Strategie Investitii Irigatii

Romania Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii

Strategia Investitiilor in Sectorul Irigatiilor

Fidman Merk at Bucuresti, Ianuarie 2011


Fidman Merk at, Ianuarie 2011 i

Cuprins

Rezumat 1

1. Introducere. Scopul Strategiei 3

2. Analiza SWOT a sectorului 4

2.1. Punctele tari 4

2.2. Punctele slabe 5

2.3. Oportunitati 12

2.4. Riscuri 13

3. Masuri pentru intarirea capacitatii institutionale 16

3.1. Cadrul institutional 16

3.1.1. Institutii implicate 16

3.1.2. Cadrul institutional al livrarii apei 19

3.1.3. Cadrul institutional al finantarii apei 21

3.1.4. Cadrul institutional al raportarilor in utilizarea apei 22

3.1.5. Indicatorii sintetici privind activitatea sectorului de irigatii 23

3.2. Masuri de consolidare institutionala 25

3.2.1. Modul de organizare 25

3.2.2. Monitorizare 27

3.2.3. Implicarea utilizatorilor 27

3.3. Adaptarea legislatiei la conditiile socio‐economice actuale 28

3.3.1. Modificari si completari la Legea 138 / 2004 28

3.4. Masuri pentru imbunatatirea accesibilitatii M 125 a din PNDR 30

3.4.1. Cadrul general 30

3.4.2. Accesibilitatea fondurilor europene de catre sectorul irigatiilor 31

3.4.3. Opinia solicitantilor de fonduri pentru proiecte de irigatii 34

4. Strategia de investitii 36

4.1. Cadrul strategiei:probleme abordate, principii si obiective 36

4.2. Plan de actiune 38

4.2.1. Program de investitii pentru infrastructura principala a sistemelor ANIF 38

4.2.2. Ajustarea sub‐masurii 125‐a din PNDR 42

4.2.3. Asistenta tehnica pentru consolidare institutionala 44

4.2.4. Sinteza planului de actiune. Bugetul aferent 46

4.3. Masuri de atragere in exploatare a sistemelor gravitationale si locale 47

4.3.1. Sistemele viabile economic 47

4.3.2. Cauze principale ale neutilizarii sistemelor viabile 49

4.3.3. Masuri de reactivare a sistemelor viabile slab utilizate 51

4.4. Sistemele locale 52

ANEXE

Anexa 1 Studii de caz; sisteme viabile slab utilizate

Anexa 2 Raspunsul CE referitor la subventiile primite de fermierii din alte state ale UE in Romania

Anexa 3 OUAI‐urile ce au depus proiecte pentru submasura 125‐a, sesiunea Aprilie‐Mai 2010

Anexa 4 Chestionar adresat solicitantilor de fonduri pentru irigatii prin sub‐masura 125‐a din PNDR

Anexa 5 Clasificarea sistemelor ANIF dupa oportunitatea investitiilor Viabil / Neviabil

Anexa 6 Sistemele de irigatii recomandate a fi incluse in programe de investitii

Anexa 7 Criterii de evaluare – punctaj

Anexa 8 Prioritizarea partiala la finantarea investitiilor in sistemele ANIF viabile


Fidman Merk at, Ianuarie 2011 ii

Abrevieri si Termeni Abrevieri si Termeni

AM‐PNDR Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala

ANAR Administratia Nationala Apele Romane

ANIF Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare

ANIMA Autoritatea Nationala pentru Inundatii si Managementul Apelor

FEADR Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

FOUAI Federatie a Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii

I + R Intretinere si Reparatii

MADR Ministerul Agriculturii si Dezvolarii Rurale

MADR ‐ DIF Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Departamentul de Imbunatatiri Funciare

MMP Ministerul Mediului si Padurilor

OUAI Organizatia Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii

PDAUAI Proiectul de Dezvoltare a Asociatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii

PNDR Programul National de Dezvoltare Rurala

PRRSI Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii

SNIF Societatea National de Imbunatatiri Funciare

UDE Unitate de Dezvoltare Economica

UMP RRSI Unitatea de Management a Proiectului de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii

Termeni utilizati

Sisteme locale

Sisteme ce nu s‐au aflat sub administrarea ANIF, ci sunt in intregime de la aductiune la echipament de udare in proprietatea si / sau administrarea utilizatorilor.

Sistem ANIF

Sistem unde administrarea sectiunii principale a fost sau este in responsabilitatea ANIF, iar amenajarile interioare au fost sau nu transferate catre OUAI‐uri.

Capacitate economica

Disponibilitatea unor mijloace financiare, organizare / management si cunostinte tehnologice.


Fidman Merk at, Ianuarie 2011

Tabele si figuri

Tabele

Nr. tabel

Denumire tabel pag

1 Suprafata irigata in Statele UE (2007) 4

2 Structura culturilor irigate in Romania comparativ cu unele state 6

3 Structura culturilor irigate la nivel national (%) 6

4 Pretul mediu al energiei la consumatori industriali in Europa 10

5 Structura exploatatiilor agricole in judetele Calarasi si Buzau 11

6 Clasificare OUAI, 2009 21

7 Amenajarile hidrotehnice de irigatii (top 20) dupa suprafata OUAI, suprafata irigata si volumul pompat, 2009 24

8 Judetele dupa suprafata OUAI, Suprafata irigata si volumul pompat 2009 24

9 Proiecte OUAI pe sub‐masura 125‐a, sesiunea Aprilie‐ Mai 2010 31

10 Centralizarea criteriilor de eligibilitate care au respins proiecte 32

11 Evaluarea dificultatii fazelor intocmirii proiectelor de catre solicitantii de fonduri pentru irigatii pe submasura 125‐a PNDR

35

12 Investitiile PRRSI pentru reabilitarea infrastructurii principale (lei) 39

13 Costuri reabilitare infrastructura principala prin PRRSI 42

14 Scenarii si fonduri necesare reabilitarii infrastructurii principale 43

15 Scenarii si fonduri necesare reabilitarii infrastructurii amenajarilor interioare 43

16 Indicatori de rezultat ai strategiei investitiilor in irigatii 46

17 Planul de actiune si bugetul aferent 47

18 Principalele sisteme gravitationale 48

19 Structura culturilor irigate in unele zone din Romania (2009) ‐ % 49

20 Sisteme locale pe judete, 2002 52

Figuri

Nr. figura Denumire pag

1 Fluxul institutional al livrarii apei 20

2 Fluxul institutional al finantarii apei 22

3 Fluxul institutional al raportarilor in utilizarea apei 23


1 Fidman Merk at, Ianuarie 2011

Rezumat Orice program de investitii, actual sau viitor, este necesar sa inceapa de la solicitarea utilizatorului de apa, cu accentul pus pe responsabilizarea acestuia. Oricat de scazute ar fi costurile si oricate avantaje/subventii ar primi fermierul, o activitate de irigatii eficienta poate fi desfasurata doar daca sunt indeplinite cumulativ conditiile de mai jos:

exista o structura a culturilor adecvata irigatiilor, astfel incat sa asigure un spor de productie ce acopera costurile de exploatare si asigura un profit consistent fermierului;

existenta unei experiente / traditii in irigatii. Ambele conditii pot fi compensate de capacitati economice. Fara aceste conditii nu se poate vorbi decat de entuziasm fara fundament, iar in cazul celor care propun irigatiile cu orice pret in perioadele secetoase este doar o manifestare demagogica. La nivelul celor implicati in sectorul irigatiilor (institutii, fermieri) este necesara recunoasterea faptului ca irigatiile nu sunt pentru toti fermierii. Structurile agrare sunt mult schimbate fata de momentul proiectarii sistemelor de irigatii. Irigatiile reprezinta o treapta superioara in dezvoltarea fermelor, nu se poate oferi unui fermier irigatii prin sistemele ANIF, daca respectivul fermier nu a atins un nivel de dezvoltare economica care sa-i permita sa administreze irigatiile. O alta necesitate este recunoasterea faptului ca irigatiile nu sunt obligatia Statului; nu se pot cheltui bani pentru irigatii doar ca sa se raspunda unor perceptii false ale opiniei publice si ale mass-media. Irigatiile nu trebuie sa fie introduse nici cu sila si nici anuntate ca teme electorale. Irigatiile trebuie percepute drept o componenta de business. Problemele sectorului irigatiilor pe care isi propune sa le solutioneze strategia investitiilor sunt:

a) Starea tehnica a infrastructurii de irigatii; b) Capacitatea organizatorica si financiara redusa a utilizatorilor de a intretine sistemele de irigatii; c) Capacitatea redusa a utilizatorilor de contribui la modernizarea sistemelor; e) Amenajari de irigatii neadaptate la tipologia fermelor si cerintele utilizatorilor.

Obiectivele urmarite de strategie sunt:

a) Sustinerea investitiilor catre amenajarile de irigatii unde fermierii prezinta un potential ridicat de utilizare si intretinere a sistemelor, precum si de contributie la investitiile in amenajare.

b) Modernizarea infrastructurii de irigatii prin reducerea pierderilor de apa si a consumului de energie; Principiile strategiei de investitii in irigatii:

a) Viabilitatea tehnico-economica a sistemelor de irigatii, ce se transpune in recuperarea costurilor de operare si obtinerea unui profit, in urma aplicarii irigatiilor.

b) Interesul utilizatorilor. Investitiile se realizeaza numai la solicitarea potentialilor beneficiari. Fara implicarea activa a

utilizatorilor, orice investitie nu este sustenabila si trebuie exclus un altfel de principiu.

c) Contributia. Fermierii ce urmeaza sa beneficieze de investitii trebuie sa detina propria contributie in reabilitarea/modernizarea sau crearea unor amenajari noi.

d) Capacitatea economica. Irigatiile reprezinta o treapta superioara in dezvoltarea fermelor. Irigatiile nu sunt accesibile

oricarui fermier fiind necesara indeplinirea unor conditii de capacitate economica, prin care se intelege: capacitati de



organizare, orientare catre piata, capacitati financiare si capacitati tehnice / expertiza. e) Culturi adecvate irigatiilor. Structura culturilor practicata pe terenurile irigate trebuie sa permita acoperirea tuturor

costurilor aferente irigatiilor, inclusiv intretinerea amenajarilor si contributii la reabilitari / modernizari, dar si obtinerea unui profit consistent utilizatorilor.

f) Adaptarea la cerere. Modernizarile trebuie sa raspunda cerintelor utilizatorilor in privinta metodelor de irigatie adoptate

de utilizatorii.

g) Irigatii nu inseamna doar sistemele administrate de ANIF (sisteme ANIF). Sustinerea oricaror sisteme de irigatii, nu numai cele administrate de ANIF; strategia urmareste si sustinerea dezvoltarii si modernizarii amenajarilor de irigatii locale, amenajarilor noi sau reproiectarea fundamentala a celor ANIF ce pot fi chiar separate sau modificate.

Beneficiarul strategiei: Fermierii ce reusesc sa acopere costurile de exploatare a sistemelor de irigatii. Actiuni si buget

Activitate Buget minim (mii euro)

Buget mediu (mii euro)

Buget maxim (mii euro)

1 Reabilitarea infrastructurii principale a sistemelor ANIF 287.290 490.107 944.369 2 Ajustarea sub-masurii 125-a (infrastructura interioara si federatii) 153.121 178.004 232.677

2.1. Fonduri pentru amenajarile interioare 34.103 58.986 113.659 2.2. Fonduri pentru sisteme locale 119.018 119.018 119.018

3 Asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala 2,765 2,765 2,765 3.1. Formarea UIP 2,160 2,160 2,160 3.2. Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului 50 50 50 3.3. Sesiune de comunicari cu fermierii, OUAI si ANIF 120 120 120 3.4. Studii 285 285 285

3.4.1. Manual calcul tarife irigatii 15 15 15 3.4.2. Manual reducerea consumului de energie 150 150 150 3.4.3. Studiu comparativ 120 120 120

3.5. Vizite de lucru 150 150 150 3.5.1. vizite de lucru externe 120 120 120 3.5.2. vizite de lucru interne 30 30 30 4 Neprevazute 10,000 10,000 10,000

Contributie utilizatori 10% din liniile bugetare 1 si 2 -44.041 - 66.811 - 117.705 TOTAL 409.135 614.065 1.072.106 Durata implementare : 4 ani Indicatori de rezultat

Indicator rezultat Valoare minima

Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura principala 50 Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura interioara 50 Suprafata irigata (ha) 400.000



1. Introducere. Scopul Strategiei

Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii administrat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a demarat elaborarea unei strategii a investitiilor in sectorul irigatiilor, in care vor fi abordate problemele sectorului de irigatii si metodele de solutionare a acestora, precum si de atingere a obiectivelor sectorului de irigatii, prin prisma investitiilor necesare. Strategia este structurata pe identificare problemelor cu care se confrunta sectorul irigatiilor si prezentarea unui cadru de masuri pentru atenuarea problemelor. Anterior acestui raport final, au fost elaborate patru rapoarte intermendiare ce stau la baza strategiei; acestea au avut drept obiective si continut, urmatoarele: Raport 1 – „Criteriile de selectie si prioritizare a investitiilor in sistemele administrate de ANIF”. In acest raport s‐au definit criteriile de selectie a sistemelor de irigatii unde se pot desfasura programe de investitii si s‐a realizat o prioritizare partiala a respectivelor sisteme. Raport 2 – „Analiza SWOT a sectorului de irigatii”. Sunt identificate punctele tari si cele slabe ale sectorului de irigatii, precum si oportunitati si riscuri in dezvoltarea sectorului. Raport 3 – „Masuri de reactivare a sistemelor de irigatii viabile neutilizate” cuprinde o serie de studii de caz asupra unor sisteme de irigatii viabile, dar slab utilizate sau neutilizate. Pornind de la concluziile extrase din aceste studii de caz si coroborate cu alte date si informatii au condus la elaborarea masurilor ce sunt necesare a fi luate pentru a reactiva sistemele viabile ce au o utilizare scazuta sau deloc. De asemenea, raportul include informatii si date asupra sistemelor locale. Raport 4 – „Intarirea capacitatii institutionale” prezinta o sinteza asupra cadrului institutional al sectorului de irigatii, propuneri pentru consolidarea relatiilor institutionale, dar si o analiza asupra fondurilor disponibile pentru sectorul irigatiilor prin submasura 125‐a din PNDR. Scopul Strategiei de Investiti in Sectorul Irigatiilor. Prezenta strategie isi propune sa ofere MADR solutii cu privire la modul de desfasurare a investitiilor Statului in sectorul irigatiilor.



2. Analiza SWOT a sectorului

2.1. Punctele tari (S)

(S1). Suprafata irigabila relativ extinsa in cadrul UE. Conform datelor furnizate de Eurostat, Romania detinea in 2007 locul 5, cu 615.330 ha reprezentand 4% din totalul suprafetei irigabile din UE. Cifra pentru Romania poate fi discutabila, insa daca s‐a aplicat acelasi algoritm pentru toate statele este de remarcat nu atat valoarea absoluta, ci ponderea (vezi Tabel 1) . (S2). Functionarea organizatiilor utilizatorilor de apa pentru irigatii, chiar daca cu unele sincope, reprezinta primul pas dupa 1990 de colaborare reala intre fermieri si pot fi folosite ca platforme de dezvoltare a activitatii agricole prin extinderea obiectului de activitate si preluarea rolului de cooperative. In Ianuarie 2010 erau infiintate 422 de OUAI‐uri, intinse pe o suprafata neta de 1.034.162 ha , insa aproape o treime dintre ele nu mai erau active in 2009 (nu au irigat). (S3). Utilizarea irigatiilor preponderent de catre fermele comerciale. Irigatiile nu sunt un input agricol pe care pot sa si‐l permita toti fermieri. Utilizarea irigatiilor reprezinta o etapa ce apare pe parcurs in dezvoltarea fermei si nu o etapa cu care se incepe dezvoltarea fermei. In randul OUAI‐urilor, procentul celor comerciale detinea 61%1, in 2009, procent ce poate asigura dezvoltarea sectorului de irigatii. (S4). Experienta fermierilor in irigatii dobandita in buna masura si in perioada ulterioara anului 2000, cand prin infiintarea OUAI au fost determinati sa administreze singuri sistemele de irigatii la nivel de ferma. Acest rezultat a fost obtinut cu sprijin major al subventiilor acordate, ce au condus la formarea unui nucleu de OUAI‐uri care sa irige si unde sa se practice o agricultura cu profituri ridicate.

1 “Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”, PRRSI, Martie 2010.

Stat Teren agricol (ha) Suprafata irigabila (ha)

%

1 Italia 17.841.540 3.950.500 26,0% 2 Spania 33.162.190 3.671.340 24,1% 3 Franta 28.949.220 2.670.340 17,6% 4 Grecia 4.402.780 1.555.310 10,2% 5 Romania 15.264.650 615.330 4,0% 6 Portugalia 4.408.430 583.740 3,8% 7 Olanda 2.074.800 457.240 3,0% 8 Danemarca 2.977.550 435.350 2,9% 9 Slovacia 3.055.040 183.290 1,2%

10 Suedia 7.066.250 159.690 1,1% 11 Ungaria 6.003.560 140.940 0,9% 12 Marea Britanie 17.058.920 138.190 0,9% 13 Austria 6.853.800 116.070 0,8% 14 Polonia 18.098.650 115.710 0,8% 15 Norvegia 6.339.080 113.980 0,7% 16 Bulgaria 4.087.520 104.580 0,7% 17 Finlanda 6.326.780 76.750 0,5% 18 Cipru 179.960 45.790 0,3% 19 R. Ceha 5.032.220 38.530 0,3% 20 Belgia 1.405.250 23.350 0,2% 21 Slovenia 921.230 4.100 0,0% 22 Malta 11.680 3.200 0,0% 23 Lithuania 2.908.160 1.340 0,0% 24 Letonia 2.848.390 830 0,0% 25 Estonia 1.219.390 0 0,0%

TOTAL 198.497.040 15.205.490 1

Tabel 1 – Suprafata irigabila in State UE (2007)

Sursa: Eurostat; Nota: Este inclusa si Norvegia



(S5). Pretul apei in sistemele viabile. Furnizorul principal de apa, ANIF, a avut in 2009 un tarif mediu de 175 lei /1000 m3 pentru OUAI‐urile care au irigat, iar maximul a atins si 920 lei / 1000 m3. Cand se aduna si costurile OUAI, rezulta un pret mediu al apei de 525 lei/1000 m3 la nivel national in 2009. Pentru comparatie, in Bulgaria tarifele furnizorului de apa, publicate de Ministerul Agriculturii pentru 2009, ating valoarea minima de 529 lei /1000 m3 iar Anglia (cf. unui studiu de caz elaborat in 2010), costul apei in 17 ferme a fost de 462 lei/1000 m3. In urma acestor informatii comparative, nu se poate spune ca in Romania pretul apei este exagerat pentru sistemele aflate in zonele viabile si marginal viabile, insa trebuie colectate mai multe date pentru a avea un ordin de marime in vederea ajustarii tintei de pret in functie de ce se practica in alte state ale UE. (S6). Investitii realizate in ultimii 5 ani in infrastructura de irigatii. Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii administrat de MADR printr‐un imprumut de la Banca Mondiala in perioada 2004 – 2012 a adus sectorului de irigatii investitii in valoare de cca 80 milioane dolari. In anul 2006 a fost emisa OUG 123 prin care s‐au acordat fonduri necesare exploatarii sistemelor de irigatii, dar si pentru repunerea in stare de functiune a infrastructurii amenajarii interioare predate la OUAI in valoare de aproximativ 63 milioane lei in perioada 2007 ‐2009. La acestea se adauga fondurile acordate prin Masura 121 din PNDR, ce a permis fermierilor sa achizitioneze echipament de irigatii. 2.2. Punctele slabe (W) Punctele slabe ale sectorului de irigatii au fost grupate in 4 categorii: economice, tehnice, organizatorice si de perceptie.

