Strategii de dezvoltare comunitară - soluţiile Primăriei Voluntare
-
Upload
asociatia-super-tineri-asirys -
Category
Documents
-
view
224 -
download
1
description
Transcript of Strategii de dezvoltare comunitară - soluţiile Primăriei Voluntare
Strategii de dezvoltare comunitară –
soluţiile Primăriei Voluntare
2
Manager de proiect:
Mihaela Diana Podariu
Proiectul "Primăria Voluntară" este finanţat prin Programul Tineret în
Acţiune, Acţiunea 1.2., cu sprijinul Comisiei Europene.
Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
3
Echipa de proiect sau formatorii:
Coach:
Laura Răduță
4
PRIMĂRIA VOLUNTARĂ A ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS
De la stânga la dreapta:
Florin Balan
Georgiana Chircea
Alexandru Costea
Lorena Pădurariu
Ionuţ Tudosă
Elena Livadariu
Cosmin Huţanu
Iustina Privighetoriţa
Paul Dumitriu
Daniela Talabă
5
The project "Voluntary City Hall" was a national initiative for youth,
which run over eleven months. The project themes were urban
development and the volunteering. The project involved a group formed
of 15 young people and over 40 children between 10 and 15 years from
Tîrgu Frumos and almost 20 young people from rural area. The initiative
represented the first dialogue between children and youth on the one
hand and local public authorities, on the other hand; it was a mode of
expression for young people about their lives and community issues, a
chance for children and youth to give an opinion about the civil projects
that affect them.
Project activities were diverse and included: the selection of 40
children based on a collages contest, courses for 8 weeks, where children
understood the mechanisms of be an active citizen, so they contributed
with ideas to define a strategic plan for community development in four
areas: cultural, economic, social and tourism and they defined at least 10
laws for a developped european comunity. Another activity was 5 days of
training, where the most active 20 children and young people defined a
strategic plan for community development which was launched at a
conference entitled "Strategic Plan for Community Development in
Voluntery City Hall Vision”.
6
CUPRINS
I. Introducere
II. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune
III. SUPER TINERI – de la 0 la 250 de voluntari!
IV. Primăria Voluntară
IV.A. Context
IV.B. Activități
IV. C. Rezultate
V. Strategiile Primăriei Voluntare pentru Tîrgu Frumos
VI. Testiomoniale
VII. În loc de încheiere
7
Introducere:
Proiectul Primăria Voluntară a fost un proiect derulat în Tîrgu Frumos şi zona rurală
limitrofă, care s-a desfăşurat pe parcursul a 11 luni. Temele proiectului au fost dezvoltare
urbană şi voluntariat. Proiectul a implicat 15 tineri în cadrul echipei de proiect şi
aproximativ 60 de copii, cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani, atât din mediul urban, cât şi
din zona rurală. Proiectul a reprezentat un prim dialog între copii şi tineri pe de o parte, şi
autorităţi pe de altă parte, un dialog prin care tinerii şi-au putut exprima opinia despre
problemele comunităţii şi au propus soluţii creative.
Primăria Voluntară a implicat multiple activităţi, de la selecţia până la formarea a 60
de copii, de la organizarea de evenimente şi până la scrierea unui plan strategic de dezvoltare
a oraşului. Tinerii implicaţi în proiect au acceptat o provocare majoră, şi-au asumat rolul de
formatori, deşi nu aveau experienţă în domeniu, şi au devenit modele pentru copii de 10-15
ani, deşi poate uneori nu au conştientizat acest fapt. Proiectul a permis dezvoltarea personală
a unui număr remarcabil de tineri dintr-o comunitate fără prea multe posibilităţi în acest
sens.
Primăria Voluntară a fost un proiect dificil de coordonat pentru că durata activităţilor
a solicitat o anumită perseverenţă din partea echipei de proiect, dar şi a beneficiarilor, copii cu
vârsta între 10 şi 15 ani. Ca şi organizaţie, suntem activi de aproximativ 4 ani, într-un oraş
cu 13.000 de locuitori, în care suntem singura organizaţie de tineret care aplică proiecte. În
aceşti ani au trecut prin organizaţie 250 de voluntari, marea majoritate liceeni, care au
participat la unul sau mai multe proiecte sau activităţi şi care, după o anumită perioadă,
uneori chiar în mijlocul sau la finalul unei activităţi de care erau responsabili, au renunţat, fie
pentru că au absolvit liceul şi s-au înscris la facultate, fie că s-au angajat pe parcursul verii,
fie că şi-au stabilit noi priorităţi, ori părinţii le-au interzis să practice voluntariatul. Având în
vedere acest context, e o adevărată promovare să implementăm proiecte cu o durată mai mare
de 3 luni. Totuşi cu Primăria Voluntară am reuşit, iar în rândurile ce urmează veţi afla
cum... de la A la Z!
8
II. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune
"Tineret în Acţiune" (Youth in Action) este programul Uniunii Europene care
susţine activităţile de învăţare nonformală pentru tineri, prin finanţarea de proiecte.
Acesta vine în continuarea programului "Tineret" (Youth) şi va fi implementat în
perioada 2007 - 2013. Programul, cu finanţare
de la Comisia Europeană, vizează promovarea
cetăţeniei active în rândul tinerilor, dezvoltarea
sentimentelor de solidaritate şi toleranţa,
sprijinirea înţelegerii reciproce între tinerii din diferite ţări, promovarea cooperării
europene şi contribuţia la îmbunătăţirea calităţii sistemelor de susţinere a activităţii
de tineret.
9
Obiectivele generale expuse în baza legală a programului Tineret în Acţiune
sunt următoarele:
♣ Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în
general şi cetăţenia europeană a acestora în
special;
♣ Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în special
pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană;
♣ Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări;
♣ Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de susţinere a activităţilor de
tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile în domeniul tineretului;
♣ Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului.
Priorităţile europene permanente ale programului sunt:
Cetăţenia europeană;
Participarea activă a tinerilor;
Diversitatea culturală;
Includerea tinerilor cu oportunităţi reduse.
Priorităţile europene anuale ale programului pentru anul 2011 au fost:
Anul European al Voluntariatului. Aceasta prioritate urmăreşte să încurajeze
proiectele care au ca scop creşterea conştientizării valorii şi importanţei
voluntariatului ca formă de implicare activa şi ca instrument de dezvoltare şi
îmbunătăţire a competentelor de dezvoltare
personală, socială şi profesională.
Şomajul în rândul tinerilor. Această
prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care
promovează accesul tinerilor şomeri în programul
Tineret în Acţiune. Prioritate vor avea, de asemenea, proiectele care vor aborda
aspecte legate de şomajul în rândul tinerilor şi/sau de stimularea mobilităţii şi a
participării active a tinerilor şomeri în societate.
Creştere incluzivă. Această prioritate urmăreşte să stimuleze proiectele care
vizează sărăcia şi marginalizarea sau încurajarea tinerilor cu privire la a
10
conştientiza şi a se implica în abordarea acestor teme pentru o societate mai
incluziva. În acest context vor fi abordate în special includerea tinerilor migranţi,
a tinerilor cu dizabilităţi, şi, unde este relevant, a tinerilor roma.
Provocări globale legate de mediu şi schimbări de climă. Această prioritate
urmăreşte să încurajeze proiectele care au ca scop creşterea conştientizării şi
mobilizării în ceea ce priveşte provocări globale legate de mediu şi schimbări de
climă ca mijloc de încurajare a dezvoltării de abilităţi şi comportamente „verzi” în
rândul tinerilor şi a lucrătorilor de tineret precum şi angajamentul acestora pentru
creştere durabilă.
Creativitate şi antreprenoriat. Această prioritate urmăreşte să încurajeze
proiectele – în special Iniţiativele Tinerilor – care vizează stimularea spiritului de
iniţiativă a tinerilor şi abilitatea acestora de a gândi imaginativ şi original,
dispoziţia lor de a îşi asuma riscuri şi ingeniozitatea lor pentru atingerea unor
obiective economice, politice, sociale şi de mediu.
Programul Tineret în Acţiune furnizează tinerilor oportunităţi importante de a
dobândi competenţe. Prin urmare, este un instrument cheie pentru învăţarea non-
formală şi informală cu o dimensiune europeană.
Învăţarea non-formală vizează acel tip de
învăţare care se produce în afara curriculum-ului
din sistemul de educaţie formală. Activităţile de
învăţare non-formală implică tineri participând
voluntar; acestea sunt planificate cu grijă, pentru a
facilita dezvoltarea persoanală, socială şi
profesională a participanţilor.
Proiectele finanţate prin Programul Tineret în Acţiune trebuie să adere la principiile
învăţării nonformale.
Acestea sunt:
învăţarea, în contexte non-formale, este intenţionată şi voluntară
11
educaţia se desfăşoară într-o gamă largă de medii şi situaţii în care formarea şi
învăţarea nu sunt neapărat singura sau principala activitate
activităţile pot fi organizate de facilitatori profesionişti (cum ar fi
formatorii/lucrătorii de tineret) sau
voluntari (cum ar fi liderii/formatorii
de tineret)
activităţile sunt planificate, dar sunt
rareori structurate prin etapizare
convenţională sau subiecte curriculare
activităţile vizează, de regulă, grupuri ţintă specifice şi înregistrează învăţarea
într-un mod specific.
Mai multe informaţii despre Programul Tineret in Acţiune se găsesc pe:
www.tinact.ro
12
III. SUPER TINERI – de la 0 la 250 de voluntari!
"Prin voluntariat fiecare are ceva de câştigat, câştigurile variind de la satisfacţia personală la
experienţa acumulată, de la prietenii la contacte profesionale utile. Dar principalul câştig este
o comunitate mai sănătoasă, mai unită, mai armonioasă, mai caldă şi mai încrezătoare în
propriile forţe şi, deci, mai puternică."
(declaraţia de voluntariat a Asociaţiei ASIRYS)
Asociaţia non-guvernamentală SUPER TINERI (ASIRYS) este constituită juridic în
februarie 2009. Asociaţia este prezentă prin proiectele derulate pentru comunitate din iunie
2008, iniţial activând ca şi grup informal de tineri.
De ce SUPER TINERI? Pentru că „super” este un cuvânt specific tinerilor atunci
când li se întâmplă lucruri bune, iar tineri pentru că asociaţia este formată din tineri. De
unde ASIRYS? ASIRYS este un acronim format din iniţialele valorilor cheie pe care le
promovează organizaţia: Atitudine, Solidaritate, Implicare, Responsabilitate, Youth
(Tinereţe), Succes.
13
ASIRYS e o organizaţie nonprofit care se bazează pe voluntariat şi promovează
educaţia nonformală. “Dansez cu Implicare”, “Mesageri împotriva discriminării”, “Şcoala
Nonformală de Antreprenori Sociali”, “Ţara lui Ştefan cel Mare”, “New-Media & Dance
Camp”, “Unconventional Ways in Traditional Arts”, “Primăria Voluntară”, “Journey in my
special world” sunt câteva din proiectele organizaţiei, ce au abordat teme diferite, prin care
peste 250 de voluntari s-au dezvoltat personal şi profesional, asumându-şi în mod voluntar
misiunea de a dezvolta comunitatea. În acest moment în cadrul asociaţiei activează în jur de
48 de voluntari, însă Asociaţia SUPER TINERI este mereu în contact cu tinerii prin
proiectele derulate şi continuă să atragă tineri spre voluntariat şi educaţie nonformală.
Constituirea asociaţiei s-a realizat ca răspuns la problemele sociale şi economice pe
care le întâmpină oraşul Tîrgu Frumos, probleme care îi afectează în mod direct şi pe tineri.
Din acest motiv, scopul şi obiectivele asociaţiei nu se axează doar pe o singură problemă, fiind
vizată dezvoltarea durabilă a întregii comunităţi.
Pe termen lung se vizează extinderea organizaţiei pe plan naţional şi internaţional.
Până atunci se doreşte ca prin intermediul SUPER TINERI să se creeze un model de bună
practică astfel încât Tîrgu Frumos să fie cunoscut ca fiind oraşul transformat într-o
comunitate de succes, de către tineri, prin voluntariat.
“Când spui ASIRYS, te gândeşti în primul rând la libertatea de a
experimenta! În 3 ani, am experimentat atât de multe teme şi
domenii, mi-am dezvoltat atât de mult spiritul antreprenorial şi
creativitatea, încât pot să spun ferm, că pentru mine a fost adevărata
şcoală!” (Andreea, voluntar)
14
Cum am evoluat de la o idee la sute de activităţi, de la un voluntar la 250 într-un
oraş mic, unde ONG era iniţial perceput ca fiind OMG scris greşit? Dacă o să
citeşti acest material o să găseşti un model pe care să-l preiei, să-l adaptezi şi să faci
ceea ce nimeni nu a mai făcut vreodată pentru comunitatea ta! Noi îţi spunem doar
că SE POATE! E nevoie doar SĂ VREI şi SĂ FACI, chiar dacă la început eşti
singur... Şi apelează cu încredere la Tineret în Acţiune!
Dansez cu Implicare, Mesageri împotriva
discriminării, Şcoala Nonformală de Antreprenori
Sociali, Ţara lui Ştefan cel Mare, Unconventional
Ways in Traditional Arts, Primăria Voluntară,
Journey in my special world, participarea la ONG
Fest şi mai mult de douăzeci şi cinci de traininguri
de formare pentru voluntarii ASIRYS, au fost
posibile prin Programul Tineret în Acţiune, cu
sprijinul Comisiei Europene (www.tinact.ro).
Mulţumim Tineret în Acţiune pentru şansele de
a (ne) schimba în bine!!!
15
Portofoliul ASIRYS 2008-2012
ASIRYS şi-a început activitatea în mai 2008, ca grup informal. Deşi iniţial
ideea de a dezvolta proiecte de voluntariat a fost a unui singur om, care a pornit la
drum cu o foaie, un pix şi dorinţa de a schimba, ulterior „microbul” numit educaţie
nonformală a motivat tinerii unui oraş mic: Tîrgu Frumos,
să îşi dorească să creeze o comunitate puternică, care să le
ofere oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională
şi o viaţă activă! Cu un pix, o foaie şi o idee au fost create
proiectele „de lansare” „Learn to get involved” (Învaţă să te implici) şi „Ieşi la
sport! Sedentarii sunt naşpa!”, ele au arătat că tinerii din Tîrgu Frumos au potenţial,
iar oraşul are nevoie de o organizaţie activă, care să schimbe starea de “nu putem
face nimic” în oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională pentru orice
cetăţean, dar în special pentru tineri.
LEARN TO GET INVOLVED! (ÎNVAŢĂ SĂ TE IMPLICI!)
Activităţi:
organizarea unei tabere tematice de 3 zile la
Muncel pentru 25 de tineri din Tîrgu Frumos;
informarea tineretului asupra beneficiilor
voluntaritului şi ale educaţiei nonformale;
planificarea unei competiţii sportive cu 6
probe;
Rezultate:
Direcţia Judeţeană de Tineret Iaşi prin Autoritatea Naţională de Tineret a
finanţat proiectul cu 2500 lei;
formarea unei echipe puternice,
valorificarea abilităţilor şi competenţelor participanţilor, precum şi
dezvoltarea de noi abilităţi, în special pe partea de comunicare,
16
susţinerea activităţii sportive în rândul tinerilor,
s-a organizat o campanie de fundraising;
s-a planificat proiectul „Ieşi la SPORT! Sedentarii sunt naşpa.”
IEŞI LA SPORT! SEDENTARII SUNT NAŞPA.
Activităţi:
6 competiţii sportive (viteză, maraton, fotbal,
săritura în lungime, cursa cu obstacole) organizate pe
Stadionul Tineretului din Tîrgu Frumos.
Rezultate:
120 de tineri din Tîrgu Frumos şi zona limitrofă
atraşi pe terenul de sport;
6 sponsori implicaţi în proiect care au contribuit
cu aproximativ 5000 lei (bani sau bunuri)
pentru premierea celor mai buni sportivi;
20 de tineri au participat la organizarea şi
implementarea proiectului.
