Studii privind stabilitatea unor cefalosporine, materii prime pentru ...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GRIGORE T.POPA” FACULTATEA DE FARMACIE

Iaşi, 2010

DOCTORAND, BBOOGGDDAANN PPAALLAADDEE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, PPRROOFF..UUNNIIVV..DDRR.. MMIIHHAAII IIOOAANN LLAAZZĂĂRR

RREEZZUUMMAATT TTEEZZAA DDEE DDOOCCTTOORRAATT

2

STUDII PRIVIND STABILITATEA UNOR

CEFALOSPORINE, MATERII PRIME PENTRU OBŢINEREA DE FORME FARMACEUTICE

3

CUPRINS

STADIUL CUNOAŞTERII CAPITOLUL 1 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI CLASIFICAREA CEFALOSPORINELOR .......1

1.1. Structura cefalosporinelor ..................................................................................1 Cefalosporine si cefamicine obtinute prin biosinteza ..................................3

1.2. Proprietatile fizico-chimice ale cefalosporinelor ..............................................5 1.2.1. Proprietati fizice...........................................................................................5 1.2.2. Proprietati chimice .......................................................................................5

a. Desfacerea legăturii C-N din ciclul beta-lactamic..........................................6 b. Gruparea 7-acilamino......................................................................................6 c. Reacţiile legăturii duble 3-cefem ....................................................................6 d. Derivaţi de 3-cefem.........................................................................................7 e. Gruparea 4 - carboxil din cefalosporine..........................................................7 f.Reacţiile atomului de sulf .................................................................................8 g. Înlocuirea atomului de hidrogen de la C-7 .....................................................8

1.3. Clasificarea cefalosporinelor ..............................................................................9 Cefalosporine din prima generaţie.........................................................................9 Cefalosporine din generaţia a doua..................................................................... 10 Cefalosporine din generaţia a treia ..................................................................... 11 Cefalosporine din generaţia a patra .................................................................... 12 Cefalosporine din generaţia a cincea .................................................................. 13

CAPITOLUL 2 ACŢIUNEA FARMACOLOGICÃ A CEFALOSPORINELOR ................................ 14

2.1. Actiunea antibacteriana................................................................................ 14 Condiţii structurale fundamentale pentru activitatea antibacteriană ............... 14

2.2. Relatia structura-activitate........................................................................... 14 Cefalosporine ................................................................................................... 15 Influenţa substituentului de la C3 asupra activităţii antibacteriene a cefalosporinelor................................................................................................ 18 Atomul de sulf şi acţiunea antibacteriană a cefalosporinelor.......................... 24 Structura 7-α-metoxi-cefalosporinelor (cefamicine) şi activitatea lor antibacteriană ............................................................................ 25

CAPITOLUL 3 METODE ANALITICE DE STUDIU AL STABILITATII CEFALOSPORINELOR27

3.1. Stabilitatea substantelor medicamentoase.................................................. 28 3.2. Metode analitice de urmãrire a stabilităţii cefalosporinelor .................... 28

3.2.1. Metode cromatografice de analiză a cefalosporinelor.............................. 29 Cromatografia pe strat subţire................................................................ 29 Cromatografia de lichide de înalta performanta .................................... 31

3.2.2. Metode spectrale de analiza a cefalosporinelor........................................ 41 Metode spectrale in UV-VIS.................................................................. 41 Metode fluorimetrice.............................................................................. 43 Metode spectrale in IR ........................................................................... 43

4

Metode RMN.......................................................................................... 44 3.2.3. Metode electrochimice.............................................................................. 46

Metode electroforetice............................................................................ 46 Aplicatiile electroforezei capilare in analiza stabilitatii......................... 47 Cefalosporinelor .......................................................................................... Metode voltametrice ............................................................................... 49

CONTRIBUTII PROPRII

CAPITOLUL 4 .................................................................................................................. 50 DATE ANALITICE PRIVIND CEFTAZIDIMA SI CEFIXIMA

4.1. Justificarea şi scopul cercetării........................................................................... 50 4.2. Structura şi proprietãţile fizico-chimice ale ceftazidimei şi cefiximei .............. 52

Prevederi ale farmacopeei europene, editia 6-a privind Cefalosporinele luate in studiu ........................................................................... 52

Ceftazidima ........................................................................................................... 52 Structura .............................................................................................................. 52 Impuritati ............................................................................................................. 54

Cefixima ................................................................................................................. 57 Structura .............................................................................................................. 57 Impurităţi ............................................................................................................. 58 Identificarea ceftazidimei si cefiximei................................................................ 61

1. Identificarea cromatografica pe strat subtire......................................... 61 2. Identificarea spectrala in UV................................................................. 64 3. Identificarea spectrala in IR................................................................... 65 4. Identificarea HPLC................................................................................ 67

Determinarea HPLC a impurităţilor ceftazidimei .............................................. 69 CAPITOLUL 5 IDENTIFICAREA SI VALIDAREA UNEI METODE CUANTIFICARE A CEFTAZIDIMEI PENTAHIDRAT SI A SUBSTANTELOR INRUDITE ................ 75 SCOP................................................................................................................................... 75 PROTOCOL DE VALIDARE ......................................................................................... 75

5.1. Principiul metodei ...................................................................................... 75 5.2. Definirea parametrilor de performanţă.

Criterii de admisibilitate ........................................................................ 76 5.2.1. Identificarea picurilor ......................................................................... 76 5.2.2. Specificitatea/selectivitatea................................................................. 76 5.2.3. Eligibilitatea sistemului ...................................................................... 77 5.2.4. Liniaritatea şi domeniul de liniaritate................................................. 78 5.2.5. Acurateţea (exactitatea)/regăsirea medie............................................ 79 5.2.6. Fidelitatea/precizia sistemului ............................................................ 79 5.2.7. Limita de detecţie................................................................................ 80 5.2.8. Limita de cuantificare ......................................................................... 80

5.3. Descrierea metodei ..................................................................................... 80 5.3.1. Aparatura utilizată............................................................................... 80 5.3.2. Reactivi necesari ................................................................................. 80 5.3.3. Prepararea soluţiilor ............................................................................ 81 5.3.4. Sistemul cromatografic ....................................................................... 81

5

5.4. Rezultate si discuţii .................................................................................... 82 5.4.1. Identificarea picurilor ...................................................................... 82 5.4.2. Eligibilitatea sistemului ................................................................... 84 5.4.3. Specificitatea metodei...................................................................... 85 5.4.4. Liniaritatea şi domeniul de liniaritate al metodei pentru Ceftazidimă.................................................................................................................... 87 5.4.5. Liniaritatea şi domeniul de liniaritate pentru impuritatea F ........... 92 5.4.6. Exactitatea / acurateţea metodei ...................................................... 97

5.4.7. Precizia sistemului .................................................................................... 97 5.4.8. Limita de detecţie şi limita de cuantificare............................................... 98 Concluzii ............................................................................................................. 99

CAPITOLUL 6 IDENTIFICAREA SI VALIDAREA UNEI METODE DE ANALIZA A CEFIXIMEI SI A SUBSTANTELOR INRUDITE .................................................... 100 SCOP................................................................................................................................. 100 PROTOCOL DE VALIDARE ....................................................................................... 100

1. Principiul metodei .......................................................................................... 100 2. Definirea parametrilor de performanţă. Criterii de admisibilitate .......... 101

2.1. Identificarea picurilor................................................................................. 101 2.2. Specificitatea/selectivitatea........................................................................ 101 2.3. Eligibilitatea sistemului ............................................................................. 101 2.4. Liniaritatea şi domeniul de liniaritate ........................................................ 102 2.5. Acurateţea (exactitatea)/regăsirea medie................................................... 103 2.6. Limita de detecţie....................................................................................... 104 2.7. Limita de cuantificare ................................................................................ 105 2.8. Stabilitatea substanţei active. Impurităţi şi produşi de degradare ............. 105

3. Descrierea metodei ......................................................................................... 106 3.1. Aparatura utilizată...................................................................................... 106 3.2. Reactivi necesari ........................................................................................ 106 3.3. Prepararea soluţiilor ................................................................................... 106 3.4. Sistemul cromatografic .............................................................................. 107 3.5. Efectuarea determinării .............................................................................. 107

4. Rezultate si discuţii......................................................................................... 107 4.1. Identificarea picurilor................................................................................. 107 4.2. Eligibilitatea sistemului ............................................................................. 107 4.3. Specificitatea metodei ................................................................................ 109 4.4. Liniaritatea şi domeniul de liniaritate al metodei ...................................... 112 4.5. Exactitatea/acurateţea metodei .................................................................. 119 4.6. Limita de detecţie şi limita de cuantificare................................................ 120 4.7. Studiu de degradare a cefiximei trihidrat .................................................. 120 Concluzii ........................................................................................................... 131

CAPITOLUL 7 ELABORAREA UNOR METODE DE ANALIZA PENTRU CEFTAZIDIMA SI CEFIXIMA ................................................................................... 132

7.1. Analiza cromatografica pe strat subtire ................................................... 132 7.2. Metode spectrometrice de determinare a ceftazidimei si cefiximei 133 Metode spectrometrice de determinare a ceftazidimei .................................. 134

6

1. Determinarea cantitativa a ceftazidimei prin derivatizare cu acidul p-cloranilic......................................................................................... 134

Validarea metodei ............................................................................................. 135 Determinarea stoechiometriei reactiei chimice de formare a complexului radicalic ionic pentru ceftazidimă .............................................. 140

2. Determinarea cantitativă a ceftazidimei prin derivatizare cu .................. 145 3-metilbenzotiazolin-2-on hidrazona (MBTH)

Validarea metodei ............................................................................................. 147 3. Determinarea cantitativă a ceftazidimei prin derivatizare cu .................. 156 Clorhidrat de n-(1-NAFTIL)etilendiamină (NEDA)

Cinetica formării complexului CFZM - NEDA ............................................... 157 Validarea metodei ............................................................................................. 158

Metode spectrometrice de determinare a cefiximei........................................ 165 1. Determinarea cantitativa a cefiximei prin derivatizare

cu acidul p-cloranilic................................................................................. 165 Validarea metodei ....................................................................................... 166 Determinarea stoechiometriei reactiei chimice de formare a complexului radicalic ionic pentru cefiximă ................................................................... 170

2. Determinarea cantitativă a cefiximei prin derivatizare cu MBTH ............................................................................... 173 Validarea metodei.......................................................................................... 174

3. Determinarea cantitativă a cefiximei prin derivatizare cu n-(1-naftil) etilendiamină (NEDA) .......................................................... 182

Cinetica formării complexului CFXM - NEDA............................................... 183 Validarea metodei ............................................................................................. 184

7.3. Analiza HPLC a ceftazidimei si cefiximei................................................. 189 7.3.1. Analiza HPLC a ceftazidimei .............................................................. 190

Validarea metodei .......................................................................................... 190 7.3.2. Analiza HPLC a cefiximei .................................................................... 198

Validarea metodei .......................................................................................... 198 CAPITOLUL 8

CERCETAREA STABILITATII CEFTAZIDIMEI SI CEFIXIMEI MATERIE PRIMA PENTRU OBTINEREA DE FORME FARMACEUTICE ............................................................................................. 213 STABILITATEA CEFTAZIDIMEI MATERIE PRIMA ............................. 213 EVALUAREA CANTITATIVĂ A STABILITĂŢII CEFTAZIDIMEI ................................................................................................ 214 Cercetarea stabilităţii ceftazidimei în condiţii normale şi de stres ...................... 219 Urmărirea stabilităţii ceftazidimei în condiţii de temperaturi cuprinse............... 219 Între 21 şi 37 oC Urmărirea stabilităţii ceftazidimei în condiţii stres.............................................. 220 Degradare în mediu acid....................................................................................... 220 Degradare în mediu alcalin................................................................................... 221 Degradare în mediu oxidant ................................................................................. 222 Stabilitatea cefiximei materie prima ................................................................ 223 Evaluarea cantitativă a stabilităţii cefiximei .................................................. 224 Cercetarea stabilităţii cefiximei în condiţii normale şi de stres........................... 227 Urmărirea stabilităţii ceftazidimei în condiţii de temperaturi cuprinse............... 227

7

Între 21 şi 37 oC Urmărirea stabilităţii cefiximei în condiţii stres .................................................. 228 Degradare în mediu acid....................................................................................... 228 Degradare în mediu alcalin................................................................................... 229 Degradare în mediu oxidant ................................................................................. 229

CAPITOLUL 9 STUDIUL STABILITAŢII CEFTAZIDIMEI SI CEFIXIMEI IN FORME ........... 231 FARMACEUTICE DOZATE Modalităţi de studiere a stabilităţii substanţelor şi formelor ..................................... 231 FARMACEUTICE