Economice (W1). Structura culturilor. In state dezvoltate ce practica irigatiile, structura culturilor este mult diferita fata de cea din Romania, unde atunci cand se solicita irigatii cu orice costuri nu se ridica si intrebarea „Acopera sporul de productie costurile cu irigatiile?” Se omite faptul ca agricultura irigata din Romania nu este adaptata unei structuri a culturilor ce se preteaza irigatiilor. Cum se raporteaza Romania la structura culturilor si ce inseamna o structura a culturilor adecvata irigatiilor este factorul ce ne indica potentialul de dezvoltare al irigatiilor. La o comparatie cu unele state ce prezinta conditii climatice apropriate, rezulta categoric o structura a culturilor neadecvata obtinerii de profit din irigatii. In timp ce situatia din statele analizate (vezi tabel 2) arata orientarea fermierilor spre irigarea legumelor, in Romania situatia este complet diferita, culturile de camp detin un procent foarte ridicat (80%). Chiar si in cadrul culturilor de camp situatie este diferita, in cazul Romaniei paioasele fiind irigate in proportie 26% din totalul suprafetei irigate, in timp ce in Italia reprezinta numai 5%, iar in Anglia numai 9%. La culturile de camp din Italia, soia si sfecla de zahar detin procente semnificative: 11% din totalul suprafetei irigate, in timp ce in Romania aceste culturile de camp adecvate irigatiilor detin sub 2%.



Tabel 2, Structura culturilor irigate in Romania comparativ cu unele state

Cultura Romania

(2009) Italia

(2002)

Andaluzia, Spania (2003)

Fresno, California, SUA

(2003)

Anglia si Tara Galilor

(1995) Culturi de camp (%) 80 46,4 29 41 26 Loturi semincere (%) 11 Na Na na Na Legume/fructe/ vie (%) 3 35,2 71 59 62 Furaje (%) 1 13,4 na na 7 Altele (%) 5 5 0 0 6 Suprafata irigata (ha) 292.224 1.995.100 893.009 473.479 190.000 Sursa: Romania – esantion reprezentativ studiul PRRSI – „“Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI””; Italia – Census 2000, ISTAT 2002; Spania si SUA - Institute of Sustainable Agriculture; Anglia si Tara Galilor – „Predicting and mapping the future demand for irrigation water n England and Wales”, E.K. Weatherhead, J.W. Knox Dupa sistarea subventiilor operationale, la care s‐au adaugat precipitatiile abundente atat de iarna, cat si de vara, in 2010 structura culturilor irigate din Romania se indreapta spre eficienta sistemelor din statele cu performante in irigatii, insa pe fondul unei scaderi cu 75% a suprafetei irigate. Orezul detine un loc important in structura culturilor irigate (17%), soia ajunge la 13% si legumele la 13%, insa irigarea paioaselor se mentine inca la cote ridicate, fata de 3 – 9% din statele UE si SUA. Culturile irigate in 2009, cand se acordau subventiile de exploatare erau, in special, cele de cereale paioase si porumb (53% din total structura culturi irigate), urmate de floarea‐soarelui (14%), rapita (11%), loturi semincere (11%), orez (4%). In 2010, ca urmare a celor doi factori mentionati anterior ce afecteaza reprezentativitatea din punctul de vedere al irigatiilor, s‐a inregistrat o scadere a irigatiilor pentru floarea soarelui (3%) si rapita (1%), scaderi ce erau de asteptat si o crestere la orez, soia si legume, dar acest lucru s‐a intamplat numai in procente si nu in suprafete absolute, intrucat s‐a redus suprafata irigata prin reducerea irigarii suprafetelor cu paioase cu 79%, iar a celor cu porumb cu 75%, fata de 2009 (tabel 3).

Tabel 3, Structura culturilor irigate la nivel national (%)

2009 2010

Paioase 26 22 Porumb consum 27 27 Floarea soarelui 14 3

Rapita 11 1 Loturi semincere 11 Na

Orez 4 17 Soia 2 13

Legume/Fructe 3 13 Furaje 1 2 Altele 1 4

Suprafata irigata (ha) 293.000 73.000 Sursa:2009 PRRSI, esantion reprezentativ studiul „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”; 2010 – ANIF.



(W2). Lipsa capacitatilor economice necesare desfasurarii unei activitati irigate in sistemele ANIF; prin capacitati economice se intelege disponibilitatea unor mijloace financiare, organizare / management si cunostinte tehnologice. Ferme ce au activat inclusiv pe suprafetele irigate au trecut dupa 1990 prin perioade de consolidare, multe au disparut, au aparut altele, foarte multe persoane din mediul rural si‐au inchipuit ca pot face agricultura performanta, dar aceasta situatie de tranzitie a condus la degradarea sistemelor de irigatii, odata cu trecerea a 10‐20 de ani fara a fi utilizate. Pentru a fi repornite este foarte dificil, fiind necesara aceasta capacitate economica, ce nu este detinuta de orice fermier. Numai investitii consolidate pot reactiva aceste sisteme. In prezent, la nivelul fermierilor, autoritatilor centrale si locale, precum si al opiniei publice este prezenta opinia conform careia irigatiile sunt pentru oricine, avand drept argument suprafetele irigate inainte de 1990. Este nevoie de o stabilitate a fermelor, a incadrarii lor pe un drum; este si ce remarca unuia dintre liderii LUAIR in cadrul unei intalniri: „Acum exista mai multa seriozitate, pentru ca fermele s‐au stabilizat.” Irigatiile pot reprezenta un input in activitatea agricola numai daca functioneaza structurile agricole (fermele) care sa le poata administra.

(W3). Proiectarea sistemelor pentru exploatatii extinse. La momentul proiectarii amenajarilor, pentru modul de distribuire a apei s‐a avut in vedere suprafata extinsa a fermelor, insa in prezent, doar cateva sisteme mai livreaza apa unor astfel de ferme. Acest punct slab se incearca a se corecta prin infiintarea OUAI‐urilor. (W 4) Utilizarea redusa a sistemelor de irigatii in zonele viabile, inclusiv cele alimentate gravitational. In 2009, in aceste sisteme s‐au irigat numai 58.000 ha din cele 504.814 ha, adica 11% . In sectiunea 4.3. este extinsa aceasta problematica. Tehnice (W 5) Infrastructura invechita si neadaptata la cerintele noi. Exceptand fondurile alocate prin PRRSI, ce au vizat numai 5 amenajari de irigatii, infrastructura de irigatii nu a mai beneficiat de modernizari majore dupa 1990. (W 6) Lipsa echipamentelor de irigatii moderne. Reprezinta o problema mentionata atat de fermieri cat si de reprezentantii autoritatilor din domeiu. (W 7) Pierderile semnificative de apa in reteaua de distributie. La nivel national in jur de 40% din apa pompata este pierduta in reteaua principala distributie, pana la punctul de livrare; cele mai mari pierderi se regasesc in sucursala Arges Buzau, unde se pierde 75% din apa pompata pâna la SPP2. (W 8). Consumul de energie. Pentru a pompa 1.000 m3, in medie se consuma 718 kWh3 (281 kWh la nivel de OUAI si 537 kWh la nivel ANIF) in 2009. Sunt aceste valori mari sau mici? Este evident ca intre obiectivele utilizatorilor de irigatii, reducerea consumului de energie reprezinta o prioritate, insa pana la ce nivel se poate merge? Care sunt limitele tehnologice actuale? Iar pentru a stabili unde ne aflam, primul pas este culegerea datelor din alte State. De exemplu, intr‐un studiu de caz din Anglia din 2010, in 17 ferme cultivatoare de cartofi, consumul mediu de energie electrica pentru a pompa 1.000 m3 a fost de 598 kWh. Raportat la aceasta valoare, se poate ca avem un consum cu 20% mai mare.

2 Sursa: ANIF, situatia din 2006. 3 Sursa: „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”,PRRSI, Martie 2010



(W 9). Lipsa perdelelor de protectie. Romania este printre putinele state unde aceasta solutie minima nu este introdusa. Dupa 1990, desi s‐au efectuat studii specializate4, nu s‐a implementat o asfel de metoda simpla de a imbunatati eficienta irigatiilor si, de fapt, a agriculturii. In cateva sisteme, fermierii au aplicat aceasta metoda, asa cum se poate observa in judetele Ialomita, Calarasi si Braila. Analizele şi rezultatele unui studiu de specialitate5 asupra efectelor induse de existența rețelelor de perdele forestiere de protecție asupra suprafețelor agricole din Dobrogea şi Câmpia Română arata ca datorită fenomenului de reducere şi uniformizare a vitezei vântului, se realizează economii importante de apă în zona protejată, prin:

micşorarea procesului de evapotranspirație a culturilor agricole (259 m3/ha/sezon); conservarea şi valorificarea mai eficientă a precipitațiilor căzute în sezonul rece şi utilizate în

sezonul cald (228 m3/ha/sezon); creşterea randamentului de aplicare a udărilor prin aspersiune în câmp (293 m3/ha/sezon);

Astfel, economia de apă în câmpul neirigat este de 487 m3/ha/sezon, iar în câmpul irigat prin aspersiune de 780 m3/ha/sezon.

Organizatorice (W 10). Colaborare dificila in relatia dintre reprezentantii OUAI si ANIF cu privire la costurile tarifare si anumite practici, chiar conflictuala. Aceasta relatie este, de fapt, una intre un monopol si monopson, rar intalnita in mediul economic, adica exista un singur furnizor si un singur cumparator al serviciului respectiv. Acest tip de situatie trebuie sa se desfasoare numai pe baza de colaborare, daca intr‐adevar ambele parti sunt interesate de activitatea pe care o desfasoara. La nivelul fiecarei sucursale sunt infiintate Consiliile de supraveghere care au rol in monitorizarea modului de calcul al tarifelor, insa aceste consilii trebuie intarite institutional. (W 11). Directorii OUAI indeplinesc, in general, doar un rol pe deplin tehnic. Ei sunt buni cunoscatori ai sistemului de irigatii, de regula provenind din randurile ANIF; insa nu indeplinesc rolul de manager: nu organizeaza si nu coordoneaza intreaga activitate; nu mobilizeaza fermierii, nu‐i determina sa actioneze concentrat in aplicarea irigatiilor. (W 12). Neimplicarea utilizatorilor in conducerea si monitorizarea activitatii OUAI. Acest punct slab poate fi si rezultatul nesuprapunerii calitatii de membru cu cea de utilizator; pe membrii nu‐i intereseaza activitatea agricola, iar utilizatorii – care au arendat terenul de la membrii – nu pot avea niciun rol in luarea unei decizii cu privire la activitatea OUAI. S‐au infiintat OUAI‐uri la initiativa unor fosti angajati ai ANIF, insa in acest mod, fermierii au fost privati de oportunitatea de a intelege cu adevarat rolul OUAI, si de a determina implicarea lor in functionarea OUAI. Nu este o surpriza ca in multe OUAI‐uri de semi‐subzistenta percep organizatia ca pe un furnizor de servicii ca oricare altul sau considera ca este rezultatul unei privatizari6. In randul unor OUAI‐uri ce au drept utilizatori mai multe exploatatii mari nu se cunoaste costul apei si cum se desfasoara activitatea in cadrul OUAI. Este posibil sa fie o reactie datorita faptului ca in fruntea organizatiilor se regasesc in functia de presedinte alti fermieri importanti pe care ceilalti utilizatori nu vor sa‐i deranjeze cu indiscretii in calculele OUAI si prefera o relatie de buna vecinatate, in acest schimb.

4 HG 1343 / 2007 5 „Necesitatea realizarii perdelelor forestiere in sistemele de irigatii”, Ion Nicolaescu, Emilia Manole 6 „Cunostinte, Atitudini, Practici ale membrilor AUAI din Romania”, Andy Manzardo, Dragos Alexandru, PDAUAI, USAID, 2004;



(W 13). Directorului ii lipseste un grad de autonomie in actiune in cadrul unor OUAI‐uri. In dese cazuri, este in stare de subordonare fata de anumiti fermieri din cadrul OUAI, fiind platit de acestia sau insasi prestanta si recunoasterea regionala a respectivului fermier nu‐i permite directorului sa indeplineasca un rol dincolo de cel tehnic. (W 14). Lipsa cooperarii intre fermieri pe fondul unui comportament individual pronuntat al fermierilor, ce conduce la utilizarea ineficienta a irigatiilor. In cazul OUAI‐urilor cu mai multi utilizatori cu suprafete reduse apar doua situatii in acest sens: (a) nu se practica o comasare a culturilor pentru a permite irigarea in acelasi timp, ceea ce conduce la costuri fixe crescute; (b) se practica o comasare excesiva a culturilor, ceea ce conduce la imposibilitatea agregatelor de pompare de a furniza apei tuturor in acelasi timp (cazul legumelor). In privinta OUAI‐urilor cu mai putini utilizatori, dar cu suprafete mari, problema nu este atat de acuta, fiind remarcate actiuni de colaborare. (W 15). Numarul redus de federatii. Fermierii, in general, nu doresc sa‐si asume administrarea intregului sistem prin FOUAI, drept argument este numarul redus de federatii7, doar 3, chiar daca, in prezent, constituirea unei federatii poate conduce la urmatoarele avantaje8:

Reducerea costurilor cu un minim de 20 %; Imbunatatirea administrarii livrarii apei; Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii in conditii mai ridicate calitativ si fizic; Contribuie la cresterea cooperarii intre fermieri din teritoriul deservit; Includerea sistemului in programul de investitii finantat de Masura 125 PNDR.

Fermierii ar dori sa fie administrat, in continuare, sistemul de catre ANIF, intrucat activitatea agricola este ocupatia lor de baza si nu intentioneaza sa‐si asume responsabilitati si in administrarea sistemului principal. Pe de alta parte, exista nemultumiri cu privire la modul de calcul al tarifelor de livrare de catre ANIF, mai ales cand se determina consumul specific al agregatelor de pompare. (W 16). Lipsa unor consilieri de teren in dezvoltarea si infiintarea OUAI‐urilor. Avand in vedere conceptul nou introdus de OUAI‐uri, lipsa experientei potentialilor lideri si a unui cadru de organizare al fermierilor, era si este nevoie de existenta pe teren a unor consilieri care sa lucreze cu oamenii la fata locului pentru infiintarea si dezvoltarea pe principii cat mai corecte a OUAI‐urilor.

7 Infiintate pe sistemele Stefanesti Leordeni (jud. Arges), Fantanele Sagu (jud. Arad) si Campia Covurlui (jud. Galati); aceste federatii au o suprafata neta de 17.746 ha; 8 Sursa PRRSI, „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”;



De perceptie Aceste puncte slabe au un impact hotarator la nivel decizional atat la nivelul fermelor, cat si al autoritatilor intrucat pot induce decizii ce nu au legatura cu realitatea sau sustin ineficienta sistemului. (W 17). Pretul relativ ridicat al energiei nu se confirma. Exista perceptia conform careia Romania are unele dintre cele mai mari preturi la energie din UE. Conform datelor Eurostat privind pretul energiei la consumatori industriali, Romania ocupa un loc relativ favorabil, locul 9 din 30 de state ale Europei9, cu 20% sub media UE (Tabel 4).

La un curs al euro de 4,2 lei, rezulta ca Romania a avut un pret mediu al energiei in Semestrul 2 al 2009 de 0,34776 lei / kWh (fara TVA), ceea ce confirma pretul mediu pentru energie in irigatii din acelasi an, ce a fost de 0,335lei (fara TVA)10. Este adevarat, ca in functie de orarul de consum si factorul de putere tarifele variaza si pot ajunge la 0,944 lei / kWh asa cum s‐a intamplat la OUAI Tecuci in 2009, insa media este cea amintita. Povara pretului energiei este determinata si de faptul ca multe OUAI‐uri, in special cele cu multi utilizatori, nu s‐au declarat platitoare de TVA si includ aceasta taxa in costuri. In sectorul irigatiilor din Anglia s‐au obtinut date ce indica pretul unui kWh de 0,6717 lei (fara TVA)11, in 2010. (W 18). Mentalitatea colectiva asupra sectorului. Exista o perceptie nostalgica asupra irigatiilor vis‐à‐vis de rezultatele anterioare anului 1989. Aceasta perceptie contribuie la inducerea unei oarecare retineri la nivelul Guvernului, Ministerului Agriculturii si ANIF in asumarea unei strategii realiste privind sectorul de irigatii; aceasta retinere se simte in elaborarea strategiilor dupa anul 2000 care inca prevad irigarea a 1,5 milioane de ha pana in anul 2013 (ca ultim exemplu12); . Experienta ultimilor 10 ani indica destul de clar ca mai mult de 500.000 ha nu se pot iriga de catre fermieri. In conditiile institutionale, dar si financiare ale acestei perioade, este greu de crezut ca pot fi irigate 1,5 mil ha. Lipsesc trepte in dezvoltarea fermelor pana la irigatii: management, orientarea spre piata,

9 UE 27, Croatia, Norvegia, Turcia; 10 Sursa: „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”, PRRSI, Martie 2010 11 La un curs al lirei sterline de 5,15 lei 12 Programul Strategic al MADR (www.madr.ro ) si Strategia ANIF, www.anif.ro

Nr Stat Pret mediu fara TVA

(euro/kWh) Uniunea Europeana (27 State) 0.1023

1 Bulgaria 0.0639 2 Estonia 0.0645 3 Franta 0.0656 4 Finlanda 0.0683 5 Suedia 0.0689 6 Turcia 0.0789 7 Lithuania 0.0790 8 Norvegia 0.0795 9 Romania 0.0828

10 Letonia 0.0893 11 Croatia 0.0904 12 Danemarca 0.0927 13 Polonia 0.0933 14 Grecia 0.0936 15 Portugalia 0.0944 16 Slovenia 0.0962 17 Marea Britanie 0.1012 18 Austria 0.1072 19 Belgia 0.1105 20 Olanda 0.1110 21 Spania 0.1120 22 Republica Ceha 0.1122 23 Germania 0.1134 24 Luxemburg 0.1156 25 Irlanda 0.1175 26 Malta 0.1291 27 Ungaria 0.1297 28 Italia 0.1370 29 Slovacia 0.1403 30 Cipru 0.1494

