Streptopelia turtur LC VU

Sylvia atricapilla LC -

Sylvia curruca LC -

Turdus merula LC -

Turdus philomelos LC -





Nu este cazul

Comentarii asupra analizei evaluarii impactului asupra speciilor secundare

Analizând speciile secundare, se constată că cel mai important factor de risc îl reprezintă

pierderea habitatului.

Risc de coliziune. Din categoria speciilor secundare doar 4 prezintă un risc de coliziune

potential moderat.

In ceea ce priveste pierderile de habitat datorate amplasarii parcului eolian, 5 specii

prezinta un risc ridicat din acest punct de vedere, iar 20 de specii nu sunt afectate in nici un fel de

pierderi de habitat.

Efectul de barieră este total nesemnificativ în cazul acestor specii.

6.2. Lilieci

Numarul de specii de chiroptere prezente in zona supusa monitorizarii a fost unul redus.

Doar 8 specii au fost identificate in urma monitorizărilor efectuate in perioada 2006 – 2013. In

ceea ce priveste impactul asupra acestor specii realizat prin amplasarea viitorului parc eolian este

unul diferentiat, in functie de ecologia fiecarei specii in parte.



143

6.2.1. Lista speciilor tinta potential afectate

In zona de studiu au fost identificate 7 specii de chiroptere. Lista speciilor tinta contine

cele 7 specii identificate la nivelul zonei analizate, la care se adauga:

� Rhinolophus ferrumequinum - specie observata in afara zonei de

studiu, in cadrul deplasarilor pentru identificarea zonelor de adapost,

in galerii de explorare miniera situate la o distanta de cca. 2.7 km

fata de parcul eolian analizat;

� Myotis myotis si Pipistrellus nathusii - specii potential prezente in

padurea Babadag si citate in sursele bibliografice.

Astfel lista target species include:

Specii Barbastella barbastellus

Eptesicus serotinus

Myotis daubentonii

Myotis myotis

Nyctalus leisleri

Nyctalus noctula

Pipistrellus nathusii

Pipistrellus pipistrellus

Plecotus auritus


6.2.2. Evaluarea impactului asupra speciilor tinta

In urma deplasarilor efectuate din aprilie-iunie 2013 cu scopul identificarii speciilor de

lilieci prezente in zona analizata au rezultat urmatoareale concluzii:

Rezultatele analizelor sinecologice in cazul datelor referitoare la chiroptere sugereaza o

oferta trofica mai ridicata a zonei ecotonale de la liziera padurii. De asemenea, consideram ca

zona ecotonala prezinta conditii microclimatice si de habitat favorabile liliecilor. In interiorul

perimetrului viitorului parc eolian oferta trofica pentru chiroptere este mai redusa, iar distanta fata

de adaposturile de zi este relativ mare. Acest lucru se coreleza cu un numar mai mic de specii

inregistrate si ulterior identificate.

6.2.2.1. Specii tinta analizate Barbastella barbastellus

Aspecte generale. Specie silvicola, prezenta in paduri de stejari. Activitatile de hranire incep cu

circa 1 - 2 ore dupa apusul soarelui, in zbor rapid deasupra copacilor. Nu vaneaza in jurul surselor

de lumina.



144

Pierderea habitatelor de hranire. Nu este cazul, specia fiind silvicola zboara doar in apropierea

zonelor forestiere.

Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Zona forestiera nu va fi afectata.

Risc potential de coliziune. Riscul de impact este unul nesemnificativ, deoarece specia vaneaza in

special in zone forestiere si evita sursele artificiale de lumina.


Eptesicus serotinus

Aspecte generale. Specie silvicola si antropofila, prezenta in apropierea localitatilor. Vaneaza la

inaltimi de 6 – 10 m, zburand greoi in cercuri largi. Prefera lizierele, terenurile agricole din

vecinatatea localitatilor, adesea pot fi observati in jurul surselor de lumina.

Pierderea habitatelor de hranire. Risc potential moderat datorita modului de hranire.

Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate.

Risc potential de coliziune. Risc potential moderat, datorita modului in care vaneaza.

Concluzii. Specie cu risc potential moderat.

Myotis daubentonii

Aspecte generale. Specie silvicola intalnita de obicei in apropierea zonelor umede dar nu numai.

Se adaposteste atat in cladiri cat si in scorburile copacilor batrani sau in cuiburi de Riparia

riparia. Vânează la circa 2 ore de la apusul soarelui, la inaltime mica – 5-20 cm de sol sau la

suprafata apei sau in jurul arborilor.



Risc potential de coliziune. Risc de coliziune nesemnificativ, datorita modului de hranire.

Concluzii. Specie cu risc de impact moderat din cauza afectarii habitatului de hranire.

Myotis myotis

Aspecte generale. Specie antropofila, prezenta mai ales in zona localitatilor. Vaneaza dupa lasarea

intunericului, in pajisti si pasuni, zone cu tufisuri, plantatii de paduri de foioase sau mixte. Zborul

are loc la 0.5 – 10 m de sol, pe toata durata noptii, ajungand la 10 km de adapost.


Pierderea zonelor de adapost. Nu este cazul. Habitatele de adapost nu vor fi afectate

Risc potential de coliziune. Datorita ecologiei speciei si datorita prezentei in vecinatate a

localitatilor, riscul de coliziune pentru aceasta specie este unul potential moderat.



145

Concluzii. Specie cu risc potential neglijabil de impact dat fiind faptul ca specia nu a fost

identificata in zona.

Nyctalus leisleri

Aspecte generale. Specie silvicola ce poate fi intalnita si in localitati. Vaneaza la mai putin de o

ora de la apusul soarelui, la liziera sau in zone deschise, putand fi intalnit si in jurul surselor

artificiale de lumina. Zborul este rapid, la o inaltime de pana la 15 m de sol.



Risc potential de coliziune. Risc de coliziune ridicat datorita ecologiei speciei.


Nyctalus noctula

Aspecte generale. Specie preponderent silvicola, care poate apare si in localitati. In paduri se

intalneste in special la liziera, iar ca adapost prefera scorburile copacilor (stejar, plop) la circa 20

m de sol. Vaneaza in grupuri, deasupra padurilor sau pajistilor, inca inainte de apusul soarelui, iar

altitudinea la care vaneaza se inscrie intre 10 si 40 m.



Risc potential de coliziune.. Risc de coliziune ridicat datorita ecologiei speciei.



Aspecte generale. Specie predominant silvicola, care de regula evita aglomerarile umane. Se

adaposteste in scorburi sau sub scoarta copacilor batrani, iar zborul de hranire este rapid, incepand

la circa o ora de la apusul soarelui si are loc la o inaltime de 4 – 15 m.

Pierderea habitatelor de hranire. Risc nesemnificativ


Risc potential de coliziune. Tinand cont de inaltimea de zbor, riscul de coliziune este unul

potential moderat.

Concluzii. Specie cu risc potential de impact neglijabil, dat fiind faptul ca specia nu a fost

detectata in zona.



146


Aspecte generale. Specie prezenta atat in localitati cat si in paduri. Văneaza imediat dupa apusul

soarelui, in zbor rapid, la 5 – 10 m deasupra solului. Este intalnit frecvent in jurul surselor de

lumina din localitati.



Risc potential de coliziunel. Risc de coliziune moderat.


Plecotus auritus

Aspecte generale. Specie silvicola ce poate sa apara si in localităţi. Se adăposteste atat in scorburi

sau fisurile stancilor, cat si in adaposturi de origine antropica. Vaneaza tarziu dupa apusul

soarelui, in zbor rapid, intre 2 – 15 m inaltime.

Pierderea habitatelor de hranire. Risc nesemnificativ


Risc potential de coliziune. Risc de coliziune nesemnificativ.



