Stud-Life octombrie 2009

100
Babi, ArtDirector

description

Stud-life octombrie 2009

Transcript of Stud-Life octombrie 2009

Page 1: Stud-Life octombrie 2009

Babi, ArtDirector

Page 2: Stud-Life octombrie 2009

22

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

REDACTIA

Proiect realizat în colaborare cu:

EchipaBogdan Câmpeanu | publisher [email protected]

Denisa Nica | redactor-șef [email protected]

Mihaela Georgescu | redactor-șef adjunct [email protected]

Denisa Căldăraru | editor [email protected]

Bogdan Stamate | manager distribuție [email protected]

Cătălin Cristian | manager PR&Events [email protected]

Cristi Ariton | manager HR [email protected]

Bogdan Anton | manager tehnic [email protected]

Mădălina Gheorghe | manager publicitate [email protected]

Layout & DTP: Denisa NicaCoperta: Babi, Art Director

Ne găsești la: [email protected]

[email protected]@stud-life.ro

[email protected]| www.stud-life.ro |

Luăm poze de pe: sxc.hu

youthmedia.euCreative Commons images by Google creativecommons.org, deviantart.com

flickr.com/creativecommonscommons.wikimedia.org, gettyimages.com

Revista Stud-Life este o revistă generalistă pentru studenţi, distribuită lunar în 10.000 de exemplare gratuite. Stud-Life este o revistă a studenţilor pentru studenţi, echidistantă şi nepărtinitoare. Stud-Life îşi propune să spună lucrurilor pe nume, să lase studenţii care au ceva de zis să se exprime şi să ofere cititorilor săi un mix de informaţii, divertisment,

cultură şi relaxare.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare şi pentru modificările de programe survenite ulterior. Răspunderea asupra conţinutului şi autenticităţii articolelor revine, în exclusivitate, autorilor. Redacţia nu îşi asumă nicio resposabilitate în acest sens.

Page 3: Stud-Life octombrie 2009

33

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

CUPRINS

Highlights

Stud-Life Gallery | pag.36

In memoriam Michael Jackson

| pag. 44

Radio ZU cu Raluca Leahu | pag.38

Turma,o teorie a neuronilor

| pag.31

Lovemarks | pag.58

Sindromul post-Erasmus și dorul de ducă| pag.14

Nu lăsa şcoala

să-ţi strice educaţia!

| pag.7

Page 4: Stud-Life octombrie 2009

44

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

EDITORIAL

A trecut vara (mai repede decât ne așteptam cu toții) și iată că Stud-Life aduce un nou număr. De data aceasta v-am pregătit, la capătul celălalt al revistei, GHIDUL BOBOCULUI! Dedicăm acest număr noii generații de studenți care a luat cu asalt centrele universitare din toată țara. V-am pregătit sfaturi despre viața studențească, testimoniale ale colegilor mai mari și tips&tricks despre organizațiile studențești în care vă puteți implica deja!

Cum mă aflu în inima Europei, acolo unde se iau deciziile de nivel înalt, numărul acesta a fost pus la punct în mare parte de Mihaela Georgescu, redactor-șef adjunct la Stud-Life, care a avut grijă să culeagă pentru voi texte scrise de studenți.

De aici de la Bruxelles viața se vede altfel. Legea Educației, demiterea Ecaterinei Andronescu, grevele profesorilor, toate par îndepărtate. Însă le simt în textele colegilor mei de acasă, care iau atitudine și luptă pentru ceea ce cred - un învățământ de calitate în România. Și mă frapează, privind comparativ, să văd că România este unde este în condițiile în care, știți și voi cum se spune, ai noștri-s mai deștepți ca ai lor. Văd asta în fiecare

De veghe-n ...lan

european!de Denisa Nica, redactor șef Stud-Life

[email protected]

zi, printre tineri europeni care nu-s cu nimic mai educați, mai culți sau mai bine pregătiți decât ai noștri. Și totuși?

Trăim complexul Est-Europei presată prea mulți ani de comunism, ne plângem că am fost răciți când eram mici, avem lipsuri și de-aia nu putem... Nu. Suntem buni, suntem educați, suntem inovatori și, mai ales, avem un foarte mare atu - noi NU ne-am născut direct în copac și a trebuit să învățăm fiecare lucrușor în parte de la 0. Și asta ne dă un avantaj competitiv incredibil, pe care nu-l conștientizăm decât cum l-am conștientizat eu - ajunsă într-o țară unde toate sistemele funcționează ca unse și singurul tău rol e să fii o rotiță într-un mecanism deja testat.

Noi, ca tineri români, avem marele noroc (sau ghinion) de a fi exact generația care poate să schimbe țara noastră. Fără scuze. Doing our best. Consecvent și susținut. Și, dacă facem asta acum, în plină criză financiară, cu miniștri demiși sau interimari, cu legi ale educației făcute harcea-parcea, atunci putem face orice.

Vă las acum cu două urări de început de școală de la Mihaela Georgescu, redactor-șef adjunct Stud-Life, și de la Denisa Căldăraru, editor Stud-Life:

Page 5: Stud-Life octombrie 2009

5

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

EDITORIAL

Mihaela Georgescu,redactor șef Stud-LifeDa, e iar început de an... Fir-ar, când s-o fi dus vara? Ei, nu-i nimic, încep iar provocările, petrecerile, ieşirile la bere înainte, în timpul şi după cursuri... Aşa că vin şi eu să îţi urez petreceri de pomină, nopţi nebune la cămin, cursuri interactive, glume bune, examene trecute, escapade spontane şi articole bune în Stud-Life! Vezi cum faci să te îndrăgosteşti anul ăsta, indiferent dacă iubirea va dura 3 zile sau 3 luni. Neapărat să ai parte de nopţi sexy şi de întâlniri cu peripeţii. Şi nu uita, tu îţi faci norocul! Stud-Life te susţine!

Denisa Căldăraru,editor Stud-LifeA venit anul nooou!!! A, nu, nu era cel cu şampanie şi vâsc, e cel cu examene şi prezenţe la seminar. Eh, tot e bine, măcar e ceva... nou. Aşa că spor la trezitul de dimineaţă, baftă la statul treji până la prima pauză, noroc cu furişatul când întârziaţi, succes cu învăţatul (da, da, învăţatul ;) ). A mai ramas ceva de urat? Bineînţeles! Spor la agăţat boboci, baftă la ajuns acasă după baluri, noroc la burse, succes

cu prinsul unui loc în faţă la coada de la cantină. Toamna asta, dacă nu ne întâlnim în campus, sigur ne citim în Stud-Life!

Page 6: Stud-Life octombrie 2009

6

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Page 7: Stud-Life octombrie 2009

7

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Hai să vedem ce ai putea face pentru a-ţi transforma studenţia în ceva mai mult decât un sport de luat examene. În primul rând, aş vrea să îţi ofer 5 motive pentru care eu cred că e nevoie să faci mai mult decât să iei examene:

Pentru a avea Cunoştinţe

relevante pentru domeniul tău

Aici este domeniul în care facultatea ar trebui

Ai ajuns şi la facultate şi mai nou te numeşti student. Probabil că n-a fost atât de greu pe cât te aşteptai. În curând te vei obişnui cu rutina mersului la cursuri şi seminarii şi vei începe să ai mici revelaţii în privinţa învăţământului superior din România. Dacă nu eşti pe fază, te-ai putea lăsa prins în viaţa de zi cu zi şi te-ai putea trezi la sfârşitul facultăţii că ai o diplomă în buzunar şi cam atât. Vei trage atunci o concluzie amară: că diploma ta nu înseamna mare lucru. Ea spune despre tine că te-ai prezentat la examene şi că, într-un fel sau altul, le-ai luat. E foarte bine că le-ai luat, dar nu e suficient. Asemănarea dintre o diplomă şi un buletin este că, începând de la o vârstă, toată lumea are câte una.

Nu lăsa şcoala să-ţi strice educaţia!

Editorial de Traian Brumă | [email protected] publicat si pe site-ul personal: www.

traianbruma.ro

să exceleze, dar nu te baza pe acest lucru. Unele materii sunt puse în orar nu pentru că sunt utile şi importante, ci pentru ca anumiţi profesori să aibă ce preda. Alte materii, care ar fi importante, nu sunt în orar pentru că nu are cine să le predea.

Mai există şi materii importante şi relevante, dar care nu sunt actualizate, bine structurate sau bine prezentate. În plus, în fiecare domeniu există şi specializări emergente, de

multe ori interdisciplinare, care încă n-au pătruns în planul de învăţământ. Ca să fii sigur că vei avea acces la aceste cunoştinte, trebuie să faci mai mult decât să iei examenele.

Pentru a avea Competenţe profesionale

practice

Teoretic, n-ar trebui să existe nicio diferenţă între teorie şi practică. Practic, e altceva J. Aşa cum nu

Page 8: Stud-Life octombrie 2009

8

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

poţi învăţa să mergi pe bicicletă ascultând o prelegere despre asta, nu vei putea deveni un profesionist competent doar mergând la cursuri şi seminarii. Să fii competent nu înseamnă să ştii, ci să fii capabil să faci. De cele mai multe ori nici laboratoarele, acolo unde există, nu reprezintă o soluţie. Cu atât mai puţin pentru cei care vizează domenii cum sunt antreprenoriatul, managementul, resursele umane sau comunicarea. Pentru a dobândi competenţele practice trebuie să faci mai mult decât să mergi la examene.

“ Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând. ARISTOTEL

Pentru Înţelegerea „pieţei” şi networking profesional

Fiecare domeniu are organizaţiile, joburile, oamenii, cultura şi dinamica sa foarte particulară şi aceste lucruri nu prea se găsesc în cărţi. Două companii care produc sandale pot fi foarte diferite ca angajatori.

Imaginea în exterioar a unei organizaţii poate să nu spună prea mult despre cultura ei internă.

Proiecte noi încep şi se termină mereu, oportunităţile apar şi dispar şi oamenii se mută de la un proiect la altul şi de la o companie la alta. Pentru a avea succes într-un domeniu, nu sunt suficiente cunoştinţe şi competenţe.

Trebuie să înţelegi piaţa, să fii mereu la curent cu oportunităţile care apar, să cunoşti oamenii relevanţi din domeniu şi, pe cât posibil, să te cunoască şi ei pe tine, iar acest lucru nu ţi se va întâmpla dacă doar vei merge la cursuri şi examene.

Pentru Soft skills Probabil că ai auzit deja de „soft skills” şi cât de importante sunt. Spre deosebire de „hard skills” care sunt abilităţi specifice unui domeniu, de soft skills ai nevoie în orice domeniu. Iată câteva dintre dotările standard ale unui profesionist de succes: comunicare asertivă, vorbire în public şi abilităţi de prezentare, lucru în echipă, negociere, leadership, inteligenţă emoţională, managementul timpului, etc. La acestă enumerare, care nu e completă, aş mai adăuga o abilitate pe care eu o consider foarte valoroasă pe termen lung: abilitatea de a învăţa în mod autonom. Promovarea examenelor este, în mod evident, foarte puţin corelată cu dezvoltarea acestor abilităţi.

Page 9: Stud-Life octombrie 2009

9

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Pentru Dezvoltare personală

Facultăţile româneşti nici măcar nu îşi propun să contribuie la dezvoltarea personală a studenţilor, dar perioada studenţiei este ideală pentru a te dezvolta pe toate planurile. Este momentul să ai grijă de sănatatea ta, să înveţi să mănânci sănătos, să faci sport, să citeşti, să mergi la teatru, să descoperi alte culturi, să înveţi să cânţi la un instrument, să descoperi şi altă muzică, să joci teatru, să experimentezi lucruri noi şi să înveţi să îţi îmbini şi echilibrezi viaţa profesională şi cea personală. Luatul examenelor nu te va ajuta cu nimic nici la acest capitol.

11 idei pentru o studenţie

mai bogatăFii autonom în învăţareSetează-ţi singur obiective, motivează-te singur, alege-ţi singur strategiile şi metodele de a învăţa. Alege materiile care sunt relevante pentru obiectivele tale profesionale şi acordă-le mai multă importanţă. Ignoră-le pe cele care nu te interesează. Găseşte măcar un subiect din domeniul tău care nu e în planul de învăţământ şi studiază-l pe cont propriu. Setează-ţi obiective şi din zona de competenţe practice, soft skills, networking şi dezvoltare personală. Dacă vrei să faci asta şi nu ştii cum, scrie-mi la aceeaşi adresă.

Mergi câteva luni să studiezi într-o universitate din altă ţarăCa student, poţi face asta prin programul Erasmus - google it! Mergi cât mai devreme într-un internship în domeniul tău. Îţi va clarifica multe lucruri şi te va motiva. Poţi să cauţi internship-uri aici: http://www.startinternship.ro/

Alege-ţi un prof tare din facultatea ta şi mergi să lucrezi cu el într-un proiect de cercetareAi putea să încerci să scrii o lucrare şi să o prezinţi la o sesiune de lucrări ştiinţifice studenţeşti.

Mergi la o conferinţă ştiinţifică în domeniul tău cât mai devremeDacă va fi în altă ţară, cu atât mai bine.

Mergi la traininguri, prezentări şi proiecte studenţeştiCiteşte cu atenţie afişele de prin facultate, abonează-te la grupuri de discuţii pentru studenţi şi încearcă cât mai multe. Nu te lăsa descurajat dacă prima dată nu ai fost încântat.

Page 10: Stud-Life octombrie 2009

10

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Traian Brumă s-a alăturat în anul II de facultate Sindicatului Liber Studenţesc, din Electrotehnică, şi împreună cu membrii de atunci a fondat OSE. În paralel, a fost timp de doi ani vicepreşedinte ANOSR unde a dezvoltat departamentul educaţional şi în acelaşi timp, pasiunea sa pentru educaţie. A coordonat programul NEXT, Săptămâna Bologna în Universităţi şi programul de selecţie şi formare a studenţilor evaluatori ARACIS. În prezent, lucrează în domeniul educaţiei non-formale pentru tineri, fiind coordonatorul programului Training of Trainers în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului. Împreună cu alţi 5 prieteni pasionaţi de transformarea sistemelor de educaţie, a fondat Centrul de Resurse pentru Organizaţii Studenţeşti (CROS), care îşi propune construirea unui model alternativ de educaţie superioară, complementar învăţământului universitar românesc. Pasiunile lui sunt educaţia, sporturile extreme şi jocurile de strategie.

Mergi într-un schimb de tineret sau program intercultural de tineretSunt diverse organizaţii şi programe care oferă astfel de oportunităţi. Trebuie să depui puţin efort să le găseşti, dar te vei convinge că merită.

Participă la competiţii studenţeştiDe exemplu, pentru studenţii interesaţi de comunicare există Olimpiadele Comunicarii, pentru cei la management exista Roland Berger Case Study Challenge sau Trust by Danone. Caută-ţi o competiţie care ţi se potriveşte.

Fii membru într-o organizaţie studenţeascăO experienţă pe care n-ar trebui să o ratezi este aceea de a fi membru într-o organizaţie studenţească. Intră pe www.cros.ro sau scrie-ne la [email protected] pentru a-ţi recomanda organizaţii din universitatea ta.

Fă-ţi un blog de student care să devină mai târziu blogul tău profesional Reflectează asupra obiectivelor tale profesionale şi asupra experienţelor tale de învăţare şi scrie despre ele. Intră în dialog cu profesioniştii din domeniul tău. Dacă vei fi consecvent, blogul tău va deveni până la absolvire piesa de rezistenţă a portofoliului tău profesional.

Găseşte-ţi unul sau mai mulţi mentori şi stai cât mai mult pe lângă ei.

11 idei pentru o studenţie

mai bogată

Page 11: Stud-Life octombrie 2009

11

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

EVENIMENTEde Denisa Căldăraru

Târgul Educaţional Bucureşti

Centrul de Studii Europene al Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza” Iaşi organizează conferinţa internaţională “Politici europene privind dezvoltarea mediului de afaceri”. Evenimentul se desfăşoară pe 26 şi 27 octombrie şi cuprinde 3 secţiuni: „Politica reglementărilor normative a dezvoltării IMM-urilor în context european”, „Bariere în calea creşterii şi integrării IMM-urilor” şi „Management corporativ în ţările Central şi Est-europene”. Înscrierile se fac până pe 15 octombrie.

academice

Ajuns la cea de-a cincea ediţie, târgul se va desfăşura între 21-23 octombrie, la Sala Polivalenta Bucuresti. TEB va avea doua sectiuni principale. Prima este reprezentată de expoziţia de mijloace şi materiale didactice, soft educaţional şi oferte personalizate. Cea de-a doua este formată din conferinţe şi prezentări de produse didactice, concursuri cu premii, toate respectând tematica evenimentului.

Conferinţa internaţională

“Politici europene privind

dezvoltarea mediului de

afaceri”

Page 12: Stud-Life octombrie 2009

12

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Cum ai aflat de bursa?

Consultanta Facultăţii Christ Church, Andreea Vatea, mi-a oferit informaţii despre alternativele de plată a facultăţii. Au avut o prezentare, mai întâi, în liceul unde învăţam. Ce te-a determinat să studiezi în afara României?

Metoda de învăţământ aplicată în facultăţile din România este învechită şi în curs de dezvoltare, iar mie nu îmi place să fiu cobaiul nimănui, mai ales când este vorba de educaţia mea!

Simona Chetrone este deja studentă în al treilea an la Christ Church University, Canterbury, Marea Britanie. Specializarea: “Marketing with Business Studies”. A plecat imediat după terminarea liceului pentru că vroia să înveţe într-un mediu în care să aibă încredere. Simona ne-a povestit cât de greu e să fii student român pe pământ britanic şi care sunt avantajele.

British English, please!

Interviu de Denisa Căldăraru | [email protected]

Ce presupune bursa (ce dau ei, ce pui tu)?

Student Loan Company plăteşte integral costul cursurilor şi mai dau o bursă suplimentară de £820 pe an, plătită în două tranşe spre sfârşitul anului universitar. Cazarea şi mâncarea, precum şi banii de buzunar trebuie să îi câştigi printr-un job part time. Cât te costă să trăieşti o lună acolo?

Eu cheltuiesc lunar pe cazare £320 şi, să zic, încă £150 - £200 pentru alte cheltuieli gen abonamentul la telefon, sala de fitness,

mâncare, ieşit în oraş. Care este diferenţa faţă de sitemul de la noi?

Având în vedere faptul că eu nu am experimentat sistemul românesc de învăţământ superior, nu aş putea să dau un răspuns exact. Cred, însă, că o mare diferenţă este dată de sistemul de evaluare şi de accentul pe care îl pun pe dezvolatrea individului în cadrul unui team, prin proiecte construite special pentru team work. O altă diferenţă este dată de Conferinţele de antreprenoriat, unde invitaţii prezintă experienţa

Page 13: Stud-Life octombrie 2009

13

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

lor în dezvolatrea unui Business personal. Profesorii sunt foarte apropiaţi de studenţi, munca este evaluată corect, fără excepţii, iar pregătirea profesorilor este excepţională. O altă diferenţă ar fi posibilitatea de a interacţiona cu studenţi din toată lumea şi de a cunoaşte diferite culturi şi puncte de vedere asupra realităţii. Cu ce ţi s-a părut cel mai greu să te acomodezi?

Sinceră să fiu, nu am avut probleme de acomodare; pot spune că la început a fost mai greu până m-am obişnuit cu accentul englezesc.

Cum decurge o zi din viaţa unui român care studiază în UK?

În timpul facultăţii, când lucrez, mă trezesc la ora 5:30 am pentru că încep munca la 6:30 am. La ora 12 încep cursurile la facultate, până pe la ora 3-4 pm. Apoi, dacă lucrez şi seara, la ora 6 trebuie să fiu la muncă, iar dacă nu lucrez, mă duc acasă şi citesc sau stau pe internet făcând diverse. Care este cea mai tare chestie pe care o au/o fac ei şi noi nu?

Metoda de integrare în viaţa socială a studenţilor internaţionali.

“ Ce îţi lipseşte cel mai mult din România?

Simona Chetrone: Mâncarea :D

Page 14: Stud-Life octombrie 2009

14

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Băneasa arată ca un hambar, străzile astea ca după război şi Bucureştiul duhneşte a praf şi a transpiraţie. Vreau înapoi!!! Astea au fost primele mele vorbe aruncate în faţă ca un reproş mamei, la întoarcerea în ţară, după cinci luni petrecute departe de casă.

Aproape 3.000 de studenţi români au ales anul trecut să plece la studii în Europa cu bursa de mobilitate Erasmus. În Europa peste 160.000. Un număr mare de tineri deprimaţi, cel puţin dacă ne luăm după ce spune o nu foarte nouă teorie a sindromului post-Erasmus.

Sindromul post-Erasmus şi dorul de ducă

Articol de Cristina Doboş | [email protected]

Mai rău a fost când am început să îi povestesc prietenului meu, pe care nu îl mai văzusem de luni bune, câte în lună şi în stele despre petrecerile Erasmus, despre oamenii cu stea în frunte pe care i-am cunoscut, despre accentul meu franţuzesc şi aerul de libertate pe care îl respiram acolo. Acolo.

Fusesem plecată pentru un semestru cu bursă Erasmus în Brussels şi acum nu voiam decât să mă întorc acolo. Mama s-a mulţumit să mă întrebe pe un ton parcă spăşit dacă mai vreau o porţie din mâncarea de care îmi era, în treacăt fie zis, atât de dor, iar prietenul cu o frumoasă criză de gelozie. Asta s-a întâmplat în mai puţin de jumătate de zi. M-am închis în cameră şi am început să googlesc. Şi se pare că ce mă durea pe mine fusese analizat ca viscerele unei broaşte la microscop cu zeci de ani în urmă.

“A 1997 study found that upon returning home a large percentage of Erasmus students suffer from what it identified as the EWS syndrome. The syndrome is thought to be linked to the hyper-socialization during the course of the Erasmus period, and serves as a stabiliser in the re-entry stage of the culture shock phenomenon.