Tabel 4 - Pretul mediu al energiei la consumatori industriali in Europa

Sursa: Eurostat; Nota: Date din semestrul 2 - 2009



asigurarea distributiei, rentabilizarea activitatii, accesul la finantare, cunostinte tehnologice. Acesta este unul din motivele principale ale lipsei cererii pentru acest serviciu. Rezultatele se vad: irigatiile sunt utilizate in special de fermele comerciale, fiind cele ce dispun de factorii amintiti mai sus. Investitiile in zone unde cererea de apa nu este consolidata, iar fermierilor le lipseste organizarea nu au adus rezultatele asteptate. (W 19) Subventiile primite de fermierii UE straini – nu se confirma. Indiferent de regiunea tarii, exista aceasta perceptie conform careia fermierii straini au rezultate pozitive in agricultura pentru ca primesc subventii din statele lor lucrand teren in Romania. Atat din discutiile cu fermierii straini din Romania, cat si raspunsul pe care l‐a primit consultantul de la Comisia Europeana – DG Agriculture and Rural Development nu se confirma existenta unor astfel de subventii13. (W 20). Marimea redusa a fermelor ‐ nu se confirma. La nivelul unor factori implicati in agricultura, dar si in randul mass‐media si a opiniei publice exista intiparita cifra de 3 ha, reprezentand media exploatatiei din Romania. Acest lucru a fost eronat de la inceput, fiind rezultatul simplei impartiri a titlurilor de proprietate la terenul agricol; la aceasta perceptie s‐a adaugat si arenda verbala larg raspandita pana in 2007, ce nu aparea inregistrata in nicio statistica. Insa, odata cu acordarea subventiilor pe suprafata prin intermediul APIA, a trebuit sa apara, oficial, adevarata fata a agriculturii romanesti pentru a primi subventiile pe suprafata si care difera categoric de aceasta cifra de 3 ha. Din datele primite de la APIA din doua judete agricole, Calarasi si Buzau, exploatatiile agricole de peste 50 ha detin aproape 80% din terenul lucrat, iar cele sub 3 ha detin numai in jur de 6%. Aceste date se bazeaza pe declararea unui procent de 90% din totalul suprafetei agricole din cele doua judete, insa este putin probabil ca restul suprafetei sa fie lucrate sau este impartita in suprafete de sub 1000 mp ce nu se inregistreaza la APIA (Tabel 5). Chiar daca intr‐un ritm lent, se poate remarca o tendinta de comasare a terenurilor in exploatatii mari prin scaderea suprafetei fermelor de sub 50 ha in 2010 fata de 2009 si cresterea, in aceeasi perioada, a suprafetelor fermelor de peste 50 ha cu 0,7%; aceste transferuri producandu‐se pe fondul unei cresteri a suprafetelor declarate cu 0,3% (Tabel 5). Tabel 5 – Structura exploatatiilor agricole in judetele Calarasi si Buzau

Tip ferma

2010

2009

2010 / 2009 (%)

CL BZ % CL BZ %

Ferme ( 0 -3] ha 7.180 33.045 6,2% 7.797 34.204 6,4% -0,3%

Ferme (3 - 50] ha 32.285 63.374 14,6% 32.494 65.643 15,1% -0,4%

Ferme > 50 ha 333.048 184.477 79,2% 327.242 183.956 78,5% 0,7%

TOTAL 372.513 280.896 * 367.533 283.803 * 0,3%

Sursa: APIA

In ce priveste irigatiile procesul urmeaza cursul national al structurii fermelor : in 2009, 61% dintre OUAI‐uri erau comerciale (aveau ferme utilizatori cu marimi mai mari de 8 UDE) si 65% erau OUAI‐uri cu un singur utilizator sau restranse (mai putin de 2 utilizatori / 500 ha). In sistemele de irigatii unde se iriga cel mai mult, figureaza cele unde se cunosc fermierii cu suprafete intinse: Insula Mare a Brailei, Terasa Ialomita‐Calmatui, Terasa Viziru, Terasa Brailei, Pietroiu Stefan cel Mare, Viisoara etc. Pe de alta parte, in privinta exploatatiilor reduse apar sisteme precum

13 Vezi Anexa 2 ;



Sadova Corabia si Terasa Nicoresti Tecuci, unde predomina cultivarea legumelor. Avand in vedere structura exploatatiilor agricole, se desprinde necesitatea identificarii utilizatorilor de irigatii pentru a cunoaste cui se adreseaza strategia; acestia sunt exploatatiile de peste 50ha pentru culturile de camp si exploatatiile sub 50 ha, daca sunt cultivatoare de legume si fructe. Consultantul nu a putut obtine date si pentru alte judete, dar analiza se poate extinde la toate judetele agrare. 2.3. Oportunitati (O) (O1) Precipitatiile abundente din 2010 – ragaz pentru pregatirea strategiei post‐subventii operationale Precipitatiile din 2010 au creat o rezerva de apa in sol considerabila; atentia fermierilor si opiniei publice s‐a mutat de la irigatii in acest an, iar efectul sistarii subventiilor nu a fost atat de resimtit. Aceasta situatie meteorologica acorda timp MADR pentru a pregati sezonul 2011 prin organizarea de intalniri cu OUAI‐urile astfel incat sa se transmita informatii pozitive, dar si modalitati de calcul a tarifelor interne pentru a evita descurajarea utilizatorilor. (O2) Fermierii cu loturi semincere sunt printre utilizatorii de apa cu profitul cel mai ridicat, iar pentru cei mai multi, irigatiile sunt obligatorii in vederea primirii certificarii din partea Inspectoratului National pentru Calitatea Semintelor (INCS). In 2009 la nivel national, in structura culturilor irigate, loturile semincere detineau o pondere de 11%, insa in cazul anumitor sisteme, fermierii s‐au orientat preponderent catre aceste loturi, de exemplu in Terasa Viziru (Braila) loturile semincere detin 22% din suprafata irigata14. Conform datelor INCS, loturile semincere au crescut de la 152.761 ha in 2006 la 192.424 ha in 2009, cu suprafete insemnate in judetele Calarasi (20.925 ha), Ialomita (17.127 ha), Teleorman (16.635 ha) si Braila (14.778 ha)15. O buna parte din fermierii cu loturi semincere au contracte cu producatorii de seminte recunoscuti la nivel mondial, iar productia lor se indreapta si la export. Avand in vedere aceasta situatie, MADR trebuie sa fructifice aceasta oportunitate si poate sa‐si stabileasca un set de masuri pentru sustinerea activitatii acestor fermieri, sa fie incurajata productia de culturi semincere pe terenurile irigate, find o buna oportunitatea pentru utilizarea sistemelor de irigatii romanesti ce cu greu se pot adapta altor culturi profitabile, precum legumele si fructele. Este si o oportunitate de a transforma sistemele de irigatii, respectiv Romania, in furnizori de seminte cel putin pentru Europa. (O3) Fondurile pentru investitii existente prin PNDR permit derularea unor proiecte de investitii in infrastructura de irigatii (Masura 125‐a) sau de achizitionare a echipamentelor de udare (Masura 121). (O4) Cresterea anuala a subventiei pe suprafata alocata prin intermediul APIA. In fiecare an creste subventia alocata pe suprafata, in acest fel, fermierii de pe suprafetele irigate pot directiona acesti bani pentru acoperirea decalajului creat de sistarea subventiilor operationale in irigatii. In 2010, cresterea subventiei pe suprafata a fost de aproximativ 60 euro, iar subventia operationala pentru irigatii medie a fost, in acelasi an, de 203 euro / ha irigat. (O5.) Consolidarea pozitiei OUAI prin extinderea obiectului de activitate. Organizatiile si federatiile pot deveni o platforma de continuare a reformei sectorului agricol romanesc prin oportunitatea pe care o reprezinta aceste organizatii in vederea structurarii unui proces real de colaborare intre fermieri. Prin functionarea de aproape 10 ani se pot constitui intr‐o prima etapa a unui proces de introducere si consolidare a colaborarii intre fermieri. Perimarea ideii de asociere si cooperare nu se datoreaza numai perioadei comuniste, ci intr‐o mai mare masura celei post 1990, cand asocierea si cooperarea au insemnat de fapt, imbogatirea unor lideri de „asociatii” in dauna celorlalti membrii si prin intermediul factorilor de productie ce apartineau tuturor membrilor „asociatiilor”. Aceste

14 Sursa: „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”, PRRSI, Martie 2010 15 Sursa: MADR..



experiente negative au contribuit considerabil la absenta acestei metode in desfasurarea activitatii agricole in Romania. Extinderea activitatilor pe care le pot desfasura organizatiile si federatiile de irigatii ar conduce la consolidarea organizatiilor prin preluarea achizitiei de input‐uri pentru toti membrii si mai ales prin asigurarea unei desfaceri comune a produselor. (O6). Dezvoltarea culturilor energetice. O buna parte din fermele unde s‐au dezvoltat irigatiile in perioada anterioara aderarii la UE (2007) preluasera cultivarea pe suprafete extinse a soiei modificata genetic, cultura ce raspunde foarte bine la irigatii si ce prezinta o cerere la un pret convenabil fermierilor. Aderarea la UE a determinat sistarea acestei culturi, chiar daca se importa cantitati insemnate produse in afara UE. Exista semnale ca aceasta cultura ar putea fi reintrodusa pentru utilizarea in producerea bio‐diesel‐ului ceea ce ar incuraja extinderea suprafetelor cultivate cu soia. De asemenea cresterea pretului petrolului de asteptat in urmatorii ani, dar si politicile de protectie a mediului ale UE vor incuraja extinderea suprafetelor cu porumb (folosit la functionarea motoarelor pe baza de etanol). Aceste oportunitati, insa, nu pot interveni decat peste cativa ani, iar pana atunci nesustinerea sistemelor de irigatii poate sa conduca la degradarea lor ireversibila. 2.4. Riscuri (T)

(T1). UE sa continue in descurajarea irigatiilor. Irigatiile nu sunt foarte incurajate de catre statele dezvoltate. Intr‐un raport al UE, din 2007 „Agriculture, main statistics”16 la sectiunea „Irigatii” referirea principala este la impactul negativ al utilizarii irigatiilor asupra mediului:

intensificarea poluarii cu pesticide si ingrasaminte; distrugerea habitatelor si acviferelor; salinizarea sau contaminarea cu minerale a apei subterane;

La nivel mondial, principalele institutii ce au finantat dezvoltarea irigatiilor – Banca Mondiala, Asian Development Bank, USAID, Japanese Overseas Economic Cooperation Fund – si‐au redus la jumatate aceste fonduri in anii ΄90 fata de varful din 1970. In SUA, in 1993, comisarul Biroului de Imbunatatiri Funciare a declarat public: „Proiectele de irigatii nu vor mai fi initiate pe viitor din bani publici [...] ne vom concentra atentia asupra finantarii cresterii eficientei utilizarii apei si remedierii efectelor averse ale sistemelor de irigatii existente.”17 Aceste luari de pozitie sunt in contradictie cu obiectivele de extindere a suprafetei irigate din Romania. (T2). Utilizatori nu vor sau nu isi permit sa contribuie cu minim 10% din valoarea bugetului aferent modernizarilor de infrastructura principala si interioara. (T3). Reducerea numarului de OUAI‐uri, odata cu sistarea subventiilor operationale. Conform rezultatelor unui studiu PRRSI, dupa sistarea subventiilor operationale, din cele 293 de OUAI –uri care au irigat in 2009, un numar de 129 OUAI‐uri vor continua irigatiile, 114 necesita implementarea de solutii de contracarare a sistarii subventiilor operationale, iar 50 vor renunta foarte probabil la irigatii. (T4). Scaderea semnificativa a suprafetei irigate odata cu sistarea subventiilor. Anul 2010, este caracterizat din punct de vedere al irigatiilor drept unul foarte ploios, existand precipitatii abundente atat in iarna, cat si in primavara si vara. De aceea, impactul sistarii subventiilor pentru exploatarea sistemelor de irigatii nu poate fi evaluat. Se asteapta totusi o reducere a suprafetei irigate intre 114.000 ha si 252.000 ha, conform estimarilor PRRSI, prin studiul „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI” (in conditiile unui an normal din

16 ISSN 1830‐463X 17 “Pillar of sand”, Sandra Postel, 1999, Worldwatch Institute;



punct de vedere al precipitatiilor pe perioada de vegetatie). In 2010, s‐au irigat numai 74.089 ha, cu 75% mai putin decat in 2009 (in conditiile unor precipitatii abundente in perioada toamna‐iarna‐primavara). (T5) Modul de Calcul al Tarifului de Apa al OUAI. Odata cu sistarea subventiilor, o buna parte a liderilor OUAI au pretins o crestere nejustificata a tarifelor de livrare catre utilizatori. Apar situatii paradoxale, in care tariful de livrare al ANIF este de 140 lei /1000mc, iar la OUAI ajunge in jur de 800 lei/1000mc. (T6) Masura 125‐a PNDR nu se poate accesa de catre solicitanti din sectorul irigatiilor. Pe aceasta masura concureaza doua tipuri de solicitanti: organizatiile utilizatorilor de apa pentru irigatii si consiliile locale cu proiecte de drumuri comunale. Fiecare cu criterii de evaluare diferite, insa asa cum dovedesc rezultatele primei sesiuni de depunere, aceste criterii sunt net in favoarea solicitantilor de fonduri pentru reabilitarea drumurilor de exploatare agricole (mai multe detalii in sectiunea 3.4.) (T7) Raportarile federatiilor OUAI. Odata cu infiintarea federatiilor, MADR nu mai beneficiaza de raportari cu privire la suprafata irigata si volumul aplicat, intrucat aceste raportari erau realizate de ANIF. Va deveni dificil pentru MADR sa implementeze anumite decizii, daca nu cunoaste realitatea din teren. (T8) Degradarea sau predarea infrastructurii OUAI‐urilor inactive. Pe masura ce vor deveni inactive si utilizatorii vor pierde interesul asupra irigarii, o parte a OUAI‐urilor inactive vor actiona in doua directii: (a) vor intentiona sa predea / vanda infrastructura preluata sau (b) o vor lasa sa se degradeze.



Sinteza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Suprafata irigabila extinsa in cadrul UE; Functionarea OUAI‐urilor; Utilizarea irigatiilor preponderent de fermele comerciale;

Experienta fermierilor in irigatii; Pretul apei in sistemele viabile; Investitiile realizate in ultimii 5 ani;

Economice Structura culturilor; Lipsa capacitatii economice a fermelor; Proiectarea sistemelor pentru exploatatii mari; Utilizarea redusa a sistemelor viabile;

Tehnice

Infrastructura invechita si neadaptata la cerintele noi; Lipsa echipamentelor de irigatii moderne; Pierderile semnificative de apa in reteaua de distributie; Consumul de energie; Lipsa perdelelor de protectie;

Organizatorice

Colaborare dificila OUAI ‐ ANIF; Directorii OUAI indeplinesc, in general, numai un rol tehnic;

Neimplicarea utilizatorilor in conducerea si monitorizarea activitatii OUAI;

Directorului ii lipseste un grad de autonomie; Lipsa cooperarii intre fermieri; Numarul redus de federatii; Lipsa unor consilieri de teren in dezvoltarea si infiintarea OUAI;

De perceptie • Pretul ridicat al energiei – nu se confirma; • Mentalitatea colectiva asupra sectorului; • Subventiile primite de fermierii UE straini din Romania –

nu se confirma; • Marimea redusa a fermelor – nu se confirma;

Oportunitati Riscuri

Preciptatiile abundente in 2010 – ragaz pentru pregatirea strategiei post‐subventii operationale;

Fermierii cu loturi semincere; Fonduri pentru investitii existente prin PNDR;

Cresterea anuala a subventiei pe suprafata; Consolidarea pozitiei OUAI prin extinderea obiectului de activitate;

Dezvoltarea culturilor energetice;

UE sa continue in descurajarea irigatiilor; Utilizatorii nu vor sau nu isi permit sa contribuie la

programe de investitii; Reducerea numarului de OUAI, cu sistarea subventiilor

operationale; Scaderea semnificativa a suprafetei irigate; Modul de calcul al Tarifului de Livrare al OUAI; Masura 125‐a sa nu se poata accesa de catre solicitantii

din sectorul irigatiilor; Raportarile federatiilor OUAI; Degradarea sau predarea infrastructurii OUAI‐urilor

inactive.



3. Masuri pentru intarirea capacitatii institutionale

3.1. Cadrul institutional

In sectorul irigatiilor sunt implicatii doi factori principali: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – inclusiv prin agentiile subordonate – si fermierii, ce au format sau nu Organizatii de Utilizatori ai Apei pentru Irigatii. Liniile generale ale activitatii acestor doi factori au fost trasate prin Legea 138/2004 – legea Imbunatatirilor Funciare. 3.1.1. Institutii implicate Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, autoritate publica centrala responsabila cu elaborarea, reglementarea si implementarea politicilor agricole comunitare si nationale si cu dezvoltarea, pe baze moderne, a domeniilor sale de activitate. MADR aplica Programul de guvernare, elaboreaza politici si adopta strategii sectoriale, nationale in domeniile sale de activitate: agricultura si productie alimentara, dezvoltare rurala, pescuit si acvacultura, silvicultura, imbunatatiri funciare, optimizarea exploatatiilor si conservarea solurilor, cercetare stiintifica de specialitate si fitosanitar. Obiective MADR pentru sectorul irigatiilor sunt18:

Alocarea pe principii de eficienta a fondurilor pentru investitii in reabilitari sau in noi amenajari de irigatii, acolo unde se asigura protectia mediului, dezvoltarea spatiului rural si recuperarea investitiilor pe seama cresterii productiei agricole si neagricole, a randamentelor de exploatare si a pagubelor evitate;

Explorarea tehnologiilor pentru reducerea consumului de energie pentru irigatii;

Promovarea unui program national pentru refacerea potentialului agricol al României prin reabilitarea

sistemelor nationale de irigatii, desecari, combatere a eroziunii solului si aparare impotriva inundatiilor.

Analiza economica, sociala si de mediu a sectorului de imbunatatiri funciare pentru alocarea resurselor pe criterii de eficienta economica si/sau pe considerente legate de asigurarea securitatii alimentare si mentinerea echilibrului ecologic.

Reconsiderarea si reorganizarea activitatii institutelor de profil ‐ „legarea” lor mai buna de necesitatile

reale ale sistemului si mai buna valorificare a rezultatului activitatilor.

Ajustarea programului de imbunatatiri funciare si elaborarea formelor de sprijin pentru perioada post aderare.