Aspecte generale. Specie silvicola si carstica, care vaneza uneori la distante de circa 10 km de

locul de adapost. Poate fi intalnit pe liziere si in zone cu vegetatie de tufe unde se pasuneaza sau la

limita localitatilor. Zborul de hranire are loc la 0.3 – 3 m distanta de sol.

Pierderea habitatelor de hranire. Risc nesemnificativ. Zonele de pasune si pasunatul in sine

(activitate care atrage insectele cu care se hraneste) nu sunt afectate decat in mod nesemnificativ

de amplasarea parcului eolian.


Risc potential de coliziune. Risc de coliziune nesemnificativ, datorita altitudini de zbor si datorita

prezentei in numar mic de exemplare in regiune. In timpul zborului de hranire exemplarele zboara

sub limita de actiune a palelor turbinelor eoliene. In zona de Nord a amplasamentului se gasesc

habitate favorabile hranirii acestei specii.




147

Comentarii asupra analizei evaluarii impactului asupra speciilor de lilieci

Analizând situatia speciilor de lilieci prezenta in zona de monitorizare in ceea ce priveste

riscul de coliziune, se constatat ca doar o singura specie - Nyctalus noctula - este caracterizata prin

risc de coliziune ridicat, 5 inregistreaza risc de coliziune potential moderat si 4 risc

nesemnificativ. In ceea ce priveste pierderea habitatelor de adapost mentionam ca suprafetele

construite nu vizeaza zone carstice, impadurite sau zone locuite de unde rezulta ca nu exista

impact asupra acestora.

Referitor la habitatele de hranire, in cazul a trei specii se inregistreaza un risc

nesemnificativ de pierdere a habitatului, pentru 6 specii impactul prognozat este moderat, iar in

cazul speciei Barbastella barbastellus, date fiind caracteristicile ecologice, potentialul impact este

absent. Pierderea habitatului de hranire se va produce pentru o perioada limitata, corespunzatoare

constructiei parcului eolian si va fi in principal rezultatul perturbarii ecosistemelor agricole prin

activitatile desfasurate in timpul constructiei: decopertare, excavare, lucrari la drumurile de acces

catre fundatiile turbinelor eoliene (conform EUROBATS 3). Asa cum s-a mentionat in capitolele

anterioare, pe amplasament nu s-au inregistrat activitati intense ale liliecilor, data fiind

concentrarea acestora in zonele ecotonale corespunzatoare lizierei Padurii Babadag.

Tabelul 45. Matricea de impact pentru speciile tinta de lilieci:

Specii tinta

Impact potential – in baza

informatiilor cu privire la biologia si ecologia speciilor

Concluzia privind

impactul potential

Raportat la prezenta speciei si la marimea

populatiei

Masuri de reducere a impactului

IUCN Red List

Cartea Rosie 2005 Pierderea

habitatului de hranire

Pierderea adapostu

rilor

Risc de coliziune

Barbastella barbastellus

Nu este necesar NT VU

Eptesicus serotinus



LC VU

Myotis daubentonii



LC CR

Myotis myotis Nu este necesar LC EN

Nyctalus leisleri



LC EN

Nyctalus noctula



LC -


Nu este necesar LC EN




LC -



148

Plecotus auritus

Nu este necesar LC VU


Nu este necesar LC VU





Nu este cazul

6.3. Analiza impactului cumulat

In vederea elaborarii capitolului de impact cumulat, elaboratorul detine informatii privind

existenta in zona studiata a unui alt obiectiv cu aceeasi functionalitate (exploatarea energiei

eoliene), pe care l-a luat in considerare in analiza impactului cumulat alaturi de parcul eolian

Dorobantu-Topolog. Ansamblul eolian rezultat astfel, cu un total de 53 de turbine eoliene, se afla

predominant pe teren agricol.

Informatii generale despre parcul eolian TOTAL ELECTRIC (Enel):

Parcul eolian are o putere instalata totala de 27 MW si contine 11 turbine:

- 6 turbine Vestas V80 2MW

- 5 turbine Vestas V90 3MW.

Turbinele sunt localizate in extravilanul Comunei Topolog, Judetul Tulcea (T43, P A276,

T62, P 391, T 63, P 394, T81, P479, T67, P 431), intr-o zona acoperita cu teren arabil si pasuni, cu

o arie de 137,48 ha.

Din cele 53 de turbine eoliene care compun anasamblul eolian, 34 de turbine (64.2%)

sunt in afara tuturor zonelor protejate, inclusive sit-urile Natura 2000, iar restul de 19 turbine

(35.8%) sunt localizate pe sit-uri Natura 2000, dupa cum urmeaza:

• 18 turbine se afla in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean (LU-03, LU-04, LU-05,

LU-06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08; E1; E5; E6; E7;

TE1; TE2; TE3; TE4);



149

• O turbina se afla in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA0091 Padurea

Babadag (ME – 08).

Figura 66. Localizare aproximativa a ansamblului eolian in raport cu Zonele Protejate Natura 2000

Figura 67. Imagine satelitara a amplasamentelor parcurilor eoliene

Utilizarea terenului in zona studiata

Tip de utilizare a terenului

Numar total de turbine Numar de turbine din SCI

Numar de turbine din SPA

Teren arabil neirigat 34 0 0

Pasuni 19 19 1



150

Chiar daca nu se va tine cont de masurile de diminuare a impactului, propuse in cadrul

acestui studiu, mentionam faptul ca ambele parcuri eoliene au constituit obiectul unor proceduri

de evaluare a inpactului asupra mediului. Respectarea masurilor de reducere a impactului pentru

fiecare parc in parte va contribui la o reducere semnificativa atat a impactului la nivelul

amplasamentului fiecarui parc eolian, cat si la nivelul intregului ansamblu eolian.

Rferitor la impactului rezidual asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar,

mentionam ca acesta consta in pierderea permanenta a unor portiuni de habitat, prin schimbarea

destinatiei terenului, in zonele afectate permanent prin implementarea ansamblului eolian.

Suprafata construita a ansamblului eolian constituie aproximativ 0,00006% din SPA

Padurea Babadag si respectiv aproximativ 0,003% din SCI Podisul Nord-Dobrogean, ceea ce

reprezinta zone extrem de reduse in raport cu suprafata ariilor naturale protejate.

In plus, suprafetele necultivate din cadrul zonei analizate sunt vizibil afectate de pasunat,

cu efecte atat asupra florei cat si a faunei locale, iar odata cu realizarea ansamblului eolian si cu

limitarea pasunatului in aceste zone, se apreciaza chiar o imbunatatire a starii ecosistemelor

locale.

Trebuie mentionat de asemenea ca realizarea ansamblului eolian presupune reducerea

suprafetei habitatelor initiale, insa parcurile eoliene sunt cunoscute ca avand efecte minime asupra

habitatelor naturale si cu atat mai putin asupra celor antropizate, prin faptul ca suprafata la sol

afectata definitiv prin constructiile necesare este extrem de redusa in raport cu suprafata totala a

parcurilor. Acest gen de investitie se bazeaza pe folosirea zonelor inalte (zona de actiune a palelor

turbinelor) si nu necesita lucrari de amploare la nivelul solului, ce ar putea avea efecte

semnificative asupra habitatelor existente.

Realizarea retelei de drumuri de acces din cadrul ansamblului de parcuri eoliene va viza in

special imbunatatirea drumurilor existente, dar si crearea de noi drumuri, ceea ce nu presupune un

impact cumulat semnificativ, dat fiind faptul ca populatiile existente vor putea tranzita zona fara a

intampina obstacole.