Page 15: Stud-Life octombrie 2009

15

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

În 1997, nişte oameni, pesemne cu multe încreţituri pe frunte, au descoperit existenţa unui SINDROM (da, sindrom) post-Erasmus de care suferă marea majoritate a studenţilor care se întorc acasă la sfârşitul sejurului. Sindromul este presupus a fi o etapă (mai exact ultima) a fenomenului (da, există şi un fenomen), a şocului cultural, şi este explicat prin hyper-socializarea din timpului şederii pe meleaguri străine (Long live Wikipedia). Mai pe româneşte, sindromul post-Erasmus înseamnă depresie.

Studentul care a hoinărit prin străinătăţuri simte la întoarcerea acasă că oraşul îl sufocă, prietenii îi sunt plictisitori şi neinteresanţi, casa părintească e infern, iar şcoala lui o mare prostie. Perioada petrecută într-un astfel de program este plină de emoţii, noi prietenii, descoperiri permanente şi sentimentul de a fi un pic special, altfel, în timp ce, din nou acasă, viaţa devine din nou simplă, iar tu - un student oarecare. Drama este însă că, înăuntru, tu te simţi cu adevărat schimbat. Nu mai eşti TU cel dinainte. Ai văzut atâtea feţe străine, ai trecut prin atâtea noi experienţe. Ai fost studentul Erasmus din România, Bucureşti. Acum cine eşti?

Prima lună trece îngrozitor. A doua nici nu o simţi scriind mesaje pe Facebook prietenilor de care te leagă amintiri ale unor beţii crunte, momente jenante şi călătorii memorabile. Iar undeva după şase luni îţi dai seama că undeva s-a întipărit adânc în sufleţelul tău dorinţa de nestrămutat să pleci, să iei din nou viaţa în piept, să vezi şi să încerci cât mai mult.

Şi mă gândesc că de fapt ăsta e şi scopul programului Erasmus - să te transforme, să devii un nou TU. Un CETĂŢEAN eurpean, activ, mobil, liber.

Page 16: Stud-Life octombrie 2009

16

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale organizează, în perioada 17-24 octombrie 2009, Săptămâna Naţională a Participării Active a Tinerilor (SNPAT).

Vor fi organizate evenimente adresate tinerilor şi celor activi în domeniul tineretului, scopul fiind stimularea acestora de a participa activ la nivelul comunităţii şi în procesul decizional. De asemenea, ne dorim să creăm un prilej de dezbatere pe tema tineretului şi să facilităm dialogul între decidenţi, tineri si lucrători de tineret. În cadrul acestei Săptămâni vor fi promovate diferite metode de participare, cum ar fi „cafeneaua publică”, „atelierele de scenarii”, teatrul forum, animaţia stradală, simularea dezbaterilor parlamentare.

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale organizează, în perioada 17-24 octombrie 2009, Săptămâna Naţională a Participării Active a Tinerilor (SNPAT).

Prinde gustul participării!

de Denisa Nica | [email protected]

*Training de lobby şi advocacy (17-20 octombrie)

Cursul de formare va fi organizat în perioada 17-20 octombrie, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică, CeRe. Acesta urmăreşte instruirea tinerilor şi reprezentanţilor organizaţiilor de tineret în utilizarea tehnicilor de lobby şi advocacy pentru soluţionarea problemelor tinerilor şi promovarea intereselor acestora la nivel local / regional.

Săptămâna Naţională a Participării Active

a TinerilorÎn cadrul Săptămânii Naţionale a Participării Active a Tinerilor ANPCDEFP, prin programul european „Tineret în Acţiune”, organizează:

*Cafenea publică (19 octombrie)

Cafeneaua publică este o metodă simplă şi eficientă de a analiza un subiect şi de a colecta opinii cu privire la acesta. Prin această metodă se doreşte să se ofere un spaţiu prietenos şi creativ de conversaţie pe o temă de interes comun, care se poate aprofunda prin împărtăşirea de idei şi cunoştinţe. Dezbaterile vor fi pe Legea Tinerilor, fiind organizate în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Orange Concept Store.

Page 17: Stud-Life octombrie 2009

17

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUCKULTATE

*Ateliere de scenarii (21-23 octombrie)

Atelierele de scenarii sunt o metodă participativă deliberativă - pentru prima dată aplicată în România - prin care se caută soluţii la o problemă cu care se confruntă comunitatea. Dezbaterile vor avea loc pe tema implicării tinerilor la nivelul comunităţii şi în procesul decizional, iar rezultatul final va fi elaborarea unei strategii pe această problematică. Acest eveniment va fi realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică, CeRe, iar pe data de 23 octombrie co-moderator va fi domnul Cristian Pârvulescu - preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.

*Simulare a procesului decizional din Parlamentul României

(22-23 octombrie)

Evenimentul va avea loc la Palatul Parlamentului, fiind organizat în parteneriat cu Parlamentul European al Tinerilor, Asociaţia Pro Democraţia Club Bucureşti şi Camera Deputaţilor. Tema simulării va fi Legea Tinerilor, fiind invitaţi şi membri ai Comisiilor de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Parlamentul României.

*Proiecţii de filme (22-24 octombrie)

La Eurocinema Tinerimea Română va fi proiectat filmul „Die Welle”, într-una din seri fiind urmat de o dezbatere.

*Teatru forum pe tema participării tinerilor,

cu sprijinul Asociaţiei A.R.T. Fusion (20 octombrie)

Flash mob (23 octombrie)

*Animaţie stradală , cu sprijinul Asociaţiei A.R.T. Fusion (19 și 22 octombrie)

La aceste evenimente, coordonate de către ANPCDEFP prin Programul Tineret în Acţiune, sunt invitaţi să participe tineri, organizaţii de tineret din Bucureşti şi din ţară şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale.

De asemenea, sub umbrela Săptămânii Naţionale a Participării Active a Tinerilor vor organiza evenimente şi alte organizaţii sau instituţii din ţară.

Pentru mai multe detalii, puteţi consulta blogul evenimentului, la adresa http://euparticip.wordpress.com.

Page 18: Stud-Life octombrie 2009
Page 19: Stud-Life octombrie 2009

19

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

Nu dai pe la curs cam tot semestrul, iar de seminar nici nu se pune problema, că oricum e de dimineaţă şi tu ai probleme la orele alea. Încerci înainte de examen să găseşti un nivel la care poţi rezona cu profesorul, dar parcă universul se împotriveşte. Variaţia pe acest punct ar fi: tragi ca nebunul tot semestrul şi te trezeşti că te pică la 50 de sutimi, că de, era dimineaţă şi el oricum are probleme cu corectatul la orele alea. Oricum concluzia e aceeaşi: ne vedem la toamnă!

Rostirea cuvântului produce cel puţin urticarie. Pentru unii simplul gând poate fi letal. Alţii au reacţii adverse până şi la povestiri. Cu toate acestea, restanţele - olimpiadele, sesiunea pentru premianţi sau orice altă denumire sub care le găsim - sunt o boală de care toţi suferim, mai devreme sau mai târziu. Culmea e că, oricât am dramatiza, cu toţii ne vindecăm.

Toamna se numară...OLIMPIADELE!

Descriere de Denisa Căldăraru | [email protected]

Dacă ar fi să analizăm procesul încă de la origini, totul se rezumă la câţiva paşi simpli.

1Te duci acasă şi îţi bagi... toate cărţile în dulap şi promiţi că în august, de pe 1 începi să înveţi ca să îi dai peste nas. 2

Te apuci de băut şi petrecut şi excursii şi nopţi multe pierdute şi zile dormite, că doar e vară şi e vacanţă şi nu mai prinzi tu multe ca asta. Ofertele sunt din belşug. Cât de neserios să fii să refuzi oamenii în aşa hal?3

4Pe 20 august cu aproximaţie, când te întorci de la un prieten, intri în scară şi parcă îţi aduci aminte că tot aveai ceva de făcut. Nu acum îţi vine răspunsul că eşti obosit şi trebuie să dormi ca să gândeşti mereu limpede. Aoleu! Frate, aveai restanţă la ăla! Da`pe cât s-o da? Şi ce, o vrea să mai înveţi şi acum? Da`de unde să afli tu atâtea informaţii, că doar detectiv nu eşti? Dă-i şi caută, sună, intră pe site, treci pe la facultate. Secretarele sunt în concediu, profu`nu răspunde la mail.

Page 20: Stud-Life octombrie 2009
Page 21: Stud-Life octombrie 2009

21

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

Ai aflat. Mai ai 10 zile. Tot timpul să înveţi, plus că acum eşti chiar hotărât să te apuci. Nu de alta, dar n-are rost să laşi iar pe ultimul moment când poţi să înveţi câte puţin zilnic. Şi faci un plan... şi sari peste prima zi... şi a doua te-ai trezit târziu şi ai pierdut startul... şi a patra trebuie să îţi ajuţi un prieten cu o treabă... vineri ai o intalnire... duminică e megaparty. Şi te trezeşti luni că marţi e restanţa şi tu nici măcar nu ai scos cărţile pe birou.5

6Acest pas implică imagini de o deosebită duritate. Căni de cafea peste tot, podele pline de foi, markere fără capac aruncate pe sub pat, pixuri terminate şi persoane epuizate. Ea, restanţa, e la ora 9 că doar vrea să te ucidă de tot. Intri. Începe măcelul.

* De menţionat că pentru recidivişti există un pas intermediar: plata restanţei. În cazul ăsta repetiţia nu e chiar mama învăţăturii ci, mai de

grabă, restanţa... se plăteşte ;)

A trecut, ca injecţia. Oricum numai de glume răsuflate mai ai putere. Şi a venit şi rezultatul. Ai trecut şi de asta. Eşti mare! Dacă poţi tu să înveţi o noapte şi să iei restanţa cu 8, deja ar trebui să îţi facă cineva o statuie. Şi la ce prof!

7Ş`altă dată, ş`altă dată,

Ooo s-o facem şi mai, şi mai latăăă...“ “

Page 22: Stud-Life octombrie 2009

22

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

Uneori, mă gândesc că „boboc” e un concept depăşit; sau cel puţin, trebuie actualizat. Boboc eşti când începi facultatea – de fapt, de câte ori eşti nou-iniţiat într-ale celor academice. Într-adevăr, la facultate nu e ca la liceu. De exemplu, nimeni nu te mai trage de urechi dacă nu te duci la ore. Dar nici în viaţă nu e ca la şcoală. Deci eu propun să ne numim boboci şi atunci când încep să ne preocupe chestii gen „Eu ce o să fac toată viaţa?”, „Ce meserie mi se potriveşte cel mai bine?” sau „Ce îmi place să fac?”. Dacă îţi pui genul acesta de întrebări şi răspunsul se apropie de „Habar n-am”, eşti încă boboc.

Cum să nu mai fi bobocdespre angajabilitate şi educaţie non-formală

Articol de Diana Constantinescu | [email protected]

Întrebările de genul ăsta sunt scary şi până la un punct le evităm. Ne certăm cu părinţii, le zicem s-o lase mai moale cu genul ăsta de pretenţii, şi ne gândim că avem o groază de timp în faţă. O da, ce de timp aveam în faţă la 18 ani! Am avut timp să fiu tocilară, am avut timp să chiulesc cu lunile, am avut timp să mă joc cu diverse variante a ceea ce aş putea fi. Acum am încetat să fiu boboc

pentru că am 24 de ani şi se îngroaşă gluma. Şi am ajuns să fiu convinsă că e nasol să ajungi la 24 şi să nu ştii ce vrei de la viaţă.

De când am început facultatea m-au enervat pretenţiile celorlalţi (părinţi şi oamenii mari în general) cum că ar trebui să mă gândesc la aspectele practice ale viitorului meu – la cum să dobândesc experienţă de muncă, la cum să scriu un CV, şi cât de important e pentru viitorul meu să trec toate examenele. Întrebarea la care şi acum dau ochii peste cap este „Da’ ce-o să faci cu asta?!” – şi asta pentru că am făcut o facultate

“Pentru cei interesaţi să afle mai multe despre cum îţi creşti angajabilitatea prin educaţie non-formală, vizitaţi-ne pe site-ul Link Education and Practice pe www.leap.ro

Page 23: Stud-Life octombrie 2009

23

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

teoretică (filozofia) pentru că asta m-a pasionat şi nu m-a interesat că singura mea perspectivă de viitor părea „prof de filozofie”. Sunt însă multe alte domenii, mai ales cele abstracte şi ştiinţele socio-umane, unde vă confruntaţi cu aceeaşi întrebare.

Ce m-a scos în final din stadiul de boboc este că am înţeles că succesul profesional şi împlinirea personală nu ţin de cât de trendy e specializarea ta. Am învăţat, în primul rând, conceptul de angajabilitate. Angajabilitatea reuneşte toate capacităţile, abilităţile şi atitudinile tale, şi asta nu ţine de un domeniu. Astăzi, orice carieră ţi-ai alege, angajatorul o să-ţi ceară să fii politicos, flexibil, să lucrezi într-o echipă, etc. Aceste competenţe sunt numite de specialişti “generice” şi, odată ce le dobândeşti, sunt ale tale indiferent de contextul macroeconomic în care te afli.

Facultatea joacă un rol foarte important în dezvoltarea angajabilităţii – şi de aia te sfătuiesc să o iei în serios. Ea se concentrează însă mai mult pe competenţe specifice domeniului ales, şi la capitolul competenţe generice te cam lasă cu ochii în soare. Pe lângă asta, sistemul universitar din ziua de azi pune prea puţin accentul pe experienţa practică de care ai nevoie pentru a fi pregătit în domeniul ales. Trist!

Din fericire, există soluţii pentru problemele astea – şi treci de stadiul de boboc de îndată ce le vei aplica în cazul tău. Azi ai o groază de oportunităţi în afara şcolii – şcoli de vară, traininguri, internshipuri, grupuri de lucru, concursuri, cluburi, ONGuri – care te ajută să dobândeşti uşor

şi foarte plăcut competenţe generice. Şi să devii mai angajabil. Dacă activităţile astea au şi legătură cu specializarea ta, cu atât mai bine! E un mod excelent să dobândeşti ceva experienţă practică şi să înţelegi ce înseamnă să ai o carieră în domeniul tău.

Eu am încetat să fiu boboc în momentul în care am găsit această soluţie pentru toate întrebările importante pe care mi le-am pus la început. Am încetat să fiu boboc în momentul în care am devenit fană a educaţiei non-formale – conceptul care reuneşte toate oportunităţile enumerate mai sus. Şi acum ţi-am spus şi ţie secretul meu.

Page 24: Stud-Life octombrie 2009
Page 25: Stud-Life octombrie 2009

25

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

Mai știu că vacanța este mereu în mintea copiilor. Chiar și în mintea mea de copil, în mintea tuturor, pentru că mereu o așteptam și încă o aștept cu nerăbdare. La urma urmei nu contează că ai peste 18 ani. Tot copil ești atâta timp cât vrei tu să fii. Pentru fiecare vacanța are ceva special. Toți au câte ceva de povestit la terminarea ei. Poate de asta trebuie să plece și vacanța asta. Nu de multe

De ce să plece acum? De ce să plece tocmai spre Franța? Sinceră să fiu, habar n-am. Știu doar că atunci când eram copil , când îmi împleteam părul în codițe și totul era roz, vacanța venea cu trenul din Franța.

A plecat vacanța cu trenul spre Franța!

articol de Irina Nicola | [email protected]

ori îi auzi pe prietenii tări spunând ”vacanța asta am cunoscut pe cineva special” sau ”vacanța asta am câștigat primii mei bani”. Ce nu face domne studentul în vacanță de fapt? Nu stă! Acesta este răspunsul. La mare sau la munte, sunt doar două din locurile frecventate de studenți. de asemenea jobul pe timpul verii a devenit deja un ”hobby”. Cum să stai să treacă timpul pe lângă tine? Cum altfel poate săracul

student să aibă niște bănuți în plus în timpul anului școlar? Așadar, dragi studenți, pregătiți-vă și din punct de vedere psihic, dacă din punct de vedere financiar v-ați pregătit. Vacanța nu mai e, în schimb avem un nou an școlar. Cu speranța că va fi mai bun decât cel care a trecut, ne înarmăm cu ambiție și cu răbdare, că-s mai bune decât toate. Și cu profii ce ne facem??? Îi ascultăm și pe ei pentru că încearcă totuși să ne învețe ceva, sau de ce să nu ne asculte ei pe noi? Teme peste teme, cursuri și seminarii. Asta înseamnă terminarea vacanței, dar și un șut în fund, deci un pas înainte spre un viitor strălucit într-o minunată Românie. Siropoasă sau poate prea acidulată, îndrăzneață sau prea spumoasă, intrigantă sau relaxantă. Fiecare o vede diferit, dar atunci când ajunge la finish e mult, dar foarte mult regretată. Parcă ne doream puțin mai mult...

Page 26: Stud-Life octombrie 2009

26

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

Alianţa atrage atenţia asupra faptului că începând din anii ’90 în România a existat mereu o problemă privind locurile de cazare, iar aceasta tinde să se acutizeze odată cu implementarea Procesului Bologna. Conform lui, Invăţământul Superior trebuie să fie accesibil tuturor, iar odată cu creşterea numărului de studenţi problema numărului de cămine devine şi mai impetuoasă. În fiecare an, unui număr mare de studenți care au nevoie de cazare nu li se aprobă cererea datorită lipsei de locuri. În această situaţie se găseşte şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași care are cel mai mic procent de acoperire a cererilor de cazare (45%). La polul opus se află Universitatea din Craiova, Universitatea

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a realizat un studiu privind “Coșul zilnic – Cât avem, cât ne lipsește” necesar supravieţuirii unui student din România. Acest studiu desfăşurat în 19 universităţi în perioada 7- 20 septembrie aduce în discuţie probleme legate de cazare, masă şi alte cheltuieli necesare unui tânăr. Cheltuielile au fost calculate pentru o lună, iar rezultatele chestionarului au arătat că un student român cheltuie în medie 1400 de RON pe lună pentru a se întreține pe perioada studiilor (această sumă reprezintă media cheltuielilor unui student din România în ceea ce privește: costul de cazare, mâncare, transport, igienă personală, cheltuieli necesare procesului de învățare și bani de buzunar).

Coșul zilnic al studentuluiStudiu realizat de ANOSR

comunicat de presă ANOSR

de Nord Baia Mare sau Universitatea “Politehnica” din Timişoara care acoperă în totalitate cererile de cazare însă acestea sunt câteva cazuri izolate.

În ultimii ani, deşi numărul studenţilor a crescut, există încă probleme, numărul locurilor din cămine nu acoperă cererea de cazare. Astfel, majoritatea universităţilor din România nu reusesc să-şi cazeze nici măcar studenţii bugetari care conform legislaţiei din vigoare ar trebui să primească un loc în căminele studenţeşti. Un alt aspect important îl reprezintă condiţiile inadecvate oferite celor puţin norocoşi care reușesc să prindă un loc la cămin. În majoritatea centrelor universitare din ţară, cele mai multe cămine au

camere de 2-6 persoane, locaţia grupului sanitar fiind la comun, pe palier. În urma chestionarului, am aflat că există şi cămine cu camere de 9 persoane (Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava) şi considerăm inumană această situaţie deoarece procesul educaţiei este perturbat de lipsa intimităţii. În problemele legate de costurile cazării în cămine s-au observat diferenţe semnificative de la un centru universitar la altul.

Spre exemplu, dacă în căminile Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, din Cluj Napoca, pentru o cameră cu grup sanitar inclus se plăteşte un preţ de 105, în Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi pentru

Page 27: Stud-Life octombrie 2009

27

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iSTUDENT

“Pe lângă cazare, un student trebuie să aibă asigurat și un loc unde să mănânce, lucru pe care nu și-l poate permite tot timpul la un restaurant sau fast-food.

aceleaşi condiţii pretul poate ajunge la 260 lei lunar. Preţul unui loc în cămin variază intre 50 şi 260 lei pe lună, în funcţie de condiţiile de cazare (număr de locuri în camera, locaţia grupului sanitar, conexiune la internet, cablu TV, gradul de renovare). S-a mai observat că există o insuficienţă a sălilor de lectură sau a dotărilor din oficii.

Pe lângă cazare, un student trebuie să aibă asigurat și un loc unde să mănânce, lucru pe care nu și-l poate permite tot timpul la un restaurant sau fast-food.

Considerăm necesară existența unei cantine în fiecare campus universitar, tocmai pentru a asigura un trai cât mai decent fiecărui student.

Din păcate însă, există universități ca Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgul Mureș, Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea din Craiova care nu au în prezent cantină. Acestu lucru îngreunează și mai mult viața unui student.

În concluzie, ANOSR consideră că Universitățile din România trebuie să facă tot posibilul să îmbunătățească considerabil numărul de locuri de cămine și condițiile din acestea, iar acolo unde este cazul să pună la dispoziție o cantină.

Totodată, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ar trebui să îşi îndeplinească obiectivele de accesibilitate a tuturor categoriilor sociale la Învăţământul Superior, acestea să fie vizibile la nivel naţional şi să se asigure condiţii decente pentru studenti, în situaţia în care la ora actuală în România mulţi studenţi renunţă la studiile superioare datorită incapacităţii de a face o facultate şi lucra în acelaşi timp pentru a plăti o chirie de căteva sute de euro lunar.

Alianţa trage un semnal de alarmă, în condiţiile în care nu se remediază problema locurilor de cazare în cămin, riscul renunţării la studiile superioare sau al retragerii va atinge cote culminante, fapt ce va afecta întreaga societate per ansamblu în viitorul apropiat.

Page 28: Stud-Life octombrie 2009
Page 29: Stud-Life octombrie 2009

29

numărul 5 / Octombrie 009

www.stud-life.ro

MANIFEST

Nu ştiu ce crezi tu, dar eu m-am săturat de aceşti leneşi. Mai ales că în zilele noastre un mare număr de oameni ajunge să fie cerşetori, să apeleze la mila semenilor săi. Motivele sunt tot mai diverse. Doar ştii: le-a murit careva, sunt săraci şi nu au ce mânca, s-au fript la mână, nu au un deget. Şi lista poate continua... Ceea ce-i uneşte este însă lenea, completată uneori de violenţă şi înşelăciune.

