STUDII DE FUNDAMENTARE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI SIGHET-MARMAȚIEI/ MARAMUREȘ- STUDIU ISTORIC

CUPRINS:

CAP. I Context zonal1.1. Maramureș- scurt istoric; evoluție a organizării teritorial-administrative pag. 1/I1.2. Economia în Maramureș pag. 7/I1.3. Societate pag. 10/I

1.3.1. Comunități etnice pag. 11/I1.3.2. Comunități religioase pag. 15/I

1.4. Municipiul Sighetu-Marmației și localitățile componente- reprezentări cartografice pag. 17/I

CAP. II. Orașul Sighetu Marmației- istoric; evoluție socială, culturală și demografică2.1. Istoric al orașului Sighetu-Marmației pag. 1/II2.2. Evoluție economică a localității Sighetu-Marmației pag. 5/II2.3. Evoluție social- culturală în Sighetu Marmației pag. 10/II

2.3.1. Repere de viață socială pag. 10/II2.3.2. Evoluție culturală pag. 19/II2.3.3. Evoluția învățământului în Sighetu Marmației pag. 22/II2.3.4. Comunități religioase în Sighetu Marmației pag. 24/II2.3.5. Grupuri etnice în Sighetu Marmației pag. 32/II

2.4. Evoluție demografică și date statistice pag. 39/II2.5. Monumente istorice pe teritoriul orașului Sighetu-Marmației pag. 41/II2.6. Situri arheologice pe teritoriul orașului Sighetu-Marmației pag. 41/II

CAP. III. Orașul Sighetu Marmației- evoluție urbanistică3.1. Evoluție planimetrică pag. 1/III3.2. Analiza tramei stradale pag. 15/III

3.2.1. Străzi formate până la sf. sec. XVII pag. 15/III3.2.2. Străzi formate până la jumătatea sec. XVIII pag. 21/III3.2.3. Străzi formate până la sfârșitul sec. XIX- începutul sec. XX pag. 22/III3.2.4. perioada până la naționalizare (1948) pag. 27/III3.2.5. perioada comunistă și postcomunistă pag. 29/III

3.3. Concluzii pag. 34/III

CAP. IV. Municipiul Sighetu Marmației- arhitectură locală4.0. Generalități pag. 1/IV

CAP. IV.1. ZONA 1 DE ANALIZĂ4.1.1. str. Gheorghe Șincai- tronson Ștefan cel Mare- Corneliu Coposu pag. 1/IV.14.1.2. Strada Ion Creangă pag. 5/IV.14.1.3. str. Gheorghe Șincai- tronson Corneliu Coposu- Izei pag. 5/IV.14.1.4. str. Gheorghe Doja pag. 9/IV.14.1.5. str. Ștefan cel Mare pag. 12/IV.14.1.6. str. Eroilor- tronson între str. Ștefan cel Mare și Ghe. Doja pag. 14/IV.14.1.7. str. Avram Iancu- tronson între str. Ghe. Doja și I. M. de Apșa pag. 15/IV.14.1.8. str. 22 Decembrie 1989- tronson I.M de Apșa- Iuliu Maniu pag. 18/IV.14.1.9. str. Iuliu Maniu- tronson între nucleul istoric și int. cu str. Mihai Viteazul pag. 20/IV.14.1.10. str. Mihai Viteazul pag. 21/IV.14.1.12. str. Tudor Vladimirescu pag. 28/IV.14.1.13. str. Dragoș Vodă- tronson Traian- Mihai Viteazul pag. 29/IV.14.1.14. str. Mihail Eminescu- tronson zona 1 pag. 29/IV.14.1.15. str. Izei- tronson zona 1 pag. 32/IV.1

4.1.16. str. Simion Bărnuțiu- tronson zona 1 pag. 32/IV.14.1.17. CONCLUZII asupra zonei 1 de analiză pag. 32/IV.1

CAP. IV.2. ZONA 2 DE ANALIZĂ4.2.1. str. George Coșbuc pag. 1/IV.24.2.2. str. Dragoș Vodă- tronson Mihai Viteazul- Alexandru Ivasiuc pag. 3/IV.24.2.3. str. Alexandru Ivasiuc pag. 6/IV.24.2.4. str. Vasile Alecsandri- tronson Mihai Viteazul- Alexandru Ivasiuc pag. 13/IV.24.2.5. str. Plevnei- tronson Mihai Viteazul- Alexandru Ivasiuc pag. 14/IV.24.2.6. str. Iuliu Maniu- tronson Mihai Viteazul- Gară pag. 14/IV.24.2.7. str. Pintea Viteazul- tronson zona 2 pag. 21/IV.24.2.8. str. Mihail Kogălniceanu- tronson 22 Decembrie 1989- Pintea Viteazul pag. 24/IV.24.2.9. str. Pintea Viteazul- tronson Mihail Kogălniceanu- Avram Iancu pag. 26/IV.24.2.10. str. Avram Iancu- tronson Pintea Viteazul- Eroilor pag. 27/IV.24.2.11. str. Eroilor- tronson Ștefan cel Mare- Ghe. Lazăr pag. 27/IV.24.2.12. str. Gheorghe Lazăr pag. 27/IV.24.2.13. str. Szilágyi István pag. 29/IV.24.2.14. str. Lucian Blaga pag. 32/IV.24.2.15. CONCLUZII asupra zonei 2 de analiză pag. 36/IV.2

CAP. IV.3. ZONA 3 DE ANALIZĂ4.3.1. str. Balc Vodă pag. 1/IV.34.3.2. str. Arieșului pag. 1/IV.34.3.3. str. A. D. Xenopol pag. 2/IV.34.3.4. str. Simion Bărnuțiu- tronson str. Lucian Blaga- râul Iza pag. 4/IV.34.3.5. str. Izei- tronson Lucian Blaga- râul Iza pag. 6/IV.34.3.6. str. Ion Ghica și str. Traian Bilțiu Dăncuș pag. 6/IV.34.3.7. str. Mihai Eminescu- tronson Ghe. Lazăr- Grădina Morii pag. 6/IV.34.3.8. str. Eroilor- tronson Ghe. Lazăr- Grădina Morii pag. 9/IV.34.3.9. str. Avram Iancu- tronson Spital pag. 9/IV.34.3.10. str. Nicolae Grigorescu pag. 10/IV.34.3.11. str. Nicolae Titulescu pag. 10/IV.34.3.12. str. Mihail Kogălniceanu- tronson Pintea Viteazul- Nicolae Grigorescu pag. 12/IV.34.3.13. str. Horea pag. 12/IV.34.3.14. str. Cloșca- tronson în zona 3 de studiu pag. 12/IV.34.3.15. str. Gării pag. 12/IV.34.3.16. str. Rodnei pag. 13/IV.34.3.17. str. Plevnei- tronson în zona 3 de analiză pag. 14/IV.34.3.18. str. Vasile Alecsandri- tronson în zona 3 de analiză pag. 14/IV.34.3.19. str. Tisei- tronson în zona 3 de analiză pag. 14/IV.34.3.20. str. General Mociulschi pag. 14/IV.34.3.21. str. Popa Lupu pag. 15/IV.34.3.22. str. Dragoș Vodă- cartierul Cămara pag. 15/IV.34.3.23. străzile Dimitrie Bolintineanu, Căprioarei, Nicolae Bălcescu pag. 20/IV.34.3.24. strada Bobâlna pag. 20/IV.34.3.25. CONCLUZII asupra zonei 3 de analiză pag. 25/IV.3

