Strategie Piatra Olt

7/24/2019 Strategie Piatra Olt

1/206

Strateg ia de Dezvolt are Locala 20092015 Localitatea PIATRA OLT, Judetul OLT

1

CUPRINS

I Introducere 2

II Prezentarea generala a orasului 26

III Analiza situatiei curente a orasului 31

IV Analiza SWOT 46

V Obiectivele strategiei locale de dezvoltare durabila 57

VI Planul Integral de Dezvoltare Urbana 77

VII Viziunea cetatenilor orasului 105

VIII Portofoliul de proiecte 134


2/206


2

I. INTRODUCERE

NECESITATEA

Actuala stare de planificare, legata de imprevizibilitatea si complexitatea dinamicilor

ce guverneaza procesele administrative si economice, face sa devina urgenta conceperea

unor mecanisme ce pot garanta un raport din ce in ce mai strans intre evaluare si proces de

plan.

Suprapunerea limitelor induse de diferitele exigente de sector, indicatiilor asupra

amenajarilor teritoriale, ce provin din directivele tehnice si din indicatiile pentru dezvoltare

sugerate de sistemul de finantari conexat cu FondurileEuropeneface sa devina mai

delicata tema celui ce planifica si intocmeste o strategie de dezvoltare.

In fata multiplicarii informatiilor si asteptarilor, cel care planifica are datoria de a

evalua care sunt caile oportune pentru o proiectare orientata catre o dezvoltare coerenta si

unitara a teritoriului.

Aceasta abordare este cu atat mai actuala, cu cat devin active noile mecanisme

generate de principiul subsidiaritatii, respectiv de promovarea descentralizarii economice si

financiare si deplasarea accentului catre administratia locala. Participarea si pregatirea

devin elemente semnificative pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala, cu

scopul de a realiza strategiile, obiectivele si continuturile identificate de Administratia

Orasului Piatra Olt.

Pe de alta parte, planificarea in sine impune noi modele si noi metode de abordarepentru armonizarea strategiilor la nivel national. Strategia, pentru a fi eficace, trebuie sa

tina cont de diferitele argumente de dezvoltare a teritoriului, cu obiectivul dezvoltarii

integrate in toate sectoarele ce contribuie in general la imbunatatirea calitatii vietii.

Prezenta strategie de dezvoltare locala intentioneaza sa confrunte caracteristicile

evidente ale economiei locale, din ce in ce mai orientata spre modelul de dezvoltare

integrata, cu diferitele argumente de dezvoltare prezente pe teritoriu si reprezentate de

indicatiile politicilor comunitare aplicate prin utilizarea Fondurilor Europene.


3/206


3

Verificarea compatibilitatii interventiilor, in acest sens, va trebui sa tina cont de

elementele semnificative ce caracterizeaza economia localitatii, in asa fel incat criteriile de

fezabilitate si coerenta sa poata constitui o vointa precisa de transformare reala a teritoriului

orasului. Cu alte cuvinte, evaluarea trebuie conceputa nu ca un instrument de verificare si

reflex static a urgentelor sociale si de mediu, ci ca experimentare dinamica a unui

ansamblu de interventii capabile sa satisfaca concret prioritatile indicate in Strategia de

Dezvoltare Locala.

Din acest motiv, se subliniaza necesitatea introducerii Orasului Piatra Olt in

panorama dezvoltarii judetului, regiunii si tarii, cat si realizarea unei planificari rationale in

vederea accesarii finantarilor din surse publice (europene, nationale, regionale si judetene)

si din resurse private.

Strategia de dezvoltare a Orasului Piatra Olt trebuie sa aiba o coerenta proprie,

fondata nu numai pe respectarea urgentelor istorice, de infrastructura si de mediu, dar mai

ales pe coordonarea cu directiile generale de dezvoltare ale judetului si ale regiunii.

Aceasta apare ca si calea de urmat catre integrarea diferitelor circuite sustinatoare ale

progresului, care se articuleaza in crearea de sinergii capabile sa dezvolte localitatea ca

sistem complex, in toate aspectele sale esentiale.

PROGRAMUL de fata este instrumentul central prin care administratia Orasului

Piatra Olt exercita rolul de strateg pentru un nou model de dezvoltare, pus in aplicare in asa

fel incat sa depaseasca dificultatile unei programari fragmetare care, nu numai ca nu

favorizeaza o ulterioara dezvoltare, dar ar risca sa faca inutil orice efort financiar si de

programare.

CONTEXTUL NATIONAL

Planul national de dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune

economica si sociala (Cohesion Policy). Aceasta urmareste dezvoltarea echilibrata a

membrilor Uniunii, prin diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre statele

membre/regiunile comunitare si este sustinuta, in acest scop de instrumentul financiar

numit Fonduri Structurale.


4/206


4

Propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale in

perioada de programare 2009-2015 reflecta o reorientare sporita in sensul sustinerii

eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona si Gteborg, respectiv

cresterea competitivitatii, ocuparea deplina si durabila si protectia mediului. Pe

aceleasi obiective se axeaza si Strategia de dezvoltare a Planului National de Dezvoltare

(PND) 2009-2015.

In contextul aderarii Romanei la Uniunea Europeana, Planul National de Dezvoltare a

fost structurat, pentru perioada 2009-2015, pe sase prioritati nationale de dezvoltare socio-

economica:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;

4. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii

sociale;

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;

6. Sprijinirea participarii echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei la procesul de dezvoltare

socio-economica.

CONTEXTUL REGIUNII S-V OLTENIA

In perioada februarie 2005 mai 2006, in cadrul Comitetului Regional pentru

Elaborarea in Parteneriat a Planului de Dezvoltare Regionala (CRP) 2007-2013, au avut loc

grupuri de lucru tematice in vederea revizuirii analizei regionale socio-economice pentru

elaborarea analizei SWOT, revizuirea prioritatilor regionale pentru programarea si

formularea strategiei regionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013.

Prioritatile regionale au fost stabilite in stransa corelare cu cele din cadrul politicii

nationale de dezvoltare, orientata spre atingerea obiectivului de coeziune economica si

sociala de catre Romania in calitate de stat membru al UE. Incepand cu 2007, Romania va

beneficia de acces la fondurile care finanteaza Politica de Coeziune, Politica Agricola si

Politica Europeana de Pescuit.


5/206


5

Prin elaborarea PDR si a Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 s-a

creat cadrul de planificare care sta la baza stabilirii eligibilitatii proiectelor ce vor fi finantate

in regiune prin diferite programe. Partenerii regionali, precum si alte institutii, manifesta

interes fata de continutul PDR, acesta constituind punctul de plecare in elaborarea altor

documente de programare sectoriale si subsectoriale regionale:

Planul Regional de Actiune pentru Mediu,

Planul Regional pentru Gestionarea Deseurilor,

Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic,

Planul Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Strategia de dezvoltare regionala este corelata cu politicile si reglementarile

comunitare, precum si cu strategiile de dezvoltare la nivel national, obiectivele sale

prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Instrumentelor

Structurale si ale fondurilor europene care finanteaza dezvoltarea rurala si pescuitul.

In anul 2013 se vor reduce disparitatile de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia

si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor.

Obiectivul general de mai sus poate fi atins prin:

1) Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de lucratori din

agricultura si alte cateva sectoare industriale

2) Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea

infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic

3) Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea

infrastructurii si calificarea resurselor umane

Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite

urmatoarele prioritati:

1. Sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale


6/206


6

3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural -

istorice

4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor

sociale

5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane

6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului.

DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE A REGIUNII S-V OLTENIA

Regiunea Sud Vest Oltenia este una din regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei:

PIB regional este cu 9% sub media nationala, valoarea ratei somajului fiind pe locul doi.

Caracteristici geo-demografice

Regiunea Oltenia, cu o suprafata de 29.212 km, este situata in partea de Sud Vest

a Romaniei, cuprinde cinci judete: Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj, si coincide in mare

cu vechea regiune istorica Oltenia.

Muntii Carpati si Dunarea formeaza in nordul, respectiv in sudul regiunii granitele

naturale ale Olteniei. Dunarea reprezinta o resursa regionala importanta si urmareste

granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Oltenia se invecineaza si cu

regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest.

Relieful are o distributie relativ echilibrata, cuprinzand munti, campii, dealuri si

podisuri. In zona de nord a Olteniei, relieful este muntos si deluros (Carpatii si zona

subcarpatica), predominand padurile si pasunile alpine. Zona de campie este una din cele

mai fertile din Europa Centrala.

Reteaua hidrologica, alcatuita in principal din Fluviul Dunarea, raurile Olt si Jiu,

confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productiei

hidroelectrice).


7/206


7

Solul regiunii Oltenia este bogat in carbune, materiale de constructii (marmura,

granit si alte roci ornamentale), minerale feroase si neferoase. Reteaua de localitati

cuprinde 40 de orase, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinzand 2066 de

sate. Cele mai importante orase sunt Craiova (300.843 locuitori), Ramnicu-Valcea (111.980

locuitori), Drobeta Turnu-Severin (109.941 locuitori), Targu-Jiu (96.320 locuitori) si Slatina

(81.342 locuitori).