In ceea ce priveste dislocarea temporara a pasarilor de pe amplasament, mentionam ca nu

va exista un impact cumulat, deoarece intreaga zona analizata, cat si zonele invecinate prezinta

conditii de habitat asemanatoare (preponderent teren agricol), fauna putandu-se orienta temporar

catre zonele unde nu se realizeaza lucrari de executie pentru realizarea unitatilor eoliene, dupa

care ulterior, vor putea ocupa suprafetele initiale. Mai mult, datorita executiei etapizate, vor fi

suprafete restranse si temporare asupra carora se va interveni prin lucrari de santier, oferind astfel

posibilitatea exemplarelor din fauna locala sa foloseasca inclusiv interiorul zonei ce vizeaza

amplasarea ansamblului de eoliene.



151

In timpul constructiei componentelor ansamblului eolian proiectat, efectul zgomotului

asupra biodiversitatii este limitat la cel asupra faunei. Astfel, zgomotul va fi generat in principal

de functionarea echipamentelor necesare pentru lucrarile de constructie, dar si pentru alte activitati

de santier, si va determina relocarea temporara a faunei catre zone invecinate cu conditii de habitat

similare. Indepartarea speciilor de fauna din zonele unde se realizeaza lucrari de santier se

datoreaza in primul rand prezentei fizice a elementelor noi din cadrul arealului. Datorita etapizarii

lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei

intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii, si la nivelul

drumurilor principale de acces. Se va inregistra un efect direct pe termen scurt asupra speciilor din

zona de hranire, urmand ca la momentul in care se va finaliza lucrarea si toate suprafetele ocupate

temporar vor fi redate circuitului initial, fauna sa poata reutiliza zona aferenta.

Mentionam ca observatiile din Vantage Points asupra zonei studiate efectuate in primavara

2013 au inclus de asemenea si amplasamentul parcului eolian Total Electric. Astfel, datele

colectate si anexate studiului (Anexa 2) obtinute pentru sezonul de primavara, care coincide cu

perioada de functionare a parcului eolian, releva faptul ca acesta nu a reprezentat o bariera nici in

calea pasarilor migratoare, si nici pentru cele rezidente. Speciile acvatice de talie mare, in numar

redus de exemplare, au traversat parcul eolian la altitudini mari, mult deasupra turbinelor, in timp

ce speciile rapitoare migratoare au traversat parcul eolian atat deasupra cat si dedesubtul

rotoarelor turbinelor eoliene. In timpul observatiilor din primavara 2013, o parte din pasarile

rapitoare, identificate ca fiind cuibaritoare si/sau rezidente in zona studiata, au folosit teritoriul

parcului eolian Total Electric ca zona de hranire. Reprezentanti ai speciilor Buteo buteo, Buteo

rufinus, Falco tinnunculus, Falco vespertinus si Circus aeruginosus au fost inregistrati planand

sau zburand activ deasupra terenurilor arabile si pasunilor din imediata vecinatate a turbinelor. In

unele cazuri (Falco tinnunculus si Falco vespertinus), indivizii au fost observati trecand printre

palele turbinelor eoliene in functiune.

Este important de notat faptul ca speciile de rapitoare rezidente s-au adaptat gradual

prezentei turbinelor eoliene in zona, astfel ca la scurt timp dupa finalizarea constructiilor au

reinceput sa utilizeze zona ca areal de hranire. In etapele urmatoare de monitorizare a faunei

(toamna 2013) vor continua observatiile asupra modului de utilizare a zonei parcului eolian Total

Electric.

In privinta efectului de bariera al ansamblului eolian, este important de mentionat ca zona

studiata este situata la periferia unei rute majore de migratie. Ansamblul este traversat de un

numar redus de pasari in timpul migratiei, care cel mai probabil au deviat de la ruta de migratie



152

principala. Acest fapt, impreuna cu numarul relativ mic de turbine, diminueaza considerabil

posibilitatea manifestarii efectului de bariera.

Un aspect evidentiat in timpul observatiilor din Vantage Points este faptul ca toate speciile

de rapitoare diurne au continuat sa foloseasca amplasamentul parcului Total Electric ca zona de

hranire si nu au fost observate coliziuni ale acestora cu turbinele in functiune. Mai mult, nu exista

studii ornitologice care sa aduca informatii suplimentare privind coliziunile pasarilor cu turbinele

eoliene in zona studiata.

Figura 68. Specii rapitoare diurne utilizand amplasamentul parcului eolian Total Electric ca zona de hranire

Studiile elaborate de-a lungul timpului in tari care implementeaza productia de energie

eoliana pe scara larga au aratat ca un impact ridicat asupra populatiilor de lilieci se produce in

special atunci cand parcurile eoliene sunt construite in imediata apropiere a coloniilor de

maternitate, dar si in apropierea zonelor de adapost al liliecilor. Nu au fost identificate colonii de



153

maternitate in zona analizata, iar rezultatele monitorizarii au aratat ca doar liziera Padurii Babadag

constituie zone preferentiale de hranire si adapost. Locatia celor doua parcuri eoliene este o zona

deschisa, expusa vantului, cu resurse trofice reduse in comparatie cu zonele ecotonale. Prin

urmare se poate concluziona ca cele 53 de turbine din ansamblul eolian nu vor genera un impact

cumulativ asupra populatiilor de lilieci apartinand speciilor identificate in zona.

In concluzie, ca urmare a unei analize detaliate a structurii avifaunei si

chiropterofaunei si de asemenea a impactului potential al parcului eolian Dorobantu-

Topolog asupra acestor elemente ale biodiversitatii, elaboratorul studiului considera ca

impactul va fi unul nesemnificativ, iar obiectivele de conservare ale siturilor Natura 2000

din zona studiata nu vor fi afectate.



154

7. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Pe toata perioada de implementare a proiectului este recomandabil ca beneficiarul sa

contracteze o societate/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, care sa se implice

activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan/proiect.

Masuri ce se impun in perioada de constructie

Locatia trebuie sa fie mentinuta permanent foarte curata pentru a diminua cat mai mult

efectul antropic la nivelul zonei analizate.

De asemenea, trebuie aplicata o gestionare a deseurilor cat mai eficienta, avand in vedere

faptul ca deseurile menajere atrag pasarile antropofile. Intensificarea concurentei interspecifice in

acest caz poate conduce la diminuarea populatiilor speciilor rezidente.

Interzicerea nivelelor de zgomot peste limitele admise de legislatia in vigoare. Impunerea

de restrictii referitoare la orele de lucru pe perioada zilei sau a anului astfel incat impactul

zgomotului sa fie cat mai mic.

Nu trebuie permisa formarea de balti in zona fundatiilor turbinelor, deoarece pot provoca

defectiuni de ordin tehnic (inclinarea turnului) ce necesita noi interventii neprevazute in cadrul

zonelor aferente, pentru remedierea problemelor, ceea ce inseamna implicit un impact

suplimentar, necuantificat, asupra biodiversitatii. Aceste baltiri sunt nedorite pe amplasament

deoarece pot atrage o serie de specii de fauna nespecifica amplasamentului: insecte, amfibieni,

reptile si respectiv specii de pasari.

Masuri pentru protectia speciilor si habitatelor din SCI Podisul Nord-Dobrogean

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de

constructie a obiectivului, iar dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se

va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

Se face recomandarea ca lucrarile de decopertare-recopertare pentru pozarea cablurilor

electrice sa se realizeze etapizat, pe tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile

lucratoare. In acest fel se va evita fragmentarea habitatului si suprafetele de sol fertil decopertate

vor fi imediat recopertate, iar perioada de refacere a acestor zone va fi minima.

Decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea acestuia, in

vederea utilizarii ulterioare pentru a se evita dezvoltarea speciilor invazive.

