UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA DE INGINERIE ELECRICADISCIPLINA : T.C.P.STUDENT : FISCA MARIUS

RAPORT TEHNIC

Anul universitar2010-2011

CUPRINS

TEMA DE PROIECT …………………………………………………………… 31. Memoriu tehnic ……………………………………………………………….. 4

1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte …. …. ……. 42. Strunguri.Generalitati.Clasificare ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...... ... ... .. 43. Proiectarea lanţurilor cinematice ... … … … … … … … … … … 63.1.Ecuatia structurala ...... ... ... ... ... ... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .. 63.2. Constructia grupurilor de angrenaje .... .... .... ... .... .... .... .... .... .... .... .. 73.3. Determinarea salturilor..... ... ... ... .. ... .... ... ... ... ... ... ... .... ... ... . 7 3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 83.5. Diagrama turaţiilor ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 83.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor ... ... ... ... ... ... ... ... 84. Norme de protecţia a muncii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8

2. Memoriu justificativ de calcul ………………………………………………. . 101. Schema transmisiei .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 102. Reţeaua structuralã .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 113. Diagrama de turaţii .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 114. Calculul puterii transmise ………………………………………... … … 115. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 11

a). pentru prima serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 11b). pentru a doua serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 12c). pentru a treia serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 13

6. Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate... .... ... ... ... ... .. 137. Calculul puterii pe cei patru arbori ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 158. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori ... ... ... ... ... ... ... ... 16 9. Calculul modulului roţilor dintate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 1610. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori … … … … … … 1611. Calculul diamtrelor medii, de picior şi de cap pentru cele zece roţi dinţate ... ... ... ... ... ... .... ..... ..... ..... .... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 17

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………… 20

2

PROIECT DE SEMESTRU

Sa se proiecteze lanţul cinematic principal de la un STRUNG NORMAL având :

- numărul de trepte de turaţie Z= 12 ;- turaţia minimă a arborelui principal = 1600 rot/min ;- raţia seriei geometrice de etajare a turaţiei = 1.25 ;- puterea transmisă prin lanţul cinematic principal P=7.5 kW .

Proiectul va cuprinde :

I Partea grafică constând în :1. Desenul de ansamblu în secţiune principală desfăşurată ( scara

1:1) a lanţului cinematic principal ;2. Desen de execuţie a arborelui principal.

II Partea scrisă :1. Memoriul tehnic de prezentare pentru masină şi lanţul cinematic respectiv ;2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional sau verificare organologică ).

3

1. Memoriu tehnic

1.1 Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte:

Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini . Deoareca industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea , avand ritmul si caracterul acesteiaProiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.

Maşina-unealtă proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de găurire cât mai apropiat de cel optim. Maşina-unealtă trebuie să fie astfel proiectată, încât să permită utilizarea unor regimuri de găurire intensive.

O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încât să se reducă timpii auxiliari, să se elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică şi psihică a acestuia.

Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealtă să se realizeze cu un preţ de cost cât mai redus. În cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu o greutate cât mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele deficitare.

În proiectarea pieselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrărilor, evitându-se construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de material şi energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii maşini trebuie, de energie.asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi

Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale. Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale suprasolicitări, comenzi greşite etc.

Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmări ca reparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.

O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat de muncă plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere. Proiectantul trebuie să ţină seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-unealtă proiectată. Astfel, dacă maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă într-un numar mic de bucăţi, pisele componente vor fi astfel concepute încât să poată fi fabricate cu o dotare tehnică minimă. Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de masini . Deoarece industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea , avand ritmul si caracterul acesteia