CAP. IV.4. ZONA 4 DE ANALIZĂ4.4.1. străzile Progresului, Pietrosului, Mioriței, Muncitorilor, Morii, Teplița pag. 1/IV.44.4.2. strada Crișan pag. 1/IV.4

4.4.3. strada Primăverii pag. 2/IV.44.4.4. strada Cloșca- tronson situat în zona 4 de analiză pag. 2/IV.44.4.5. strada Tisei- tronson situat în zona 4 de analiză pag. 2/IV.44.4.6. strada Mihai Tompa pag. 3/IV.4

1

4.4.7. străzile Florilor, Pandurilor, prelungirea Popa Lupu pag. 3/IV.44.4.8. strada Unirii pag. 3/IV.44.4.9. strada Bogdan Vodă- ieșirea spre Lazu Baciului pag. 4/IV.44.4.10. străzile Locu Târgului, Corbului,

C-tin Dobrogeanu-Gherea, dr. Vasile Ilea, Titu Maiorescu pag. 5/IV.44.4.11. străzile Zimbrului și George Barițiu pag. 5/IV.44.4.12. strada Avram Iancu- ieșirea spre Iapa pag. 6/IV.44.4.13. strada Câmpu Negru pag. 6/IV.44.4.14. CONCLUZII asupra zonei 4 de analiză pag. 7/IV.4

CAP. V. MONUMENTE, ANSAMBLURI ȘI SITURI ISTORICE ÎN SIGHETU MARMAȚIEI

CAP. VI. INTERVENȚII ÎN ȚESUTUL ISTORIC6.1. inserții în sit construit pag. 1/VI6.2. intervenții la fațade pag. 8/VI

CAP. VII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI7.1. CONCLUZII pag. 1/VII

7.1.1. Concluzii referitoare la arhitectura oașului pag. 2/VII7.1.2. Concluzii referitoare la sistemul de protecție actual pag. 5/VII

7.2. RECOMANDĂRI pag. 5/VII7.2.1 Recomandări referitoare la zone protejate pag. 5/VII7.2.2 Recomandări referitoare la reglementări urbanistice pag. 7/VII

7.2.2.1. Reglementări diferențiate pag. 7/VII7.2.2.2. Reglementări generale pag. 8/VII

CAP. VIII. LOCALITĂȚILE COMPONENTE IAPA ȘI VALEA HOTARULUI8.1. Amplasament pag. 1/VIII8.2. Scurt istoric pag. 1/VIII8.3. Ocupații și economie locală pag. 3/VIII8.4. Date statistice pag. 4/VIII8.5. Evoluție urbanistică pag. 6/VIII

8.6. Tramă stradală pag. 11/VIII8.7. Arhitectură tradițională pag. 14/VIII

8.7.1 LOCUINȚA pag. 14/VIII8.7.1.1. Iapa pag. 14/VIII8.7.1.2. Valea Hotarului pag. 22/VIII

8.7.2. ALTE TIPURI DE CONSTRUCȚII TRADIȚIONALE pag. 23/VIII8.7.2.1. anexe gospodărești pag. 23/VIII8.7.2.2. împrejmuiri și porți pag. 24/VIII8.7.2.3. altele pag. 26/VIII

8.7.3. Analiză pag. 26/VIII8.8. Alte construcții istorice pag. 27/VIII

8.8.1. Arhitectură civilă pag. 27/VIII8.8.2. Arhitectură religioasă pag. 29/VIII

8.9. Arhitectura locală în perioada comunistă pag. 32/VIII8.10. Arhitectura locală în perioada postcomunistă pag. 34/VIII8.11. Concluzii și recomandări pag. 36/VIII

CAP. IX. LOCALITATEA COMPONENTĂ ȘUGĂU9.1. Amplasament pag. 1/IX9.2. Istoric pag. 1/IX9.3. Date statistice pag. 6/IX

9.4. Analiza fondului construit pag. 6/IX9.4.1. Arhitectură tradițională pag. 6/IX

9.4.1.1. Gospodării cu inventar complet pag. 6/IX9.4.1.2. Locuințe pag. 10/IX9.4.1.3. Șuri pag. 11/IX9.4.1.4. Împrejmuiri pag. 12/IX9.4.1.5. Porți pag. 13/IX9.4.1.6. Fânare pag. 14/IX9.4.1.7. Alte construcții din lemn pag. 15/IX

9.4.2. Perioada comunistă pag. 16/IX9.4.3. Perioada postcomunistă pag. 17/IX

9.4.3.1. construcții de cult pag. 17/IX9.4.3.2. Locuințe pag. 18/IX9.4.3.3. Alte programe de arhitectură pag. 19/IX9.4.3.4. Împrejmuiri pag. 19/IX9.4.3.5. Intervenții asupra unor clădiri existente pag. 20/IX

9.5. Concluzii și recomandări pag. 22/IX

CAP. X. LOCALITATEA COMPONENTĂ LAZU BACIULUI10.1. Scurt istoric pag. 1/X10.2. Date statistice pag. 5/X10.3. Arhitectură pag. 6/X10.4. Concluzii și recomandări pag. 7/X

CAP. XI. LOCALITATEA COMPONENTĂ VALEA CUFUNDOASĂ11.1. Scurt istoric pag. 1/XI11.2. Date statistice pag. 5/XI11.3. Arhitectură pag. 5/XI11.4. Concluzii și recomandări pag. 6/XI

CAP. XII SURSE DOCUMENTARE12.1. Bibliografie pag. 1/XII12.2. surse online pag. 1/XII12.3. hărți pag. 1/XII12.4. fotografii istorice pag. 2/XII12.5. alte fotografii pag. 2/XII

CAP. XIII REZUMAT

2

STUDII DE FUNDAMENTARE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUISIGHET-MARMAȚIEI/ MARAMUREȘ- STUDIU ISTORIC

CAP. VII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

7.1. CONCLUZII

În urma analizării istoricului orașului, a evoluției sale urbanistice și a fondului construit, concluzionăm următoarele:

Se poate numi "zonă istorică a orașului" o zonă mai vastă decât ceea ce este astăzi Ansamblul urban protejat Centrul Istoric al orașului Sighetu Marmației (cod LMI MM-II-a-A-04666)- și anume, zonadin interiorul perimetrului conturat deja în sec. XVIII: între actualele străzi Alexandru Ivasiuc (la nord), Ghe. Lazăr- Szilágyi István- Lucian Blaga (la sud), intersecția str. Popa Lupu cu str. 1 Decembrie 1989 (laest) și Pintea Viteazul (la vest). Atât conturul descris de aceste străzi, cât și străzile din interiorul conturului au rămas aceleași din sec. XVIII până în prezent, ceea ce justifică tratarea acestei suprafețe ca un întreg.

Fondul construit din acest perimetru atestă această evoluție: dezvoltat unitar pe etape istorice, cu caracteristici comune fiecărei etape.