1. Testarea in timp real...................................................................................... 232 2. Testarea în condiţii accelerate....................................................................... 232 3. Testarea în condiţii de stres (degradare forţată) ........................................... 232

FORME FARMACEUTICE DOZATE........................................................................ 234 1. Suspensii........................................................................................................ 234 2. Emulsii .......................................................................................................... 235 3. Soluţii ............................................................................................................ 235 4. Comprimate................................................................................................... 236 5. Capsule gelatinoase....................................................................................... 236 6. Unguentele .................................................................................................... 236

FORMELE FARMACEUTICE OBŢINUTE CU CEFTAZIDIMĂ ŞI CEFIXIMĂ238 1. CEFTAZIDIMĂ, PULBERE PENTRU SOLUTIE

INJECTABILA ............................................................................................... 238 Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 0,25 g ceftazidimă .................. 238 Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 0,50g ceftazidimă ................... 240 Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 1,0 g ceftazidimă .................... 243 Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 2, g ceftazidimă ...................... 245

2. CEFTAZIDIMĂ PULBERE PENTRU ADMINISTRARE INTRAVENOASĂ ....................................................................................... 248

Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 0,200 g ceftazidimă .............................................................................. 248

3. CEFIXIMĂ, CAPSULE................................................................................. 249 Analiza stabilităţii cefiximei în capsulele cu 0,200 g cefixima ............. 249

CONCLUZII GENERALE ............................................................................................ 253 BIBLIOGRAFIA CONSULTATA................................................................................ 258

REZUMAT. Studii privind stabilitatea unor cefalosporine, materii prime pentru obţinerea de forme farmaceutice

2

CONTRIBUŢII PROPRII

CAPITOLUL 4 DATE ANALITICE PRIVIND CEFTAZIDIMA SI CEFIXIMA

STRUCTURA ŞI PROPRIETÃŢILE FIZICO-CHIMICE ALE CEFTAZIDIMEI ŞI CEFIXIMEI CEFTAZIDIMA Structura

S

NH2N O

HN

N

S

ON+

O OH

NO

H3CCH3

O

OH

IDENTIFICARE Identificare spectrală constă în compararea spectrului de absorbţie al substanţei cercetate cu spectrul de absorbţie al substanţei de referinţă (CRS). Referitor la substanţe A. Examinare pe strat subţire utilizând plăci cu Silicagel F254 B. Examinare prin cromatografie de lichide Procedeul cromatografic necesită:

- coloană cromatografică 0, 25 m cu diametru interior de 4,6 mm umplută cu octadeciclsilil silicagel pentru cromatografie (5m),

- o fază mobilă ce curge cu o viteză de 1,3 ml/min formată din acetonitril, amoniu dihidrogen fosfat( soluţie 22,6 g/l) în proporţie de 7:93. Faza mobilă se adduce la pH 3,9 cu soluţie 10% de acid fosforic.

- detecţie UV 255 nm - temperatura coloanei 35 oC.

IMPURITATI Posibilele impurităţi se determină lichid-cromatografic faţa de substanţe de referinţă. Se cercetează prezenţa impurităţilor A, B, C şi F. Impuritatea D se determină prin cromatografiere pe strat subţire.


3

STRUCTURA IMPURITĂŢILOR A. (2RS,6R,7R)-7-[[(Z)-2-(2-aminothiazol-4-yl)-2-[(1-carboxy-1-methylethoxy)imino]acetyl]amino]-8-oxo-3-[(1-pyridinio)methyl]-5-thia-1-azabicyclo[4.2.0]oct-3-ene-2-carboxylate (Δ-2-ceftazidime)

H N

S

O

HH

NN

S

N

H2NO

O

COOHH3C

H3C COO-H

N+

*

şi epimerii de la C* B. (6R,7R)-7-[[(E)-2-(2-aminothiazol-4-yl)-2-[(1-carboxy-1-methylethoxy)imino]acetyl]amino]-8-oxo-3-[(1-pyridinio)methyl]-5-thia-1-azabicyclo[4.2.0]oct-2-ene-2-carboxylate

H N

S

O

HH

NN

S

N

H2NO

OCOO-H

N

HOOCCH3

CH3+

C. (6R,7R)-2-carboxy-8-oxo-3-(pyridiniomethyl)-5-thia-1-azabicyclo[4.2.0]oct-2-en-7-aminium dichloride

N

S

N

H H

+H3N

O

COOH

2Cl-+

D. (6R,7R)-7-[[(Z)-2-[[2-(1,1-dimethylethoxy)-1,1-dimethyl-2-oxoethoxy]imino]-2-[2-(triphenylmethyl)amino]thiazol-4-yl]acetyl]amino]-8-oxo-3-(pyridiniomethyl)-5-thia-1-azabicyclo[4.2.0]oct-2-ene-2-carboxâylate


4

H N

S

O

HH

NN

S

N

HNO

OCOO-

N

H3C

H3C

O

H3C CH3

CH3

O

+

E. (6R,7R)-7-[[(Z)-2-(2-ammoniothiazol-4-yl)-2-[[2-(1,1-dimethylethoxy)-1,1-dimethyl-2-oxoethoxy]imino]acetyl]amino]-8-oxo-3-(pyridiniomethyl)-5-thia-1-azabicyclo[4.2.0]oct-2-ene-2-carboxylate chloride

H N

S

O

HH

NN

S

N

+H3NO

ON

H3C

H3C

O

H3C CH3

CH3

O COO-

+Cl-

F. Piridina

N

CEFIXIMA Structura

S

NH2N O

HN

N

S

O

O OH

CH2

NO

O OH


5

IDENTIFICAREA CEFTAZIDIMEI SI CEFIXIMEI 1. IDENTIFICAREA CROMATOGRAFICA PE STRAT SUBTIRE Suport: - plăci cromatografice cu Silicagel GF254 (Merck) Sistem developare: - butanol - tampon acetat de sodiu, pH 4,5 - acetat de butil - acid acetic glacial (6:26:32:32)

1 = ceftazidima proba 3= cefixima probă 2 = ceftazidima etalon 4 = cefixima etalon

Cromatograma pe strat subţire a ceftazidimei şi cefiximei 2. IDENTIFICAREA SPECTRALA IN UV Aparat: spectrofotometru Jasco V-530 Soluţii etalon: 1-10 g/ml ceftazidimă şi cefiximă în alcool metilic Soluţii probe: 2-4 g/ml ceftazidimă, 4 – 6 g/ml cefiximă în alcool metilic Spectrele obţinute sunt redate în figurile urmatoare:

Spectrul de absorbţie al ceftazidimei


6

Spectrul de absorţie al cefiximei 3. IDENTIFICAREA SPECTRALA IN IR Analizele IR au fost efectuate în următoarele condiţii: Spectrofotometru FT-IR Bruker –Optics de tip Tensor 27

Spectrul IR al ceftazidimei

Spectrul IR al cefiximei Concluzii Prin compararea spectrelor cefalosporinelor materii prime cu cele obţinute cu ceftazidina şi cefixima etalon putem afirma că ele corespund din acest punct de vedere al identificării.


7

CAPITOLUL 5 IDENTIFICAREA SI VALIDARE UNEI METODE CUANTIFICARE A CEFTAZIDIMEI PENTAHIDRAT SI A SUBSTANTELOR INRUDITE

CAPITOLUL 6 IDENTIFICAREA SI VALIDAREA UNEI METODE DE ANALIZA A

CEFIXIMEI SI A SUBSTANTELOR INRUDITE

CAPITOLUL 7 ELABORAREA UNOR METODE DE ANALIZA PENTRU CEFTAZIDIMA

SI CEFIXIMA

1. ANALIZA CROMATOGRAFICA PE STRAT SUBTIRE Am apelat la tehnicile cromatografice indicate de Fardous A. Mohamed,

pe care le-am modificat pe baza unor indicaţii bibliografice (Eric-Jovanovic S, Tuzimski T. şi Bhushan Ravi). Adsorbant: Silicagel GF24 Sisteme solvenţi: 1. acid propionic-2-propanol-apă (6:2:3) 2. 2-propanol-apă-acetat de etil (5:3:3) 3. n-butanol-apă-acid acetic (5:4:2) 4. acetat de etil-acetonă-metanol-apă (5:2,5:2,5:1.5) Reactivi de developare: 1. UV 254 nm 2. Reactiv Dragendorff

Modul de efectuare al unor asemenea determinări a fost expus în capitolul 4 al acestei lucrări.

In tabel sunt înscrise valorile Rf obţinute prin analiză pe strat subţire de silicagel GF254 în cele 4 sisteme de developare propuse.

Valorile Rf determinate pentru cefalosporinele materii prime Valoarea Rf Cefalosporina

1 2 3 4 Ceftazidima 0,70 0,56 0,49 0,66 Cefixima 0,49 0,44 0,67 0,55

2. METODE SPECTROMETRICE DE DETERMINARE A CEFTAZIDIMEI SI CEFIXIMEI S-au elaborat trei metode spectrometrice în VIS pentru determinarea

cantitativă a celor două cefalosporine. Metodele au la bază formarea unor complexe colorate cu: - Acid p-cloranilic - MBTH (3-metillbenzotiazolin-2-on hidrazona) - NEDA [N-(1-naftil) etilenediamina]


8

Condiţiile determinărilor: Spectrofotometru Agilent 8453, monocanal Detecţie: Diode Array Detector, detectie de la 630 nm Scanare în domeniul 190 - 360 nm, cu frecvenţa de 1 Hz Soluţii: Soluţia stoc: 26,5 g probă echivalente cu 25 mg ceftazidima pentahidrat se dispersează cu 10 ml soluţie apă prin agitare la ultasunete şi se aduce cantitativ la 25 ml cu acelaşi solvent rezultând o soluţie cu o concentraţie de 1 mg/ml Soluţii etalon(1): 25 mg substanţa etalon se dispersează cu 10 ml soluţie S prin agitare la ultasunete şi se aduce cantitativ la 25 ml cu faza mobilă, rezultând o soluţie cu o concentraţie de 1 mg/ml. Solutie derivatizare (1) - SD1: 0,48 g clorură ferică (III)/ 1L solutie Solutie derivatizare(2) - SD2: 2,00 g 3-metilbenzotiazolin-2-onă hidrazonă clorhidrat se dizolvă în 1000 ml apă. Soluţie derivatizare(3) - SD3: soluţie 0,01 mol/L acid clorhidric. Soluţie de analizat: 0,1ml solutie stoc + 1,5 ml SD1 + 1 ml SD2. Se lasă în repaus 15 minute. Se adaugă 1 ml SD3 si se completează la 10 ml cu apă. Soluţie de referinţă: 0,1ml solutie etalon + 1,5 ml SD1 + 1 ml SD2. Se lasă în repaus 15 minute. Se adaugă 1 ml SD3 si se completează la 10 ml cu apă.

METODE SPECTROMETRICE DE DETERMINARE A CEFTAZIDIMEI A. DETERMINAREA CANTITATIVA A CEFTAZIDIMEI PRIN DERIVATIZARE CU ACIDUL p-CLORANILIC Principiul metodei Metoda se bazează pe reacţia de cuplare oxidativă prin transfer de sarcină dintre cefalosporină (donor n) şi acidul para-cloranilic (p-CA acceptor π), rezultând un radical anionic. Reacţia are loc în solvenţi polari (acetonitril sau metanol). Transferul complet de electroni de la donor la accepor are loc cu formarea unor radicali ionici intens coloraţi. În metanol, complexul CFZM-pCA format are culoarea roşu-purpuriu şi prezintă absorbanţă maximă în UV-VIS la 530 nm.Acidul p-cloranilic formează cu ceftazidima un complex în raport molar 1:1. Acest lucru a fost demonstrat prin metoda Job (77) de Rahman (116) şi Saleh (123).

Formarea complecşilor are loc după reacţiile:


9

NS

NH

N

S

N+

OO

N

NH2 COO-

O

CH3

CH3

COOH

+

O

O

HO

Cl

Cl

OH

O

O

HO

Cl

Cl

OH

complex n-

NS

NH

N

S

N+

OO

N

NH2 COO-

O

CH3

CH3

COOH

Mecanismul formării complexului cu acidul cloranilic Compusul colorat se datorează ionului HA- al acidului cloranilic:

D + A D A D + A

complex ioni radicali

H2A H+ HA-+ (purpuriu)

B + H+H+ + HA- (incolor)

Tehnica de lucru: Spectrofotometru Agilent 8453, monofascicul Detecţie: Diode Array Detector, detectie de la 530 nm Scanare în domeniul 190 - 850 nm, cu frecvenţa de 1 Hz. VALIDAREA METODEI Studiul liniarităţii şi domeniului de liniaritate

Studiile de liniaritate au fost determinate pe 9 soluţii cu un conţinut în ceftazidimă cuprins între 0,9 şi 0,3 mg/ml, ceea ce reprezintă domeniul 100% - 25% raportat la concentraţia ţintă pentru determinarea cantitativă (0,2 mg/ml). In figura sunt prezentate spectrele UV-VIS înregistrate pentru soluţiile de referinţă de concentraţii crescătoare de cefixima..