Scopul era deja stabilit: dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, iar numele de
SUPER TINERI dorea să ofere o notă de accesibilitate filosofiei ASIRYS (cetăţean cu
atitudine, solidar, implicat, responsabil, cu spirit tânăr, orientat spre succes). După
câteva luni de proiecte de succes în format informal s-au alăturat voluntari şi
membri importanţi ai comunităţii, iar pe 26 februarie 2009, ASIRYS obţine
personalitate jurdică, este oficial ONG şi începe proiectul “Demonstrează-ţi
talentul!”, organizând numeroase acţiuni culturale sau sportive (Ziarul care te
implică, Echipa de Volei, acţiuni pentru copiii cu deficienţe etc.) cu rolul de a
promova voluntariatul în rândul tinerilor.
17
BAL MASCAT
Activităţi:
Organizarea unui eveniment creativ pentru
tinerii din Tîrgu Frumos şi zonele limitrofe.
Rezultate:
90 de tineri prezenţi şi deghizaţi la bal;
400 lei atraşi pentru premii (cei mai bine
deghizaţi tineri);
Punerea în valoare a creativităţii tinerilor din Tîrgu Frumos.
ZIUA BASTONULUI ALB
Activităţi:
vizitarea tinerilor nevăzători de la Centrul de Nevăzători
din Tîrgu Frumos de ziua internaţională a nevăzătorilor;
oferirea de daruri pentru toţi copii prezenţi în şcoală;
organizarea unui spectacol de către tinerii nevăzători.
Rezultate:
atragerea atenţiei cetăţenilor, în special
a tinerilor, asupra comunităţii de nevăzători
din Tîrgu Frumos;
derularea unui spectacol cu muzică,
teatru de păpuşi, realizat în totalitate de tinerii
nevăzători;
atragerea de sponsorizări în valoare de 1000 lei destinaţi tinerilor nevăzători.
ZIARUL CARE TE IMPLICĂ
Noiembrie 2008 - prezent
Activităţi:
scrierea, editarea şi publicarea unui ziar al tinerilor.
Rezultate:
18
2000 de ziare distribuite, cu apariţii o dată la 2 luni;
Tineri care au posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere, de a propune
soluţii, de a promova un eveniment, de a atrage atenţia autorităţilor asupra
unei probleme comune etc.;
Articole creative scrise în totalitate de tineri.
ECHIPA DE VOLEI FEMININ TÎRGU FRUMOS – ASIRYS VOLEYBALL TEAM
Decembrie 2008 – Noiembrie 2009
Activităţi:
Antrenarea unei echipe de volei feminin care să
organizeze şi să participe la competiţii sportive.
Rezultate:
24 de tinere au învăţat volei, cele mai bune 12
sunt membrele echipei de volei feminin Tîrgu
Frumos;
echipa are antrenor din liga A de volei (fost
jucător Dinamo Volei Masculin);
promovarea sportului în rândul tinerilor;
„Trebuie să recunosc că la început nici eu nu ştiam cu ce se mănâncă, apoi am
înţeles că-mi scăpase esenţialul... fuzionarea principiilor tinerilor târgoveţi sub un
gând comun ce-ar putea duce la dezvoltarea culturală şi sportivă a frumosului oraş.
Sportul e ceva serios, c-a luat forma unei echipe de volei aici e o alegere aleatorie dar
în care primează ideea de grup... sportul te disciplinează şi te face mai organizat, pe
lângă asta fiecare moment este trăit intens şi apreciat.” (Larisa)
SHOW YOUR TALENT! (DEMONSTREAZĂ-ŢI TALENTUL!)
Activităţi:
organizarea a 3 evenimente consecutive cu 3
teme diferite (dans, sport şi muzică) la Casa
de Cultură Garabet Ibrăileanu din Tîrgu
Frumos;
Rezultate:
19
500 de tineri spectatori, din care aproximativ 100 de tineri au fost implicaţi
direct în reprezentaţii scenice (4 trupe de dans, echipa de volei şi de handbal
feminin, tinerii de la aerobic, echipa de tae kwan do, 8
tineri cântăreţi etc.);
3 evenimente implementate cu succes, evenimente ce au
promovat talentul şi voluntariatul;
din donaţii s-au strâns 750 lei plus experienţa acumulată
în organizarea unui eveniment de anvergură.
PORTALUL ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS: www.tirgufrumos.ro
Activităţi:
crearea unei platforme online prin care cetăţenii sunt
informaţi, îşi pot exprima opiniile, ideile, pot publica articole şi
pot lua atitudine.
Rezultate:
150 de articole publicate, 200 000 de vizite;
1400 de fani pe FanPage: www.facebook.com/TirguFrumos
promovarea şi vizibilitatea oraşului în ţară şi străinătate.
Diversele proiecte arată că tinerii din Tîrgu Frumos au o pasiune comună:
dansul! Aşa apare în vara lui 2009 “Dansez cu Implicare”, proiect ce este
finanţat de Tineret în Acţiune, cu sprijinul UE. Se organizează o tabără de
dans, unde alte 5 proiecte sunt planificate. “Dansez cu implicare” are un
succes neaşteptat. Pornind de la 200 de euro, echipa de tineri implicată
reuşeşte să amenajeze Parcul ASIRYS, mobilizând cetăţeni, autorităţi şi
societăţi comerciale, reuşind să atragă sprijin material pentru materializarea
parcului de peste 7000 de euro. Şi asta nu e totul, pe lângă activitatea cu
amenajarea parcului, ecologizează Dealul Buznei, realizează o campanie
antialcool, o expoziţie cu obiecte donate de bătrâni, vizitează centrul de
plasament Trinitas spre surpriza copiilor şi tinerilor orfani, organizează
20
numeroase spectacole de promovare a comportamentului responsabil şi
solidar.
DANSEZ CU IMPLICARE
Activităţi - Proiectul a fost structurat în două părţi:
o tabără derulată în perioada 31 iulie - 7
august 2009, în Durău, unde 30 de tineri, împărţiţi
în 5 echipe, au dezvoltat 5 proiecte şi 5 dansuri pe
temele: atitudine, solidaritate, implicare,
responsabilitate şi youth; în cadrul taberei, în
centrul Durăului, am derulat şi evenimentul
„Povestea coregrafică a SUCCESului”.
5 proiecte implementate în perioada 10
august – 19 septembrie 2009, promovate prin
tehnica dans-teatru în comunitate.
Proiectul “Dansez cu IMPLICARE” a primit
7780 euro finanţare prin programul Tineret în Acţiune,
cu sprijinul Comisiei Europene.
Rezultate:
P1. Echipa ATITUDINE– o campanie împotriva consumului excesiv de alcool în
rândul tinerilor
Un stand amenajat în centrul
oraşului unde tinerii s-au putut
informa despre efectele negative
ale alcoolului;
2 filme rulate care abordau efectele
negative ale alcoolului pentru
viitorul tinerilor.
200 de tineri informaţi asupra
21
efectelor negative ale alcoolului;
500 de pliante care prezentau efectele negative ale alcoolului distribuite
tinerilor;
P2: Echipa SOLIDARITATE - integrarea tinerilor cu dizabilităţi prin dans
20 de tineri cu dizabilităţi mintale/fizice
din Centrul de Plasament „Sf. Spiridon” şi Şcoala
Trinitas pentru copii cu deficienţe au învăţat să
danseze cu ajutorul voluntarilor ASIRYS;
17 voluntari au socializat cu tinerii
dezavantajaţi;
Un contract de parteneriat cu Şcoala
Trinitas şi un proiect de follow-up („Journey in my special world”) cu scopul
de a facilita integrarea tinerilor cu dizabilităţi în comunitate;
P3: Echipa IMPLICARE - Reamenajarea unui
parc de joacă pentru copii
Un parc reamenajat care a primit
denumirea de „Parcul ASIRYS” ;
40 de voluntari care au muncit la
realizarea obiectivului;
Credibilitate şi vizibilitate în comunitate;
7000 de euro - bani, bunuri şi servicii,
atraşi pentru reamenajarea parcului.
P4: Echipa RESPONSABILITATE -
Curăţarea Dealului Buznei de deşeuri
44 de tineri implicaţi în colectarea
deşeurilor;
22
35 de saci de gunoi strânşi dintr-un spaţiu verde;
P5: Echipa YOUTH – o campanie de implicare a persoanelor de vârsta a 3-a
20 de pensionari au donat un obiect pentru o expoziţie destinată tinereţii
sufletului;
Un dans care a promovat spiritul tânăr.
2010 aduce cu el o altă etapă… se ştie că Tîrgu Frumos e un oraş
multicultural, existând pe lângă români, o comunitate de 13% de ruşi-lipoveni
şi 10% rromi. Proiectul “Mesageri împotriva discriminării” a dorit să
valorifice acest lucru şi să unească romii cu lipovenii şi românii. Să fim
solidari şi toleranţi unii cu alţii, asta îşi propunea proiectul. Instrumentul
folosit a fost dansul, iar rezultatele nu au întârziat să apară : 4 workshopuri
culturale, premiul I pentru creativitate la cel mai mare festival studenţesc din
Iaşi - Festudis. Proiectul şi Tîrgu Frumos au fost date ca exemplu până şi în
Parlament, atrăgând atenţia liderilor lipoveni şi rromi din toată ţara, tinerii
implicaţi în această activitate apărând chiar şi în emisiunea TVR 3: U-
Campus.
MESAGERI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII
Activităţi:
Proiectul "Mesageri împotriva
discriminării" a fost o iniţiativă de tineret,
care şi-a propus ca prin dans să implice
tineri rromi, lipoveni şi români în
dezvoltarea solidarităţii şi promovarea
toleranţei faţă de minorităţile etnice, în
special faţă de rromi. Proiectul a fost
structurat în 3 părţi:
o parte care a implicat 40 de tineri
(rromi, lipoveni şi români) din Tîrgu Frumos, care au învăţat dansul, cultura,
muzica şi tradiţiile romilor,
a doua parte a proiectului a constat într-un training în Sulina destinat
pregătirii intensive a participanţilor în dans,
23
imediat după training, tinerii au organizat evenimente în diferite locaţii
pentru a promova toleranţa, interculturalitatea, arta şi cultura rromilor.
Rezultate:
55 de tineri rromi, lipoveni şi
români implicaţi în organizarea
activităţilor proiectului;
Organizarea spectacolului pentru
promovarea toleranţei „Mesagerii”
(aprox. 200 de spectatori);
„Zilele Diversităţii în Tîrgu
Frumos” – 8-9 aprilie 2010 – un eveniment
compus din 4 workshopuri culturale:
„Bucătăria Multiculturală”, „Arta
meşteşugurilor”, „Vestimenţie şi accesorii
multiculturale”, „Tradiţii şi obiceiuri
mistice”, 4 dansuri tematice de promovare a
beneficiilor diveristăţii, muzică live, o piesă
de teatru ce prezenta tradiţiile
rromilor, lipovenilor şi românilor
(aprox. 100 de participanţi);
participare la Festudis Iaşi, la cel mai
mare eveniment studenţesc şi
obţinerea locului I pentru
Creativitate;
organizarea taberei la Sulina cu 38 de
participanţi;
flash-mob împotriva discriminării în Iaşi şi Tîrgu Frumos.
Proiectul este finanţat cu 8000 de euro prin Programul Tineret în Acţiune, cu
spirjinul Cosmisiei Europene şi este realizat în parteneriat cu Asociaţia Gipsy Eye.
24
Premiul I pentru
CREATIVITATE - Festudis – 10
mai 2010
10 minute până la ultimul tren.
Grupul de 42 de tineri mesageri din
Tîrgu Frumos veniţi la Festudis
2010 Iaşi pleca înainte de a se
anunţa premiile. Bugetul era limitat
ca să mai rămână. Grăbiţi, mai mult
alergând pe trecerea de pietoni... şi se
aude: "Premiul I pentru Creativitate
se acordă Asociaţiilor Super Tineri
(ASIRYS) şi Gipsy Eye". Pentru
câteva secunde s-a făcut linişte. Au
auzit bine?!
"Pierdeam trenul şi a anunţat că
suntem câştigători. În mijlocul
trecerii de pietoni am început toţi să
ţipăm şi să ne îmbrăţişăm."
(Alexandra)
Au prins trenul... Imaginaţi-vă acel
drum... cu personalul, Iaşi-Tîrgu
Frumos...
A fost prima oară când o asociaţie
din Tîrgu Frumos a participat şi a
câştigat un premiu la Festudis... şi
nu orice premiu: locul 1 pentru
Creativitate. A fost prima oară când
o asociaţie de majoritari români şi
lipoveni s-a unit cu o asociaţie de
rromi. Pentru mulţi dintre tinerii
mesageri a fost prima oară când au
văzut Iaşiul şi poate că de aceea acest
premiu contează atât de mult.
După tabăra de dans de la Sulina şi flash-mobul pe ploaie din Iaşi, în
august încep cursurile “Şcolii nonformale de antreprenori sociali”, al doilea
proiect ASIRYS din 2010. Multe planuri, mulţi tineri, multe perspective de
dezvoltare şi posibilităţi de experimentare în antreprenoriat. Abilităţile
antreprenoriale le dobândeşti doar prin practică, iar proiectul “Şcoala
Nonformală de Antreprenori Sociali” a fost o lecţie valoroasă pentru tinerii
implicaţi. 70 de evenimente socio-culturale dezvoltate, 200 de tineri implicaţi,
6 afaceri sociale testate, 15 antreprenori formaţi, 5 proiecte scrise, un plan de
dezvoltare al organizaţiei… sunt doar câteva din rezultatele măsurabile
obţinute. Proiectul dispune şi de o carte, prin care tinerii din ţară, din
comunităţile mici, pot învăţa tehnici antreprenoriale pentru a-şi dezvolta
organizaţia.
25
ŞCOALA NONFORMALĂ DE ANTREPRENORI SOCIALI
Activităţi:
organizarea a 6 sesiuni practice de antreprenoriat social,
dezvoltarea a 5 planuri de afaceri sociale de către tineri şi implementarea acestora,
amenajarea unui spaţiu, recondiţionarea mobilierului şi deschiderea unui centru de tineret,
organizarea a peste 70 de evenimente socio-culturale,
derularea unei tabere de tip bootcamp pe scrierea şi managementul proiectelor de tineret.
Rezultate:
40 de tineri au participat la sesiunile de antreprenoriat social, unde şi-au
dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, creativitatea, abilităţile antreprenoriale
etc.
25 dintre ei au dezvoltat 5 afaceri sociale şi au organizat 70 de evenimente
socio-culturale,
a fost amenajat un centru de tineret
în Tîrgu Frumos unde cel puţin 30 de
tineri au testat idei prin organizarea de
evenimente şi activităţi socio-culturale,
cei mai activi 15 tineri implicaţi în
proiect au scris 5 proiecte, 2 dintre ele
fiind finanţate de Programul Tineret în Acţiune în 2011 cu aproximativ 18 000
de euro (Primăria Voluntară şi Unconventional Ways in Traditional Arts).
Cartea: „Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali – o iniţiativă de gherilă”
Prin proiectul „Şcoala nonformală de antreprenori sociali” peste 300 de tineri (25%
din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani din Tîrgu Frumos) au fost informaţi
despre beneficiile voluntariatului şi ale educaţiei nonformale. Proiectul a promovat
educaţia nonformală, voluntariatul şi antreprenoriatul, în acest fel obţinându-se:
26
creşterea cu 200% a numărului de acţiuni
de educaţie nonformală şi a evenimentelor
socio-culturale în Tîrgu Frumos,
creşterea cu 25% a numărului de tineri
care investesc timp în dezvoltarea personală,
culturală şi antreprenorială,
dublarea numărului de voluntari ai
asociaţiei,
dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul a 30 de tineri,
dezvoltarea abilităţilor de scriere, coordonare şi evaluare de proiecte de
tineret în rândul a 15 tineri din comunitate,
scrierea a 5 proiecte de tineret, 2 dintre ele fiind finanţate deja.
Prin proiectul „Şcoala nonformală de antreprenoriat social” cei 30 de tineri
implicaţi şi-au dezvoltat abilităţile de organizare, de planificare, de lucru în echipă,
de comunicare. Prin cele 5 planuri de afaceri dezvoltate şi implementate şi-au
dezvoltat abilităţile antreprenoriale şi astfel au dobândit mai multă încredere în
forţele proprii, devenind în acelaşi timp mai responsabili faţă de comunitate. Tinerii
au avut posibilitatea de a se exprima liber, de a veni cu idei creative, de a gândi „out
of the box”, de a încerca
lucruri noi.