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum

si organizarea de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient, pe terenuri arabile din cadrul

suprafetei parcului eolian si la o distanta cat mai mare fata de limita padurii (aproape de DJ222B)



155

pentru a se evita deranjul speciilor de avifauna si fauna terestra din cadrul Padurii Babadag.

Trebuie sa se aiba in vedere, in timpul perioadei de monitorizare, eficienta procesului de

refacere a portiunilor cu vegetatie spontana afectate de decopertari-recopertari, pana la compozitia

calitativa corespunzatoare nivelului calitativ initial.

Pentru protectia si mentinerea compozitiei calitative initiale a fitocenozei din cadrul

zonelor de pasune incluse in SCI de pe suprafata parcului eolian, recomandam prevederea pe

suprafete de teren arabil a unor depozite temporare pentru solul fertil decopertat, care urmeaza a fi

recopertat in zonele aferente. In acelasi sens, ca urmare a caracteristicilor solului si a compozitiei

floristice intalnite la fiecare turbina, recomandam depozitarea separata/grupata a solului

decopertat de la nivelul turbinelor, astfel:

- ME8, ME9

- LU3, LU4

- LU5, LU6, LU7, LU8

- LU9, LU10, LU11

- TO1,

iar recopertarea sa se realizeze in cel mai scurt timp si tinand cont strict de grupele de mai sus.

Dupa incheierea lucrarilor de constructie si dupa ce vor fi readuse la starea initiala zonele

acoperite temporar cu roca excavata, sol fertil si materiale de constructie, se recomanda ca

pasunatul sa se limiteze in locatiile turbinelor si a infrastructurii aferente aflate in interiorul SCI

Podisul Nord-Dobrogean pentru o perioada de cel putin un an (un sezon de vegetatie). Aceasta

masura are in vedere crearea conditiilor pentru revenirea vegetatiei pe zonele afectate de lucrari de

constructie, fiind in acelasi timp in beneficiul faunei locale.

Land Power a achizitionat teren aditional in jurul viitorului parc eolian. Acest teren este in

prezent folosit pentru agricultura si va fi folosit in acelasi scop si in timpul functionarii parcului.

Land Power trebuie sa foloseasca aceste terenuri doar ca pasune pentru a permite compensarea

habitatului pierdut.

Suprafata de pasune afectata permanent de constructia elementelor parcului eolian este de

aproximativ 3 ha. Pentru a compensa pierderea habitatului de pasune au fost identificate loturi de

teren arabil (Nc295, Nc345, Nc1196, Nc1275), in zona turbinelor ME-06, Me-10, ME-07 si Lu-

01, cu o suprafata totala de 7,5 ha in apropierea zonelor de pasune existente. Aceste loturi au fost

alese cu scopul de a crea o continuitate a habitatului utilizat in prezent de speciile locale, in special

ca habitat de hranire.



156

Figura 69. Loturi de teren arabil propuse pentru a fi convertite in pasuni

Tabelul 46. Coordonate geografice in sistemul WGS 84

Nr. Coordonate geografice in sistemul WGS 84 N E

1 44o55'28.32 28o19'32.66 2 44o55'31.20 28o19'37.02 3 44o55'30.82 28o19'38.37 4 44o55'33.14 28o19'42.16 5 44o55'31.50 28o19'42.68 6 44o55'31.47 28o19'43.23 7 44o55'38.61 28o19'53.41 8 44o55'41.43 28o19'49.79 9 44o55'29.96 28o19'31.60 10 44o55'29.35 28o19'31.58

Masuri prevazute pentru protectia speciilor de fauna din cadrul amplasamentului

Executarea lucrarilor pentru turbinele ME8, ME9, ME-6, sa nu implice (prin depozitari sau

traversari temporare) suprafete de pasune altele decat cele vizate de obiectivele planului. De

asemenea se recomanda limitarea zgomotului in intervalul martie-august, perioada reproductiva

pentru o serie de specii de fauna.

Recomandam ca executarea lucrarilor pentru turbinele LU9, LU10 si LU11 sa se realizeze

in afara intervalului martie-august, perioada reproductiva pentru speciile de fauna terestra si

avifauna. De asemenea, recomandam interzicerea oricarui fel de activitate la o distanta fata de

padure mai mica decat linia formata dintre cele trei turbine. Astfel se va mentine o zona de

protectie fata de padure de minim 210 m in aceasta zona importanta din punct de vedere ecologic.

Nr. Zona 2 Coordonate geografice in sistemul WGS 84

N E 1 44o55'02.12 28o20'07.07 2 44o54'59.64 28o20'11.65 3 44o55'01.29 28o20'14.23 4 44o55'07.13 28o20'15.47



157

Masuri ce se impun in perioada de functionare

Masuri pentru protectia speciilor de avifauna din cadrul SPA Padurea Babadag

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza pe o

durata de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea

datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform

Planului de Monitorizare propus si aprobat de autoritatea locala de mediu) se inregistreaza

mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea

temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex

perioadele de varf ale migratiei, sau inaintea previziunilor meteo extreme de furtuni, ceata etc.).

Tot in acelasi sens, rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea unor sisteme de

detectie automata a coliziunii pasarilor cu elementele turbinelor eoliene aflate in miscare. Aceste

sisteme, deja implementate in unele tari membre UE, au o precizie mai ridicata fata de

monitorizarea directa a exemplarelor ranite sau moarte de pe amplasament din mai multe motive:

1) inregistreaza in timp real coliziunea precum si conditiile meteo si de functionare

a turbinei la momentul respectiv;

2) rezultatele nu sunt influentate de activitatile speciilor necrofage pe

amplasament;

3) fata de metoda clasica in care pot fi omise din calcul exemplarele ranite, dar

care pot deceda in afara zonei de monitorizare in cazul aplicarii acestor sisteme

automate de detectie sunt inregistrate toate coliziunile.

Rezultatele monitorizarilor pot impune achizitionarea sistemelor de detectie a pasarilor cu

raza scurta de actiune sau cu raza lunga de actiune (radare) care pot intervenii direct in

managementul parcului si pot opri din timp activitatea, daca se constata ca zona afectata va fi

traversata de stoluri de pasari pentru migratie.

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta cu intervale

mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai

prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile

migratoare, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Cresterea vizibilitatii palei rotorului prin vopsirea palelor in culori contrastante la cel putin

20% din turbinele parcului. In urma studiilor a fost recomandata utilizarea vopselelor UV care pot

reduce riscul coliziunii cel putin in conditii de vizibilitate buna (Drewitt, A., 2006).

Avand in vedere riscurile pe care le poate induce design-ul turbinelor eoliene prin crearea

unor potentiale locuri de asezare sau odihna pentru pasari si/sau lilieci trebuie mentionat faptul ca



158

tipul de turbina VESTAS V 90 – 2 MW reduce la maximum aceste riscuri, datorita

particularitatilor constructive ale acesteia.

Avand in vedere concluziile studiilor de modelare matematica a riscului de coliziune a

pasarilor cu palele rotorului (Tucker, 1996) reiese faptul ca pentru modelele de turbine cu rotoare

mari si care au tip speed ratio= TSR scazut indicele de siguranta (safety index) este mai mare.

In cazul turbinelor propuse a fi amplasate Vestas V 90 diametrul rotorului turbinei este de

90m iar TSR este de 5,69 care poate fi considerata o valoare medie.