4

1.2. Strunguri.Generalitati.Clasificare

Strungul se numara printe cele mai vechi masini-unelte si totodata este una dintre cele mai raspandite in industria constructoare de masini . Imbunatatirea continua atat a a constructiei , cat si a posibilitatilor de de utilizare a strungurilor de la formele cele mai simple , care aveau o utilizare extrem de restransa , la constructiile moderne astazi, cu largi posibilitati de utilizare , au determinat desigur progresele realizate in toate ramurile industriei matelurgice prelucratoare Strungul serveste pentru prelucrarea prin aschiere a diferitelor tipuri de piese.Prelucrarea pe aceste masini se executa prin combinarea a doua miscari si anume:miscarea de rotatie ( miscarea principala de aschiere ) executata de piesa prinsa si antrenata de arborele principal; miscarea de avans , care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafetelor cilindrice , transversala la prelucrarea suprafetelor plane si combinatii intre acestea doua la prelucrarea suprafetelor conice sau profilate ( de revolutie ). Cu o serie de perfectionari de ordin cinematic si contructiv aduse intr-o lunga perioada de evolutie a constructiei strungurilor , forma lor actuala permite executatrea unei game largi de lucrari. Operatia caracteristica este cea de strunjire dar se pot executa si alte tipuri de operatii ca de exemplu: gauriri, alezari cu alezorul sau cu cutitul , rectificari , chiar frezari daca freza este prinsa in arborele principal , iar semifabricatul pe sania transversala sau direct pe carucior . Clasificarea strungurilor. Strungurile se clasifica dupa diverse criterii. Dupa Calitatea suprafetei si precizia dimensionala ( strunguri de degrosare, de finisare ) , dupa precizia ( strunguri cu precizie normala , de precizie ), dupa gradul de universalitate ( strunguri universale , specializate si speciale), dupa gradul de automatizare ( strunguri cu comanda manuala , semiautomate si automate) , dupa pozitia arborelui principal ( strunguri orizontale si verticale sau carusel ) , dupa numarul arborilor principali ( strunguri monoax sau multiaxe).Strunguri normale

Caracteristic la aceste strunguri este pozitia orizontala a arborelui principal , avansul longitudinal continuu si universalitatea prelucrarilor pe care le poate executa . Strungul normal se utilizeaza de preferinta in scularii , ateliere de reparatii si in general in uzinele cu o productie individuala variata. Necesitatea prelucrarii unei game foarte variate de lungimi si dimensiuni , de calitati de materiale , la care se mai dauga calitatea suprafetelor ( rugozitatea ) si precizia de prelucrare , a condus la fabricarea diferitelor marimi longitudinale , capabile sa satisfaca aceste cerinte. In esenta insa constructia lor difera foarte putin.

Parametrii caracteristici principali ai strungului universal sunt:distanta maxima intre varfuri , care indica lungimea maxima a semifabricatului ce se poate prelucra intre varfuri:- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor ( Db) , deci cand piesa este prinsa numai in platou ( mandrin);- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra saniei transversale ( Ds) , cand piesa este sprijinita si de varful papusii mobile . In prezent , inaltimea H a varfurilor deasupra planului orizontal determinat de ghidajele patului a pierdut importanta odata cu introducerea pe scara

5

larga a ghidajelor prismatice , intrucat aceasta distanta nu determina cu precizie diametrul maxim de strunjire a piesei . Raportul celor doua diametre satisface relatia : Ds=( 0.5 ….0.7)Db pentru strunguri mici si mijlocii, si

Ds=( 0.7….0.85)Db pentru strunguri grele si foarte grele . In afara parametrilor principali , strungurile universala sunt caracterizate si de : greutatea si dimensiunile de gabarit , numarul treptelor de turatii , limitele seriei de turatii , limitele seriei de avansuri , limitele seriei de avansuri de lucru si de filetare , diametrul alezajului arborelui principal , marimea conului Morse la arborele principal si la pinola papusii mobile , puterea motorului de antrenare , pasul surubului conducator.

Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minime vmin si diametrul maxim Dmax al piesei de prelucrat cu relatia :

nmin=1000*vmin/*Dmax [rot/min];

Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minimevmax si diametrul maxim Dmin al piesei de prelucrat cu relatia :

nmax=1000*vmax/*Dmin [rot/min].

Vitezele de aschiere sunt exprimate in m/min , iar diametrele in mm. Pentru strungurile universale viteza de aschiere minima se alege din conditia operatiilor de filetare si rezulta intre 5 si 8 m/min.

1.3. Proiectarea lanţurilor cinematice

Proiectarea cinematicii sistemelor de acţionare a mişcării principale se bazează pe elementele impuse prin tema de proiect.

În temă pot fi indicate următoarele elemente:- numărul z al treptelor de turaţii;- turaţiile limită ( minime şi maxime );- raţia seriei geometrice a turaţiilor ;- puterea P transmisă prin lanţul cinematic principal;Elementele strict necesare pentru proiectarea cinematicii unei maşini - unelte universale,

raţia seriei geometrice, şi numărul Z al turaţiilor cuprinse între cele două limite.

1.3.1. Ecuaţia structurală

Ecuaţia structurală a sistemului de acţionare a mişcării are forma :Z = a1*a2*a3*...*an;

unde Z este numărul treptelor turaţiilor, iar a1,a2,a3,...,an reprezintă numărul de rapoarte parţiale de transfer ale grupurilor de angrenaje 1,2,...,n.