În cadrul acestui contur s-au format două zone cu profil clar: străzile de la nord de nucleu au format cartiere ale locuitorilor avuți, iar cele de la sud- cartiere mai sărace. Este o descriere simplificată a situației, care suportă diverse nuanțe- de ex., zona centrală a străzilor din sud (în jurul străzilor Izei și S. Bărnuțiu) s-a dezvoltat mai bine decât extremitățile, datorită relației directe cu piața centrală.

În ceea ce privește străzile, mai observăm următoarele:- str. Mihai Viteazul deține un fond construit foarte bine păstrat și este foarte omogenă din punct

de vedere urbanistic: exceptând părculețul din zona pieței agroalimentare, fronturile sale sunt continue. Deține un număr mare de clădiri valoroase și elemente de detaliu originale, bine păstrate;

- str. Alexandru Ivasiuc are un caracter omogen pe toată lungimea ei, exceptând câteva case noi pe frontul său nordic, la intersecția cu str. Dragoș Vodă;

- străzi foarte bine păstrate sunt și Dragoș Vodă (între str. Mihai Viteazul și str. Alexandru Ivasiuc),George Coșbuc (tronson până la blocuri) și Pintea Viteazul (între str. N. Titulescu și str. M. Kogălniceanu);

- str. M. Kogălniceanu a păstrat bine fondul istoric pe frontul nordic (cel protejat); pe cel sudic nu se mai găsesc case din fondul istoric, ci doar case din perioada comunistă (majoritatea) și postcomunistă (puține); toate, însă, au volume și fațade corecte, care nu agresează situl istoric. Ambianța istorică este, cutoate acestea, compromisă, frontul protejat fiind perceput ca un exponat muzeal;

- str. Iuliu Maniu are un caracter unitar pe toată lungimea ei, până la gară; în zona rămasă în afara protecției au apărut câteva vile de dată recentă- impersonale, dar nu agresive. Au rămas în afara protecției case care- chiar dacă nu sunt deosebit de valoroase luate fiecare în parte- sunt importante în ansamblul străzii, respectând aceiași indici urbanistici care dau valoare străzii. De altfel, și în interiorul conturului protejat se află case comparabile cu cele rămase în afara protecției. Este importantă și aici valoarea de patrimoniu urbanistic a unor case, dincolo de valoarea individuală, arhitecturală;

- strada Ghe. Doja- Ghe. Șincai este ocupată cu un patrimoniu bogat în zona centrală și cu case mai modeste spre extremități;

- strada Ștefan cel Mare, de asemenea, este mobilată cu clădiri mai importante în zona ei centrală și mai puțin importante la extremități;

-strada formată din tronsoanele Ghe. Lazăr+ Szilágyi István+ Lucian Blaga are un fond construit mai puțin valoros decât al celorlalte două din sud (Ghe. Doja+Ghe. Șincai și Ștefan cel Mare), dată fiind ocuparea sa în a doua jumătate a sec. XVIII- începutul sec. XIX.

Totuși, clădirile de aici- chiar dacă mai modeste decât cele din aceeași perioadă, aflate pe străzile din nord- sunt importante în ansamblu pentru că documentează această etapă din evoluția orașului. Deși cele mai multe din aceste clădiri nu au valoare în sine, ele au valoare în context urban, participând la formarea

1/VII

patrimoniului urbanistic. Tronsonul străzii Lucian Blaga cuprins între str. A. D. Xenopol și str. Balc Vodă are încă imaginea vechiului cartier comercial, ocupat cu case mici și puțin semnificative fiecare în parte, dar formând un întreg de bună calitate vizuală.

Tronsoanele Ghe. Lazăr și Szilágyi István până la str. Izei au fost deja distruse de apariția unor case din perioada comunistă și postcomunistă- case foarte mari (din ambele perioade), cu forme bizare și culori stridente (din perioada postcomunistă), în totală contradicție cu situl istoric. Aici, acest tip de construcții este deja atât de răspândit, încât zona nu mai poate fi, practic, recuperată într-un orizont de timp previzibil. Aspectul general al acestor tronsoane este acela de muzeu al unor bizare arhitecturi experimentale- prost concepute, prost construite, colorate strident- totul în spirit individualist, împotriva vecinătăților și a orașului.

În zona centrală a străzii Szilágyi István, în jurul str. Izei și S. Bărnuțiu, se găsesc case mai valoroase, comparabile cu cele de pe străzile Ștefan cel Mare, Ghe. Șincai și Ghe Doja.

- străzile din est- Tudor Vladimirescu, Popa Lupu- au fost destructurate de intervenții din perioada comunistă- aici au fost inserate blocuri de locuințe și funcțiuni productive. Deși coexistă fond construit istoric cu clădirile noi, străzile nu mai au o imagine coerentă și nici perspective valoroase.

- străzile din sud, perpendiculare pe str. Lucian Blaga- Balc Vodă, Arieșului, A. D. Xenopol, formate la începutul sec. XX- exprimă clar relația periferiilor cu centrul: calitatea fondului construit creștedinspre est spre centru. Dacă str. Balc Vodă are clădiri mici, de calitate slabă, pe str. Arieșului întâlnim câteva case ceva mai semnificative, deși tot modeste- iar pe str. A. D. Xenopol întâlnim și case valoroase.

7.1.1. Concluzii referitoare la arhitectura oașului

În ceea ce privește arhitectura zonei istorice a Sighetului: remarcăm prezența unui bogat patrimoniu aparținând mai multor curente Art Nouveau- de la clădiri publice importante (Școala 2, Școalade Muzică, Liceul Ucrainean), până la un număr foarte mare de reședințe private mai mult sau mai puțin importante. Acest atât de vast patrimoniu Art Nouveau al Sighetului este uniform răspândit în zona istorică, dar este total necunoscut publicului. Credem că ar putea fi pus mult mai bine în valoare și chiar folosit ca marcă a orașului.

În perioada interbelică nu au apărut multe construcții importante- poate pentru că orașul era deja atât de coerent. Cele care au apărut sunt exemple de arhitectură de foarte bună calitate, indiferent de mărimea lor, așa cum am arătat în capitolele referitoare la arhitectură.

Reluăm aici trei observații pe care le-am făcut și în capitolele anterioare: - în sec. XIX- prima jumătate a sec. XX, construirea unei case noi se făcea cu respectarea cotelor la coamă și la cornișă a caselor învecinate. Diferențierea de scară socială și stare materială între proprietari se făcea prin decorarea fațadei, nu prin înălțimea casei;- dispunerea unei construcții în aliniament, la o intersecție de străzi, se făcea prin teșirea colțului casei, pentru a permite racordarea străzilor;- dispunerea unei construcții mai înalte decât vecinătățile se făcea doar la intersecții și doar cu retragerea corpului mai înalt și preluarea cotelor vecinătăților prin corpuri mai joase.

Sunt trei constatări valabile în toată zona istorică- ele reflectă funcționarea reală a unui sistem urban, bazat pe respectul față de vecini și față de oraș. Fie că au apărut în urma unui regulament scris, fie că a fost vorba despre bun simț, aceste reguli au făcut ca orașul istoric să se dezvolte coerent.