Privind numarul si tipul de turbine s-a analizat varianta cu numar mare de turbine de

putere mica (84 turbine de 1.5 MW fiecare) si varianta cu numar mai mic de turbine, cu putere

mare (42 turbine de 3 MW fiecare). S-a optat pentru varianta cu numar mai mic de turbine si

putere mai mare, care presupune afectarea unei suprafete mai mici de teren, o infrastructura mai

restransa si o perioada de construire mai mica. In final beneficiarul a propus schimbarea turbinelor

eoliene de 3.0 MW cu acelasi tip de turbine eoliene Vestas V90 dar de putere redusa - 2.0 MW,

astfel puterea totala instalata a parcului eolian a scazut de la 48 MW la 32 MW. Practic s-a propus

utilizarea acesluiasi tip de turbine eoliene, dar de o putere mai mica, respectiv de 2.0 MW. Singura

modificare in acest caz este puterea generatorului amplasat in nacela turbinei eoliene, celelalte

caracteristi constructive ramanand neschimbate.

Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari si lilieci gasite ranite sau

moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date

concludente.

Interzicerea aducerii, hranirii si adapostirii pe amplasamentul parcului eolian a cainilor

hoinari, care pot avea o influenta negativa asupra faunei salbatice locale.

Se recomanda ca, dupa finalizarea lucrarilor de constructive, accesul pe amplasament sa

fie strict limitat la personalul de intretinere si monitorizare a parcului eolian, ca traficul sa fie

limitat si interzicerea utilizarii amplasamentului ca adapost de catre caini. Aceste masuri au in

vedere limitarea impactului antropic asupra amplasamentului, astfel incat fauna dislocata initial de

pe amplasament sa poate reincepe utilizarea habitatelor afectate.

Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor, iar culegerea de

date in momentele optime ofera informatii cu privire la surprinderea perioadelor cheie ale

ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate etc.,

oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in cazul observarii de efecte

neprevazute.



159

Masuri suplimentare pentru protectia speciilor de chiroptere, inclusiv din cadrul SCI Podisul

Nord Dobrogean

Referitor la fauna de chiroptere, in general, toate studiile consultate sunt de acord in a

concluziona ca exista totusi masuri de reducere a impactului pe care centralele eoliene il pot

produce asupra acesteia.

Aceste masuri sunt:

In perioada de constructie (EUROBAT 3)

• Respectarea unei distante minime de 200 m fata de zonele impadurite.

• Activitatile de constructie trebuie planificate pe timp de zi, cat si pe parcursul

anului, cand liliecii nu sunt activi. Planificarea trebuie realizata pentru fiecare

specie in corelatie cu locatia parcului si conditiile/prognozele meteorologice

anuale.

• Lucrarile de constructie sa se desfasoare in intervale ore ce permit reducerea

impactului zgomotelor, vibratiilor, iluminarii si a altor perturbari asupra liliecilor.

• Se recomanda ca lucrarile executate la mai putin de 200 m de padure sa inceteze pe

timpul noptii, in special acele lucrari pentru amenajarea drumurilor de acces care

folosesc un numar mare de masini grele si proiectoare care ar putea atrage

insectele.

• Atat in perioada de constructie cat si in cea de operare, este interzisa folosirea

sarmei ghimpate pentru ingradirea santierului sau a substatiilor colectoare /

convertoare, sau pentru oricare alt scop. Aceasta masura este de asemenea

importanta pentru reducerea impactului asupra avifaunei locale.

In perioada de functionare

• In functie de locatie si de nivelul impactului, trebuie sa se acorde o atentie

deosebite planificarii conditiilor de functionare a parcului, astfel incat sa existe

posibilitatea introducerii unor restrictii in functionarea parcului eolian, in timpul

activitatii de varf a liliecilor, cum ar fi in perioada migratiei de toamna.

• Avand in vedere ca mortalitatile la lilieci se inregistreaza in general in noptile in

care intenisitate vantului este mica, acestia fiind activi in cautarea hranei, este

recomandabil ca intrarea in functiune a turbinelor sa se faca la intensitatii medii si

mari ale vantului. In acest caz studiile recente din SUA si Canada au inregistrat o

reducere a mortalitatii liliecilor cu peste 93%.



160

• Reducerea efectelor negative produse de iluminarea turbinelor (lumina atrage

insecte care la randul lor atrag liliecii); luminatul pe timp de noapte a turbinelor

utilizand proiectoare sau lumini puternice cu lumina continua pot atrage insectele

in numar mare, care la randul lor pot atrage lilieci in raza de actiune a turbinelor

eoliene.

8. MONITORIZAREA IMPACTULUI

Atat in perioada constructiei cat si a functionarii obiectivului se recomanda asistarea

activitatilor (in toate fazele pe care le presupune) de catre specialisti in domeniul biodiversitatii si

protectiei mediului, in vederea respectarii masurilor pentru reducerea impactului. Respectarea

masurilor impuse decurg din implementarea unui management judicios al lucrarilor de constructie

si dintr-o relatie bine stabilita intre constructor si beneficiar in ceea ce priveste responsabilitatile

privind protejarea mediului in timpul implementarii proiectului.

Programul de monitorizare in perioada de constructie implica o monitorizare

complexa in care se urmareste evolutia biodiversitatii in zona de studiu in corelatie cu

desfasurarea activitatilor de constructie. Programul de monitorizare au urmarit cerintele si

criteriile de performanta EBRD pentru criteriul Biodiversity Conservation and Sustainable

Management of Living Natural Resources (PR6).

Monitorizarea in acest stadiu de implementare a proiectului presupune:

- realizarea observatiilor in teren axate pe principalele obiective de monitorizare a

biodiversitatii;

- executarea de fotografii in cadrul amplasamentului, urmarindu-se diferitele etape de

executie a lucrarilor de contructie/montaj;

- analiza si interpretarea datelor;

- recomandarea unor masuri suplimentare de reducere a impactului (daca va fi cazul)

- elaborarea rapoartelor de monitorizarea privind efectele lucrarilor de constructie asupra

biodiversitatii.

Monitorizarea florei spontane si a habitatelor va fi efectuata in functie de:

- Evolutia calitativa si cantitativa a florei in cadrul perimetrului studiat –aici se va proceda la

monitorizarea numarului de specii si numarului de indivizi (sau suprafata ocupata de o

populatie) si vor fi specificati factorii limitativi descoperiti (acolo unde a fost cazul) si, de

asemenea, vor fi formulate masuri de remediere;

- Evolutia vegetatiei din zona – se vor specifica factorii limitativi descoperiti si vor fi

formulate masurile de remediere;



161

- Evolutia speciilor, asociatiilor si habitatelor din cadrul perimetrului studiat – vor fi

specificati factorii limitativi descoperiti si se vor formula masuri de remediere necesare.

Numarul si distributia pietelor de proba, transectelor si calendarului de colectare a datelor

va fi stabilit dupa primele sase luni de monitorizare. Totodata in cazul in care, in timpul colectarii

datelor din teren se va constata afectarea semnificativa a biodiversitatii, specialistul constatator va

intocmi un raport care va contine: descrierea situatiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care

a dus la degradarea acestuia si masurile ce se impun a fi luate imediat.