De asemenea, afacerile
sociale au revitalizat mediul
socio-cultural din oraşul
Tîrgu Frumos, au creat
oportunităţi de dezvoltare
personală, socială şi
culturală pentru tinerii din
comunitate, iar tinerii,
testând, au putut să-şi fixeze
mai uşor obiective de
dezvoltare personală pe termen lung.
Proiectul a avut o puternică componentă de follow-up, în sensul că 2 dintre
proiectele scrise de voluntarii participanţi sunt aprobate şi s-au defăşurat în vara
2011, iar celelalte 3 vor fi depuse pe parcursul anului 2012 (SEV, reţele, democraţie
participativă). De asemenea, tot în cadrul proiectului, voluntarii şi o parte din echipa
27
de proiect, au solicitat o finanţare către
Fundaţia Dinu Patriciu, astfel obţinând
cofinanţarea pentru evenimentul
„Povestea bunicilor... nimănui“ prin
care bătrâni de la azilul din Tîrgu
Frumos şi tineri nevăzători au beneficiat
de un program artistic şi daruri în
spiritul sărbătorilor de iarnă.
Proiectul „Şcoala Nonformală de
Antreprenori Sociali“ ne-a crescut
capacitatea de a planifica şi organiza, oferindu-ne vizibilitate şi credibilitate în
comunitate. În urma acestui proiect am stabilit parteneriate cu şcolile din Tîrgu
Frumos, care s-au arătat deschise de a participa activ la proiectele noastre.
Proiectul a fost finanţat cu suma de 5200 prin Programul Tineret în Acţiune
(Iniţiative Naţionale ale Tinerilor).
Festivalul FIII Muntelui
În august 2010 reprezentanţii Asociaţiei PRO Vulcan ne-au invitat să ne
alăturăm ca parteneri la editia a II-a a Festivalulul Vulcanului FIII MUNTELUI. Am
acceptat cu bucurie şi o delegaţie de 12 tineri din Tîrgu Frumos şi Iaşi au mers să
reprezinte Asociaţia ASIRYS Tîrgu Frumos, undeva în zona Alba Iulia/Roşia
Montană.
Programul pe care l-am pregătit pe lângă faptul că
a fost antrenant şi captivant, a promovat mixul
cultural specific zonei noastre. Printre activităţile pe
care le-am derulat la Vulcan menţionăm: coregrafie
cu mesaj antidiscriminare; simularea unei nunţi între
un tânăr lipovean şi o româncă, cu naşi rromi;
interpretare de muzică populară moldovenească.
Anul 2011 a fost un an bogat în proiecte. Am început cu “Ţara lui Ştefan
cel Mare”, un proiect de cooperare tranfrontalieră între tinerii din Republica
Moldova şi cei din România. Rezultatele proiectului se pot enumera pe scurt
în: 4 flash-moburi în Iaşi, un schimb de experienţă cu 16 tineri din Republica
28
Moldova în Tîrgu Frumos pe artă, cultură, eadicarea sărăciei şi bune practici
ONG; organizarea unui forum investiţional; organizarea unui Târg de
Tradiţii şi Obiceiuri; a unui simpozion nonformal; o noapte petrecută în
muzeul Cucuteni; un weekend de haiducie în Suceava prin care am descoperit
tot ceea ce ţine istoria lui Ştefan cel Mare şi identitatea comună România-
Republica Moldova; am avut o echipă de la postul naţional de televiziune
(TVR 1) alături de noi - echipă care ne-a oferit consultanţă, şi peste 10 ONG
partenere! Totul s-a încheiat cu o carte dedicată proiectului şi intitulată
“Ţara lui Ştefan cel Mare” şi un site: www.stefan.tirgufrumos.ro.
ŢARA LUI ŞTEFAN CEL MARE
Activităţi şi rezultate
Schimbul de tineri „Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost structurat astfel: 4 zile de
comunicare pe temele stabilite, de nonformal şi de cunoaştere a tradiţiilor Moldovei
lui Ştefan, 2 zile de târg şi campus de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor, artei şi
culturii româneşti şi moldoveneşti; 2 zile de haiducie, adică de experimentare şi
afirmare prin locurile bătătorite de Ştefan; un film şi o carte de diseminare.
Primele 4 zile, dedicate cunoaşterii participanţilor, introducerii acestora în lumea
educaţiei nonformale, realizării unor echipe eficiente, au presupus:
jocuri de cunoaştere;
aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea proiectului; stabilirea regulilor;
definirea termenilor: excluziune socială, interculturalitate, cetăţenie europeană, participare activă etc.;
joc de echipă: percepţiile despre Moldova şi România (schimb de roluri şi desen);
prezentarea culturii de către fiecare echipă (identificarea stereotipurilor)
brainstorming pentru scenariu
film „Ţara lui Ştefan cel Mare”; discuţii
29
nonformale: cum să fie filmul?
îngeraşul;
„Trips and tricks pentru ONG”; scenariul final „Ţara lui Ştefan cel Mare”;
Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel Mare, definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia;
teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi prezent, proiectare
în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în tehnica "dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre Moldova şi România;
jocuri de energizare;
analiza SWOT a comunităţilor participante – lucru în echipă, identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială;
prezentarea analizelor pe echipe,
definirea de soluţii de combatere a sărăciei şi exluziunii sociale;
soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru organizarea evenimentului în comunitate;
definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-teatru cu tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România,
prezentarea pieselor de dans-teatru,
pregătirea evenimentelor de promovare şi informare pentru lansare a evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,
cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament Sf. Spiridon, vizită la Primărie şi participarea la o lansare de carte la Casa de Cultură „Garabet Ibrăileanu”),
activităţi outdoor: legendele;
petreceri: de cunoaştere, seara de dans împotriva excluziunii (muzică tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.), petrecere de socializare cu alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, seara interculturală – România şi Modova.
30
Zilele dedicate evenimentului au presupus organizarea într-un weekend a
următoarelor activităţi:
Forum Investiţional: s-a desfăşurat pe data de 25 iunie
2011 şi a avut ca grup ţintă tinerii interesaţi să dezvolte o
afacere şi oamenii de afaceri,
atât din regiunea, cât şi din
ţara Moldova; evenimentul a
reprezentat o soluţie pentru
combaterea sărăciei şi
excluziunii sociale. Scopul
evenimentului a fost de a prezenta oportunităţile de
investiţii prezente în Moldova României şi în Republica
Moldova. Domeniile de interes sunt: agricultură, IT, turism, comerţ. La
eveniment am invitat organizaţii şi persoane interesate de domeniul
afacerilor, care au contribuit cu prezentări specifice, adresate oamenilor de
afaceri şi tinerilor interesaţi de dezvoltarea antreprenorială în domeniile mai
sus menţionate. Invitaţii au fost: Ionuţ Călugăru - sub titlul “Mediul online și
beneficiile acestuia în afaceri”, Ionuț Călugăru a vorbit atât tinerilor la început
de drum, cât și oamenilor de afaceri prezenţi despre oportunitățile oferite de
mediul virtual; Laura Taşchină – antreprenor şi preşedinte JCI Iaşi, a oferit
tinerilor câteva exemple de succes, dar şi eşecuri, susţinând ideea că tinerii au
potenţial şi pot dezvolta idei de afaceri de succes; Constantin Miron –
antreprenor local a vorbit despre comerţ şi oportunităţile locale; de asemena
au fost prezenţi şi 2 lideri de ONG din România care au vorbit despre
antreprenoriatul social şi 1 lider din Republica Moldova: Vitalie Cimpoieş,
care a abordat ca temă agricultura.
Târgul de datini, obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale
moldoveneşti şi Festivalul din Ţara lui Ştefan cel Mare s-au desfăşurat
31
în perioada 25 – 26 iunie 2011, în Tîrgu Frumos.
Târgul a fost unul neconvenţional prin
faptul că au participat ONG din România şi
Moldova, cu trupe de dans, muzică şi teatru,
obiecte tradiţionale reunite în cadrul unui
stand şi evenimente nonformale. ONG şi
instituţiile prezente au fost: Şcoala
„Trinitas” Tîrgu Frumos (pentru elevi cu
deficienţă mintală), Comunitatea Ruşilor-
Lipoveni Tîrgu Frumos reprezentată de Nicola Feodot, AIESEC Iaşi, B-right Media
Botoşani, Vis de Artist Botoşani, Asociaţia de Dezvoltare Rurală Cepleniţa,
Ansamblul Folcloric Cepleniţa, Trupa ICAR, Asociaţia „Salut Prieteni” Paşcani.
Evenimentul a găzduit concursuri pe diferite secţiuni, au fost premiaţi cei mai
tradiţionali, talentaţi şi creativi participanţi, s-a desfăşurat o paradă de costume
populare, toate acestea pentru a încerca redarea timpului lui Ştefan cel Mare într-o
perspectivă inovatoare. Târgul a avut ca finalitate realizarea unui film de promovare
a tradiţiilor şi unităţii culturale între Moldova şi Basarabia.
Campus Cucuteni: eveniment organizat
în satul Cucuteni, în cadrul muzeului cu tema
neolitică „Cucuteni”.
Evenimentul a constat în organizarea unei
petreceri nonformale în muzeu (jocuri, dansuri,
32
masă şi cântece tradiţionale), petrecere care a avut invitaţi şi din alte organizaţii,
precum şi presa. Activitatea s-a bucurat de susţinerea Primăriei Cucuteni, care ne-a
oferit oportunitatea de a petrece noapte în muzeul Cucuteni.
Ultima etapă a proiectului a fost
numită „Haiducie”, eveniment care s-
a desfăşurat în perioada 27-28 iunie
2011 şi a reprezentat „cireaşa de pe
tort” pentru participanţii care s-au
implicat activ în proiect. Această
activitate a presupus un studiu
documentar în locuri de importanţă
istorică, din perioada ştefaniană, din
Suceava, şi desfăşurarea a câteva flash-mob-uri cu scopul de a rămâne în amintirea
localnicilor ca fiind nişte adevăraţi haiduci culturali.
Pe tot parcursul schimbului de experienţă am avut alături de noi
o echipă de jurnalişti de la TVR 1 - erau în zonă pentru a filma
un reportaj despre un artist de pictură naivă, care ne-au susţinut
în desfăşurarea proiectului prin experienţa lor.
Unul dintre ei, Adrian Bănuţă, a devenit chiar şi mentor pe
partea de promovare şi diseminare a proiectului şi ne-a ajutat să
elaborăm mai multe idei de proiecte de follow-up. Evaluarea proiectului s-a
desfăşurat prin diverse metode, precum chestionarul, discuţiile după evenimente,
observaţia, testimonialele etc., fiind implicat şi partenerul.
Evaluarea s-a realizat la sfârşitul
fiecărei zile prin discuţii, desene şi alte
tehnici de evaluare, iar la finalul activităţii
printr-un chestionar aplicat participanţilor
privind cazarea, mâncarea, planificarea
activităţilor, durata lor, cadrul de
desfăşurare, logistică, atitudinea liderilor,
33
modul de interacţionare între participanţii grupului, dar şi cu ceilalţi tineri din
comunitate, abilităţile dobândite în urma proiectului.
După finalizarea proiectului, colaborarea dintre Asociaţia ASIRYS şi Asociaţia
Obştească Cutezătorul a continuat printr-un nou proiect, de data aceasta
coordonator fiind asociaţia din Republica Moldova, pe tema agriculturii ecologice.
De asemenea, un grup de voluntari ai organizaţiei a realizat o vizită în Republica
Moldova în luna septembrie, fiind cazaţi de participanţii la schimbul „Ţara lui Ştefan
cel Mare”.
Primul proiect naţional, desfăşurat
de ASIRYS în Tîrgu Frumos, a reunit
dansul, fotografia şi instrumentele new-
media cu scopul de a stimula participarea
civică a tinerilor din România.
"New Media & Dance Camp" s-a adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă
între 14 şi 35 de ani din România, tineri pasionaţi de dans, fotografie şi/sau
new-media. Principala activitate a proiectului a constat în desfăşurarea unei
tabere în Tîrgu Frumos, în care 15 tineri împreună cu echipa de proiect au
realizat 5 campanii sociale urmărind stimularea participării civice în rândul
tinerilor prin intermediul instrumentelor new-media.
Tinerii, împărţiţi în 5 echipe, au realizat o coregrafie, o sesiune foto, iar
la final un spot cu tema participare civică. De asemenea,
echipele au recrutat din comunitate tineri pe care i-au
învăţat coregrafia lor şi i-au transformat în actori sociali
în cadrul campaniilor sociale de stimulare a participării
civice, mai concret au realizat câte un eveniment în
comunitate prin care au implicat tinerii şi cetăţenii. O dată
cu startul acestui proiect a sosit din Mexic şi primul nostru
stagiar: Carlos Andres Alvarado Jimenez, adus prin intermediul Programului
U-Connect (AIESEC) şi care a fost alături de noi pe parcursul a aprox. 3 luni.
34
Carlos Andres Alvarado Jimenez a fost fotograful, cameramanul, voluntarul,
media-editorul… de fapt a fost, din iulie până în octombrie, omul din spatele
Departamentului Media a celei mai active organizaţii de tineret din Tîrgu
Frumos. Cum a ajuns în România? Pe siteul nostru puteţi citi un interviu
complet: http://www.tirgufrumos.ro/interviuri/voluntari-interviuri/interviu-
carlos-jimenez-targu-frumos/
NEW MEDIA & DANCE CAMP
Principala activitate a proiectului a constat în desfăşurarea
unei tabere în Tîrgu Frumos, în perioada 1-7 august 2011, în care
15 tineri împreună cu echipa de management, voluntarii
organizaţiei şi formatorul au realizat 5 campanii sociale ce au
urmărit stimularea participării civice în rândul tinerilor prin
intermediul instrumentelor new-media. Pentru a realiza cele 5
campanii sociale, tinerii au fost împărţiţi în cadrul taberei în 5
echipe. Procedura de acţiune a fost următoarea:
fiecare echipă şi-a ales o subtemă
din sfera participării civice, menţionând
5 probleme ce pot fi rezolvate prin
implicare civică;
fiecare echipă a realizat câte un
plan de acţiune şi câte o coregrafie,
participanţii au implicat tineri din
comunitate în coregrafie şi în testarea campaniei pe care au propus-o,
au realizat câte un dans stradal şi câte o acţiune specifică fiecărei campanii sociale
pe care au propus-o;
pe tot parcursul taberei au fost realizate sesiuni fotografice şi mici filmuleţe, care
ulterior au fost reunite sub forma unui spot de promovare a participării civice în
35
rândul tinerilor pe 5 subteme. Aceste spoturi au fost diseminate prin intermediul
intrumentelor new-media (blog, facebook, twitter, site etc.) în mediul online.
Programul taberei a cuprins 8 ore de lucru, fiind bazat pe tehnici de educaţie
nonformală, având următoarea structură:
primele 2 zile: jocuri de cunoaştere
şi comunicare; aşteptări, temeri,
contribuţii; prezentarea proiectului,
a finaţatorului şi a problemei
propuse; realizarea a 5 echipe;
brainstorming idei de campanii
sociale de stimulare a participării
civice în România; dezvoltarea
ideilor de campanie socială;
urmărirea unor exemple de spoturi
sociale, analiza unor studii de caz;
împărtăţirea experienţelor proprii;
idei de testare a campaniilor în
comunitatea Tîrgu Frumos; plan de acţiune
pentru 5 campanii;
zilele 3 şi 4: stimularea creativităţii prin jocuri
nonformale: caricatura, masca; teatru-forum pe
tema participare civică – extragerea de idei
pentru realizarea dansurilor; eveniment intercultural – prezentarea fiecărei
comunităţi de provenienţă a
fiecărui participant; recrutarea
de tineri din comunitate în
trupele de dans, realizarea de
fotografii în comunitate,
strângerea de materiale media necesare realizării spoturilor de stimularea a
participării active; finalizarea ideilor de campanii, prezentare, feedback;
36
strângerea resurselor pentru a implementa ideile de campanii (fotografii,
filmări); pregătirea evenimentelor de stimulare a participării active în
comunitate; eveniment pe tema dansului: improvizaţie.
zilele 5 şi 6: executarea planurilor de campanii sociale în diverse locaţii;
organizarea a 5 evenimente în comunitate; evaluarea evenimentelor prin
diverse tehnici: interviu, fotografie,
feedback scris.
ziua 7: finalizarea materialelor
audio-video şi lansarea campaniilor
sociale în mediul online; evaluarea
taberei şi metode de follow-up;
eveniment de încheiere.