În perioada comunistă au început a se construi case cu etaj și cu plan dezvoltat; acestea s-au construit retras de la aliniament- gest corect din punct de vedere al clădirii înalte cu strada, dar greșit în

contextul vecinătăților dispuse în aliniament. Au fost primele străpungeri de fronturi în țesutul istoric.În prezent, nici una dintre aceste reguli nu mai funcționează, așa cum am arătat în capitolul

precedent.

Pentru a se putea analiza starea actuală a zonei istorice și modul cum funcționează actualul sistem de protecție, s-au identificat în teren construcțiile valoroase, care au fost grupate- prin generalizare- în două tipuri de valori: construcții cu valoare arhitecturală și construcții cu valoare ambientală. Din prima

2/VII

categorie fac parte clădiri publice sau reședințe importante, cu fațade bine marcate sau cu arhitectură deosebită; din a doua categorie fac parte reședințe obișnuite, cu fațade mai mult sau mai puțin ornamentate, a căror prezență participă la ambianța istorică a străzii. Desigur, limita între cele două categorii nu este una fermă, o casă putând avea valori din ambele categorii. Toate se vor nota pe planșa devalori, intervențiile asupra lor fiind interzise fără avizul DJPCN.

Nu am mai menționat și valoarea istorică, ea fiind subînțeleasă în cazul monumentelor istorice, iarîn cazul altor imobile nefiind cunoscută în absența unor cercetări specializate.

Lista rezumată a acestor case, după cum reiese din capitolele IV.1- IV.4, este:str. Gheorghe Șincai

- valoare arhitecturală- nr. 1, 2, 3-5, 6, 12, 17, 22, 50- valoare ambientală- nr. 8, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 33-35, 34, 43, 44, 45, 49, 56, 59, 62

str. Gheorghe Doja- valoare arhitecturală- nr. 35, 46, 67, 77, 73- valoare ambientală- nr. 27, 28, 61, 30, 31, 36, 38, 42, 48, 50, 65, 71, 75, 79

str. Ștefan cel Mare- valoare arhitecturală- nr. 83, 114, - valoare ambientală- nr. 14, 16, 25, 27, 28, 29, 30, 32, 36, 39, 45, 54, 80, 116-118-120, 113-115-117, 130,132, 136, 148, 146

str. Avram Iancu- valoare arhitecturală- nr. 4, 6, 8, 12, 13, 15, 20, 22- valoare ambientală- nr. 7, 9, 11

str. 22 Decembrie 1989- tronson I.M. de Apșa- Iuliu Maniu- valoare arhitecturală- nr. 20-22, 24, 46, 38- valoare ambientală- nr. 16, 30, 34, 36, 42

str. Iuliu Maniu- tronson 22 Decembrie 1989- Mihai Viteazul- valoare arhitecturală- nr. 1, 27-29, 32- valoare ambientală- nr. 3, 5, 7, 9, 11, 12, 18, 19, 21, 22, 23-25, 26, 28, 30

str. Iuliu Maniu- tronson Mihai Viteazul- Gară- valoare arhitecturală- nr. 31, 34, 38, 42, 46, 60, 65, 67, 83- valoare ambientală- nr. 48, 50, 53, 58, 59- 61, 62, 63, 68, 69, 70, 71, 73, 77-79, 81

str. Mihai Viteazul- valoare arhitecturală- nr. 8, 14, 20, 30, 34, 36, 41, 71, 75- valoare ambientală- nr. 1, 5, 7, 9, 13, 17, 18, 32, 38, 40, 45, 53, 55, 63, 65

str. Basarabiei- valoare arhitecturală- nr. 8, 10- valoare ambientală- nr. 12, 13

str. Tudor Vladimirescu- valoare arhitecturală- nr. 1, 2- valoare ambientală- nr. 11, 30

str. Dragoș Vodă - valoare arhitecturală- nr. 1-3, 7, 22, 38, 41, Ansamblul Cămara (depozit, gară, școală, restaurant Hera), Biserica romano-catolică Sf. Ioan Nepomuk- valoare ambientală- nr. 9, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 21, 24, 25, 39, 40, 49-51-53, 54, 170

str. Mihai Eminescu- valoare arhitecturală- nr. 1, 4, 8-10, 12, 21-23-25, 24, 31, 36, 70, 97- valoare ambientală- nr. 16, 17, 20, 61, 65

str. Izei- valoare arhitecturală și ambientală- nr. 1

str. Simion Bărnuțiu- valoare arhitecturală- nr. 18- valoare ambientală- nr. 12, 20, 38, 40

str. George Coșbuc- valoare arhitecturală- nr. 19, 40

3/VII

- valoare ambientală- nr. 13, 14, 15,16, 18, 23, 28 - detalii valoroase- porți la nr. 15, 21, 38

str. Alexandru Ivasiuc- valoare arhitecturală- nr. 2, 5, 20, 25, 27, 31, 33, 47, 54, 61-63, 76- valoare ambientală- nr. 1, 4, 7, 11, 17, 19, 21, 24, 28, 35, 46, 48, 50, 51, 53-55, 58, 60, 64 65, 70- 72, 74

str. Vasile Alecsandri- valoare arhitecturală- Casa Armatei, rămășițele Teatrului de Vară, nr. 1, nr. 8- valoare ambientală- nr. 3-5, 6, 7, 10

str. Pintea Viteazul - valoare arhitecturală- nr. 11-13, 31, 38, 42- valoare ambientală- nr. 7, 16, 18, 24-26, 33, 41, 43, 44

str. Mihail Kogălniceanu- tronson 22 Decembrie 1989- Pintea Viteazul- valoare arhitecturală- nr. 24- valoare ambientală- nr. 6, 8, 10, 12, 18, 20

str. Ghe. Lazăr- valoare ambientală- nr. 3, 24, 14

str. Szilágyi István - valoare arhitecturală- nr. 1-3, 38, 55- valoare ambientală- nr. 15-17, 36, 40, 41, 42, 43, 45, 48, 59

str. Lucian Blaga - valoare arhitecturală- nr. 47- valoare ambientală- nr. 4, 10, 11, 34, 36, 43, 44, 45, 48, 54, 63, 76, 78, 73-75-77-79

str. Balc Vodă- valoare ambientală- nr. 1, 17, 19, 20, 34-36, 55

str. A. D. Xenopol- valoare arhitecturală- nr. 24- valoare ambientală- nr. 4, 12, 21, 26, 38

str. N. Titulescu- valoare arhitecturală- nr. 1 (Policlinica Veche), - valoare ambientală- nr. 5-7-9-11, 19-21-23-25

str. Gării- valoare arhitecturală și ambientală- nr. 2, 33-35, Autogara nouă

str. Rodnei- valoare arhitecturală și ambientală- nr. 40-42, 44-46

str. Vasile Alecsandri- valoare arhitecturală și ambientală- cele trei blocuri-tip interbelice

str. Tisei- valoare ambientală- nr. 9, 11, 19, 21

str. Bobâlna- valoare ambientală- Parcelarea Oancea nr. 2-30

str. Unirii- valoare arhitecturală și ambientală- sediul administrativ s.c. PLIMOB s.a.

str. Bogdan Vodă- ieșirea spre Lazu Baciului- valoare arhitecturală- biserica Ortodoxă "Târg"- casa revoluționarului pașoptist Ioan Buteanu

7.1.2. Concluzii referitoare la sistemul de protecție actual

În prezent, beneficiază de protecție doar nucleul istoric și fronturi disparate din zona de nord: parțial str. Al. Ivasiuc, parțial str. Iuliu Maniu și parțial str. M. Kogălniceanu. În afară de acestea, mai sunt conturate zonele de protecție a diverselor obiective istorice, situate și ele disparat pe teritoriul orașului. Astfel, zonele protejate nu formează trasee coerente, capabile de a genera turism urban prin protejarea ambianței istorice. Practic, nucleul istoric și cele câteva zone protejate formează "insule" în teritoriul orașului, fiind supuse astfel pericolului "muzeificării" și a dezvoltării incoerente, nefiind integrate sistemului urban. Se protejează doar construcții/ grupuri de construcții, nu o structură urbană.