Zilele trecute am fost la un eveniment la care s-au strâns o mulţime de persoane. Şi ca la orice adunare publică, cerşetorii nici nu au îndrăznit să lipsească (mai ales că acesta a fost de natură religioasă)… S-au obişnuit şi nu pierd nicio ocazie să facă bani. Aproape sigur ai observat şi tu această „coincidenţă”.

Cerşetoria,afacere de succes

Manifest de Viorela Chiper | [email protected]

Cred că sunt îndreptăţiţi să primească ajutor de la cei „fericiţi”, dar nu se gândesc o singură clipă să lucreze şi ei ca tot omul.

Au făcut din cerşetorie o adevărată afacere. Şi pentru a avea succes apelează la tot felul de „metode de promovare”. Eu am avut „şansa” (cred că şi tu te poţi „mândri” cu asta) de a întâlni cerşetori ce-şi exprimă nenorocirea pe ritmuri de manele sau

apelează la divinitate, ba chiar devin violenţi (scuipă, înjură, lovesc) dacă te faci că nu-i vezi sau nu-i auzi. Aceşti „oameni de afaceri” investesc foarte puţin, însă obţin profituri uriaşe (ştiu că mulţi dintre ei ajung să strângă pe zi şi 2000 lei). Însă ceea ce e cel mai grav este faptul că aceste „afaceri” funcţionează în ilegalitate. Aşa că ce mi-a trecut mie prin minte… ia să se dea o lege prin care să fie obligaţi să-şi înfiinţeze societăţi pentru a plăti impozit la stat, la fel ca toate celelalte. Astfel vor contribui la îmbunătăţirea economiei naţionale. Ba mai mult să se impună şi o „acciză pentru cerşetorie” şi vom vedea cât vor mai supravieţui aceste „afaceri fantomă”. Tu ce părere ai?

Page 30: Stud-Life octombrie 2009
Page 31: Stud-Life octombrie 2009

31

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Cum vad eu lumea

Ştiu că nici nu îmi dădeam jos geanta din spate, şi rămâneam fascinat de felul în care putea vorbi, continuu, aprinzându-şi ţigară după ţigară, bându-şi încet cafeluţa, mereu la aceeaşi masă. Putea să vorbească ore în şir. Îmi aduc aminte că la petrecerea la care am întalnit-o vorbea la fel de mult, iar eu, ca şi acum, o ascultam uimit. La aceeaşi petrecere m-a provocat să vorbesc măcar un sfert de oră, despre ce vreau eu, numai să vorbesc. Nu am ştiut ce să îi spun.

Într-una din zile mi-a explicat o teorie pe cât de amuzantă, pe atât de puţin practică. Era, zicea ea, o teorie în care îşi găseşte foarte uşor justificarea

Îmi aduc aminte de parcă ar fi fost ieri. Se întampla în fiecare joi. Eu ieşeam mai devreme de la facultate, ea chiulea de la cursuri şi mergeam, invariabil, în aceeaşi bodegă, cu nume banal şi scaune de plastic.

Turma,o teorie a neuronilor

Reportaj de Georgian Constantin | [email protected]

Articol publicat pe blogul personal: wordrainink.wordpress.com/

actul de a bea şi a fuma, şi, prin urmare, actul de a îşi ucide neuronii leneşi, celule care, aparent, nu se regenerează. Modul ei de a-şi descoperi gândurile în faţa mea, fluid, relaxat, organizat, a pus totul într-o lumină nouă.

“Celulele noastre nervoase, neuronii, sunt ca o turmă de bizoni. Nu mă întreba de ce bizoni.”, mi-a spus, încrezătoare, trăgând leneş din ţigară, dar grăbindu-se să continue, pentru a nu avea eu timp să adaug ceva. “Ca orice turmă de animale, aceşti bizoni, respectiv neuroni, se vor mişca în funcţie de cel mai încet

membru din turmă”, a zis ea, privindu-mă în ochi, şi dând afară fumul, cu graţie. Imediat, a simţit nevoia să explice, aşa că a scrumat şi a revenit: “Adică, turma se va deplasa astfel încât şi cel mai încet membru al ei să poată ţine pasul.”

Am încuviinţat din cap, aşa că s-a simţit încurajată: “Toate bune şi frumoase. Ce va face turma când va fi atacată de lei?” Fără să aştepte răspuns, grăbindu-se să-şi sărute ţigara, a continuat cu explicaţii suplimentare: “Bine, nu ştiu dacă există lei acolo unde trăiesc bizonii… Există, nu? Da, există…”,

Page 32: Stud-Life octombrie 2009

32

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Cum vad eu lumea

s-a întrebat ea, fără să aştepte vreun răspuns. “Aşa, atacă leii, alcoolul, ţigările, nopţile nedormite, mâncatul prost, etc. iar turma o ia la fugă. Cei mai înceţi bizoni vor fi mâncaţi, corect?” Mi-am ridicat sprâncenele, şi m-am arătat a fi de acord, lăsând-o să completeze cu concluzia: “Prin urmare, turma de bizoni se va deplasa mai repede de acum înainte.” Satisfăcută, m-a lăsat să gândesc analogia cu bizoni şi neuroni, trăgând din ţigară, cu nesaţ.

Într-adevăr, după spusele ei, fumatul şi băutul ucid neuronii cei mai slabi, lăsându-i pe cei puternici să lucreze, acum, descătuşaţi de încetineala

celorlalţi. I-am zâmbit, fascinat, şi am privit-o cum soarbe din cafea. “Nu trebuie să îţi placă teoria mea, dar e mişto, şi la mine funcţionează”.

Şi-a stins ţigara în scumiera Lavazza, şi a mai scos încă una din pachet. A aşezat-o profesionist în colţul gurii, şi, în timp ce scormonea în buzunar după brichetă, mi-a spus: “Apropo de ce ţi-am zis. Am citit o chestie…”, apoi şi-a aprins ţigara. În momentul ăla, am fost convins că turma ei de neuroni lucrează, într-adevăr, nestingherită.

Trăim nişte vremuri super-mobile: azi nu mai vedem lumea numai citind din manualul de istorie sau uitându-ne la televizor; azi putem să facem nişte lucruri la care părinţii noştri nici nu le visau: să ne urcăm într-un avion spre Paris cu 50 lei sau să aflăm orice secret al lumii de pe Google. Mie, de exemplu, îmi cam place să călătoresc prin lume, ca să văd cum e iarba şi pe partea cealaltă, cum se zice. Sunt sigură că te tentează şi pe tine – sau dacă nu, singur o să începi să te gândeşti la asta la în facultate.

Pământul se roteşte şi la noi

Articol de Diana Constantinescu | [email protected]

Pe mine m-a atras de când mă ştiu mediul anglo-saxon – atât datorită preconcepţiilor pe care le aveam despre cât de civilizaţi, avansaţi şi deştepţi sunt ei, cât şi de la prea multele filme americane şi englezeşti cu care suntem bombardaţi. Noi practic creştem într-

un mediu în care tot ceea ce legat de România e „naşpa”, înapoiat, greşit şi ireparabil. Şi-atunci normal că începi să visezi şi tu visul american: vrei şi tu să faci un “biznis” ca Bill Gates şi să ajungi de la un simplu boboc de facultate la un miliardar în dolari.

Page 33: Stud-Life octombrie 2009

33

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Cum vad eu lumea

“În primul rând, pentru că România e o societate în tranziţie. Ne-am obişnuit să vedem „tranziţia” în sensul rău, însă partea bună cu a fi în tranziţie e că lucrurile se mişcă mult mai repede decât în alte societăţi.

Da, mi s-a inculcat de mică de către părinţi şi de către societate că aici nu mai e nimic de salvat, că lucrurile n-o să se repare niciodată în România. Prin urmare, m-am hotărât să văd lumea. În cazul meu, nu le puteam cere alor mei să mă susţină, aşa că am luat-o pe varianta „tocilară”: burse de studiu şi granturi. În decursul a 6 ani, iată, am experimentat 6 sisteme educaţionale din 4 ţări diferite. Am studiat la New York, la Berlin, la Londra. Şi, culmea, am aflat treptat că iarba creşte repede şi la noi.

N-o să zic că e rău în străinătate. Lumea pe care am văzut-o eu e frumoasă şi motivantă: te simţi apreciat, te simţi motivat să tragi mai tare, te simţi respectat, chiar şi la 20 de ani. Ceea ce am aflat între timp însă e că nici la noi nu e chiar aşa de rău cum credeam. Am identificat cel puţin două motive.

În primul rând, pentru că România e o societate în tranziţie. Ne-am obişnuit să vedem „tranziţia” în sensul rău, însă partea bună cu a fi în tranziţie e că lucrurile se mişcă mult mai repede decât în alte societăţi. Acum 3 ani, centrul Bucureştiului era un labirint de străzi întunecoase, plin de creaturi violente şi maşini vechi; acum, centrul e pietonal, luminat, cu puzderie de cafenele şi evenimente. Acum 4 ani ne înghesuiam într-un net cafe, acum mergem cu laptopurile la facultate şi ne conectăm la reţeaua wireless a facultăţii. Chestii multe pe care tu le iei deja ca atare, dar care pentru oricare dintre noi aştia mai bătrâni e lux.

În al doilea rând, mi-am dat seama că vedem lucrurile negre pentru că oamenii mari (în primul rând părinţii noştri) le văd aşa. Pe de-o parte, pentru că părinţii noştrii au visat la o schimbare miraculoasă odată cu Revoluţia, au

avut „the Romanian dream”. Şi au fost dezamăgiţi: viaţa li s-a îmbunătăţit, dar mult mai încet decât se aşteptau. Pe de altă parte, au idealizat mult situaţia din celelalte ţări, pentru că n-au avut ocazia să meargă acolo să vadă, aşa cum avem noi ocazia. De 7 ani aud discursul amar „pleacă din România, n-ai ce să mai speri aici; dacă se întâmpla ceva bun, se întâmpla până acum”. Fals.

Te încurajez să vezi şi tu lumea aşa cum o văd eu: plimbându-te prin ea. Numai aşa vei vedea toate lucrurile civilizate la care vrem să tindem şi noi. Numai aşa îţi dai seama că viaţa de american nu e chiar aşa de diferită de cea de român – şi că ai la fel de multe motive să te întorci în România, pentru că aici Pământul se roteşte mai repede decât avem impresia. Şi chiar dacă nu eşti dintre cei interesaţi să participe la rotirea lui, merită chiar şi doar să te uiţi de pe margine la un fenomen atât de rar.

Page 34: Stud-Life octombrie 2009
Page 35: Stud-Life octombrie 2009

35

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

Încadraţi-vă într-un grup în care există relaţii armonioase;

Oamenii sunt diferiţi, chiar dacă prezintă anumite trăsături comune. Fiecare persoană se naşte cu un bagaj genetic, care este modelat de un anumit mediu şi de educaţie, rezultatul acestor influenţe fiind concretizat într-un comportament personalizat al individului uman.

Ghid de creştere a popularității

de Ramona Matei | [email protected]

Uitaţi-vă în jurul vostru şi puteţi identifica o multitudine de personalităţi diferite. Unii oameni sunt mai reticenţi, mai rezervaţi, mai sceptici, alţii mai expansivi, mai populari, simt nevoia să iasă în evidenţă, să simtă că persoanele din jur polarizează în jurul lor, cooperarea fiind o condiţie existenţială pentru ei. Cum putem deveni mai puţin timizi, mai populari, mai cordiali? Iată câteva sugestii pentru a-ţi îmbunătăţii gradul de popularitate:simpli.

Implicaţi-vă în cât mai multe activităţi pentru a vă identifica punctele tari, pentru a vedea care vă sunt limitele şi ce puteţi face pentru a vi le depăşi;

Exprimaţi-vă punctele de vedere atât în interiorul grupului, cât şi în exteriorul acestuia, exteriorizaţi-vă gândurile şi sentimentele;

Este important să deţineţi noţiuni empirice în diferite domenii, dar şi noţiuni ştiinţifice, specializate, care vă ajută să răspundeţi la nivel optim solicitărilor;

Încercaţi să vedeţi „partea plină a paharului”, ce anume v-a ajutat să fiţi fericiţi pe parcursul unei zile şi folosiţi aceste elemente şi în zilele următoare. Mai mult decât atât, aţi putea să le împărtăşiţi şi celorlalţi. Nu uitaţi că sunteţi fiinţe sociale;

Lăsaţi egoismul acasă, învăţaţi să empatizaţi, să vibraţi la emoţiile prietenilor, pe care să vă puteţi baza;

Provocaţi-vă zilnic: să depăşiţi un record la viteză, să faceţi o recenzie extrem de documentată la literatură, să găsiţi modalităţi diverse de rezolvare a unor probleme, să aveţi alternative pentru a ieşi din situaţii criză;

Page 36: Stud-Life octombrie 2009

36

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

Învăţaţi semnificaţia elementelor limbajului nonverbal. Ştiţi că cea mai mare cantitate de informaţie este transmisă prin intermediul acestor semne? Veţi fi mai puţin manipulaţi.

Este important să deţineţi noţiuni empirice în diferite domenii, dar şi noţiuni ştiinţifice, specializate, care vă ajută să răspundeţi la nivel optim solicitărilor;

Participaţi la training-uri cu teme despre creativitate, umor, ameliorarea conflictelor. Veţi afla mai multe despre felul în care funcţionaţi, veţi fi mai conştienţi de trăirile voastre şi le veţi putea controla mai uşor;

Personalizaţi-vă stilul vestimentar, găsiţi ceva care să fie potrivit pentru voi;

Fiţi responsabili de buna dispoziţie în grup, tot timpul veţi fi înconjuraţi de ceilalţi, veţi fi ca un magnet;

Fiţi prietenoşi, cordiali. Oamenii de acest gen vor atrage oameni optimişti, sociabili;

A fi popular înseamnă a te face remarcat într-un anumit segment şi a avea recunoaştere din partea celorlalţi, datorită acestei aptitudini. Depinde de tine dacă vrei să rămâi în umbră sau dacă îţi procuri strategiile necesare pentru a fi un pic mai sus decât ceilalţi.

Page 37: Stud-Life octombrie 2009
Page 38: Stud-Life octombrie 2009

38

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

Ce a insemnat pentru tine studentia? Eh, ...mai nimic, vorba tipului din reclama la laxativ! Nu m-am implicat foarte mult in viata de student, fiind complet absorbita si ocupata cu viata de artist (faceam muzica, repetitii, concerte). Mergeam doar la seminarii si la examene, la cursuri adormeam si intr-un final am renuntat, mi le procuram de la colegi.Am ratat toate partyurile, toate intrunirile, toate chiulurile in gasca. De multe ori, nu ajungeam la timp nici ca sa chiulesc, deoarece ca sa chiulesti de la o ora trebuie mai intai sa te prezinti la ora aceea,

interviu de Mihaela Georgescu | [email protected]

Radio ZU cu Raluca Leahu

Raluca Leahu, 30 de ani, Facultatea de Drept București

Raluca Leahu e alături de tine de luni până joi între 19:00 – 22:00 și vinerea cu o extra

oră (18:00-22:00). Zu is you!

si pe parcurs, sub influenta colegilor, in calitate de autori morali, sa iei hotararea de a chiuli.

Daca nu exista mai intai intentia de a sta la ora, fapta nu se mai incadreaza in notiunea de chiul. Alta era situatia daca hotaram de acasa ca azi nu ma duc la ora aceea. Cand striga asistentul: Leahu?, raspunsul colegilor era: Aaaa, nu a venit! (Corect!) Dar daca eu m-am hlizit pe hol cu colegii inainte sa inceapa ora cu pricina si am hotarat in consiliu ca suntem prea sexy pentru Dreptul Roman de exemplu, dupa care am plecat la o

cafea ( bautura oamenilor ocupati), ei bine, asta se numeste chiul! Studentia in cazul meu nu s-a soldat cu prieteni dar nici cu urmari grave. Am cativa colegi care mi-au ramas foarte dragi, astazi notari si avocati sau consilieri juridici, mi-am imbogatit vocabularul si mi-am exersat logica, am invatat sa invat intr-un timp record, si am realizat ceea ce nu vreau sa fac in viata.

Totodata studentia mea a coincis cu o perioada foarte fertila in plan muzical, si din aceasta optica, pot spune ca mi-e dor de perioada aceea!

Page 39: Stud-Life octombrie 2009

39

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

“Daca citind revista Stud – Life iti vei raspunde la niste intrebari esti castigat! Daca citind revista Stud – Life vei incepe singur sa-ti pui intrebari, esti salvat!

Ai cantat la Balul Bobocilor? Cred ca am ratat si Balul Bobocilor, hahaha, doamne, ....unde eram? In mod sigur am fost invitata sa cant la Balul Bobocilor organizat de alte facultati.Tot ce stiu e ca aveam emotii foarte mari, pentru ca la unul dintre concerte, fratele meu cu prietena lui erau in sala. Fratele meu vrand probabil sa o impresioneze pe iubita lui a adus-o la concert...iar eu trebuia sa nu il fac de ras, nu? Chestia e ca nici el nu ma mai vazuse asa dezlantuita si nu stiam ce crede despre prestatia mea rock! Nu stiu daca asta l-a indemnat mai tarziu sa se faca preot, sa-mi salveze sufletul, dar, cel putin el a apucat-o pe calea cea buna, iar eu, pe cea nebuna. Cum ti-a influentat studentia cariera? Daca majoritatea bococilor care nu stiau sa raspunda la intrebarea : „Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?” vin la facultate cu speranta ca vor afla raspunsul, eu le spun ca la facultate afli mai degraba ce NU vrei sa te faci cand vei fi mare. Dupa facultate lucrurile devin si mai clare, pentru ca in

timpul studentiei elimini o serie de alte variante neviabile pentru tine, si incet incet menirea ta capata contur. La unii se intampla mai repede, la altii mai lent, iar la altii deloc...hahaha!

Pe mine m-a facut sa-mi dau seama ca nu vreau sa urmez o cariera in domeniul juridic, mi-a intarit convingerea ca nu este mediul in care imi doresc sa exist si sa ma dezvolt, mi-am dat seama ca este poate prea rigid si prea putin creativ ca sa pot creste intelectual si spiritual. Si consider ca asta e un soi de influenta pozitiva. Ma lasasem si eu pacalita de ideea ca arta, si mai tarziu, televiziunea si radioul nu sunt meserii ( pentru oameni seriosi, cum spuneau ai mei), si am incercat sa o iau pe cararea dreptului dar am aflat ca sunt stangace si ca imi place sa ma aflu printre cei „neseriosi” , creativi, spontani, sau dezaxati ( in acceptiunea alor mei, hahaha). Ce ai alege intre viata de radio si scena?

De ce sa aleg daca imi permit sa le fac pe amandoua?Iti spun ce as face, le-as mixa asa: as canta live la radio, si le-as vorbi ascultatorilor mei de pe o scena. Cateodata imi lipseste faptul ca nu ii vad in timp ce le vorbesc. Nu ii pot pune o mana pe umar: Ce faci vecine?, lasandu-mi colturile gurii in jos a compatimire si a solidaritate daca a avut o zi naspa! Mimica, gesturile dispar dar asta face provocarea si mai mare pe radio.

Pe scena e invers, pentru ca mesajul sa ajunga le ei, foarte importante sunt gesturile si mimica. Daca nu reusesti sa-i captivezi, nu vor asculta ce ai de spus in piesa. Este fix ceea ce nu pot face la radio si vine ca o completare minunata.Radioul si muzica imi ofera posibilitatea sa ma exprim si sa comunic cu oamenii pe toate canalele, sa sparg toate chakrele, ca un haker, sa le ajung la globule, si de acolo in suflet.

Page 40: Stud-Life octombrie 2009

40

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

ACDC sau Guns N’ Roses? Guns N’Roses, in adolescenta a fost clar una dintre trupele mele preferate. Welcome to the jungle baby! Pacat ca se scrie greu J:...N apostrof Roses. De ce ai ales sa canti genul asta de muzica? Nu a fost o alegere spontana, ci urmarea unui proces luuung de expermientat diverse genuri muzicale in cautarea identitatii mele ca artista, lucru esential si pentru ascultator caruia nu-i place sa vada un om care cauta ci un om sigur pe el...Prietenii mei nu ma suna sa-mi spuna: frate Raluco hai sa mergem la biblioteca sa ne uitam la oameni cum citesc!, pentru ca nu e interesant. Nimeni nu vrea sa vada cum cauti, cum bajbai, cum exersezi, vrea sa vada rezultatul, sa il uimesti cu ceea ce ai gasit: Heeeei, uite ce-am gasit! In ideea asta m-am plimbat prin muzica, mai intai am inceput cu muzica clasica intr-un cor al liceului, pe urma rock alternativ cu diverse trupe ( Nitro, Neurotica, Zebre), in paralel incercam si acid jazz (Baba Novac), si momentan m-am oprit la electro- disco. Ca si cu studentia, am cantat 11 ani rock alternativ cu instrumente clasice, ca sa-mi dau seama ca ma atrag foarte mult sunetul electronic si sintetizatoarele, un bpm mai alert, si groove-ul disco. Cat despre linia vocala, am concluzionat ca mai putin inseamna mai mult, less is moreJ, stii! O voce buna nu inseamna neaparat o nota cat mai inalta tinuta 15 minute, precum nici un produs muzical bun nu inseamna numai o voce care-ti sparge urechile prin volum, entuziasm si triluri, e timpul sa renuntam la aceste principii cand analizam un artist sau o trupa. Cu proiectul meu, care se

numeste Magnolia, vreau sa ii ajut pe ascultatori sa-si aleaga o muzica buna, sa le dau coordonatele care o sa ii duca spre trupele lor de suflet, si pe care le vor asculta in casti toata ziua. O muzica buna este muzica pe care nu doar o asculti, este muzica ce te schimba, te dezvolta, iti da entuziasmul sa faci lucruri noi, te reinventeaza. Exigenta publicului naste artisti talentati. Cum iti place mai mult, cu formatie sau singura? Cu formatie in mod sigur. Numai in formula asta simti pulsul fiecarui instrument si intrumentist, emotiile, personalitatea fiecaruia se amesteca dand de fiecare data un groove diferit, ...niciodata nu stii cum o sa iasa, e interesant! Suntem unici in fiecare secunda, de aceea viata in sine e interesanta! De unde a venit ideea pseudonimului “Magnolia”? Ma pregateam sa vad filmul cu acest nume...si apare pe ecran negru numele Magnolia cu o nuanta electrica, si click ( in capul meu), am simtit ca asta e, asa vreau sa defliez, ...eu sunt Magnolia! Mi-a placut la un nivel mai profund, subconstient, de aceea nu pot da o explicatie logica.