Obiective şi rezultate:
Proiectul „New Media & Dance Camp” a condus la
elaborarea a 5 campanii sociale ce au dorit să promoveze
participarea civică, îmbinând dansul, fotografia şi
instrumentele new-media de comunicare (blog, reţele de
socializare) şi valorificând abilităţile şi competenţele
tinerilor pentru a convinge alţi tineri să participe civic.
Proiectul pe lângă cei 15 participanţi din toată ţara, a
mobilizat peste 70 de tineri din Tîrgu Frumos şi zona rurală
limitrofă pentru a realiza 5 acţiuni civice în cadrul a 5
campanii sociale de participare civică.
Fiecare echipă şi-a ales un nume, după valorile cheie ale organizaţiei, astfel că
echipele au fost: Atitudine, Solidaritate, Implicare, Responsabilitate, Youth.
Subtemele campaniilor sociale au fost:
37
atitudine pentru promovarea talentelor
locale; justificarea problemei acestei echipe a
fost că în comunităţile mici în special, tinerii
talentaţi au puţine oportunităţi de a se face
remarcaţi. De asemenea, la evenimente precum
„Zilele Oraşului” sunt alocate fonduri
substanţiale pentru a aduce o vedetă din altă
parte, pe când tinerii talentaţi ai comunităţii
sunt de cele mai multe ori ignoraţi. Echipa
„Atitudine” a organizat o activitate numită: „Serenadă pe Esplanadă” unde
talentele locale au fost invitate pentru a susţine recitaluri şi unde toate echipele au
prezentat dansul realizat în cadrul proiectului;
solidaritate cu tinerii cu dizabilităţi; justificarea
problemei echipei „Solidaritate” a fost că tinerii cu
dizabilităţi trăiesc izolaţi de restul comunităţii şi
deşi aceştia pot avea multe talente, comunitatea nu
are cum să le valorifice sau să le aprecieze datorită
lipsei de comunicare. Grupul ţintă al proiectului a
fost compus din tineri elevi ai Şcolii pentru copiii cu
deficienţe mintale „Trinitas”
Tîrgu Frumos, unde participanţii din echipa Solidaritate au
petrecut câteva ore pentru a realiza cu 10 tineri cu deficienţe
mintale, activităţi precum dans şi origami; ideea a fost ca
voluntarii şi participanţii „New-Media & Dance Camp” să le
arate copiilor cu deficienţe paşi de dans, iar copiii cu
deficienţe să-i înveţe pe tineri tehnici origami.
38
implicare în lupta împotriva consumului de pastile
pentru slăbit; justificarea alegerii acestei tema a constat
în faptul că în general adolescentele, pentru a fi în
trend sau la modă, aleg ca modalitate de a slăbi
pastilele însoţite de o alimentaţie necorespunzătoare.
De cele mai multe ori pastilele au efecte secundare,
care mai devreme sau mai târziu duc la creşterea în
greutate. Alternativa pe care o propune echipa
„Implicare” este sportul însoţit de o alimentaţie
corespunzătoare. Astfel că această echipă a realizat o competiţie sportivă, pe mai
multe secţiuni (ciclism, role, viteză, maraton) la care au participant în jur de 50 de
copii din Tîrgu Frumos şi unde s-au oferit ca premii diplome şi fructe, dorindu-se
astfel promovarea unei alimentaţii sănătoase în rândul tinerilor;
responsabilitate în privinţa mediului şi
faţă de timpul tău liber; problemele pe care
le-au identificat participanţii din această
echipă au fost timpul ridicat pe care îl
petrec tinerii în faţa calculatorului şi faptul
că de obicei în loc să reciclăm obiectele pe
care nu le mai folosim, le aruncăm; spotul realizat de echipă a avut ca scop
reducerea timpului alocat de către tineri calculatorului, iar evenimentul organizat
a presupus un târg de schimb de
obiecte desfăşurat în comunitate,
la care toţi voluntarii au
contribuit.
youth sau tinereţe a fost
numele celei de-a 5-a echipe,
aceasta a promovat faptul că indiferent de vârstă poţi să ai un spirit tânăr.
39
Problema pe care au identificat-o a fost că tinerii şi copiii în dorinţa de a fi
consideraţi maturi, uită să valorifice bucuriile tinereţii. De asemenea, maturii uită
că pentru a te simţi tânăr e nevoie doar de un spirit tânăr. Evenimentul organizat
de această echipă a fost un „Treasure Hunt” la care au participat 60 de copii din
Tîrgu Frumos, iar spotul a reunit o combinaţie de declaraţii despre ceea ce
înseamnă tinereţea.
“Unconventional Ways in Traditional Arts” a fost primul schimb de
tineri în care am folosit în comunicare doar limba engleză. Cei 20 de
participanţi (câte 5 din fiecare ţară) au dobândit cunoştinţe despre cultura,
arta şi tradiţiile celor 4 ţări participante (România, Turcia, Italia şi
Lituania), dezvoltându-şi cultura generală, abilităţile de comunicare într-o
limbă străină, abilităţile de organizare de evenimente culturale, de
prezentare, de relaţionare cu tineri cu identitate culturală diferită,
valorificându-şi creativitatea şi devenind inovativi. Prin Unconventional
Ways in Traditional Arts am realizat un flash-mob ce a reunit paşi de dans
din toate cele 4 ţări participante, flash-mob pe care l-am prezentat în Tîrgu
Frumos şi Iaşi.
Unconventional Ways in Traditional Arts
Schimbul de tineret s-a desfăşurat pe parcursul a 7 zile, în luna august 2011, în
Tîrgu Frumos şi Iaşi. Prima zi a
schimbului de tineret a urmărit ca
participanţii să se cunoască, atât la
nivel personal, cât şi din prisma
organizaţiilor de trimitere şi a ţărilor
de provenienţă. Am realizat diverse
jocuri de cunoaştere, am identificat
aşteptările, temerile, contribuţiile pe
40
care doresc să le aducă participanţii în cadrul de schimbului, fiecare grup a realizat
prezentarea ţării din care provine, am discutat despre Programul Tineret în Acţiune
şi despre asociaţiile participante, aflând astfel că am descoperit că pentru cei mai
mulţi dintre participanţi era prima oară când beneficiau de oportunităţile oferite
program.
De asemenea, am realizat un prim joc de identificare a prejudecăţilor faţă de
celelalte culturi, astfel că fiecare ţară a prezentat un băiat şi o fată tipici dintr-o altă
ţară (ex.: lituanienii i-au prezentat pe români). Seara s-a realizat o primă petrecere ce
a urmărit cunoaşterea participanţilor, petrecere pe care am numit-o seara
românească. Tot în această primă zi am discutat despre programul pe care îl vom
realiza în următoarele zile şi am stabilit ca fiecare seară să fie dedicată unei culturi:
luni – seara românească, marţi – seara turcească, miercuri – seara interculturală, joi –
seara italiană şi vineri – seara lituaniană.
În a doua zi s-a urmărit dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi a
creativităţii, cunoaşterea tradiţiilor şi a obiceiurilor ţărilor participante şi eliminarea
prejudecăţilor. Participanţii au vorbit mai multe despre cultura şi zonele/regiunile
din care vin, într-un mod mai inovativ, încercându-se crearea unei poveşti comune.
41
Participanţii au avut de realizat
o prezentare creativă despre
ţara şi regiunea lor, prezentare
care a inclus dansul şi un
desen, la final am unit toate
desenele, rezultând o hartă
comună şi astfel o poveste
comună. De asemenea, am
realizat prin metoda teatru-forum câteva piese care au arătat importanţa culturii şi
conservării tradiţiilor în viaţa tinerilor. În aceste piese de teatru forum, echipele au
fost multiculturale, fiind permisă intervenţia publicului. O altă activitate a fost un
brainstorming pentru o expoziţie, astfel că am decis să realizăm un atelier de origami
şi hand-made, în cadrul căruia să realizăm lucrări pe care să le valorificăm în
comunitate, printr-o campanie de fundraising destinată colectării de fonduri pentru
a achiziţiona alimente pentru bătrânii de la azilul din oraş.
În ceea ce priveşte comunicarea, deşi s-au întâmpinat dificultăţi datorită
nivelului minim de comunicare în limba engleză a unor participanţi, prin
comunicare nonverbală, prin intermediul liderilor, participanţii au putut depăşi
barierele lingvistice.
Seara s-a desfăşurat „the Turkish
night”, moment în care
participanţii turci au prezentat un
obicei de nuntă, ne-au învăţat paşi
de dans, au oferit brăţări
norocoase fetelor, ne-au servit cu
mâncarea şi băutura tradiţionale.
În a treia zi, pe lângă obiectivul de cunoaştere a celorlalte culturi, am
urmărit dezvoltarea creativităţii participanţilor. După câteva jocuri nonformale, am
mers în sala de dans, unde am realizat planul pentru flash-mobul multicultural
42
„Unconventional Ways in Traditional Arts”. Astfel am combinat paşi de dans din
toate cele 4 culturi prezente şi am realizat un colaj multicultural, care promova în
mod creativ tradiţiile din cele 4 ţări. Am realizat câteva teste în comunitate pentru a
vedea reacţia oamenilor şi astfel strategia pentru flash-mob a fost finalizată, urmând
să realizăm colajul audio.
În a treia seară a fost organizată seara interculturală, fiecare ţară a pregătit un
stand şi a prezentat diferite mâncăruri specifice ţării de provenienţă. Au urmat
câteva filmuleţe şi prezentări în plen, după care o petrecere cu muzică şi dansuri din
toate ţările prezente.
În a patra zi s-a urmărit eliminarea atitudinilor discriminatorii faţă de
persoanele de altă etnie şi dezvoltarea creativităţii. Am început cu câteva jocuri
nonformale, după care participanţii au vorbit despre voluntariat, despre experienţa
pe care o au ca voluntari, am reluat mai în profunzime discuţiile despre organizaţiile
de trimitere, încercând să învăţăm unii de la alţii, să descoperim metode, proiecte de
bună practică. A urmat o activitate culturală (teatru, prezentare) prin care au fost
43
abordate importanţa toleranţei, a voluntariatului, a integrării persoanelor de alte
etnii în grupurilor noastre, a culturii populare; şi o emisiune, prin care participanţii
în rolurile de personaje pro sau contra, au dezbătut importanţa voluntariatului şi a
tradiţiilor populare. Ulterior s-a realizat un debriefing, participanţii putând pune
întrebări, ridica dileme astfel încât fiecare temă abordată fiind lămurită.
Următoarea activitate a constat în prezentarea situaţiei minorităţilor din
fiecare ţară, astfel am aflat că fiecare ţară se confruntă cu probleme legate de
discriminare, intoleranţă şi am încercat să identificăm câteva soluţii pentru a crea o
lume mai deschisă faţă de problemele minorităţilor.
Seara s-a desfăşurat “the Italian night”, în cadrul căreia am învăţat noi jocuri
şi am realizat karaoke în limba italiană.
A cincea zi a reprezentat ziua în care am urmărit dezvoltarea spiritului de
echipă, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, promovarea diversităţii culturale,
dezvoltarea abilităţilor de comunicare în cadrul unui grup multicultural. Astfel că
prima activitate a fost să realizăm un „hunt list”, în echipe variate.
44
Activitatea de „hunt-list” a fost
urmată de un eveniment de tipul atelier hand-
made, în cadrul căruia pe lângă realizarea
pieselor de origami, am discutat despre
importanţa voluntariatului şi am organizat o
scurtă campanie de fundraising pentru a
ajuta câteva bătrânele de la azilul din Tîrgu
Frumos, pe care le-am vizitat, dăruindu-se câte o sacoşă de alimente din banii pe
care i-am strâns din donaţiile cetăţenilor. Campania de fundraising a folosit piesele
de origami realizate în cadrul atelierului, pentru a le expune în comunitate şi pentru
a oferi oportunitatea tinerilor participanţi de a experimenta toleranţa, de a-şi
dezvolta spiritul antreprenoarial în domeniu social, de a promova voluntariatul, de a
ajuta fără a aştepta nimic în schimb.
A urmat seara lituaniană, în cadrul
căreia am degustat specialităţi din
Vilnius, am aflat mai multe despre
tradiţiile şi obiceiurile liatuanienilor, am
participat la jocuri specifice Lituaniei şi
de asemenea am dansat, realizând şi o
repetiţie pentru evenimentul din
următoarea zi.
A şasea zi a fost ziua dedicată evenimentului multicultural. Metoda folosită
pentru a promova tradiţiile într-un mod neconvenţional a fost flash-mobul. De comun
acord am ales ca să realizăm flash-moburi în Iaşi pentru că este un oraş plin de
istorie, capitala culturală a României, iar vizibilitatea de care ne-am bucurat a fost
mai mare. După câteva energizere, grupul s-a îndreptat spre Iaşi, unde a realizat 6
flash-moburi, în 6 locuri publice: Piaţa Unirii, Bulevardul Ştefan cel Mare, Palatul
Culturii, gară, Copou, Mall Moldova. De am asemenea am vizitat câteva din
monumentele istoric şi zonele de interes din Iaşi.
45
Seara ne-am întors în Tîrgu Frumos şi tot grupul a
mers la o petrecere organizată în comunitate.
În a şaptea zi am urmărit să consolidăm relaţiile
dintre participanţi, astfel că am realizat o ieşire în
oraş, cu toţi participanţii. A urmat o sesiune de
evaluare, participanţii ne-au dat feedback, s-au
realizat testimoniale, s-a discutat în plen ceea ce a fost
bine şi ceea ce trebuie îmbunătăţit în schimburile de
experienţă viitoare. Seara a fost ultima petrecere, toţi
s-au decis să nu doarmă, să petreacă împreună ultima
seară, mai ales că unii dintre participanţi au plecat
luni dimineaţă, la ora 4 a.m.
În perioada 20-28 noiembrie 2011, în Tîrgu Frumos a avut loc
schimbul de experienţă bilateral România-Italia “Journey in my special
World”. Timp de 7 zile, 12 tineri italieni – 10 elevi însoţiţi de 2 profesori,
de la Institutul Tehnic Comercial Statal I.T.C. “Padre A.M. Tannoia”, din
Corato – Ruvo di Puglia (Bari) veniţi prin organizaţia Info-Point
EURODESK “Tannoia”, au participat la activităţi în cadrul organizaţiei
ASIRYS (coordonatorul schimbului de experienţă), la Şcoala Specială
“Trinitas” (partener principal al proiectului), la Colegiul Unirea Paşcani şi
la Şcoala Specială Paşcani. De asemenea, cei 12 italieni împreună cu alţi
12 tineri din Tîrgu Frumos au organizat un flash-mob şi un seminar la
Librăria Cărtureşti în Iaşi.
“Proiectul reprezintă o şansă pentru copiii cu deficienţe din Tîrgu Frumos
pentru că unul din rezultate va fi o carte ce va reuni toate metodele
nonformale folosite în cadrul activităţilor, instumente ce vor constitui
exemple de bună practică în lucrul cu tinerii dezavantajaţi pentru toţi cei
46
interesaţi.” a declarat Larisa Zugravu, managerul de proiect şi profesor de
engleză la Şcoala Trinitas.
Proiectul “Călătorie în lumea mea specială” a încurajat o mai bună
colaborare între ţările europene şi a determinat implicarea tinerilor în
lupta pentru incluziunea socială prin intermediul voluntariatului şi a
educaţiei non-formale. Temele abordate în proiect au fost dizabilitatea,
arta si cultura.
“În cadrul proiectului vom experimenta moduri creative şi antreprenoriale
de combatere a discriminării tinerilor cu handicap, concentrându-ne pe
instrumente cum ar fi dansul, teatrul şi sportul. Tinerii din comunitate,
tinerii profesionişti interesaţi de problemele de incluziune socială şi tinerii
cu dizabilităţi, au lucrat împreună pentru a crea un exemplu de bună
practică la nivel european.” a declarat Mihaela Diana Podariu, lider de
proiect şi preşedintele ASIRYS.
Journey in my special world
47
48
49
50
51
52
Proiecte în parteneriat
Music Drops for Europe
MD4E a fost un schimb de experienţă în care au fost implicate 5 ţări: Italia,
România, Turcia, Franţa şi Spania, în care rolul nostru ca ONG a fost de organizaţie
de trimitere. Proiect a fost realizat în parteneriat cu organizaţia gazdă: Asociaţia Cool
di Verbania, din Verbania, Milano, Italia. La eveniment au participat 6 voluntari ai
Asociaţiei ASIRYS, fiind primul nostru proiect internaţional în care am avut rolul de
„sending” şi nu „hosting”. Aici am legat o prietenie strânsă cu partenerii turci, astfel
că după această experienţă suntem parteneri în alte 2 proiecte de schimburi de tineret,
de această dată în Turcia.