4/VII

Rezultatul este vizibil în agresiunea arhitecturii postcomuniste asupra orașului. Este necesar ca zonele istorice să se protejeze în ansamblu, știut fiind faptul că un monument/ ansamblu istoric își pierde din valoare dacă își pierde cadrul ambiental.

În acest sens, cităm din Recomandarea UNESCO privind Peisajul Urban Istoric, adoptată în 2011 de Conferința Generală UNESCO de la Paris: "Peisajul urban istoric este zona urbană înțeleasă ca rezultat al diferitelor straturi istorice cu valori și caracteristici culturale și naturale, extinsă dincolo de noțiunea de “centru istoric” sau “ansamblu” spre a include contextul urban mai larg și așezarea geografică [...] Conservarea patrimoniului urbanistic ar trebui integrată în politicile generale de planificare și execuție și acelea legate de contextul urban mai larg. Politicile ar trebui să ofere mecanisme pentru conservare balansată și sustenabilitate de scurtă și lungă durată. Eforturi deosebite să fie depuse pentru integrarea armonioasă între țesutul urban istoric și intervenții contemporane".

Având în vedere toate acestea, înaintăm următoarele7.2. RECOMANDĂRI7.2.1 Recomandări referitoare la zone protejate

Se recomandă schimbarea opticii asupra protecției patrimoniului, în consens cu tendințele internaționale actuale și în acord cu Recomandarea UNESCO privind Peisajul Urban Istoric: de la protejarea unor obiecte izolate cu valoare istorică, la protejarea întregului sistem urban cu valoare istorică.

În acest sens și în baza celor arătate referitor la fiecare stradă în parte, recomandăm legarea între ele a actualelor ZCP din zona istorică, prin acele străzi care au păstrat caracteristici valoroase din punct devedere arhitectural și/ sau al urbanismului istoric- astfel încât să se obțină trasee coerente și continue. În acest scop, am identificat acele străzi/ tronsoane de străzi care încă mențin caracteristicile inițiale esențiale- fronturi, regim de înălțime- și suficient patrimoniu construit valoros ca să merite menținerea acestor străzi ca martori ai evoluției orașului.

În schița de mai jos am conturat perimetrul acestei zone urbane protejate propuse- Zona Istorică a orașului Sighetu Marmației. Schița nu cuprinde și zonele de protecție pentru fiecare obiectiv în parte.

5/VII

Propunem, așadar:- extinderea ZCP Iuliu Maniu până la intersecția cu str. Gării (gara fiind deja monument istoric);- extinderea ZCP Alexandru Ivasiuc până la intersecția cu str. Dragoș Vodă;- introducerea în regim de protecție a str. Mihai Viteazul (pe aceasta se află deja un monument- Liceul "Dragoș Vodă");- introducerea în regim de protecție a străzii Pintea Viteazul- tronson între str. M. Kogălniceanu- str. N. Titulescu- după cum am arătat, este un tronson cu reală valoare ambientală, foarte bine păstrat;- introducerea în regim de protecție a străzii Avram Iancu- tronson între str. M. Kogălniceanu și Spital. Cea mai mare parte a tronsonului este deja protejată, aici aflându-se două mari clădiri- monument: sediul UBB și Fabrica de Perii; - introducerea în regim de protecție a str. 22 Decembrie 1989. Aici se află în prezent limita ZCP Centrul istoric; propunem includerea în ZCP și a clădirilor care formează frontul;- introducerea în regim de protecție a str. Dragoș Vodă- tronson între str. Mihai Viteazul și Al. Ivasiuc (aicise află deja Casa Solomon Wiesel și Casa Elie Wiesel) și frontul vestic al tronsonului Mihai Viteazul- 1 Decembrie 1918 (aici se află Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului");- introducerea în regim de protecție a străzilor Ghe Doja+Ghe. Șincai și Ștefan cel Mare. Aici se află deja clădiri monument- Curtea Kahan, Școala 2 și Grădinița- și Monumentul Holocaustului;- introducerea în regim de protecție a străzii Szilágyi István- tronson între str. Izei și str. S. Bărnuțiu (aici se află cimitirul evreiesc).

După cum se vede, am propus legarea zonelor protejate deja existente cu trasee formate din acele străzi identificate cu valoare urbanistică/ arhitecturală/ istorică (v. cap. III, IV, IV1, IV2, IV3, IV4).

Am renunțat la a include în perimetrul protejat acele străzi care au fost devalorizate prin inserarea masivă de arhitectură nouă, de proastă calitate (ex. str. Ghe. Lazăr și str. Szilágyi István- tronson M. Eminescu- Izei) sau destructurate în perioada comunistă (de. ex. str. Tudor Vladimirescu, Popa Lupu); deasemenea, am renunțat la a proteja str. Lucian Blaga- tronsonul din estul str. S. Bărnuțiu-, dat fiind faptul că păstrează doar o arhitectură modestă, deși cu valoare urbanistică. Pentru str. Lucian Blaga se vor adopta reglementări specifice care să protejeze această valoare urbanistică, evitându-se excesele de tipul celor întâlnite pe tronsonul vestic al str. Szilágyi István.

Am menținut în interiorul conturului propus pentru ZCP doar acele străzi cu arhitectură remarcabilă și bine conservate urbanistic.

Se vor nota clădirile valoroase identificate pe fiecare stradă în parte- inclusiv acelea din exteriorul zonei protejate propuse-, interzicându-se orice intervenție asupra lor fără avizul DJCPN.

În afară de extinderea protecției de la piața centrală la zona istorică a orașului, am mai propus clasarea ca Zonă Construită Protejată a Parcelării Oancea de pe str. Bobâlna și clasarea ca monument istoric a Bisericii Sf. Ioan Nepomuk din Cămara. Zonele de protecție propuse pentru acestea au fost descrise în cap. IV3.