MADR urmareste sa atinga obiectivele si sa‐si indeplineasca atributiile19 prin intermediul urmatoarelor structuri:

18 Planul Strategic al MADR pentru perioada 2007 – 2009; www.madr.ro 19 Idem;



Oficiul de Reglementare al organizatiilor de imbunatatiri funciare, aflat in subordinea Directiei Politici agricole din cadrul MADR;

Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare; Institutul national de cercetare – dezvoltare pentru imbunatatiri funciare – INCDIF – “ISPIF” Bucuresti; Societatea Nationala “Imbunatatiri Funciare” S.A; Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit; Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii.

Oficiul de Reglementare al organizatiilor de imbunatatiri funciare are urmatoarele atributii, conform articolelor 75 si 76 din Legea 138/2004: (a) tine Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare; (b) acorda consultanta si asistenta la infiintarea si reorganizarea organizatiilor si federatiilor; (c) avizeaza infiintarea organizatiilor si federatiilor, inclusiv teritoriile propuse ale acestora; (d) solicita informatii si rapoarte din partea organizatiilor si federatiilor privind exploatarea si intretinerea infrastructurii ce le‐a fost transmisa in folosinta sau proprietate; (e) elaboreaza proiectele de hotarâri ale Guvernului privind transferul infrastructurii de imbunatatiri funciare din domeniul public al statului in domeniul privat al statului; (f) monitorizeaza indeplinirea conditiilor legale si modul de acordare a subventiilor de la bugetul de stat catre organizatii si federatii; (g) efectueaza controale la organizatii si federatii, cuprinzând atât controale tehnice, cât si financiare, conform legii; (h) avizeaza dizolvarea, lichidarea, reorganizarea si modificarea statutului organizatiilor si federatiilor; (i) acorda asistenta tehnica organizatiilor si federatiilor; (j) indeplineste alte atributii prevazute de lege si de ordinele si instructiunile emise de ministru. Aceste atributii sunt realizate fie integral, fie partial, iar sarcina de a acorda asistenta tehnica se efectueaza la un nivel scazut din cauza numarului limitat de angajati care trebuie sa acopere toate OIF‐urile din România. In Octombrie 2010, OR – OIF avea numai 3 functionari si era organizat ca serviciu. Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare este persoana juridica de interes public national si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, sub autoritatea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si desfasoara urmatoarele activitati:

a) exploateaza, intretine si repara amenajarile de imbunatatiri funciare declarate de utilitate publica; b) realizeaza investitii privind reabilitarea amenajarilor de imbunatatiri funciare existente si constructia de

noi amenajari; c) desfasoara activitati de informare si instruire in domeniul imbunatatirilor funciare; d) realizeaza si asigura functionarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoza si avertizare

privind efectele economice si ecologice ale activitatilor de imbunatatiri funciare; e) organizeaza, realizeaza si tine la zi cadastrul de imbunatatiri funciare; f) presteaza servicii de imbunatatiri funciare catre organizatii, federatii si alti detinatori de teren; g) desfasoara alte activitati de interes public prevazute de lege.

Institutul national de cercetare – dezvoltare pentru imbunatatiri funciare – INCDIF – “ISPIF” Bucuresti este persoana juridica româna, se organizeaza si functioneaza in coordonarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si, din punct de vedere stiintific, in coordonarea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu ‐ Sisesti" si are ca obiect principal de activitate cercetarea‐dezvoltarea din domeniile imbunatatirilor funciare, dezvoltarii rurale si protectiei mediului in agricultura.



Societatea Nationala “Imbunatatiri Funciare” S.A functioneaza sub autoritatea Agentiei Domeniilor Statului; este in curs de organizare, dar conform Legii 138/2004 ar fi trebuit sa ofere servicii de reparatii si intretinere in sectorul imbunatatirilor funciare.. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit dispune de doua masuri de finantare de interes pentru sectorul irigatiilor. Prin Masura 121 a PNDR se asigura fonduri nerambursbile intre 40‐75% pentru investitii in achizitionarea de echipamente de irigatii, iar solicitantii ce includ in proiect o astfel de achizitie beneficiaza de punctaj suplimentar semnificativ in conditiile de concurenta ridicata in aceasta masura. Masura 125 a din PNDR are drept obiectiv operational declarat: “Modernizarea si /sau retehnologizarea sistemelor de irigatii si a altor lucrari de imbunatatiri funciare”. Beneficiarii fondurilor sunt OUAI‐urile si federatiile de OUAI, fiind finantata o cota de 100% din valoarea proiectului. Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii. In 2004, Parlamentul Romaniei a votat legea cu privire la acordul de imprumut pentru implementarea Proiectului de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii20. Obiectivele proiectului sunt: cresterea productivitatii agricole in aria proiectului, promovarea coeziunii si initiativei comunitatii in managementul irigatiilor si intarirea sustenabilitatii institutionale in sectorul irigatiilor. Fondurile proiectului sunt asigurate dintr‐un imprumut al Bancii Mondiale (80%) si contributia Guvernului Romaniei (20%) si sunt structurate in categoriile de investitii urmatoare: (a) Constructii civile – 68%, (b) Bunuri – 20%, (c) Consultanta si training – 8%, (d) Costuri operationale – 4%. Fondurile de investitii au fost acordate in doua directii: (a) pentru reabilitarea infrastructurii principale a cinci sisteme: Sadova – Corabia21, Nicoresti‐ Tecuci, Terasa Braila, Terasa Viziru, Campia Covurlui si (b) acoperirea cheltuielilor de investitii ale OUAI‐urilor, precum: reabilitarea SPP‐urilor si retelei de conducte, echipamente de irigatii, dispozitive de masurare a apei , mijloace de transport (motorete), echipamente de comunicatii si de birou. Proiectul urmeaza sa se incheie in martie 2012. Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) sunt persoane juridice de utilitate publica fara scop patrimonial, ce se constituie si functioneaza in conformitate cu prevederile legii 138/2004. Ele sunt constituite din persoane fizice sau persoane juridice care detin terenuri deservite de sisteme de irigatii, si livreaza apa de irigatie la membri si nemembri, exploateaza, intretine si repara infrastructura de irigatii din amenajarea interioara care le apartine. La nivel national22 sunt 422 OUAI‐uri, cu un teritoriu pe o suprafata neta de 1.034.162 ha, insa unele sunt active si iriga in fiecare an, altele s‐au infiintat, dar nu au irigat niciodata sau au renuntat pe parcurs din diverse motive: organizatorice, tehnice sau financiare. Din totalul numarului de organizatii, 129, adica 31% nu au irigat deloc in 2009. Odata cu sistarea subventiilor operationale pentru irigatii, numarul OUAI‐urilor active este de asteptat sa scada. OUAI‐urile se pot constitui in federatii in cadrul aceleiasi amenajari; in luna martie 2010 erau constituite trei astfel de federatii pe amenajarile Stefanesti Leordeni (jud. Arges), Fantanele Sagu (jud. Arad) si Campia Covurlui (jud. Galati), cu o suprafata neta de 17.746 ha. Alaturi de factorii direct implicati in cadrul institutional al irigatiilor asa cum au fost prezentati anterior, mai trebuie inclus si alt factor ce are, in prezent, un rol secundar in cadrul sectorului de irigatii: Ministerul Mediului si Padurilor.

20 Legea 4 / 2004; 21 Partea din amenajare situata la inaltimi de pompare sub 70 m; 22 in Ianuarie 2010;



Ministerul Mediului si Padurilor Ministerul Mediului si Padurilor are pe langa alte activitati de mediu si responsabilitati in gospodarirea apelor, unde realizeaza politica la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare, inspectie si control in aceste domenii. Ministerul Mediului si Padurilor coordoneaza activitatea de integrare a cerintelor privind protectia mediului in celelalte politici sectoriale, in concordanta cu cerintele si standardele europene si internationale. Administratia Nationala "Apele Române" are urmatoarele atributii, in sectorul irigatiilor:

a) gospodarirea unitara, durabil a resurselor de apa de suprafata si subterana si protectia acestora impotriva epuizarii si degradarii, precum si repartitia rationala si echilibrata a acestor resurse;

b) asigurarea functiilor de operator unic pentru resursele de apa de suprafata naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, si pentru resursele de apa subterane, indiferent de natura lor si a instalatiilor aferente, cu potentialele lor naturale, cu exceptia resurselor acvatice vii, in conditiile legii, cu exceptia celor prevazute expres in reglementarile specifice in vigoare;

c) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apa de suprafata si subterane in toate formele sale de

utilizare, cu potentialele lor naturale, cu exceptia resurselor acvatice vii, pe baza de abonamente,conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) avizarea si autorizarea din punct de vedere al gospodaririi apelor a lucrarilor si activitatilor ce se executa

pe ape sau au legatura cu apele;

e) indeplinirea angajamentelor luate de statul roman prin acordurile si conventiile internationale din domeniul apelor;

f) implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor.

3.1.2. Cadrul institutional al livrarii apei Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR) are in administrare toate sursele de apa, inclusiv panza freatica si autorizeaza ANIF, Federatiile Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii, Organizatiile Utillizatorilor de Apa pentru Irigatii si fermierii ce nu sunt membrii in organizatii de irigatii (vezi Figura 1) sa preia apa din sursa. ANIF preia apa din sursa si o livreaza catre FOUAI, OUAI sau fermieri ce nu sunt membrii in OUAI. Federatiile se pot constitui pe intregul teritoriu al unei amenajari sau numai pe anumite sectiuni. In cazul in care au preluat intregul teritoriu si intreaga infrastructura principala, atunci Federatia preia apa din sursa si o livreaza OUAI membre sau nemembre precum si utilizatorilor neorganizati; daca s‐a preluat numai partial infrastructura principala, atunci apa este in continuare livrata de ANIF. OUAI‐urile preiau apa de la ANIF sau direct din sursa daca pana la punctele de livrare din teren, nu exista o retea principala ce apartine ANIF. Apa este livrata mai departe catre fermierii ce sunt membrii sau nu, pe teritoriul pe care este infiintata OUAI.



Figura 1 – Fluxul institutional al livrarii apei

In studiul PRRSI „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”, aceste organizatii au fost clasificate in functie de anumite criterii, de unde s‐au obtinut urmatoarele rezultate cu privire la situatia OUAI‐urilor, in 2009:

Predomina OUAI‐urile comerciale (61%), adica utilizatorii sunt fermieri ce sunt orientati catre piata, din care o pondere importanta o detin fermele cu UDE (Unitate Dezvoltare Economica) mai mare de 16%;

Predomina OUAI‐urile cu putini utilizatori, astfel ca cele cu un singur utilizator detin o pondere de 21%, iar cele restranse (unde sunt mai putin de 2 utilizatori pe 500 ha) detin 44%;

Din cele 422 OUAI‐uri inregistrate la finalul lui 2009, 31% nu au avut activitate in 2008 si 2009; Doar 16% dintre OUAI‐uri sunt deservite de mai mult de 3 puncte de livrare, iar in procent majoritar de

56% sunt numai OUAI‐uri infiintate in jurul unui singur punct de livrare. Corelarea se poate face si cu suprafata teritoriului, unde 64% sunt OUAI‐uri cu teritorii mici, adica cu 10% mai putin decat media de 2451 ha.

Raportarea efectuata la subventiile primite pentru a pompa 1000 m3 denota un procent majoritar al OUAI‐urile foarte costisitoare, adica a acelora unde subventiile primite pentru exploatare depasesc cu mai mult de 10% media de 422 lei /1000 m3;

Doar 44% din totalul numarului de OUAI‐uri ar fi avut capacitatea de a trece peste sistarea subventiilor pentru exploatare;

Aceste rezultate coroborate cu investigatiile din teren ale consultantului pot conduce la trei concluzii majore cu privire la activitatea OUAI‐urilor:

OUAI

Sursa de Apa

Teren irigat

FOUAI

ANIF

ANAR

OUAI OUAI OUAI OUAI

Fermieri neorganizati in OUAI



a) in cadrul OUAI‐urilor se manifesta aceleasi tendinte de exploatare individuala, insa cu unele forme incipiente de cooperare intre fermierii cu ferme comerciale;

b) utilizarea sistemelor de irigatii ANIF preponderent de catre OUAI‐urile comerciale; c) OUAI‐urile multiutilizator care reusesc sa treaca peste sistarea subventiilor pentru exploatare este foarte

probabil sa fie numai cele unde culturile care predomina sunt legumele. Tabel 6, Clasificarea OUAI, 2009

Criteriu Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Denumire % Denumire % Denumire %

Tipologia economica a fermelor componente

Comerciale UDE> 8

61 Semi-subzistenta UDE (2-8]

17 Subzistenta UDE < 2

22

Numarul de utilizatori Mono-utilizator 21 Restransa 44 Multiutilizator 28 Activitate Active 55 Semi-active 14 Non-active 31 Viabilitate sisteme irigatii Viabile 29 Marginal viabile 33 Neviabile 38 Complexitatea infrastructurii de irigatii

Mono-punct 56 Mediu punct 29 Multipunct 16

Costurile necesare exploatarii F. costisitoare 52 Med costisitoare 9 Eficiente econ. 22 Marimea teritoriului Mari 26 Medie 10 Mici 64 Capacitatea de plata Continua 44 Necesita solutii 39 Renunta 16 Norma de irigare Volum ridicat 10 Volum mediu 7 Volum scazut 52

Sursa: PRRSI, Nota: criteriile unde procentele nu insumeaza 100%, includ si o componenta „NA”, dar care nu a mai fost inclusa in acest tabel

Nota: „complexitatea infrastructurii de irigatii” cuantifica numarul punctelor de livrare de pe teritoriul OUAI

3.1.3. Cadrul institutional al finantarii apei Costurile operationale ale livrarii apei in sistemele de irigatii nu mai sunt finantate si de Stat asa cum s‐a intamplat pana in 2010, astfel, ca in prezent aceste costuri sunt suportate in totalitate de catre utilizator, fie ca sunt organizati sau nu in OUAI‐uri. In continuarea fluxului, sunt platiti furnizorii de apa, de energie, firmele care executa lucrari de intretinere si reparatii (I+R), constructii sau furnizorii de echipamente. ANIF isi achita cheltuielile de exploatare aferente infrastructurii proprii tot din banii colectati de la utilizatorii de apa (vezi figura 2). Investitiile sunt insa, finantate integral de Stat cum este cazul Submasurii 125‐a din PNDR sau co‐finantate asa cum sunt PRRSI si PNDR Masura 121 (contributie si a beneficiarilor). Fiecare din cele trei tipuri de finantare a investitiilor in sistemele de irigatii vizeaza beneficiari diferiti:

PRRSI a finantat investitii in sectiunea principala a sistemelor, dar si investitii necesare OUAI‐urilor (cu o contributie a acestora de 5‐10%). In prezent, PRRSI a contractat toate lucrarile propuse, insa se va inchide odata cu receptia ultimelor lucrari, in martie 2012;

Submasura 125‐a PNDR se adreseaza numai OUAI‐urilor si FOUAI‐urilor care doresc sa reabiliteze / modernizeze amenajarea interioara;

Masura 121 permite fermierilor sa‐si achizitioneze echipamente de irigatii; nu acorda fonduri OUAI‐urilor sau FOUAI‐urilor.



Figura 2, Fluxul institutional al finantarii apei

3.1.4. Cadrul institutional al raportarilor in utilizarea apei Factorii implicati in utilizarea apei interactioneaza si prin raportarile pe care trebuie sa le realizeze intre ei, determinate fie de relatiile de subordonare sau de conditiile de reglementare ale sectorului. In privinta utilizatorilor de apa, principalele obligatii de raportare sunt in sarcina OUAI‐urilor si FOUAI‐urilor care sunt monitorizati de catre Oficiul de Reglementare al Organizatiilor de Imbunatiri Funciare din cadrul MADR, de unde si primesc inregistrarea functionarii. Fermierii ne‐organizati pentru irigatii nu au relatii de raportare catre institutii de reglementare (vezi Figura 3).

La acest nivel institutional, principala tema de discutie, in prezent, este crearea unei singure entitati care sa administreze apele in Romania. In ultima perioada s‐au intensificat luarile de pozitie la nivel politic cu privire la trecerea ANIF in subordonarea Ministerului Mediului si Padurilor, in cadrul Autoritatii Nationale pentru Inundatii si Managementul Apelor (ANIMA). Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely anunta in luna Iulie 2010 ca: „Acum pot anunta ca Autoritatea Nationala pentru Inundatii si Managementul Apelor, formata prin comasarea ANIF cu mai multe directii si agentii din subordinea Ministerului, va fi condusa de domnul Dan Carlan". La momentul redactarii acestui raport (Octombrie 2010) nu s‐a realizat acest transfer de management.

SNIF

FOUAI

ANIF ISPIF Firme Consultanta

Firme constructii, I+R , echipamente

FurnizorEnergie

ANAR

PNDR M125

OUAI OUAI OUAI

PRRSI

PNDR M 121

PNDR M125

PNDR M 121

Fermieri neorganizati in OUAI



Figura 3, Fluxul institutional al raportarilor in utilizarea apei

3.1.5. Indicatorii sintetici privind activitatea sectorului de irigatii Suprafata OUAI, Suprafete irigate, volume pompate La inceputul lui 2010 erau inregistrate 422 de OUAI‐uri, pe un teritoriu de 1.034.162 ha, insa irigatiile s‐au aplicat numai pe 293.000 ha in 2009. Principalele amenajari de irigatii unde se aplica irigatii sunt, conform datelor din 2009: Insula Mare a Brailei (37.456 ha), Campia Covurlui (Galati, 28.382 ha), Terasa Ialomita Calmatui (Ialomita, Braila – 28.315 ha), Terasa Braila (22.725 ha) si Terasa Viziru (13.353 ha). Tot in aceste prime sisteme se regaseste si suprafata cea mai intinsa acoperita de OUAI‐uri (vezi Tabel 7). In privinta volumului pompat in 2009, primele doua amenajari unde se pompeaza cel mai mult sunt cele unde activeaza orezarii: Calmatui‐Gropeni‐Chiscani (cea mai mare orezarie din tara – 73.522.000 mc), Orezaria Luciu‐Giurgeni (53.726.000 mc), urmate de alte sisteme fara orezarii: Terasa Brailei (38.243.000 mc), Terasa Ialomita‐Calmatui (37.810.000 mc), Campia Covurlui (37.404.000 mc); la nivel national, orezariile utilizeaza 1/3 din volumul pompat in 2009.