În stabilirea corectă a ecuaţiei structurale se va ţine seama de următoarele:a) Numărul de rapoarte de transfer din cadrul fiecărui grup de angrenaje se alege 2 sau 3.

6

Utilizarea unui număr mai mare de angrenaje în cadrul unui grup duce la dimensiuni axiale exagerate, precum şi alte inconveniente. Astfel, manevrarea grupurilor baladoare devine greoaie, dacă acestea sunt constituite dintr-un număr mai mare de roţi dinţate. În unele cazuri apare necesitatea descompunerii grupurilor baladoare cu mai multe roţi. Astfel, la grupurile baladoare cu patru roţi se practică descompunerea acestuia în două grupuri baladoare cu două roţi. Se obţin astfel, dimensiuni axiale mai mici şi o manevrare mai uşoară a două angrenaje.

b) Utilizarea motoarelor electrice cu număr comutabil de poli duce la construcţii mai economice şi de gabarit mai redus, facând posibilă eliminarea unui arbore şi a unui grup de angrenaje.

c) Se recomandă să se analizeze diferite variante ale ecuaţiei structurale, întocmind pentru fiecare variantă schema cinematică a sistemului de acţionare. Schema cinematică permite să se întrevadă modul de compartimentare a carcasei, de amplasare a arborilor şi a lagărelor lor de susţinere, precum şi a grupurilor de angrenaje.d) Pentru reducerea timpilor necesari accelerării şi frânării cutiei de viteze şi pentru a nu se atinge valori exagerate ale energiei necesare accelerării sau a aceleia transformate în caldură la frânare, se recomandă ca grupurile de angrenaje cu număr mai mare de angrenaje (3 sau 4) să nu fie amplasate la capătul de ieşire al lanţului cinematic. Modulul mai mare al roţilor dinţate face ca dimensiunile şi greutăţile lor să fie mai mari, iar inerţia sistemului este ridicată.

1.3.2. Construcţia grupurilor de angrenaje

Modul în care sunt construite şi amplasate grupurile de angrenaje în ansamblul variatorului în trepte are o deosebită importanţă. de corecta alegere a soluţiilor de construire şi plasament depinde în mare masură gabaritul axial al cutiei de viteze, compartimentarea acesteia, modul de manevrabilitate a grupurilor baladoare, soluţiile de lagăruire a arborilor.

Se recomandă ca schema cinematică iniţial adoptată să se realizeze după determinarea numărului de dinţi a roţilor dinţate, a modulelor şi a lăţimii danturilor, elaborându-se diferite variante şi alegând varianta care dă gabarite reduse, soluţii convenabile de execuţie şi montaj.

În afara construcţiilor obişnuite, de variatoare în trepte cu blocuri baladoare, se pot adopta şi unele soluţii ce utilizează mecanisme specifice, cum sunt cele cu angrenaje în spiră sau cele cu arbore intermediar.

1.3.3. Determinarea salturilor

Saltul unui grup de angrenaje reprezintă raportul dintre două rapoarte de transmitere succesive sau, altfel spus, raţia seriei geometrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul unui grup de angrenaje.

Dacă saltul coincide cu raţia seriei geometrice a turaţiilor maşinii unelte (S=), grupul de angrenaje respectiv devine grupul de angrenaje de bază al variatorului in trepte.

Celelalte grupuri pentru care S>, se numesc grupuri de angrenaje de multiplicare.La o structura normală a cutiei de viteze sau a cutiei de avansuri, există un singur grup de

angrenaje de bază, toate celelalte fiind grupuri de angrenaje de multiplicare.Teoretic, oricare din grupurile de angrenaje poate fi ales ca grup de angrenaje de bază.Soluţii constructive avantajoase se obţin, însa, în cazul în care grupul de angrenaje de

bază este unul din grupurile de la intrare, iar ultimul grup de angrenaje are saltul minim.Se obişnuieşte să se indice în ecuaţia structurală valoarea salturilor sub formă de indici pe

lîngă factorii ce indică numărul de angrenaje din fiecare grup.Observaţii:

7

- pentru unele tipuri de maşini-unelte, la care turaţiile finale au valori reduse, raportul de transmitere în încet poate fi coborât sub limita de 1:4 în cadrul unui angrenaj final unic.

- la grupurile cu trei sau mai multe angrenaje este necesar să se verifice dacă saltul total, calculat ca raport între cel mai mare şi cel mai mic dintre rapoartele parţiale de transfer, nu depăşeşte saltul maxim admis.