„Cele 10 zile petrecute în Verbania (Italia) vor rămâne mult timp în sufletul meu.
Pornind de la oameni şi de la legăturile care s-au format între noi până la peisajele
care ne înconjurau, totul a fost perfect. Veneam din ţări diferite, cred că niciunul
dintre noi nu mai fusese în Italia şi era nerăbdător să viziteze Verbania, dar şi să
înceapă să “lucreze” la proiectul a cărei temă era APA. (de unde şi numele “Music
Drops for Europe”). Chiar dacă nu aveam timp de vorbit cu cei de acasă sau de
odihnă, timpul nostru era împărţit între muzica, discuţii, artă şi jocuri de cunoaştere.
53
Spania, Turcia, Franţa, România şi Italia s-au întâlnit într-un proiect ce avea ca scop
creaţia (muzicală, artistică), ce îşi
propunea cunoaşterea conceptului de
APĂ prin diferite forme. Creativitatea
fiecăruia a fost pusă la încercare în fiecare
zi a proiectului, îndemnându-ne să găsim
metode noi de a folosi apa în scop artistic.
Eram împărţiţi în două grupe: cei care
cântau şi artiştii. Deşi fiecare grup avea
altă activitate, munca tuturor a fost
prezentată în penultima zi a proiectului la o sală de teatru. Au fost create melodii
foarte frumoase, iar artiştii au pictat, compus texte şi au desenat folosind materiale
neconvenţionale.
Hostelul în care am fost cazaţi (Turcia, Spania şi România) este al doilea în ţară ca
servicii şi aspect. Fiind una dintre cele mai frumoase şi bogate regiuni din Italia (aşa
cum am aflat), oraşul era vizitat de
mulţi turişti străini. Ne-am bucurat
din plin de multiculturalitate întrucât
am putut “gusta” la propriu din
tradiţiile ţărilor participante. Fiecare
ţară avea destinată o seară în care
trebuia să gătească ceva tradiţional, să
ţină o prezentare despre ţara, respectiv
oraşul din care vin şi să organizeze o petrecere cu muzica lor. Ne-au încântat toţi cu
mâncare bună şi vin sau gazpacho în cazul spaniolilor. Seara românilor a început cu
băutura traditională: palinca, continuând cu o ciorbă rădăuţeana foarte bună, gătită
de două dintre noi în timp ce noi ceilalţi mai adăugăm slide-uri la prezentare dorind
în acest fel ca ei să cunoască cât mai multe din cultura şi tradiţia românească. Palinca
a declanşat reacţii pozitive întrucât toată seara şi zilele următoare băutura noastră se
găsea în conversaţiile tuturor.
54
S-au înlăturat stereotipurile şi am
putut comunica şi lucra împreună.
Ne-am apropiat foarte mult, iar faptul
că aparţinem altor ţări era evident
doar din accentul fiecăruia atunci
când vorbeam engleza. Italienii s-au
purtat foarte frumos cu noi şi ne-au
oferit o experienţă minunată. Nu ne-a
lipsit
nimic (probabil numai somnul) şi am vizitat locuri
care merită văzute de oricine. Nu am crezut că te
poţi apropia atât de mult de nişte persoane în 10
zile şi să împarţi atâtea cu ei. Recomand oricui
această experienţă din care vei învăţa, vei creşte şi
vei întâlni oameni cu care vei lega prietenii.
Îmi voi aminti mereu de dimineţile în care ne
trezeam să mergem toţi la “breakfast”, de energia
pozitivă pe care o simţeai în momentul în care ne
întâlneam toţi la “Il Kantiere” (locul unde arta era
creată), conversaţiile noastre care m-au inspirat,
cultura italiană şi generozitatea lor.” (Adelina)
55
ONG Fest
„O organizaţie din Tîrgu Frumos, un
oraş cu 13 000 locuitori din judeţul Iaşi, a
impresionat, weekendul trecut, ieşenii care au
vizitat ONGFest-Târgul Economiei Sociale,
prin diversitatea proiectelor şi prin realizările
unui ONG dintr-o comunitate mică.
Standul asociaţiei Super Tineri (Asirys)
a reunit dansul, participarea civică, toleranţa faţă de romi, antreprenoriatul social şi
tradiţiile româneşti, impresionând prin creativitatea activităţilor care abordează
nevoi specifice ale comunităţii din Tîrgu Frumos. Vizitatorii ONGFest, atraşi de
poveştile Asirys, au participat la un workshop de fotografie susţinut de un stagiar
mexican venit în organizaţie pentru a-şi dezvolta ablităţile creative în departamentul
media, la o expoziţie fotografică despre implicarea tinerilor în activităţile de
voluntariat sau la o sesiune fotografică în costume ţigăneşti şi populare.
56
Proiectul care a ieşit cel mai mult în evidenţă a fost „Tara lui Ştefan cel Mare”
- o încercare de redescoperire şi valorificare a istoriei şi legendelor din timpul lui
Ştefan cel Mare, apreciat de „persoanele de vârsta a doua şi a treia, care s-au bucurat
că mai există tineri ca noi şi ne-au felicitat”, povesteşte Mihaela Diana Podariu,
preşedinta Asociaţiei. Proiectul, desfăşurat în iunie, a constat într-un schimb bilateral
de tineri din România şi Republica Moldova, şi a fost o oportunitate de cunoaştere şi
colaborare între tinerii români şi cei moldoveni. În timpul schimbului, aceştia au
descoperit arta şi cultura populară tradiţională, istoria lui Ştefan cel Mare, au
abordat teme precum incluziunea socială şi combaterea sărăciei şi au valorificat şi
promovat identităţile culturale specifice moldovenilor de pe ambele maluri ale
Prutului.
Asociaţia Super Tineri, prezentă la ONGFest prin intermediul Programului
Tineret în Acţiune, care a finanţat şapte din proiectele sale, s-a născut datorită unei
tinere de 23 de ani, care vroia mai mult de la comunitate.
„Am început cu o foaie şi un pix”
Când a terminat facultatea în Iaşi şi s-a mutat în Tîrgu Frumos pentru un
internship, Mihaela Diana Podariu s-a trezit într-un oraş mic, necunoscut, aparent
lipsit de oportunităţi de dezvoltare personală sau profesională. Pentru că îşi dorea o
viaţă socială şi culturală activă, ea a înfiinţat organizaţia neguvernamentală Super
Tineri (Asirys): „Nu ştiam nimic despre cum se înfiinţează un ONG. Am început cu
o foaie şi un pix: am scris singură un proiect. Deşi părea un start nu prea motivant,
am descoperit un potenţial uriaş în Tîrgu Frumos şi în general în comunităţile mici”,
povesteşte ea, doi ani mai târziu.”
Pornită de la zero, organizaţia s-a dezvoltat, sub atentă îndrumare a Dianei,
care a rămas în Tîrgu Frumos pentru a se dedica proiectului început. După doi ani
57
de activitate, singurul ONG de tineret activ din oraş are peste 250 de voluntari,
proiecte de aproximativ 30 000 de euro, sute de beneficiari, oportunităţi de
dezvoltare personală şi profesională. „Proiectul a evoluat peste aşteptări, arătând
clar că se poate, chiar şi când toţi te descurajează sau îţi lipsesc resursele”, spune
Mihaela.
Implicare civică şi solidaritate, ecologizări, campanii anti-alcool, anti-
discriminare şi toleranţă prin dans, workshopuri culturale, o şcoală de
antreprenoriat social, vizite la case de bătrâni sunt doar câteva din proiectele
desfăşurate de Asirys, proiecte ce au ca scop dezvoltarea comunităţii pe toate
planurile, prin implicarea tuturor resurselor disponibile.
Toate astea au fost realizate cu ajutorul voluntarilor, pentru că tot ce se
întâmplă în Asirys se bazează 100% pe voluntariat. Începând cu Mihaela. Tânără este
un exemplu a ceea ce înseamnă organizaţia pe care a fondat-o şi a cărei preşedinte
este: implicare, pasiune, responsabilitate, voluntariat. Ea a renunţat la internshipul
plătit, transformat între timp în job, pentru a se dedica în exclusivitate asociaţiei, care
a devenit un exemplu de transformare a comunităţii prin implicarea locuitorilor.
În timp ce Asirys începe o nouă etapă, cea a proiectelor internaţionale,
Mihaela începe şi ea un nou proiect: vrea să găsească Super Tineri şi în Paşcani,
oraşul în care s-a născut şi în care lucrează acum că profesoara. Speră să mobilizeze
şi acolo comunitatea în jurul voluntariatului, după modelul din Tîrgu Frumos, fără a
renunţa însă la proiectul de aici. „Am trăit experienţe multe, cât să scriu un roman, şi
mereu facem ceva nou. Acum o iau de la 0 în Paşcani şi sper să reuşesc şi acolo”,
spune Mihaela, acum în vârstă de 26 ani.
Autor: Andreea Giuclea
(Sursa: http://ongfest.ro)
58
Târgul de educaţie nonformală:
Jamboreea 2011 – Cercetăşii României, Sălişte, Sibiu
În perioada luna august 2011 în apropierea oraşului Sălişte s-a desfăşurat RoJam: a 5-
a Jamboree Naţională a Organizaţiei
Naţionale Cercetaşii României şi prima
Jamboree după 75 de ani din România.
Duminică 14 august în cadrul acestei
Jamboree s-a desfăşurat Târgul de
educaţie non-formală, la care a participat
mediul ONG din toată ţara, fiind
prezentate 42 de ateliere de educaţia non-
formală. ASIRYS a avut 5 reprezentaţi la
eveniment şi a prezentat 2 ateliere: de dans-teatru şi de fotografie. În urma
atelierului dans-teatru 15 tineri au dansat pe scena evenimentului.
59
NEXT projects in 2012:
Play for Orphans (Bilecik, Turcia) – 28 aprilie – 6 mai 2012
I am a Woman = I am a Human (Gaziantep, Turcia) – 11-18 august 2012
Build your own city - 11-18 august 2012 – Köyceğiz, Turcia
Create your own business – Ordu, Turcia - 21 - 28 August 2012
There is life on the street, Amasya, Turcia – 27 August – 3 Septembrie 2012
Dance project - Šentjur, 24th August – 1st September - Slovenia
Be Brave - 21 august - 4 septembrie 2012, Vásárosnamény, Hungary
PBA Rural Youth - 17-24 September 2012, Republica Moldova
Be Here For Share – Ankara, Turcia - 24-27 September 2012
Seize your future: October 4th to October 13th 2012, Republica Moldova
Let's throw the trash away: 31 Octombrie – 7 Noiembrie 2012, Ioannina, Grecia
We share the same literature: 14-21 Noiembrie 2012, Denizli, Turcia
Cross Borders – Build Bridges: 24-30 Noiembrie 2012, Armenia
2 stagiari:
Gelaine Santiago e numele noii stagiare SUPER TINERI care va
activa timp de 4 luni în departamentul de resurse umane şi PR al
organizaţiei. Gelaine este din Toronto, Canada şi vine prin
intermediul AIESEC Internship.
Erdinç Anay este stagiarul turc ce va activa în cadrul
departamentului de marketing, unul dintre obiectivele lui în
ASIRYS fiind dezvoltarea unei afaceri sociale. Erdinç vine prin
intermediul Programului Erasmus Practică şi va realiza stagiul în
perioada 25 iunie – 25 septembrie 2012.
60
Ce îţi spui atunci când auzi că într-un mic oraş s-a dezvoltat o
Primărie Voluntară? Poate că reprezentanţii locali s-au decis să facă
voluntariat? De fapt e vorba de un proiect finanţat de Programul Tineret în
Acţiune, cu sprijinul Comisiei Europene, adresat copiilor cu vârsta cuprinsă
între 10 şi 15 ani din Tîrgu Frumos, care s-au pregătit pentru 10 luni pentru a
deveni consilieri, primar sau viceprimar. 15 voluntari ai organizaţiei în rolul
de formatori au realizat 8 module de pregătire cu 60 de copii, iar copiii, pe
baza cunoştinţelor dobândite au dezvoltat iniţiative în comunitate pe 4
domenii: social, turistic, economic şi cultural. Pe tot parcursul modulelor şi
aplicaţiilor în comunitate, copiii au fost evaluaţi astfel că 10 dintre ei, care
au obţinut punctajele cele mai mari, au beneficiat de un training intensiv de
educaţie nonformală la Gura Humorului. În cadrul acestui training am
dezvoltat “Planul Strategic de Dezvoltare a Oraşului Tîrgu Frumos în
viziunea copiilor”, care a fost prezentat autorităţilor publice locale.
IV. PRIMĂRIA VOLUNTARĂ
IV.A. Context
Atât tinerii, cât şi adulţii (părinţi-profesori-reprezentanţi ai instituţiilor
publice) continuă să considere că tinerii nu pot şi nu sunt capabili să influenţeze într-
un fel anume viaţa lor şi mediul în care trăiesc. Şi aceasta pentru că, atât unii cât şi
alţii, nu au avut posibilitatea reală de a se convinge de acest lucru. Comunitatea
Tîrgu Frumos se confruntă ca multe alte localități de mică dimensiune, cu probleme
variate, fie în domeniul economic, social sau cultural, nivelul de sărăcie în
comunitatea locală este tot mai ridicat, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulţi
tineri migrează (pentru că sunt din ce în ce mai puţine locuri de muncă pentru tineri
sau pentru că oraşul nu le oferă şanse de dezvoltare personală şi profesională) şi din
ce în ce mai mulţi copii rămân singuri acasă (peste 900 de familii cu cel puţin un
membru aflat în străinătate). Copiii şi tinerii nu sunt implicaţi sau cel puțin
consultaţi în deciziile ce privesc viaţa comunităţii. Şi oricum dacă au nişte opinii sau
61
idei, acestea nu sunt luate în serios de cei maturi deoarece există prejudecata că
tinerii nu pot fi responsabili şi aşadar nu pot avea soluţii viabile pentru problemele
comunităţii. Astfel creativitatea şi spiritul antreprenorial al tinerilor nu este cultivat
şi nici valorificat determinând pierderi de ambele părţi. Aşadar copiii şi tinerii nu
sunt obişnuiţi cu voluntariatul, nu înţeleg termeni precum cetăţenie activă,
implicare, responsabilitate, democraţie, nu sunt interesaţi de soarta oraşului, iar dacă
sunt interesaţi li se taie „aripile” cu argumentul că sunt prea mici. De asemenea,
Primăria şi Consiliul Local sunt identificate ca fiind organisme netransparente,
corupte, care nu fac nimic pentru dezvoltarea oraşului şi a tinerilor.
Aşadar acesta este contextul în care s-a dezvoltat idea proiectului “Primăria
Voluntară”. Proiectul şi-a propus să implice copiii şi tinerii din Tîrgu Frumos şi zona
limitrofă în schimbarea în bine a comunităţii prin dezvoltarea de soluţii realizabile
cu ajutorul resurselor existente. Soluţiile tinerilor vor avea ca rezultate, dezvoltarea
participării active şi a voluntariatul în comunitate, care vor contribui pe termen lung
dezvoltarea urbană.
62
63
64
65
66
67
IV.B. Activități
1. Pregătirea echipei de management: 1 - 15 mai 2011
Tinerii din echipa de management s-au documentat
cu privire la aspectele ce ţin de conceptele de democraţie,
participare publică, ce este primăria şi cum funcţionează
aceasta, cine şi cum sunt structurate instituţiile publice
locale. De asemenea au fost organizate întâlniri între
echipa de proiect, manager şi coach. Aceştia au consultat
planul strategic al oraşului, precum şi alte documente elaborate de instituţiile
publice necesare pentru a asigura o bună desfăşurare a proiectului, precum hotărâri
de consiliu local. În această etapă coach-ul a derulat cu echipa de management, 20
de ore de pregătire prin care au fost stabilite acţiunile şi responsabilităţile fiecărui
membru al echipei, a fost pregătită o prezentare a proiectului pentru diverşii actori
ce vor fi implicaţi în proiect şi s-au clarificat toate aspectele legate de activităţile
proiectului. S-a încercat realizarea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ din
Târgu Frumos şi cu autorităţile publice locale. Din cele 5 şcoli din Tîrgu Frumos, am
reuşit să atragem în proiect tineri din 4 şcoli, şi am decis să includem şi tineri din
mediul rural, astfel că am implicat alte 2 şcoli din 2 sate limitrofe: Cucuteni şi
Cristeşti. Deşi s-a încercat implicarea primarului, viceprimarului, consilierilor locali
în proiect şi a altor lideri politici, doar un consilier a participat la o activitate a
proiectului.