OUAI

FOUAI

ADS

MMP

OUAI

SNIF

MADR

ISPIF OR-OIF

ANIF ANIMA ANAR



Tabel 7, Amenajarile hidrotehnice de irigatii (top 20) dupa suprafata OUAI, suprafata irigata si volumul pompat, 2009

Nr

Amenajare S OUAI – (ha)

S irigat 2009 (ha)

Vol 2009 (1000mc)

Nr

Amenajare

S OUAI – (ha)

S irigat 2009 (ha)

Vol 2009 (1000mc)

1 Insula Mare a Brailei 64.663 37.456 36.736 11 Gostinu Greaca Arges

22.414 5.898 8.864

2 Câmpia Covurlui 98.233 28.382 37.404 12 Namoloasa - Maxineni

12.979 5.898 6.988

3 Terasa Ialomita - Calmatui

70.158 28.315 37.810 13 Ianca - Surdila - Greci

12.615 5.853 8.715

4 Terasa Brailei 33.208 22.725 38.243 14 Nedeia - Macesu 28.100 5.790 19.655 5 Terasa Viziru 18.920 13.353 23.382 15 Jegalia 12.071 4.866 8.706 6 Pietroiu Stefan cel Mare 26.401 10.442 23.662 16 Albita Falciu 15.926 4.790 3.566 7 Sadova Corabia 62.960 10.177 9.645 17 Boianu Sticleanu 17.611 4.673 4.967 8 Terasa Nicoresti Tecuci 16.344 8.637 7.866 18 Viisoara 25.907 4.583 8.211 9 Galatui - Calarasi 39.728 6.497 10.611 19 Sud Razelm 12.934 4.297 5.894

10 Calmatui - Gropeni - Chiscani

11.273 6.441 73.522 20 Olt Calmatui 20.178 4.050 2.458

Sursa: MADR

In ceea ce priveste datele pe judete, Braila este judetul unde de departe irigatiile reprezinta o componenta importanta in activitatea agricola, dispunand de cea mai mare suprafata unde sunt organizate OUAI‐uri (200.028 ha), cea mai mare suprafata irigata (113.992 ha) si cel mai mare volum pompat (222.496.000 mc); in functie de suprafata irigata, urmeaza judetul Galati (39.787 ha), Ialomita (33.855 ha), Calarasi (26.691 ha) si Dolj (20.025 ha), vezi Tabel 8. Tabel 8, Judetele dupa suprafata OUAI, Suprafata irigata si volumul pompat, 2009

Nr Judet S OUAI – (ha)

S irigat 2009 (ha)

Vol 2009 (1000mc)

Nr Judet S OUAI – (ha)

S irigat 2009 (ha)

Vol 2009 (1000mc)

1 Braila 200.028 113.992 222.496 13 Vrancea 22.925 2.180 3.143 2 Galati 121.854 39.787 52.695 14 Iasi 9.390 1.592 2.132 3 Ialomita 102.167 33.855 120.142 15 Covasna 1.980 1.296 697 4 Calarasi 119.629 26.691 39.592 16 Buzau 3.193 1.171 616 5 Dolj 101.741 20.025 63.499 17 Bacau 10.902 647 830 6 Tulcea 68.824 16.267 19.856 18 Botosani 1.241 575 218 7 Teleorman 68.735 9.194 11.031 19 Arges 5.675 0 0 8 Olt 89.912 7.949 6.497 20 Dâmbovita 2.846 0 0 9 Constanta 41.841 6.126 8.948 21 Gorj 562 0 0

10 Vaslui 17.473 5.255 4.155 22 Mehedinti 6.186 0 0 11 Arad 15.314 3.317 2.856 23 Timis 8.572 0 0 12 Giurgiu 7.959 2.305 3.773 24 Vâlcea 5.213 0 0

Sursa: MADR



Costul irigatiilor In 2009, in sectorul de irigatii s‐au cheltuit aproape 360 milioane lei23, din care 27% sunt cheltuielil pentru serviciile prestate de ANIF, 55% reprezinta cheltuieli pentru serviciile prestate de OUAI‐uri si 18% sunt cheltuieli generate de fermierul utilizator. In cadrul bugetului culturilor irigate, cheltuiala cu irigatiile reprezinta 35% in anul 2009.

Estimari privind activitatea sectorului Precipitatiile abundente nu recomanda anul 2010, drept unul etalon pentru masurarea impactului sistarii subventiilor de exploatare asupra suprafetelor irigate, insa este putin probabil ca suprafetele ce se vor iriga intr‐un an mediu climatic – precum 2009 – nu vor mai atinge curand 293.000 ha. Conform estimarilor realizate in cadrul studiului „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI” suprafata irigata va evolua intre 114.000 – 252.000 ha. La baza acestei estimari este structura culturilor irigate ce nu este adaptata exploatarii sistemelor de irigatii ANIF, cu atat mai putin suportarii si unor costuri de reabilitare.

3.2. Masuri de consolidare institutionala 3.2.1. Modul de organizare Masurile de consolidare institutionala prin prisma modului de organizare al sectorului vizeaza urmatoarele obiective:

a) Intarirea capacitatilor de actiune ale OUAI si cresterea rolului indeplinit de acestea in sectorul agricol; b) Facilitarea infiintarii de federatii OUAI; c) Clarificarea situatiei infrastructurii predate OUAI‐urilor ce devin inactive.

Masuri Obiectul de activitate al OUAI / FOUAI. Organizatiile si federatiile pot deveni o platforma de continuare a reformei sectorului agricol romanesc prin oportunitatea pe care o reprezinta aceste organizatii in vederea structurarii unui proces real de colaborare intre fermieri. Prin functionarea de aproape 10 ani se pot constitui intr‐o prima etapa a unui proces de introducere si consolidare a colaborarii intre fermieri. Perimarea ideii de asociere si cooperare nu se datoreaza numai perioadei comuniste, ci intr‐o mai mare masura celei post 1990, cand asocierea si cooperarea au insemnat de fapt, imbogatirea unor lideri de „asociatii” in dauna celorlalti membrii si prin intermediul factorilor de productie ce apartineau tuturor membrilor „asociatiilor”. Aceste experiente negative au contribuit considerabil la absenta acestei metode in desfasurarea activitatii agricole in Romania. Extinderea activitatilor pe care le pot desfasura organizatiile si federatiile de irigatii ar conduce la consolidarea organizatiilor prin preluarea achizitiei de input‐uri pentru toti membrii si mai ales prin asigurarea unei desfaceri comune a produselor. Daca aceasta solutie este pusa in practica de catre Ministerul Agriculturii, atunci exista si un „dar”: trebuie evitata concentrarea puterii si trebuie pastrat statutul de non‐profit, ce vor afecta imediat astfel

23 Estimare, sursa: PRRSI, studiul „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”



colaborari de catre actualele metehne. Pe de alta parte trebuiesc identificate si stimulente pentru a‐i obisnui pe fermieri cu ideea, asa cum au fost subventiile pentru organizatiile de irigatii. Masura 1.1. Extinderea obiectului de activitate al OUAI si FOUAI prin preluarea achizitie de input‐uri agricole pentru membrii si asigurarea desfacerii. Situatia proprietatii infrastructurii amenajarii interioare. In cazul ploturilor unde este doar un singur proprietar al terenului formarea unei OUAI nu face decat sa complice desfasurarea activitatii agricole, cel putin la nivelul indeplinirii unor formalitati. Se asteapta un trend de consolidare a proprietatii terenurilor agricole, prin urmare astfel de situatii se vor inmulti. Masura 1.2. Transferul proprietatii infrastructurii de irigatii catre proprietarul de teren, atunci cand in cadrul unui OUAI / plot de irigatii, tot terenul apartine unui singur proprietar. Federatiile OUAI. La infiintarea federatiilor, initiatorii intampina mai ales problema convingerii si mobilizarii membrilor, insa sunt si probleme ce nu depind de initiatori si ce ar trebui reglementate de MADR: (a) deservirea mai multor sub‐sisteme de catre aceeasi Statie Principala de Aductiune, ceea ce face ca in amenajarile mari sa nu se poate constitui o federatie decat prin preluarea intregii suprafete; (b) colectarea aportului social, ce se ridica la echivalentul a 1 euro /ha. Masura 1.3. Acceptarea infiintarii unei federatii si preluarii infrastructurii de aductiune de catre fermieri ce reprezinta exploateaza cel putin 51% din suprafata amenajarii hidrotehnice. Ceilalti fermieri, urmeaza sa plateasca un tarif de livrare calculat conform reglementarilor in vigoare si care sa acopere costurile de exploatare a partii de aductiune, precum si de functionare a federatiei. Masura 1.4. Scaderea aportului social la 10 eurocenti / ha. Colaborarea dintre OUAI si ANIF. Sunt indicii ca o buna parte a fermierilor nu doresc sa preia administrarea aductiunii in cadrul sistemelor, ci vor sa ramana tot in atributiile ANIF, insa relatia intre ANIF si OUAI necesita imbunatatiri. Din partea ambelor parti sunt revendicari cu privire la actiunile celeilalte parti. In general, OUAI‐urile solicita transparenta in tarife, ANIF solicita respectarea cererii de apa comandate. Masura 1.5. Montarea debitmetrelor la punctele de livrare ale OUAI; o astfel de actiune ar contribui considerabil la imbunatatirea relatiilor.



3.2.2. Monitorizare Masurile de consolidare institutionala prin prisma monitorizarii activitatii sectorului de irigatii vizeaza urmatoarele obiective:

a) Supravegherea modului de calcul al tarifelor de livrare ca mijloc de asigurare a unei cererii care sa determine utilizarea eficienta irigatiilor;

b) Monitorizarea si acordarea de asistenta tehnica in dezvoltare la nivel local; Masuri Tariful de livrare al OUAI catre membrii. Desi managementul OUAI are uneori argumente pentru calcularea tarifelor, nivelul la care ajung in unele OUAI‐uri aceste tarife denota o exagerare. Mai mult, cu toate ca managementul OUAI acuza sucursalele ANIF de practicarea unor tarife de livrare ridicate, nu‐si pun aceeasi problema atunci cand calculeaza tarife de livrare catre utilizatori de 6‐7 ori mai mare decat cel al ANIF. Masura 2.1. Elaborarea unei metodologii de calcul unitare a tarifului de livrare al OUAI catre utilizatori, avand in vedere neimplicarea utilizatorilor in administrarea OUAI. Monitorizarea activitatii de irigatii. Activitatea de irigatii este evaluata numai pe baza raportarilor ANIF, raportari ce vizeaza numai suprafetele sistemelor unde ANIF livreaza apa. Totusi, s‐a constatat ca exista suprafete considerabile irigate prin sisteme locale, mai mult sau mai putin sistematizate. Deseori aceste sisteme sunt doar preluari din foraje in panza freatica (vezi Anexa 1 – Studii de caz), intinse pe suprafete considerabile (ex: 9.000 ha intr‐un bazin legumicol din judetul Dambovita). La nivel national nu exista o situatie cu aceste suprafete irigate din subteran, iar numarul lor este pe un trend crescator; in studiile de caz este prezentata situatia din sistemul Strejesti (judetul Olt), unde s‐a trecut la irigarea din puturi forate din 2010, odata cu sistarea subventiilor operationale. Lipsa acestor date nu creaza imaginea reala a sectorului de irigatii care sa permita factorilor de decizie apliocarea unor masuri corespunzatoare. Masura 2.2. Monitorizarea irigatiilor prin sistemele locale.

3.2.3. Implicarea utilizatorilor Masurile de consolidare institutionala prin prisma implicarii utilizatorilor in cadrul OUAI vizeaza urmatorul obiectiv:

a) Ajustarea modului de organizare a irigatiilor la nivelul amenajarilor interioare in functie de structurile agrare existente;

Situatia utilizator / membru in cadrul OUAI. Asa cum indica denumirea, OUAI‐urile sunt organizatii ale utilizatorilor de apa si nu ale proprietarilor de teren. Au fost semnalate disfunctionalitati ce isi au originea in clarificarea statutului celui care utilizeaza apa. Atat in cadrul OUAI‐urilor cu exploatatii mari, cat si in cele cu exploatatii mici (preponderent cultivatorii de legume) este extinsa practica arendei. Din acest punct apar problemele in activitatea OUAI; membrii sunt proprietarii ce nu sunt interesati de activitatea agricola (nu de putine ori aflati in alte localitati indepartate sau alte judete fata de sediul OUAI), dar ei sunt cei care decid asupra modului de functionare al OUAI. Conducerea OUAI, in cazul in care nu‐si indeplineste atributiile nu poate fi schimbata de cei



care utilizeaza apa si terenul. Un caz similar este atunci cand fermierul arendeaza teren de la ADS (vezi Insula Mare a Brailei – cea mai extinsa suprafata compacta unde se aplica in prezent irigatiile). Utilizatorii, cei care sunt interesati direct de modul de desfasurare al activitatii OUAI nu pot actiona in ajustarea activitatii. Masura 3.1. Proprietarii deleaga arendasul sa fie membru in cadrul OUAI / FOUAI. Restrictia asupra numarului de voturi in cadrul OUAI. S‐au folosit diverse tertipuri de catre fermieri pentru a indeplini cerintele stipulate in articolul 18, aliniatul (2) din legea 138/2004 a imbunatatirilor funciare, unde se mentioneaza faptul ca: ” Un membru al organizatiei poate detine cel mult doua cincimi din numarul total de voturi”. Articolul este potrivit pentru organizatiile unde exista mai multi utilizatori, insa pentru OUAI‐urile unde exista un singur utilizator (21% din total OUAI) sau pentru cele unde nu sunt mai putin 5 utilizatori le complica situatia si fermierii s‐au vazut nevoiti sa apeleze la solutii variate, dar care nu reflecta situatia reala din teren. Aceste cazuri nu sunt singulare; ele se aplica la un procent ridicat, aproape de 100%, pentru toate OUAI‐urile cu utilizatori ferme mari, fiind caracteristice judetelor Braila, Ialomita si Calarasi unde ponderea in suprafata irigata in 2009 era de 60%. Situatia a fost si mai complicata in cazul unor OUAI‐uri unde exista mai putin de cinci proprietari, care sunt chiar utilizatori, sau chiar numai unul. Masura 3.2.. Procentul de 2/5 se va aplica numai acolo unde sunt mai multi de 5 utilizatori. Aceasta masura se aplica in paralel cu Masura 3.1. Daca nu se introduce Masura 3.1., atunci, articolul 18, aliniatul 2 din legea 138/2004 tot trebuie modificat acolo pentru situatiile in care sunt mai putini de 5 proprietari in cadrul unei OUAI. Managementul si participarea in cadrul OUAI. Este necesara contractarea unui program de asistenta tehnica care sa continue programul de cursuri desfasurat prin PRRSI si care sa lucreze indeaproape cu managementul OUAI in vederea dezvoltarii aptitudinilor manageriale si a participarii reale a membrilor in activitatea OUAI. Acest program se lanseaza in zonele unde exista potential de dezvoltare a OUAI‐urilor multiutilizator. Masura 3.3. Continuarea programului de cursuri inceput de PRRSI pentru administratia OUAI cu o frecventa anuala. 3.3. Adaptarea legislatiei la conditiile socio‐economice actuale Legislatia necesita ajustari in vederea implementarii masurilor prezentate in sectiunea 3.2. Aceste ajustari vizeaza atat modificarea si completarea Legii 138 / 2004 , cat si emiterea unor ordine ale MADR. 3.3.1. Modificari si completari la Legea 138 /2004 Masura 1.1. Extinderea obiectului de activitate al OUAI si FOUAI prin preluarea achizitie de input‐uri agricole pentru membrii si asigurarea desfacerii. Modif. 1

La art. 8, din lege, cu referire la atributiile organizatiilor, se introduc urmatoarele aliniate:

centralizeaza cererea de input‐uri agricole ale utilizatorilor si asigura achizitia respectivelor

input‐uri agricole;



centralizeaza productia agricola a utilizatorilor si identifica cumparatori ai productiei;

in conditiile existente, depoziteaza productia agricola a utilizatorilor.

Modif. 2 La art 9, din lege, cu referire la sursa veniturilor organizatiilor, se introduc urmatoarele aliniate:

comisioane din valoarea input‐urilor agricole achizitionate; comisioane din valoarea vanzarii productiei; comisioane din depozitarea productiei agricole;

Masura 1.2. Transferul proprietatii infrastructurii de irigatii catre proprietarul de teren, atunci cand in cadrul unui OUAI / plot de irigatii, tot terenul apartine unui singur proprietar. Modif. 3 La Art. 27, din lege, se fac urmatoarele completari marcate distinct mai jos:

(1) Infrastructura de imbunatatiri funciare apartinand domeniului privat al statului, aflata in folosinta Administratiei, societatilor comerciale, statiunilor si institutelor de cercetare si productie agricola, unitatilor de invatamant agricol si silvic, precum si a altor institutii publice, situata pe teritoriul unei organizatii sau cand un intreg plot de irigatii se regaseste in proprietatea unui singur proprietar, se transmite la cerere, fara plata, in proprietatea acelei organizatii/proprietar, in conditiile legii.

Masura 1.3. Acceptarea infiintarii unei federatii si preluarii infrastructurii de aductiune de catre fermieri ce reprezinta, exploateaza cel putin 51% din suprafata amenajarii hidrotehnice. Ceilalti fermieri, urmeaza sa plateasca un tarif de livrare calculat conform reglementarilor in vigoare si care sa acopere costurile de exploatare a partii de aductiune, precum si de functionare a federatiei. Modif. 4 La art 22, din lege, se fac urmatoarele completari marcate distinct mai jos:

(1) Federatia de organizatii de imbunatatiri funciare, denumita in continuare federatie, se infiinteaza din doua sau mai multe organizatii de imbunatatiri funciare si / sau fermieri, in vederea exploatarii, intretinerii si reparatiilor unor parti dintr‐o amenajare sau a unei intregi amenajari de imbunatatiri funciare care deserveste in comun organizatiile / fermierii membri.

Modif. 5 La art 22, din lege, se fac urmatoarele completari marcate distinct mai jos:

(4) Pot dobandi calitatea de membru al unei federatii numai acele organizatii si / sau fermieri care beneficiaza de partea din amenajarea de imbunatatiri funciare sau de intreaga amenajare pe care federatia o exploateaza, intretine si repara si carora li se pot presta servicii de imbunatatiri funciare de acea federatie.

Modif. 6 La art 22, din lege, se introduce aliniatul (5)

Federatia se poate constitui pe teritoriul unei amenajari de irigatii si poate prelua toata infrastructura amenajarii, cand OUAI‐urile sau fermierii care intentioneaza sa se organizeze detin cel putin 51% din teritoriul amenajarii.



Masura 1.4. Scaderea aportului social la 10 eurocenti / ha. Modif. 7 La articolul 55, din normele de aplicare ale legii, se fac urmatoarele completari marcate distinct mai

jos:

(1) Patrimoniul inițial al federației este alcătuit din aport în bani în valoare de cel puțin echivalentul în lei a 10 eurocenti pentru fiecare hectar de teren al teritoriului membrilor.

Masura 2.1. Elaborarea unei metodologii de calcul unitare a tarifului de livrare al OUAI catre utilizatori, avand in vedere neimplicarea utilizatorilor in administrarea OUAI. Modif. 8 Se va emite o metodologie prin ordin al MADR, asemanator Ordinului 1231 / 2005

Masura 3.1. Proprietarii deleaga arendasul sa fie membru in cadrul OUAI / FOUAI. Modif. 9 La art 6, din lege, cu referire la membrii OUAI, se completeaza cu urmatorul aliniat:

Membrii in OUAI pot fi si fermierii ce arendeaza terenul de la proprietar, daca acesta din urma il deleaga sa‐l reprezinte.