10

Spectrele UV-VIS înregistrate pentru soluţiile de CFZM – pCA incluse în curba de

calibrare.

În tabelul de mai jos sunt reprezentate absorbanţele medii pentru ceftazidima determinate, la concentraţiile propuse. Absorbanţele soluţiilor de referinţă

CCFTZD (mg/ml)

ABS

0.05025 0.075375 0.1005 0.125625 0.15075 0.175875 0.201

Seria 1 0.16523 0.2551 0.3361 0.42007 0.50333 0.57607 0.66695

Seria 2 0.16525 0.2523 0.3385 0.4202 0.50626 0.57676 0.66683

Seria 3 0.16535 0.2542 0.3342 0.41967 0.50333 0.57725 0.66658

Media 0.165276667 0.253866667 0.3362667 0.41998 0.5043067 0.576693333 0.6667867

Corelograma (dreapta de calibrare), prezentată în figura urmatoare, evidenţiază o legătură liniară după o ecuaţie de gradul 2 între concentraţia probei şi absorbanţa soluţiei la 520 nm. Prin urmare estimarea absorbanţei complexului se va face cu ajutorul ecuaţiei de regresie liniară:

Y = 3.2953X + 0.0036

Curba de calibrare pentru dozarea cefiximei folosind acid p-CA


11

Studiul specificităţii metodei Pentru verificarea acestui parametru, s-au înregistrat şi comparat spectrele UV-VIS înregistrate pentru următoarele soluţii:

Soluţie probă reconstituită, cu conţinut diferit de ceftazidimă, şi posibil, carbonat de sodiu, diferit ca şi structură sau proprietăţi

Soluţia placebo Soluţie de referinţă Solutii corespunzătoare a două produse cu ceftazidim: Ceftamil şi

Fortum

Mai jos sunt prezentate spectrele UV –VIS obţinute:

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

400 600 800 1000 1200cocentratie (mg/ml)

lung

ime

de u

nda

(mA

u)

blanccrs-0.150ceftamil-0.110fortum-0.075

Acurateţea metodei de dozare a cefiximei prin derivatizare cu acid p-AC

Spectrul soluţiei de probă reconstituită evidenţiază un maxim de absorbţie spectrală bine definit la 530 nm, spectru cu o puritate ridicată în raport cu spectrul soluţiei de referinţă (crs). Soluţia placebo prezintă maxime de absorbţie la alte lungimi de undă, dar nu se semnalează nici un interferent la valoarea de 530 nm. Concluzie: Metoda propusă este selectivă în raport cu excipienţii de condiţionare. Studiul exactităţii Pentru determinarea acestui parametru s-au calculat randamentele de regăsire a substanţei active din probe reale Reprezentând limita teoretică a intervalului de admisibilitate, s-au considerat: - Soluţie cu 0.1745, 0.1232, 0,077 mg/ml ceftazidimă din produsul Fortum şi respectiv 0.1531, 0,11231, 0,09189 şi 0,0612 mg/ml ceftazidimă -produs comercial - CEFTAMIL pulbere pentru soluţii injectabile


12

Rezultatele verificării exactităţii pentru cefiximă pentahidrat sunt prezentate în cele ce urmeaza: Rezultatele experimentale testul de evaluare a exactităţii metodei de analiză

FORTUM

Cteoretic 0,17459 mg/ml 0,12324 mg/ml 0,077025 mg/ml

Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd %

Seria 1 0.1797 102.92765 2.927655 0.126483173 102.631591 2.63159120 0.07826905 101.6151 1.6151247

Seria 2 0.1805 103.43693 3.436931 0.126422481 102.582343 2.58234380 0.07811428 101.41419 1.4141953

Seria 3 0.1803 103.29266 3.292665 0.126295026 102.478924 2.47892425 0.07809000 101.382677 1.3826770

CEFTAMIL

Cteoretic 0,15315 mg/ml 0,11231 mg/ml 0,09189 mg/ml 0,06126 mg/ml

Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd %

Seria 1 0.15489 101.134 1.13435 0.11559 102.919 2.91948 0.09444 102.772 2.77237 0.06308 102.97712 2.97712

Seria 2 0.15528 101.387 1.38798 0.11561 102.938 2.93839 0.09447 102.805 2.80540 0.06305 102.92263 2.92263

Seria 3 0.15537 101.451 1.45139 0.11577 103.078 3.07890 0.09415 102.461 2.46194 0.06351 103.68055 3.68055

Concluzii: Valoarea maximă a abaterilor procentuale este 3,4 pentru determinarea ceftazidimei din produsul farmaceutic Fortum şi respectiv 3,68 din Ceftamil, deci se respectă condiţia impusă ca abaterile procentuale ale regăsirii să fie mai mici decât 5. În plus, regăsirea procentuală medie este de 102,54 % pentru Ceftamil şi respectiv 102,41 pentru Fortum. Aceste diferente pot fi asociate cu variabilitatea continutului de carbonat de sodiu din cele două probe si respectiv cu natura diferita a altor excipienti prezenţi care influenţează formarea complexului. Deci metoda dezvoltată este exactă.

În figura de mai jos sunt prezentate spectrele de absorbţie pentru probele preparate din produsul farmaceutic Ceftamil, Fortum, pentru blanc şi respectiv prentru standardul de lucru. Studiul preciziei Pentru verificarea preciziei s-au preparat 3 soluţii probe dintr-o proba omogena cu un conţinut de aproximativ 2, 1,5 şi respectiv 0,5mg Cefiximă conform metodologiei prezentate anterior. Solutiile de concentraţii rezultate: 0,2, 0,15 şi respectiv 0,05 mg/ml ceftazidima au fost determinate pe o serie de 5 determinări, considerându-se variaţia faţă de media fiecărei serii (deviaţia standard absolută cât si deviaţia standard relativă) S-au calculat valoarea medie a conţinutului în cefixima trihidrat, abaterea standard(s) şi deviaţia relativă (RSD) pentru substanţa activă .


13

Precizia metodei de dozare PROBA 1 PROBA 2 PROBA 3 Cocentratie_proba 0,05 0,15 0,2 abs-1 0.16523 0.50333 0.66695 abs-2 0.16525 0.50626 0.66683 abs-3 0.16523 0.50875 0.66852 abs-4 0.16524 0.50684 0.66854 abs-5 0.16535 0.50333 0.66658 abs_medie 0.16526 0.505702 0.667484 STDEV 5.09902E-05 0.0023532 0.0009642

RSD 0.030854529 0.4653258 0.1444489 Concluzie: Determinările efectuate relevă, pentru fiecare soluţie o deviaţie standard relativă de maxim 0,46%, ceea ce echivalează cu o precizie foarte bună a metodei. Se observă o corelare foarte bună cu datele obţinute pentru liniaritate, ceea ce conferă metodei o precizie intermediară foarte bună. Stabilirea limitei de cuantificare şi de detecţie pentru ceftazidima Pentru determinarea acestor limite se iau în calcul parametrii pentru analiza statistică a seriilor de date a căror concentraţie este corelată cu variaţia absorbanţelor. Aceşti parametrii sunt prezentaţi în tabelul urmator. Analiza statistică

Regression Statistics Media R multiplu 0.999755 coeficient de corelatie 0.999509 coeficient de corelatie ajustat -1.5 Eroare standard 0.00379 Panta 3.2953 Serii 1

Considerând eroarea standard a curbei de calibrare şi implicit a pantei medii a acesteia s-au calculat pentru metoda actuală următoarele limite:

Limita de cuantificare LOQ = 0,011 mg/ml Limita de detecţie LOD = 0,0034 mg/ml

Determinarea stoechiometriei reacţiei chimice de formare a complexului radicalic ionic pentru ceftazidimă Principiul metodei Metoda variaţiei continue a fost aplicată în acest studiu pentru a determina stoechiometria reacţiei chimice. În aceste condiţii o serie de soluţii, fiecare conţinând acelaşi număr de moli de compuşi A şi B, dar într-un raport R, a


14

moleculelor B faţă de A, cantitatea maximă de produs este obţinută în condiţiile în care R = k (raport stoechiometric). Experimetal, pentru implementarea metodei Jobs, se prepară o serie de soluţii care conţin un număr exact de moli din compusul A şi respectiv un număr de moli din compusul B, dar pentru care raportul stoechiometric variază de la valori mari la valori mici, iar în acest fel se determină cantitatea de produs obţinut pentru fiecare soluţiei. În acest context cantitatea maximă de produs de reacţie ar trebui să se formeze în anumite condiţii; dacă R > k, atunci apare un exces de reactant B, iar în aceste condiţii A este reactivul de limitare. În condiţiile în care R descreşte sistematic spre k, cantitatea de produs de reacţie creşte cu cantitatea de agent de limitare, până când R devine egal cu k, în contrast, atunci când R este mai mic decât k, apare un exces de reactiv A, iar B este considerat agent de limitare. În concluzie, atunci când R este variat peste un domeniu cuprins între 0 şi valoarea maximă investigată, cantitea de produs creşte până până când R=k, şi apoi scade în condiţiile în care R devine mai mare decât k. Metoda experimentală S-au preparat următoarele soluţii stoc (SS): SS: 24.5 mg substanţă echivalent la 18.74 mg ceftazidima anhidră s-au dispersat în 10 ml metanol prin ultrasonare. Amestecul s-a centrifugat la 3000 rpm timp de 5 minute. SR: 25 mg acid para-Cloranilic s-a dizolvat în 5 ml metanol şi s-a diluat la 10 ml cu acelaşi solvent Pentru studiul stoechiometriei reacţiei de formare a complexului pCa-ceftazimdimă s-au constituit soluţii, pentru fiecare sistem studiat conform tabelului: Raportul dintre volumele de acid p-cloranilic si ceftazidimă Proba

Volum

(ml)

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9

SS 100 200 300 400 500 600 700 800 900 SR 900 800 700 600 500 400 300 200 100 În figura urmatoare sunt prezentate spectrele de absorbţie UV-VIS obţinute la măsurarea celor 9 soluţii preparate conform tabelului de mai sus. Studiind această figură de la proba P9 (ce conţine cantitati ridicate de probă) până la P1 (ce conţine un exces major de agent de derivatizare) se observă o variaţie a maximelor de absorbţie de la 450 până la 530 nm, ceea ce indică dependenţa maximelor de absorbţie de cantitatea din cele două componente folosite în cadrul reacţiei. În tabel se vor introduce valorile maximelor de absorbţie de la lungimile de undă la care au fost determinate:


15

Spectrele de adsorbţie obţinute pentru soluţiile de CFZM –pCA preparate conform

metodei JOB Absorbanţele obţinute prin determinarea solutiilor de lucru Proba

Volum

(ml)

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9

0.0283 0.1089 0.1688 0.20751 0.23635 0.2643 0.26686 0.28176 0.30113 0.029 0.10915 0.16908 0.20852 0.23617 0.26505 0.26654 0.28173 0.30282

450 nm

0.0289 0.10893 0.16879 0.20701 0.23646 0.26289 0.26671 0.28208 0.30254 0.0645 0.2553 0.39284 0.4412 0.43760 0.40988 0.34692 0.28686 0.22914 0.0662 0.2554 0.39242 0.44312 0.43779 0.41109 0.34958 0.28624 0.23127

530 nm

0.0659 0.2543 0.39233 0.44197 0.43751 0.41146 0.34658 0.28643 0.23090

Maximele de absorbţie cele mai importante s-au obţinut în cazul probelor 4 si respectiv 5, ceea ce demonstrează că, concentraţia maximă se obţine în momentul în care raportul dintre cantitatea de substanţă de analizat şi cantitatea de agent de derivatizare (acid p-cloranilic) este de aproximativ 40% probă şi 60 % acid p-cloranilic, rezultat din raportul celor 2 reactanţi. Considerând, de asemenea, că, concentraţia de ceftazidimă anhidră este de 1,874 mg/ml în soluţia stoc, şi raportând la stoechiometria corelată cu concentraţia de acid p-cloranilic din soluţia stoc (SS), rezultă că de fapt raportul optim între cei doi componenţi, ceftazidima (anhidru) şi acid p-cloranilic este de 1:2.