2. Informarea beneficiarilor: 15 – septembrie 2011
În fiecare dintre cele 4
instituţii de învăţământ,
membrii echipei de proiect au
prezentat elevilor claselor IV-
VIII, proiectul şi condiţiile
necesare pentru a fi membri ai
68
viitoarei Primării Voluntare. Au fost postate afişe şi s-au realizat sesiuni de
consultare cu profesorii interesaţi de proiect din şcolile implicate. Profesorii au fost
convinşi să promoveze şi să susţină proiectul în rândul copiilor şi părinţilor
acestora.
Elevii au avut ca misiune pentru a participa la alegerile pentru primărie,
realizarea unui colaj pe tema „soluţii voluntare pentru dezvoltarea oraşului Tîrgu
Frumos”.
3. Competiţia de colaje: deadline – 15 iunie 2011
Copiii au avut la dispoziţie 14 zile pentru a
realiza colajele, iar acestea au fost expuse în sediul
asociaţiei, unde o comisie de evaluare formată din
membrii echipei de proiect, au notat cele mai creative,
inovative şi interesante lucrări. În cadrul proiectului
s-au înscris 44 de copii şi am decis să-i acceptăm pe
toţi, în cadrul sesiunilor, deşi nu toţi au depus colaje. De asemenea, în final am creat
alte 2 grupe, una în mediul rural, iar cealaltă în cadrul şcolii speciale din Tîrgu
Frumos.
4. Pregătirea micilor viitori reprezentanţi nonformali ai autorităţilor
publice locale: 20 septembrie 2011
– 30 noiembrie 2011
Timp de 8 săptămâni, câte 3
ore/sesiune, copii candidaţi la
„Primăria Voluntară” au realizat
activităţi cu rolul de a înţelege
mecanismele implicării şi
participării active la dezvoltarea
comunităţii, au contribuit cu idei pentru definirea unui plan strategic de dezvoltare
69
comunitară pe 4 domenii: cultural, economic, social şi turistic, au definit cel puţin 10
legi ale voluntariatului pe care dacă toţi cetăţenii oraşului Tîrgu Frumos le-ar
respecta ar crea un viitor mai bun, şi au realizat diverse activităţi cu caracter practic
menite să le cultive spiritul antreprenorial şi creativitatea.Toţi termenii şi toate
conceptele au fost prezentate în limbaj simplu, astfel încât toţi copiii le-au putut
înţelege.
Cei 44 de copii au fost împărţiţi în 4 grupe şi au parcurs un program
structurat astfel:
Modul 1:
Activităţi Metode
Cunoaşterea participanţilor; Nume-caracteristică, prezentare pasiuni/motivaţie
Aşteptări, temeri, contribuţii în cadrul proiectului;
Inima oraşului în 3 secţiuni – post-it
Proiectul, finanţatorul, ce ne propunem;
Desen
Identificarea a problemelor comunităţii pe 4 domenii;
Lucru în echipă, brainstorming
Ce este voluntaritul şi participarea activă?
Mimarea voluntarului şi a participării active
Evaluarea sesiunii. Completarea unui chestionar de evaluare iniţială
Modulul 2:
Activităţi Metode
Energizarea grupului; Jocul Pizza – masaj în viteză
Ce e democraţia, implicarea activă, ce e primăria şi consiliul local, ce sunt legile, ce este educaţia nonformală, cum putem să ne implicăm;
Prelegere urmată de prezentările copiilor (pentru a vedea ce au înţeles), clarificare
Cunoaşterea participanţilor; Jocul „Portretul” – desen, caracteristici
Cum putem să schimbăm comunitatea în bine? drepturile copiilor – Convenţia ONU;
Teatru forum - identificarea unor probleme ale comunităţii în viziunea copiilor; puzzle de drepturi + prelegere
Evaluarea sesiunii. O mişcare care să caracterizeze ziua
70
Modulul 3:
Activităţi Metode
Energizarea grupului; Dans în jurul scaunelor
Ce e turismul, percepţiile copiilor vizavi de starea turismului în oraş;
Dezbatere, prezentare
Cum putem dezvolta turismul; Brainstorming
Legile copiilor pentru dezvoltarea turistică a comunităţii;
Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor
O activitate de valorificare a potenţialului turistic realizată de copii;
Flash-mob, piesă de teatru stradală pentru evidenţierea unor puncte tari ale tursimului local
Evaluarea sesiunii. Un cuvânt caracteristic zilei scris pe flipchart
Modulul 4:
Activităţi Metode
Energizarea grupului; Jocul „Masca”
Ce e economia, percepţiile copiilor vizavi de problemele economice ale oraşului;
Dezbatere, prezentare
Identificarea soluţiilor la problemele economice
Desen, prezentarea desenului grupului, concluzii
Legile copiilor pentru progres economic;
Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor
O acţiune cu rol de a genera venituri economice;
Joc de echipă şi negociere: realizarea unui produs şi încercarea vânzării acestuia celorlalte grupe
Evaluarea modulului. Desen
Modulul 5:
Activităţi Metode
Dezvoltare a abilităţilor de prezentare în public;
Joc de simulare a unei prelegeri din campania electorală
Ce e cultura, percepţiile copiilor cu privire la problemele culturale ale comunităţii;
Colaj de film (30 minute), identificarea problemelor şi avantajelor dezvoltării culturale
Identificarea soluţiilor pentru dezvoltarea culturală a oraşului;
Dezbatere
Problema lipsei unei dezvoltări Teatru forum
71
culturale;
Legile copiilor pentru dezvoltarea culturală;
Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor
Evaluarea sesiunii. 3 caracteristici ale zilei
Modulul 6:
Activităţi Metode
Dezvoltarea toleranţei faţă de persoanele cu probleme;
Joc de rol
Ce e socialul, percepţiile copiilor cu privire la problemele sociale ale comunităţii;
Dezbatere
Identificarea soluţiilor pentru dezvoltarea socială a oraşului;
Metoda open-space
Legile copiilor pentru dezvoltarea socială;
Joc în echipă – prezentarea legilor de fiecare echipă, reunirea ideilor
Evaluarea sesiunii. Interviu (filmat)
Modulul 7:
Activităţi Metode
Recapitularea celor învăţate prin implicarea copiilor;
Roluri inversate - copiii să facă recapitularea pentru formatori, feedback de la formatori;
Planificarea unui eveniment care să reunească cele învăţate;
Joc de echipă, prezentare
Finalizarea proiectelor de lege; Dezbatere, consultare stradală a cetăţenilor din comunitate
Activitate surpriză Vizitarea Primăriei
Modulul 8:
Activităţi Metode
Evenimentul „Soluţii creative pentru dezvoltarea oraşului Târgu Frumos”;
Lucru în echipă, prezentare, organizarea unei dezbateri în comunitate, împărţirea rolurilor
Evaluarea evenimentului. Chestionar de evaluare a cursului
Pe tot parcursul celor 8 săptămâni s-a pus
accentul pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi
organizare a copiilor participanţi, abilităţi necesare în
planificarea unei campanii electorale de succes la
72
finalul cursului. Copiii au învăţat să cunoască problematica comunitară şi au fost
antrenaţi să ofere soluţii la problemele comunităţii, valorificând resursele
disponibile.
Pentru dezvoltarea acestor abilităţi pe parcursul a 2 săptămâni de la
finalizarea cursului, copiii şi tinerii implicaţi au realizat 1 vizită la Centrul de
Plasament Trinitas unde s-au întâlnit cu tineri
cu dizabilităţi şi o întâlnire cu copiii din
mediul rural, unde le-au prezentat copiilor ce
au învăţat, i-au consultat şi au îmbogăţit
proiectele de lege cu soluţii la problema
discriminării pe bază de deficienţă fizică.
După cele 8 săptămâni, s-au organizat 2
evenimente ce au valorificat deprinderile,
abilităţile şi comptenţele dobândite de copiii implicaţi:
o sesiune de pregătire a campaniei electorale de către copiii interesaţi să devină
reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ai comunităţii, mai
concret a fost o activitate de pregătire pentru copiii ce au candidat pentru postul
de primar. Tinerii candidaţi la primărie au trebuit să-şi structureze campania
electorală astfel încât au promis ceea ce puteau realiza în opinia lor, valorificând
resursele disponibile. Copiii care nu au dorit să candideze, au realizat echipe
care au fost asemănătoare partidelor pentru a susţine un candidat şi au devenit
ei înşişi consilieri locali;
o festivitate, unde au fost aleşi 10 reprezentanţi nonformali ai primăriei (un
primar, un viceprimar şi 8 consilieri locali) prin vot secret de către toţi copiii şi
tinerii implicaţi în proiect, dar şi pe baza implicării în proiect. Cei 10
reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale au participat împreună cu
grupul de iniţiativă la bootcampul ce a vizat conceperea unui plan strategic de
dezvoltare comunitară.
5. Conceperea planului strategic de dezvoltare comunitară: 01 noiembrie 2011 –
februarie 2012
73
Ȋn această perioadă a fost pregătit planul de training. De asemenea, s-a întocmit un
raport de evaluare a celor 8 săptămâni de activitate ce conţinea problemele, ideile,
soluţiile propuse de copii. Pe baza acestui raport au fost adaptate sesiunile de
training care au avut ca scop dezvoltarea unui plan strategic de dezvoltare
comunitară a oraşului, în viziunea copiilor şi tinerilor care să includă şi propuneri
de politici de tineret pentru
administraţia locală şi chiar
regională. Tehnicile folosite în
cadrul trainingului au fost
inspirate din educaţia
nonformală şi s-a urmărit
dezvoltarea abilităţilor de
prezentare, de lucru în echipă,
de cunoaştere a problemelor
comunităţilor implicate etc. Trainingul a durat 5 zile, după care tinerii s-au întors în
Târgu Frumos unde au organizat o conferinţă prin care şi-au prezentat ideile celor
interesaţi de soluţiile Primăriei Voluntare vizavi de domeniile economic, social,
74
cultural şi turistic.
Ȋn cele 5 zile de training s-au desfăşurat câte 7 ore de lucru/zi, din care:
2 ore destinate prezentării conceptelor cheie (ce este strategia, politica de
tineret, democraţia participativă etc.), şi înţelegerii depline a acestora de către
participanţi (prin dezbateri, exerciţii, jocuri de echipă etc.), fiind realizate şi
prezentări de către micii reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice
locale ce au ca scop înţelegerea contextului local,
3 ore de lucru în echipă în vederea planificării planului strategic de dezvoltare
comunitară, a acţiunilor de voluntariat, în folosul comunităţii ce vor avea loc
după tabără şi a prezentărilor pentru conferinţă; de asemenea, pentru că
trainingul a fost cu o zi în plus, am introdus ca noţiune managementul
proiectelor, astfel că tinerii în 4 echipe au elaborat 4 miniproiecte, 2 dintre ele
fiind gata pentru a fi depuse către Tineret în Acţiune (ARHEGOS şi EcoFerma
Nonformală);
1 oră şi 30 min. jocuri interactive, de cunoaştere, de relaxare, de comunicare,
etc.;
30 min. evaluare (prin care se vor fi cuantificate abilităţile dobândite de tinerii
participanţi, etc.). Evaluarea a fost realizată prin chestionare, observaţie şi
desen.
Structura proiectelor, materialele şi metodele de lucru pentru acest training au
fost inspirate din cursurile şi metodologiile promovate de Programul Tineret în
Acţiune.
6. Conferinţa pentru lansarea „Planului strategic de dezvoltare comunitară în
viziunea Primăriei Voluntare” – 26 februarie 2012
Conferinţa a fost susţinută de tinerii implicaţi şi a fost organizată în ziua
aniversării a 3 ani ca ONG. Au fost dezbătute şi prezentate cele 4 teme abordate în
planul strategic, micii reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale au
pregătit intervenţii de câteva minute, la fel şi tinerii din grupul de iniţiativă. S-a dorit
a fi un eveniment deschis, astfel că am invitat profesori, autorităţile publice şi
75
cetăţenii interesaţi de problemele comunitare. A răspuns invitaţiei noastre un
consilier local, care a intervenit şi ne-a promis sprijinul.
Trainingul de la Gura Humorului!
Sosirea participanţilor la training (12 copii şi 8 formatori) s-a realizat pe data
de 9 ianuarie 2011, ora 14,00. Prima
activitate a constat în prezentarea
programului, reamintirea unor noţiuni
de bază specifice proiectului: educaţie
nonformală, voluntariat, programul
Tineret în Acţiune, plan strategic de
dezvoltare comunitară, primărie etc.
Apoi s-a realizat jocul îngeraşul şi s-au stabilit regulile ce trebuie respectate de
participanţi pe parcursul trainingului. O activitate cu rolul de a creşte sentimentul de
apartenenţă la un grup puternic a fost depunerea unui jurământ al voluntarului.
Jurământul a fost compus de 3 dintre formatorii. Participanţii au fost împărţiţi în 4
echipe formate din 3 consilieri şi 2 formatori. Fiecare echipă şi-a ales un domeniu de
activitate pe care l-au dezvoltat cu soluţii. De asemenea, copiii din Primăria
Voluntară au beneficiat de sesiuni de mentoring şi coanching de la formatori. Astfel
am putut identifica talentele, abilităţile, pasiunile acestora pe care am stabilit cu le
putem valorifica.
Pentru realizarea Planului Strategic de Dezvoltare Comunitară a Oraşului
Tîrgu Frumos am folosit un raport
intermediar ce a reunit toate ideile expuse
de participaţi pe o perioadă de 7 luni. De
asemenea, am folosit o serie de materiale
suplimentare: cărţi de specialitate, broşuri
de la alte organizaţii, dar şi planul de
dezvoltarea a oraşului Tîrgu Frumos 2007-
2015.
76
O zi de training!
- Analiza SWOT a oraşului Tîrgu Frumos
– aceasta a necesitat în jur de 4 ore de
lucru în echipă; s-a lucrat în 4 echipe, care
ulterior au prezentat în plen concluziile
analizei SWOT; toate ideile au fost
reunite şi s-a observat că analiza rezultată
este mai calitativă decât cea din Planul
Primăriei;
- După un energizer au urmat sesiunile
de lucru pentru strategii de dezvoltare a
celor 4 domenii de interes abordate; în
cadrul culturii am adăugat şi educaţia ca
temă de discuţie; au rezultat foarte multe idei inovative, atât pentru viitoare proiecte
a ONG, cât şi pentru APL.
- Apoi, pentru petrecerea de seară, am stabilit realizarea unei recepţii organizate de
copiii Primăriei Voluntare; astfel ei au trebuit să se pună în pielea primarului, a
viceprimarului şi a consilierilor şi să-i primească aşa cum se cuvine pe cei 8 invitaţi
(formatorii) în rolurile de jurnalişti, cetăţeni, lideri de tineret, politicieni din opoziţie.
De asemenea, fiecare membru al Primăriei şi Consiliului Local a ţinut câte un
discurs, după care au urmat o sesiune de întrebări din partea publicului, o sesiune
de networking şi o petrecere.