Masura 3.2.. Procentul de 2/5 se va aplica numai acolo unde sunt mai multi de 5 utilizatori. Aceasta masura se aplica in paralel cu Masura 3.1. Daca nu se introduce Masura 3.1., atunci, articolul 18, aliniatul 2 din legea 138/2004 tot trebuie modificat pentru situatiile in care sunt mai putini de 5 proprietari in cadrul unei OUAI. Modif. 10 La Art. 27, din lege, se fac urmatoarele completari marcate distinct mai jos:

(2) Daca OUAI are mai mult de cinci utilizatori, un membru al organizatiei poate detine cel mult doua cincimi din numarul total de voturi.

3.4. Masuri pentru imbunatatirea accesibilitatii M125 a

3.4.1. Cadrul general

Masura 125 se incadreaza in Axa I din PNDR – „Imbunatațirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii” si are ca obiectiv general adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietaților in vederea cresterii competitivitații sectorului agricol si forestier



Masura cuprinde doua submasuri, din care cea referitoare la sectorul irigatiilor este Submasura 125‐a „Imbunatațirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii” . Obiectivele specifice ale submasurii 125‐a sunt:

Cresterea eficienței activitații agricole prin imbunatațirea aprovizionarii cu input‐uri si o mai buna valorificare a produselor rezultate; Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidenței fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului, etc.); Ameliorarea calitații mediului si diminuarea surselor de poluare.

Obiectivele operaționale ale submasurii 125‐a sunt:

Construirea si/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces si drumurile agricole de exploatație, lucrarile de corectare a torenților, situate in fondul funciar agricol; Modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigații si a altor lucrari de imbunatațiri funciare (drenaje, lucrari de aparare impotriva inundațiilor,

Alocarea financiara a masurii pentru perioada 2007‐2013 este de 604.058.520 Euro. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin submasura 125 sunt:

unitațile administrativ‐teritoriale deținatoare de terenuri agricole si/sau de infrastructura de acces la exploatațiile agricole, prin reprezentanții lor legali;

Asociații de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) deținatoare de terenuri agricole si/ sau de infrastructura de acces la exploatațiile agricole;

Organizații/ federații de utilitate publica ale proprietarilor/ deținatorilor de terenuri agricole. 3.4.2. Accesibilitatea fondurilor de catre sectorul irigatiilor La sesiunea din Aprilie‐Mai 2010 s‐au depus 33 de proiecte de catre OUAI‐uri24, din care 11 au fost eligibile, dar nu s‐au incadrat in punctajul care sa le permita accesul la finantare, 18 proiecte nu au fost eligibile pentru finantare, iar 4 proiecte au fost retrase pana a fi evaluate (vezi tabel 9 ).

Tabel 9, Proiecte OUAI pe Submasura 125‐a, sesiunea Aprilie‐Mai 2010

Proiecte OUAI Numar Valoare (lei)

Eligibile, fara finantare 11 42.237.588 Ne-eligibile 18 72.316.560 Retrase 4 16.389.200 TOTAL 33 130.943.348

Sursa: APDRP (calcul Consultant)

24 Vezi Anexa 3, OUAI‐urile ce au depus proiecte la submasura 125‐a in sesiunea Aprilie‐Mai 2010



Introducerea proiectelor din sectorul irigatiilor alaturi de proiectele pentru drumuri agricole era de asteptat sa creeze discriminari, intrucat se evalueaza dupa criterii diferite si nici nu se pot identifica criterii de evaluare comune. Ramanea numai de vazut in defavoarea cui sunt criteriile stabilite. Odata cu afisarea rezultatelor primei sesiuni din Aprilie – Mai 2010 s‐a putut constata, destul de categoric, ca respectivele criterii au fost stabilite in devafoarea sectorului irigatiilor: din cele 88 de proiecte anuntate ca si acceptate la finantare, nu este niciun proiect al irigatiilor desi s‐au depus 29. Primul proiect al irigatiilor apare pe pozitia nr 167 din cele eligibile, dar pentru care nu a mai fost finantare, reusind sa obtina maximul de puncte, este OUAI GAAD Invest, din judetul Constanta, ce activeaza pe un teritoriu de numai 102 ha. 3.4.2.1.Cauze semnificative ale defavorizarii proiectelor de irigatii

a) Criteriile de evaluare si punctajul intre cele doua tipuri de solicitant in cadrul 125‐a. Criteriile de evaluare sunt

mult mai greu de atins la punctajul maxim de catre solicitantii din sectorul irigatiilor.

a.1. ) Pentru punctajul maxim se solicita un proiect de modernizare in infrastructura primara. Sunt foarte putine

sisteme in acest caz, practic, nu se cunosc ca in afara de cele incluse in PRRSI mai sunt altele. In acelasi timp, colaborarea OUAI cu ANIF in aceasta privinta intampina probleme, cei de la ANIF nu dispun de instructiuni pentru abordarea acestei probleme. Tot la acest criteriu, mai este de semnalat urmatoarea situatie: exista OUAI‐uri care preiau apa direct dintr‐un canal care chiar daca apartine ANIF, apa este furnizata doar de ANAR sau o preiau chiar din sursa. Aceste OUAI‐uri obtin zero puncte la modernizarea infrastructurii principale, desi nu au nevoie de o astfel de modernizare, dar observatiile lor nu sunt considerate de catre APDRP.

a.2.) Gradul de utilizare (Gu). In 2009, un an reper in sectorul irigatiilor din ultimii 5 ani, Gu mediu a fost de 28%.

In ghid, pentru a obtine punctajul maxim, se solicita un Gu de 85%, ce nu poate fi indeplinit decat de sistemele foarte mici, asa cum s‐a si vazut din punctajul obtinut de OUAI‐urile ce au depus proiecte la sesiunea din Mai 2010, cand doar OUAI GAAD Invest a obtinut punctaj maxim la acest criteriu, intrucat are numai 102 ha.

a.3.) Indicele de ariditate. Aceasta discrepanta a fost realizata si de AM‐PNDR care a modificat punctajul aferent acestui criteriu pentru sesiunea din Octombrie 2010.

b) Criteriile de eligibilitate. In timp ce proiectele de drumuri trebuie sa indeplineasca doar cinci criterii de

eligibilitate, cele pe irigatii trebuie sa indeplineasca 10 astfel de criterii. Aceste criterii au constituit o bariera importanta in calea accesarii fondurilor de catre irigatii, fiind respinse 18 proiecte din cele 29 depuse. O centralizare a respingerilor arata ca „Elaborarea studiului de fezabilitate are frecventa cea mai ridicata, urmat de „Acceptul proprietarilor de teren” si „Incadrarea in Planul de Urbanism General” (vezi Tabel 10).



Tabel 10, Centralizarea criteriilor de eligibilitate care au respins proiecte

Criteriu Frecventa

Studiul de Fezabilitate 18 Acceptul detinatorilor de teren 11

Incadrarea in Planul de Urbanism General 9

Contract multi-annual cu furnizorul de apa si energie 4

Amenajari viabile 4

Hotararea Adunarii Generale 3

Detin echipamente de irigatii pt minim 50% din suprafata 3

Initierea procedurilor pentru obtinerea avizelor 1

Angajamentul ca vor intretine si repara infrastructura 1

Inregistrarea in cadrul Registrului National al OIF 1

Sursa: APDRP; Nota: Suma criteriilor depaseste numarul proiectelor pentru ca un proiect poate sa cumuleze mai multe criterii de

respingere

3.4.2.2. Alte remarci la desfasurarea submasurii 125‐a

Utilizarea termenului “aval”. Solicitantii proiectelor de irigatii au mentionat utilizarea eronata a termenului „aval”, unul dintre criteriile de evaluare mentioneaza ca “infrastructura primara de irigatii a fost deja modernizata sau are un plan de modernizare in aval”. De fapt, termenul corect este “in amonte”. In discutiile de la APDRP, la departamentul de evaluare s‐a observat ca evaluatorii APDRP inteleg in alt fel termenul. In timp ce in sectorul de irigatii “in amonte” desemneaza partea de sistem de la priza la punctul de livrare, pentru APDRP acelasi termen inseamna ca “apa vine de la munte, si nu din Dunare”. Directorul departamentului evaluare a declarat ca in acest caz problema trebuie lamurita pentru ca cererile de finantare se evalueaza si in teritoriu si „colegii de acolo pot intelege ca mine problema”.

Proprietatea terenului pe care se regasesc punctele de livrare. Reprezentantii APDRP au semnalat faptul ca atunci cand s‐a transferat proprietatea asupra punctelor de livrare de la ANIF catre OUAI, nu s‐au transferat si drepturile de proprietatea asupra terenului pe care sunt ridicate aceste puncte de livrare. Pentru moment nu s‐a emis vreo interdictie de accesare a fondurilor pe aceasta tema, dar poate interveni in viitor.

Departajarea in caz de egalitate. In caz de egalitate de punctaj, criteriul de departajare este doar „in functie de valoarea eligibila a proiectului”.

Transparenta alocarii fondurilor intre cele doua sub‐masuri. Nu se cunoaste care este suma alocata pentru submasura125‐a si suma alocata pentru submasura 125‐b si criteriile ce stau la baza impartirii fondurilor intre cele doua sub‐masuri.

Calificarea evaluatorilor APDRP in sectorul irigatiilor. Intalnirea cu reprezentantii APDRP, evaluatori pe submasura 125‐a a relevat faptul ca exista putine cunostinte cu privire la desfasurarea irigatiilor in prezent, si anumite prejudecati cu privire la irigatii, de genul : ”Am auzit ca aceste sisteme nici nu sunt eficiente”.



3.4.2.3. Propuneri pentru accesul irigatiilor la fondurile submasurii 125‐a Propunere generala

O eventuala modificare a punctajului in cadrul irigatiilor o sa atraga din partea celorlalti beneficiari critici; de aceea se propune diferentierea clara intre cele doua categorii de beneficiari sau identificarea unor criterii comune (putin probabil) pentru ca se concureaza pe aceleasi fonduri. Punctajul actual, asa cum arata rezultatele primei sesiuni, vor avantaja in continuare drumurile. Daca se reuseste departajarea celor doua categorii de solicitanti, atunci trebuie introduse mai multe criterii de evaluare intre proiectele pe irigatii.

Daca se mentin cele doua categorii de beneficiari in cadrul submasurii 125‐a, atunci:

Punctajele trebuiesc mai nuantate pentru ambele categorii de beneficiari, asa cum s‐a procedat pentru sesiunea Octombrie 2010, in cazul indicelui de ariditate unde sunt acordate puncte in marje de 1 unitate; in timp ce pentru beneficiari „drumuri” se acorda marje de 5 unitati, ceea ce poate incalca un principiu al concurentei pe acelasi domeniu.

OUAI‐urile care preiau apa direct din sursa sau din canale ce sunt alimentate de ANAR, fara a mai fi ANIF intermediar, trebuie sa primeasca maximul de punctaj la criteriul „Proiect de modernizare in infrastructura primara”, daca acest criteriu se mentine.

Gradul de Utilizare trebuie modificat in functie de media inregistrata in 2009, adica punctajul mediu sa se obtina pentru un Gu de 28 %, iar cel maxim pentru minim 50%. Bazele pe care a fost stabilit un prag de 85% pentru punctaj maxim, necesita fundamentare.

Clarificarea termenului „aval” la descrierea criteriului de evaluare „Proiect de modernizare” sau schimbarea definitiei pentru a elimina intelegerea diferita a termenului, in: ”modernizarea infrastructurii de la sursa de apa la punctul de livrare”. Aproape toate proiectele solicita plafonul maxim, deci ar trebui introduse alte criterii de departajare, avand in vedere si multimea proiectelor nefinantate cu punctaj maxim.

Prezentarea transparenta a sumelor aferente fiecarei sub‐masuri 125‐a, respectiv 125‐b.

3.4.3. Opinia solicitantilor de fonduri pentru proiecte de irigatii

Consultantul a solicitat opinii cu privire la accesarea fondurilor pentru proiectele de irigatii prin submasura 125‐a, in convorbiri fata‐in‐fata si pe baza unui chestionar transmis25 prin fax catre solicitantii din sesiunea aprilie‐mai 2010. S‐au obtinut raspunsuri de la 15 solicitanti din cei 29 care au depus. Probleme la intocmirea dosarului de finantare Problemele pe care le mentioneaza drept cele mai stringente atunci cand au intocmit dosarul se numara:

25 Vezi Anexa 4



Elaborarea studiului de fezabilitate; se coreleaza raspunsul lor cu motivele respingerilor dosarelor. Aceasta

problema este prima pe lista neconformitatii la criteriile de eligibilitate. Obtinerea Avizelor si certificatului de urbanism; Lipsa asistentei din partea OJPDRP.

Fazele elaborarii proiectului Consultantul a prezentat o lista predefinita de faze ale elaborarii proiectului, in vederea evaluarii de catre solicitanti a dificultatii parcurgerii respectivei faze. De departe, etapa cea mai solicitanta a fost obtinerea acceptului proprietarilor de teren (evaluat in medie drept „foarte dificila”), ceea ce s‐a vazut si in motivele respingerii dosarelor (Tabel 11). Tabel 11, Evaluarea dificultatii fazelor intocmirii proiectelor de catre solicitantii de fonduri pentru irigatii pe submasura 125‐a

PNDR

Faza proiect Calificativ (1-foarte usor, 5-foarte dificil)

Acceptul scris al proprietarilor de teren 4,7

Formalitatile de depunere a dosarului de finantare 3,5

Identificarea unui proiectant corespunzator pe imbunatatiri funciare 3,3

Intocmirea Studiului de Fezabilitate 3,3

Demonstrarea viabilitatii proiectului 3

Identificarea unei firme de consultanta care sa intocmeasca dosarul 2,7

Sursa: Consultant (esantion)

Cheltuielile de intocmire a documentatiei de finantare In medie, solicitantii au cheltuit conform raspunsurilor din chestionar, 103.475 lei pentru elaborarea dosarului de finantare, o suma considerabila, ce in cazul respingerii dosarelor va trebui sa fie suportata in totalitate de catre solicitant. Aceasta suma va constitui, fara indoiala, un obstacol in depunerea de proiecte dinspre sectorul irigatiilor pe aceasta submasura, daca nu se intervine si se continua favorizarea proiectelor de drumuri agricole.



4. Strategia de investitii 4.1. Cadrul strategiei: probleme abordate, principii si obiective Orice program de investitii, actual sau viitor, este necesar sa inceapa de la solicitarea utilizatorului de apa, cu accentul pus pe responsabilizarea acestuia, responsabilizare ce se creaza prin participarea utilizatorului cu o contributie la bugetul investitiei. Daca nu exista aceasta contributie, atunci utilizatorul nu va acorda o atentie corespunzatoare fezabilitatii investitiei si o poate abandona mai usor. Experienta acordarii subventiilor pentru exploatare, dar si pentru repunerea in functiune a unor amenajari de irigatii preluate de OUAI‐uri – in ultimii 10 ani ‐ a aratat ca aceste fonduri ajung in numeroase cazuri in zone unde fermierii isi manifesta entuziasmul de a iriga, insa capacitatile economice lipsesc (management, orientare catre piata, mijloace financiare si cunostinte tehnice), ceea ce a condus la neutilizarea irigatiilor, si prin urmare la neatingerea obiectivelor ce au fost finantate. La intalnirile din teritoriu, in astfel de sisteme unde s‐au primit fonduri si care dispun si de avantajele unor costuri reduse la irigatii, dar totusi nu iriga, s‐a intarit concluzia conform careia oricat de scazute ar fi costurile si oricate avantaje/subventii ar primi fermierul, activitatea de irigatii poate fi desfasurata doar daca sunt indeplinite cumulativ conditiile de mai jos:

exista o structura a culturilor adecvata irigatiilor, astfel incat sa asigure un spor de productie ce acopera costurile de exploatare si asigura un profit consistent fermierului;

existenta unei experiente / traditii in irigatii. Ambele conditii pot fi compensate de capacitati economice. Fara aceste conditii nu se poate vorbi decat de entuziasm fara fundament, iar in cazul celor care propun irigatiile cu orice pret in perioadele secetoase este doar o manifestare demagogica. La nivelul celor implicati in sectorul irigatiilor (institutii, fermieri) este necesara recunoasterea faptului ca irigatiile nu sunt pentru toti fermierii, doar de dragul repunerii in functiune a „ceea ce a fost”. Structurile agrare sunt mult schimbate fata de momentul proiectarii sistemelor de irigatii. Irigatiile reprezinta o treapta superioara in dezvoltarea fermelor, nu se poate oferi unui fermier irigatii prin sistemele administrate de ANIF, daca respectivul fermier nu a atins un nivel de dezvoltare economica care sa‐i permita sa administreze irigatiile si sa plateasca costurile acestui serviciu. O alta necesitate este recunoasterea faptului ca irigatiile nu sunt o obligatia Statului; nu se pot cheltui bani pentru irigatii doar ca sa se raspunda unor perceptii false ale opiniei publice si ale mass‐media. Irigatiile trebuie percepute drept o componenta de business. Exista contra‐argumente conform carora structura culturilor nu este un impediment in dezvoltarea irigatiilor, fermieriii or sa se adapteze odata ce au irigatii. Aceasta adaptare a structurii culturilor la irigatii in cadrul unei ferme ce nu este obisnuita cu irigatiile aduce niste elemente necunoscute, pe care in lipsa capacitatilor economice nu o sa le acopere:

lipsa cunostintelor tehnologice privind aplicarea irigatiilor in corelatie cu necesarul fiecarei

culturi; lipsa reperelor privind costurile suplimentare cu irigatiile; irigatiile presupun costuri suplimentare

ce nu pot fi accesibile oricarei ferme: organizare, specialisti, forta de munca, echipamente de irigatii, intretinere, reparatii, paza etc;



lipsa cunostintelor de marketing pentru alte culturi adecvate irigatiilor ce trebuie sa le includa in structura culturilor daca vizeaza obtinerea unui profit: soia, furaje, loturi semincere, legume, s.a.;

valorificarea unei cantitati, mult suplimentare (daca chiar se obtin productiile optime la irigatii) chiar in cazul culturilor cunoscute de fermier, mai ales in conditiile in care fermierul nu dispune de spatii de depozitare. Adica un fermier, care detine o exploatatie de 100 ha cultivate cu porumb si unde productia atinge 3 – 5 tone/ ha, odata cu irigatiile cand ar trebui sa obtina minim 9 tone, trebuie sa dispuna de capacitati de organizare si vanzare semnificative pentru a vinde in bune conditii o productie de 3 ori mai mare.