Sa incerc totusi: este numele unei flori care imi place foarte mult, are rezonanta de nume de fata ceea ce spune din start ca produsul este unul cu o voce feminina, deci...il luam! Ce parere ai despre revista Stud-Life?

Page 41: Stud-Life octombrie 2009

Uau! De o saptamana o port in geanta si mai citesc cate putin din ea. Vine un moment cand te intrebi: bai dar unde sunt oamenii timpului meu, oamenii cu care rezonez, unde sunt aia care vad lucrurile in aceleasi culori, la ce filme se uita ei, ce citesc ei, ce muzica asculta ei?

Era si timpul sa apara!!! Sunt oamenii noi! Aveam nevoie de ei! Revista Stud – Life mi-a raspuns la toate aceste intrebari si simt o usurare. Ceea ce vreau eu sa realizez prin muzica si radio nu pot face fara o revista care sa orienteze tinerii spre generatia lor si care sa-mi arate „ce caut eu in viata mea”, vorba cantecului.

Salut intreaga echipa de editorialisti si cu permisiunea lor ma declar fana lui Tudor Raţ ale carui articole mi-au placut maxim.In sfarsit generatia noua a venit la microfon!S-o auzim deci! O voi citi constant. Ai vreo recomandare pentru cititorii nostri (studenti)? Daca au revista in mana sunt deja pe drumul cel bun. Daca nu stiu care sunt filmele lor, muzica lor, cartile lor, parerile lor, aici pot gasi o indrumare, o alternativa buna, sincera, corecta. Citind-o, nu au cum sa dea gres si sa nu fie multumiti de alegerile pe care le fac in viitor vizavi de intrebarile: la ce film sa ma duc?, astia cum canta?, cine a scris cartea asta?, eu incotro s-o apuc dupa facultate?, lumea pe unde si cum se mai distreaza?, ce festivaluri sunt anul asta?, ce nu vreau sa pierd?

Page 42: Stud-Life octombrie 2009
Page 43: Stud-Life octombrie 2009

43

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

Da, da am ras ceva… ştiti deja, probabil, că doamnele cu ani mulţi de viaţă sunt cu mult mai cochete decât domnişoarele din Dorobanţi. Nicio surpriză aici. Dar când vezi rockeriţe care îşi poartă favoriţii pe spate la 70 de ani, cu mare clasă, situaţia se schimbă. Cum stăteam eu în troleu, văd o stimabilă că urcă. Cercei clipsuri cu perle, check. Părul vopsit roşcat, cu bucle atent aranjate, check. Ruj roşu, intens aplicat,

Ceva te nemultumeşte. Ţi se pare că unele lucruri nu sunt la locul lor. Ai văzut ceva ce te-a amuzat. Ai o părere despre care ştii că mulţi ar vrea să vorbească, dar nu se încumetă. În Stud-Life îţi găzduim toţi piticii de pe creier, că doar d-aia avem forum.

Fo-Fo-Fo-FORUM!!!

impresii culese de Denisa Căldăraru | [email protected]

Dacă ar fi să analizăm procesul încă de la origini, totul se rezumă la câţiva paşi simpli.

Nu ştiu cum se face că în fiecare toamnă parcă pune cineva aceeaşi placă de anul precedent. Cum dă primul semn de frunză uscată, dă şi primul semn de grevă, protest, nemulţumire. Şi de cele mai multe ori profesorii sunt cei care se răscoală. Nu zic să nu îşi apere oamenii drepturile şi nici nu mă plâng pentru că m-ar afecta direct (fiind vorba de mediul

şi el. Dar când se întoarce cu spatele, ce să vezi? Ditai aripile de inger răzvrătit, pe tot spatele şi deasupra scris cu litere groase “Motorhead”. Să fi fost fan? Să fi avut o vârstă mijlocie wild? Să o fi păcălit vreun vânzător că e numele unei cărţi de rugăciuni pe trend?

preuniversitar) dar parcă am un sentiment permanent de deja-vu. Tot am senzaţia că urmăresc redifuzări ale ştirilor. Şi să se hotărască cineva, într-un final, câţi ani se face şcoală şi cum se dau examenele alea!

””

Page 44: Stud-Life octombrie 2009

44

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

Omagiu subteranNicoleta Ionescu şi Alexandru Ifrim sunt doi artişti care s-au gândit să îi aducă lui Michael Jackson un omagiu prin desen. Lucrările lor, precum şi alte peste 50 de caricaturi şi portrete ale altor artişti înfăţişându-l pe regele pop au fost expuse, iniţial, pentru o zi pe pereţii unuia dintre culoarele de trecere ale staţiei de metrou

Fani sau mai puţin fani au încercat să arate ce am pierdut odată cu moartea regelui muzicii pop, Michael Jackson, dar şi ce rămâne după. Moonwalk, Thriller, Peter Pan şi milioane de fani. Aşa ar putea fi descris, minimal, un mare artist. Am văzut cum America a realizat o ceremonie de adio la care au participat Martin Luther King Jr., Mariah Carey, Brook Shields, iar România a ţinut să-şi arate şi ea respectul şi afecţiunea faţă de artistul Michael.

In memoriam Michael Jackson, la metrou

Relatare de Oana Voncick | [email protected]

Universitate. Evenimentul a facut parte din ,,Intrenational tribute exhibition - Michael Jackson”. Directorul Metrorex, Gheroghe Udrişte, a permis ca expoziţia să mai rămână la dispoziţia publicului încă două zile. Desene din toate colţurile lumiiInspiraţi de episoade diferite din viaţa lui MJ, 36 de artişti l-au reprezentat

pe artist în ipostaze diferite. Unele desene reflectau sufletul de copil al regelui pop, altele făceau referire la permanenţa mesajului umanitar pe care Jackson îl transmitea prin cântecele sale, dar şi prin comportamentul său profund altruist. Fiecare dintre cei 36 de ilustratori au realizat lucrările benevol, având un singur scop, cel omagial. Fabio

Page 45: Stud-Life octombrie 2009

45

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

Shin din Brazilia, Ben Towle din Statele Unite ale Americii, Yamen Elgamal din Egipt, Bogar Chancay din Ecuador, Radu Răileanu din România sunt doar câteva dintre numele celor care şi-au trimis operele pentru a fi expuse la ,,International Tribute Exhibition”. Nicoleta şi Alexandru au expus şi ei câteva lucrări, iar Nicoleta a ghidat publicul printre desene cu ajutorul unor scurte texte biografice care însoţeau ilustraţiile.

Ce urmeazăUn posibil turneu în ţară. Deşi recunosc faptul că realizarea şi adunarea lucrărilor împreună cu obţinerea unui spaţiu de expunere au reprezentat un efort destul de mare, Nicoleta şi Alexandru vor să valorifice treptat expoziţia dedicată lui Michael Jackson. ,,Expoziţia a reprezentat modalitatea mea şi a lui Alexandru, ca artişti, de a omagia trecerea în nefiinţă a unui geniu. Momentul dispariţiei lui, aşa cum singură am scris şi în

textele care însoţeau lucrările, a lăsat o lume întreagă paralizată de certitudinea efemerităţii umane... În memoria sa am încercat să reconstruiesc o biografie ilustrată, ca ansamblu lucrările fiind o adevărată colecţie de artă. Aş vrea ca această intenţie să fie corect receptată şi de public, pentru ca bunele intenţii ale gestului să ajungă la inimile tuturor.” afirmă Nicoleta despre eveniment.

Am pierdut un personaj care a făcut istorie, a spart orice barieră intergeneraţionistă şi dincolo de toate rămâne un mesaj simplu: Change the World!

*Nicoleta Ionescu este şi caricaturist pentru revista Stud-Life.

Page 46: Stud-Life octombrie 2009

numărul 5 / Octombrie 2009FUN

Party cu Stud-Life

de Denisa Căldăraru

Twice in a Blue Moon by Ferry CorstenFerry revine în România pe 10 octombrie pentru a-şi promova cel mai recent album, Twice in a Blue Moon. Show-ul marca The Mission va avea loc la Arenele Romane, iar preţul biletului este de 35 de lei (50 la intrare). Warm-up-ul va fi asigurat de Lange. Trance-ul l-a menţinut pe Corsten în topul celor mai buni DJ în ultimii cinci ani. Până acum a obţinut numeroase premii, printre care de “Cel mai bun producător” şi de “Cel mai bun remixer”.

Bucharest Masters of Jazz 2009Succesul ediţiei din 2008 i-a determinat pe cei de la Media Services Events să organizeze festivalul şi în acest an. Ajuns la a doua aniversare, Bucharest Masters of Jazz promite nume cu rezonanţă pe scena muzicală internaţională. În plus, vor exista, la fel ca şi anul trecut, alte evenimente organizate tot sub egida Masters of Jazz, pe tot parcursul lunii noiembrie. Astfel, artiştii confirmaţi până acum sunt Richard Bona şi Eliane Elias pe 23 octombrie, Power of Three – Chick Corea, Lenny White, Stanley Clarke pe 24 octombrie, Mike Stern Band şi Branford Marsalis Quartet pe 25 octombrie şi Jan Garbarek Group pe 25 noiembrie. Biletele pentru Bucharest Masters of Jazz Festival au preţuri între 50 şi 300 de lei.

Page 47: Stud-Life octombrie 2009

numărul 5 / Octombrie 2009 iFUN

Tippa Irie – legenda reggae la BucureştiPe 31 octombrie, clubul Fabrica va răsuna în ritmuri de reggae. Tippa Irie este printre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi artişti reggae şi dancehall. Are peste 25 de ani de activitate şi o nominalizare la premiile Grammy. Însă, cel mai probabil ţi-l aduci aminte

Pendulum la ArenePe 7 noiembrie, la Arenele Romane sunt aşteptaţi australienii de la Pendulum. Evenimentul va avea loc în cadrul Drum and Base Arena. Din păcate, fanii dnb nu vor avea parte de un live act mult lăudat, ci de un dj set. Alături de ei, pe scena de la Arene va urca şi MC Verse. Stilul muzical actual al celor de la Pendulum este un mix

IRISPe 8 octombrie, IRIS promite un spectacol incendiar, la Sala Polivalentă. Cristi Minculescu speră ca trupa să revină în forţă, în formulă completă, pentru ca pauza facută să fie cât mai repede uitată. Cu ocazia concertului din Capitală, trupa va lansa integrala cu cele 20 de albume

din colaborarea cu Black Eyed Peas, pe Hey Mamma, care i-a sporit şi mai mult notorietatea şi deschiderea către un alt segment de public.

între Drum&Base şi rock, cu inserţii de instrumente acustice. Ei au părăsit Australia pentru Marea Britanie. Cel mai mare hit al lor, Propane Nightmares, a ajuns până pe locul 9 în UK Singles Chart. S-ar putea să îi mai recunoaşteţi şi după remixul făcut la piesa celor de la Prodigz, Voodoo People.

ale trupei - 19 pe CD şi un DVD live, care va conţine concertul Atheneum. Preţul biletului este de 70 de lei.

Page 48: Stud-Life octombrie 2009

48

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

Almanahe de mitocănie “rurală”

partea a doua

Că tot a venit vorba de acest cuvânt, voi analiza în cele ce urmează „minutul“ sau, mai exact, forma de plural „minute“. Încă din şcoala generală am învăţat că un minut însumează 60 de secunde şi că este o unitate de măsură a timpului. Ei bine, acum nu prea mai conteză câte secunde sunt într-un minut. Mai important decât orice este câte „minute“ ai pe cartelă sau, după caz, pe abonament. Viaţa noastră cotidiană a ajuns să se măsoare în „minute“. Cât mai multe, dacă se poate chiar mii. Clasificate în naţionale, internaţionale şi în cele din reţea (aici fiecare se gândeşte la reţeaua lui), „minutele“ au ajuns un lucru uşor de înţeles.

Dacă lui Albert Einstein timpul şi definirea lui îi dădeau dureri de cap, în prezent, „minutele“ au devenit o parte integrantă din viaţa noastră. Auzim tot timpul sintagme precum „Te sun eu că am minute!“ sau „Nu mai am minute, frate!“, iar astea sunt doar câteva exemple. Cine ar fi crezut că omenirea va putea afirma într-o zi „Am minute (gratuite)“?

Pamflet de Florentina Ionescu | [email protected]

Fani sau mai puţin fani au încercat să arate ce am pierdut odată cu moartea regelui muzicii pop, Michael Jackson, dar şi ce rămâne după. Moonwalk, Thriller, Peter Pan şi milioane de fani. Aşa ar putea fi descris, minimal, un mare artist. Am văzut cum America a realizat o ceremonie de adio la care au participat Martin Luther King Jr., Mariah Carey, Brook Shields, iar România a ţinut să-şi arate şi ea respectul şi afecţiunea faţă de artistul Michael.

Cu siguranţă, Albert Einstein, dacă ar mai trăi, ar inventa o altă unitate de măsură în locul „minutelor“. Şi cum ar putea numi această nouă unitate de măsură? Probabil ar numi-o „bârfă“. Iată că am ajuns şi la al treilea cuvânt pe care îmi propun să-l analizez. Oameni buni (cu suflet bun) care mă citiţi în acest moment, aflaţi că nici „bârfa“ nu mai este ceea ce a fost o dată (sau ceea ce credeam noi că a fost). Am citit zilele acestea un articol într-un cotidian central în care se spunea că noi, oamenii, ne deosebim de celelalte vieţuitoare de pe planetă prin faptul că am dezvoltat un limbaj, şi prin acest limbaj, am dezvoltat „bârfa“. Şi eu care credeam că noi ne deosebim de maimuţe prin faptul că avem conştiinţă...

Page 49: Stud-Life octombrie 2009

49

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

Acum să recunoaştem! Cine nu bârfeşte? Sau cine nu a bârfit măcar o dată în viaţă?„Bârfa“ nu este un lucru specific doar mediului rural, unde i se mai spune şi „Radio Şanţ“ sau „Telefonul fără fir“ (şi asta pe bună dreptate!). „Bârfa“ modernă sau neo-modernă (mă refer aici la cea din mediul urban) este ultima pe scara evoluţiei „bârfei“. Păi, dacă stăm să ne gândim mai bine, ceea ce scriu unele tabloide nu este, de fapt, tot o „bârfă“? Sau emisiunea „Poveştiri adevărate“, cu prezentatorii ei cu tot, nu este tot o „bârfă“? Dar ce să mai zicem de revistele de scandal? Din ele aflăm cine cu cine s-a culcat/măritat/certat/pupat, cine ce maşină bengoasă şi-a (mai) cumpărat, cine pe cine a înşelat, cine ce ţară a mai vizitat, etc.

De fapt şi de drept, „bârfa“ poate fi considerată sportul naţional al României. Şi dacă stăm să ne gândim, putem spune că a dus la formarea uneia dintre cele mai vechi meserii din lume, şi anume bârfitoarea/bârfitorul... care este o meserie destul de profitabilă în zilele noastre, nu credeţi? Dar pe noi toţi ne interesează o mică „bârfă“, că altfel n-am mai fi oameni, nu-i aşa?

Şi dacă tot vorbeam despre oameni, mi-a trecut aşa prin cap, ca o străfulgerare, cuvântul „corupţie“. Ce înseamnă, de fapt, „corupţia“? Ce înseamnă să fii „corupt“? Auzim de „corupţie“ pretutindeni: în politică, în fotbal, în poliţie, în sistemul sanitar, în sistemul de învăţământ, etc. Şi alte exemple pe care, cu siguranţă, le mai ştiţi şi voi. Când auzim cuvântul „corupţie“, ne gândim, automat, la ceva rău, malefic. Pe mine la asta mă duce cu gândul, recunosc.

Acest cuvânt este însoţit de o gamă largă de cuvinte colorate: şpagă, mită, bani, DNA, parchet (nu vă gândiţi la parchetul de pe jos, ci la ăla de pe lângă tribunal). Dar să revin la „corupţia“ noastră. De curând am constatat că pentru unii (numărul lor este este incredibil de mare), „corupţia“ este de fapt un lucru bun, poate chiar o soluţie salvatoare! Am citit o ştire care spunea cam aşa: o fetiţă din China a fost întrebată de un jurnalist ce vrea să devină atunci când va creşte. „Când voi fi mare, vreau să fiu funcţionară“, declara fetiţa pentru cotidianul Southern Metropolis Daily, într-o înregistrare video postată pe site-ul cotidianului. „Ce fel de funcţionar?“, o întreabă apoi jurnalistul. „Un funcţionar corupt, deoarece funcţionarii corupţi au tot ce îşi doresc“, a răspuns ea. [SURSA: http://revista.presei.ro/cuvinte/devina.aspx *** (ca să ştii despre ce vorbesc)]

Nu râdeţi, că nu este de râs! E de plâns, oameni buni! Asta este realitatea din ţara lor: corupţie în rândul funcţionarilor. Oare când va afirma primul copil din România că vrea să devină „politician corupt“ sau „poliţist corupt“? Poate voi auzi vocea tânărului vlăstar chiar la începutul acestui an şcolar. Cine poate şti? Poate că dorinţa mi se va îndeplini mai repede decât credeam.

Până data viitoare, eu vă urez baftă în noul an universitar şi vă doresc să nu aveţi parte de profi corupţi, de secretare bârfitoare şi corupte şi să aveţi parte, în schimb, de minute multe de relaxare în sesiunile care vor veni!

Page 50: Stud-Life octombrie 2009

50

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

54

Abia a început şcoala şi trebuie să avem un plan pentru toate orele pierdute dintre cursuri, că doar nu vrem să ne trezim că nu avem ce face între seminarul de la ora 12 şi cursul de la 16. Problema ar fi că bugetul de student nu e tocmai darnic. Ca să nu disperi, venim cu un top nou-nouţ, plin de idei bune la preţuri reduse.

Top 5 lucruri de făcut între cursuri

de Oana Voncick şi Silvia Cîmpeanu | [email protected] & [email protected]

Hrăneşti porumbeii din parc

Dacă vrei să te relaxezi după cursuri fără prea mult efort, ai nevoie doar de o pâine sau de nişte biscuiţi şi o minimă afecţiune faţă de păsări. Ia cu tine şi colegii, discuţiile de cafenea se transformă aici în discuţii de parc şi porumbei.

Un mini party la colegul de apartament sau în

vizităO petrecere tematică sună bine, nu? Chiar dacă ai doar câteva ore la dispoziţie, poţi improviza o petrecere la unul dintre colegii tăi, de preferat cel care stă mai aproape de facultate. Însă fără alcool, nu uita că trebuie să ajungi şi la cursuri. Îţi recomandăm nişte sucuri naturale pe post de cocktailuri. Cât despre teme de party îţi propunem: muzica din copilarie, toamna retro, maraton de desene animate.

Page 51: Stud-Life octombrie 2009

51

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

3

21

de Oana Voncick şi Silvia Cîmpeanu | [email protected] & [email protected]

Vezi cum sunt cursurile altor facultăţi

Simţi nevoia să ieşi din rutina cursurilor propriei tale facultăţi? Iată cele mai “trăznite” materii la care poţi participa: Managementul agenţiei de publicitate (FJSC), Statica formelor construite (Facultatea de Arhitectură ,,Ion Mincu”), Algoritmi şi structuri de date, Criptografie şi securitate (Facultatea de matematică), Istoria costumelor (Academia de Teatru şi Film), Etnologie (Facultatea de Litere), Criminalistică (Facultatea de Drept).

Pauză tematică (indicii+hartă)

Chiar dacă nu suntem în vacanţă, spiritul de aventură trebuie să fie mereu prezent. Adună-ţi prietenii şi stabiliţi un traseu inedit prin Bucureşti. Ia o hartă şi setează-ţi obiectivele călătoriei (de exemplu: găseşte trei străzi care încep cu A sau fă două poze cu poliţişti). Lasă totul să se transforme într-un concurs. Vezi cine îndeplineşte primul sarcinile şi eventual oferă-i un premiu simbolic (o acadea).

Mergi la agăţat prin facultăţile prietenilorHai să recunoştem, este distractiv să mergi la agăţat. Dacă nu vrei să petreci anul universitar de unul/una singur/ă, vizitele prin facultăţile prietenilor tăi pot fi soluţia potrivită. Oare ce combinaţii pot ieşi dintr-o FJSC-istă sau o studentă la litere şi un politehnist sau electronist? Un roman de dragoste plin de volţi, ecuaţii cu una sau două necunoscute, surse şi reportaje.

Page 52: Stud-Life octombrie 2009

52

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FUN

„A Treia Cafea” a reunit personalităţi din diverse domenii – de la artişti la oameni de afaceri – pentru a le împãrtãşi cursanţilor cunoştinţele lor cu privire la arta de a alege o carierã potrivită cu aptitudinile şi visurile personale.

Totodată, specialişti în psihologia carierei le-au prezentat participanţilor instrumentele prin care îşi pot transforma talentul în piatra de temelie a unei cariere reuşite, sub sloganul „de la hobby la brand personal”.

Şcoala s-a adresat deopotrivã liceenilor, studenţilor şi absolvenţilor

A treia CAFEA

care doresc să îşi modeleze drumul în carieră potrivit propriilor pasiuni.

Miza şcolii vocationale “A Treia Cafea” este importanţa generării unei legende personale la nivel de carieră.

Obiectivele principale “A Treia Cafea” s-au axat în jurul strategiei de aplicare a aptitudinilor considerate de obicei neproductive în activitatea profesională principală, având ca destinaţie brandul personal.