Regiunea Sud Vest Oltenia avea, in 2004, o populatie de 2.317.636 locuitori (10,7%

din populatia totala a tarii), densitatea acesteia fiind sub media nationala (79,7 locuitori/km

fata de 91,2 locuitori/km2). Ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban

fata de 52,8% in mediul rural. (Romania 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul

rural), judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural fiind Olt (59,6%), Gorj

(53%) si Valcea (55%). Dintre orasele mici (sub 20.000 locuitori), multe nu au o structura si

dezvoltare corespunzatoare: Vanju Mare, Dabuleni, Scornicesti etc.

ANALIZA SWOT REGIONALA

PUNCTE TARI

O regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti)

De departe cel mai mare producator de energie din Romania

Este o regiune bogata in produse minerale

Industria lemnului si serviciile de transport din regiune sunt foarte competitive

Universitatea din Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din

tara

PUNCTE SLABE

Regiune traditional subdezvoltata, o regiune de granita (la granita cu Bulgaria si

Serbia)

Densitate scazuta a populatiei distribuita intr-un numar mare de sate mici

Regiune rurala puternic bazata pe agricultura

Probleme serioase cu saracia rurala, servicii sociale precare

Regiune marcata de industrializarea fortata din anii 60


8/206


8

PUNCTE SLABE

Prezenta unor zone monoindustriale

Probleme de mediu afectand apa, aerul si solul

Decalaj informational (digital divide), inclusiv in (si intre) cele mai mari orase

Dificultati legate de integrarea unei numeroase minoritati a Rromilor (5-6% din

populatia totala a regiunii, dupa estimarile facute de organizatiile etniei Rrome)

OPORTUNITATI

Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor in principalele orase

Integrarea Europeana care va determina o crestere a comertului trans - frontalier

investitie majora UE - a fost planificata pentru construirea unui pod peste Dunare

spre Bulgaria. Primul asemenea pod in istoria regiunii.

Posibilitatile oferite de Dunare (Coridorul VII pan-european) pentru exportul de

materii prime spre Vestul Europei

Extinderea Internet-ului care ar putea suplini lipsa altor posibilitati de comun care

izolarii regionale Potential mare pentru turismul montan, rural si ecumenic

AMENINTARI

Restructurare industriala si privatizare intarziate. Inca un numar mare de locuri de

munca amenintate

Problemele acumulate in industria extractiva a carbunelui inca greu de rezolvat

Reruralizare ducand la saracie si la o slaba productivitate a muncii


9/206


9

CONTEXTUL JUDETULUI OLT

Strategia de dezvoltare durabila a judetului Olt reprezinta un document de politici

publice care are rolul de a trasa dezvoltarea pe termen mediu a judetului. Strategia va fi un

instrument pentru autoritatile locale si pentru comunitatea din judet care, actionand inparteneriat, vor stabili directiile prioritare si planurile de actiune pentru concretizarea

investitiilor in infrastructura, servicii sociale, educatie, dezvoltare economica si mediu.

PREZENTAREA JUDETULUI OLT

Profilul judetului.

Judetul Olt este situat in partea de sud a tarii, avand o suprafata de 5498 km, ce

reprezinta 2,3% din suprafata tarii fiind ca marime al 24-lea judet al Romaniei. Masoara 138

km de la nord la sud si 78 km de la est la vest.

Industria judetului reprezinta principalul sector de activitate in care activeaza 20%

din populatia activa a judetului.

Industria metalurgica este ramura industriala cea mai bine reprezentata, iar in cadrul

acesteia producerea si prelucrarea aluminiului ocupa primul loc.

Exista o concentrare puternica a productiei industriale in localitatile urbane ale

judetului, in timp ce zonele rurale au un caracter predominant agricol.

Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt:

- metalurgie

- constructii masini

- constructii

- petrol

- industria alimentara

- agricultura


10/206


10

Sectorul primar este reprezentat de industria extractiva - Schela Ciuresti. Sectorul

secundar este reprezentat de holdingul SC ALRO SA Slatina .

Sectorul tertiar este reprezentat de SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA,

SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BALS.

Industria judetului Olt reprezinta principalul sector de activitate fiind reprezentata de

toate ramurile industriale, insa ponderea este detinuta de industria metalurgica, respectiv

producerea si prelucrarea aluminiului. In industria metalurgica societatile reprezentative

sunt holdingul SC ALRO SA, unic producator de aluminiu primar din Romania si

prelucrator aluminiu prin deformare plastica, producand laminate plate, profile din aluminiu,

extrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.

Industria mica si medie: industria textila si a confectiilor textile. In acest sector

lucreaza majoritatea femeilor din zona.

Industria alimentara este reprezentata de firme care produc si comercializeaza

produse specifice.

In judetul Olt sunt dezvoltate toate ramurile sectorului agricol: cultura mare,

horticultura, cresterea animalelor.

Beneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un potential urias pentru dezvoltarea

agriculturii. Pentru ca aceasta ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare

investitii mari in modernizarea si reorganizarea fermelor, precum si in reconversia anumitor

suprafete, cu scopul de a produce alte culturi decat in prezent. Politica locala prevede

stimularea marilor exploatatii agricole si incurajarea unei agriculturi performante.

Judetul Olt dispune de o suprafata agricola de 438821 ha ( date 2006) din care:

- plantatii viticole7595 ha;

- plantatii pomicole6389 ha;

- pasuni31142 ha;

- suprafata arabila390838 ha;

- fanete542 ha.


11/206


11

Productia agricola (date statistice 2006) la nivelul judetului Olt a fost de 1321319 mii lei,

din care productia vegetala 2169267 mii lei, productia animala 982217 mii lei, servicii

agricole 3547 mii lei.

Din punct de vedere al structurii potentialului agricol se evidentiaza:

- potential viticol important in comunele Cirlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti,

Strejesti, Maruntei;

- potential legumicol important in localitatile din lunca Dunarii si de-a lungul raurilor Olt

si Oltet

Calitatea buna a terenurilor agricole si cultivarea unor produse specifice zonei

(cereale, floarea-soarelui, soia, plante tehnice, vita-de-vie, legume) reprezinta un potential

ce trebuie exploatat.

In concordanta cu situatia economica actuala, sectorul IMM-urilor este slab

reprezentat datorita existentei unei infrastructuri neadecvate, a dificultatilor financiare si de

patrundere pe pietele straine.

Starea actuala a infrastructurii influenteaza negativ politica de dezvoltare regionala,

astfel ca dezvoltarea infrastructurii fizice reprezinta o prioritate pentru judet.

Relieful

Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari

unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica in nord si Platforma Moesica in

sud.

Din punct de vedere geomorfologic, judetul Olt apartine doua mari unitati: Podisului

Getic, care ocupa o treime din intinderea acestuia in partea nordica si Campiei Romane in

sud careia ii revin 2/3 din suprafata. In cadrul acestor doua unitati, se gaseste o gama

bogata de forme de relief, grupate in doua categorii mai importante:

mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii, Valea Oltului, Valea

Oltetului, Valea Vedei, etc.) si interfluvii (de campie 100-180 m si de podis 180-400

m);


12/206


12

microreliefdestul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni

lacustro-mlastinoase, microrelief de versanti - surpari, alunecari de teren, torenti,

ogase).

Clima

Datorita pozitiei pe care o ocupa in sud-vestul tarii, clima judetului Olt apartine tipului

temperatcontinental. Prin configuratia reliefului din partea nordica a judetului, clima are o

nuanta mai umeda, in partea sudica fiind mai arida. Valorile medii lunare ale temperaturii

aerului dupa statiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3C la Caracal si 10,9C la Slatina,

valori strans legate de conditiile generale ale acestei zone unde predomina climatul

continental.