Daca fermierul nu stapaneste unul dintre elementele noi, de mai sus, poate sa insemne falimentul fermei, iar majoritatea fermierilor nu isi permit sa riste productia pe un an de zile; mai mult, poate sa existe inertia de a nu cultiva ceea ce nu cunosc. Experienta ultimilor ani, a indicat ca exista aceasta legatura stransa intre traditia irigatiilor si structura culturilor. Desigur, asa cum s‐a precizat, aceste constrangeri pot fi depasite de existenta unor capacitati economice superioare; insa neconsiderarea in programele de reabilitare a acestor constrangeri ale fermierilor ce trec de la neirigat la irigat conduce, sigur, la esecul programului. Irigatiile nu sunt decat pentru fermele ce au atins un nivel de dezvoltare economica in asa fel incat sa le permita administrarea elementelor amintite mai sus. In statele UE structura culturilor este mult diferita fata de cea din Romania. Iar, in Romania, atunci cand se solicita irigatii cu orice costuri nu se ridica si intrebarea „Acopera sporul de productie costurile cu irigatiile?” Se omite faptul ca agricultura irigata din Romania nu este adaptata unei structuri a culturilor ce se preteaza irigatiilor. Investitiile in irigatii trebuie sa sustina fermierii care pot tranzita sau care au deja o structura unde culturile adecvate irigatiilor detin minim 50% din sistem. Chiar daca sistarea subventiilor de exploatare va determina fermierii romani sa foloseasca irigatiile pe culturi mai adecvate irigatiilor, inertia nu este usor de schimbat, datorita unor elemente mentionate anterior. Problemele sectorului irigatiilor pe care isi propune sa le solutioneze strategia investitiilor sunt:

a) Starea tehnica a infrastructurii de irigatii; b) Capacitatea redusa a utilizatorilor de a intretine sistemele de irigatii; c) Capacitatea redusa a utilizatorilor de contribui la modernizarea sistemelor; d) Amenajari de irigatii neadaptate la tipologia fermelor si cerintele utilizatorilor.

Obiectivele urmarite de strategie sunt: a) Sustinerea investitiilor catre amenajarile de irigatii unde fermierii prezinta un potential ridicat de utilizare si

intretinere a sistemelor, precum si de contributie la investitiile in amenajare.

b) Modernizarea infrastructurii de irigatii prin reducerea pierderilor de apa si a consumului de energie;



Principiile strategiei de investitii in irigatii:

a) Viabilitatea tehnico‐economica a sistemelor de irigatii, ce se transpune in recuperarea costurilor de operare si obtinerea unui profit, in urma aplicarii irigatiilor.

b) Interesul utilizatorilor. Investitiile se realizeaza numai la solicitarea potentialilor beneficiari. Fara implicarea activa a utilizatorilor, orice investitie nu este sustenabila si trebuie exclus un altfel de principiu.

c) Contributia. Fermierii ce urmeaza sa beneficieze de investitii trebuie sa detina propria contributie in

reabilitarea/modernizarea sau crearea unor amenajari noi.

d) Capacitatea economica. Irigatiile reprezinta o treapta superioara in dezvoltarea fermelor. Irigatiile nu sunt accesibile oricarui fermier fiind necesara indeplinirea unor conditii de capacitate economica, prin care se intelege: capacitati de organizare, orientare catre piata, capacitati financiare si capacitati tehnice / expertiza.

e) Culturi adecvate irigatiilor. Structura culturilor practicata pe terenurile irigate trebuie sa permita acoperirea tuturor costurilor aferente irigatiilor, inclusiv intretinerea amenajarilor si contributii la reabilitari / modernizari, dar si obtinerea unui profit consistent utilizatorilor.

f) Adaptarea la cerere. Modernizarile trebuie sa raspunda cerintelor utilizatorilor in privinta metodelor de

irigatie adoptate de utilizatorii.

g) Irigatii nu inseamna doar sistemele administrate de ANIF (sisteme ANIF). Sustinerea oricaror sisteme de irigatii, nu numai cele administrate de ANIF; strategia urmareste si sustinerea dezvoltarii si modernizarii amenajarilor de irigatii locale, amenajarilor noi sau reproiectarea fundamentala a celor ANIF ce pot fi chiar separate sau modificate.

4.2. Plan de actiune Reducerea problemelor si atingerea obiectivelor strategiei se bazeaza pe implementarea unui plan de actiune structurat pe urmatoarele faze componente:

a) Program de investitii pentru infrastructura principala a sistemelor administrate de ANIF;

b) Ajustarea submasurii 125‐a pentru deveni accesibila investitiilor in amenajarile interioare, inclusiv sistemelor locale;

c) Asistenta tehnica pentru consolidare institutionala in vederea desfasurarii investitiilor.

4.2.1. Program de investitii pentru infrastructura principala a sistemelor ANIF Sectiunile infrastructurii principale ale sistemelor ce se afla sub administrarea ANIF au nevoie de lucrari de reabilitare si modernizare, intrucat, in cea mai mare parte dintre ele nu s‐a mai investiti in ultimii doua zeci de ani, chiar daca sunt utilizate. Totusi, unele sisteme au beneficiat de reabilitari ale infrastructurii principale prin PRRSI,



program finantat de Guvernul Romaniei si BIRD. In cadrul acestui proiect, au fost alocate fonduri pentru investitii in doua directii: (a) pentru reabilitarea infrastructurii principale a cinci sisteme: Sadova – Corabia26, Nicoresti‐ Tecuci6, Terasa Braila, Terasa Viziru, Campia Covurlui si (b) acoperirea cheltuielilor de investitii ale OUAI‐urilor, precum: reabilitarea SPP‐urilor si retelei de apa, echipamente de irigatii, dispozitive de masurare a apei din sol, mijloace de transport, echipamente de comunicatii si de birou. Fondurile investite in aceste sisteme au ajuns la 107.262.428 lei, 40% fiind alocate sistemului Sadova Corabia, 34% au fost directionate catre Terasa Viziru, 16% in Terasa Nicoresti Tecuci si 10% in Terasa Braila. (Tabel 12) Tabel 12, Investitiile PRRSI pentru reabilitarea infrastructurii principale (lei)

Sistem Total Statii pompare, conducte

Canale, drumuri, denaj Generale

Terasa Braila 10.613.588 7.898.025 1.382.217 1.333.346

Terasa Viziru 36.235.675 4.666.174 29.874.344 1.695.157

Sadova Corabia 43.350.147 91.475 35.684.802 7.573.870

Nicoresti Tecuci 17.063.018 511.542 15.907.000 644.476

Campia Covurlui N/A N/A N/A N/A

Total 107.262.428 13.167.216 82.848.363 11.246.849 Sursa: UMP – RRSI; Nota: pentru sistemul Campia Covurlui licitatia este in curs.

Pentru functionarea unui sistem de irigatii trebuie sa se tina cont de : (a) o structura culturilor adecvata irigatiilor, (b) utilizatori constienti si cunoscatori ai tehnologiilor agricole irigate. De aceea, pentru evaluarea si implementarea unui program de investitii, trebuie considerat ca principiu de baza in selectarea unui sistem, experienta recenta in irigatii a fermierilor din sistemul respectiv. Sistemele de irigatii unde nu s‐a irigat, nu ar trebui sa aibe acces la finantarea Statului, decat daca fermierii dispun de o reala capacitate economica. Pornind de la aceste considerente, se impune ca actiune stategica de investitii, lansarea unui program de investitii pentru modernizarea si reabilitarea infrastructurii principale a sistemelor de irigatii, ce sunt in prezent administrate sau nu de ANIF. Programul de finantare al sistemelor de irigatii se structureaza pe enuntarea si aprobarea unor criterii de excludere si de prioritizare a sistemelor la finantare. 4.2.1.1. Criterii de excludere Criteriile de excludere sunt cele prin intermediul carora se triaza sistemele si raman numai cele unde se poate atinge viabilitatea27 si unde sistemul de irigatii prezinta un potential de utilizare, ulterior reabilitarii. Criteriile de excludere sunt clasificate in doua categorii: (a) pre‐definite : Viabiltatea tehnico‐economica si Utilizarea irigatiilor. Pentru a fi eligibile in programul de finantare, sistemele de irigatii trebuie sa indeplineasca cumulativ cele doua criterii de excludere; si (b) de angajament: Acceptul majoritatii proprietarilor si Contributia proprietarilor.

26 Partea din amenajare situata la inaltimi de pompare sub 70 m; 27 Beneficiile aduse de sporul de productie depasesc costurile de exploatare si investitii;



a) Criterii de excludere pre‐definite Amenajarile de irigatii ce se incadreaza in strategia de investitii sunt prezentate in Anexa 5, fiind cele care au indeplinit cumulativ aceste criterii. Amenajarile ce nu se regasesc pe aceasta lista, nu beneficiaza de investitii din partea Statului. a.1) Viabilitatea tehnico‐economica este confirmata de pozitionarea sistemului pe lista sistemelor viabile clasificate in studiul PRRSI (DHV consultant). Studiul PRRSI – „Analiza Economica a Sectorului de Irigatii”28a clasificat sistemele de irigatii administrate de ANIF din punct de vedere al raportului B/C financiar si economic in trei categorii: (a) viabile ‐ sunt cele care au valori supraunitare atat pentru B/C financiar cat si economic, (b) marginal viabile ‐ sunt cele care prezinta un rezultat supra‐unitar numai pentru raportul B/C economic si (c) non‐viabile ‐ sunt sistemele care atat pentru B/C financiar, cat si economic valorile sunt subunitare. In aceasta strategie se porneste de la aceste categorii, insa s‐a renuntat la categoria de mijloc (marginal viabil) si s‐au mentinut doua categorii: viabil si neviabil29. Aceasta re‐clasificare a sistemelor arata ca in categoria viabil la investitii se regasesc sisteme a caror suprafata neta insumeaza 1.502.251 ha, din care 245.514 ha sunt alimentate gravitational (vezi sistemele in Anexa 5). a.2.) Utilizarea irigatiilor in 2008‐ 2009. Asa cum s‐a argumentat anterior, pentru a se ajunge la utilizarea unui sistem de irigatii ANIF sunt necesari factori care indica, de fapt, experienta, traditia in irigatii. Pentru a evalua aceasta experienta au fost considerati anii 2008 si 2009 drept reper. Datele au fost preluate din raportarile ANIF, insa completate cu date colectate de consultant, in vizitele pe teren s‐a observat ca in unele sisteme s–a irigat, dar nu s‐a raportat la ANIF, din varii motive (sistemul nu mai functioneaza pe proiectul initial, omisiuni, etc). In urma aplicarii acestui criteriu s‐a ajuns la un numar de 57 de amenajari de irigatii, ce se intind pe o suprafata viabila de 823.130 ha (Vezi Anexa 6). In lista nu au fost incluse sistemele: Terasa Nicoresti‐Tecuci, Sadova Corabia unde au fost realizate investitii importante prin PRRSI; de asemenea, a fost eliminata amenajarea Beibugeac Sarinasuf pentru ca are o suprafata foarte redusa in viabil. Amenajarile Stefanesti Leordeni si Fantanele Sagu au fost excluse intrucat sunt formate federatii OUAI, iar finantarea pentru acestea este oferita prin Masura 125‐a din PNDR. Amenajarile Campia Covurlui, Terasa Braila si Terasa Viziru au ramas in lista, chiar daca au fost realizate sau sunt in curs de realizare investitii, intrucat mai sunt necesare alte fonduri pentru a permite eficientizarea in aceste sisteme, unde se iriga suprafete importante. Lista este deschisa si altor sisteme prezentate in Anexa 5, unde s‐a irigat, dar nu a fost raportat sau unde au fost probleme juridice pana in prezent, dar exista capacitate economica a fermierilor ce au preluat recent suprafata intregului sistem / sub‐sistem, cum este cazul „Calarasi Raul” si „Terasa Caracal – treapta 1”. b) Criterii de excludere de angajament

Pentru Amenajarile de irigatii ce se regasesc pe lista celor aprobate pentru investitii (Anexa 6) se poate incepe de catre ANIF obtinerea acceptului proprietarilor / utilizatorilor desemnati de proprietari, precum si a angajamentului acestora privind contributia la investitie. b.1) Acceptul ce detin cel putin 50% din suprafata ce urmeaza a fi deservita de investitie;

28 Consultant DHV B.V. 29 Cele marginal viabile sunt incluse in cele viabile, fiind preluata varianta „dupa reabilitare” din studiul mentionat



b.2) Angajamentul proprietarilor ce si‐au dat acceptul pentru plata unei contributii din valoarea investitiei. (Se recomanda minim 10% din valoarea investitiei). Intrucat intrastructura din aductiune nu apartine proprietarilor de teren, acestia nu pot contribui direct la investitie, ci contributia lor se va reflecta in tarifele ulterioare ce se vor percepe utilizatorilor de apa. In consecinta, angajamentul de plata se reflecta in acceptarea de catre proprietarul de teren al unui tarif de livrare al ANIF mai ridicat decat cel actual, care include si contributia la costul investitiei, sub forma de amortizare. 4.2.1.2. Criterii de prioritizare principale Odata trecute criteriile de excludere, proiectele de investitii vor avea acces la finantare in functie de punctajul pe care il obtin dupa evaluarea documentatiilor depuse fiind astfel prioritizate. In anexa 7 este prezentat punctajul propus pentru fiecare criteriu.

a) Structura culturilor in anul anterior (asa cum este inregistrata la APIA) documentatiei de finantare. Sistemele de irigatii din Romania trebuie sa se adapteze unei structuri a culturilor adecvate irigatiilor. Agricultura irigata pentru a deveni intr‐adevar performanta trebuie sa realizeze in primul rand tranzitul de la irigarea paioaselor la irigarea culturilor cu valoare adaugata crescuta in urma irigatiilor (soia, furaje, legume, loturi semincere, orez etc), culturi ce aduc profituri consistente care sa permita administrarea corespunzatoare a unui sistem de irigatii. Prin urmare, criteriul urmareste sprijinirea sistemelor de irigatii unde structura culturilor se apropie de valorile statelor cu activitate de irigatii performanta.

b) Gradul de utilizare (GU); acesta indica o parte a eficientei sistemului; cu cat GU este mai mare, cu atat mai

mici sunt costurile utilizatorilor pe unitatea de volum (1000 m3). Pentru sistemele gravitationale si cele ce nu au mai functionat anterior se va considera suprafata acoperita de echipamente de irigatii. Se propune punctajul prezentat in Anexa 7, unde s‐a pornit de la media sistemelor ce iriga, adica 28%.

c) Tariful de livrare al furnizorului de apa (TL). Un tarif de livrare redus indica o eficienta mai mare a

sistemului decat un tarif de livrare mai ridicat. Cu cat tariful de livrare al apei este mai mic, cu atat proiectul este punctat mai bine. Pentru evaluarea criteriului se va calcula media ponderata a tarifelor de livrare in sistemele viabile (in functie de suprafata irigata in anul anterior), iar proiectele se vor puncta in functie de pozitia pe care o au tarifele de livrare fata de medie. Astfel, sistemele unde se practica tarife cu 25 % sub medie obtin punctajul maxim, cele care se situeaza + / ‐ 25% fata de medie, obtin punctaj moderat, iar cele care se situeaza cu peste 20% de medie obtin punctaj minim.

d) Gradul de acoperire cu OUAI –uri (Gw). Acest criteriu este introdus pentru a se asigura aplicarea irigatiilor

cat mai eficient, catre o cerere de apa comasata si planificata. Indicatorul trebuie sa se refere numai la teritoriul OUAI ce este inclus in partea de sistem viabil, in cazul in care exista si sectiuni de sistem incadrate la neviabil.

e) Proiecte integrate, unde se amenajeaza atat sectiunea principala a sistemului cat si amenajarile interioare. Daca una dintre sectiuni (principala / interioara) a fost reabilitata / retehnologizata printr‐un proiect de investitii in ultimii 5 ani sau urmeaza sa fie (existand un proiect acceptat la finantare) se considera tot proiect integrat. In cazul in care prin proiect se finanteaza investitii numai pe anumite sectiuni din sistem, acestea trebuie sa deserveasca amenajarile interioare incluse in acelasi proiect pentru



a fi considerat integrat. In functie de nivelul la care investitiile in sectiunea principala deservesc investitiile din amenajarile interioare se acorda punctajul.

f) Existenta perdelelor de protectie. Cu cat perimetrul teritoriului solicitantului este acoperit cu o

proportie mai mare de 10%, cu atat punctajul obtinut este mai ridicat.

g) Indicele de Ariditate (IA). . Sistemele localizate in zone cu indici de ariditate mare sunt mai putin expuse secetei; conform ghidului, sistemele situate in zone cu indice mai mic de 21 obtin punctaj maxim, cele situate in zone cu indicele cuprins intre 21 ‐28, obtin punctaj mediu, iar pentru indice mai mare de 28, obtin punctaj minim.

In cazul neindeplinirii indicatorilor asumati se vor returna fondurile proportional cu gradul neindeplinirii indicatorilor sau se vor aplica penalitati, dupa caz. 4.2.1.3. Prioritizarea partiala a sistemelor de irigatii incluse in programe de investitii Prioritizarea partiala a sistemelor incluse in programe de investitii se realizeaza pentru a forma o imagine asupra performantelor sistemelor de irigatii si a eficientei potentiale. Prioritizarea partiala nu reprezinta o lista finala prin care se vor acorda fondurile de investitii in ordinea rezultata, pentru ca sunt criterii ce pot fi evaluate in prezent si sunt criterii ce pot fi cuantificate numai dupa inceperea procedurii de studiere a fezabilitatii. Prioritizarea s‐a realizat numai dupa criteriile ale caror valori sunt cunoscute in prezent: gradul de utilizare a sistemului, gradul de acoperire cu OUAI‐uri, indicele ariditatii si tarifele pentru irigatii. Insa, sunt criterii ce nu pot fi evalute decat in faza de incepere a studierii fezabilitatii: structura culturilor, proiecte integrate. In urma aplicarii valorilor acestor criterii a rezultat ca intre primele sisteme unde fondurile de investitii nu vor fi trecute la capitolul pierderi se poate afirma ca sunt: Incinta Calmatui Gropeni Chiscani (jud. Braila), Incinta Buzau Dunare Siret (Braila), Insula Mare a Brailei (Braila), Bratesul de Sus (Galati). A se vedea Anexa 8 pentru detalii. 4.2.1.4. Estimari bugetare In cadrul PRRSI s‐a reabilitat infrastructura de irigatii principala in patru amenajari de irigatii pana la data elaborarii strategiei. Costurile pentru trei dintre aceste amenajari sunt mai semnificative raportat la suprafata sistemului si constituie reperul pentru estimarea fondurilor necesare reabilitarii si modernizarii partii principale a infrastructurii in cadrul sistemelor viabile. A rezultat ca pentru reabilitarea unui hectar irigat s‐au cheltuit pentru reteaua principala in medie 1.130 euro (Tabel 13) . Tabel 13, Costuri reabilitare infrastructura principala prin PRRSI

Amenajare irigatii Costuri infrastructura principala (lei)

Suprf irigata 2009 (ha)

Lei / ha irigat Euro / ha irigat

Sadova Corabia 74.621.907 10.177 7.303 1.739 Terasa Viziru 61.328.693 13.353 4.593 1.094 Nicoresti Tecuci 20.304.357 8637 2.351 560

Sursa: PRRSI ‐ MADR



Investitiile necesare reabilitarii sectiunii principale (de aductiune) din amenajarile viabile de irigatii s‐au grupat in jurul a trei scenarii (Tabel 14):

a) Pentru a se reabilita suprafata maxima irigata in perioada 2008 – 2009 in cadrul sistemelor viabile, adica 250.757 ha, sunt necesare fonduri echivalente a 287.290.070 euro.

b) Pentru a se reabilita o suprafata astfel incat sa reprezinta minim 51% din cadrul fiecarei amenajari de irigatii, adica 433.723 ha, sunt necesare fonduri echivalente a 490.107.273 euro.

c) Pentru a se reabilita o suprafata astfel incat sa se irige toata suprafata viabila a amenajarilor de irigatii, 835.725 ha, sunt necesare fonduri echivalente a 944.369.250 euro. Tabel 14, Scenarii si fonduri necesare reabilitarii infrastructurii principale in sistemele viabile

Scenariu investitii Suprafata irigata (ha) Valoare investitiei (euro)

Suprafata maxima irigata in perioada 2008-2009 250.757 287.290.070 Suprafata maxima irigata 2008-2009 pe fiecare sistem dar nu mai putin de minim 51% din sistem

433.723 490.107.273

Toata suprafata viabila 835.725 944.369.250 4.2.2. Ajustarea submasurii 125‐a din PNDR Amenajarile interioare, precum si sistemele administrate de federatiile OUAI, teoretic, dispun de finantare, prin masura 125‐a din PNDR. In sectiunea 3.4. a fost analizata masura si propunerile de modificare a modalitatii de finantare. Fondurile necesare pentru modernizarea infrastructurii amenajarii interioare pentru sistemele ANIF au fost estimate tot in functie de reabilitarile ce au avut loc prin PRRSI, de unde a rezultat o medie de 136 euro /ha irigat. Pe aceleasi scenarii asumate la reabilitarea infrastructurii principale, sumele necesare investitiilor in amenajarile interioare pot varia intre 34 mil euro si 113 milioane euro (Tabel 15).