Programul a fost structurat pe conferinţe şi traininguri interactive, care au avut loc la Hobby Cafe (Str.

Negustori 34, Bucureşti), între orele 10:00 şi 18:00, pe 24 şi 25 septembrie 2009.

S-au deschis porţile şcolii – ale şcolii vocaţionale „A Treia Cafea”: prima ediţie s-a desfãşurat în perioada 24-25 septembrie 2009, în Bucureşti.

Invitaţii conferinţelor:

Irina WagnerAlexandru CiucuMonica TatoiuGeorge IvaşcuDaniela Fugaru-KammrathRadu TudoracheSandra Ecobescu,Catalin MitulescuMonica BrânduşescuAlexandru CiochiaAnda MarianFlorin GlinţaDaniel MiuIon Cosmovici

Page 53: Stud-Life octombrie 2009

53

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iFUN

Caricatura lunii - de Nicoleta Ionescu

Page 54: Stud-Life octombrie 2009

54

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FOTO

Începând cu acest număr, Stud-Life îşi propune să găsească şi să promoveze artişti studenţi, care se pricep la diverse tipuri de artă. O parte dintre creaţiile lor vor putea fi găsite expuse în Club Leu (Iuliu Maniu, nr. 1), de unde vă puteţi şi cumpăra o bucăţică din talentul artiştilor noştri. Dacă te pricepi la ceva sau dacă ai vreun prieten mai iscusit, trimite un mail la [email protected]. Eşti la un pas distanţă de a fi remarcat!

Stud-Life GALLERY

Articol de Mihaela Georgescu | [email protected]

Artist: Constantin GeorgianInstrumente: Staedtler Fineliner 0.5 mm, negru şi Şi puţin Photoshop ca să scap de pătraţele, şi ca să cresc contrastul.

Page 55: Stud-Life octombrie 2009

numărul 5 / Octombrie 2009 FOTOGeorgian Constantin a început să deseneze prin clasa a 7-a, la şcoală, pe foile de la sfârşitul caietelor, şi a continuat să facă asta până în liceu. Apoi, a descoperit Photoshop-ul, pe care l-a folosit de la versiunea 7 până la CS4. “Am desenat tot felul de chestii, nu m-am oprit la un singur stil sau o singură temă”, spune Georgian.

“Inspiraţia: sometimes you have it, sometimes... you don’t. Uneori, desenele îmi ies ca şi cum nu le-aş face eu, cu proporţii, umbre, culori perfecte. Alteori... it’s not a good day for science. După ce termin o lucrare, mă uit la ea şi o pun deoparte. Se întâmplă să o dau cadou, să o vând, să o păstrez la portofoliu. Nu am planuri cu ele, de obicei. Ce-o fi, o fi”, adaugă artistul.

Georgian a terminat Facultatea de Psihologie şi Ştiintele Educaţiei şi este acum allumnus ASPSE (Asociaţia Studenţilor la Psihologie şi Ştiintele Educaţiei). Îi plac oamenii, muzica, artele vizuale. Spune despre sine că ar sta cu orele în faţa unui tablou sau unei fotografii, că poate să asculte de zeci de ori la rând o piesă frumoasă şi că poate sta 12 ore pe messenger ca să discute cu o persoană.

Se bucură de lucrurile simple, de ideile revoluţionare şi îi place punerea pe bigudiuri a minţii doar de dragul de a face asta.

Artist: Constantin GeorgianInstrumente: Staedtler Fineliner 0.3mm pe hârtie de fax şi modificat cu Photoshop, pentru contrast şi textură

Page 56: Stud-Life octombrie 2009

56

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FOTO

Artist: Constantin GeorgianInstrumente: Photoshop CS3 şi Wacom Bamboo Tablet [draga mea Ethel].

Stud-Life GALLERY

Page 57: Stud-Life octombrie 2009

57

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

FOTO

Artist: Constantin GeorgianDesenat cu ceva timp în urmă, în timpul unui curs.Instrumente: Creion Mecanic 2B 0.5 Rotring Tikky II pe hârtie A4.

Artist: Constantin GeorgianInstrumente: Desenat cu 0.3 mm Staedtler triplus Fineliner, albastru. În timpul cursului de Psihologia Educaţiei, având-o pe Ana [una dintre colegele mele] drept model. Ea nu a ştiut nimic :)

Artist: Constantin GeorgianInstrumente:Twisted Brush

Page 58: Stud-Life octombrie 2009
Page 59: Stud-Life octombrie 2009

59

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Doar că Mailer nu merge la faptele istorice. Pentru el nu asta e relevant. Pentru că Mailer e un scriitor şi el poate să îşi creeze propria lume. O lume în care răul are o puternică explicaţie metafizică şi religioasă. O lume în care forţele răului pătrund adânc în sine şi dau naştere unor dorinţe perverse. Indiferent de cât de mult te-a iubit şi protejat mama ta. Povestită de cel însărcinat să aibă grijă ca Binele să nu ajungă în sufletul lui Adolf, cartea este o cronică ficţională a copilăriei şi adolescenţei lui Hitler. O

Hitler. Imagine a răului absolut. Şase milioane de oameni morţi din cauza lui. Norman Mailer, ca mulţi alţii, îşi pune întrebarea ce l-a determinat să îşi dorească exterminarea unei rase întregi.

Zgomotul violent al răului“Castelul din pădure”, de Norman Mailer

Recenzie de Ana Dinescu | [email protected]

carte care totuşi nu oferă un răspuns clar, nu arată cu degetul motivul urei pentru evrei – de altfel, se neagă cu vehemenţă posibilitatea ca tatăl natural al lui Adolf să fi fost evreu, un motiv speculat de mulţi istorici. O carte care doar oferă sfaturi pentru desluşirea unuia dintre cele mai mari mistere ale omenirii – asta şi pentru că naratorul nostru nu este mereu lângă Adolf şi îşi pierde rolul de protector al acestuia în momentul în care mai marele său e sigur că Răul este bine înrădăcinat în sufletul băiatului. Şi poate o carte care reprezintă cea mai mare provocare din cariera unui om căruia nu i-a fost frică să accepte

orice provocare. Pentru Mailer, un scriitor adevărat nu se limitează la personajele bune, ci se aventurează şi în descrierea unui monstru. Scrisul trebuie să îl bucure şi trebuie să îi placă rezultatul muncii. Mailer este, într-adevăr, un romancier talentat care ştie să îşi contureze perfect personajele – mai ales pe cele secundare, esenţiale pentru evoluţia micului Adolf – să îl facă pe cititor să uite de lumea reală şi să accepte o explicaţie cel puţin ciudată pentru lumea modernă care a uitat de Divinitate şi Diavol.

Page 60: Stud-Life octombrie 2009

60

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Toamna aceasta o începem cu două bloguri de jurnalişti în devenire. Andi (andiamironoaiei.wordpress.com) şi Silvia (fashionistasil.blogspot.com) împart aceeaşi pasiune, aceea pentru scris. Totuşi, nu sunt deloc la fel. El, ca băieţii, cu sportul. Ea, ca fetele, cu moda. Ce iese în urma interviului cu o fashionistă şi un microbist? Nu, nu PoveŞtiri de Noapte, ci Interviu la dublu.

Blogging la dublu

Interviu de Denisa Căldăraru | [email protected]

SilviaRâzi, iubeşte, trăieşte-ţi clipa, dar nu uita şi de modă. ”Stud-Life: Ce trafic

lunar ai?

Andi: În primul rând trebuie să spun că nu scriu pentru trafic, nu îmi doresc să fiu un blogger-vedetă. Scriu pentru că îmi place să scriu. EÎn fine, cam de nouă-zece mii de accesări lunare are parte blogul meu,

asta ca să îţi răspund totuşi la întrebare.

Silvia: Încă nu ştiu, dar abia aştept să aflu. Am blogul de un an, dar counter doar de o saptămână. Greu cu html-ul asta. La doar o saptămână am deja 500 de vizitatori.

Stud-Life: De ce al tău şi nu al altuia?

Andi: Aici mi-e foarte uşor să îţi răspund. Am spus încă de la început că nu caut faimă. Dacă ştii să găseşti acel ceva, cu siguranţă fiecare rând din lumea virtuală poate fi cel mai bun.

Silvia: Păi, pentru că încerc să ţin cititorii la curent cu tot ce mai e nou prin lumea modei, dar postez şi alte lucruri din viaţa de zi cu zi, ca să nu fie un blog strict specilizat.

Stud-Life: Blogul preferat, în afară de al tău.

Andi: Sunt un foarte fidel cititor al blogurilor ce aparţin prietenilor mei. Urmează blogurile de informaţie diversă (descoperă.ro, tvblog.ro). Acum ceva timp le spuneam amicilor că îmi place foarte mult cum scrie Cabral. În ultima perioadă a lăsat-o mai moale cu articolele, aşa că nu mai am nici eu un blog preferat, ci doar un grup de bloguri preferate, ale prietenilor.

Silvia: Urmăresc multe bloguri, dar preferatele

Page 61: Stud-Life octombrie 2009

61

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Andi VS Silviaandiamironoaiei.wordpress.com VS fashionistasil.blogspot.com

Andiîmi place să cred că oferă câteva minute de relaxare într-un mod plăcut şi în acelaşi timp uimeşte.”

mele sunt fashiontoast.com şi thecherryblossomgirl.com pentru că sunt artistice şi creative. Şi, să nu uit, ador thesartorialist şi majoritatea blogurilor de streetstyle.

Stud-Life: Cu ce te-a ajutat până acum blogul?

Andi: Aici e o poveste ceva mai lungă. Blogul meu chiar m-a ajutat şi ar trebui să îi fiu recunoscător. El are mare parte din vină că eu lucrez acum la un ziar.

Silvia: L-am facut la început pur şi simplu ca să mă exprim şi să-mi exersez scrisul, dar apoi mi-am dat seama că e un bun mijloc de promovare personală şi pe asta încerc să mă concentrez şi, eventual, într-o zi, să intru şi eu în lumea modei (dreams).

Stud-Life: Ce părere ai despre faptul că mulţi oameni simt nevoia să comunice prin blog?

Andi: Ştii bine ce amploare a luat internetul şi că mare parte din populaţia de pe blog e dependentă de lumea virtuală. Odată cu apariţia platformelor de chat, forumurilor, chiar şi a blogurilor, interacţiunea dintre oameni a cam scăzut. Sper totuşi să greşesc, dar cred că o bună parte din bloggeri îşi găsesc un refugiu în asta.Silvia: E inevitabil. Până la urmă, trăim în epoca

internetului. Cine mai ţine un jurnal pe hârtie acum? Şi, în plus, acum mai toată lumea caută să se expună.

Cam asta este blogul: un mod de a te

expune, dar şi o bună agendă electronică, cu tot ce citeşti în www şi cu tot ce îţi place.

Stud-Life: Descrie-ţi cititorii în 3 cuvinte.

Andi: Fideli, altfel nu ar mai reveni pe blog să citească, cât se poate de interactivi şi “intelgenţi”, chiar imi place cum sună cuvântul ăsta.

Silvia: Visători şi fashion addicts.

Page 62: Stud-Life octombrie 2009

62

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

LOVEMARKS

“Adi” este luat de la “Adolf” şi “Das” este luat de la ‘Dassler “, adica numele celui care a lansat acest brand, imediat ce s-a întors din cel de-al doilea război mondial. Asta ca scurtă documentare. Cât despre motivele mele,

sunt o tipă sportivă şi mă simt excelent când sunt îmbrăcată cu ceva ce poartă acest brand. Şi am de unde alege. Nu contează dacă sunt Performance sau Originals, oricum toate articolele sunt superbe, atât hainele cât şi pantofii şi accesoriile. În plus, prezintă încredere ca brand, având mereu produse rezistente.

Gabi StateFacultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti

de Denisa Căldăraru

Întotdeauna avem preferinţe. Uneori, acestea sunt atât de puternice încât devin “de suflet”. Tocmai din acest motiv, unele branduri ajung atât de populare, de binevândute, de dorite. Tinerii au o cultură a lor atunci când vine vorba de lovemarks. Când rosteşti numele unui anumit brand, te gândeşti direct la tinereţe şi la spiritul liber. Şi de data aceasta am adunat câteva păreri legate de marcile preferate de studenţi.

Volkswagen Beetle. Maşina mea de vis. Încă nu am una, dar este singura maşină pe care mi-aş dori să o am şi să o conduc. E feminină şi are un aer vintage care se potriveşte stilului meu. Ştiu că unii nu vor considera asta un Lovermark dar dacă mi-ar vedea colecţia de poze cu diverse buburuze/maşinuţe din oraş şi-ar schimba opinia. Bine, mi-ar plăcea să fie şi mov,

dar asta-i altă poveste, altă iubire.

Andreea VrajaFacultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, UB

Harley Davidson este o marcă de motociclete americană, cu motor puternic cu doi cilindrii, cu pistoanele puse la 45 ° în “V”. Este o motocicletă pe care îţi face plăcere să o conduci pe sosea, pe autostradă, în drum spre mare,

munte sau doar să faci o plimbare să te relaxezi. În plus, “toarce” foarte frumos de când o porneşti. Este o motocicletă perfectă pentru drumurile lungi, scaunul fiind confortabil. Senzaţia pe care ţi-o oferă vântul ce îţi trece prin păr, de neuitat, iar privirile celor invidioşi de nepreţuit.

Andrei Morar Facultatea de Istorie, UB

Page 63: Stud-Life octombrie 2009

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

63

Toamna asta: Must-have-urile noului sezon

Odată cu toamna, trebuie să ne modificăm puţin garderoba în funcţie de condiţiile meteorologice şi desigur, în funcţie de trenduri. Noul sezon este unul plin de propuneri vestimentare purtabile, fără prea multe încercări de a transforma obiectul vestimentar într-o piesă de artă sau într-o extravaganţă. Astfel, ne va fi foarte uşor să ne ghidăm după tendinţele noului sezon (anii 80’, biker look, anii 40’, rock-style, boudoire) şi să obţinem un look perfect pentru mersul la facultate sau pentru un party studenţesc. Totuşi, o modă mai puţin fabuloasă nu trebuie să ne oprească din a fi în centrul atenţiei, de a arăta spectaculos şi de a vâna must-havurile sezonului. Mai jos găseşti piesele de rezistenţă ale acestui sezon.

FASHION

de Silvia Cîmpeanu | [email protected]

Must have-ul numărul unu al sezonului este geaca din piele, pentru că poate fi purtată la orice stil vestimentar.

Ziua poţi adopta un look rock sau unul de biker combinat cu ???, iar seara poţi purta geaca ta favorită la o rochie de seară foarte elegantă.

Combin-o cu o pereche de botine înalte sau cu o pereche de cizme de motociclist, cu accesorii rock şi cu un machiaj puternic şi vei obţine un look foarte sexy şi plin de atitudine.

Geaca din piele

Page 64: Stud-Life octombrie 2009

64

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Când mergi la un party, te poţi folosi de look-ul disco-glam al anilor 80’, şi anume de o bluză cu un imprimeu opulent, o rochie shiny şi o pereche de pantaloni slim sau o pereche de colanţi din piele.

Vei obţine un look frapant, plin de eleganţă, exuberanţă şi… sclipire.

Dacă vrei mai multă inspiraţie despre ce înseamnă anii 80’, imaginează-ţi o combinaţie între Gloria Gaynor şi un rock star.

Pantalonii slim sau colanţii

În noul sezon, umerii trebuie să fie mai presus de orice, adică la înălţime. Şi de ce nu? Imaginează-ţi cu câtă încredere vei păşi într-o încăpere dacă vei avea umerii accentuaţi şi ce ţinută chic vei obţine.

Nu uita, la acest tip de ţinută trebuie să ai talia subliniată.

Sacoul cu umeri supradimesionaţi

Rochia drapată sau rochia care are volumetrii precum cele de draperie, este o rochie foarte elegantă şi foarte IN în acest sezon.

Daca vrei să arăţi spectaculos la un bal, acest tip de rochie este o opţiune perfectă.

Totuşi, dacă vrei să porţi ceva drapat şi nu vrei neapărat o rochie, o fusta drapată va fi la fel de chic.

Rochia drapată

Page 65: Stud-Life octombrie 2009

65

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Daca vrei să fi catalogată drept o persoană excentrică, dacă vrei să şochezi sau pur şi simplu dacă vrei să fii în trend, trebuie să ai un obiect vestimentar din blană.

Poţi opta pentru un bolero, o vestă, un guler sau chiar o haină din blană.

Astfel, vei readuce în prim-plan elegaţa anilor 40’ şi vei străluci precum un star de la Hollywood.

Blana

Toate Rihanna sau Beyonce wannabes ar trebui să adopte o ţinută cu o pereche de cizme peste genunchi, the IT item în materie de încălţăminte în acest sezon. Nimic nu va atrage mai mult atenţia decât o fustă mini, o geacă de piele şi o pereche de cizme peste genunchi.

Cizmele peste genunchi

Premiul pentru cel mai mare comeback în noul sezon îl poate obţine jacheta tricotată sau faimoasa jachetă din tweed.

Poate ai deja una prin garderobă, dacă nu, îţi poti achiziţiona una cu gulerul în V, cu un decolteu adânc şi cu un cordon foarte trendy.

Cureaua de talie

Accesorii

Mânuşile sunt un accesoriu care ne dau siguranţă de sine, eleganţă, non-conformism şi un look dramatic. În acest sezon poţi alege din o varietate de mânuşi din piele de la cele foarte lungi până peste cot, la cele clasice, până la mitene.

Mânuşile din piele

Page 66: Stud-Life octombrie 2009
Page 67: Stud-Life octombrie 2009

67

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Conform Kim Zoller, fondatoarea Image Dynamics (companie ce oferă instrumentele pentru a avea succes în business), 55% din percepţia altei persoane asupra ta constă în felul în care arăţi. E important să înţelegi că în momentul interviului, pentru potenţialul angajator tu eşti un produs care trebuie marketat, vândut, iar primul lucru pe care îl observă la tine este îmbrăcămintea. Fiecare companie e diferită, iar ţinuta la interviu poate fi o bătaie de cap: dacă par prea îndrăzneţ? dacă sunt prea sobră? dacă nu mă potrivesc cu stilul companiei? dacă e apreciat stilul nonconformist? Toate sunt întrebări naturale care vin odată cu primul, al doilea şi poate şi al douăzecilea interviu. Emoţia de a greşi e cu atât mai mare, cu cât miza e mai mare.

Felul în care te îmbraci, fie că îţi convine sau nu, contează. Atunci când ai un interviu, hainele pot spune multe despre tine, iar o ţinută potrivită îţi poate asigura job-ul la care visezi. Cu toţii ajungem în punctul acestei alegeri în carieră mai devreme sau mai târziu şi e bine să ştii din timp cum e mai bine să te îmbraci.

Dress for success

Analiză de Mihaela Georgescu | [email protected]

Indiferent dacă mergi la interviu la un ONG sau într-o multinaţională, un lucru este sigur totuşi: e mai bine să te îmbraci mai elegant decât să pari că nu ai acordat suficientă atenţie

toaletei. Astfel, mai bine eşti conservator decât să o dai în bară. Există câteva reguli de bază care te pot ajuta să îţi alegi ţinuta atunci când eşti în impas.

Page 68: Stud-Life octombrie 2009

68

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

DOs: - culori uni sau imprimeuri simple, compleuri elegante- fustă sau rochie cu sacou- bluze simple, cămăşi- bijuterii fine, asortate- dres de culoarea piciorului- pantofi cu toc- coafură îngrijită, părul pieptănat, eventual prins- machiaj de zi în culori pale - parfum puţin, discret- unghii îngrijite- geantă uni sau diplomat

DON’Ts:- bluze cu multe culori, decolteuri largi- imprimeuri încărcate sau care conţin cuvinte, caricaturi, imagini (nu se ştie ce îl poate ofensa pe angajator)- pălării sau şepci (doar dacă cere religia)- haine necălcate

Femeile

DOs: - culori uni, închise- costum sau pantaloni de stofă cu cămaşă- cămaşă cu mânecă lungă- cravată asortată fie cu cămaşa, fie cu sacoul- fără bijuterii sau foarte limitate- şosete şi pantofi eleganţi, ambele de aceeaşi culoare- proaspăt bărbierit şi cu puţin aftershave- geantă diplomat

DON’Ts:- blugi, culori tari, tricouri, imprimeuri încărcate- cămaşă cu mânecă scurtă - cravată cu personaje din desene animate sau diverse mesaje- multe inele sau piercing-uri (dacă porţi mai multe în general, 1-2 sunt suficiente la interviu astfel încât angajatorul să înţeleagă că porţi astfel de accesorii)- nebărbierit- şosete şi/sau pantofi deschise la culoare- adidaşi

Bărbaţii

Page 69: Stud-Life octombrie 2009

69

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Ca şi regulă generală, orice îmbrăcăminte care dezvăluie prea mult din decolteu, spate, piept, picioare, abdomen sau lenjerie este clar nepotrivită.

Bineînţeles, dacă stilul tău e mult diferit faţă de sugestiile de mai sus, poţi să adopţi un look mai lejer, dar întotdeauna îngrijit. Uneori e important ca angajatorul să îţi vadă şi o pată din stilul personal pentru că asta îi poate spune multe despre personalitatea ta. De exemplu poţi înlocui pantalonii de stofă cu reiaţi sau, la fete, fusta midi cu una 3 sferturi, cloche. Totuşi, nu te-aş sfătui să exagerezi sau să mergi îmbrăcat(ă) ca în club sau ca la o plimbare în parc. De asemenea, ţinuta poate depinde şi de job-ul pentru care aplici. Dacă vei fi account sau vei lucra în relaţii publice, aproape sigur ţinuta ta va fi mai mereu sobră sau elegantă. Astfel, degeaba te îmbraci la interviu la costum dacă după apari în tricou cu Metallica sau bluze cu sclipici.