Totodată se observă că tot în această situaţie se obţine maximul de absorbţie caracteristic metodei, adică situat la 530 nm.

Pentru confirmarea acestei situaţii s-au considerat două situaţii în care raportul dintre ceftazidima si respectiv acid p-cloranilic a fost de 1:1,5 şi respectiv 1:2 . Concentraţia maximă în ceftazidimă fost de 0,2 mg/ml raportat la substanţa


16

anhidră, iar punctele din curbele de calibrare monitorizate au fost corespunzătoare următoarelor concentraţii: Concentraţiile soluţiilor de referinţă utilizeate in metoda Job

Proba P1 P2 P3 P4 P5 P6 blanc

V(pCa) ml 300 300 300 300 300 300 300

V (proba)ml 200 175 150 125 100 50 0 Raport

1:1,5 V(MeOH)

ml 9500 9525 9550 9575 9600 9650 9700

V(pCa) ml 400 400 400 400 400 400 400 Raport 1:2 V

(proba)ml 200 175 150 125 100 50 0

V(MeOH) ml 9600 9425 9450 9475 9500 9550 9600

Corespunzător celor două sisteme s-au obţinut absorbanţele fiecărei soluţii

în raport cu soluţia blanc corespunzătoare. Datele obţinute pentru absorbanţe sunt prezentate în tabel. Liniaritatea absorbanţelor este redată în figura urmatoare Absorbanţele soluţiilor de referinţă utilizate in metoda Job

Proba Concentraţii

mg/ml 0.05025 0.1005 0.125625 0.15075 0.175875 0.201 0.05025

Coefficient de corelatie

Raport 1:1,5

Absorbanta (mAu) 0.16523 0.3361 0.42007 0.50333 0.57607 0.66695 0.16523

0,9973 Raport

1:2 Absorbanta (mAu) 0.16 0.34311 0.4123 0.50359 0.5836 0.64822 0.16

0,9995 Raport

1:1 Absorbanta (mAu) 0.244 0.4703 0.5612 0.6463 0.70421 0.75611 0.244

0,9758

Variatia liniaritatii metodei in functie de raportul concentratiilor

ceftazidima acid p-cloranilic

Concluzie: Studiind evoluţia coeficienţilor de variatie în functie de raportul dintre

acidul p-cloranilic si concentraţia de ceftazidima, este că raportul optim de 2:1 este corepunzător, considerând variaţia răpunsului în funcţie concentraţie (R2=0,9995).


17

În plus, excesul de agent p-cloranilic determină o inhibare a maximelor de absorbţie, fapt care deduce faptul că metoda respectă principiile metodei Job. Variaţia maximelor de absorbţie odată cu creşterea cantităţii de probă este prezentată în diagrama următoare:

Variaţia absorbanţei maximelor de absorbţie a complexului format la 450 nm şi

respectiv 530 nm Din diagramă se constată că la 450 nm, se produce o descreştere a maximelor de asborbţie ca urmare a formării produsului de reacţie, în timp ce la 530 nm se observă un palier crescător a cărui maxim corespunde probei nr. 4, după care conform princpiului metodei Job se observă o descreştere a maximului de asborbţie în condiţiile existenţei unui exces de probă. B. DETERMINAREA CANTITATIVĂ A CEFTAZIDIMEI PRIN DERIVATIZARE CU 3-METILBENZOTIAZOLIN-2-ON HIDRAZONA (MBTH) MBTH. 3-metilbenzotiazolin-2-on hidrazona (3-methylbenzothiazolin-2-one hydrazone-MBTH) Metoda se bazează pe reacţia de cuplare oxidativă a cefalosporinei cu 3-metilbenzotiazolin-2-on hidrazona (MBTH) în prezenţa clorurii ferice şi a acidului clorhidric. Racţiile care au loc sunt redate mai jos :


18

S

NN N NH2

CH3

+ FeCl3-2e, -H+

S

NN N N+H

CH3

S

NN

CH3

N NH

MBTH

sare de diazoniu

+

N

SHN

N+

COO-

NO

HOOCCH3

CH3

O

S

NH2N

OH H

ceftazidima

Mecanismul de formare al complexului cu MBTH

Modul de lucru Pentru obţinerea maximelor de absorbţie a soluţiilor colorate se vor lua în lucru: - ceftazidim soluţie standard: 100 g ml-1

- MBTH: 8,6 x 10-4 mol l-1

- FeCl3: 4,5 x 10-3 mol l-1

- HCl: 1 x 10-3 mol l-1

Parametri de lucru: Spectrofotometru Agilent 8453, monocanal Detecţie: Diode Array Detector, detectie de la 628 nm. Scanare: 190 - 360 nm, cu frecvenţa de 1 Hz.


19

VALIDAREA METODEI Liniaritate Studiul liniarităţii funcţiei – aria semnalului pentru ceftazidimă în funcţie de concentraţia ceftazidimei – 628 nm Liniaritatea metodei de dozare constă în determinarea capacităţii metodei de a conduce în intervalul propus, la rezultate direct proporţionale cu concentraţia substanţei analizate. Liniaritatea exprimată, în acest caz ca o variaţie în jurul pantei dreptei de regresie calculate din rezultatele probelor de ceftazidima analizate la diverse concentraţii. Pentru a evidenţia dependenţa parametrilor studiaţi, absorbanţă spectrală şi respectiv concentraţie se va reprezenta grafic aria medie (y) în funcţie de concentraţia soluţiilor de lucru. Graficul de dependenţă între variabile este dat de coeficientul de corelare R. Pentru caracterizarea variaţiei se vor lua în calcul următorii parametri şi domeniile lor de variaţie:

o Panta dreptei de regresie liniară, b o Ordonata la origine a dreptei de regresie, a: o Coeficientul de corelaţie, R

Studiul de liniaritate se verifică în acest caz pe tot domeniul de liniaritate, ce poate fi stabilit cu prezenta metodă. Specificitatea Specificitatea metodei de analiză măsoară gradul de interferenţă a altor substanţe prezente alături de substanţa activă care se dozează din matricea complexă a produsului. Metoda propusă este selectivă dacă permite dozarea substanţei active de analizat, fără ca matricea în care aceasta se găseşte să interacţioneze într-o măsură în care să afecteze exactitatea şi precizia metodei. Pentru verificarea specificităţii se vor compara cromatogramele unei probe reconstituite cu cea a unei soluţii de referinţă şi a unei soluţii placebo. Pentru admisibilitatea testului este necesar ca pe cromatograma soluţiei placebo să nu apară nici un maxim de asborbţie care să interfere. Exactitatea sau acurateţea Exactitatea metodei de dozare spectrofotometrică reprezintă concordanţa dintre valoarea reală şi rezultatul analitic obţinut în urma măsurătorii. Exactitatea oferă informaţii asupra erorilor sistematice. Pentru determinarea acestui parametru se va determina randamentul de regăsire a ceftazidimei pentahidrat din trei probe reconstituite cu valorile concentraţiilor la limita inferioară, teoretică şi superioară a intervalului de admisibilitate (reprezentând xx%, 100% şi xxx% faţă de conţinutul teoretic de ceftazidimă pentahidrat. Condiţiile de admisibilitate sunt îndeplinite în condiţiile în care gradul de regăsire mediu este cuprins între 95% şi 105%. Precizia (fidelitatea) Precizia metodei de dozare prin derivatizare cu MBTH este o măsură a repetabilităţii şi a reproductibilităţii rezultatelor analitice furnizate de o metodă de analiză.


20

Pentru controlul preciziei metodei de dozare a ceftazidimei pentanidrat se vor efectua 5 determinări pe 5 soluţii de aceeaşi concnetraţie în ceftazidimă. Se va calcula deviaţia standard (s) pentru setul de 5 determinări şi abaterea relativă standard (RSD) pentru substanţa activă. Limita de cuantificare şi limita de detecţie Limita de detecţie, în condiţiile metodei existente, reprezintă cantitatea minimă de ceftazidimă pentahidrat ce poate fi detectată. Limita de cuantificare este reprezentată de cea mai mică cantitate de substanţă dintr-o probă care poate fi determinată cu precizie şi exactitate acceptabilă în condiţiile experimentale propuse. Rezultate experimentale Liniaritatea

Studiile de liniaritate au fost determinate pe 8 soluţii cu un conţinut în ceftazidimă cuprins între 0,0146 şi 0,0016 mg/ml, ceea ce reprezintă domeniul 180% - 20% raportat la concentraţia la care se realizează determinarea cantitativă.

În tabelul urmator sunt reprezentate absorbanţele medii pentru ceftazidimă determinate, la concentraţiile propuse. Absorbanţele soluţiilor de referinţă

Conc mg/ml ABS

0,0146 0.0130 0.0114 0.0097 0.0081 0.0065

1 1.277 1.116 1.043 0.8708 0.754 0.6059 2 1.277 1.1156 1.044 0.8699 0.753 0.60461 3 1.2779 1.1159 1.0462 0.8697 0.751 0.6051

Media 1.2773 1.115833 1.0444 0.870133 0.752666 0.605203 0.0048 0.0032 0.0016 0.0130 1 0.462 0.3016 0.1469 1.116 2 0.464 0.30161 0.14769 1.1156 3 0.46311 0.30258 0.1501 1.1159

Media 0.463036 0.30193 0.14823 1.115833

Reprezentare grafică (corelogramă) Corelograma (dreapta de calibrare) de mai sus evidenţiază o legătură

liniară după o ecuaţie de gradul 2 între concentraţia probei şi aria picului . Prin urmare estimarea ariei picurilor se va face cu ajutorul ecuaţiei de regresie liniară:

Y=87,29098 X + 0,02475

Curba de calibrare pentru dozarea ceftazidimei folosind 3-metilbenzotiazolin-2-onă

hidrazonă


21

Aproximarea formei legăturii – regresie liniară Ecuaţia de regresie:

Y=α+βX+e unde: e reprezintă variabila aleatoare eroare.

α reprezintă ordonata la origine β reprezintă panta dreptei Prezentăm absorbantele a 6 dintre soluţiile a căror concentraţii sunt incluse in curba de calibrare.

Absorbantele soluţiilor incluse in curba de calibrare

Concluzie: Coeficientul de corelaţie R obţinut este de 0,998 şi se încadrează în

limitele prevăzute, in conditiile impuse de modalitatea de tratare a probelor luate în lucru pentru studiul acestui parametru. Specificitatea Pentru verificarea acestui parametru, s-au înregistrat şi comparat cromatogramele următoarelor soluţii:

- Soluţie probă reconstituită, cu conţinut diferit de ceftazidima, si posibil, carbonat de sodiu, diferit ca şi structura sau proprietăţi

- Soluţia placebo - Soluţie de referinţă

Mai jos sunt prezentate spectrele UV –VIS obţinute:


22

Rezultatele verificării exactităţii pentru ceftazidimă pentahidrat sunt prezentate în tabel. Exactitatea metodei de dozare Exactitatea metodei de dozare CEFTAMIL FORTUM PROBA-X

cantitate_proba (mg) 12.8 12.5 13

absorbanta-1 0.80286 0.7938 0.79869

absorbanta-2 0.80433 0.7942 0.79899

absorbanta-3 0.80459 0.79479 0.79872

abs_medie 0.803926667 0.794263333 0.7988

STDEV 0.000932863 0.000498029 0.000165227

RSD 0.116038317 0.062703316 0.020684416

cantitate_regasita 0.00892677 0.008762224 0.008814196

regasire procentuala 1 109.4906151 107.4723959 108.1098515

cantitate_teoretica 0.010368 0.010125 0.01053

regasire procentuala 2 103.3190954 103.8485859 100.4466803 Observaţie: Regăsirea procentuală 1 reprezintă gradul de regăsire determinat din corelarea valorilor pentru absorbanţa medie si respectiv a pantei si a interceptului dreptei de calibrare. Regăsirea procentuală 2 derivă din parametrul anterior si este corelat cu cantitatea teoretică, calculată prin raportare la substanţa anhidră. Concluzie: Valorile randamentului de regăsire se încadrează în intervalul 95 % şi 105 % Precizia Pentru verificarea preciziei s-au preparat 3 soluţii probe dintr-o proba omogena cu un conţinut de aproximativ 10 mg ceftazidimă conform metodologiei prezentate anterior. S-au calculat: valoarea medie a conţinutului în ceftazidima pentahidrat, abaterea standard(s) şi deviaţia relativă (RSD) pentru substanţa activă. Precizia metodei de dozare

Proba 1 Proba 2 Proba 3 cantitate_proba 10.1 10.5 11 abs-1 0.7548 0.8048 0.80617 abs-2 0.75549 0.7952 0.81501 abs-3 0.75714 0.79479 0.81321 abs-4 0.7652 0.7946 0.79899 abs-5 0.76542 0.79479 0.79872 abs_medie 0.762586667 0.796836 0.80364 STDEV 0.004718234 0.004457402 0.007655874 RSD 0.61871448 0.559387592 0.952649639


23

Concluzie: Determinarile efectuate relevă, pentru fiecare soluţie o deviaţie standard relativă de maxim 2%. Limita de detecţie şi de cuantificare Se iau în calcul parametrii pentru analiza statistica a seriilor de date a căror concentraţie este corelată cu variaţia absorbanţelor. Analiza statistică

Regression Statistics R multiplu 0.999825 Coeficient de corelatie 0.99965 Coeficient de corelatie ajustat -1.14286 Eroare standard 0.014941 Panta 87.2909 Serii 1

Considerând eroarea standard a curbei de calibrare si implicit a pantei medii a acesteia se vor considera pentru metoda actuală următoarele limite: Limita de cuantificare LOQ = 0,0017 mg/ml Limita de detecţie LOD=0,00051 mg/ml Robusteţea metodei Robusteţea metodei măsoară capacitatea acesteia de a rămâne neafectată de variaţii mici dar intenţionate a parametrilor metodei. S-a efectuat determinarea timpului necesar pentru ca reacţia să se producă cu randament maxim, astfel încât complexul format să prezinte un maxim de absorbţie la 628 nm cu amplitudine constantă.