Tabelul 47. Principalii parametri urmariti in monitorizarea habitatelor

Structura biocenozelor Functiile biocenozelor Efect / impact /alte cauze

tipul de vegetatie dinamica sezoniera a tipului de vegetatie

- afectarea habitatelor de importanta comunitara - fragmentarea habitatelor existente pe amplasament - depozitarea solului fertil de pe terenurile agricole in zonele cu vegetatie stepica - practicile agricole - depozitare de deseuri etc. - cauze naturale (de ex. schimbari climatice)

caracteristici calitative si cantitative

schimbari ale compozitiei specifice si dinamica populatiilor

- decopertarea unor portiuni de sol vegetal impreuna cu stratul herbaceu - practicile agricole etc. - introducerea speciilor cu caracter invaziv/alohton - depozitare de deseuri etc. - cauze naturale (de ex. schimbari climatice) - afectarea altor suprafete de teren decat cele prevazute in proiect

specii de interes conservativ fenologie

- deranj reprezentat de circulatia vehiculelor, - practicile agricole etc. - depozitare de deseuri etc. - introducerea speciilor cu caracter invaziv/alohton - orice fel de depozitare in afara zonelor amenajate in acest scop. - cauze naturale (de ex. schimbari climatice, presiunea din partea unor specii concurente, ierbivore etc.) - afectarea altor suprafete de teren decat cele prevazute in proiect

Programul de monitorizare al faunei trebuie sa se desfasoare astfel incat sa poata releva

date referitoare la toate categoriile de animale posibil a fi prezente pe ampalsamentul parcului

eolian si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari

sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare (specii de pasaj), care pot migra pe deasupra

amplasamentului, lilieci, mamifere (altele decat chiropterele).



162

Tabelul 48. Perioadele in care se efectueaza monitorizarile faunei

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Nevertebrate

Amfibieni

Reptile Pasari

cuibaritoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj Pasari care

ierneaza

Lilieci Mamifere (altele

decat liliecii)

Perioada favorabila

Perioada nefavorabila Perioada de hibernare in

adaposturi

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii

(cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date stricte de colectare a

datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor,

iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obtinute. In acest sens, este

recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile

de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:

1. pasari cuibaritoare - atat perioada de clocit cat si cea de crestere a puilor;

2. pasari de pasaj (migratoare) - pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de

toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;

3. pasari oaspeti de iarna - perioada care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de iernare,

dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;

4. pasari sedentare - se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru observatiile pasarilor

cuibaritoare si a celor care ierneza.

Efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul amplasamentului se vor observa si prin

comparatie cu datele despre prezenta/absenta reprezentantilor speciilor observate de catre

evaluator si prezentate in Studiile de Mediu si in Rapoartele de Monitorizarea din etapa

anteconstructie.

Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie de gruparea

taxonomica, asa cum sunt relevate in tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit fiind masurabil prin

intermediul indicatorilor specifici.



163

Tabelul 49. Planul de monitorizare a faunei

Gruparea taxonomica

Obiective Indicatori

Nevertebrate Monitorizarea populatiilor de nevertebrate prezente in cadrul amplasamentului

1. Identificarea tuturor speciilor de nevertebrate;

2. Evidentierea unui posibil impact realizat de activitatile desfasurate in timpul lucrarilor de constructie

Amfibieni Monitorizarea populatiilor de amfibieni prezente in cadrul amplasamentului

1. Identificarea tuturor speciilor de amfibieni;


Reptile

Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului; Minimizarea impactului pe durata activitatilor de amplasare a turbinelor prin asistarea lucrarilor de constructie a specialistilor in biodiversitate.

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;


3. Mutarea exemplarelor de reptile din zonele de lucru

Pasari cuibaritoare

Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor de pasari cuibaritoare in cadrul amplasamentului; Monitorizarea etologiei speciilor de pasari cuibaritoare pe perioada amplasarii turbinelor; Planificarea etapelor de constructie a parcului eolian astfel incat sa nu interfere cu perioada efectiva a cuibaritului acestor specii.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare;

2. Evidentierea comportamentului pasarilor din respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial;

3. Respectarea perioadelor recomandate.

Pasari in pasaj

Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul parcului eolian, cat si in zonele adiacente; Monitorizarea comportamentului speciilor speciilor de pasaj pe durata amplasarii turbinelor.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare.

2. Evidentierea comportamentului pasarilor din respectivele perioade comparativ cu comportamentul initial



164

(de dinaintea implementarii proiectului);

Pasari oaspeti de iarna

Monitorizarea deplasarilor sezoniere ale populatiilor de pasari oaspeti de iarna in sectorul de iernare.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute prin programul de monitorizare.


Mamifere (altele decat liliecii)

Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente, cat si a celor care pot tranzita amplasamentul; Monitorizarea dinamicii speciilor de mamifere in cadrul amplasamentului.



Chiroptere Monitorizarea dinamicii speciilor de chiroptere in cadrul amplasamentului.



Programul de monitorizare in timpul functionarii

In timpul functionarii obiectivului monitorizarea se va realiza pe o perioada de minimum 3

ani.

Monitorizarea florei spontane si a habitatelor va fi efectuata in vederea identificarii

speciilor de flora existente pe amplasament precum si observarea etapelor de refacere a vegetatiei

din zonele afectate in urma realizarii lucrarilor de amenajare a obiectivului.

Abordarea fitocenologica, care presupune pe langa inventarul floristic si efectuarea de

relevee fitocenologice, prezinta o relevanta majora in studiul vegetatiei unei zone, pentru a putea

caracteriza asociatiile si habitatele existente si corelarea datelor obtinute prin aceasta metoda cu

cele obtinute din etapele premergatoare de monitorizare.

In cadrul monitorizarii faunei se vor face observatii asupra principalelor grupe de

nevertebrate si vertebrate cu accent asupra speciilor de interes conservativ fiind urmate aceleasi



165

protocoale de monitorizare ca cele enumerate la capitolul anterior privind monitorizarea din

timpul lucrarilor de constructie.

Dupa fiecare deplasare se vor intocmi fise de monitorizare ce vor sta la baza

centralizatoarelor de date - indispensabile pentru analiza statistica a datelor obtinute.

Pe langa activitatile de monitorizate mentionate in perioada de constructie se va realiza

monitorizarea eventualelor cazuri de ranire sau deces al speciilor de pasari si lilieci. Deoarece

corpurile liliecilor loviti pot fi aruncate mai departe de turbinele mai inalte, cercetarile se vor

efectua pe o raza egala cu inaltimea totala a turbinei - 150m.

Avand in vedere riscul de coliziune al liliecilor cu turbinele eoliene in functiune (in special

cele din apropierea Padurii Babadag ) se va acorda o atentie deosebita monitorizarii acestora ca si

in cazul avifaunei si migratiei pasarilor.

Astfel, amplasamentul v-a fi analizat in perioadele de maxima activitate a liliecilor:

1. Iesirea din hibernare (aprilie-mai);

2. Activitatea de hranire (iunie - iulie)

3. Migratia de toamna (august - octombrie).

In cazul aparitiei unor evenimente meteo violente precum furtuni, ceata, ploi abundente

sau viscol se va vizita imediat locatia subparcurilor eoliene (dupa ameliorarea conditiilor meteo)

pentru analizarea in situ a efectelor turbinelor eoliene asupra pasarilor in conditii de vizibilitate

redusa. Se vor analiza in special zonele din preajma turbinelor eoliene.

In perioadele de migratie se va avea in vedere relatia dintre conditiile meteo si

comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian, respectiv: numarul

speciilor, numarul de exemplare din aceeasi specie, directia de zbor si distanta fata de turbina,

inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune a palelor turbinelor.

In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibaresc pe

amplasament si vecinatate si efectele functionarii parcului eolian asupra acerstora.

Fiecare zi de observare a avifaunei la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea unei fise de observatie care va contine urmatoarele informatii:

Fisa de monitorizare se va completa cu observatii privind: conditiile meteo, parametrii fizici ai

biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;

identificate pe amplasament, ora la care s-au observat exemplarele de avifauna deoarece aceasta

poate furniza date despre perioadele de vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei

(dimineata, seara); coordonate GPS ale locatiei (in cazul in care se identifica exemplare moarte).

De asemenea, in cazul observarii exemplarelor moarte se va nota, starea acestora:

- intacta (care nu se afla in stadiu avansat de descompunere, care nu a fost muscata de alte



166

animale)

- rest de carcasa sau pene (ca urmare a faptului ca a constituit hrana pentru alte animale)

In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si

inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.