Cantitatile medii de precipitatii variaza de la


13/206


13

AVANTAJELE ZONEI

Oportunitati de afaceri si investitii

Pentru un judet aflat in plin proces de dezvoltare, oportunitatile de afaceri sunt

numeroase :

Dezvoltarea transportului pe Dunare in zona portului Corabia, port care a fost

reabilitat prin finantare nerambursabila prin Programul PHARE, inclusiv

dezvoltarea activitatii agricole : bursa cereale

Tehnologie moderna pentru vinificatie

Bio-agricultura

Dezvoltarea parcului industrial Corabia

Tehnologie pentru procesarea fructelor si legumelor

Utilizarea industriala a cerealelor

Creare capacitati productie bio-combustibil

Capacitati pentru prelucrarea plantelor industriale si textile

Dezvoltarea industriei usoare (confectii textile)

Tehnologie pentru producerea materialelor de constructii

Tehnologie pentru confectii metalice

Prelucrarea lemnului

Prelucrarea produselor metalurgice


14/206


14

ANALIZA SWOT JUDETUL OLT

PUNCTE TARI :

1. Judet situat in regiunea 4 Sud-Vest la confluenta coridoarelor de transport

paneuropene IV si VII ;

2. Zone de concentrare a industriei moderne: Slatinaaluminiu, cu numeroae investitii

de capital international ;

3. Fluviul Dunarea, judetul Olt avand pe Dunare o lungime de 47 km granita cu

Bulgaria;

4. Resurse de petrol;

5. Suprafete intinse de terenuri agricole, cu soluri fertile, propice unei agriculturi

moderne;

6. Bogat bazin hidrogafic, care in conditiile reabilitarii sistemelor de irigatie ar facilita

cresterea productiilor agricole;

7. Retea scolara diversificata : invatamant preuniversitar si universitar, centre de

calificare si formare ;

8. Retea drumuri relativ bine intretinute;

9. Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, zone rurale nepoluate,

pescuit si vanatoare, atractii culturale;

10. Folclor si traditii, gastronomie bazata pe produse naturale locale.

PUNCTE SLABE :

1. Infrastructura de transport insuficient dezvoltata, in special in zona de granita cu

Bulgaria;

2. Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa, canalizare, epurare,

managementul deseurilor, gaze) in mediul rural si in cateva orase;

3. Infrastructura de afaceri slab dezvoltata;

4. Retea de sprijinire a afacerilor insuficient dezvoltata;

5. Prezenta unor zone monoindustriale : Bals, Caracal;


15/206


15

6. Pondere relativ ridicata a populatiei ocupate in agricultura si o rentabilitate scazuta a

activitatilor agricole datorata faramitarii terenurilor, unitatilor productive mici,

mecanizarii reduse etc;

7. Calitate scazuta a infrastructurii de sanatate;

8. Disparitati educationale intre mediul rural si urban;

9. Infrastructura de educatie insuficienta;

10. Concentrarea fortei de munca in unitati mari de productie industriala, cu cea mai

mare concentrare in orasul Slatina;

11. Folosirea muncii la negru ;

12. Insuficienta si standard scazut al infrastructurii turistice si de agrement.

OPORTUNITATI :

1. Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (coridorul VII);

2. Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de

munca;

3. UE aloca fonduri substantiale pentru protectia mediului;

4. Potential crescut pentru agricultura ecologica si agroturism;

5. Disponibilitatea fortei de munca pentru recalificare si dezvoltarea abilitatilor.

AMENINTARI

1. Cresterea disparitatilor inter si infraregionale;

2. Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand

defavoriza unele sectoare traditionale, in prezent competitive la export;

3. Migratia masiva a tineretului datorita lipsei locurilor de munca;


16/206


16

1. INFRASTRUCTURA

Puncte tari Puncte slabe

Infrastructura de transport (retea

de drumuri) bine dezvoltata in

comparatie cu media nationala, dar

insuficienta

Localizat la intersectia a doua

dintre cele trei coridoare europene

care traverseaza Romania

Portul Corabia

Retea drumuri judetene partial

modernizata si relative bine intretinuta

Infrastructura de transport

insuficient dezvoltata, in special in

zona de granita cu Bulgaria

Deficiente mari in furnizarea

apei potabile si o retea de canalizare

slab dezvoltata

Infrastructura de baza slab

dezvoltata (apa, gaze, canalizare, etc)

in mediul rural impiedica dezvoltarea

industriala in afara marilor orase

Infrastructura de afaceri slab

dezvoltata

Infrastructura sociala si de

educatie insuficient dezvoltata

Insuficienta infrastructurii de

cultura, sport, agrement reduce

calitatea vietii

Oportunitati Amenintari

Potential de exploatare a Dunarii

ca un coridor de transport cu cost

redus

Cresterea accesibilitatii si

atractivitatii judetului

Cresterea investitiilor

Cresterea disparitatilor intre

zonele regiunii


17/206


17

2. SECTORUL PRODUCTIV, TURISMUL


Intreprinderile mici si mijlocii

activeaza ca si creatori de locuri de

munca

Aluminiu, produse metalurgice,

materiale de constructii, confectii si

textile, produse din lemn competitive

pe piata externa

Traditie in industria metalurgica

si constructoare de masini (forta de

munca pregatita)

Fluviul Dunarea, o resursa

importanta pentru industrie si turism

Potential turistic diversificat: arii

protejate, parcuri naturale, zone rurale

nepoluate, pescuit si vanatoare,

atractii culturale

Folclor si traditii, gastronomiebazata pe produse naturale locale

Sistemul bancar nu contribuie

inca eficient la dezvoltarea IMM-urilor

Cercetarea aplicata inca limitata

la intreprinderile mari

Abilitati slabe de marketing,

antreprenoriale si manageriale

Infrastructura de afaceri slab

dezvoltata

Retea de sprijinire a afacerilor

insuficient dezvoltata

Prezenta unor zone

monoindustriale : Bals, Caracal

Insuficienta si standard scazut al

infrastructurii turistice si de agrement

Oportunitati Amenenintari

Potential de dezvoltare a unor

grupuri de IMM

Perspective pentru dezvoltarea

turismului rural in zonele izolate

Posibilitatea exploatariiparcurilor naturale si ariilor protejate

ca resursa turistica, in acelasi timp

protejand mediul (turism ecologic)

Includerea portiunii de Dunare a

judetului in turismul de croaziera

Pozitia de frontiera favorabila

cooperarii transfrontaliere

Cresterea disparitatilor intre

diferitele zone ale regiunii

Migratia fortei de munca

Diminuarea productiei in lohn


18/206


18

3. PIATA MUNCII, RESURSELE UMANE SI SERVICIILE SOCIALE


Nu exista diferente majore

intre tendintele ocupationale pentru

barbati si femei

Interes in crestere pentru

invatamantul tehnic

Existenta centrelor pentru

formare profesionala si a furnizorilor

de formare profesionala autorizati

Lipsa disparitatilor in privinta

accesului la educatie intre femei si

barbati

Interes crescut pentru educatia

deschisa si invatamantul la distanta

Cresterea/imbunatatirea

serviciilor de ajutor pentru copii

abandonati si a pregatirii

personalului in domeniul protectiei

copilului

Diversificarea formelor de

invatamant si pregatire in domeniul

serviciilor sociale.

Elaborarea PLAI

Piata fortei de munca rurale

concentrata

Slaba educatie antreprenoriala

Munca la negru fenomen

foarte larg raspandit

Descrestere naturala a populatiei

Infrastructura de educatie

insuficienta si neadaptata standardelor

moderne in materie

Insuficiente facilitati pentru

formarea profesionala continua a

populatiei active

Infrastructura de sanatate precara,

insuficienta medicamentelor si a

aparaturii medicale, servicii de ajutor de

urgenta, de preventie si de tratament

ambulatoriu deficitare - problema acuta

in mediul rural.

Personalului medical de

specialitate insuficient in mediul rural.

Saracia are efecte asupra

posibilitatilor de acces la educatie si a

conditiilor de sanatate


Dezvoltarea sectorului

serviciilor va crea noi locuri de

munca.

Stabilirea unor obiective

comune si a unui parteneriat puternic

Cresterea migratiei

Cresterea decalajului educational

intre mediul urban si cel rural

Salarii mici in sectorul bugetar,

avand ca efect criza pregatirii in


19/206


19

intre institutiile de instruire si

angajatori

Fonduri relativ mari alocate de

catre UE pentru dezvoltarea

resurselor umane si serviciilor

sociale

domeniul invatamantului scolar si

preuniversitar, respectiv insuficienta

personalului medical la sate.

4. ZONELE RURALE

Puncte tari Puncte slabe Zona cu potential agricol

semnificativ

Existenta unui insemnat numar

de centre de cercetare si de statiuni

experimentale specializate in

domenii agricole (vin, mere, cartofi)

Costuri scazute pentru

terenurile agricole

Infrastructura slab dezvoltata in

mediul rural

Rentabilitate scazuta a agriculturii

datorita faramitarii terenurilor, unitatilor

productive mici, mecanizarii reduse

Forta de munca imbatranita

Insuficienta irigare a terenurilor

agricole

Saracia - un obstacol in calea

investitiilor pentru diversificarea

economiei rurale

Insuficienta dezvoltare a utilitatilor

de baza si a serviciilor publice (educatie,

sanatate) in zonele rurale

Promovare insuficienta a

produselor alimentare si nealimentare

traditionale din zonele rurale (inclusiv

produse de artizanat confectionate

manual, produse specifice zonei

montane)

Lipsa sistemelor de colectare a

produselor agricole, a pietelor de gros


20/206


20

Oportunitati reduse de angajare in

alte sectoare decat agricultura


Oportunitati de finantare

pentru imbunatatirea infrastructurii

de baza si mecanizarii agriculturii

(Romania va fi cel mai important

beneficiar al fondurilor structurale

pentru agricultura in 2007)

Asocierea intre fermieri pentru

a imparti costurile de productie si a

creste profitabilitatea in agricultura

Posibilitatea de a realiza

produse ecologice

Migrarea populatiei tinere catre

zonele urbane

Largirea UE va duce la cresterea

competitiei pentru produsele agricole,

putand defavoriza unele sectoare

traditionale, in prezent competitive la

export

Fenomenul de globalizare

5. MEDIU


Calitatea aerului si a apei in

zonele de munte.