S-au constituit 2 probe de aceeasi concentraţie-0,01 mg-ml ceftazidima pentahidrat /10% carbonat de sodiu şi s-au preparat conform procedurii prezentate la capitolul de preparare a probei. Probele s-au determinat succesiv la diverşi timpi, conform datelor din tabelul urmatoare. Stabilitatea soluţiilor determinate în timp

Proba Conc. probei, mg/ml Interval de timp (min) Absorbanta 0,1 2 0,31163 0,1 2 0,324 0,1 3 0,348 0,1 4 0,413 0,1 5 0,456 0,1 5 0,471 0,1 6 0,5014 0,1 10 0,535 0,1 13 0,561 0,1 13 0,563 0,1 15 0,749 0,1 15 0,750

P1

0,1 15 0,751 0,1 15 0,754 0,1 15 0,754

P2

0,1 20 0,758


24

Evoluţia maximelor de absorbţie a soluţiilor determinate

Figura urmatoare prezintă modul de evoluţie a maximelor de absorbţie în cazul determinărilor efectuate anterior

Evoluţia maximelor de absorbţie a soluţiilor determinate

Concluzie: Timpul necesar pentru ca reacţia de derivatizare a ceftazidimei să fie completă este de minim 15 minute, în condiţiile metodei propuse. Un alt context, în care se poate considera un studiu al robusteţei metode este determinat de variaţia concetraţiei de MBTH folosită în procesul de derivatizare astfel s-au considerat 4 soluţii conform schemei de mai jos. SA1: 0,1ml solutie stoc + 1,5 ml SD1 + 0,5 ml SD2. repaus 15 minute + 1 ml SD3 completare la 10 ml cu apă. SA2: 0,1ml solutie stoc + 1,5 ml SD1 + 0,75 ml SD2. repaus 15 minut e+ 1 ml SD3 completare la 10 ml cu apă. SA3: 0,1ml solutie stoc + 1,5 ml SD1 + 1,0 ml SD2. repaus 15 minute + 1 ml SD3 completare la 10 ml cu apă. SA4: 0,1ml solutie stoc + 1,5 ml SD1 + 1,25 ml SD2. repaus 15 minute + 1 ml SD3 completare la 10 ml cu apă.


25

In figura de mai jos se observă că maximul de intensitate nu este influenţat la concentraţii mai mari de 0,0086 M MBTH

Dependenţa maximelor de absorbţie în funcţie de concentraţia de MBTH

Tabelul de mai jos certifica faptul că la valori mai mari de 0,00086M MBTH, maximul de absorbţie nu este puternic influenţat, deci în condiţiile metodei actuale se consideră ca fiind o concentraţia optimă pentru determinare. Valorile pentru maximele de absorbţie la 628 nm determinate pentru soluţiile de referinţă

SA1 SA2 SA3 SA4 abs-1 0.66544 0.8082 0.84437 0.83502 abs-2 0.66598 0.8078 0.84444 0.83776 abs-3 0.66645 0.8074 0.84467 0.83502

Concluzii: 1. Metoda de derivatizare cu 3-metilbenzotiazolin-2-onă hidrazonă (MBTH) prezintă un domeniu de liniaritate extins cuprins între 0,001 şi 0,018 mg/ml 2. Timpul necesar pentru tratarea probei este de 15 minute. 3. Limita de detecţie este de aproximativ 0,0008 mg/ml, iar limita de cuantificare este de 0,002 mg/ml. 4. Concentraţia de MBTH maximă este de 0,00086M pentru domeniul de concentraţii analizat. C. DETERMINAREA CANTITATIVĂ A CEFTAZIDIMEI PRIN DERIVATIZARE CU CLORHIDRAT DE N-(1-NAFTIL)ETILENDIAMINĂ (NEDA) NEDA: N-(1-naftil) etilendiamina (N-(1-naphthyl)ethylenediamine - NEDA) - ceftazidim soluţie standard: 100 g ml-1

- NEDA: 8 x 10-3 mol l-1 - HCl: 11 mol l-1 - NaNO2: 0,145 mol l-1

- Sulfamat de amoniu (NH4+ -OSO2NH2): 8,8 x 10-2 mol l-1


26

N

SH2N

NH

N

S

N+

C00-

N

O

O

H H

O

HOOC CH3CH3

NaNO2HCl

- -

N

SN+

NH

N

S

N+

C00-

N

O

O

H H

O

HOOC CH3CH3

Cl-N

+ NH CH2 CH2 NH2

N

SN

NH

N

S

N+

C00-

N

O

O

H H

O

HOOC CH3CH3

NHNH2CH2CH2N

compus colorat in purpuriu

NEDA

Mecanismul formării complexului cu NEDA

Principiul metodei: Metoda NEDA implică diazotizarea ceftazidimei cu formarea sării de diazoniu, care în momentul cuplării cu N-(1-naftil)etilendiamină (NEDA) formează un azo-colorant de culoare roşu purpuriu, ce prezintă maxim de absorbţie UV-VIS la 510 nm. S-a studiat: - cinetica formării complexului colorat. - stabilitatea complexului a fost studiată timp de 24 h la temperatura camerei. Tehnica de lucru: Instrument: Spectrofotometru CINTRA, dublu fascicol Detecţie:Diode Array Detector, detectie de la 510 nm. Scanare în domeniul 190 - 850 nm, cu frecvenţa de 0,25s. Cinetica formării complexului CFZM - NEDA Pentru a determina timpul de repaus necesar formării complexului roşu-purpuriu CFZM – NEDA s-a măsurat absorbanţa soluţiei de analizat (SA: CCFZM = 0,3 mg/ml) în mod automat, folosind un program special de scanare în timp. Absorbanţa soluţiei de analizat a fost măsurată la intervale de 5 minute, constatându-se că timpul necesar ca derivatizarea CFZM să fie completă este de minimum 30 minute.


27

In figura este reprezentată grafic formarea complexului de CFZM – NEDA în timp.

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0 10 20 30 40 50 60

Abso

rban

ta (u

.a.)

Timp (min)

Cinetica formării complexului CFZM – NEDA, de culoare roşu-purpuriu Înainte de prezentarea validării metodei de dozare, trebuie menţionat faptul că, pe parcursul desfăşurării procesului de validare s-au făcut ajustările necesare privind conţinutul în apă şi în carbonat de sodiu al probelor de ceftazidimă în formă pură sau de produs farmaceutic. În tabel sunt prezentate rezultatele obţinute în urma efectuării analizelor necesare pentru determinarea cantităţii de apă din fiecare probă utilizată pe parcursul acestei validări. Rezultate experimentale obţinute după uscarea probelor

Proba CFZM – substanţă FORTUM CEFTAMIL % pierderi prin uscare 17,30% 15,5% 15,2% VALIDAREA METODEI Studiul liniarităţii şi domeniului de liniaritate Studiile de liniaritate au fost determinate pe 7 soluţii cu un conţinut în ceftazidimă cuprins între 0,1385 şi 0,55407mg/ml, ceea ce reprezintă domeniul 40% - 160%, raportat la concentraţia ţintă pentru determinarea cantitativă (0,35 mg/ml), raportat la substanţa uscată. Prezentam spectrele UV-VIS înregistrate pentru soluţiile de referinţă de concentraţii crescătoare de ceftazidimă.


28

Spectrele de absorbţie ale soluţiilor de CFZM-NEDA de diferite concentraţii

Rezultate experimentale obţinute la determinarea liniarităţii metodei

40% 60% 80% 100% 120% 140% 160% CCFZM (mg/ml) ABS 0.1385 0.20777 0.27703 0.3467 0.41555 0.48481 0.55407 Seria 1 0.14023 0.32212 0.5288 0.72115 0.92788 1.1631 1.39404 Seria 2 0.1401 0.32215 0.52883 0.72121 0.9288 1.16811 1.39415 Seria 3 0.14011 0.32125 0.52878 0.72356 0.92889 1.16625 1.39421 Media 0.140146667 0.32184 0.528803333 0.721973333 0.928523333 1.16582 1.394133333 SD 7.23418E-05 0.000511175 2.51661E-05 0.001374421 0.000558957 0.002532528 8.62168E-05 RSD 0.051618624 0.158828957 0.004759069 0.190370063 0.060198526 0.217231509 0.006184256

Corelograma (dreapta de calibrare) din figura de mai jos evidenţiază o variaţie liniară a absorbanţei funcţie de concentraţia probei. Prin urmare, estimarea absorbanţei se va face cu ajutorul ecuaţiei de regresie liniară: Absorbanta = 3,01628· Concentraţia – 0,30165

y = 3.01628x - 0.30165R² = 0.99814

0

0.5

1

1.5

0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6Abso

rban

ta (u

.a.)

Concentratia CFZM (mg/ml)

Seria 1Seria 2Seria 3Media

Liniaritatea metodei de dozare a CFZM prin derivatizare cu NEDA

Concluzii: Coeficientul de corelaţie R = 0,99814 > 0,99, deci metoda are o liniaritate foarte bună Panta dreptei de regresie: b = 3,01628


29

Domeniul de încredere al pantei dreptei: 2,83768 – 3,19487 Ordonata la origine: a = - 0,30165 Domeniul de încredere pentru a: - 0,303158 - 0,3001487 Studiul specificităţii metodei Pentru verificarea acestui parametru, s-au înregistrat şi comparat spectrele UV-VIS înregistrate pentru următoarele soluţii: Soluţie probă reconstituită, cu conţinut diferit de ceftazidimă, şi posibil, carbonat de sodiu, diferit ca şi structura sau proprietăţi Soluţia placebo Soluţie de referinţă In figura sunt prezentate spectrele UV –VIS obţinute:

Specificitatea metodei de dozare a CFZM prin derivatizare cu NEDA

Spectrul soluţiei de probă reconstituită evidenţiază un maxim de absorbţie spectrală bine definit la 510 nm, spectru cu o puritate ridicată în raport cu spectrul soluţiei de referinţă. Soluţia placebo nu maxime de absorbţie aceeaşi lungime de undă Concluzie: Metoda propusă este selectivă în raport cu excipienţii de condiţionare. Studiul exactităţii Concentraţiile teoretice şi cele regăsite după aplicarea ecuaţiei dreptei de regresie, precum şi regăsirea procentuală şi abaterea procentuală sunt prezentate în tabelul urmator.