Indiferent dacă eşti fată sau băiat însă, sunt lucruri pe care este obligatoriu să le respecţi, oricare ar fi situaţia sau

job-ul căutat. Nu pleca niciodată la interviu fără a fi făcut duş inainte şi nu uita să te dai cu deodorant. De asemenea, spală-te pe dinţi şi foloseşte eventual şi apă de gură pentru o respiraţie proaspătă. Poţi mesteca şi o gumă până ajungi acolo, dar ai grijă să nu care cumva să uiţi să o arunci. Nu e nimic mai urât şi care să îţi slăbească mai tare şansele decât să moflăi gumă în timp ce încerci să îţi convingi angajatorul că tu eşti omul potrivit. Se aplică şi în cazul bomboanelor. Fii mereu atent să ai hainele călcate şi asigură-te că pantofii tăi

sunt curaţi şi făcuţi cu cremă. În sfârşit, verifică-ţi ţinuta la toaletă, înainte de a intra la interviu, pentru a te asigura că toate sunt la locul lor.

Nu uita că ceea ce porţi te defineşte. Dacă îţi este foarte greu să te hotărăşti şi consideri că o ţinută prea sobră sau prea lejeră ţi-ar putea afecta evoluţia în faţa angajatorului, poţi oricând să suni persoana care a făcut programarea interviului şi să ceri, politicos, un sfat. Important este să te simţi sigur(ă) pe tine şi să fii mulţumit de alegerea făcută.

Page 70: Stud-Life octombrie 2009

70

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

O familie decide să plece în vacanţă alături de fiica lor. Unde? La casa izolată, despre care aflăm că le aparţine şi care ascunde multe amintiri dureroase. Ajunşi acolo, fiica decide să-şi viziteze o prietenă. Vizita nu se dovedeşte a fi tocmai plăcută pentru că cele două fete vor face cunoştiinţă cu un grup de criminali, daţi în urmărire de poliţie. Teamă, tortură, multă violenţă sunt doar câteva din cuvintele care descriu filmul. Pe de altă parte, nu este un film de groază obişnuit. Vedem două tipuri de părinţi, unii care îşi distrug copiii psihic, alţii care sunt în stare de orice pentru a-i salva. Tot ceea ce pare

“Ultima casă de pe stânga” este unul dintre cele mai noi filme de groază, care pot fi vizionate în cinematografe. Scenariul este unul tipic: câţiva criminali şi persoanele nevinovate care ajung în mâinile lor, după ce fac un pas greşit. Titlul este sugestiv, întreaga acţiune are loc în jurul unei case izolate din preajma unui lac.

Ultima casă de pe stângaun thriller prea roșu

Cronică de Oana Voncick | [email protected]

previzibil devine imprevizibil, iar finalul răstoarnă aşteptările.

În ceea ce priveşte actorii,

Sarah Praxton joacă rolul principal. Tânăra de 21 de ani este cunoscută şi pentru rolurile din ,,Superheroe Movie”, ,,Sydney White” sau ,,Aquamarin”. ,,Ultima casă de pe stânga “, însă, îi încearcă actriţei talentul pentru că este pusă în situaţia de a reda scene de o violenţă extremă la modul cel mai realist. Dacă i-a reuşit sau nu, vă veţi convinge voi, dacă alegeţi să vedeţi filmul.

,,Ultima casă de pe stânga” este un film de groază destul de bun. L-am văzut cu o doză de reticenţă pentru că thriller-urile tind să aibă cam acelaşi fir epic şi cam aceleaşi trucuri care provoacă frica. Se exagerează pe partea scenelor de tortură, dar

parcă niciodată nu vei şti ce se va întâmpla şi asta dă un mare plus filmului. Aş spune că filmul este mai greu de văzut pentru fete, fără a face vreo discriminare. Însă, aşa cum am menţionat, victimele principale ale filmului sunt fete, iar chinurile la care sunt supuse pot fi mai greu de urmărit de publicul feminin.

Filmul are şi o variantă ,,mamă”. În 1972, scenariul la ,,Ultima casă de pe stânga” urmărea povestea a două fete care pleacă la un concert. În varianta 2009, fetele pleacă în căutare de droguri. Iată cum evoluează lucrurile în peste 30 de ani. Dincolo de toate, este un film care merită văzut măcar pentru a ieşi din rutină, pentru a vedea acel ,,altceva” de care avem nevoie uneori.

Page 71: Stud-Life octombrie 2009
Page 72: Stud-Life octombrie 2009

72

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

Youthmedia este o reţea pentru tinerii jurnalişti şi creatori de media europeni în care aceştia pot împărtăşi, pot face schimb, pot explora şi crea media.

Ţinteşte către dimensiuni europene şi regionale şi doreşte să treacă pe hartă şi să vizualizeze peisajul tinerilor creatori de media din spaţiul geografic european. Pe scurt, Youthmedia este unealta şi vocea tinerilor jurnalişti din Europa, care contribuie la promovarea unor

valori universale precum libertatea de exprimare.

Youthmedia oferă avantaje nu numai tinerilor jurnaliști, ci și persoanelor sau organizațiilor care au nevoie de acces la conținut gratuit. Toate materialele încărcate sunt disponibile pentru descărcare sub licenţă Creative Commons, permițând folosirea lor pe print, în online, în mediul comercial sau nonprofit, în funcție de tipul de licență selectată. Fiecare utilizator are posibilitatea să aleagă dintre cele patru tipuri de licenţă disponibile pe

site: atribuire-necomercial, atribuire, atribuire-fără opere derivate, atribuire-necomercial-fără opere derivate. Youthmedia devine astfel o comunitate bazată pe conţinutul generat de utilizator, făcut de şi pentru tinerii jurnalişti europeni. Platforma românească se alătură celor deja existente în Austria, Germania, Franța, Suedia şi celei asiatice. Împreună adună peste 20.000 de utilizatori, cu 55.000 de fişiere încărcate, iar orice material postat pe una dintre platforme poate fi

Page 73: Stud-Life octombrie 2009

73

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

weLIKE

ASJC - Youthpress Romania a lansat în luna septembrie www.youthmedia.org.ro, prima platformă românească cu conţinut gratuit de media, unde tinerii pot să difuzeze, să exploreze şi să creeze împreună materiale de calitate jurnalistică în format video, audio, foto, PDF şi text, oferindu-le în acelaşi timp oportunităţi profesionale.

Materiale media gratuite pe youthmedia.org.ro

de Andrei Ioniţă | [email protected]

regăsit şi pe celelalte. În plus, unicitatea platformei Youthmedia este dată şi de multitudinea de formate acceptate. Youthmedia este un proiect european implementat în România de către Asociaţia Studenţilor la Jurnalism şi Comunicare (ASJC - Youthpress Romania), ONG profesional ce consolideaza o comunitate de tineri jurnalişti şi comunicatori. Organizaţia

reprezintă o sursă de informaţii şi oportunităţi de dezvoltare şi networking la nivel european, intermediind legătura dintre organizaţii internaţionale şi peisajul mediei tinere din România. Proiectul a fost inițiat în 2005 de European Youth Press, o organizaţie umbrelă pentru tinerii jurnaliști din Europa.

Pentru detalii, poţi vizita şi www.asjc.wordpress.com

Page 74: Stud-Life octombrie 2009
Page 75: Stud-Life octombrie 2009

75

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iONG

Este o după-amiază de toamnă. Sunt ceva şanse să plouă. Ies pe uşă nerăbdător, energic şi cu oarecare emoţii. Nu am mai fost până acum la niciun interviu şi mi se pare o experienţă interesantă, pe care nu ştiu cum o voi aborda. Îmi mai aranjez încă o dată gulerul de la cămaşă, îmi fac curaj şi am pornit. Ajung în campus câteva minute mai târziu. O studentă amabilă, mă întâmpină cu un zâmbet cald pe faţă. Îmi spune că sala în care va avea loc interviul este B613. Sper să fie cu noroc. Mă întreabă dacă am emoţii. Îi spun că da. Aşa cum mi-a transmis, iau un loc pe scaunul de pe hol, pus intenţionat la câţiva metri de sală şi aştept să iasă comisia să mă invite înăuntru. Uşa de la sală se deschide. O altă studentă îşi face apariţia. Îmi mai fac curaj încă o dată şi intru. Alte două personae sunt deja acolo. Sunt şi ei cam de aceeaşi vârstă cu mine. Sunt veseli şi îmi transmit o stare de confort şi o atitudine pozitivă. Îmi place de ei. Nu am nicio reţinere şi încep să le răspund deschis şi sincer la întrebări. Mi-au spus încă de la început că îşi doresc să mă cunoască, şi să le spun cât mai multe despre mine, despre

Mă implic şi câştig

Reportaj de Iulian Olariu | [email protected]

lucrurile în care cred şi principiile după care mă ghidez. M-au molipsit cu buna lor dispoziţie!

***Cu două săptămâni în urmă am văzut un afiş pe stâlpul din dreptul amfiteatrului: “��Vrei să fii voluntar? Alătură-te organizaţiei noastre!” Citesc în mod constant afişele din campus şi fluturaşii pe care îi primesc. Mă interesează orice nouă

De la ONG la dream job

Implicarea in organi-zatiile studentesti - o

baza solida in cariera!

Iulian Olariu a făcut voluntariat timp de patru ani. Mediul organizaţiilor de tineret i-a deschis numeroase oportunităţi şi l-a ajutat să se formeze ca individ. În prezent el este trainer într-o companie românească de top şi consideră că a juns să facă asta datorită competenţelor pe care le-a dobândit în cadrul organizaţiei în care a activat. Continuă să se implice în activităţile mai multor organizaţii non-guvernamentale şi chiar, mai mult decât atât, a înfiinţat propriul sau ONG prin intermediul căruia reuşeşte să rămână aproape de tineri şi să se implice în dezvoltarea oamenilor prin intermediul educaţiei non-formale.

www.iulianolariu.com

Page 76: Stud-Life octombrie 2009

7676

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iONGoportunitate şi prefer să fiu la curent cu proiectele care mi se adresează. Până la urmă, vreau să fiu conectat la ce se întâmplă în jurul meu şi vreau să profit de orice experienţă din care pot învăţa. Consider că este de datoria mea să învăţ, să mă dezvolt ca şi individ. Acesta a fost momentul în care ideea de a face voluntariat a început să-mi surâdă tot mai mult. Realizez că facultatea îmi oferă destul de mult timp liber astfel încât să mă pot implica şi în alte activităţi, iar modul în care este concepută curricula nu mă va ajuta să obţin prea multe experienţe practice care să îmi aducă un plus de valoare la următorul interviu.

***Sunt deja câteva minute bune de când a început interviul iar mie îmi place tot mai mult să conversez cu tinerii din faţa mea. Sunt convins că vreau să mă implic şi sper că am reuşit să le transmit şi lor asta. Am auzit mai multe poveşti de la prieteni despre această organizaţie. Ba chiar am cunoscut pe cineva care petrecea mult timp implicându-se în activităţi voluntare. Mi se părea o idee interesantă. Mi-e puţin neclar în continuare ce presupune să fiu membru într-un ONG, să fac voluntariat, dar ceea ce m-a convins încă de la început să fac pasul acesta au fost oamenii faini pe care i-am întâlnit. Un profesor mi-a zis: “��spune-mi cu cine ieşi ca să îţi spun cum eşti”. Ei bine, eu vreau să fiu înconjurat de oameni de la care am de învăţat, de la oameni cu care îmi pot petrece timp de calitate şi împreună cu care să fac ca anii de facultate să fie cel puţin la fel de frumoşi ca cei din liceu. Asta le-am spus şi lor. Acum, când ies din sala de interviu, îmi dau seama că tot nu ştiu foarte bine proiectele pe care organizaţia le desfăşoară. Cred că mi-ar fi fost puţin mai clare lucrurile dacă m-aş fi documentat mai bine. E o lecţie bună de care voi ţine cu siguranţă cont la următorul interviu.

***

Ies pe uşă în grabă, fără timp prea mult să îmi aranjez gulerul de la cămaşă. Este târziu, iar în câteva minute începe întâlnirea cu noii membri ai organizaţiei. E o întâlnire dedicată nouă, în care ni se vor prezenta paşii următori ai procesului de recrutare, activităţile în care vom fi implicaţi şi trainingurile la care vom participa. Sunt curios să îmi cunosc noii colegi. Pariez că vom face o echipă grozavă! Ştiu că prima perioadă va fi una de integrare. Voi încerca să asimilez cât mai multe informaţii despre organizaţie, valorile ei şi modul de operare. Vreau să mă pun la punct cu toate proiectele în care mă pot implica, pentru a reuşi să îmi dau seama cum să-mi construiesc experienţa şi care sunt domeniile în care vreau să activez. Am aflat eu acum ceva timp că o organizaţie operează exact ca o companie. Poţi găsi aici diverse departamente (de la resurse umane la financiar, vânzări, marketing sau dezvoltare) board de conducere, obiective, termene, şedinţe. Un grup de tineri emană energie. Un drum frumos tocmai începe!

***De când am văzut acel afiş am fost destul de preocupat să aflu care sunt oportunităţile pe care o organizaţie de tineri mi le poate aduce. Am început să gândesc în termeni de beneficii şi să iau în calcul toate opţiunile existente la acea vreme. Până la urmă, vorbim de timpul şi energia mea. Da, vreau să mă implic! Am luat în calcul mai multe organizaţii despre care auzisem sau am citit pe internet. Am încercat să aflu câte puţin despre fiecare dintre ele şi am ales-o pe cea cu care m-am identificat cel mai mult. Am făcut o vizită la ei în sediu şi am completat formularul de aplicare, după care am fost programat la un interviu. După două zile de la interviu am primit

Page 77: Stud-Life octombrie 2009

77

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iONGun mesaj pe care îl mai păstrez şi acum: “Felicitari, ai fost acceptat în organizaţia noastră! Te aşteptăm la prima întâlnire, cu noii membri peste patru zile!”

*** Candidez petru poziţia de coordontor al departementului de resurse umane. Până acum am acumulat numeroase experienţe în cadrul proiectelor în care m-am implicat! Am hotărât să fac pasul următor. Vreau să fiu parte din echipă de conducere, vreau să duc experienţa aceasta la un alt nivel. Nu e deloc o treabă uşoară, însă ştiu că perioada ce va urma va fi una plină de lecţii. La vârsta pe care o am acum, consider că sunt foarte puţine locurile în care aş avea posibilitatea să îmi exersez abilităţile de leadership. Cu siguranţă numeroasele traininguri la care am participat, proiectele în care m-am implicat sau pe care le-am coordonat, oamenii pe care i-am întâlnit şi-au pus puternic amprenta asupra mea. Dacă mă uit în urmă s-au schimbat atât de multe lucruri!

*** Am puţine emoţii. Ies din nou în grabă pe uşă. Îmi aşez gulerul de la cămaşă şi nodul de la cravată. În câteva minute voi avea un interviu cu cineva din compania

în care râvnesc să lucrez. Am aflat de ei la un proiect organizat de noi şi în care s-au implicat ca şi parteneri. Am avut oportunitatea să interacţionăm şi cred că asta m-a ajutat mult. Şi de data aceasta, cel mai mult m-au atras oamenii pe care i-aş putea întâlni acolo. Sunt foate încrezător şi aştept cu mare nerăbdare să înceapă interviul. Am atât de multe lucruri să le povestesc. Experienţele din cadrul organizaţiei m-au ajutat să mă formez, să cresc. Am pregătit şi coordonat procese de recrutare şi am lucrat cu toate sistemele de resurse umane; am învăţat management de proiect, am făcut vânzări, marketing şi design; am participat la conferinţe şi evenimente business, am fost un bun team-player şi am condus echipe. Mi-am făcut prieteni din multe colţuri ale lumii, pe care deja am început să îi vizitez. Toate activităţile în care m-am implicat mi-au oferit câte o lecţie puternică pe care am început, din clipa următoare, să o pun în practică. Despre toate acestea vreau să le povestesc la interviu. Consider că ceea ce am primit înapoi este pe măsura implicării de care am dat dovadă. Iar eu nu am stat locului nicio clipă. Mă întreb uneori oare cum ar fi fost lucrurile fără toate acestea?

Page 78: Stud-Life octombrie 2009

7878

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iONG

Am început seria de activităţi extraşcolare prin a face sport de performanţă, atletism, un sport care mi-a conturat atitudinea şi caracterul. În anul I de facultate viaţa mea s-a schimbat total, a luat o turnură care a dat culoare în tot ceea ce am decis să fac. M-am înscris ca voluntară la Asociaţia Studenţilor în Psihologie din Sibiu.

Sediul era chiar în facultatea unde studiam. Acolo am cunoscut multe persoane motivate, deschise, deosebite. Alături de ele am lucrat la proiecte pentru studenţii facultăţii, precum organizarea unui congres naţional de resurse umane, a unui congres internaţional de cercetare psihologică sau schimburi de experienţă cu alte facultăţi de psihologie din ţară.

Am realizat că studenţii chiar pot face lucruri

Încă din liceu am realizat că este foarte important ca alegerile pe care le faci în viaţă să fie cele corecte, aşa că am luat iniţiativa de a mă cunoaşte mai bine şi de a-mi dezvolta capacităţile, competenţele, abilităţile.

Profesia: voluntar!

Articol de Nicoleta Parvana, corespondent Stud-Life în Bulgaria | [email protected]

“mari” nu numai pentru ei, ci şi pentru cei din jurul lor prin voluntariat. Am comunicat mai uşor cu studenţii de la celalalte centre de psihologie din ţară şi aşa a luat naştere prima Federaţie

de Psihologie din ţară, 4 mari asociaţii de studenţi la psihologie, într-o unică mare putere numită COGNOSIS. Am avut ocazia să mă număr printre voluntarii care au realizat primul proiect în cadrul acestei federaţii:

Page 79: Stud-Life octombrie 2009

79

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iONG

prima şcoala de vară naţională cu tema dezvoltare personală, pentru toţi cei care studiază psihologia. Au fost prezenţi 100 de participanţi din toată ţara şi astfel o iniţiativă a prins formă cu succese pe toate liniile.

O altă alegere pe care am făcut-o la începutul anului I a fost înscrierea ca voluntar la o altă asociaţie, care luptă împotriva discriminării şi violenţei domestice, numită A.L.E.G (Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen). Aici am lucrat împreună cu ceilalţi voluntari la diverse proiecte legate de depaşirea stereotipurilor sau combaterea violenţei sexuale şi domestice. Un proiect demn de a fi menţionat este ”Clubul de Fete”, unde am lucrat cu fete aflate în situaţii grave - abuz, hărţuire - oferindu-le consultanţă şi sprijin. Este fantastic sentimentul de a avea puterea de a ajuta o persoană ce pare că şi-a pierdut speranţa.

Am ales să mă dezvolt şi mai mult şi să profit de faptul că sunt studentă, aşa că am participat la diverse training-uri legate de tot ceea ce înseamnă leadership, team work, teambuilding şi branding, organizate de diverse firme, companii sau ONG-uri. Unul dintre aceste training-uri mi-a atras atenţia, mai ales pentru cei care au avut initiaţiva de a-l organiza. Astfel, în urma acelui training am hotărât să aplic pentru a fi membru în AIESEC. Am fost admisă, iar după puţin timp am intrat în echipa de resurse umane şi în echipa locală de traineri. M-am îndrăgostit şi mai mult de training, aşa că am aplicat ca trainer în echipa naţională, cea care dădea direcţia a ceea ce înseamnă training în AIESEC România. Această oportunitate mi-a oferit foarte multe posibilităţi de dezvoltare pe toate planurile, m-a motivat să lucrez într-o echipă atât de orientată către rezultate, cu o comunicare foarte bună. Oportunităţile oferite de o organizaţie de

studenţi au fost mult peste aşteptările mele.

Încă O decizie care a cântărit la fel de mult pentru viitorul meu a fost să aplic pentru o şcoală de vară internaţională din Croaţia, unde, după 3 săptămâni puteai deveni junior trainer, diploma fiind valabilă în 10 ţări. În urma a două selecţii, una naţională şi una internaţională, au fost alese 3 persoane din România. Eu am fost a treia. Lista lungă de activităţi de voluntariat au contat foarte mult. Fără ele cu siguranţă nu aş fi reuşit să mă remarc între atâţia oameni talentaţi. Această ocazie a fost una dintre cele mai importante experienţe de până acum, pe lista de oportunităţi luate ca voluntară.

Poate mulţi vă întrebaţi de ce să fiţi voluntari, de ce am luat deciziile de a-mi investi timpul în asta, pentru că asta nu aduce bani. Nu, dar aduce dezvoltare personală, aduce experienţe internaţionale, construieşte o reţea de contacte puternice, generează autocunoaştere şi la un anumit nivel, aduce şi bani, îndeajuns încât să poţi trăi experienţe de neuitat.

Momentan fac exact ceea ce îmi place, într-un mediu foarte plăcut, într-o altă ţară şi nu îmi fac probleme că nu am unde lucra. Nu regret nici măcar un moment din tot ce am făcut până acum. Mai mult, în urma acestor lucruri am învăţat un lucru foarte important: dacă nu lucrezi cu tine, nu vei ajunge la performanţă!

Sper să pot face în continuare lucruri măreţe ca voluntară, bucurându-mă de bucuriile vieţii şi poate avându-vă la un moment dat şi pe voi drept colegi de construit viitorul.

Page 80: Stud-Life octombrie 2009
Page 81: Stud-Life octombrie 2009

81

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iWORK

De ce ai ales să devii trainer? Primul contact cu ceea ce înseamnă training l-am avut în 2006, când am fost la o şcoală de vară de 3 săptămâni în Zagreb, Croaţia. Acolo am avut ocazia să ţin training-uri pe diverse teme. Însă în momentul în care am intrat ca voluntară în AIESEC Sibiu, am avut primul contact oficial şi profesional cu aria de training. Am intrat în echipa locală de traineri AIESEC Sibiu, am participat la conferinţe de formare, gen Train the Trainers sau International Train the Trainers, organizaţie din cadrul AIESEC România. M-am îndrăgostit de ceea ce înseamnă arie de training, am ţinut peste 60 de training-uri, pe diverse teme şi după 6 luni de voluntariat în AIESEC Sibiu am aplicat în echipa naţională de traineri AIESEC România, unde am lucrat timp de un an de

La doar 22 de ani, Nicoleta Mihaela Parvana creeză programe de dezvoltare, organizează conferinţe de formare de traineri şi dezvoltă echipe de traineri. Ea este trainer naţional în cadrul organizaţiei AIESEC Bulgaria şi este practic îndrăgostită de ceea ce face. Nicoleta urmează şi un master de Psiho-Sociologie Organizaţională şi Managerială în cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu.