7.2.2 Recomandări referitoare la reglementări urbanisticeNe vom referi aici strict la reglementările ce rezultă ca necesare din analiza fondului construit istoric. Reglementările urbanistice vor fi atât diferențiate pe străzi, cât și generale, valabile pentru toată zona istorică.7.2.2.1. Reglementări diferențiate

- pentru str. Iuliu Maniu- tronson Mihai Viteazul- Gară se vor impune reglementări care să prezerve aspectul străzii, referitoare la: regim de înălțime, retrageri din aliniament, P.O.T. și C.U.T., împrejmuiri- prin preluarea indicilor aferenți de la clădirile valoroase existente;

- pentru străzile: 22 Decembrie 1989, Avram Iancu, M. Kogălniceanu, Pintea Viteazul, Mihai Viteazul, Al. Ivasiuc, V. Alecsandri, Basarabiei, Dragoș Vodă, Iuliu Maniu- tronson 22 Decembrie

6/VII

1989- Mihai Viteazul, George Coșbuc se va impune construirea de corpuri P (maxim P+m dacă înălțimea la cornișă permite) în aliniament, cu posibilitatea construirii de corpuri mai înalte- maxim P+1- în partea din spate a corpului aliniat la stradă. Clădirile noi- corpurile dispuse în aliniament- se vor construi doar cu învelitoare cu coama paralelă cu strada, preluând obligatoriu înălțimea la cornișă și înălțimea la coamă de la clădirile învecinate. Se va interzice construirea prin retragere din aliniament, în afară de cazul că noua construcție se va așeza între două case deja retrase. În acest caz, se va alinia la casele retrase existente și va avea înălțimea maximă de P+1. Așezarea unei construcții noi între o casă retrasă și una în aliniament se va face în aliniament, cu tratarea fără calcan a fațadei spre casa retrasă. Se va permite construirea de clădiri cu corpuri max. P+2 la intersecțiile de străzi, cu preluarea obligatorie prin corpuri joase a înălțimilor cornișelor învecinate;

- pentru str. Plevnei- deși aici nu s-a identificat nici o clădire valoroasă, prezența străzii în interiorul zonei istorice obligă la reglementarea unui regim de înălțime mic- max. P+1;

- pentru străzile din sud: Ghe. Doja, Ghe. Șincai, Ștefan cel Mare, Szilágyi István- tronson Izei- S. Bărnuțiu și legăturile între ele pe direcția nord-sud (str. M. Eminescu- tronson I.M. de Apșa- Ghe. Lazăr, str. Eroilor- tronson I.M. de Apșa- Ștefan cel Mare, str. Gutinului, Al. Vlahuță, A. Mureșianu, Izei, S. Bărnuțiu, Corneliu Coposu- front estic) se va impune, de asemenea, construirea

de corpuri P (maxim P+m dacă înălțimea la cornișă permite) în aliniament, cu posibilitatea construirii de corpuri mai înalte- maxim P+1- în partea din spate a corpului aliniat la stradă. Clădirile noi- corpurile dispuse în aliniament- se vor construi doar cu învelitoare cu coama paralelă cu strada, preluând obligatoriu înălțimea la cornișă și înălțimea la coamă de la clădirile învecinate. Se va interzice construireaprin retragere din aliniament, în afară de cazul că noua construcție se va așeza între două case deja retrase.În acest caz, se va alinia la casele retrase existente și va avea înălțimea maximă de P+1. Așezarea unei construcții noi între o casă retrasă și una în aliniament se va face în aliniament, cu tratarea fără calcan a fațadei spre casa retrasă. Se va permite construirea de clădiri cu corpuri P+1 la intersecțiile de străzi, cu preluarea obligatorie prin corpuri pe parter a înălțimilor cornișelor învecinate. Aceste străzi fiind mai înguste decât cele din nord, aici nu se va permite construirea în regim de înălțime mai mare de P+1 nici laintersecțiile de străzi;

- aceleași reglementări se vor impune și pentru str. Lucian Blaga- tronson A.D. Xenopol- Balc Vodă și pe străzile A. D. Xenopol și Arieșului. Deși sunt în afara zonei protejate propuse, ele documentează o etapă importantă din istoria localității.

Pe tronsonul S. Bărnuțiu- A.D. Xenopol se vor pune condiții referitoare regimul de înălțime (max. P+1) și alinierea la construcțiile învecinate, fiind un tronson ocupat, în principal, cu clădiri din perioada comunistă;

- pe str. Mihai Eminescu- tronson Ghe. Lazăr- Grădina Morii se va căuta prezervarea aspectului actual de alee de promenadă, fiind obligatorie menținerea și întreținerea perdelei vegetale. Se va permite construirea de max. P+1. Se va prelua retragerea din aliniament a caselor existente din perioada interbelică sau mai vechi. Se va impune executarea de împrejmuiri transparente, cu soclu de max. 40 cm și înălțime totală de max. 1,5 m.

- în nucleul istoric- P-ța Libertății, str. Bogdan Vodă, str. I. M. de Apșa, str. Traian, str. 1 Decembrie 1918- se va interzice orice intervenție asupra clădirilor istorice existente, cu excepția reabilitării. Orice plombă se va face în aliniament, cu preluarea cornișelor și coamelor învecinate și cu o arhitectură cât mai discretă, care să respecte raportul plin- gol și ritmul golurilor fațadelor istorice;

- în ceea ce privește Parcelarea Oancea de pe str. Bobâlna, este obligatoriu a se menține corpul la stradă în forma sa originală, permițându-se construirea de extinderi în spatele acestuia, spre curte. Se va permite construirea de extinderi max. P+M. Se va interzice modificarea formei învelitorii pe corpul inițial, fiind permisă doar racordarea acesteia cu învelitoarea corpului adăugat. Pe frontul opus Parcelării Oancea, de asemenea, este obligatoriu a se menține corpul parter spre stradă, permițându-se construirea de extinderi max. P+M în spate. Orice construcție nouă se va alinia construcțiilor existente prin corp parter la stradă și corp max. P+M în spate.

7.2.2.2. Reglementări generale

Se va interzice placarea cu polistiren a oricăror fațade istorice vizibile din stradă, care păstrează

7/VII

chiar și numai urme de decorațiuni originale. Faptul că decorațiunile nu s-au păstrat întregi nu va fi un argument pentru a se permite placarea cu polistiren a fațadelor. Proprietarii vor alege soluții de termoizolare la interior, care să nu distrugă fațadele;

Se va interzice afectarea oricărei urme de decorațiuni existente pe fațadele mai vechi de anul 1950,orcât de lipsită de valoare. Chiar dacă multe nu au fost niciodată foarte valoroase, iar altele s-au distrus în timp, existența lor dă unicitate caselor și valoare urbanistică și arhitecturală străzilor. Dispariția ornamentelor sau a resturilor de ornamente- oricât de lipsite de valoare- ar face ca acele case să devină impersonale și străzile respective să piardă din ambianța istorică.

Se va interzice înlocuirea tâmplăriilor decorative. Acestea vor fi reabilitate; proprietarii vor putea monta geamuri termoizolante la interior;

Se va interzice desfacerea porților decorative. Acestea vor fi reabilitate;Se vor interzice culorile stridente. Se vor permite doar culori discrete;

Se va interzice utilizarea finisajelor străine mediului istoric, atât la case, cât și la împrejmuiri- de ex. materiale plastice (PVC, policarbonat, învelitori bituminoase). Se vor interzice finisajele atipice mediului urban istoric- de ex. piatră spartă, lemn cioplit cu motive țărănești;

Se va permite utilizarea pentru învelitori doar a țiglelor ceramice și de beton, precum și a țiglelor de tablă, a tablei cutate și a tablei fălțuite- dar numai cu condiția ca învelitorile de tablă să fie finisate fără strălucire. Culorile învelitorilor vor fi discrete (cărămiziu, maro, gri);

Orice plombă între două case în aliniament se va face tot în aliniament, cu preluarea cornișelor și coamelor învecinate și cu o arhitectură care să respecte raportul plin- gol și ritmul golurilor fațadelor istorice.