- se recomandă ca salturile mai mari să se atribuie grupelor de angrenaje cu două angrenaje, la care saltul total coincide cu cel parţial.

1.3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală

Schema cinematică prezintă într-o forma simplificată structura sistemului de acţionare a mişcării.

Reţeaua structurală constituie o reprezentare grafică a structurii variatorului în trepte.Ea dă informaţii privind:- numărul arborilor variatorului în trepte;- numărul angrenajelor din cadrul fiecărui grup ( numărul rapoartelor de transfer);

- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale.- valorile salturilor parţiale şi totale.Reţeaua structurală nu da informaţii privind valorile efective ale turaţiilor şi ale

rapoartelor parţiale de transfer.

1.3.5. Diagrama turaţiilor

Diagrama turaţiilor conţine informaţiile date prin ecuatia şi reţeaua structurală, evidenţiind în plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari.

Pentru aceeiaşi ecuaţie şi reţea structurală se pot construi mai multe variante de diagrame ale turaţiilor. Se pune deci problema alegerii unei variante optime, deoarece de corecta alegere a diagramei turaţiilor depinde în mare masură dimensiunea organelor de transmitere a mişcării, buna funcţionare a variatorului în trepte, forma şi gabaritul întregii construcţii.

Elementele iniţiale de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor , sunt cele date prin reţeaua structurală şi schema cinematică, adică numărul arborilor, numărul grupurilor de angrenaje şi cel al angrenajelor din fiecare grup, precum şi valorile salturilor.

Se mai cunosc, de asemenea, valorile turaţiilor finale şi evident, valoarea raţiei.Trasarea diagramei începe cu firul ei superior, ale cărui capete sunt determinate de turaţia

motorului electric de acţionare şi de turaţia maximă a arborelui principal. În continuare diagrama se trasează pe baza reţelei structurale.

1.3.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor

Dimensiunile unei cutii de viteze depinde în mare masură de dimensiunile angrenajelor pe care le conţine. Din acest motiv se va prefera utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică.

Experimental, s-a stabilit limita: åz£120 dinţiPe de altă parte , realizarea exactă a rapoartelor de transmitere teoretice este rareori

posibilă, ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care, pe lângă gabarite reduse, să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.

1.5. Norme de protecţia a muncii.

8

1. Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a maşini.2. Se fixează bine piesa pe masa maşini de frezat.3. Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.4. Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.5. Se verifică legătura la pământ a utilajului.6. Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv.7. Nu se curăţă şpanul cu mâna.8. Se opreşte maşina când se măsoară piesa9. Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.10. Nu se schimbă cureaua în timpul mersului.Protecţia operatorului uman are în vedere atît, reducerea efortului fizic depus cît şi protecţia contra accidentelor, fiind reglementată prin legi si normative. Aşchiile, particulele abrazive, desprinderea unei piese în mişcare de rotaţie, electrocutarea, sunt principalele surse de accidentare a operatoriilor pe strunguri normale .

9

2. Memoriu justificativ de calcul

2.1. Schema transmisiei

2.2. Reţeaua structuralã

10

2.3. Diagrama de turaţii

2.4. Calculul puterii transmise

;

2.5. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate

a). pentru prima serie de cuplaje;

; ;

; ;

k = 18 ;

;

;

11

;

;

q = 4 ; ; ; ;

b). pentru a doua serie de cuplaje ;

; ;

; ;

; ;

k = 182;

;

;

;

;

;

;

q = 0.5 ; ;

12

; ; ; ;

c). pentru a treia serie de cuplaje;

; ;

; ;

k = 36 ;

;

;

;

;

q = 2 ; ; ; ;