77
IV. C. Rezultate
Activitate Rezultate/Impact
Pregătirea echipei de proiect - dobândirea de cunoştinţe în domeniul participării publice şi cetăţeniei europene;
- dezvoltarea de abilităţi de planificare, organizare, comunicare, de lucru în echipă şi a capacităţii de a susţine un seminar;
- încheierea a 2 parteneriate cu 2 şcoli;
- 30 de ore de pregătire prin care au fost stabilite acţiunile şi responsabilităţile fiecărui membru al echipei;
- informarea consilierilor locali despre proiect şi a altor lideri politici interesaţi;
Informarea grupului ţintă - realizarea a 7 sesiuni de prezentarea a proiectului în şcoli;
- organizarea a 2 întâlniri cu profesorii unde le-am prezentat proiectul;
- postarea a 20 de afişe în şcoli;
- informarea a cel puţin 400 de copii despre proiect;
- dezvoltarea abilităţilor de prezentare şi comunicare a celor 15 membri ai grupului de iniţiativă;
Competiţia de colaje - 15 colaje pe tema „soluţii voluntare pentru dezvoltarea oraşului Târgu Frumos”;
- o expoziţie de colaje în sediul organizaţiei;
- 40 de copii participanţi la seminariile Primăriei Voluntare din mediul urban şi 20 de copiii din mediul rural;
Pregătirea micilor viitori reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale
- organizarea 8 module de formare pentru 60 de copii împărţiţi în 6 grupe;
- înţelegerea mecanismelor implicării şi participării active la dezvoltarea comunităţii de către minim 40 de copii;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi prezentare în rândul celor 30 de copii participanţi şi ale echipei de proiect;
- definirea unui plan strategic de dezvoltare comunitară pe 4 domenii: cultural, economic, social şi turistic, în viziunea tinerilor şi copiilor;
- definirea a cel puţin 10 legi pliate pe cele 4 domenii abordate, pe care dacă toţi cetăţenii oraşului Târgu Frumos le-ar respecta ar contribui la dezvoltarea oraşului;
- aplicarea de tehnici de educaţie nonformală cu rolul de a completa educaţia formală a copiilor;
78
- organizarea unei dezbateri pentru a consulta şi alte opinii menite să completeze informaţiile şi soluţiile găsite;
- organizarea evenimentului „Soluţii creative pentru dezvoltare oraşului Târgu Frumos”;
- o vizită de lucru a copiilor şi tinerilor la Şcoala Trinitas;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi organizare a copiilor participanţi, abilităţi necesare în planificarea unei campanii electorale de succes la finalul sesiunilor;
- o sesiune de pregătire intensivă a campaniei electorale de către copiii interesaţi să fie printre cei 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale ai comunităţii;
- susţinerea a cel puţin 5 campanii electorale de către 5 copii;
- o festivitate de alegere a celor 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale şi de premiere a copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect;
- responsabilizarea şi familiarizarea copiilor şi tinerilor cu instituţiile publice;
- dezvoltarea abilităţilor de planificare, organizare, de lucru în echipă, de formatori a membrilor echipei de proiect;
Conceperea planului strategic de dezvoltare comunitară
- un raport intermediar de evaluare a celor 8 săptămâni de activitate ce a cuprins problemele, ideile, soluţiile propuse de copii;
- dezvoltarea unui program de training de către echipa de proiect, ce a urmărit să dezvolte abilităţile de prezentare, de lucru în echipă, de cunoaştere şi abordare aprofundată a problemelor comunităţii etc. prin tehnici de educaţie nonformală;
- 5 zile de training;
- elaborarea unui „Plan strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Voluntare”;
- organizarea unei conferinţe de prezentare a rezultatelor;
- organizarea de către cei 11 reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale a unui eveniment promis în campania electorală;
Conferinţa pentru lansarea „Planului strategic de dezvoltare comunitară în viziunea Primăriei Copiilor”
- organizarea unei conferinţe de prezentare a planului strategic;
- susţinerea a 15 prezentări a câte 5 minute a copiilor şi tinerilor implicaţi în proiect;
- 30 de invitaţi la conferinţă: profesori, politicieni, voluntari, membri ONG;
- dezvoltarea abilităţilor de organizare a unor evenimente de
79
amploare a tinerilor din echipa de proiect;
Diseminarea evenimentului - organizarea a cel puţin 11 acţiuni în folosul comunităţii (menţionate în planul strategic de dezvoltare comunitară, în cele 4 domenii) de către cei 11 tineri reprezentanţi nonformali ai autorităţilor publice locale împreună cu echipa de proiect;
- 2 prezentări ale rezultatelor proiectului în mediul online;
- transmiterea unui comunicat de presă;
- realizarea unui film a proiectului;
Evaluarea finală a proiectului - evaluări pe parcurs: chestionare, observaţie, desen, discuţii pentru a îmbunătăţi activităţile;
- fişe de evaluare înainte, pe parcursul proiectului şi la final;
- un raport de evaluare.
Proiectul „Primăria Voluntară”
a contribuit la încheierea de
parteneriate cu 2 şcoli din
Tîrgu Frumos, dintre care o
şcoală specială, cu tineri cu
dizabilităţi. Prin intermediul
acestui parteneriat, facilitat de
unul din membrii echipei de
proiect, tinerii implicaţi au
intrat în contact direct cu
tinerii dezavantajaţi şi au avut ocazia de a le cunoaşte îndeaproape problemele.
Parteneriatele încheiate în urma proiectului au contribuit la dezvoltarea de noi
iniţiative de tineret, precum crearea unui proiect de economie socială care să implice
tinerii cu dizabilităţi din şcoala Trinitas. Astfel a apărut siteul
www.asirys.tirgufrumos.ro, un site care îşi propuse acţiuni de fundraising pe termen
lung pentru a asigura sustenabilitatea organizaţiei. Deşi nu am reuşit să dezvoltăm
un parteneriat cu Primăria Tîrgu Frumos, proiectul a fost un prim pas de implicare
directă a tinerilor şi copiilor în procesul decizional şi în special în elaborarea
strategiilor ce privesc comunitatea, pas din care a rezultat un plan strategic de
dezvoltare care va fi folosit pe termen mediu de asociaţie.
80
Proiectul a presupus organizarea a 8 module practice prin care cei 15 tineri
din grupul de iniţiativă, precum şi cei peste 44 de copii, candidaţi la Primăria
Voluntară, au învăţat activ şi au definit soluţii pentru problemele sociale, culturale,
turistice şi economice ale oraşului Târgu Frumos. Sesiunile de informare ale copiilor
şi solicitarea de mobilizare a profesorilor în proiect au condus la conştientizarea
importanţei implicării copiilor şi tinerilor în viaţa comunităţii, dar şi la
responsabilizarea acestora.
Peste 1000 de copii şi tineri din Tîrgu Frumos, cu vârsta cuprinsă între 10-25
de ani, au fost informaţi despre beneficiile voluntariatului, a educaţiei nonformale şi
a cetăţeniei active. Această cifră este estimată luând în considerare atât sesiunile de
informare care s-au derulat în şcoli, cât şi mesajele care au fost transmise prin
intermediul reţelelor online: am postat mesajele atât pe blogul nostru, care are 50 de
vizitatori zilnic, cât şi în reţelele sociale www.facebook.com/TirguFrumos sau
ASIRYS, care au peste 2500 de fani.
Proiectul a promovat educaţia nonformală şi voluntariatul, ceea ce a avut ca impact
creşterea numărului de voluntari şi proiecte ale asociaţiei.
Prin proiectul „Primăria Voluntară”, copiii şi tinerii au avut ocazia de a-şi
prezenta propriile idei despre cum pot să dezvolte durabil comunitatea, ceea ce a
81
pus bazele unui parteneriat durabil între cetăţeni - reprezentaţi de tineri, şi
politicieni.
Tinerii au avut posibilitatea de a se exprima liber, de a veni cu idei creative,
de a testa idei noi, de a organiza evenimente cu impact major, de a relaţiona cu alţi
tineri, dar şi cu persoane mature interesate de problemele comunitare. Aşadar,
proiectul a creat oportunităţi de dezvoltare personală, socială şi culturală pentru
tinerii din comunitate.
Proiectul a contribuit la identificarea problemelor reale ale comunitaţii şi la
crearea unei echipe de voluntari active şi unite, care să iniţieze şi alte proiecte cu rol
de a soluţiona promova şi dezvolta voluntariatul.
Trainingul a avut ca scop realizarea unui plan strategic de dezvoltare
comunitară în viziunea copiilor şi tinerilor,
plan ce reprezintă un instrument util pentru
ASIRYS ca organizaţie de tineret, dar şi
pentru Autorităţile Publice Locale Târgu
Frumos. De asemenea, trainingul a dezvoltat
abilităţile tinerilor implicaţi: abilităţi de
prezentare, de lucru în echipă, de
comunicare, au fost valorificate creativitatea
şi inovaţia, precum şi spiritul antreprenorial.
A fost prima dată când în comunitatea
Târgu Frumos, tinerii şi copiii au lucrat
împreună pentru a dezvolta comunitatea,
voluntar. Prin urmare proiectul a atras
atenţia prin noutate, provocând tinerii la
implicare şi participare.
Rezultatele proiectului au asigurat asociaţiei credibilitate şi vizibilitate, au fost
identificate idei concrete pentru viitoarele proiecte ale asociaţiei prin faptul că au fost
conştientizate problemele şi soluţiile cu ajutorul copiilor şi tinerilor.
82
Se doreşte ca proiectul să fie continuat la fiecare 4 ani, prin alegerea a 11 noi copii
consilieri locali, a unui primar şi a unui viceprimar, în acest fel creându-se o relaţie
de colaborare cu omologii, pe termen lung.
Prin proiect asociaţia a dezvoltat proiecte noi pe aceeaşi temă, dar pe alte
acţiuni ale programului Tineret în Acţiune (ex. Acţiunile 1.3., 5.1.), în 2 dintre ele noi
ca organizaţie suntem parteneri.
Sustenabilitatea proiectului a fost asigurată în primul rând prin faptul că
iniţiativa a condus la conştientizarea problemelor comunităţii, la înţelegerea rolului
de reprezentant al comunităţii şi la asumarea de responsabilităţi şi la identificarea de
soluţii potrivite; şi astfel cunoscându-se problemele au putut fi elaborate proiecte
care să raspundă realist nevoilor copiilor şi tinerilor.
Proiectul Primăria Voluntară a fost un proiect ce a implicat copii şi tineri
începători în voluntariat, pentru care iniţial termeni precum cetăţenie activă,
implicare, responsabilitate, democraţie, erau total necunoscuţi. Proiectul şi-a propus
să faciliteze integrarea socială a copiilor cu dizabilităţi, dar şi a tinerilor care se află
în situaţii nefavorabile, provenind din familii monoparentale, defavorizate sau cu
probleme economice, cu scopul de a dezvolta relaţii între tinerii dezavantajaţi şi
ceilalţi tineri astfel încât să fie
cultivat sentimentul de toleranţă,
de cooperare şi de voluntariat.
Acest lucru a fost realizat prin
vizite şi activităţi cu copiii de la
Şcoala Trinitas, unde se află tineri
cu dizabilităţi mintale, dar şi prin
organizarea de cursuri pentru
tinerii din centrul de plasament.
Proiectul şi-a propus în primă fază,
să afle ce soluţii ar avea copiii
pentru rezolvarea problemelor comunităţii, să afle care sunt de fapt problemele
comunităţii în viziunea copiilor şi tinerilor şi cum se pot valorifica abilităţile lor în
83
sprijinul comunităţii. Apoi, au fost analizate strategiile aplicate de autorităţile locale,
încercându-se aducerea la aceeaşi masă de dezbateri a reprezentanţilor autorităţilor
publice Târgu Frumos cu Primăria Voluntară - formată din tineri dispuşi să dezvolte
comunitatea voluntar. Cooperarea dintre APL şi voluntari nu s-a dovedit a fi un
succes deoarece am întâmpinat reticenţe din partea autorităţilor în a participa la o
dezbatere cu tinerii, însă şi-au exprimat deschiderea de a ne sprijini în activităţi
concrete dedicate comunităţii.
Alt obiectiv al proiectului „Primăria Voluntară” a fost de a dezvolta acţiuni
privind educaţia pentru democraţie, prin activităţi am facilitat participarea copiilor
şi tinerilor la viaţa societăţii, am promovat conceptul conştientizării de către aceştia a
drepturilor şi responsabilităţilor lor într-o societate democratică, şi i-am angajat într-
o reţea de relaţii deschise de cetăţenie, valorificându-le abilităţile.
Proiectul a oferit copiilor posibilitatea de a-şi exprima liber opiniile, opinii
care ulterior au fost promovate în comunitate astfel încât acestea să ajungă la
decidenţi prin diverse canale, contribuind astfel la dezvoltarea unor politici de
tineret la nivel local.
Un alt obiectiv al proiectului a fost promovarea în rândurile copiilor şi
tinerilor a prevederilor Convenţiei Naţiunilor
Unite cu privire la Drepturile Copilului şi
definirea unor principii adaptate contextului
local şi nevoilor beneficiarilor, principii care au
ghidat copiii şi tinerii în participarea la viaţa
comunităţii. Iniţiativa a reprezentat un prim
dialog între copii şi tineri pe de o parte şi
Autorităţile Publice Locale, pe de altă parte; un
mod de exprimare a tinerilor despre viaţa şi
problemele lor în comunitate; un mod de acţiune a tinerilor; o şansă pentru copii şi
tineri de a da un aviz şi de a influenţa proiectele care îi privesc; şi o posibilitate de
cunoaştere a părerilor/percepţiilor copiilor şi tinerilor despre viaţa în comunitate.
84
V. Strategiile Primăriei Voluntare pentru Tîrgu Frumos
Analiza SWOT a oraşului Tîrgu Frumos
Puncte tari:
Poziţia geografică; la răscruce de drumuri; avem aproape toate tipurile de
relief (dealuri, câmpii).
Sol de fertilitate mijlocie (argiluvisol).
Obiective turistice; biserica sfântă parascheva a fost construită de fiul lui
ştefan cel mare (petru rareş). Ion Creangă a fost dascăl la această biserică, iar
după o perioadă a fost hirotonisit ca diacon.
Forţă de muncă ieftină.
Prezența clubului copiilor şi a bibliotecii orăşeneşti
Prezenţa mai multor minorităţi (oferă diversitate culturală) de exemplu: rușii-
lipoveni ajută la creşterea economiei (prin vânzarea legumelor din solarii
având în vedere că sunt plătitori de taxe).
Iluminatul stradal defectuos (ajută la economia oraşului).
85
Avem tinere talente pe care putem să le promovăm prin organizarea de
evenimente artistice.
Clima, deoarece avem un climat temperat continental de tranziţie la nivel
naţional.
Tîrgu Frumos este un nod rutier.
Puncte slabe:
Lipsa industriei (nu există fabrici, locuri de muncă).
Economia oraşului este în scădere (sporul natural este redus, există mulţi
şomeri).
Infrastructura (lipsa canalizărilor, străzile neasfaltate).
Iluminatul stradal defectuos (creşterea infracţionalităţii).
Ne aflăm într-o zonă de vie circulaţie, iar datorită acestui lucru, poluarea
oraşului se accentuează.
Câinii vagabonzi (pot răni cetăţenii oraşului).
Lipsa socializării care duce la discriminare.
Resursele naturale din zonă care cu timpul se vor epuiza.
Oportunităţi:
Fonduri europene
Trăim într-o societate în care ne putem exprima opiniile, gândurile,
nemulţumirile.
Suntem în U.E.
86
Ameninţări:
Poluarea excesivă în oraşul nostru şi nu numai, care poate duce la
îmbolnăvirea cetăţenilor.
Needucarea societăţii poate duce la un popor plin de modele negative.
Migrarea tinerilor.
Din cauza modernizării ne putem pierde tradiţia sau valoarea istorică.
Soluții pentru Tîrgu Frumos
I. DOMENIUL ECONOMIC
1. În fiecare săptămână lumina să fie închisă
timp de o oră pentru economie.
2. Un butic (din lemn) unde să se vândă
obiecte tradiţionale zonei noastre:
Păpuşi cu îmbrăcăminte
tradiţională rusească, alte
accesorii ruseşti.
Opinci din piele (în miniatură).
Obiecte tradiţionale ţigăneşti.
3. Să fie folosit becul econom deoarece se reduce consumul excesiv de energie
electrică.
4. Să fie promovate și dezvoltate surse de energie pentru oraș din resurse naturale (cum
ar fi energia bazată pe soare).
5. Să atragem investitorii străini prin condiţii propice dezvoltării afacerii. Care sunt
beneficiile potențialilor investitori? Trebuie clarificat răspunsul la această
întrebare.
87
6. Construirea unei instituţii care se ocupă cu strângerea, expunerea obiectelor care
reprezintă interes ştiinţific sau artistic.
7. Panourile solare; Tîrgu Frumos este o zonă favorabilă panourilor solare, deoarece
lumina soarelui este o resursă gratuită şi disponibilă în ciuda centralelor eoliene care
nu sunt o opţiune favorabilă pentru oraşul nostru fiindcă curenţii zonali sunt cu
mult mai salabi decât cei din zona litorală.