La regimul de înălțime maxim admisibil este interzis a se adăuga jumătăți de niveluri care cresc artificial înălțimea construcției- demisol sau mansardă. De exemplu, acolo unde se permite max. P+1 este interzis a se construi D+P+1, P+1+M sau D+P+1+M. Este permis a se înlocui unul din cele două niveluri permise cu un nivel parțial- de ex.: în loc de P+1, se poate construi D+P sau P+M;

Se interzice orice intervenție fără avizul DJCPN la construcțiile valoroase identificate pe tot teritoriul orașului, la monumente și în zonele de protecție ale monumentelor, precum și în cadrul tuturor ZCP de pe teritoriul orașului.

8/VII

STUDII DE FUNDAMENTARE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUISIGHET-MARMAȚIEI/ MARAMUREȘ- STUDIU ISTORIC

CAP. XIII. Rezumat al Studiului Istoric- municipiul Sighetu Marmației și localitățile componente

13.1. Cronologie

- 1334- prima atestare documentară certă și necontroversată (după o altă posibilă atestare din 1326, încă disputată între cercetători);- 1352- privilegii regale ale lui Ludovic I-ul;- 1392- orașul intră în stăpânirea Drăgoșeștilor;- 1397 se întemeiază Cămara Regală de Sare, în zona de nord-est a Sighetului. Posesiunea Drăgoșeștilor asupra Sighetului este reconfirmată;- 1404- Sighetul este confiscat de la Drăgoșești, împreună cu toate posesiunile lor, de către Sigismund de Luxemburg;- 1406- prima atestare documentară a satului Iapa;- 1435- Sighetul apare ca oppidum într-un privilegiu regal;- 1459- Matia Corvinul confirmă hotarele Sighetului și îi scutește pe locuitori de darea pe comerțul cu sare;- 1472- Matia Corvinul confirmă privilegiile regale ale orașului, acordându-i dreptul de a-și alege vilicii șide a organiza târguri;- 1495-1514- răscoale ale populației, reprimate cu forță armată;- 1500- orașul primește drept de vămuire;- 1502- cărăușii de sare de la Cămara sunt scutiți de vamă;- 1504- Sighetul primește dreptul de a utiliza pădurile regale pentru stâne, iar locuitorii sunt scutiți de plata dării în animale;- 1517- invazie tătărească;- 1522- Ludovic al II-lea îi donează soției sale cetatea Hust, minele de sare și Cămara Sării din Sighet;- 1546- este redactat statutul orașului Sighet în 49 de articole; - 1548- este atestată breasla măcelarilor din Sighet;- 1551- Sighetul este întărit în dreptul de târg obținut în 1472 de la Matia Corvinul;- 1553- atestarea unui port la Cămara;- 1556- biserica romano-catolică din Sighet este preluată de către cultul reformat calvin; - 1566- invazie tătară;- 1569- prima atestare certă a școlii reformate;- 1577- înființarea administrației Comitatense la Sighet;- 1582- Ștefan Báthory acordă o serie de libertăți și privilegii Sighetului;- 1593, 1595, 1599- invazii tătărești, în urma cărora se construiește fortificația bisericii Reformate și se înființează miliția Sighetului. - 1605- dominația habsburgică încetează;- 1633- principele Mihail Apaffy acordă Sighetului dreptul de a înființa cârciumi ("de a măsura vin");- 1640- este înființată o școală cu predare în limba română;- 1651- se înființează la Sighet Protopopiatul românesc reformat;- 1658- invazie tătărească;- 1685- 1687, armata imperială habsburgică ocupă Maramureșul;- 1701, ocnele și domeniul regal Sighet trec din posesia lui Mihail Apafi al II-lea în cea a împăratului Leopold I;- 1698- atac soldat cu 250 de victime al cetei lui Grigore Pintea, zis Pintea Viteazul; - 1702- revoltă a populației, în cursul căreia oficiile și depozitele salinare sunt jefuite;- 1702- Leopold I reconfirmă privilegiile regale pentru Sighet;

- 1703- Grigore Pintea este ucis în asediul Băii Mari, fiind înrolat ca și căpitan de partea curuților;- 1706- în Sighet sunt numite 14 bresle;- 1711, răscoala curuților este înfrântă, Maramureșul reintrând sub control habsburgic;

1/XIII

- 2 septembrie 1717- ultima mare invazie tătărească;- 1730- călugării piariști primesc teren la Sighet și fonduri pentru a construi o mănăstire, o biserică și o școală;- 1731- se deschide școala piaristă;- 1732- comitatul Maramureș e integrat Ungariei;- 1749- Direcția Salinelor se mută de la Coștiui la Sighet;- 1754- Direcția Salinară Sighet este transformată în Administrație Camerală;- 1769-Congregația nobiliară din Sighet declară că în Comitatul Maramureș nu mai există nici un ortodox;- 1773- se înființează la Sighet "Direcția Pădurilor";- 12-19 iulie 1773- vizita lui Iosif al II-lea la Sighet;- 1773-1774- epidemie de ciumă; - 1774- prima tipografie în Sighet;- 1775, mineritul de sare se reorganizează din nou, înființându-se patru oficii salinare și o Administrație a Sării la Sighet;- 1776- înființarea Vicariatul Româno-Ucrainean Greco-Catolic din Maramureș;- 1778- invazie de lăcuste; se organizează primul serviciu medical din Sighet;- 1781- Edictul de Concivilitate emis de Iosif al II-lea. Românii primesc dreptul să se mute în interiorul orașului;- 1782- mare inundație;- 1783- mare cutremur;- 1784- se organizează arhivele Comitatului Maramureș;- 1786- epidemie de ciumă, în urma căreia se înregistrează în Sighet 246 de victime;- 1790-1793- revolte ale cămărașilor sării și epidemii de ciumă și holeră;- 1785-1815- Marea Foamete, cu 11000 de victime în Comitatul Maramureș;- 1802- mare incendiu la Sighet;- 1821- prima trupă de actori amatori în Sighet;- 1835- românii greco-catolici primesc dreptul la slujbe religioase în limba maternă;- 1836- înființarea Academiei de Drept (cu secții de Drept și Filosofie);- 1844- mare cutremur;- 1845- prima grădiniță a orașului- Grădinița "Elisabeta";- 1848- revoluționarii ocupă orașul. În 25 august, aceștia se predau;- 1850- deschiderea Biroului de Carte Funciară;- 23 iulie 1852- vizita împăratului Franz Josef I la Sighet;- 1857- se înființează o catedră de limbă română în cadrul Gimnaziului Unic de Stat;- 1859- mare incendiu;- 5 februarie 1861- înființarea "Asociației pentru cultura poporului român din Maramureș";- 1862 -se înființează Preparandia Românească și Societatea Muzicală Sigheteană;- 1861 se înființează Vicariatul Greco-Catolic al Sighetului;- 1863- se deschide școala publică de fete;- 1865- înființarea primului post telegrafic la Sighet și a Spitalului de boli venerice;- 1867- se înființează Școala de Muzică;- 1867- Maramureșul este încorporat Imperiului Austro-Ungar;- 1869- după realizarea Dualismului austro-ungar, limbile oficiale ale Comitatului Maramureș devin maghiara, româna și ucraineana;- 1871- înființarea Tribunalului Comitatens și a Judecătoriei Sighet;- 4 decembrie 1872- se dă în folosință calea ferată Satu-Mare- Hust- Sighet- Colomeea; - 1873- primul corp de pompieri voluntari și primul staționar pentru bolnavii de holeră;- 1883- se dau în funcțiune căile ferate înguste Sighet- Ocna Șugatag și Sighet-Coștiui;- 1884 se inaugurează gara orașului;- 1887- se construiește Teatrul de Vară;- 1889- se construiește Uzina Electrică;- 1891 se dă în folosință calea ferată Sighet- Bocicoi;- 1892 se începe pavarea drumurilor cu piatră de râu;- 1893- este inaugurat noul Spital Comitatens, este inaugurată rețeaua de iluminat public electric în Sighetși se dă în folosință podul metalic peste Tisa, spre Slatina;