2.6 Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate

i31

z11

z12

i11

z1

z2

i21

z5

z6

i32

z13

z14

i12

z3

z4

i22

z7

z8

i23

z9

z10

13

nM 1660n

5315 n

9800

n1

125

n6

400 n10

1000n

2160

n7

500 n11

1250n

3200

n8

630 n12

1600n

4250

n1ef nM ic i12

i23

i32

n1ef 126.12

n1

n1ef n1

n1

100 n1 0.896

n2ef nM ic i11

i23

i32

n2ef 160.89

n2

n2ef n2

n2

100 n2 0.556

14

n3ef nM ic i12

i22

i32

n3ef 200.14

n3

n3ef n3

n3

100 n3 0.07

n4ef nM ic i11

i22

i32

n4ef 249.87

n4

n4ef n4

n4

100 n4 0.052

n5ef nM ic i12

i21

i32

n5ef 316.65

n5

n5ef n5

n5

100 n5 0.524

n6ef nM ic i11

i21

i32

n6ef 400.45

n6

n6ef n6

n6

100 n6 0.112

n7ef nM ic i12

i23

i31

n7ef 500

n7

n7ef n7

n7

100 n7 0

15

n8ef nM ic i11

i23

i31

n8ef 628.76

n8

n8ef n8

n8

100 n8 0.197

n9ef nM ic i12

i22

i31

n9ef 801.23

n9

n9ef n9

n9

100 n9 0.154

n10ef nM ic i11

i22

i31

n10ef 1000.2

n10

n10ef n10

n10

100 n10 0.02

n11ef nM ic i12

i21

i31

n11ef 1250

n11

n11ef n11

n11

100 n11 0

n12ef nM ic i11

i21

i31

n12ef 1599

n12

n12ef n12

n12

100 n12 0.063

16

2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori

PM 7.5

c 0.96

l 0.99

P1

PM c l2

P1

7.057

P2

P1

c l2

P2

6.64

P3

P2

c l2

P3

6.247

P4

P3

c l2

P4

5.878

17

2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori

2.9. Calculul modulului roţilor dintate

n1min 1250 n3min 400

n2min 1000 n4min 125

Mt130 P

1 1000

n1min Mt1 53.909

Mt230 P

2 1000

n2min Mt2 63.404

Mt330 P

3 1000

n3min Mt3 149.141

Mt430 P

4 1000

n4min Mt4 449.044

18

2.10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori

m 8

kc 1.77

kv 1.15

km 87

kHB 1.15

kS 1.45

CF kS kc kv

CF 2.951

HA 630

m

3Mt1 CF kc

2 km2

z1 2 m HA

2

i12

1

i12

m 0.127

mSTAS 2

19

2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele paisprezece roţi dinţate

d16 Mt

at

Mt

at 175

d1

16 Mt1 10

at d

13.961

d2

16 Mt2 10

at d

24.296

d3

16 Mt3 10

at d

36.588

d4

16 Mt4 10

at d

411.432

20

b m mSTAS b 16

Dd1

mSTAS z1

Dd3

mSTAS z3

Dd3

64

De3

mSTAS z3

2 De3

68

Df3

mSTAS z3

2.25 Df3

59.5

Dd4

mSTAS z4

Dd4

80

De4

mSTAS z4

2 De4

84

Df4

mSTAS z4

2.25 Df4

75.5

21

Dd5

mSTAS z5

Dd5

90

De5

mSTAS z5

2 De5

94

Df5

mSTAS z5

2.25 Df5

85.5

Dd6

mSTAS z6

Dd6

92

De6

mSTAS z6

2 De6

96

Df6

mSTAS z6

2.25 Df6

87.5

Dd7

mSTAS z7

Dd7

70

De7

mSTAS z7

2 De7

74

Df7

mSTAS z7

2.25 Df7

65.5

Dd8

mSTAS z8

Dd8

912

De8

mSTAS z8

2 De8

916

Df8

mSTAS z8

2.25 Df8

907.5

Dd9

mSTAS z9

Dd9

52

De9

mSTAS z9

2 De9

56

Df9

mSTAS z9

2.25 Df9

47.5

Dd10

mSTAS z10

Dd10

130

De10

mSTAS z10

2 De10

134

Df10

mSTAS z10

2.25 Df10

125.5

22

Dd11

mSTAS z11

Dd11

80

De11

mSTAS z11

2 De11

84

Df11

mSTAS z11

2.25 Df11

75.5

23

Dd12

mSTAS z12

Dd12

64

De12

mSTAS z12

2 De12

68

Df12

mSTAS z12

2.25 Df12

59.5

Dd13

mSTAS z13

Dd13

36

De13

mSTAS z13

2 De13

40

Df13

mSTAS z13

2.25 Df13

31.5

Dd14

mSTAS z14

Dd14

108

De14

mSTAS z14

2 De14

112

Df14

mSTAS z14

2.25 Df14

103.5

24

BIBILIOGRAFIE

1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca, Editura ICPIAFSA, 1998 ;2. Adalbert, A., ş.a. - Reductoare, Cluj-Napoca, Atelierul de multiplicare al Universităţii Tehnice din Cluj-N., 1994 ;3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia I.P., 1986 ;6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978 ;7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1980.11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.

25

12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005 ; 14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, 1983.

26