In cazul in care sunt identificate cuiburi in zona monitorizata se va nota numarul

oua/exemplare/sex si coordonatele GPS;

Tabelul 50. Echipa de monitorizare

Nume Calificari si competente Responsabilitati in timpul monitorizarii

Jianu Loreley Biolog Drd., specialist conservarea biodiversitatii, botanist

Coordonator monitorizari; inventarierea speciilor de flora; analiza si interpretarea datelor; intocmirea rapoartelor de monitorizare;

Cugut Artur Ecolog, specialist habitate, fitocenolog Analiza structurii fitocenozelor, identificarea

habitatelor; monitorizare entomofauna; intocmirea rapoartelor de monitorizare.

Iordache Daniela Biolog, specialist plante vasculare Inventarierea speciilor de flora; intocmire fise de

monitorizare.

Tudor Marian

Biolog Dr., specialist conservarea biodiversitatii, expert herpetolog, membru SOR (Societatea Ornitologica Romana)

Monitorizarea faunei; evaluarea impactului asupra faunei; analiza statistica si interpretarea datelor.

Skolka Marius Biolog Dr., specialist conservarea biodiversitatii, expert entomolog

Monitorizare entomofauna; analiza si interpretarea datelor

Buhaciuc Elena Biolog Drd., specialist conservarea biodiversitatii, membru SOR (Societatea Ornitologica Romana)

Monitorizarea faunei; evaluarea impactului asupra faunei.

Anca Dragu Biolog, specialist conservare in cadrul Institutului de Speologie "Emil Racovita", Bucuresti

Analiza sunetelor liliecilor; inventarierea speciilor de lilieci; interpretarea datelor

Muntean Alina Ecolog, specialist conservarea biodiversitatii

Inventariere ornitofauna; gestiunea baza de date.

Pahon – Anca Mariana

Biolog, evaluator de mediu Elaborarea masurilor de reducere a impactului, evaluarea conformarii cu cerintele de mediu.

Vasile Daniela Ecolog Drd., specialist poluare Evaluarea impactului antropic; identificarea

eventualelor probleme legate de poluarea mediului.

Mentionam ca numai in urma unor observatii directe in timpul constructiei si functionarii

obiectivului, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele asupra biodiversitatii a

parcului eolian (inclusiv efectele secundare).

Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului (constructie

si exploatare) de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau

eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete adaptate

situatiilor practice din teren.

Pe toata durata monitorizarii, membrii echipei vor folosi echipament de protectie adaptat

conditiilor meteo si specific tipului de activitate.



167

BIBLIOGRAFIE

ALERSTAM, T., ROSÉN, M., 2007: Flight Speeds among Bird Species: Allometric and

Phylogenetic Effects, Protocol S1. Supplementary List of Flight Speeds and Biometry of Bird

Species, PLoS Biol 5(8): e197

BADEA, G., 2012: Raport de monitorizare, Parc Eolian Babadag

BAVARU, A., GODEANU, S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii, Editura Academiei

Romane, Bucuresti

BRIGHT, J. A., et all, 2006: Bird Sensitivity Map to provide locational guidance for onshore wind

farms in Scotland. RSPB Research Report No 20. A report by the Royal Society for the Protection

of Birds, as part of a programme of work jointly funded by the RSPB and Scottish Natural

Heritage.

BRUUN, B., DELIN, H., SVENSSON, L., 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si

Europa. ed. Hamlyn.

BOSCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., 1994 – „Lista rosie a plantelor vasculare

disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei”, Ocrot. Nat. med. inconjurator,

Bucuresti, 38, 1: 45-56.

BOTNARIUC, N., TATOLE, V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din Romania, Editura

Academiei Romane, Bucuresti

BRUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999 – Pasarile din Romania si Europa, S.O.R., Hamlyne

Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London.

CIOCARLAN, V., 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit.

Ceres, Bucuresti, 1140 pp.

CIOCHIA, V., 1984: Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti.

CIOCHIA, V,1992- Pasarile Clocitoare din Romania, Editura Stiintifica Bucuresti.

COGALNICEANU, D., 2007. Biodiversity. 2nd Edition. Verlag Kessel. p. 1-126. ISBN 3-

935638-37-X.

COGALNICEANU, D., 1999. Managementul Capitalului Natural, Editura Ars Docendi, p. 1-232

ISBN 973-99407-8-1.

CUZIC, M., MURARIU, D., 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania,

Constanta.

DECU, V., MORARIU, D., GHEORGHIU, V., 2003: Chiroptere din Romania, ghid instructiv si

educativ, Bucuresti.



168

DONITA, N., POPESCU, A., PAUCA-COMANESCU, M., MIHAILESCU, S., BIRIS, A.I., 2005

– Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria

la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp.

DRAGU, A., MUNTEANU, I., OLTEANU, V., 2007: First record of Pipistrellus kuhlii Kuhl,

1817 (Chiroptera: Vespertilionidae) from Dobrogea (Romania), Arch. Biol. Sci., Belgrade, 59, pp.

243–247.

MURARIU, D., 2004: New reports on the distribution of three bat species (Mammalia:

Chiroptera) of Romania, trav. Du Museum d’Histoire Naturelle “Gr. Antipa,” Vol. XLVI, pp.271-

279

DREWITT A, LANGSTON R., Assessing the impacts of wind farms on birds, Ibis (2006), 148,

pp. 29-42

GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (coord.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BARBOS M.,

BURESCU P., COLDEA GH., DRAGULESCU C., FAGARAS M., GOIA I., GROZA GH.,

MICU D., MIHAILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A., NICULESCU M., OPREA A.,

OROIAN S., PAUCA COMANESCU M., SARBU I., SUTEU AL, 2008 – Manual de

interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul proiectului

PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO “Implementarea retelei Natura 2000 in Romania”, Edit.

“Risoprint”, Cluj-Napoca, 102 pp., ISBN 978-973-751-697-8.

GODEANU S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat. Editura Bucura Mond. Bucuresti

GOMOIU M. T., SKOLKA M., 2001: Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius

University Press, Constanta.

HANDKE, K., 2007: Bird Impact Assessment for Penbreck Windfarm South Lanarkshire

HARRISON, T.H., On the normal flight speeds of birds, www.britishbirds.co.uk

HOTKER, H., 2006: The Impact of Repowering of Wind Farms on Birds and Bats- Impacts on

biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats - facts,

gaps in knowledge, demands for further research, and ornithological guidelines for the

development of renewable energy exploitation, Michael-Otto-Institut im NABU

ION, C.(coord.), DOROSENCU, A., BALTAG, E., BOLBOACA, L., 2009: Migratia

paseriformelor in estul Romaniei

JOHNSON O., MORE D., 2006: The most complete field guide to the trees of Britain and Europe,

Collins Tree Guide

LANGSTON, R., PULLAN, J., 2003: Wind farms and Birds: An analysis for the effects of

windfarms on birds, and guidance on environmental assessment criteria and site selection issues



169

MORARIU I., BELDIE A., 1976: Endemismele din Romania, in Flora Romaniei, vol. XIII, pg.

97-105, Ed. Acad. Romane, Bucuresti.

MUNTEANU, D.,2009: Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Cluj-Napoca, 2009

PENNYCUICK C. J, AKESSON S., 2013: „Air speeds of migrating birds observed by

ornithodolite and compared with predictions from flight theory”, Journal of the Royal Society,

Vol.10, No.86

PETRESCU M., 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor.