Cel mai mare parc national

(Domogled Valea Cernei) si cel

mai mare parc natural (Portile de

Fier singurul care cuprindeprincipalele formele de relief) din

tara, aflate partial pe teritoriul

regiunii.

Existenta unor programe de

reabilitare a Dunarii, precum si a

baltilor si lacurilor din Lunca Dunarii

Cresterea interesului fata de

Dificultati in implementarea

normelor UE

Lipsa unui sistem integrat de

monitorizare a factorilor poluanti

Inexistenta unui sistem de

administrare a zonelor protejate, care sareglementeze practicarea turismului in

astfel de zone

Spatii verzi insuficiente in orasele

regiunii

Calitate slaba a apei potabile

Insuficienta instalatiilor de epurare

a apei


21/206


21

domeniul mediului

Existenta unui important cadru

natural nepoluat

Existenta specializarii pe

probleme legate de mediu in

sistemul de invatamant

Investitii insuficiente in facilitati de

tratare a apelor uzate si reciclarea

deseurilor solide

Interes scazut fata de separarea,

colectarea si reutilizarea deseurilor

Existenta unor localitati afectate

de poluare industriala

Poluarea bazinelor hidrografice

datorita activitatilor industriale

Existenta unui numar mare de

zone cu risc ridicat de alunecari de

teren.

Grad crescut de depreciere a

calitatii arborilor in zonele de padure din

Dolj, Mehedinti, Gorj.

Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat

de seceta si amenintat de fenomenul de

desertificare

Insuficienta amenajare pe rauri

impotriva inundatiilor

Inexistenta depozitelor ecologice

zonale si a statiilor de transfer

Grad scazut de educare a

cetatenilor in probleme de mediu


Imbunatatirea calitatii mediului

UE aloca fonduri substantiale

pentru protectia mediului

Afectarea raurilor principale de

catre factori poluanti din alte regiuni

Prioritatile privind mediul in conflict

cu interesele sectoarelor industriale

(fabrici de ciment, sectorul chimic,

productia termo-electrica)

Degradarea continua a ariilor


22/206


22

protejate datorita exploatarii nerationale

a resurselor si turismului neecologic

Diminuarea resurselor de apa

OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILA JUDETUL OLT

OBIECTIV GENERAL

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007-2013

este reducerea disparitatilor de dezvoltare in cadrul judetului, a regiunii SV Oltenia si a

regiunii SV Oltenia cu celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al

cetatenilor.

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Dezvoltarea socio-economica;2. Dezvoltarea infrastructurii judetene;

3. Revigorarea mediului rural;

4. Mediu;

5. Dezvoltarea resurselor umane.

Masuri pentru atingerea obiectivului nr. 1:

1.1 Dezvoltarea sectorului productiv, prin valorificarea resurselor locale si regionale

(resurse materiale: textile, metale neferoase, materiale de constructii, cereale, plante

tehnice, legume, oleaginoase, fructe, carne, lapte, resurse umane: forta de munca

calificata) orientandu-se pe o crestere rapida a sectoarelor cu grad ridicat de prelucrare a

produselor;

1.2 Sprijinirea IMM-urilor din sectorul agricol prin valorificarea activelor neutilizate si

dezvoltarea de microferme care sa corespunda cerintelor economiei de piata;


23/206


23

1.3 Sustinerea IMM-urilor prin pregatirea terenurilor ramase in urma dezafectarii

intreprinderilor de stat pentru primirea de noi activitati destinate productiei si serviciilor;

Masuri pentru realizarea obiectivului nr. 2:

2.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera: drumuri

judetene, comunale, cai de acces spre zonele in care urmeaza sa se dezvolte o noua

intreprindere;

2.2. Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii fizice din spatiul urban si rural: retele

alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare, sisteme gestionare deseuri, dezvoltare

centre civice rurale, infrastructura de recreere si sport;

2.3. Imbunatatirea infrastructurii complementare economiei infrastructura de afaceri -

prin reabilitarea infrastructurii industriale degradate pentru utilizarea potentialului deja

existent in cadrul noilor activitati ce se vor crea;

2.4. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie;

2.5. Reabilitarea zonelor urbane (zone verzi, mosteniri culturale si istorice, parcari, zone

pietonale, control trafic, parcuri);

2.6. Dezvoltarea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de

energie;

2.7. Conservarea patrimoniului cultural, mosteniri culturale si istorice.

MOD DE ACTIUNE :

1. Valorificarea oportunitatii de finantare POR 2007-2013.

2. Consiliul Judetean Olt a pregatit proiecte infrastructura pentru toate axele POR :

drumuri judetene, educatie, sanatate, mediu de afaceri, turism, centre sociale,

baze operationale pentru interventii in situatii de urgenta.


3.1 Reabilitarea infrastructurii in zonele rurale;

3.2 Valorificarea optima a resurselor locale;

3.3 Stimularea parteneriatului intre localitatile rurale in vederea utilizarii in comun a unor

resurse;

3.4 Rezolvarea deficientelor legate de alimentarea cu apa potabila.


24/206


24

MOD DE ACTIUNE:

1. Creare baza de date la nivelul serviciului integrare europeana cu informatii

relevante din mediul rural101 localitati rurale

2. Pregatire proiecte cu finantare din Fonduri StructuralePNDR 2007-2013

pentru localitatile rurale din judet


4.1. Sprijinirea investitiilor in modernizarea sistemului de monitorizare a surselor de

poluare la nivelul judetului;

4.2. Realizarea unui sistem judetean de gestiune a deseurilor, cu accent pe reciclarea si

refolosirea produselor si materialelor;

4.3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu utilitati : alimentare cu apa, canalizare, gaze

naturale, termoficare, pentru a spori gradul de atractivitate al conditiilor oferite pentru

dezvoltarea de noi activitati economice ;

4.4. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate ;

4.5. Imbunatatirea infratsructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu.

MOD DE ACTIUNE

In prezent se afla in pregatire la nivel national 10 proiecte in sectorul de

management al deseurilor, proiecte pregatite prin asistenta ISPA pentru 10 judete printre

care si judetul Olt.

In cadrul programului Operational Sectorial Mediu va fi finantat din Fonduri

Structurale proiectul Managementul deseurilor la nivelul judetului Olt , proiect pregatitsub asistenta ISPA.

In prezent se afla in pregatire la nivel national 10 proiecte de apa / apa uzata sub

asistenta ISPA pentru 10 judete printre care si judetul Olt, proiecte care vor intra in

finantare in cadrul acestui Program Operational Sectorial .

Astfel va fi finantat in acest an proiectul pregatit sub asistenta ISPA Modernizarea

sistemului de apa/apa uzata la nivelul judetului Olt, proiect care presupune crearea


25/206


25

operatorului regional si modernizarea intregului sistem de apa din Fondurile Structurale

disponibile in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu.


5.1 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor;

5.2 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor

implicate in gestionarea asistentei comunitare.

PRIORITATI DE DEZVOLTARE

- dezvoltarea retelei de drumuri, canalizare, alimentare cu apa;

- investitii pentru protectia mediului;

- atragerea finantarilor nerambursabile pe baza de proiecte;

- dezvoltarea serviciilor publice;

- sprijinirea dezvoltarii agriculturii cu accent pe bio-agricultura si valorificarea materiei

prime pentru bio-combustibil;

- sustinerea crearii de noi locuri de munca;

- sprijinirea integrarii rromilor;


26/206


26

II. PREZENTAREA GENERALA A ORASULUI

PIATRA OLT

1. Localizare

Piatra Oltul este un mic oras, situat in centrul judetul Olt, respectiv in nordul Campiei

Caracalului, pe dreapta vaii Oltului, la o distanta de 15 km sud-vest de municipiul Slatina.

Orasul reprezinta un important nod feroviar prin care trec trenurile din directiile Timisoara

Craiova pitesti Bucuresti, Sibiu Rm. Valcea Bucuresti, Corabia Caracal

Bucuresti.

Orasul se invecineaza la nord cu comunele Ganeasa si Slatioara, la sud cu

comunele Brancoveni si Parscoveni, la est cu comuna Milcov, la vest cu comuna Bobicesti,

iar la sudvest cu comuna Barza.

Orasul Piatra Olt are in componenta sa cinci localitati apartinatoare:

Piatra,

Criva de Sus,

Criva de Jos,

Enosesti,

Bistrita Noua.

2. Cadrul natural

Relieful orasului Piatra Olt este de mica altitudine, o campie joasa (Campia

Caracalului) cu o fragmentare accentuata creata de vaile Tesluiului si Oltului. In estul

localitatii se desfasoara Valea Oltului, asimetrica cu versantul stang inalt si abrupt, iar cel

drept prelung, cu trasee intinse si neinundabile. Elementul cel mai dinamic al vaii albia

Oltuluise remarca printr-o excesiva meandrare si despletire in brate care includ ostroave

de dimensiuni variabile. Lunca este dominata de fruntea terasei joase Caracal.