Regăsirea procentuală exprimă oblicitatea experimentală maximă la concentraţiile studiate şi se calculează cu formula:

100% a

r

XX

R


30

unde: R% = regăsirea procentuală; Xr = concentraţia regăsită (μg/ml); Xa = concentraţia teoretică (μg/ml) Rezultatele experimentale pentru testul de evaluare a exactităţii FORTUM Cteoretic 0,1655 mg/ml 0,2069 mg/ml 0,2717 mg/ml 0,3764 mg/ml 0,4612 mg/ml Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Seria 1 0.1628 98,37 1,633 0.208 100,48 0,483 0,269 99,15 0,846 0,382 101,53 1,53 0,455 98,62 1,38 Seria 2 0.1631 98,55 1,455 0.206 99,47 0,526 0,269 99,04 0,958 0,381 101,46 1,46 0,458 99,32 0,68 Seria 3 0.1637 98,95 1,050 0.205 98,82 1,178 0,273 100,63 0,627 0,381 101,44 1,44 0,457 99,08 0,92

CEFTAMIL Cteoretic 0,1696 mg/ml 0,2144 mg/ml 0,2892 mg/ml 0,3840 mg/ml 0,5188 mg/ml

Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Cregăsit R% Xd % Seria 1 0,175 103,13 3,13 0,214 99,69 0,30 0,283 98,00 1,99 0,382 99,51 0,48 0,533 102,80 2,80 Seria 2 0,174 102,67 2,67 0,216 100,64 0,64 0,282 97,59 2,41 0,382 99,50 0,50 0,532 102,62 2,62 Seria 3 0,174 102,55 2,55 0,215 100,58 0,58 0,282 97,50 2,50 0,385 100,32 0,32 0,532 102,58 2,58 Concluzii: Valoarea maximă a abaterilor procentuale este 1,633 pentru determinarea CFZM din produsul farmaceutic FORTUM şi 3,133 pentru determinarea CFZM din produsul farmaceutic CEFTAMIL, deci se respectă condiţia impusă ca abaterile procentuale ale regăsirii sa fie mai mici decât 5. În plus, regăsirea procentuală medie este de 99,6606 % pentru FORTUM şi de 100,646 % pentru CEFTAMIL. Deci metoda dezvoltată este exactă. În figura sunt prezentate spectrele de absorbţie pentru probele preparate din produsul farmaceutic FORTUM, respectiv CEFTAMIL.


31

Acurateţea metodei de dozare a CFZM prin derivatizare cu NEDA din produse

farmaceutice FORTUM, respectiv CEFTAMIL Studiul preciziei Pentru verificarea preciziei s-au preparat 3 soluţii probe dintr-o probă omogene cu un conţinut de aproximativ 200 mg Ceftazidimă conform metodologiei prezentate anterior.

S-au calculat valoarea medie a conţinutului în ceftazidimă, abaterea standard (s) şi deviaţia relativă (RSD) pentru substanţa activă. În tabel sunt prezentate rezultatele experimentale obţinute. Precizia metodei de dozare

Proba 1 Proba 2 Proba 3

cantitate_proba 200.2 200.3 199.9

abs-1 0.71619 0.71556 0.7222

abs-2 0.72033 0.71229 0.715524

abs-3 0.72121 0.72115 0.73225

abs-4 0.712298 0.72005 0.72268

abs-5 0.72356 0.726681 0.73

abs_medie 0.7187176 0.7191462 0.7245308

STDEV 0.004468242 0.0055108 0.0066985

RSD 0.621696512 0.766291 0.9245271 Concluzie:

Determinările efectuate relevă, pentru fiecare soluţie o deviaţie standard relativă de maxim 0,95%, ceea ce echivalează cu o precizie foarte bună a metodei .Stabilirea limitei de cuantificare şi de detecţie pentru CFZM Pentru determinarea acestor limite se iau în calcul parametrii pentru analiza statistică a seriilor de date a căror concentraţie este corelată cu variaţia


32

absorbanţelor. Aceşti parametri, obţinuţi în cazul dozării CFZM după derivatizare cu NEDA sunt prezentaţi în tabel: Analiza statistică CFZM – NEDA

Regression Statistics R multiplu 0.994128 coeficient de corelatie 0.988291 coeficient de corelatie ajustat -1.2 Eroare standard 0.047288 Panta 3.01628 Serii 1

Considerând eroarea standard a curbei de calibrare şi implicit a pantei medii a acesteia s-au calculat pentru metoda actuală următoarele limite: Concluzii:

Limita de cuantificare LOQ = 0,0460 mg/ml Limita de detecţie LOD = 0,1620 mg/ml

Stabilitatea complexului CFZM – NEDA Pentru determinarea acestui parametru absorbanţa aceleiaşi soluţii de concentraţie cunoscută în CFZM (0,3467 mg/ml, raportat la substanţa uscată) a fost măsurată la intervale de 60 minute timp de 4 h şi apoi după 24h, din momentul formării complete a complexului. Soluţiile au fost păstrate în mediul ambiant.

Stabilitatea complexului CFZM - NEDA în timp

Concluzie Complexul CFZM – NEDA este stabil maxim 3 h de la formare. De aceea se recomandă efectuarea analizelor de rutină pentru determinarea ceftazidimei din produse farmaceutice sau din probe de materie primă, la scurt timp după prepararea soluţiilor.


33

CAPITOLUL 8 CERCETAREA STABILITATII CEFTAZIDIMEI SI CEFIXIMEI

MATERIE PRIMA PENTRU OBTINEREA DE FORME FARMACEUTICE Stabilitatea celor două cefalosporine materii prime, păstrate în condiţii

normale, pentru înglobarea în forme farmaceutice s-a urmărit timp de un an determinând aspectul, pH-ul şi conţinutul. Determinarea cantitativă efectuată de-alungul celor 12 luni s-a efectuat cu ajutorul celor 4 metode elaborate de noi:

spectrofotometric cu: - acid p-cloranilic (p-AC) - MBTH - NEDA

cromatografic: - HPLC

STABILITATEA CEFTAZIDIMEI MATERIE PRIMA Stabilitatea pulberii de ceftazidimă

Ceftazidima , materie primă introdusă în flacoane incolore a fost urmărită din punct de vedere fizic (aspect, culoare) şi al pH-ului, timp de un an.

Din datele obţinute rezultă că materia primă constituită din ceftazidimă corespunde din punct de vedere al aspectului şi al pH-ului cu cele înscrise în documentele companiei producătoare.

Variaţia pH-lui ceftazidimei în timpul unui an de conservare

EVALUAREA CANTITATIVA A STABILITATII CEFTAZIDIMEI

Ceftazidima materie primă a fost urmărită din punct de vedere cantitativ timp de 3 ani. Determinările au fost efectuate cu ajutorul celor trei metode spectrometrice şi metodei HPLC elaborate şi descrise în capitolul 7.


34

Graficul celor patru determinări cantitative

Concluzie: Conţinutul în ceftazidimă scade uşor de-a lungul celor 12 luni de depozitare în condiţii normale. Cele patru metode arată valori apropiate, variind între 98,88 şi 98,55%. Determinările demonstrează acurateţea şi exactitatea metodelor elaborate pentru determinarea cantitativă. Evoluţia cantitativă a ceftazidimei de-a lungul celor trei ani

Anul Acid CA MBTH NEDA HPLC 1 98,88 98,87 98,85 98,85 2 96,33 96,35 96,77 96,69 3 95,51 95,35 95, 45 95,55

Graficul conţinutului în ceftazidimă la sfărşitul fiecărui an

Concluzii: 1. Cele patru metode de evaluare cantitativă a ceftazidimei materie primă sunt în concordanţă şi reliefează faptul că substanţa îşi păstrează conţinutul admis de-a lungul celor trei ani de determinări. 2. Limita de 90% este cea minimă luată în considerare pentru a considera o substanţă medicamentoasă utilizabilă.


35

CERCETAREA STABILITĂŢII CEFTAZIDIMEI ÎN CONDIŢII

NORMALE ŞI DE STRES Luând în considerare o cercetare asupra ceftazidimei efectuată de Servais

H., am cercetat stabilitatea ceftazidimei materie primă păstrată în condiţii normale de temperatură şi supusă unor condiţii de stres (mediu acid, alcalin, oxidant şi reducător).

URMĂRIREA STABILITĂŢII CEFTAZIDIMEI ÎN CONDIŢII DE TEMPERATURI CUPRINSE ÎNTRE 21 ŞI 37 OC

Graficul degradării ceftazidimei incubată la diverse temperaturi

URMĂRIREA STABILITĂŢII CEFTAZIDIMEI ÎN CONDIŢII STRES

Am urmărit procesul de degradare sau de stabilitate al ceftazidimei în

condiţii stres de mediu acid, alcalin, oxidant şi reducător.

Graficul degradării în mediu acid a ceftazidimei


36

Graficul degradării în mediu alcalin a ceftazidimei

Graficul degradării în mediu oxidant a ceftazidim

STABILITATEA CEFIXIMEI MATERIE PRIMA

Variaţia pH-ului cefiximei în timpul unui an de conservare


37

EVALUAREA CANTITATIVĂ A STABILITĂŢII CEFIXIMEI Ca şi în cazul ceftazidimei, cefixima materie primă a fost urmărită din

punct de vedere cantitativ acelaşi număr de ani. Determinările au fost efectuate cu ajutorul celor trei metode spectrometrice şi metodei HPLC.

Graficul celor patru determinări cantitative

Evoluţia cantitativă a cefiximei de-a lungul celor trei ani

Anul Acid p-CA MBTH NEDA HPLC 1 102,1 102,1 102,1 102,1 2 98,88 98,83 98,81 98,85 3 96,11 96,07 96, 08 95,89

Graficul conţinutului în ceftazidimă la sfărşitul fiecărui an

Concluzii: Cele patru metode de evaluare cantitativă a cefiximei materie primă sunt în concordanţă şi reliefează faptul că substanţa îşi păstrează conţinutul în limitele admise de-a lungul celor trei ani de determinări.


38

CERCETAREA STABILITĂŢII CEFIXIMEI ÎN CONDIŢII NORMALE ŞI

DE STRES

Cefixima materie primă păstrată în condiţii normale de temperatură a fost supusă unor teste de stabilitate în condiţii de temperaturi moderate şi de stres (mediu acid, alcalin şi oxidant).

Graficul degradării cefiximei incubată la diverse temperatura

URMĂRIREA STABILITĂŢII CEFIXIMEI ÎN CONDIŢII STRES

Am urmărit procesul de degradare sau de stabilitate al cefiximei în condiţii stres amintite: mediu acid, alcalin şi oxidant.

Graficul degradării cefiximei în mediu acid


39

Graficul degradării cefiximei în mediu alcalin

Degradarea oxidativă a cefiximei

CAPITOLUL 9

STUDIUL STABILITAŢII CEFTAZIDIMEI SI CEFIXIMEI IN FORME FARMACEUTICE DOZATE

MODALITĂŢI DE STUDIERE A STABILITĂŢII SUBSTANŢELOR ŞI FORMELOR FARMACEUTICE 1. TESTAREA IN TIMP REAL

Testarea în timp real reprezintă evaluarea stabilităţii caracteristicilor fizice, chimice, biologice si microbiologice ale unui produs medicamentos şi/sau ale unei substante medicamentoase pe întreaga perioadă de valabilitate si pe cea de retestare. 2. TESTAREA ÎN CONDIŢII ACCELERATE

Studiile efectuate în condiţii accelerate sunt acele studii în cadrul cărora se creşte viteza degradării chimice sau a modificărilor fizice ale unei SA sau ale unui produs medicamentos folosind condiţii de depozitare şi de păstrare extreme; aceste studii fac parte din programul definitiv şi oficial de depozitare.


40

3. TESTAREA ÎN CONDITII DE STRES (DEGRADARE FORŢATĂ) Studiile în condiţii de stres se efectueaza pentru a elucida caracteristicile

intrinseci de stabilitate. Aceste studii fac parte din strategia de dezvoltare şi se efectuează de obicei în condiţii mult mai severe decât cele utilizate în testarea in conditii accelerate.