PFALZER, G., KUSCH, J., 2003: Structure and variability of bat social calls: implication for

specificity and individual recognition, J.Zool, Lond. 261, 21-33

PUSCARU-SOROCEANU, Ev., TURCA, I., 1959: Succesiunea vegetatiei pajistilor stepice din

dobrogea sub influenta pasunatului, Comunicari de Botanica, p. 143-163

RUDDOCK M. , WHITFIELD D.P., 2007: A Review of Disturbance Distances in Selected Bird

Species, A report from Natural Research (Projects) Ltd to Scottish Natural Heritage.

SARBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G., CRISTUREAN I.,

SARBU I., OPREA A., POPESCU GH., 2007 – Arii speciale pentru protectia si conservarea

plantelor in Romania, Editura “Victor B Victor”, Bucuresti

SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2005 – Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius

University Press, Constanta, 396 pp.

STEWART, G.B., PULLIN, A. S., COLES, C. F., 2007: Poor evidence-base for assessment of

windfarm impacts on birds, Env. Conservation 34(1): 1-11

SVENSSON L., MULLARNEY K., ZETTERSTROM D., 2009. The most complete guide to the

birds of Britain and Europe. Collins Bird Guide

TUCKER, V.A., 1996: A mathematical model of Birds Collision with wind turbine rotors, Journ.

of Solar Energy Engineering, November 1996/ vol.118, p. 253-262

TUCKER, V.A., 1996: Using a collision model to design safer wind turbine rotors for birds,

Journal of Solar Energy Engineering, November 1996/ vol.118, p.263-269

*** Agreement on the conservation of populations of European Bats (EUROBATS), Report on

the implementation of the agreement in Romania, 2010, Inf.EUROBATS.MoP 6.36

**** Romanian Bat Protection Association., 2008 – Bats and Assessment of the Impact on

Environment – Methodological Guide

**** EU Guidance On Wind Energy Development in accordance with the EU nature legislation,

2011, Wind energy developments and Natura 2000



170

**** Danube Delta National Institute for Research and Development: Substantiation of norms

regarding wind turbines and turbines parks considering the Birds Directive, Habitats Directive and

Berne Convention, including Dobrogea as case study

****NATURAL ENGLAND Technical Information Note TIN051Bats and onshore wind turbine

Interim guidance, 2-nd ed. 2012

*** Scottish Natural Heritage, Avoidance Rate Information & Guidance Note, Use of Avoidance

Rates in the SNH Wind Farm Risc de coliziune Model

*** Scottish Natural Heritage, Guidance Wind farms and Birds: Calculating a theoretical Risc de

coliziune assuming no avoiding action

*** Scottish Natural Heritage, Guidance: Survey Methods for Use in Assessing the Impacts of

Onshore Wind farms on Bird Communities

****UNEP/EUROBATS. Publication series No 3, Guidelines for consideration of bats in wind

farm projects

CALIFICARI ALE COLABORATORILOR IMPLICATI IN PROCESU L DE

MONITORIZARE

Nume Calificari si competente Responsabilitati pe perioada

monitorizarii

Marian Tudor

Doctor in biologie, specialist in conservarea biodiversitatii (master in domeniul conservarii biodiversitatii), expert herpetolog, membru SOR (membru al Societatii Ornitologice Romane), membru SRH (membru al Societatii Romane De Herpetologie). Competenta in ornitologie.

Inventarierea herpetofaunei. Inventarierea avifaunei (inventarierea speciilor de pasari). Inventarierea chiroptero-faunei (lilieci). Analiza statistica si interpretarea datelor. Evaluarea impactului asupra faunei.

Marius Skolka

Doctor in biologie, conferentiar universitar, specialist in conservarea biodiversitatii. Expert in entomologie. Membru al Societatii Romane de Lepidopterologie. Participant ca specialist in peste 30 de programe si grant-uri focusate pe inventarierea biodiversitatii la nivel national si transfrontalier.

Managementul aprofundat si analiza datelor rezultate din activitatile de monitorizare. Planificarea si organizarea activitatilor de monitorizare. Monitorizarea generala a entomofaunei (cu referire la resursele trofice ale avifaunei), monitorizarea chiroptero-faunei (lilieci). Monitorizarea avifaunei nocturne. Evaluarea impactului asupra faunei.



171

Loreley Jianu

Master in biologie, Doctorand in biologia vegetala. Specializat in managementul integrat al mediului. Specialist in conservarea biodiversitatii. Membru al Societatii Romane de Ecologie (SRE). Membru al Societatii Romane de Biologie Celulara (SRBC).

Coordonator al activitatilor de monitorizare. Inventarierea speciilor de plante. Analiza si interpretarea datelor. Observarea relatiei specie-habitat din zona studiata. Coordonarea rapoartelor de monitorizare.

Elena Buhaciuc

Master in biologie. Doctorand in biologie. Specialist in conservarea biodiversitatii Membru SOR (membru al Societatii Ornitologice Romane) Competenta in ornitologie.

Inventarierea avifaunei (pasarilor) si chiroptero-faunei (lilieci). Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor ani de pe amplasamente unde au fost aprobate si implementate proiectele de parcuri eoliene. Inventarierea herpetofaunei. Managementul primar al inventarierii datelor. Evaluarea impactului asupra faunei.

Daniela Vasile

Master in ecologie. Doctorand in biologie. Specialist in poluare. Master in managementul impactului de mediu

Managementul primar al inventarierii datelor. Managementul informatiilor referitoare la impactul asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului. Evaluarea impactului antropic. Identificarea problemelor referitoare la poluarea mediului.

Artur Cugut Licentiat in ecologie. Masterand in biologie.

Realizarea de rapoarte de monitorizare. Observatii referitoare la avifauna (pasari) si chiroptero-fauna (lilieci). Analiza primara a datelor provenind din monitorizare. Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor 2 ani pe amplasamente unde au fost realizate si aprobate proiecte pentru parcuri eoliene. Analiza structurii fitocenozelor si identificarea habitatelor.



172

Daniela Iordache

Master in biologie. Participant la proiecte de monitorizare a pasarilor pentru SOR (Societatea Romana de Ornitologie). Specialist in conservarea biodiversitatii. Competenta in ornitologie.

Inventarierea avifaunei. Analiza primara a datelor provenind din activitatile de monitorizare. Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor 3 ani pe amplasamente unde au fost realizate si aprobate proiecte pentru parcuri eoliene. Inventarierea speciillor de plante.

Mariana-Anca Pahon

Master in Managementului Integrat al Mediului. Licentiat in biologie. Evaluator de mediu acreditat. Profesor de biologie.

Analiza si interpretarea datelor, Managementul datelor rezultate din monitorizare. Dezvoltarea masurilor de diminuare a impactului. Evaluarea compliantei cu cerintele de mediu.

Alina Muntean

Master in Managementul Integrat al Mediului Licentiat in biologie. Competenta in ornitologie.

Identificarea si observarea avifaunei pe perioada ultimilor 2 ani pe amplasamente unde au fost realizate si aprobate proiecte pentru parcuri eoliene. Observatii referitoare la avifauna. Managementul bazei de date. Analiza primara a datelor rezultate din monitorizare.

Anca Dragu Biologist, Cercetator la Institutul de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti

Identificarea speciilor de chiroptere dupa analiza sonogramelor si spectrogramelor. Managementul datelor din inventare.

Alti colaboratori implicati in elaborarea raportului:

- U.P.P.M.R. - Uniunea Practicienilor de Protectia Mediului din Romania

- Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – Acreditat de ministerul Mediului

- Master in Inginerie Razvan Traian Petrescu – Manager al S.C. As orimex New S.R.L.,

Acreditat de Ministerul Mediului; Master in Inginerie Blinda Antonia-Irina - Acreditat de

Ministerul Mediului.

Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si ...

Documents

Transcript of Studiu aditional privind evaluarea impactului asupra pasarilor si ...