27/206


27

2.1. Clima

Regimul climatic ce caracterizeaza orasul se incadreaza in sectorul de clima

temperatcontinental cu slabe influente mediteraneene avand ca specific un regim termic

moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate 500 - 550 mm/an.

Temperaturile aerului inregistraza o valoare media anuala de 10,6C. Intalnim aici

ierni aspre si veri calduroase.

Vanturile caracteristice sunt Crivatul (care bate dinspre est, aducand viscol si zapada

iarna, iar vara seceta) si Austrul (vant secetos din directi sud-vest).

2.2. Solul

Solul predominant este brunroscat, usor nisipos, fiind favorabil culturilor agricole.

2.3. Ape

Reteaua hidrografica din zona orasului este formata in principal din cursului mijlociu

raului Olt, paraurile Oltisor, Jugolita si Vaslui precum si ape de adancime medie exploatata

prin forarea de puturi in gospodariile locuitorilor.

2.4. Flora si fauna

Vegetatia este caracterizata printr-o varietate de specii. Pe teritoriul orasului Piatra

Olt exista:

- Vegetatia lemnoasa, care este dominata de girnita(Quercus frainetto). Diseminat se

intalnesc stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), carpenul

(Carpinus betulus), salcamul (Robinia pseudocacia), paltinul de camp (Acer platanoides),

ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus pyraster), marul paduret (Malus

silvestis), paducelul (Crataegus monogyna), artarul tataresc (Acer tataricum), cornul

(Cornul mas), sangerul(Cornus sanguinea) si alte specii de diverse esente moi sau tari.

- Vegetatia ierboasa, este este reprezentata de numeroase specii, mai frecvente fiind:mierea ursului (Pulmonaria officinalis ssp. officinalis), paiusul stepic (Festuca valesiaca),


28/206


28

iarba deasa (Poa nemoralis), firuta (Poa pratensis), bucatelul (Agrostis canina), aliorul

(Euphorbia cyparissias), vitelarul (Anthoxanthum odoratum), maturile(Centaurea phrygia),

margica (Melica uniflora), sor cu frate (Melampyrum bihariense), spalacioasa (Senecio

vernalis), vinarita (Asperula odorata), fragii de camp (Fragaria viridis), capsuni de camp

(Fragaria moschata), hatmatuchiul magarului(Torilis arvensis), mazarichia de padure(Vicia

sylvatica), ochiul boului (Chrysanthemum leucanthemum), tataneasa (Symphytum

ottomarum), trestia de camp(Calamagrostis epigeios), cerentelul(Geum urbanum), obsiga

(Brachypodium silvaticum), cucuta de padure (Galium schultesii), iarba moale (Stelaria

holostea), cioroiul (Inula germanica), balbisa(Stachys silvatica), vascul de stejar(Loranthus

europaeus), calcea calului (Cantha palustris), floarea Pastilor (Anemone nemorosa),

napraznicul (Geranium robertianum), coltisor (Dentaria bulbifera), margelusele

(Lithosperum purpureo-caeruleum), potchivnicul (Asarum europaeum), rotunjoara(Glecoma hederacea ssp hirsuta), leurda (Allium ursinum), galbasoara (Lysimachia

numularia), bubericul (Scrophularia nodosa), sovarul (Carex silvatica), rogozul (Carex

tomentosa), Carex divulsa, soparlita (Veronica spicata ssp. orchidea), trei rai (Hepatica

nobilis), nu-ma-uita(Myosotis silvatica), coada mielului(Verbascum phoeniceum), ciubotica

cucului (Primula officinalis), clopotei (Campanula persicifolia), orastica (Lathyrus niger),

crucea pamantului(Heraclleum sphondylium) etc.

Din punct de vedere a faunei intalnim mamifere: vulpea (Vulpes vulpes si caprioara

(Capreoles capreoles); reptile: serpi, soparle si gusteri; pasari: ciocarlia de padure (Lullul

arborea pallida), potarnichea (Perdix perdix), gaita (Gurulus glandarius), sturzu cantaor

(Turdus philamelles), ciocanitoarea, pitigoiul, etc..

2.5. Resurse

In orasul Piatra Olt intalnim zacaminte de petrol si gaze naturale. O importanta

resursa o constituie si terenurile agricole valorificate prin culturi de cereale, plante tehnice,

vita de vie si pomi fructiferi.


29/206


29

2.6. Repere istorice

Piatra Olt a fost pentru prima data atestata intr-un document al

vremurilor in 1519 (documente scrise) la 14 aprilie. Neagoe Basarab intr-un hrisov emis la

Targoviste intarea catre manastirea Seaca (Olt) daruite de Manea Cluceru mai multe satedin care si satul Criva cu tot hotarul. Satul Piatra este atestat in 14 aprilie 1529 intr-un

hrisov emis de Parvu, mare ban al Craiovei care in ziua mortii sale in aceasta

localitate daruia manastirii Tismana satul Turceni. Dar istoria orasului Piatra Olt nu incepe

la 1529 ci cu mult inainte la cucerirea Daciei de catre romani.

In arhivele Olteniei emise de Academia Romana in speta Institutul de

Cercetari Socio - Umane Craiova in care prin cercetari arheologice ale castrului roman de

la Enosesti (Acidava) Piatra Olt, judetul Olt este atestata aceasta asezare.

Profesorul Constantin Preda si profesorul Aurelia Grosu fac cercetari in castrul

roman Acidava, care facea parte din linia de aparare de pe cursul inferior al Oltului, situat

pe terasa dreapta a raului Olt, castrul de la Enosesti a disparut aproape in intregime ca

urmare a eroziunii apelor Oltului si a lucrarilor afectate construirii in1872 a caii ferate

Slatina- Craiova. Cu toate acestea din putinele date si descoperiri ce s-au mai putut obtine

se stie doar ca acest centru militar a fost construit pe vremea lui Traian de catre Cohors I

Flavia Commagenorum. Primele sapaturi arheologice au fost efectuate de D. Butulescu in

1981, dar rezultatele practic sunt necunoscute. Aceasta informatie ne revine tot din Arhivele

Olteniei, seria VII scrisa de cercetatorul in arheologie Gh. Pompilian si Ion Ciuca. Cert

este, castrul roman Enosesti, Piatra Olt (Acidava) si asezarile civile existente au fost

construite aproape e o asezare dacica de la care a imprumutat numele. Sub acest nume

este mentionata in Tabula Pentingeniana, unde este plasata la 13 mii de pasi spre nord de

Romula, pe drumul roman, care urmeaza malul drept al Oltului.

Un alt inaintas N. Iorga in lucrarea sa "cum era Romania la 1918", mentioneaza ca : si

e de fapt o Piatra Romanati, unde marea linie munteana veche se taie cu linia noua de la

Caineni si duce de-a lungul apei Oltului la Corabia. Vom merge pe urmele istoriei si vom

ajunge la alte dovezi istorice. Cula Calateanu este construita la inceputul sec. XIX de catre

boierul Calateanu care era stegar in oastea lui Tudor. Un alt mare erudit locuitor al Piatra

Olt este boierul Ivan Marian care a fost ministrul Agriculturii si Domeniilor intre 3 iulie 1944 -

23 August 1946, marturie a asezarii acestei personalitati este dovada unul din conacele ce

i-au apartinut acestei personalitati. Alt mare erudit a fost generalul, om politic roman, prim-


30/206


30

ministru (septembrie 1939), asasinat de legionari la Jilava este Gheorghe ARGESANU

(1883 -1940) nascut la Caracal. Casa construita de tatal sau pe raza localitatii Piatra

(Criva) este data fiului sau Argesanu Gheorghe cu tot terenul care este in jur de 150 ha

existente pe suprafata localitatii Enosesti si Criva.

Orasul Piatra Olt are norocul sa fie asezat la intersectia liniilor ferate care leaga

nordul de sud si estul de vest. Inca din 1875, gara a fost construita de austrieci impreuna cu

Depoul de reparatii CFR. Acest lucru a schimbat structural profesiunile locuitorilor. Foarte

multi au fost cuprinsi in structura CFR sub diferite forme si meserii : mecanici, reparatori,

salariati ai caii ferate si al Depoului. Astfel, din meserii cu pondere agricola s-a format o alta

patura sociala care a adus imbunatatirea nivelului de trai la foarte multi oameni. Odata cu

schimbarea structurii sociale, comunismul, au mai aparut mici industrii precum: santier

Prefabricate Criva, santierul de Constructii Civile Enosesti si mici ateliere de productii :

croitorie si textile.


31/206


31

III. ANALIZA SITUATIEI CURENTE

Analiza situatiei curente pentru orasul Piatra Olt se va face pe 6 domenii prioritare,

care sunt cuprinse in prioritatile operationale ale Planului National de Dezvoltare 2009-2015

si care reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara

multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta

dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii

Europene (sursa: sunt eza PND 2009-2015).