Trainingul, iubirea mea!

Interviu de Mihaela Georgescu | [email protected]

zile cu încă 3 persoane. Am organizat diverse conferinţe de formare de traineri şi am participat la altele internaţionale ca trainer. Cum ai ajuns să fii trainer în Bulgaria? AIESEC este cea mai mare organizaţie de studenţi, prezentă în 110 ţări, aşa că oportunităţile sunt multe la număr. Una dintre aceste oportunităţi a fost poziţia de trainer naţional în AIESEC Bulgaria pentru un an de zile. Am aplicat şi, în urma aplicării, a unui interviu şi a unor recomandări, am fost aleasă şi mă bucur din plin de experienţa ca trainer internaţional.

Cum ai fost primită acolo, bulgarii sunt toleranţi? Am fost primită foarte frumos, oamenii sunt foarte calmi şi deschişi. Mediul de lucru de aici este unul care te provoacă să fii orientat către rezulate, să lupţi pentru dezvoltarea ta personală, dar mai mult de atât, este un mediu profesional. Deşi sunt două ţări atât de apropiate, culturile sunt atât de diferite, într-un mod plăcut :) , oamenii sunt plini de viaţă, sociabili, mereu deschişi să ajute, mă simt ca acasă aici. În ciuda faptului că media a promovat multe lucruri negative despre ţară şi oamenii de aici, eu pot să vă spun că este un mediu foarte plăcut, atât social, cât şi profesional.

Page 82: Stud-Life octombrie 2009

82

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iWORK

Cât de greu este să lucrezi într-o ţară străină? Sunt foarte aproape de România, la doar 9 ore de Ploieşti, aşa că din acest punct de vedere nu e greu, pot veni acasă o dată pe lună cel puţin. Este o mare provocare pe parte profesională însă, pentru că trebuie să mă raportez la diverse persoane din diverse oraşe şi medii din AIESEC, dar şi din afara AIESEC. Este pentru prima dată când AIESEC are într-o ţară o astfel de poziţie pentru o perioadă de un an de zile şi responsabilităţile reprezintă toate o mare provocare, pentru că nu s-au mai făcut înainte. Creativitatea şi inovaţia îmi sunt şi ele provocate, se caută mereu ceva nou care lasă un impact mare, însă eu vin cu o perspectivă nouă dintr-o ţară mai dezvoltată şi cu o experienţă în spate, de aceea este o mare plăcere.

Sunt perioade aglomerate în care călătoresc foarte mult. De exemplu, la începutul mandatului, am creat şi ţinut un program de leadership pentru vicepreşedinţii din 7 locale AIESEC de aici, au fost în total peste 50 de ore de training, multe ore de călătorit, însă oamenii au apreciat şi au fost entuziasmaţi de această iniţiativă, ceea ce mi-a făcut munca mai uşoară. Sunt şi perioade în care îmi urmez programul normal de 8 ore pe zi. Chiar dacă este voluntariat, la acest nivel am salariu, care îmi permite să călătoresc şi să mă întreţin. Mi-am făcut mulţi prieteni, am petrecut week-end-urile descoperind cultura acestei ţări, am învăţat alfabetul şi câteva fraze de bază şi plănuiesc să învăţ să vorbesc foarte bine până la sfârşitul mandatului aici, cei din jur mă ajută foarte mult şi îmi spun că am şanse mari să reuşesc.

Am colaborat cu oameni din mai multe ţări, am avut câteva conferinţe organizate

până acum, aşa că părţi negative încă nu am găsit în această experienţă. Ce te învaţă o experienţă de internship/de lucru în afara ţării? Lista e lungă, începând de la ceea ce însemnă un mediu profesional internaţional, până la adaptarea la diverse situaţii de lucru. Colaborarea cu diverşi oameni din companii şi multinaţionale duce la o provocare profesională foarte mare, un mediu competitiv, care te împinge să te autocunoşti ca să ştii cum să te formezi şi să fii din ce în ce mai bun pe domeniul tău. Te învaţă să lupţi, să ai perspectivă, calm şi profesionalism. Te învaţă să selectezi oportunităţile şi să le duci în direcţia atingerii obiectivelor. Ce le recomanzi studenţilor care vor o carieră în domeniul trainingului? Să afle cine sunt, ce îi defineşte ca traineri, să se provoace cât mai mult şi dacă trainingul este ceea ce îi face să se trezească dimineaţa, înseamnă că asta este pasiunea lor şi asta vor să facă. Trebuie apoi să ţină cu dinţii de alegerea lor, că e greu să găseşti ceea ce iubeşti să faci. Chiar dacă situaţia nu e roz în domeniul consultanţei, aria de training încă rezistă pe piaţă, încă se angajează traineri şi oamenii vor dori mereu să se dezvolte.

Începeţi dintr-un mediu cât de mic, ONG, asociaţie, profitaţi de orice oportunitate legată de acest domeniu care vă iese în cale, creaţi-vă o reţea de contacte. Lăsaţi un impact pe unde mergeţi, dezvoltaţi multe persoane, începând cu voi şi descoperiţi misterele jobului pe care îl iubiţi!

Page 83: Stud-Life octombrie 2009

83

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iWORK

Costin și Horia Oane sunt doi frați gemeni care, la finalul unei studenții pline de muncă în cadrul organizațiilor studențești precum Advice sau VIP, au decis să își ia soarta (profesională) în propriile mâini. Și-au deschis propria agenție și, de atunci, au început să creeze logo-uri de poveste. Iată ce cred ei despre startul în viața de antreprenor.

Povești de succes

Tineri antreprenori

Ți-e frică că îți fură cineva ideea? (de obicei, geniala). Ideea ta valorează oricum zero. O idee rămasă la stadiul de idee, e zero. Cu oricine mă întâlnesc, e imposibil să nu aibă o idee de afaceri. Și găsesc o mulțime de scuze, pentru care ideea s-a blogat, dar țin să-mi aducă aminte ce s-ar fi întâmplat și cum lumea ar fi arătat „dacă”. Din păcate nu mai trăim într-o lume a ideilor, ci într-o lume a execuțiilor excepționale, unde execuția valorează mai mult decat ideea.

Nimic nu se întâmplă peste noapte. Nu e niciodată prea devreme sau prea târziu să te apuci. Nu vei găsi niciodată un moment mai bun ca “acum”. Eu când am început, am făcut-o pentru distracție, întotdeauna mi-a plăcut să o iau pe cont propriu, decât să lucrez într-o companie. Iar dacă o să fie un fiasco, măcar dintre zecile de idei de business pe care le aud la întâlnirile cu băieții, eu voi putea spune că am încercat.

Costin Oanepartener BroHouse |

www.brohouse.ro

“Să zic sau să nu zic? Ok zic: școala educă doar buni funcțioanari. A sunat radical? Îmi pare rau, nu e doar vina ta. În școlile noastre se pedepsește aspru greșeala pe cand ar trebui să se pedepsească lipsa de inițiativă.

Page 84: Stud-Life octombrie 2009

84

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

iWORK

A fi elev în ziua de azi, fără îndoială, este o condamnare la un viitor incert. Lipsa unui orizont clar pentru mine, m-a determinat să îmi pun întrebări. Ai zâmbi, dar chiar mi-am dorit să termin școala, convins că dacă vreau să fac ceva trebuie să încep să construiesc ceva de la capăt.

Deși visasem atât de tare să ajung angajatul ideal la o companie perfectă, acum îmi doresc decât să devin un mic antreprenor cu vise mari. Din acel moment mintea mea respingea orice cale de întoarcere la viața de angajat.

Când am înființat studio-ul de creație BroHouse, împreună cu Costin, nu pot spune că am gândit foarte mult. Dacă fiecare antreprenor ar stii drumul care îl așteaptă, probabil că nimeni nu s-ar mai apuca de nimic. Și oricat de greu ar fi, oricât de agitată ar fi viața ta, indiferent de câte mâini trebuie să pupi, nimeni nu îți poate lua pasiunea, convins că undeva pe treapta cea mai de sus, oricat de aglomerată ar fi, există un loc al tău.

Horia Oanepartener BroHouse |

www.brohouse.ro

“Viața de angajat nu diferă mult de cea de la facultate. Am urmat și eu viața de angajat în câteva angenții. M-a făcut să urăsc ideea de a rămâne un bun funcționar. Agenția m-a determinat să fiu mult prea serios. Lumea de acolo e prea îndârjită. E mult egoizm și prea puține aplauze.

[...]Poate că nu contează, dar important e să o știi tu. Îti scriu acest articol nu doar pentru că vreau ca tu să știi că se poate, ci să mă asigur că nici eu nu am uitat.

Page 85: Stud-Life octombrie 2009

85

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Criză economică sau nu, se ştie că oricum studenţia nu înseamă să ai prea mulţi bani. Există, însă, soluţii pentru o viaţă studenţească pe cinste cu buget limitat. Iată cum poţi ,,supravieţui” şi cum te poţi distra pe bani puţini.

Cum să fii un student

econom

Articol de Adina Antonie | [email protected]

Poţi face un tur al cantinelor studentesti într-un timp record pentru o masă cât se poate de ieftină. Atracţii: orice tip de prăjitură costă până în 2 lei, bucătăreasa aduce a Elena Ceauşescu, retrăieşti comunismul odată cu farfuriile, mănânci din aceleaşi vase din care au mâncat şi părinţii tăi. În plus, iei masa alături de cele mai variate tipologii umane, de la staff-ul de pe şantier, până la oameni de afaceri care fac economie pentru a prelua o parte din acţiunile Microsoftului.

Dacă vrei să mergi la

filme, profită de ofertelor diverselor cinematografe: reduceri pentru că eşti student, pentru că eşti fată sau pentru că vii cu mai muţi prieteni. Nu uita de Orange Wednesday. Alege pentru film mâncarea din supermarketuri, este mai ieftină şi mai diversificată. P.S.: Ia-ţi o geantă mare! Dacă te-ai săturat de fast-food-uri şi cauţi un loc plăcut pentru tine şi prieteni, o ceainărie este ideală. Cum devine ceainăria un loc economic? Comanzi un ceainic şi mai multe pahare, nu uita să ceri şi câte un

pahar de apă (e din partea casei). Prietenii la nevoie se cunosc. Fă -ţi un grup de prieteni cu care să împarţi absolut tot. Nimic nu este mai ieftin decât ceva gratis. Poţi să

citeşti revistele şi cărţile în Diverta, fără să fii nevoit să le plăteşti. Diverta asigură şi câteva canapele pe care poţi sta să citeşti în linişte. Cine a zis că pentru frumuseţe trebuie să plăteşti? La Sephora primeşti o sesiune de machiaj moca. Şapte Seri este ghidul perfect al evenimentele gratis. Caută festivaluri de film, workshopuri, conferinţe, expoziţii, nopţile albe, cluburile şi concertele cu intrare liberă.

Page 86: Stud-Life octombrie 2009

86

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

poţi adresa atunci când ai o problemă. În general sunt aleşi profi mai tineri pentru asta, care sunt deschişi în a comunica cu studentul. Şi oricât de al naiba ar părea, asta e datoria lui: să te asculte şi să te ajute.

PASUL 4Majoritatea profesorilor au un program de lucru cu studenţii. Dacă ai un profesor cu care te înţelegi mai bine, poţi să te duci la cabinetul lui în intervalul orar specificat pe uşă. El te poate sfătui ce să faci mai departe. Sau poţi apela direct decanul, dacă problema e mai gravă.

PASUL 5Dacă nemulţumirea e la nivel de colectiv, e bine să discuţi cu şeful de an. Acesta e şi reprezentatul anului tău în consiliul facultăţii şi poate ridica problema acolo, în faţa tuturor profesorilor. De asemenea, tot el poate face o petiţie pe care să o semneze tot anul şi pe care să o înainteze decanului, cel care poate lua măsuri.

PASUL 6Problemele foarte grave ajung la

rectorat. Acolo, va trebui să mergi pentru a programa o întâlnire cu prorectorului pe probleme studenţeşti, care te poate îndruma.

PASUL 7În fine, dacă nimic nu funcţionează, poţi oricând organiza o grevă. Vorbeşti cu organizaţiile studenţeşti care reprezintă drepturile studenţilor şi o puneţi de o revoltă. Atenţie! Nu recurge la această metodă decât ca o ultimă variantă, dacă ai urmat inutil paşii de mai sus!

Indiferent care ar fi nemulţumirea ta, mare sau mai mică, nu sta deoparte! Ia măsuri şi taxează sistemul!

E singurul mod prin care putem educa şi noi profesorii, prin care le putem arăta că nu suntem indiferenţi, că ne pasă de viitorul nostru şi că dacă oferim respect, aşteptăm să fim trataţi în acelaşi mod.

Studentul are drepturi şi merită să îi fie respectate, că doar el e cel care alimentează buzunarele sistemului.

Page 87: Stud-Life octombrie 2009

87

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Cele mai multe dintre problemele tale vor veni din interior, adică din facultate. De exemplu, tare m-aş mira să existe student care să fi interacţionat cu secretarele şi să nu fi avut, măcar o dată parte de replici tăioase, priviri mustrătoare sau chiar trântiri de uşă în nas.

Pe acelaşi tipar, există profesori pe care i-ai lua acasă şi profesori care te înjură în faţă. Dacă ai impresia că tu eşti mic şi nu ai ce face, află că te înşeli.

Cu siguranţă lucrurile nu se vor schimba dacă nici tu, nici ăla, nici ălălalt nu staţi decât să vă văietaţi

Odată cu statutul de student, vin şi o grămadă de provocări, dar şi probleme. Cu siguranţă vei avea profi care nu îţi dau notele la timp sau se poartă urât cu tine, vei avea parte de nedreptăţiri sau vei fi pus pe drumuri 3 zile pentru o simplă adeverinţă. Vor fi multe momentele în care nu-ţi vor conveni lucruri. E şi normal, pentru că ne dorim învăţământ civilizat. Aşa că ai tot dreptul din lume ca să te revolţi.

Student nemulţumit?

de Mihaela Georgescu | [email protected]

unul celuilalt.

PASUL 1Informează-te! E foarte importanta să ştii care îţi sunt drepturile şi îndatoririle ca şi student, dar şi care este regulamentul facultăţii tale. Aşa vei şti când şi în ce mod eşti îndreptăţit să acţionezi. Pe www.unibuc.ro de exemplu, poţi găsi regulamentul studentului.

Orice facultate ar trebui să aibă public regulamentul propriu (iar dacă nu e public, asta e prima problemă de reclamat!), unde sunt specificate toate regulile respectivei faculăţi. Ştiai că dacă profesorul depăşeşte deadline-ul de afişare a rezultatelor de la examen

prevăzut în regulament, poate fi sancţionat la salariu? Caută şi află mai multe.

PASUL 2Ca să te eliberezi de primul impuls de a înjura sitemul în faţă, te invităm să faci problema ta publică. Adică să scrii în Stud-Life ce anume te nemulţumeşte, sub protecţia anonimatului dacă asta te face să te simţi mai în siguranţă, iar noi îţi garantăm că revista ajunge la cine trebuie.

PASUL 3Acum că te-ai mai eliberat de nervi, tragi aer în piept şi faci următorul pas. Fiecare an are un îndrumător, adică un prof căruia i te

Ia măsuri!

Page 88: Stud-Life octombrie 2009

88

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Când eram mică mama îmi spunea ca, în timp ce mănânc, să nu citesc niciodată pentru că stresul e mai scăzut, nu îmi dau seama cât mănânc şi nu mă mai opresc. Dar, o dată intrat pe băncile facultăţii, cum să faci să stai departe de cantină şi totuşi să şi înveţi? Ţie, bobocule, îţi spun de pe acum: vei citi, vei învăţa, vei copia cursuri, vei face teme pe mesele din cantină dacă vrei să simţi adevărata viaţă de student. Şi pentru că bursa ta nu trebuie dată pe orice, eu îţi voi recomanda unele dintre cele mai cunoscute cantine din Bucureşti cu avantajele şi dezavantajele lor.

Moxa - raiul economiştilor? Una dintre cele mai populate cantine din Bucureşti este Moxa. Asta şi datorită numărului mare de studenţi de la ASE. Ultima dată când am fost, se intra pe baza carnetului de student. Acest lucru este unul pozitiv pentru că te fereşte de imaginea unei cantine pline de oameni ai străzii. Dacă preţurile sunt foarte bune, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre mâncare. Sunt puţine opţiuni şi acestea se fac în cantităţi mici astfel încât, de cele mai multe ori, ajungi să găseşti doar cartofi prăjiţi şi grătar.

Cantina de la Piaţa Rosetti – raiul

universitarilor Aici este locul unde vei găsi în special studenţii de la Universitatea din Bucureşti, cantina aflându-se la 5 minute distanţă de sediul central al universităţii. Însă, dacă nu ştii exact unde este, poţi trece de multe ori pe lângă ea fără să o observi. O uşă albă, cu grilaj, chiar lângă chioşcul din staţie. Iţi aminteşti? Nu ştiai că e cantină acolo, nu? Mâncarea este foarte bună însă sunt meniuri fixe, astfel încât nu poţi să combini orice vrei tu. Dar preţurile sunt mici şi, şi mai mici pentru studenţi. Cel mai mare dezavantaj al ei este programul extrem de scurt, de 2-3 ore pe zi.

Cantina de la Drept – raiul cozilor La cantina de la Drept vei găsi întotdeauna coadă. Este plasată exact în spatele căminelor de la Mihail Kogălniceanu şi se umple mereu de studenţii din cămine, cei care învaţă la Drept şi de cei de la alte facultăţii. Orele de vârf sunt 11-13, când coada ajunge până la uşă. Meniul nu este unul foarte ieftin, comparabil cu celelalte cantine, dar studenţii o preferă pentru varietatea mare de feluri de mâncare. La 10-15 lei poţi lua un meniu care să te sature în timp ce îi priveşti pe muncitorii şi oamenii străzii care îşi găsesc loc pe la mese. Cantinele din Leu – raiul mirosurilor şi

a muncitorilor În cantina din faţă domneşte mereu un miros adânc de mâncare, care îi poate face

Page 89: Stud-Life octombrie 2009

89

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Când eram mică mama îmi spunea ca, în timp ce mănânc, să nu citesc niciodată pentru că stresul e mai scăzut, nu îmi dau seama cât mănânc şi nu mă mai opresc. Dar, o dată intrat pe băncile facultăţii, cum să faci să stai departe de cantină şi totuşi să şi înveţi? Ţie, bobocule, îţi spun de pe acum: vei citi, vei învăţa, vei copia cursuri, vei face teme pe mesele din cantină dacă vrei să simţi adevărata viaţă de student. Şi pentru că bursa ta nu trebuie dată pe orice, eu îţi voi recomanda unele dintre cele mai cunoscute cantine din Bucureşti cu

Eşti boboc şi lumea universitară te-a luat prin surprindere? Încerci să îţi aminteşti de sfaturile părinţilor şi, mai ales, să le aplici? În privinţa mâncării, nu va trebui să o faci în totalitate.

Mănâncă ieftin şi bun la cantinele Capitalei

Articol de Sabina Cornovac | [email protected]

avantajele şi dezavantajele lor.

Moxa - raiul economiştilor?

Una dintre cele mai populate cantine din Bucureşti este Moxa. Asta şi datorită numărului mare de studenţi de la ASE. Ultima dată când am fost, se intra pe baza carnetului de student. Acest lucru este unul pozitiv pentru că te fereşte de imaginea unei cantine pline de oameni ai străzii. Dacă preţurile sunt foarte bune, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre mâncare. Sunt puţine opţiuni şi acestea se fac în cantităţi mici astfel încât, de cele mai

multe ori, ajungi să găseşti doar cartofi prăjiţi şi grătar.

Cantina de la Piaţa Rosetti – raiul universitarilor

Aici este locul unde vei găsi în special studenţii de la Universitatea din Bucureşti, cantina aflându-se la 5 minute distanţă de sediul central al universităţii. Însă, dacă nu ştii exact unde este, poţi trece de multe ori pe lângă ea fără să o observi. O uşă albă, cu grilaj, chiar lângă chioşcul din staţie. Iţi aminteşti? Nu ştiai că e cantină acolo, nu? Mâncarea este foarte bună

Page 90: Stud-Life octombrie 2009

90

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Poate am o grămadă de talente, dar gătitul nu e unul din ele. Până şi desfăcutul unui borcan sau a unui plic de supă instant e treabă complicată, dar să mai şi gătesc!

Dacă înainte te ruga mama cu mâncare, acum există o mare posibilitate să rămâi nemâncat, fie pentru că nu ai timp, fie pentru că îţi este prea lene să îţi pui singur să mănânci.

Sau să îţi încălzeşti sau să te duci să îţi cumperi. Însă, dacă eşti norocos, ai un supermarket la cinci metri de tine, o shaormerie în faţa căminului sau un telefon la îndemână să faci comandă la o pizza.

Cantina este de obicei soluţia atunci când ţi-e dor de o mâncare caldă. Cu în jur de zece lei poţi mânca pe săturate. Bineînţeles că poţi să primeşti şi mâncare de acasă.

Uneori, atunci când soseşte un tren în gară e mai ceva decât când vine Moş Crăciun! Aşa se primesc pachetele de acasă. Sau prin autocar, rude, prieteni, după caz.

Mulţi au vrut să le devin amică, dar eu nu i-am suportat niciodată. Deşi încercau să fie simpatici, întotdeauna îşi primeau papucii... în cap!

Vorbesc de gândaci bineînţeles. Nimic nu îţi face ziua mai frumoasă decât să te trezeşti cu un gândac pe mână, iar pofta cea mai mare de mâncare îţi vine când te întâmpină zâmbitor din frigider.