8. Organizarea de întâlniri cu antreprenorii din oraş, care să le vorbească tinerilor
despre cum au devenit oameni de succes.
9. Reciclarea de hârtii şi alte materiale care să fie valorificate la nivel de oraş. De
exemplu utilizarea deşeurilor pentru a produce energie electrică.
II. DOMENIUL TURISTIC
1. Să fie angajat un ghid turistic care să știe și să
prezinte într-un mod atractiv istoria zonei noastre.
2. Să fie realizate pancarde informative care să
arate turiștilor informații despre atracţiile turistice.
3. Să se realizeze un centru de informare a
turiştilor despre atracţiile turistice.
4. Să fie redecorat parcul oraşului într-o formă mai
creativă și atractivă pentru locuitori și pentru cei care trazitează Tîrgu Frumos.
5. Să se realizeze schimburi de experienţă prin care să facilităm schimburile de bună
practică între oraşele şi comunităţile internaţionale.
6. Să se dezvolte proiecte precum "Ţara lui Ştefan cel Mare".
7. Să se realizeze propriile obiective turistice care se pot valorifica.
8. Să se valorifice prin promovare intensă, cultura cucuteniană.
88
9. Să se creeze o grădină zoologică în parcul de castani şi un telescaun pe Dealul
Buznei.
10. Amplasarea unei statui cu Ştefan cel Mare şi domniţa frumoasă în faţa hanului,
statui create din materiale reciclate. Între cei doi să fie o pancardă pe care să scrie
legendele oraşului: cele mai frumoase fete, cei mai frumoşi pepeni etc.
11. Crearea unui imn al oraşului care să fie recitat la sărbătorile mai importante: Ziua
României, Zilele Oraşului, Zilele Recoltei.
12. Organizarea unor competiţii sportive altfel: golf, alergat pe tocuri, baseball etc.
III. DOMENIUL CULTURAL
1. Să se realizeze evenimente stradale pe
diferite tematici (pictură, dans, istorie etc.) o
dată pe săptămână, sub numele "Ziua
culturală", în acest fel oamenii îşi vor
aminti/vor cunoaşte cultura locală.
2. Să ruleze filme de aproape toate genurile
în fiecare seară la Casa de cultură Garabet
Ibrăileanu.
3. Să se organizeze "Ziua portului popular"
în care să realităm o paradă a costumelor populare şi în care să învăţăm să creăm
costume populare.
4. De ziua unui scriitor local să organizăm un cerc de lectură şi să omagiem operele
acestuia.
5. Să se formeze o trupă de dans şi cântece tradiţionale (rusească, ţigănească,
românească) care să fie promovată de zilele oraşului sau cu alte ocazii.
6. Să se realizeze un panou digital cu date despre anumiţi scriitori. Acesta va fi
amplasat pe esplanada oraşului. Să prezentăm istoria oraşului printr-un film
proiectat pe acest panou.
89
7. Să se realizeze o revistă culturală în care să scriem diverse ştiri despre
personalităţile din zona noastră.
8. Să fie sprijiniţi tinerii talentaţi valorificând fondurile europene.
9. Renovarea parcului din spatele hanului (topogane, leagăne) pe o tematică
inovativă (Parcul Hanul lui Ştefan cel Mare).
IV. DOMENIUL SOCIAL
1. Să se organizeze evenimente
(artistice, sportive) cu scopul de a
combate consumul excesiv de alcool,
fumatul, vagabontismului.
2. Introducerea în societate sau în
grupul de joacă a copiilor cu probleme.
3. Organizarea de evenimente de tipul: „discuţii libere cu primarul”.
4. O dată pe săptămână voluntarii şi nu numai, să meargă în vizită la bătrânii de la
azil sau la cei singuri din comunitate.
5. Să se organizeze competiţii pe plan artistic, sportiv şi cultural.6. Să se ofere locuri
de muncă tinerilor din comunitate.
7. Să se amenajeze un magazin în care bătrânii, şomerii şi cei săraci, să poată
cumpăra produse la preţuri de producător pe baza unui card.
8. Să se echipeze azilele de bătrâni cu aparate medicale şi cu asistenţi medicali.
9. Să se înfiinţeze o cantină socială deoarece în oraş există mulţi oameni care nu au ce
mânca.
10. Să se valorifice atelierele şi produsele create de tinerii de la Şcoala Trinitas, prin
crearea unei plaforme online, activă la nivel internaţional.
90
11. Organizarea unei zile a prieteniei: pe parcursul a 2-3 ore să se împartă brăţări ale
prieteniei, broşe şi îmbrăţişări gratis, în acest mod vom reuni oameni de toate etniile.
12. Organizarea de licitaţii de obiecte tradiţionale sau realizate de tinerii voluntari
(picturi, tablouri, fotografii), banii din aceste licitaţii să servească construirii unei
facilităţi pentru tineri cu oportunităţi reduse.
Legile oraşului
Dacă toţi cetăţenii ar respecta câteva legi, pe care noi
le-am numi mai degrabă principii, atunci oraşul va
avea mai multe şanse să se dezvolte.
Mai jos sunt câteva din legile noastre, legile pe care
noi, copii şi tineri, le recomandăm şi susţinem prin
acţiunile noastre!
Pentru un TURISM dezvoltat!
Iubeşte şi respecta istoria oraşului tău!
Cunoscut de vrei să fii arată-ne ce ştii!
Arătaţi-vă monumentele sau riscaţi să vă pierdeţi crengile!
Scoate în evidenţă atracţiile turistice!
Eşti obligat să te informezi despre istoria oraşului.
91
La şcoală profesorii să predea şi istoria oraşului, nu doar a Europei sau României!
În oraş să se construiască un spaţiu amenajat pentru dezvoltarea talentelor.
Ai grijă de obiectivele turistice!
Pentru a primi turişti în ţara prezintă-le ce ai special!
Fii mândru de ce ai în oraş şi fă-i şi pe alţii să fie mândri!
Păstraţi curăţenia în obiectivul turistic „Cimitirul Evreiesc”!
Nu stricaţi obiectivele istorice din „Muzeul Istoric” de la liceul Ion Neculce!
Aveţi grijă de puţinele obiective turistice din oraşul „Tîrgu Frumos” ocrotiţi-le
pentru a aduce un beneficiu vouă şi tuturor.
92
Pentru impact SOCIAL pozitiv!
STOP discriminării, START implicării!
Dacă nu ai un bătrân, i-aţi unul!
Nu jigni, va rămâne o urmă!
Fii tânăr mereu!
Toţi suntem egali, nu discriminăm!
Respectă bătrânii şi ajută-i!
Cunoaşteţi drepturile şi obligaţiile şi ajută-i şi pe
ceilalţi să le cunoască!
Să nu-i ignori pe cei diferiţi!
Nu judeca cartea după copertă, caută să cunoşti
mai întâi!
Nu spune nimic fără să gândeşti!
Primeşte un rrom în grupul de joacă, nu-l discrimina!
Vorbeşte cu primarul! Aminteşte-i de problemele oraşului, dar dă-i şi soluţii!
Stai cu bătrânii din oraş, fă-i să se simtă apreciaţi.
Promovează talentele din oraş, nu le lasă într-o ladă veche.
Vorbeşte şi cu vecinul de lângă tine, nu-l ignora!
Acceptă orice fel de persoană, chiar și pe cele în vârstă sau cu dizabilități!
Respectă orice persoană din societate! Mergi pe principiul „toți suntem egali!”
Dacă tu ești în picioare, ajută-l și pe celălalt să se ridice!
Fă ceva cu adevărat CONSTRUCTIV pentru SOCIETATE!
93
Gândește-te și la binele celorlalți, nu doar la binele tău!
Începeți prin lucruri mici, terminați cu lucruri mari!
Nu judeca persoanele cu handicap, ajută-le!
Arată orașului ce poți tu să faci!
Respectă toate persoanele din oraş!
Comunică cu cei din comunitatea în care trăieşti!
Pentru CULTURĂ!
Respectă tradiţiile şi cinsteşte-le aşa cum merită!
Nu uita de istoria oraşului tău, prezint-o
şi celorlalţi!
Interesează-te de cultura oraşului tău!
Să nu uiţi de evenimentele culturale,
organizează-le cât mai des!
Sărbătoreşte zilele personalităţilor care
au trecut prin oraşul tău!
Cultura oraşului tău e mai importantă că orice, fii mândru că eşti târgoveţ!
Cunoscut de vrei să fii, arată-ne ce ştii!
Scoate în evidență atracțiile culturale!
Serbează zilele personalităților culturale!
Creează noi atracții culturale!
Cultura orașului tău este cultura ta.
Participă la evenimente culturale din orașul tău!
94
Nu lăsa cultura să se piardă!
Un oraș fără cultură este un oraș care nu există.
Amenajează locuri culturale!
Pentru o ECONOMIE dezvoltată!
Investeşte în ceea ce merită! Nu arunca bani pe chestii inutile!
Foloseşte becul economic, iar banii ce îţi rămân strânge-i pentru zile negre!
Economiseşte pentru un viitor mai bun!
Nu mai aduceţi cântăreţi celebri din România, promovaţi mini-cântăreţi din şcolile
generale ale oraşului.
Faceţi mai multe obiecte hand-made şi vindeţi-le!
Mersul pe jos face piciorul frumos și un târgoveț
sănătos!
Stinge lumina, târgovețule!
Economisește pentru a investi în viitor!
Reduceți consumul de energie electrică!
Atrageţi investitorii din alte locuri prin oferte, taxe
mai mici, etc. pentru a crea mai multe locuri de
muncă!
95
VI. Testiomoniale
Testimonial Oana Nechita:
Eu sunt Oana... profesoară de 2 ani de zile, iar de un
an mă mândresc cu faptul că sunt şi voluntar la Asociaţia
ASIRYS; o asociaţie care reuşeşte să inspire energie, bucurie,
seriozitate, implicare, dar şi distracţie.
Deşi fac parte din această echipă doar de un an,
consider că am învăţat multe lucruri, m-am maturizat, am cunoscut oameni noi şi
mi-am lărgit orizonturile! Am învăţat să am răbdare, să pun suflet în ceea ce fac, să
fiu atentă la nevoile celor din jurul meu... am învăţat să fiu un om mai bun.
"Primăria Voluntară" este unul dintre proiectele iniţiate de asociaţia noastră.
Prin intermediul acestei activităţi, am reuşit să ne apropiem de copii şi să-i
determinăm să participe cu interes la problemele pe care le întâmpină oraşul nostru.
Misiunea noastră a fost practic să-i responsabilizam şi să-i determinăm să realizeze
că viitorul depinde în mare parte şi de felul în care ei abordează anumite probleme.
Şi nu doar copiii au avut de învăţat din această experienţă... ci şi noi cei, care am
făcut posibilă derularea acestui proiect. Am învăţat şi noi, că în ciuda faptului că
Tîrgu Frumos este un oraş plăcut, avem încă numeroase probleme asupra cărora
trebuie să reflectăm şi să încercăm să găsim soluţii. Desigur, consider că un factor
important ce ar contribui la o reuşită în această privinţă, îl reprezintă participarea
unui număr mai mare de persoane care să se dedice rezolvării acestor probleme.
ASIRYS şi proiectele pe care le iniţiază reprezintă oportunităţi pentru tinerii care îşi
doresc să trăiască experienţe frumoase, dar şi pentru cei care îşi doresc să contribuie
la înfrumuseţarea comunităţii în care trăim. Personal, eu îmi doresc să colaborez în
continuare cu această echipă şi să "creştem" împreună.
Testimonial Andreea Creţu:
În acest proiect am învăţat că trebuie să am mai multă răbdare atunci când
lucrez cu copiii, că meseria de profesor este cea care mă reprezintă, am învăţat cum
să aplic noi metode de lucru, că lucrul în echipa este important şi că doar atunci când
96
îţi place ceea ce faci te poţi implica cu adevărat în găsirea unor
noi soluţii şi în realizarea unui proiect de succes. Din punctul
meu de vedere, punctele slabe au fost neimplicarea copiilor şi
necomunicarea între formatori. Punctele forte au fost în primul
rând faptul că ne-am putut mobiliza repede pentru a realiza
anumite activităţi, în al doilea rând faptul că până la urmă am
reuşit să mobilizăm copiii, să alegem primarul, viceprimarul şi consilierii şi în al
treilea rând faptul că am reuşit într-o oarecare măsură să îi facem pe copii să-şi
dorească să aibă un oraş mai bun şi să facă asta prin propriile forţe, dovedind că pot
fi primari de nădejde pentru comunitate.
Date de contact: ... pentru că suntem deschişi la parteneriate!
Site: www.tirgufrumos.ro
English site: www.arts.tirgufrumos.ro
Blog: www.asirys.blogspot.com
Pagina Facebook: www.facebook.com/ASIRYS
Telefon: 0746 065 744,
Email: [email protected]
97
În loc de încheiere
Piesă de teatru – Târgoveţii!
- Creată pentru a promova oraşul, în trainingul de dedicat conceperii planului
strategic de dezvoltare a oraşului Tîrgu Frumos de către copiii Primăriei Voluntare -
Personaje:
O ţigancă (T), Două bucureştence (B), O româncă (M), Povestitor (P).
P: Iată vin în depărtare
Două frumoase domnişoare.
T: Fetelor ce faceţi voi?
B: Iaca p-aci pe la voi!
T: Ce v-a scos în drumul meu?
B: Venit-am din drumul greu
T: Cu ce să v-ajute baba?
B: De mâncare un' găsim?
T: Vă dă baba de mâncare,
Băutura şi sarmale.
Un vin bun şi-o ţuica tare
Tochitură şi pârjoale.
B: Şi cu ce vom răsplăti?
T: Voie bună inimii.
Măi Mărie sări încoa’,
98
Doamnele le-om ospăta.
M: Mai vecină cu ce-ajut?
T: Adu mămăligă caldă
Şi le zi la domnişoare despre Ştefan cel Mare.
T, M, B, P: Uite-a aşa îi targoveţu’,
Toată ziua cu ospăţul!
20 de întrebări ale copiilor Primăriei Voluntare către
Primăria Tîrgu Frumos
1. De ce aţi canditat pentru funcţia de
primar/consilier?
2. Ce planuri aveţi pentru 2012?
3. Dacă aţi fi un tânăr de vârsta noastră,
99
cum credeţi că aţi putea ajuta oraşul nostru?
4. V-aţi schimbat modul de a gândi de când sunteţi consilier?
5. Ce aţi putea face pentru a promova
talentele oraşului?
6. Ce credeţi despre voluntariat, dar
despre ASIRYS?
7. Cum veţi lua măsuri împotriva câinilor
maidanezi?
8. Cum credeţi că putem dezvolta
turismul în oraşul nostru? De ce nu aţi
făcut-o până acum?
9. Am înţeles că orice oraş are un buget
pentru ONG-uri. Al nostru unde e?
10. Când încep electoratele?
11. De ce nu faceţi ceva nou în oraşul
nostru?
12. De ce ne ajutaţi aşa de puţin?
13. De ce nu puneţi în aplicare planul de
Dezvoltare a oraşului, pe care aţi
cheltuit 20000 RON?
14. Cine s-a implicat în scrierea planului?
15. De ce nu ajutaţi săracii aşa cum scrie în plan?
16. Unde sunt alocaţi majoritatea banilor din oraş?
17. Mai aveţi de gând să alocaţi bani primăriei pentru a moderniza oraşul?
18. De ce aţi desfiinţat cinematograful?
19. Cum se pot îmbunătăţi relaţiile dintre etniile prezente în oraş?
20. Nu credeţi că ar trebui să facem mai multe activităţi cu cele două licee cu
tineri cu dizabilităţi? Dacă da, care sunt ideile dvs.?
100
Jurământul ASIRYS
Compus de echipa Primăriei Voluntare
De-ar fi ceva rău în oraş
Nu aşa trebuie să las!
Oricât de greu ar fi
ATITUDINEA mă va defini!
Iarăşi eu ca VOLUNTAR
Promit să fiu SOLIDAR!
Să ajut echipa mea,
La greu nu o voi lăsa.
Jur să mă IMPLIC în toate
Nu o să stau departe!
O să fiu şi RESPONSABIL,
Cu toţi o să fiu amabil
Şi-acum pe cuvântul meu
O să fiu YOUTH mereu!
După muncă şi SUCCES,
Din ASIRYS nu mai ies!