Pentru o analiza mai detaliata a celor 6 domenii s-a impartit fiecare in categorii, dupa

cum urmeaza:

DOMENII CATEGORII

1.Agricultura, silvicultura si

dezvoltare rurala

Agricultura

Productia vegetala

Pomicultura, viticultura, legumicultura

Zootehnia

Piscicultura

2. Infrastructura si Mediu

Infrastructura de transport

Infrastructura de utilitati

Sanatate

Mediu

3. EconomicEconomic

Mediu de afaceri

4. Turism Turism

5. Educatie si culturaInvatamant

Cultura

6. Resurse Umane

Populatia

Piata muncii

Asistenta sociala


32/206


32

1. Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

1.1 Agricultura

Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat

locuitorii sa practice o serie de activitati predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor

si cresterea animalelor.

CATEGORIASUPRAFATA

HA

Arabil 6054

Pasune 483

Padure 867

Vii 190

Livezi 3

Luciu de apa 18

SUPRAFATA TOTALA 7683


33/206


33

1.2. Productia vegetala

In orasul Piatra Olt terenul agricol este propice pentru cultivarea porumbului si al

graului.

CULTURA

SUPRAFETE

CULTIVATE

ANUL 2008 (HA)

SUPRAFETE

CE AR PUTEA

FI CULTIVATE

(HA)

CANTITATEA

OBTINUTA

(tone)

GRAU 1500 1000 3000

PORUMB 960 600 3500

FLOAREA

SOARELUI

35 100 800

RAPITA - 75 -

ORZ 100 400 2800

ORZOAICA - 60 -

Intalnim mai jos prezentarea grafica a acestora:


34/206


34

1.3. Pomicultura, viticultura, legumicultura

Situatia in orasul Piatra Olt la sfarsitul anului 2008 se prezenta astfel:

CULTURA

SUPRAFETE

CULTIVATE

ANUL 2007

(HA)

SUPRAFETE

CE AR

PUTEA FI

CULTIVATE

(HA)

POMICULTURA 1 50

VITICULTURA 5 70

LEGUMICULTURA 10 50


35/206


35

Reprezentarea grafica a suprafetelor cultivate si suprafete ce ar putea fi cultivate se

prezinta astfel:

1.4. Zootehnia

Dupa anul 1989 efectivele de animale au scazut drastic. In ceea ce priveste

efectivele de animale acestea se preconizeaza a avea o evolutie ascendenta, mai ales

spre sfarsitul perioadei analizate, dupa alinierea la politicile comunitare europene.

Efectivul de animale pe categorii din orasul Piatra Olt declarat la Registrul Agricol la

sfarsitul anului 2008 se prezinta atfel:


36/206


36

CATEGORIA NUMAR

Pasari 25000

Bovine 400

Caprine 150

Ovine 700

Porcine 2300

Cabaline 290

Familii de albine 285

Altele 73

Distributia acestora este prezentata in graficul de mai jos:

1.5. Piscicultura

In localitate exista 18 ha luciu de apa in administratea tertilor cum ar fi:

- 4,7 haconcesionatS.C. Investitii S.R.L.,

- 1 haconcesionatStanila Gheorghe,

- 12 haAgentia Domeniilor Statului,

- 0,3 haS.C. Cerbul S.R.L..


37/206


37

2. Infrastructura si Mediu

2.1. Infrastructura de transport

2.1.1. Transportul rutier

Reteaua de transport existenta in zona asigura legatura cu toate retelele oraselor

vecine, precum si cu cele din tara prin drumul national si european (DN 64 si DE 65).

Reteaua de drumuri mai are in alcatuire si drumul judetean DJ 677 asfaltate in

procent de 35%.

Orasul Piatra Olt se afla pozitionat in apropiere de orase importante, ceea ce ii

sporeste potentialul:

Mun. Slatina - 15 km,

Mun. Craiova - 45 km,

Orasul Bals - 20 km.

Din centrul orasului se parcurg 81 km pana la cea mai importanta cale de acces,

Autostrada A1 Bucuresti- Pitesti.

2.1.2. Transportul ferovial

Piatra Olt este un important nod feroviar prin care trec trenurile din directiile:

- TimisoaraCraiovaPitestiBucuresti,

- SibiuRamicu ValceaBucuresti,

- CorabiaCaracalBucuresti.

In ceea ce priveste transportul feroviar de marfa, acesta este foarte bine dezvoltat

si beneficiaza de o infrastructura moderna si adaptata tuturor categoriilor de servicii

solicitate.

2.1.3. Transportul aerian

La 45 km de orasul Piatra Olt se gaseste Aeroportul International Craiova asigurand

legaturi aeriene catre toate orasele importante din Italia, Grecia si Germania, cat si pentru

intreaga regiune Oltenia, fiind cea mai apropiata poarta aeriana pentru judetele Dolj, Gorj,

Mehedinti, Olt si Valcea.


38/206


38

Aeroportul poseda o pista de aterizare si decolare in lungime de 2500 metri si are o

capacitate de operare de 600 pasageri / ora.

2.2. Infrastructura de utilitati

2.2.1. Alimentarea cu apa

Sursele naturale folosite pentru alimentarea cu apa a orasului sunt distribuite la

85,2% dintre locuitori. Extinderea retelei de apa face parte din proiectele prioritare din

perioada 2009-2015.

2.2.2. Evacuarea apelor uzate

Orasul dispune doar de 6,6 % din totalul necesar de retea canalizare. Pentru

perioada urmatoare se are in plan realizarea acesteia precum si realizarea statiei de

epurare si tratare a apelor uzate pentru a evita deversarea deseurilor necontrolata si

poluarea mediului inconjurator.

2.2.3. Alimentarea cu gaze naturale

In orasul Piatra Olt, nu exista alimentare cu gaze naturale in sistem centralizat.

In perspectiva extinderii teritoriale si demografice a orasului gazele naturale vor

reprezenta o resursa energetica importanta, ieftina si accesibila atat consumatorilor casnici,

cat si agentilor economici.

In acest context, Administratia Publica Locala isi propune sa realizeze infrastructura

de distributie in sensul asigurarii necesarului de consum si ajustarii la cerintele pietei.

2.2.4. Energia

a) Alimentarea cu energie electrica si iluminatul public

Distributia si furnizarea energiei electrice este asigurata de S.C. ELECTRICA S.A.


39/206


39

Reabilitarea infrastructurii urbane de iluminat public se va face in perioada

2009-2015 prin inlocuirea si modernizarea traseelor si extinderea acestora.

b) Alimentarea cu energie termica

In orasul Piatra Olt nu exista distributia si furnizarea energiei termice in regim

centralizat.

2.2.5. Telecomunicatiile

Infrastructura de telecomunicatii din orasul Piatra Olt este bine dezvoltata, societatilecare actioneaza in acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea Europeana. In

ultimii 5 ani domeniul telecomunicatiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare, aspect

care se datoreaza in principal aparitiei si promovarii unor produse si servicii noi si a

diversificarii celor existente. Cea mai mare rata de dezvoltare s-a inregistrat in domeniul

serviciilor de internet si al telefoniei mobile. Cu toate acestea, potentialul in domeniul

telecomunicatiilor este inca departe de a fi epuizat.

CATEGORIA PROCENTE

Telefon 100

CaTV 75

Internet 100

Telefonie mobila 100

2.3. Sanatate

Principalii indicatori pentru sistemul sanitar din orasul Piatra Olt sunt un dispensar

uman si doua farmacii. Pentru acoperirea necesarului este nevoie de construirea unui

centru de permanenta obiectiv prioritar in lista portofoliului de proiecte a Strategiei deDezvoltare Locala 2009-2015.


40/206


40

2.4. Mediu

Infrastructura de mediuin special reteaua de furnizare de apa potabila, instalatiile

de tratare si retelele de canalizare pentru apa uzata si managementul deseurilor solide -

este ori inexistenta sau slaba atat cantitativ cat si calitativ.

In orasul Piatra Olt exista platforme pentru depozitarea deseurilor, pe care va trebui

sa le amenajam in conformitate cu politicile de mediu europene.

Conform cu politica de mediu europeana, cea a orasului Piatra Olt trebuie sa atinga

urmatoarele obiective specifice:

1. Sa imbunatateasca calitatea si accesul la infrastructura de apa si apa uzata, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in tot orasul pana in 2015.

2. Sa dezvolte sisteme durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea

managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din orasul Piatra

Olt pana in 2015.

3. Sa reduca impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de incalzire din

oras si din localitatile apartinatoare pana in 2015.

4. Sa protejeze si sa imbunatateasca patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate.5. Sa reduca riscurile de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei,

prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

3. Economia

Economia orasului Piatra Olt si a zonei de proximitate are un caracter complex,

principala ramura este agricultura, dar de interes fiind si domeniul constructiilor, al mediului,

al comertului cat si cel al prestarilor de servicii diverse.

In ultima perioada, intreprinzatori particulari au dezvoltat activitati mai ales cu

specific comercial.

Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor face parte din proiectele de dezvoltare a

orasului in perioada 2009-2015.