FORMELE FARMACEUTICE OBŢINUTE CU CEFTAZIDIMĂ ŞI CEFIXIMĂ

Ceftazidima şi cefixima, materii prime obţinute din India au fost incluse în câteva forme farmaceutice dozate, care să fie testate cantitativ timp de un an. S-au obţinut următoarele forme care au fost analizate în intervalul de timp amintit. 1. Ceftazidimă, pulbere pentru solutie injectabilă 0,25 g, 0,5 g, 1 g, 2 g 2. Ceftazidimă pulbere pentru administrare intravenoasă 500 mg ceftazidimă 3. Cefiximă - capsule 200 mg 1. CEFTAZIDIMĂ, PULBERE PENTRU SOLUTIE INJECTABILA Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 0,25 g ceftazidimă

Rezultatele obtinute sunt prezentate în tabelele şi în figurile urmatoare. Conţinutul în ceftazidimă în primul an de analiză al fiolelor cu 0,25 g

Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect Conţinut % g/fiolă

pH

0 galben 102,10 0,250 4,54 3 galben 100,5 0,250 4,58 6 galben 99,66 0,247 4,65 9 galben 98,00 0,246 4,66

12 galben 98,20 0,240 4,63 Conţinutul în ceftazidimă în al doilea an de analiză al fiolelor cu 0,25 g


pH

12 galben 98,20 0,240 4,64 15 galben 97,20 0,238 4,65 18 galben 96,50 0,237 4,68 21 galben 95.10 0,236 4,69 24 galben 92,10 0,232 4,70

Conţinutul în ceftazidimă în al treilea an de analiză al fiolelor cu 0,25 g Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect

Conţinut % g/fiolă pH

24 galben 92,10 0,232 4,70 27 galben 91,50 0,230 4,58 30 galben 90,55 0,227 4,55 33 galben 89, 10 0,225 4,66 36 galben 88,20 0,220 4,63


41

Variaţia conţinutului în ceftazidimă de-alungul celor trei ani Anul

1 2 3 102,10 98,20 92,10 100,50 97,20 91,50 99,66 96,50 90,55 98,00 95.10 89, 10 98,20 92,10 88,20

Graficul variaţiei conţinutului în ceftazidimă

Variaţia conţinutului în ceftazidimă/fiolă în cei trei ani de determinări

Variaţia pH-ului ceftazidimei în cei trei ani de determinări


42

Concluzii 1. In cei trei ani de determinări conţinutul în cefalosporină scade pâna la 88,88% 2. pH-ul soluţiilor creşte, acesta luând valori între 4,54 şi 4,73 Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 0,50 g ceftazidimă

Rezultatele obtinute sunt prezentate în tabelele şi în figura urmatoare: Conţinutul în ceftazidimă în primul an de analiză al fiolelor cu 0,50 g


pH


12 galben 98,20 0,40 4,64 Conţinutul în ceftazidimă în al doilea an de analiză al fiolelor cu 0,50 g


pH

12 galben 98,20 0,40 4,64 15 galben 97,20 0,39 4,65 18 galben 96,50 0,36 4,68 21 galben 95.10 0,32 4,69 24 galben 92,10 0,30 4,70 Conţinutul în ceftazidimă în al treilea an de analiză al fiolelor cu 0,50 g


pH

24 galben 92,10 0,30 4,70 27 galben 91,50 0,29 4,71 30 galben 90,55 0,28 4,75 33 galben 89,10 0,27 4,78 36 galben 88,20 0,25 4,79 Conţinutul % de ceftazidimă în cei trei ani de analică

Anul 1 2 3

102,10 98,20 92,10 100,5 97,20 91,50 99,66 96,50 90,55 98,00 95.10 89,10 98,20 92,10 88,20

Conţinutul de ceftazidimă pe fiola de 0,50 g Anul

1 2 3 0,50 0,40 0,30 0,47 0,39 0,29 0,46 0,36 0,28 0,43 0,32 0,27 0,40 0,30 0,25


43

Variaţia conţinutului de ceftazidimă în cei trei ani de analiză

Rezultatele determinarilor pH-ului ceftazidimei sunt redate in tabelul şi figura de mai jos: pH-ul fiolelor cu ceftazidim în cei trei ani de analiză

Anul 1 2 3

4,54 4,64 4,70 4,58 4,65 4,71 4,65 4,68 4,75 4,66 4,69 4,78 4,64 4,70 4,79

Variaţia pHului ceftazidimei din fiolele cu 0,50 g

Concluzii: 1. In cei trei ani de determinări conţinutul în cefalosporină scade pâna la 88,88% 2. pH-ul soluţiilor creşte, acesta luând valori între 4,54 şi 4,79

Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 1,0 g ceftazidimă Rezultatele obtinute sunt prezentate în tabelele şi în figurile de mai jos.

Conţinutul în ceftazidimă în primul an de analiză al fiolelor cu 1 g Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect



12 galben 97,60 0,98 4,67


44

Conţinutul în ceftazidimă în al doilea an de analiză al fiolelor cu 1g Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect


12 galben 97,60 0,98 4,67 16 galben 97,58 0,97 4,68 19 galben 97,55 0,97 4,68 21 galben 97,53 0,98 4,69 24 galben 97,50 0,97 4,70 Conţinutul în ceftazidimă în al treilea an de analiză al fiolelor cu 1 g


pH

24 galben 97,50 0,97 4,70 27 galben 97,45 0,95 4,72 30 galben 97,42 0,93 4,75 33 galben 97,39 0,90 4,76 36 galben 97,30 0,88 4,79


1 2 3 1 0,98 0,94 1 0,97 0,93

0,99 0,96 0,92 0,99 0,95 0,9 0,98 0,94 0,88

Variaţia conţinutului cefiximei pe parcursul celor trei ani

Variaţia ceftazidimei în cei trei ani de analiză


45

Variaţia pH-ului în cei trei ani de analiză Anul

1 2 3 4,54 4,66 4,69 4,58 4,67 4,71 4,65 4,68 4,75 4,66 4,69 4,78

Variaţia pH-ului ceftazidimei din fiolele cu 1,0 g

Concluzii: 1. In cei trei ani de determinări conţinutul în cefalosporină scade de la 102,10 pâna la 97,30% 2. pH-ul soluţiilor creşte, acesta luând valori între 4,54 şi 4,73 Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 2, g ceftazidimă Conţinutul în ceftazidimă în primul an de analiză al fiolelor cu 2 g


pH

0 Galben 102,66 2,00 4,54 3 Galben 100,5 2,00 4,58 6 Galben 99,66 1,98 4,65 9 Galben 98,00 1,97 4,66 12 Galben 97,60 1,96 4,63 Conţinutul în ceftazidimă în al doilea an de analiză al fiolelor cu 2 g


pH



46

Conţinutul în ceftazidimă în al treilea an de analiză al fiolelor cu 2 g Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect




1 2 3 2,00 1,96 1,92 2,00 1,95 1,90 1,98 1,94 1,89 1,97 1,94 1,85 1,96 1,92 1,82

Variaţia ceftazidimei în cei trei ani de analiză


47

Variaţia pH-ului în cei trei ani de analiză

Anul 1 2 3

4,54 4,66 4,7 4,58 4,67 4,71 4,63 4,68 4,72 4,66 4,69 4,75

Variaţia pH-ului ceftazidimei din fiolele cu 1,0

Concluzii: 1. In cei trei ani de determinări conţinutul în cefalosporină scade de la 102,10 pâna la 97,27% 2. pH-ul soluţiilor creşte, acesta luând valori între 4,54 şi 4,75 2. CEFTAZIDIMĂ PULBERE PENTRU ADMINISTRARE INTRAVENOASĂ Analiza stabilităţii ceftazidimei în fiolele cu 0,200 g ceftazidimă

Rezultatele obtinute sunt prezentate in cele ce urmeaza: Conţinutul în ceftazidimă în primul an de analiză al fiolelor cu 200 mg


pH


Conţinutul în ceftazidimă în al doilea an de analiză al fiolelor cu 200 mg


48

Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect



Conţinutul în ceftazidimă în al treilea an de analiză al fiolelor cu 200 mg Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect




1 2 3 0,200 0,190 0,182 0,199 0,188 0,180 0,196 0,187 0,177 0,192 0,185 0,175 0,190 0,182 0,172


49

Variaţia ceftazidimei în cei trei ani de analiza

Concluzii: 1. In cei trei ani de determinări conţinutul în cefalosporină scade de la 102,10 pâna la 97,33% 2. pH-ul soluţiilor creşte, acesta luând valori între 4,54 şi 4, 3. CEFIXIMĂ, 200 mg - CAPSULE Analiza stabilităţii cefiximei în capsulele cu 0,200 g ceftazidimă

Rezultatele obtinute sunt prezentate în tabelele şi în figurile urmatoare. Conţinutul în cefiximă în primul an de analiză al fiolelor cu 200 mg


pH


Conţinutul în cefiximă în al doilea an de analiză al fiolelor cu 200 mg


pH



50

Conţinutul în cefiximă în al treilea an de analiză al fiolelor cu 200 mg Conţinut în ceftazidimă Timp, luni Aspect



Conţinutul de cefiximăp e fiola de 0,200 g Anul

1 2 3 0,200 0,190 0,192 0,196 0,198 0,190 0,195 0,197 0,185 0,192 0,195 0,182 0,190 0,192 0,180

Variaţia cefiximei în cei trei ani de analiză


51

Variaţia pH-ului în cei trei ani de analiză Anul

1 2 3 4,54 4,66 4,70 4,58 4,67 4,71 4,65 4,68 4,75 4,66 4,69 4,79

Variaţia pH-ului cefiximei din fiolele cu 200 mg Concluzii: 1. In cei trei ani de determinări conţinutul în cefalosporină scade de la 102,10 pâna la 97,29% 2. pH-ul soluţiilor creşte, acesta luând valori între 4,54 şi 4,7

CONCLUZII GENERALE

Din întreaga lucrare se pot trage următoarele concluzii: Lucrarea cuprinde două părţi bine distincte: O parte care se referă la

problemele generale şi speciale legate de cunoaşterea din literatura de specialitate a celor două cefalosporine, a fost inclusă în “Stadiul cunoaşterii’. Această parte cuprinde 3 capitole (1-3).

Partea de cercetare este inclusă în “Contribuţii proprii” şi este inserată de-a lungul a 6 capitole.

Iata cateva dintre contributiile proprii pe care le-am adus in aceasta lucrare:

1. Am prezentat ceftazidima şi cefixima din punct de vedere structural, modalităţile de identificare, problemele complexe ale posibilelor impurităţi.

2. Am scos în evidenţă metodele de depistare a acestor impurităţi şi am insistat asupra analizelor lichid cromatografce.


52

3. Am propus sisteme cromatografice pe strat subţire pentru identificarea ceftazidimei şi cefiximei. Am arătat valorile Rf pe baza cărora se pot identifica.

4. Am identificat spectrometric în UV cele două cefalosporine prin maximele de absorbţie de la 256 şi 287 nm.

5. Am propus mai multe sisteme de solvenţi pentru identificarea cromatografică şi am indicat valorile Rf determinante pentru ceftazidimă şi cefiximă

6. In cadrul a două capitole (5 şi 6) am elaborat metodologia de validare a unor metode de analiza a caftazidimei pentahidrat, cefiximei şi a substanţelor înrudirte.

7. Am contribuit la elaborarea a trei metode spectrometrice de determinare cantitativă a ceftazidimei şi cefiximei.

8. Folosind metoda Job am determinat raportul analit reactant. 9. Am dezvoltat o a doua metodă spectrometrică de determinare cantitativă a

ceftazidimei prin complexare (derivatizare) cu 3-metilbenzotiazolin-2-on hidrazona (MBTH).

10. Am determinat ceftazidima, printr-o metodă spectrometrică de derivatizare cu N-(1-naftil)etilendiamină (NEDA).

11. Am validat cele trei metode spectrometrice prin calcularea tuturor parametrilor (linearitate, specificitate, exactitate, precizie, etc).

12. Pentru cefiximă, am elaborat condiţiile şi procedeele de determinare cantitativă prin derivatizare cu acid p-cloranilic, MBTH şi NEDA.

13. Toate metode spectrometrice de determinare cantitativă a cefiximei au fost validate determinând în final limitele de cuantificare şi detecţie.

14. Pentru cefiximă, am elaborat condiţiile şi procedeele de determinare cantitativă prin derivatizare cu acid p-cloranilic, MBTH şi NEDA.

15. Am urmărit stabilitatea a două produse, ceftazidimă şi cefiximă, materie primă livrată de o firmă indiană.

16. Stabilitatea celor două cefalosporine materii prime, păstrate în condiţii normale, pentru înglobarea în forme farmaceutice s-a urmărit timp de un an determinând aspectul, pH-ul şi conţinutul.

17. Ceftazidima, materie primă introdusă a fost urmărită din punct de vedere fizic (aspect, culoare) şi al pH-ului, timp de trei ani. Din date obţinute rezultă ca materia primă constituită din ceftazidima corespunde din punct de vedere al aspectului şi al pH-ului cu cele înscrise în documentele companiei producătoare.

18. Determinarea cantitativă efectuată de-a lungul celor 12 luni s-a efectuat cu ajutorul celor 4 metode elaborate de noi: spectrofotometric cu: - acid p-cloranilic (p-AC), - MBTH, - NEDA, cromatografic: -HPLC

19. Am cercetat stabilitatea ceftazidimei materie primă păstrată în condiţii normale de temperatură şi supusă unor comdiţii de stres (mediu acid, alcalin, oxidant şi reducător).


53

20. Cea de a doua cefalosporină, cefixima a fost cercetată în mod asemanător constatând că materia primă corespunde din punct de vedere al aspectului şi al pH-ului cu cele înscrise în documentele companiei producătoare.