Îi şi hrăneam... cu otravă, iar cel mai mult îmi plăcea când îi găseam cu cracii-n sus, probabil bronzându-se la bec.

Dacă acasă baia e aproape, la cămin există o mare posibilitate să fie la capătul holului.

Aşadar se împarte cu vecinii de palier! Surprizele lăsate de cei care nu nimeresc wc-ul şi pereţii sunt mai tot timpul subiectul dimineţii în conversaţiile femeilor de serviciu. Baia este o zonă periculoasă.

Dacă ai scăpat de pasta de dinţi pusă pe clanţa uşii, atunci păşeşte cu grijă, căci s-ar putea să te trezeşti cu o sticlă de apă în cap, căzută de pe uşă.

Camera de cămin este destul de mică şi trebuie să o împarţi. Dacă mai ai doar un/o coleg/ă de cameră, atunci fii fericit. Ai cam doi metri pătraţi în care să te mişti!

Partea cea mai importantă a vieţii de cămin este cum te înţelegi cu celălalt locuitor al camerei, dar dacă eşti înţelegător, vei duce o viaţă liniştită. Serile în care vă uitaţi împreună la un film, când faceţi pizza sau popcorn pot deveni obişnuinţă dacă vă împrieteniţi.

Locuitul în cămin are şi părţi bune, dintre care cea mai valoroasă constă în prietenii pe care ţi-i faci.

Fie că stai în gazdă sau la cămin, departe de părinţii care făceau lucrurile în locul tău sau care îţi făceau viaţa mai uşoară, părţile mai puţin plăcute ale locuitului la comun vor face viaţa mai interesantă. Succes!

Page 91: Stud-Life octombrie 2009

91

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Dacă acasă mami face tot, află că la cămin lucrurile se schimbă! Prima impresie despre viaţa de cămin nu a fost una prea bună. E mai greu cu acomodarea când atâţia ani ai fost răsfaţat de părinţi şi acum stai într-o cameră de cămin. Va trebui să te descurci singur cu tot. Tu faci curat, tu îţi faci cumpărăturile şi îţi administrezi banii pentru că nu mai sunt ai tăi acolo să le ceri de fiecare dată o sumă de cheltuit. Tot tu plăteşti datoriile, doar nu ai vrea să vină părinţii tăi să meargă să ţi le plătească! Aş putea să enumăr toată ziua, căci lista nu se termină aici. Pe scurt, acum tu faci tot!

De la părinţi la căminCăminul, home sweet home

Articol de Adina Antonie | [email protected]

Page 92: Stud-Life octombrie 2009

92

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Boboculuio problemă arzătoare, la care adăugăm voinţă, creativitate şi muncă.

Ce fel de organizații există?

O parte a organizaţiilor îşi asumă misiunea de a reprezenta toţi studenţii unei comunităţi, centrându-se pe nevoile acestora, în timp ce alte organizaţii îşi propun o arie în care îşi vor concetra proiectele.

Organizaţiile care şi-au păstrat componenta sindicală şi socială se implică în activități de apărare a drepturilor studenților, organizare a alegerilor pentru studenţii reprezentanţi, crearea de condiții mai bune de învățare şi reprezentare a studenţilor în raport cu universitatea. Organizaţiile “profesionale” realizează cu precădere proiecte ce oferă studenţilor educaţie non-formală: conferinţe, dezbateri, şcoli de vară, concursuri sau traininguri. În aceste organizații se pune accent mare pe dezvoltarea studenţilor şi a propriilor membri. De multe ori sunt profilate pe un anumit domeniu: psihologie, inginerie, ştiinţe politice, cibernetică, etc.

În Bucureşti există peste 50 de organizaţii studenţeşti. După începerea anului universitar, fiecare organizaţie îşi lansează campania de recrutări, prin care atrage studenţii de anul I în organizaţie.

Dacă vrei să te implici într-o organizaţie studenţească, primul pas este să te informezi despre cât mai multe, să afli ce proiecte desfăşoară, pe ce pun preţ mai mult, care sunt valorile lor. După ce afli ce ţi se potriveşte, nu mai sta pe gânduri! Contactează-i, completează un formular şi mergi la interviu. Nu trebuie sa te sperie procesul de recrutare. Dacă nu ştii care sunt organizaţiile la care poţi aplica intră pe www.cros.ro. Când vine vorba de voluntariat, pentru majoritatea

ONGS-urilor nu contează unde eşti student. Poţi fi student la Poli şi să faci parte dintr-o organizaţie din ASE sau de la Jurnalism. Nu există bariere, tot ce contează e dorinţa ta de implicare.

Ce proiecte fac ONGS-urile?

Când vine vorba de proiecte, studenții din ONGS-uri sunt foarte creativi. La VIP găsim “Studentul Anului”, “Școala de Vara România secolului XXI”, cei din OCSE implementează “CareerFest”, în ADVICE Students s-a născut “AdRevolution” și “Think Strategy”, OSE face “Cupa Regiei la Fotbal”, cei din BOS au “ABM Community” și “Business Expedition “, ASPSE organizează “Școala de HR”, ASJC a pus pe picioare “Youthmedia România”, ASER se implică în “Akademics 2.0” și “ChangeMakers”. Mediciniștii de la SSMB au campanii de donare de sânge “Fii erou!” și “Micii sanitari”, AIESEC a făcut “Global Village” și “Bucureștiul strigă fault”, politehniştii din BEST organizează “JobShop” şi “BEST Engineering Competition”, iar cei din EESTEC au organizat în vara asta “ROsummer Spirit”. Acestea sunt doar câteva exemple de proiecte a câtorva organizații studențești din București. De la competiții sportive, conferințe, școli de vară sau de iarnă, campanii de sensibilizare și conștientizare, până la portaluri cu informaţii şi resurse utile oricărui tânăr.

Aceste proiecte sunt idei implementate de către studenţi, care cândva au fost vise, dar pe care le-au împărtăşit colegilor din organizaţie şi împreună le-au făcut să devină realitate.

În spatele fiecărui proiect stau mulți oameni, multe ore de muncă şi zeci de telefoane date. Dar, după terminarea unui proiect, ai un sentiment de împlinire, pe care ne dorim să-l trăiască fiecare student, măcar o dată.

Page 93: Stud-Life octombrie 2009

93

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

De ce să intri într-o

organizație studențească?Îți poți pune în practică ideile și visurileCunoști mulți oameni și îți faci prieteniÎnveți lucruri pe care la facultate nu ai ocazia să le înveţiÎnveţi cum e să lucrezi de plăcereÎnveţi să-ţi depăşești limiteleEști într-un mediu de oameni ca tineÎnveți despre tineÎnveți despre oameni şi cum să lucrezi cu eiTe prinzi ce îţi place şi ce nu, şi îţi alegi o direcţieSchimbi cevaÎnveţi să faci alegeri şi să iei deciziiTe provoci în fiecare ziÎți creezi un stil de viață

Scrie-ne la [email protected] şi spune-ne ce te-ar motiva pe tine să te implici într-o organizaţie studenţească.

sau o problemă arzătoare, la care adăugăm voinţă, creativitate şi muncă.

Ce fel de organizații există?

O parte a organizaţiilor îşi asumă misiunea de a reprezenta toţi studenţii unei comunităţi, centrându-se pe nevoile acestora, în timp ce alte organizaţii îşi propun o arie în care îşi vor concetra proiectele.

Organizaţiile care şi-au păstrat componenta sindicală şi socială se implică în activități de apărare a drepturilor studenților, organizare a alegerilor pentru studenţii reprezentanţi, crearea de condiții mai bune de învățare şi reprezentare a studenţilor în raport cu universitatea. Organizaţiile “profesionale” realizează cu precădere proiecte ce oferă studenţilor educaţie non-formală: conferinţe, dezbateri, şcoli de vară, concursuri sau traininguri. În aceste organizații se pune accent mare pe dezvoltarea studenţilor şi a propriilor membri. De multe ori sunt profilate pe un anumit domeniu: psihologie, inginerie, ştiinţe politice, cibernetică, etc.În Bucureşti există peste 50 de organizaţii studenţeşti. După începerea anului universitar, fiecare organizaţie îşi lansează campania de recrutări, prin care atrage studenţii de anul I în organizaţie.

Dacă vrei să te implici într-o organizaţie studenţească, primul pas este să te informezi despre cât mai multe, să afli ce proiecte desfăşoară, pe ce pun preţ mai mult, care sunt valorile lor. După ce afli ce ţi se potriveşte, nu mai sta pe gânduri! Contactează-i, completează un formular şi mergi la interviu. Nu trebuie sa te sperie

procesul de recrutare. Dacă nu ştii care sunt organizaţiile la care poţi aplica intră pe www.cros.ro. Când vine vorba de voluntariat, pentru majoritatea ONGS-urilor nu contează unde eşti student. Poţi fi student la Poli şi să faci parte dintr-o organizaţie din ASE sau de la Jurnalism. Nu există bariere, tot ce contează e dorinţa ta de implicare.

Ce proiecte fac ONGS-urile?

Când vine vorba de proiecte, studenții din ONGS-uri sunt foarte creativi. La VIP găsim “Studentul Anului”, “Școala de Vara România secolului XXI”, cei din OCSE implementează “CareerFest”, în ADVICE Students s-a născut “AdRevolution” și “Think Strategy”, OSE face “Cupa Regiei la Fotbal”, cei din BOS au “ABM Community” și “Business Expedition “, ASPSE organizează “Școala de HR”, ASJC a pus pe picioare “Youthmedia România”, ASER se implică în “Akademics 2.0” și “ChangeMakers”. Mediciniștii de la SSMB au campanii de donare de sânge “Fii erou!” și “Micii sanitari”, AIESEC a făcut “Global Village”

Page 94: Stud-Life octombrie 2009

94

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul BoboculuiÎn cei 20 de ani de la revoluție, „ligile studențeşti” au trecut de la grevele din anii ‘90, negocieri pentru reduceri pe transport şi pentru cămine mai bune la promovarea Procesului Bologna, premierea profilor tari, implicarea în asigurarea calităţii în educaţie şi promovarea învăţământului centrat pe student, din poziţia de parteneri egali ai Ministerului Educaţiei. În acelaşi timp, în universităţile româneşti s-au înfiinţat şi consolidat grupurile locale ale unor organizaţii studenţeşti internaţionale şi europene cum sunt AIESEC, BEST, ELSA sau EESTEC. Încet dar sigur s-au dezvoltat şi organizaţii studenţeşti autohtone dedicate mai mult proiectelor profesionale pentru studenţi decât reprezentării (VIP, ADVICE, BOS, TeamWork, MicroClub, ASJC). Organizaţiile studenţeşti s-au asociat în federaţii profesionale cum sunt

FASMR – pentru studenţii la medicină, FASER – pentru economişti, COGNOSIS – pentru psihologi. Există şi trei federaţii studenţeşti naţionale care reunesc organizaţii dintre cele mai diverse:

ANOSR – Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România are 62 de organizaţii membre, fiind în acelaşi timp şi cea mai veche federaţie naţională;

UNSR – Uniunea Naţională a Studenţilor din România, cea mai recentă federaţie studenţească, care are 40 de organizaţii membre, şi: USR – Uniunea Studenţilor din România, al cărei număr de organizaţii membre nu este public.

Ce sunt organizațiile studențeşti?

ONGS-urile, adică Organizaţiile Nonguvernamentate Studenţeşti, sunt forme în care studenţii se asociază pentru a realiza proiecte sau pentru a avea o voce mai puternică în raport facultatea sau universitatea în care studiază sau cu alte entităţi. Toate organizaţiile studenţeşti sunt spaţii deschise în care tineri pasionaţi şi motivaţi experimentează roluri şi instrumente, se autodescoperă, îşi manifestă creativitatea şi îşi pun în practică ideile. Acestea constituie pentru membrii lor ocazia de a avea parte de experiențe de învățare complementare celor oferite de universitate.

Organizațiile studențești se nasc în general de la un grup de colegi care îşi doresc să facă ceva, dintr-o pasiune comună, o idee, o nevoie de schimbare sau

Știai că...?Linia 601 (Regie - Universitate) a fost introdusă după greva din 1996? Sau că reducerile CFR și transport în comun s-au obținut la negocierile grevelor studențești?

În VIP, în 2008, au aplicat 400 de studenți pentru a deveni membri?

În 1992, OSUT Timișoara organiza prima ediție StudentFest? În 2009 a fost ediția a 18-a :)

Studenţii negociază introducerea statutului studentului în noua lege a educaţiei?

Studenții reprezintă peste 80% din comunitatea academică?

În consiliile facultăților și senatele universităților 25% dintre membri sunt studenți?

Președintele Uniunii Studenților din Europa este o româncă? La al doilea mandat chiar!

Peste 5000 de studenți fac voluntariat în organizaţii studenţeşti?

ONGS-urile implementează anual peste 1000 de proiecte?

Page 95: Stud-Life octombrie 2009

95

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

În cei 20 de ani de la revoluție, „ligile studențeşti” au trecut de la grevele din anii ‘90, negocieri pentru reduceri pe transport şi pentru cămine mai bune la promovarea Procesului Bologna, premierea profilor tari, implicarea în asigurarea calităţii în educaţie şi promovarea învăţământului centrat pe student, din poziţia de parteneri egali ai Ministerului Educaţiei. În acelaşi timp, în universităţile româneşti s-au înfiinţat şi consolidat grupurile

În România există peste 200 de organizații studențești, una mai diferită decât alta. Noi am realizat o radiografie a mediului organizaţional studenţesc din România pentru ca tu să înţelegi ce e aia ONGS şi ce ai putea face într-un astfel de mediu.

Studenți + Inițiativă + Or-

ganizare =

ONGS

Articol de Cristina Cristea | [email protected]

locale ale unor organizaţii studenţeşti internaţionale şi europene cum sunt AIESEC, BEST, ELSA sau EESTEC. Încet dar sigur s-au dezvoltat şi organizaţii studenţeşti autohtone dedicate mai mult proiectelor profesionale pentru studenţi decât reprezentării (VIP, ADVICE, BOS, TeamWork, MicroClub, ASJC). Organizaţiile studenţeşti s-au asociat în federaţii profesionale cum sunt FASMR – pentru studenţii la medicină, FASER – pentru economişti, COGNOSIS –

pentru psihologi. Există şi trei federaţii studenţeşti naţionale care reunesc organizaţii dintre cele mai diverse:

ANOSR – Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România are 62 de organizaţii membre, fiind în acelaşi timp şi cea mai veche federaţie naţională;

UNSR – Uniunea Naţională a Studenţilor din România, cea mai recentă federaţie studenţească, care are 40 de organizaţii membre, şi:

Cum se organizează studenții

Page 96: Stud-Life octombrie 2009

96

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Probleme apar abia atunci când vezi orarul şi îţi dai seama că nu seamănă deloc cu cel riglat din liceu. TCI – 614. Te întrebi ce înseamnă, mai ales că îl ai mâine de la 9, nu-ţi cunoşti colegii, nu şti pe cine să contactezi şi începi să ai frisoare. Primul impuls e să suni la secretariat. Iţi răspunde o voce răguşită, care te mustruluieşte puţin şi iţi spune să vii mâine la Leu, acolo e sala 614. Ajungi emoţionat de dimineaţă, tragi aer în piept, încerci să pari sigur pe tine şi înaintezi pe holul interminabil şi alunecos de la etajul 6. Deschizi uşa cu sfiala, când, surpriză, nu găseşti pe nimeni. Scoţi orarul mototolit din geantă, încerci să te lămureşti crezând că ai greşit ziua sau ora. Însă totul era scris

cât se poate de concis, luni, TCI- 614. Te duci la secretariat speriat, le rogi să te lămurească, dar te trimit la plimbare. Orarul cu publicul începe după orele 13.

Trezindu-te ca dintr-o beţie, te gândeşti să te duci la Universitate, ai auzit tu că anul trecut, colegii mai mari aveau cursuri şi acolo. Greşeşti metroul şi după o oră ajungi transpirat, alergând după o sala care nu e de găsit. Confuz şi plin de nervi, te întorci acasă. Un an plin de peripeţii. Ce frumoase or să ţi se mai pară! Intri pe net şi îl găseşti online pe Andrei, care e student în anul 2 la aceeaşi facultate. Îl bufneşte râsul şi te lămureşte: “Cursul ăla e din saptămâna

Page 97: Stud-Life octombrie 2009

97

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

Ghidul Bobocului

Probleme apar abia atunci când vezi orarul şi îţi dai seama că nu seamănă deloc cu cel riglat din liceu. TCI – 614. Te întrebi ce înseamnă, mai ales că îl ai mâine de la 9, nu-ţi cunoşti colegii, nu şti pe cine să contactezi şi începi să ai frisoare. Primul impuls e să suni la secretariat. Iţi răspunde o voce răguşită, care te mustruluieşte puţin şi iţi spune să vii mâine la Leu, acolo e sala 614. Ajungi emoţionat de dimineaţă, tragi aer în piept, încerci să pari sigur pe tine şi înaintezi pe holul interminabil şi alunecos de la etajul 6. Deschizi uşa cu sfiala, când, surpriză, nu găseşti pe nimeni. Scoţi orarul mototolit din geantă, încerci să te lămureşti crezând că ai greşit ziua sau ora. Însă totul era scris cât se poate de concis, luni, TCI- 614. Te duci la secretariat speriat, le rogi să te lămurească, dar te trimit la plimbare. Orarul cu

Un an. Un singur an. Atât durează primul ciclu din viaţa de student. Un an şi nimic mai mult. Singurul an în care te poţi pierde pe holurile facultăţii încercând să găseşti sala de curs, când poţi întârzia la cursuri pentru că ai greşit autobuzul, când ai parte de indulgenţa nemăsurată a profesorilor care te înţeleg că eşti cu capul în nori. O euforie de un an. Mai puţin de douăsprezece luni în care trebuie să te faci remarcat, să le arăţi că eşti deosebit încercând să-ţi recapeţi popularitatea din liceu.

ÎntâiEditorial de Mihaela Gherghina |

[email protected]

publicul începe după orele 13.

Trezindu-te ca dintr-o beţie, te gândeşti să te duci la Universitate, ai auzit tu că anul trecut, colegii mai mari aveau cursuri şi acolo. Greşeşti metroul şi după o oră ajungi transpirat, alergând după o sala care nu e de găsit. Confuz şi plin de nervi, te întorci acasă. Un an plin de peripeţii. Ce frumoase or să ţi se mai pară! Intri pe net şi îl găseşti online pe Andrei, care e student în anul 2 la aceeaşi facultate. Îl bufneşte râsul şi te lămureşte: “Cursul ăla e din saptămâna pară. Casuţa de jos găzduieşte cursurile din săptămânile pare, iar cea de sus din cele impare.” Nu-ţi vine să crezi că ţi s-a întâmplat tocmai ţie şi te duci la frigider să bei o cană cu apă rece. Stai linştit, toţi am avut ghinionul tău!

Un an în care trebuie să te dezobişnuieşti de ciorba

caldă de acasă, când trebuie să te împrieteneşti cu colegii din camera de cămin, care deşi îţi sunt adevăraţi confidenţi, îţi mai consumă uleiul şi pâinea. Aşa încep compromisurile. Dă-mi şi mie, că ţi-am dat şi eu. Ia tu, că o să iau şi eu. Şi tot aşa. E un troc minunat. O să fii surprins că viaţa de cămin iţi oferă toate serviciile de care ai nevoie. Două etaje mai sus sunt fetele care spală haine. 5 roni cuva. Vis-a-vis e băiatul cu imprimanta, 10 bani pagina. Şi dacă nu ai unde să-ţi întinzi hainele, mergi la vecinii de dedesupt, care pentru 3 sticle de bere iţi oferă sârma lor de rufe.

Tot în primul an o să legi cele mai lungi prietenii. Fumatorii îţi vor fi cei mai fideli. La o ţigară se nasc toate poveştile şi se spun toate bârfele. Tot în anul întâi o să le ceri alor tăi bani de cărţi, cu care o să-

Page 98: Stud-Life octombrie 2009

9898

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

CUPRINS

Ghidul BoboculuiHighlights

Mănâncă ieftin şi bun la cantinele Capitalei | pag.89

De la părinţi la

căminCăminul,

home sweet home

| pag.91

Cum să fii un student econom | pag.85

Student nemulţumit? Ia atitudine!| pag.87

Studenți + Inițiativă +

Organizare = ONGS |

pag.95

Page 99: Stud-Life octombrie 2009

9999

numărul 5 / Octombrie 2009

www.stud-life.ro

REDACTIA

Proiect realizat în colaborare cu:

EchipaBogdan Câmpeanu | publisher [email protected]

Denisa Nica | redactor-șef [email protected]

Mihaela Georgescu | redactor-șef adjunctredactor-șef de supliment

[email protected]

Denisa Căldăraru | editor [email protected]

Bogdan Stamate | manager distribuție [email protected]

Cătălin Cristian | manager PR&Events [email protected]

Cristi Ariton | manager HR [email protected]

Bogdan Anton | manager tehnic [email protected]

Mădălina Gheorghe | manager publicitate [email protected]

Layout & DTP: Denisa Nica

Ne găsești la: [email protected]

[email protected]@stud-life.ro

[email protected]| www.stud-life.ro |

Luăm poze de pe: sxc.hu

youthmedia.euCreative Commons images by Google creativecommons.org, deviantart.com

flickr.com/creativecommonscommons.wikimedia.org, gettyimages.com

Revista Stud-Life este o revistă generalistă pentru studenţi, distribuită lunar în 10.000 de exemplare gratuite. Stud-Life este o revistă a studenţilor pentru studenţi, echidistantă şi nepărtinitoare. Stud-Life îşi propune să spună lucrurilor pe nume, să lase studenţii care au ceva de zis să se exprime şi să ofere cititorilor săi un mix de informaţii, divertisment,

cultură şi relaxare.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare şi pentru modificările de programe survenite ulterior. Răspunderea asupra conţinutului şi autenticităţii articolelor revine, în exclusivitate, autorilor. Redacţia nu îşi asumă nicio resposabilitate în acest sens.

Page 100: Stud-Life octombrie 2009