41/206


41

Intreprinzatori locali existenti:

Denumire Domeniu de activitateNr.

angajati

SC Marconf SRLConstructii

Recuperare deseuri210

SC Matei Da Mi Impex SRLComert

Prestari servicii170

SC Unimineral SRL Agregate naturale 50

4. Turism

Prin pozitia sa geografica zona Piatra Oltului dispune de cateva resurse naturale,

care dau posibilitatea practicarii unor de forme de turism. Zona are un patrimoniu cultural-

istoric si etno-folcloric de valoare si atractivitate turistica, intre care se remarca bisericile.

Tezaurul etnografic si folcloric este de asemenea de mare originalitate, fiind

reprezentat prin arta decorarii in olarit, manifestari etnoculturale, targuri si balciuri, etc.

Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de

infrastructura de acces, lipsa spatiilor de parcare, lipsa punctelor de belvedere pentru

biserici, monumente istorice, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de

pelerinaj.

Turismul rural ar oferi turistilor posibilitatea de a cunoaste direct traditiile populare

din zona, ospitalitatea locuitorilor si o bucataria autentica / specifica.

Frumusetea cadrului natural din unele zone, creeaza premisele obtinerii unui

important aport economic din sfera turismului rural.

Cresterea atractivitatii turistice si dezvoltarea serviciilor turistice in orasul Piatra Olt

prin dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism si promovarea potentialului turistic

fac parte din proiectele prioritare in perioada 2009-2015.


42/206


42

5. Educatie si cultura

5.1. Invatamant

De la invatamantul prescolar, pana la cel liceal, sistemul educational din orasul

Piatra Olt este bine aspectat. Principalii indicatori in acest domeniu se prezinta astfel:

scoli generale 3

liceu teoretic 1

gradinite 5

5.2. Cultura

In domeniul artei si culturii, orasul Piatra Olt beneficiaza de un camin cultural la care

sunt necesare reparatii curente.

Spiritualitatea crestina se regaseste in spatiul celor opt biserici din oras si localitati

apartinatoare.

La nivelul orasului Piatra Olt se desfasoara o serie de activitati culturale cum ar fi

aniversari, comemorari si alte activitati pe diferite teme. Acestea se desfasoara in

colaborare cu scolile, caminul cultural si Administratia Publica Locala.

Evenimente culturale cu caracter traditional:

Un eveniment local important este Ziua Orasului Piatra Olt ce are loc in 26octombrie.


43/206


43

Alte institutii de stat si private importante din orasul Piatra Olt:

INSTITUTII DE

STAT/PRIVATE

NR DENUMIRE

BANCI 2Cooperativa Albina

CEC Bank

SOCIETATI DE ASIGURARI 2ASTRA

GENERALI

6. Resurse Umane

6.1. Populatia

Potrivit datelor statistice de la ultimul Recensamant al populatiei, din anul 2002,

situatia demografica si structura populatiei in orasul Piatra Olt se prezinta astfel:

Structura populatiei Nr. persoane

COPII 1072

POPULATIE ACTIVA 2353

PENSIONARI 3122

POPULATIE INACTIVA (inapta de munca) 105

TOTAL 6652


44/206


44

6.2. Forta de munca

Numarul persoanelor apte de munca este de 2353 specializati pe diverse domenii.

Categorii de calificari Nr. persoane

Mecanici locomotiva 200

Lacatusi mecanici 64

Impiegati miscare 25

Revizori tehnici 19Vanzatori 35

Alte categorii 2010

Total 2353


45/206


45

6.3. Asistenta sociala

In perioada 2009-2015 reabilitarea si/sau crearea - prin amenajarea unor spatii

existente - a infrastructurii sociale se va face prin:

a. centre de ingrijire a copiilor,

b. centre pentru batrani,

c. centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente,

d. centre pentru tineret, persoane aflate in dificultate etc,

e. dotarea lor cu echipamente specifice,

f. achizitionarea de echipamente de informare si comunicare.


46/206


46

IV. ANALIZA SWOT

Orice oras trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica in ceea ce

priveste dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate

administrativa haotica, in cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational

resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele

operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru coerent si cand

exista o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategica (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de

dezvoltare a comunitatii pe o perioada de 6 ani. Etapele metodologice principale ale PPS

au fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii

strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea

documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice, implicarea

comunitatii, transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului.

Pentru a da roade, insa, planificarea strategica trebuie insotita de promovarea, la

nivelul administratiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile,

capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiul comunitatii.

Analiza SWOTeste o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv:

Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats

(riscuri).

Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund necesitatilor

de dezvoltare a orasului Piatra Olt, in cadrul limitarilor impunse de resursele locale

disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana sustine politica de

dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada

2009-2015.

Punctele forte si cele slabe sunt legate de orasul si de strategiile acesteia, si de

modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de

piata si din directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu are

niciun control. Analiza SWOT ia in considerare organizarea asezarii, performanteleacesteia, produsele cheie si pietele strategice.


47/206


47

Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de

prezumtii (presupuneri) in zonele asupra carora exista cunostinte mai putin detaliate. In

urma acestei analize se poate decide daca zona isi poate indeplini planul si in ce conditii.

Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe"

ale orasului.

Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.

Intrebari cheie care indruma analiza strategica:

In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui sa stea la

baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:

CE AM PUTEA FACE

(Oportunitati si amenintari)

CE PUTEM FACE?

(Punctele forte si punctele slabe)

STRATEGIE

CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM?

(Dorintele locuitorilor orasului)

CE VREM SA FACEM?

(Valorile orasului si locuitorilor ei)

Rafinare ulterioara

CE OPORTUNITATI PUTEM

FRUCTIFICA?

CE RESURSE SI POTENTIAL

VREM SA DEZVOLTAM?

STRATEGIE

CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE

LOCITORILOR ORASULUI?

CE TREBUIE SA NE

PREOCUPE?


48/206


48

1. Viata economica a orasului Piatra Olt, trebuie revigorata si dezvoltata in toate

domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie, comert si silvicultura.

Consilul Local va trebui sa investeasca pentru revitalizare vietii economice a

orasului, trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece produce cele mai mari efecte

benefice.

2. Infrastructura necesita imbunatatirea continua, de aceea investitiile trebuie facute

dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca beneficii:

- siguranta si securitatea locuitorilor orasului impotriva calamitatilor;

- raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;

- raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru cresterea atractivitatiiorasului il constituie facilitatile culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar

putea sa le ofere orasul Piatra Olt, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie

imbunatatit. Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a orasului.


49/206

Strategia de Dezvoltare Loc ala 20092015 Localitatea PIATRA OLT, Judetul OLT

49

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI AMENINTARI

Suprafata teritorial-

administrativa a orasului este

de 7683 ha, din care teren

arabil 6054 ha, pasune 483

ha, padure 867 ha, vii 190

ha, livezi 3 ha, luciu de apa

18 ha;

Existenta conditiilor si

traditiei pentru dezvoltareaactivitatii agricole;

Utilizarea redusa a

pesticidelor si

ingrasamintelor;

Conditii geografice

(climatice, hidro-geologice,

pedologice) favorabile.

Slabe resurse de subsol;

Alternanta de ani secetosi

si umezi;

In sectoarele din

agricultura utilarea tehnica este

precara;

Sistemul de colectare,

prelucrare si valorificare

superioara a produselor specificese face in cantitati mici;

Sistemul de irigatii lipseste

in zona;

Fondurile financiare

insuficiente pentru modernizarea

si popularea infrastructurii

zootehnice;

Serviciile de consultanta

se confrunta cu numarul scazut

de specialisti;

Proprietari de teren agricol

cu parcele mici, de cateva ha,

sunt in numar foarte mare;

Centre de insamantare

artificiala sunt inexistente.

Existenta Planului National

Strategic pentru Dezvoltare Rurala;

Aprobarea Programului

National Cadru de Restructurare si

Modernizare a unor unitati de profil

zootehnic si din industria alimentara;

Sprijinul oferit de Oficiul

Judetean pentru Consultanta Agricola

din judetul Olt cu privire la accesareafondurilor europene;

Existenta cadrului legislativ

pentru intemeierea si dezvoltarea

exploatarilor agricole;

Accesarea Fondului European Agricol

pentru Dezvoltare Rurala si Fondului

European pentru Pescuit pentru

proiectele de investitii realizate dupa 1

ianuarie 2007, pentru finantarea

agriculturii si dezvoltarii rurale si

pisciculturii.

Numarul de concurenti

in crestere pentru produsele

agroalimentare de pe piata

Uniunii Europene;

Absenta unui cadru

legal pentru protejarea

productiei agricole interne;

Cadrul legislativ

instabil; Slaba informare a

producatorilor agricoli cu

privire la normele europene;

Resurse financiare

reduse pentru finantarea si

co-finantarea proiectelor

finantate prin Fonduri

Structurale, Fonduri de

Coeziune, FEADR si FEP;

Cunostinte sumare

legate de elaborarea si

implementarea proiectelor

finantate din Fonduri


Coeziune, FEADR si FEP.