21. Determinarea cantitativă efectuată de-alungul celor 12 luni s-a efectuat cu ajutorul celor 4 metode elaborate de noi; spectrofotometric cu: - acid p-cloranilic (p-AC), - MBTH, - NEDA, cromatografic: -HPLC

22. S-au formulat: Ceftazidimă, pulbere pentru solutie injectabilă (0,25 g, 0,5 g, 1 g, 2 g), Ceftazidimă pulbere pentru administrare intravenoasă (500 mg ceftazidimă) şi Cefiximă – capsule (200 mg).

23. Toate formele farmceutice propuse au fost urmărite timp de trei ani din punct de vedere al aspectului, conţinutului în cefalosporină şi al variaţei pH-lui.

24. Am constatat modificări din punct de vedere al aspectului, al conţinutului în ceftazidimă şi cefiximă şi al pH-ului.

25. Concluzia care se trage în urma determinărilor efectuate este că cele două cefalosporine considerate materii prime întrunesc toate condiţiile pentru a fi utilizate la obţinerea unor forme farmaceutice la nivelul unui mic laborator farmaceutic.

26. In ceea ce privesc formulările noastre, va trebui îmbunătăţită compoziţia prin adăugarea de substanţe auxiliare, care să asigure o şi mai bună stabilitate în timp.


54

BIBLIOGRAFIA CONSULTATA

1. Abdel Gaber A.A., Ghandour M.A., El-Said H.S., Polarographic studies of

some metal (II) complexes with cephalosporins selected from the first generation, Analytical Letters, vol. 36, no. 6, 1245-1260, 2003

2. Adams R.H. Veterinary pharmacology and therapeutics, 8th Edition, Blackwell Publishing Professional, 2001

3. Alarfaj A., Abd El-Razeq S. A., Flow-injection chemiluminescent determination of cefprozil using tris (2,2′-bipyridyl) ruthenium (II)-permanganate system, J Pharm Biomed Anal, vol. 41, no. 4, 1423–1427, 2006

4. Ali M.M., Polarographic determination of cephradine in aqueous and biological media, Bioelectrochemistry and Bioenergetics, vol. 33, no. 2, 201–204, 1994

5. Baggaley K.H., Brown, A.G., Schoefield, C.J., "Chemistry and Biosynthesis of clavulanic acid and other clavams", Nat. Prod. Rep., 14, 309-333, 1997

6. Bakker-Wudenberg I.A, van den Berg J C, Michel M.F., Therapeutic activities of cefazolin, cefotaxime, and ceftazidime against experimentally induced Klebsiella pneumoniae pneumonia in rats, Antimicrob Agents Chemother., 22(6), 1042-1050, 1982

7. Balant L. Dayer P., Auckenthaler R., Clinical Pharmacokinetics of the third generation cephalosporins, Clin. Pharmacokinet. 10 (2),101-43, 1985

8. Baranowska D., Markowski P., Baranowski J., “Simultaneous determination of 11 drugs belonging to four different groups in human urine samples by reversed-phase high-performance liquid chromatography method,” Analytica Chimica Acta, vol. 570, no. 1, 46-58, 2006

9. Barbara A. Jantausch M.D., Peripheral Brain Cephalosporins, Pediatrics in Review. 2003, 24,128-136. 2003

10. Darwish A., “Kinetic spectrophotometric methods for determination of trimetazidine dihydrochloride,” Analytica Chimica Acta, vol. 551, no. 1-2, 222-231, 2005

11. Delgado J.N., Gisyold O., ., Wilson and Gisvold's Textbook of Organic Medicinal and Pharmaceutical Chemistry, Remers W.A, Lippincott-Raven, Philadelphia, Pa, USA, 10th edition, 1998

12. Diaconu E., Nechifor M., Antibiotice beta-lactamice, Ed. Centrala Industrială de Medicamente şi Cosmetice, Bucuresti, 1988

13. Dobrescu D., Farmacoterapia practica, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 1989 14. El Walily F.M., Abdel-Kader Gazy A., Belal F., Khamis E.F., Selective

spectrofluorimetric determination of phenolic β-lactam antibiotics through the formation of their coumarin derivatives, J Pharm Biomed Anal, vol. 20, no. 4, 643-653, 1999


55

15. Hardman G., Limbird, L.E., Oilman A.G., Goodman & Gilman's the Pharmacological Basic of Therapeutics, McGraw-Hill, New York, NY, USA, 10th edition, 2001

16. Kliebe C., Nies B.A., .Meyer J.F, Tolxdorff-Neutzling R.M., Wiedemann B., Evolution of plasmid-coded resistance to broad-spectrum cephalosporins, Antimicrob Agents Chemother., 8 (2),302-7, 1985

17. Li Y., Lu J., “Chemiluminescence flow-injection analysis of β-lactam antibiotics using the luminol-permanganate reaction,” Luminescence, vol. 21, no. 4, 251-255, 2006

18. Li Y.-M., Zhu Y., Vanderghinste D., Van Schepdael A., Roets E., Hoogmartens J., Micellar electrokinetic capillary chromatography for the separation of cefalexin and its related substances, Electrophoresis, vol. 20, no. 1, 127-131, 1999

19. Mahmoud A. O., Osama H. Abdelmageed, Tamer Z. A., Kinetic Spectrophotometric Determination of Certain Cephalosporins in Pharmaceutical Formulations, International Journal of Analytical Chemistry, 135-147, 2009

20. Masoom Raza Siddiqui, Abu Tariq, Manu Chaudhary, K. Dinesh Reddy, Prithvi Singh Negi, Jitendra Yadav, Nitya Srivastava, Sanjay Mohan Shrivastava, Rajkumar Singh Development and Validation of High Performance Liquid Chromatographic Method for the Simultaneous Determination of Ceftazidime and Sulbactam in Spiked Plasma and Combined Dosage form-Zydotam, American Journal of Applied Sciences 6 (10), 1781-1787, 2009

21. Oliveira R. V., De Pietro A.C., Cass Q. B., Quantification of cephalexin as residue levels in bovine milk by high-performance liquid chromatography with on-line sample cleanup, Talanta, vol. 71, no. 3,1233-1238, 2007

22. Pajchel Genowefa, Tyski Stefan, Adaptation of capillary electrophoresis to the determination of selected cephalosporins for injection, Journal of Chromatography A, Volume 895, Issues 1-2, 27-31, 2000

23. Rahman N., Ahmad Y., Azmi S.N.H, “Kinetic spectrophotometric method for the determination of norfloxacin in pharmaceutical formulations,” European Journal of Pharmaceutics and Biopharmaceutics, vol. 57, no. 2, 359–367, 2004.

24. Reddy V.S., Reddy S.J., “Estimation of cephalosporin antibiotics by differential pulse polarography,” Talanta, vol. 44, no. 4, 627–631, 1997

25. Remers A., Delgado J.N., Eds., Wilson and Gisvold's Textbook of Organic Medicinal and Pharmaceutical Chemistry, W. A. Remers and J. N. Delgado, Eds., Lippincott-Raven, Philadelphia, Pa, USA, 10th edition, 1998

26. Reyes F, Martinez M.J., Soliveri J., Determination of cephalosporin-C amidohydrolase activity with fluorescamine., J. Pharm. Pharmacol., 41, 2, 136-7, 1989


56

27. Rice L.B., Eckstein E.C., DeVente J., Shlaes D.M., Ceftazidime-resistant Klebsiella pneumoniae isolates recovered at the Cleveland Department of Veterans Affairs Medical Center. Clin Infect Dis., 23 (1):118-24, 1996

28. Sale H.F., Askal M.F., Radwan M.F., Omar M.A., Use of charge-transfer complexation in the G. A. spectrophotometric analysis of certain cephalosporins, Talanta, vol. 54, no. 6, 1205–1215, 2001

29. Saleh G.A., Askal H.F., Darwish I.A., . El-Shorbagi A.N., “Spectroscopic analytical study for the charge-transfer complexation of certain cephalosporins with chloranilic acid,” Analytical Sciences, vol. 19, no. 2, 281–287, 2003 Tawara S., Hatano K., Wakai Y., Matsumoto S., Watanabe Y., Matsumoto F., Kuwahara S., In vivo antibacterial activity of FK041, a new orally active cephalosporin ,Journal of antibiotics, vol. 52, no7, 660-665, 1999

30. Terrence W. Doyle T.W., Douglas J.L., Belleau B., Conway T.T., Ferrari C.F., Horning D.E., Lim G., Luh Bing-Yu, Martel A., Menard M., Morris L.R., Misiek M., Nuclear analogs of β-lactam antibiotics. XIII. Structure activity relationships in the isocephalosporin series, Can. J. Chem. 58(23): 2508–2523, 1980

31. The European Pharmacopeia, 5th Edition, Council of Europe, 2005 32. The United States Pharmacopoeia XXV and NF XX, American

Pharmaceutical Association, Washington, DC, USA, 2002 33. The United States Pharmacopoeia XXV and NF XX, American

Pharmaceutical Association, Washington, DC, USA, 2002The Unites States Pharmacopeia XXX and NF XXV, American Pharmaceutical Association, Washington DC, 2007

34. Thonpoon, B. Liawruangrath, S. Liawruangrath, R. A. Wheatley, and A. Townshend, Flow injection chemiluminescence determination of cephalosporins in pharmaceutical preparations using tris (2,2′-bipyridyl) ruthenium (II)-potassium permanganate system, Analytica Chimica Acta, vol. 553, no. 1-2, 123-133, 2005

35. Toothaker D., Wright D.S., Pachla L.A., Recent analytical methods for cephalosporins in biological fluids. Antimicrob Agents Chemother. 31(8), 1157-1163, 1987

36. Toothaker R.D., Wright D.S., Pachla L.A., Recent analytical methods for cephalosporins in biological fluids, Antimicrob. Agents Chemother., 31(8), 1157-1163, 1987

37. Yeh H.-H,. Yang Y.-H,. Chou Y.-W,. Ko J.-Y,. Chou C.-A, Chen S.-H., “Determination of ceftazidime in plasma and cerebrospinal fluid by micellar electrokinetic chromatography with direct sample injection,” Electrophoresis, vol. 26, no. 4-5, 927–934, 2005

38. Zajac Marianna, Jelińska Anna, Sobczak Agnieszka, Musiał W., Stability of ceftazidime pentahydrate in medicinal preparations Biotum and Ceftim, Acta Pol. Pharm. In Drug Research,62 (1):11-5, 2005


57

LUCRARI PUBLICATE

1. Doina Lazăr, M.I.Lazăr, B.Palade, E.Diaconu, Andreia Corciovă, Aprecierea calităţii unor cefalosporine utilizate pentru obţinerea de forme farmaceutice, Ziua medicamentului, Iaşi, 2004, 29-30 aprilie

2. Doina Lazǎr, M.I.Lazǎr, B.Palade, E. Diaconu, Evaluation of the Quality

of some Cephalosporines used in Obtaining Pharmaceutical Forms, In News in Antiinfective Therapy, Editat de Mihai Nechifor, Ed. Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca, 2005, 185-189, ISBN 973-686-780-3

3. Doina Lazăr, B. Palade, Andreia Corciovă, Adriana Tamba, M. I. Lazăr,

Determinarea spectrofotometrică a ceftazidimei şi cefeximei, materii prime pentru obţinerea de forme farmaceutice, Ziua medicamentului, Iaşi, 2008, mai 12-15

4. B. Palade, Doina Lazăr, Andreia Corciovă, Adriana Tamba, M. I. Lazăr,

Determinarea spectrofotometrică a ceftazidimei şi cefiximei, materii prime pentru obţinerea de forme farmaceutice, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi, 2009, vol. II3, nr. 2, Suplimnt nr.4, 307-311

5. B. Palade, Doina Lazăr, E. Diaconu, Andreia Corciovă, M. I. Lazăr,

Aprecierea calitǎţii unor cefalosporine utilizate pentru obţinerea de forme farmaceutice, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi, 2009, vol. II3, nr. 2, Suplimnt nr.4, 312-316

6. B. Palade, B. Cioroiu, Doina Lazăr, Andreia Corciovă, M. I. Lazăr,

Evaluarea spectrofotometrică şi HPLC a stabilităţii ceftazidimei, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi, 2010, vol. II4, nr.1, 266-271

7. B. Palade, B. Cioroiu, Doina Lazăr, Andreia Corciovă, Ileana Cojocaru,

M. I. Lazăr, Cercetarea stabilităţii cefiximei, materie primă pentru obţinerea de forme farmaceutice, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi, 2010, vol. II4, nr.2, 596-599

Studii privind stabilitatea unor cefalosporine, materii prime pentru ...

Documents

Transcript of Studii privind stabilitatea unor cefalosporine, materii prime pentru ...