2/XIII

- 1897- Spitalul Comitatens este racordat la rețeaua de electricitate;- 1896-1897- se construiesc clădirea Tribunalului Comitatens (actuala Primărie) și Penitenciarul;- 1899- se deschide primul muzeu din Sighet în cadrul Liceului Reformat;- 3-6 octombrie 1914, Sighetul e ocupat și devastat de armata țaristă, iar în 7 octombrie e ocupat de armata germană;- 1905-1906- se construiește spitalul de boli mintale;- 1910- prima atestare documentară a satelor Lazu Baciului și Valea Cufundoasă;- 1914- primul cinematograf din Sighet în Palatul Reduta; se înființează despărțământul din Sighet al ASTRA;- 1919- se deschid primele școli de stat românești;- 11 noiembrie 1918- Puterile Centrale capitulează și războiul ia sfârșit;- 1 Decembrie 1918- Unirea Transilvaniei cu România;- 28 aprilie 1919- administrația orașului este înlocuită cu funcționari români; - 1919- se înființează prima parohie ortodoxă românească la Sighet;- 4 iunie 1920 are loc dezmembrarea Maramureșului în urma Tratatului de la Trianon;- 1920- reforma administrativă. Se înființează județul Maramureș, cu reședința la Sighet;- 1927 se deschide Cinematograful "Astra" în clădirea Palatului Cultural, iar în 1933 se deschide biblioteca publică;- 1930- începe radioficarea Sighetului;- 14 februarie 1931- mare incendiu;- 1938- se înființează Gimnaziul Industrial de Băieți;- 5 septembrie 1940, după Dictatul de la Viena, Sighetul este ocupat de trupele horthyste și germane;- 1940- toate școlile ne-maghiare sunt închise; în Sighet rămân deschise doar Liceul Piarist și cel Reformat;- 1944- deportarea a peste 30 000 de evrei sigheteni;- 1942- 1943, se execută în centru primii 300 metri din rețelele de alimentare cu apă și canalizare ale orașului;- 17 octombrie 1944- trupele germane și maghiare în retragere devastează și incendiază Sighetul;- 18 octombrie 1944- în Sighet se instalează armata sovietică;- 5 martie 1945- românii din Sighet manifestează pentru revenirea Maramureșului la România; - 9 aprilie 1945- Maramureșul din sudul Tisei este realipit României;- septembrie 1945- granița de la Sighet este închisă brusc;- 1948- biserica greco-catolică este scoasă în afara legii;- 5-6 mai 1950- arestarea "Lotului Sighet", primii demnitari din perioada pre-comunistă întemnițați în penitenciarul Sighet;- 1950- reorganizarea administrativ-teritorială din 1950, prin care se desființează județul Maramureș și se înființează Regiunea Baia Mare;-1956- reorganizare administrativă în cadrul căreia Sighetul înglobează satele Iapa, Valea Hotarului, Șugău, Valea Cufundoasă și Lazu Baciului. Este și prima atestare documentară a satelor Valea Hotarului și Șugău;-1958- se inaugurează transportul urban de călători, cu două autobuze;-1960- Regiunea Baia Mare devine Regiunea Maramureș;

- 1964- începe extinderea rețelei de apă potabilă în tot orașul, prin amenajarea captării de la Crăciunești;- 1965- se dă în folosință Stația de Epurare a Apelor Uzate;- 16 februarie 1968- reorganizare administrativ- teritorială: se înființează județul Maramureș, cu reședința la Baia Mare. Sighetul este declarat municipiu și primește denumirea oficială de Sighetu Marmației.- 1970- inundații grave;- 1960- 1989- se construiesc cartierele de blocuri de locuințe;- 1964-1980- se construiesc secții noi ale Spitalului Municipal, se construiește Stadionul Municipal "Solovan", se asfaltează majoritatea străzilor orașului;- 1996- se redeschide traficul feroviar de călători cu Ucraina;- 2006- începe executarea rețelei de gaz metan;- 14 ianuarie 2007- se deschid podul rutier și punctul de frontieră româno-ucrainean Sighetu Marmației- Solotvino.

3/XIII

13.2. Despre conținut

Studiul analizează evoluția Sighetului și a localităților înconjurătoare d.p.d.v. urbanistic și arhitectural, după o expunere a evoluției contextului istoric, economic, social, cultural și demografic.

În ceea ce privește Sighetul, este analizată dezvoltarea orașului și relația între etapele de dezvoltare și valoarea fondului construit. Se arată faptul că în cadrul perimetrului istoric- existent încă dinsec. XVIII- s-a menținut un fond construit valoros, care poate asigura trasee culturale coerente cu ambianță istorică. În ceea ce privește sistemul actual de protecție, arătăm că acesta este ineficient, întrucâtsunt protejate obiective disparate în cadrul unui țesut construit istoric cu caracter omogen. În cadrul acestui țesut, în lipsa protecției coerente a întregii zone, au fost posibile erori grave prin inserții greșite și intervenții la fațade.

După analiza fondului construit, prezentul studiu propune schimbarea opticii asupra sistemului de protecție, în acord cu practica europeană și recomandările tratatelor internaționale în domeniul patrimoniului la care România este parte. Astfel, se recomandă protejarea orașului istoric, nu doar a unor porțiuni disparate din cadrul acestuia, recunoscându-se valoarea generală a fondului construit istoric din cadrul acestei zone urbane și valoarea urbanistică a întregului perimetru constituit în sec. XVIII și dezvoltat pe parcursul sec. XIX. O astfel de schimbare de optică ar asigura protecția nu doar a unor obiective valoroase, și și a ambianței istorice a acestora, asigurând totodată și calitatea percepției asupra lor.

Se propune includerea pe Lista Monumentelor Istorice a bisericii Romano-Catolice "Sf. Ioan Nepomuk" din Cămara (1879), a bisericii Ortodoxe din Iapa și a Parcelării Oancea de pe str. Bobâlna nr. 2-30.

4/XIII