50/206


50

2. INFRASTRUCTURA SI MEDIU


Localizarea in

apropierea resedintei de judet;

Cai de acces in

localitate: DE 65, DN 64, DJ

677;

Important nod feroviar;

Retea de distributie

centralizata a apei potabile la

85,2% din locuitori; Evacuarea apelor uzate

se regaseste in prezent la 6,6%

dintre localnici;

Locuinte racordate la

reteaua electrica in procent de

100%;

Existenta infrastructurii

de telefonie mobila si fixa in

oras in procent de 100% si

cablu TV;

Transportul feroviar al

persoanelor asigurat in toate

directiile de deplasare prin gara

din oras;

La 45 km se gaseste

Aeroportul International

Craiova.

Dotarea

necorespunzatoare cu

echipamente;

Inexistenta unui plan

de amenajare periurban -

necorelare intre reteaua

rutiera urbana si cea

periurbana;

Lipsa centuriiocolitoare a orasului;

Interesul scazut al

agentilor economici in

protectia mediului

inconjurator;

Educatia ecologica

este superficiala;

Colectarea

neselectionata a deseurilor,

in vederea reciclarii,

refolosirii, recuperarii sau

valorificarii lor;

Unitati de sanatate

vechi, unele nefiind

modernizate;

Intretinere curenta

nesatisfacatoare;

Reabilitarea si modernizarea

retelei de strazi urbane;

Achizitionarea de mijloace de

transport ecologice;

Extinderea infrastructurii de

apa potabila a orasului, repararea,

inlocuirea traseelor, extinderea si

modernizarea fronturilor de

captare, statiilor de tratare/inmagazinare, retelelor de

distributie si contorizarea

consumatorilor;

Realizarea retelei de

canalizare;

Retele de canalizare pluvial;

Realizarea statie epurare cu

treapta mecanica si biologica;

Organizarea serviciului de

interventie pentru situatii de

urgenta al orasului Piatra Olt;

Dezvoltarea si reabilitarea

spatiilor si zonelor verzi;

Extinderea descentralizarii in

toate sectoarele de activitate;

Stabilitate politica interna;

Accentuarea si/sau

extinderea conflictelor in

Balcani;

Llipsa fondurilor necesare

pentru dezvoltarea infrastructurii

majore de circulatie;

Conflicte de interese intre

diferitele nivele decizionale

(local, judetean, national); Resurse financiare

insuficiente pentru finantarea si

co-finantarea proiectelor

finantate prin Fonduri


Coeziune, FEADR si FEP;

Informatii sumare legate

de normele europene de mediu

in randul IMM;

Cunostinte insuficiente

legate de elaborarea si

implementarea proiectelor

finantate din Fonduri


Coeziune, FEADR si FEP,

pentru proiecte de infrastructura

si mediu.


51/206


51

Lipsa dotarilor

necesare desfasurarii

activitatilor de expertiza

medicala;

Legislatia in domeniul

asistentei sociale este in

continua schimbare;

Existenta agentiei de

dezvoltare Sud- Vest Oltenia;

Imbunatatirea relatiilor cu

comunitati din Franta, Bulgaria.

Crearea si conservarea

parcurilor si parculetelor din oras,

Regularizare parau Jugalia;

Imbunatatirea mediului legal

si institutional in Romania;


52/206


52

3. ECONOMIC


Investitii in comert a

intreprinzatori;

Obtinerea produselor

ecologice prin existenta

potentialului;

Sustinerea serviciului

centrului de consultanta in

oras;

Preocuparea pentru

introducerea tehnologiilor noi

si pentru activitatea de

cercetare-dezvoltare;

Structura economica

diversificata;

Piata de consum

relativ mare.

Lipsa unor dotari necesare

dezvoltarii economico-sociale

(centre expozitionale, scoli

internationale, parc tehnologic,

centre de afaceri, comerciale,

turistice, de integrare europeana

etc.);

Dezvoltare relativ redusa a

infrastructurii de afaceri;

Economia zonei este in curs

de reabilitare;

Descrestere foarte mare a

exporturilor in ramura servicii;

Structura economica

invechita, utilaje vechi cu uzura

fizica si morala ridicata;

Nivel relativ redus al

dezvoltarii IMM-urilor;

Fluctuatie mare a

personalului intre diversele ramuri

economice; Management slab;

Resurse financiare la nivel

local insuficiente pentru sustinerea /

promovarea unor investitii;

Sprijinirea dezvoltarii

microintreprinderilor;

Punerea la dispozitie de terenuri

si spatii din orasul care pot fi

folosite pentru dezvoltari

antreprenoriale;

Restructurarea finantelor publice;

Simplificarea procedurilor juridice

si administrative pentru incurajarea

investitorilor interni si straini;

Accelerarea procesului de

privatizare;

Reglementarea si aplicarea

legislatiei privind proprietatea;

Existenta resurselor locale, cum

ar fi suprafete de padure si produse

conexe ale acestora care pot fi

valorificate la potentialul maxim al

lor;

Legislatia in continua

schimbare;

Oferte de creditare

greu accesibile (garantii

mari);

Datorita

infrastructurii sociale

neadecvate, raportate la

potentialul orasului

investitorii au un interes

scazut pentru inceperea

afacerilor in orasul;

Nivelul scazut al

taxelor si impozitelor

locale;

Rata ridicata a

dobanzii la credite;

Reorientarea politicii

interne a Romaniei spre un

model economic de tip

inchis; Reorientarea politicii

interne a Romaniei spre un

sistem administrativ

centralizat;


53/206


53

Folosirea unor tehnologii vechi, cu

productivitate si eficienta economica

scazuta;

Posibilitatea accesarii creditelor

cu dobanda subventionata pentru

crearea de noi locuri de munca in

mediul rural;

Asistenta financiara din partea

Uniunii Europene pentru IMM-uri,

prin Fonduri Structurale, Fonduri de

Coeziune, FEADR si FEP.

Cresterea ponderii

muncii la negru, cu efecte

negative asupra pietei

muncii, economiei locale si

asistentei sociale in

perspectiva;


54/206


54

4. TURISM


Existenta a 867 ha

padure si 18 ha luciu de apa;

Existenta a opt

biserici de cult crestin;

Capacitate de

dezvoltare a agroturismului.

Resurse financiare insuficiente

pentru investitiile autohtone;

Serviciile din domeniul turistic

oferite sunt la o calitate scazuta;

Preocuparea populatiei si a

autoritatilor locale pentru conservarea

mediului nu este la nivel ridicat;

Promovarea insuficienta a

orasului pentru cresterea numarului deturisti pe teritoriul acesteia.

Cresterea atractivitatii

turistice si dezvoltarea serviciilor

turistice in orasul Piatra Olt;

Amenajarea unui complex

touristic si de agrement;

Incurajarea unor noi forme

de turism (religios, rural, ecologic);

Imbunatatirea conditiilor

infrastructurii fizice si de utilitati; Accesarea programelor de

finantare ale Uniunii Europene.

Reactia redusa a

mediului local la

schimbarile si provocarile

zilelor noastre,

conducand la scaderea

competitivitatii teritoriului

orasului, in favoarea altor

teritorii, considerate mai

interesante de catre turistisi investitorii in turism;

Promovarea

insuficienta a zonei pentru

atragerea turistilor;

Tranzitul turistic

catre alte regiuni.


55/206


55

5. EDUCATIE SI CULTURA


Procent de

scolarizare ridicat;

Retea de invatamant

scolar dezvoltata;

Suficienta cuprindere

a scolarilor prin existenta

unui liceu, a trei scoli

generale si cinci gradinite;

Patrimoniu culturaldivers;

Existenta unor

programe comunitare si

nationale de asigurare a

accesului la educatie pentru

populatiile dezavantajate.

Autonomia unitatiilor de

invatamant este relativ redusa;

Reteaua scolara este insuficient

de flexibila;

Dotare precara a unitatilor de

invatamant cu echipamente si

materiale;

Insuficienta racordare la tehnicile

de varf; Migrarea cadrelor didactice din

invatamant spre alte domenii de

activitate;

Oferte educationale scolare si

universitare neracordate la cerintele de

pe piata muncii;

Insuficienta integrare in circuitul

cultural judetean si regional;

Insuficienta implicare a societatii

civile in viata culturala;

Lipsa baza materiala mass

media, insuficient consolidata pe plan

local;

Lipsa unei plan integrat cultural

coerent;

Centralizare excesiva lipsa

posibilitatii coordonarii politicii de

sanatate la nivel local.

Reabilitarea/ modernizarea/

dezvoltarea si echiparea

infrastructurii educationale

preuniversitare si a infrastructurii

pentru formarea profesionala

continua;

Reabilitarea si/sau crearea -

prin amenajarea unor spatii

existente - a infrastructuriisociale;

Renovarea si modernizarea

cladirii bibliotecii orasenesti;

Restaurarea si valorificarea

durabila a patrimoniului cultural;

Emigrarea scolarilor

catre alte centre de

invatamant.


56/206


56

6. RESURSE UMANE- PIATA MUNCII


Populatia in numar de

6652;

Persoane apte de

munca in numar de 2353;

Specialisti in domenii

Strategie Piatra Olt

Documents

Transcript of Strategie Piatra Olt