Tabel 15, Scenarii si fonduri necesare reabilitarii infrastructurii amenajarilor interioare

Scenariu investitii Suprafata irigata (ha) Valoare investitiei (euro)

Suprafata maxima irigata in perioada 2008-2009 250.757 34.102.952 Suprafata maxima irigata 2008-2009 pe fiecare sistem dar nu mai putin de minim 51% din sistem

433.723 58.986.328

Toata suprafata viabila 835.725 113.658.600 Sub‐masura 125‐a trebuie sa permita si utilizatorilor de sisteme locale sa‐si modernizeze infrastructura si nu numai OUAI‐urilor. Daca suprafata mentionata in sectiunea 3.4. se considera inca de actualitate (94.011 ha), atunci la o medie de 1.266 euro / ha irigat (1.130 euro – retea principala si 136 – retea interioara) rezulta ca pentru aceste sisteme ar mai fi necesara o suma de 119.017.926 euro.



In total suma necesara a fi adresata retelei interioare ale sistemelor ANIF si sistemelor locale prin masura 125‐a trebuie sa fie de cel putin 232.676.526 euro. 4.2.3. Asistenta tehnica pentru consolidare institutionala Programul investitional este completat de un set de activitati asistenta tehnica pentru consolidarea institutionala. Se va desfasura o campanie de asistenta tehnica acordata fermierilor cu principal obiectiv de organizare a fermierilor in vederea desfasurarii activitatii de irigatii. Nota de individualism accentuat precum si lipsa experientei in irigatii a unor fermieri nu poate conduce la o buna organizare a irigatiilor doar pe baza emiterii unei ordonante. Este nevoie de actiuni de asistenta tehnica chiar in teren, iar rezultatul acestei actiuni trebuie sa fie dezvoltare irigatiilor pe baze de eficienta economica. Activitatile ce se impun sunt:

a) Formarea unei unitati de implementare a strategiei; b) Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului; c) Sesiune de comunicari cu fermieri, reprezentanti ai OUAI si ANIF; d) Studii; e) Vizite de lucru ale fermierilor, reprezentantilor OUAI si ANIF atat in state ale UE cat si in sisteme de irigatii

ce obtin performanta in irigatii. Formarea unei unitati de implementare a programului (UIP) in cadrul MADR, care sa asigure si reprezentanti in judetele cu sisteme de irigatii viabile si instruirea acestora in activitati de asistenta a utilizatorilor de irigatii astfel incat sa se implementeze in teritoriu principiile formulate in strategie. Sa fie aproape de fermieri / OUAI‐uri, sa le ofere asistenta in dezvoltare, sa le monitorizeze si sa ajusteze parcursul lor, sa organizeze actiuni de promovare. Majoritatea conducerii OUAI‐urilor nu dispun de un management calificat – cei mai multi directori fiind fosti angajati ANIF cu o pregatire tehnica corespunzatoare, insa cu lacune de management asa cum reiese din organizarea activitatii, unde lipsesc actiunile de mobilizare a utilizatorilor in comasarea culturilor, planificarea comuna a udarilor, situatia financiara, solutiile de reducere a costurilor, lipsa comunicarii si transparenta deciziilor catre membrii. Programele de instruire a consilierilor de teren si ale reprezentantilor si membrilor OUAI se pot finanta din fonduri europene prin Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)30. Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului va consta in organizarea de conferinte de presa, reportaje si emisiuni TV, articole in ziare si va avea ca obiectiv transmiterea urmatoarele mesaje principale: .

• Transmiterea unui mesaj clar privind costurile de productie si a componentelor unui plan adecvat al culturilor irigate. Accentuat faptul ca, in prezent, planurile de culturi irigate din Romania nu se incadreaza in cele ale statelor agricole dezvoltate.

• Prezentarea situatiei irigatiilor catre opinia publica intr‐un mod realist cu date oficiale din teren.

Dezvoltarea modului de exploatare a fermelor aduce dupa sine utilizarea irigatiilor; este exclus circuitul invers asa cum s‐a procedat dupa 1989 („Le dam fermierilor irigatii gratis si ei or sa dezvolte fermele”).

30 www.fseromania.ro



• Comunicarea listei sistemelor catre care Statul urmeaza sa acorde sprijin financiar pentru reabilitarea partii de aductiune (vezi Anexa 6), si aduse la cunostinta conditiile in care se vor finanta proiectele.

• Constientizarea fermierilor asupra responsabilitatii unei investitii in sistemele de irigatii si asupra

intretinerii lui. Investitiile in irigatii nu sunt o obligatie a Statului, dar exista aceasta perceptie in randul majoritatii opiniei publice si a fermierilor; irigatiile sunt o componenta de business si nu se pot introduce fortat sau catre fermieri care nu dispun de capacitati economice.

• Fermierii din Romania si institutiile implicate trebuie sa identifice problemele sectorului care pot fi

ajustate de catre ei insisi, pentru ca sunt suficiente (structura culturilor neadecvata irigatiilor, capacitatea economica, organizare) si sa caute mai putin in motivarea lipsei irigatiilor cauze externe: „avem subventiile cele mai mici”, „avem pret mare la energie”, „avem pret ridicat la apa” si altele ( prezentate in sectiunea 22) si care nu se confirma.

• Incurajarea irigatiilor pe suprafetele acoperite de sisteme viabile ANIF si pe sistemele locale.

Subventiile directe la irigatii au fost sistate, insa 60 euro acordati in plus in 2010 la subventiile pe ha si inca 80 euro in 2011 acopera pentru multe OUAI‐uri subventiile la irigatii;

Romania nu are un pret ridicat la energie asa cum s‐a incetatenit o informatie eronata in randul fermierilor, problema este reducerea consumului de energie prin retehnologizare agregatelor de pompare si diminuarea pierderilor de apa de orice natura;

Modul de calcul al tarifelor interne trebuie aprobat de Adunarea Generala a OUAI si facut cunoscut tuturor membrilor pentru a evita distorsiunile inregistrate inainte de 2010, cand tariful intern, in unele OUAI‐uri era cu peste 200% mai mare decat cel al ANIF.

Masurile care se impun pentru reactivarea sistemelor viabile ne‐utilizate sau slab utilizate trebuie sa fie incadrate de actiuni de comunicare ce nu s‐au luat in sectorul irigatiilor dupa 1990, pentru a aduce la cunostinta fermierilor strategia pe care si‐o propune MADR. Sesiune de comunicari cu fermieri, reprezentanti ai OUAI si ANIF unde se vor aborda urmatoarele teme:

• Modul de calcul al tarifelor de irigatii;

• Masuri de reducere a consumului de energie, unde vor fi prezentate solutii tehnice, financiare, organizatorice, ca de exemplu:

o OUAI‐urile se pot declara platitoare de TVA; o OUAI‐urile trebuie sa contracteze servicii ale unor energeticieni pentru a planifica exploatarea

sistemelor in functie de restrictiile orare si factorul de putere;



Aceste sesiuni trebuie sa se desfasoare inainte de inceperea campaniilor de irigat pe parcursul perioadei de implementare a strategiei.

Studii pentru completarea cadrului strategiei si pentru sustinerea acesteia. Sunt prevazute a se desfasura urmatoarele studii:

• Manual pentru modul de calcul al tarifelor de irigatii;

• Manual pentru reducerea consumului de energie;

• Studiu comparativ in statele UE care utilizeaza irigatiile pentru a se confirma valorile unor factori economici determinanti ai irigatiilor: pretul apei, pretul energiei, consumul energiei. Daca se confirma valorile medii obtinute in prezentul studiu, atunci in desfasurarea campaniei de presa va avea inclusa si urmatoarea tema : Irigatiile nu au scazut dupa 1990 datorita factorilor economici determinanti ai irigatiilor ce se situeaza la un nivel mediu, ci in urma degradarii modului de desfasurare a activitatii agricole, intrucat irigatiile reprezinta un input ce este utilizat odata cu dezvoltarea fermei si nu poate fi folosit inaintea dezvoltarii activitatilor intr‐o ferma.

Vizite de lucru ale fermierilor, reprezentantilor OUAI si ANIF atat in state ale UE cat si in sisteme de irigatii ce obtin performanta in irigatii. Se vor organiza doua vizite de lucru externe in primii doi ani ai implementarii cu 40 de participanti si doua vizite interne cu 100 de participanti. La finalul fiecarei vizite se va organiza un seminar si se vor posta pe portalul MADR concluziile. 4.2.4. Sinteza Planului de actiune. Bugetul aferent Strategia este elaborata a se desfasura pe parcursul a patru ani, la finalul carora se va verifica indeplinirea urmatorilor indicatori de rezultat (tabel 16): Tabel 16, Indicatori de rezultat ai strategiei investitiilor in irigatii

Indicator rezultat Valoare minima

Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura principala

50

Amenajari de irigatii unde a fost reabilitata infrastructura interioara

50

Suprafata irigata (ha)

400.000



Planul de actiune include urmatoarele activitati principale, prezentate anterior, cu bugetul aferent (Tabel 17):

Tabel 17, Planul de actiune si bugetul aferent

Activitate Buget minim (mii euro)

Buget mediu (mii euro)

Buget maxim (mii euro)

1 Reabilitarea infrastructurii principale a sistemelor ANIF 287.290 490.107 944.369 2 Ajustarea sub-masurii 125-a (infrastructura interioara si

federatii) 153.121 178.004 232.677

2.1. Fonduri pentru amenajarile interioare 34.103 58.986 113.659 2.2. Fonduri pentru sisteme locale 119.018 119.018 119.018

3 Asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala 2,765 2,765 2,765 3.1. Formarea UIP 2,160 2,160 2,160 3.2. Campanie de presa pentru lansarea si sustinerea programului 50 50 50 3.3. Sesiune de comunicari cu fermierii, OUAI si ANIF 120 120 120 3.4. Studii 285 285 285

3.4.1. Manual calcul tarife irigatii 15 15 15 3.4.2. Manual reducerea consumului de energie 150 150 150 3.4.3. Studiu comparativ 120 120 120

3.5. Vizite de lucru 150 150 150 3.5.1. vizite de lucru externe 120 120 120 3.5.2. vizite de lucru interne 30 30 30 4 Neprevazute 10,000 10,000 10,000

Contributie utilizatori 10% din liniile bugetare 1 si 2 -44.041 - 66.811 - 117.705 TOTAL 409.135 614.065 1.072.106 4.3. Masuri de atragere in exploatare a sistemelor gravitationale si locale

4.3.1. Sistemele viabile economic

Din studiul PRRSI – „Analiza economica a sectorului de irigatii” privind viabilitatea sistemelor, a rezultat urmatoarea clasificare la momentul efectuarii respectivului studiu:

Viabile: in suprafata de 504.814 ha (aproximativ 17% din total), din care 245.514 ha reprezinta sisteme de irigatii gravitationale, iar 259.300 ha sunt sisteme de irigatii alimentate prin pompare.;

Marginal viabile: in suprafata de 597.203 ha (20% din total); Neviabile: in suprafata de 1.830.911 ha, 63% din total.



In 2009, potentialul economic al sistemelor viabile si marginal viabile era folosit numai in proportie de 17,5%. 31, Jumatate din irigatiile aplicate sunt prezente in sistemele marginal viabile, atat din punct de vedere al volumului, cat si al suprafetei; cele viabile, insa, au cota cea mai redusa.

Sistemele alimentate gravitational Sistemele alimentate gravitational au drept sursa de apa raurile interioare si se intind pe suprafete relativ reduse. Suprafata deservita de aceste sisteme reprezinta 8% din totalul suprafetei amenajate32, iar in 2009, suprafata irigata in aceste sisteme a reprezentat numai 3,5% din totalul irigat33. In sistemele gravitationale s‐au infiintat OUAI‐uri pe o suprafata de 62.778 ha, reprezentand 26% din totalul suprafetei sistemelor gravitationale. Exista, insa, cinci sisteme gravitationale ce deservesc suprafete de peste 10.000 ha, si reprezinta 50% din totalul sistemelor gravitationale. Pe suprafata acestor sisteme, de 129.818 ha, potentialul economic nu este exploatat, astfel ca in 2009 s‐au irigat numai 3.816 ha, in numai doua din sisteme. Cele mai intinse sisteme gravitationale sunt Titu Ogrezeni (judetele Dambovita, Giurgiu), pe o suprafata de 40.647 ha alimentat din raul Arges, si sistemul Campia Buzaului Vest ce este alimentat gravitational pe o suprafata de 35.006 ha si are drept sursa raul Buzau (judetele Buzau, Prahova). Alaturi de aceste sisteme (vezi Tabel 18), urmeaza sistemul Mostistea II ce se intinde pe o suprafata de 25.195 ha (judetele Ialomita si Calarasi), Bucsani Cioroiu (judetele Olt si Valcea) si Potelu Corabia (judetul Olt). Tabel 18, Principalele sisteme gravitationale

Sistem Judet Suprafata neta (ha) Suprafata OUAI (ha) Irigat 2009 (ha)

Titu-Ogrezeni Dambovita 40.647 2.846 0 Campia Buzau Vest Buzau 35.006 3.193 1171 Mostistea II Ialomita, Calarasi 25.195 0 0 Bucsani Cioroiu Olt, Valcea 18.042 14.112 2645 Potelu Corabia Olt 10.928 0 0 Sag-Topolovat Timis 8.614 8.572 0 Borcea de jos Ialomita 5.677 5.677 0 Stefanesti Leordeni Arges 5.675 5.675 1700 BH Birlad Vaslui 4.740 758 0 Sursa: MADR

31 S‐a raportat suprafata irigata in viabil si marginal viabil , in 2009 (193.145 ha) la suprafata totala a sistemelor viabile si marginal viabile (1.102.017 ha) 32 Procentul s‐a obtinut din raportul (Suprafata amenajata gravitational = 245.514 ha) / (Suprafata amenajata total = 2.932.928 ha); 33 Procentul s‐a obtinut din raportul (Suprafata irigata in sistemele gravitationale in 2009 = 10.334 ha) / (Suprafata irigata la nivel national = 292.224 ha).



4.3.2. Cauze principale ale neutilizarii sistemelor viabile In vederea identificarii unor masuri reale de reactivare a unor sisteme viabile, s‐a considerat necesara o analiza a situatiei in teren impreuna cu reprezentantii factorilor implicati in sectorul irigatiilor. Au fost analizate 6 sisteme de irigatii din patru judete, in vederea unei evaluarii initiale a oportunitatii investitiilor in astfel de sisteme34. In acest sens, s‐au stabilit intalniri cu reprezentantii ai ANIF, DADR, Primariilor, OUAI‐urilor, precum si cu fermieri din zona respectiva. Intalnirile au adus o contributie majora la identificarea cauzelor nefunctionarii, precum si la structurarea masurilor ce se impun in cazul demararii unor actiuni de reactivare a sistemelor. a). Structura culturilor nu este adecvata irigatiilor, ceea ce inseamna ca sporul de productie obtinut nu asigura un profit suplimentar fermierului, dar nici nu acopera costurile de exploatare si de investitii; aceasta este considerata drept prima cauza a lipsei irigatiilor. Structura culturilor este, inca, mult diferita in Romania fata de alte state unde se practica irigatiile, unde predomina culturile cu valoare adaugata superioara35 (legume, fructe, soia, sfecla de zahar, furaje), iar in state precum Spania, functioneaza sisteme unde sunt irigate pe zeci de mii de ha numai legume. Doar o structura a culturilor adecvata irigatiilor, chiar corelata cu traditia/experienta in irigatii nu este, intotdeauna cheia pentru eficienta unui sistem de irigatii. In sistemul Sadova Corabia unde culturile de legume detin o pondere semnificativa din suprafata irigata (vezi tabel 19), organizarea precara a aplicarii irigatiilor suprapusa peste un sistem proiectat pentru explotatii mari conduce tot la ineficienta sistemului. Tabel 19, Structura culturilor irigate in unele zone din Romania (2009) ‐ %

Cultura National irigat

Terasa Viziru, Braila irigat

Sistemul Sadova Corabia

OUAI Dabuleni OUAI Calarasi

Paioase 26 31 3 7 Porumb consum 27 15 37 38 Floarea soarelui 14 8 9 0 Rapita 11 4 0 0 Loturi semincere 11 22 0 0 Orez 4 0 0 0 Soia 2 14 3 0 Legume/Fructe 3 0 48 55 Furaje 1 5 0 0 Altele 1 0 0 0

Sursa: PRRSI, „Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI”(esantion reprezentantiv) Dupa sistarea subventiilor, la care s‐au adaugat precipitatiile abundente atat de iarna, cat si de vara, in 2010 structura culturilor irigate din Romania se indreapta spre eficienta sistemelor din statele cu performante in irigatii, insa pe fondul unei scaderi cu 75% a suprafetei irigate. Orezul detine un loc important in structura culturilor irigate (17%), insa irigarea paioaselor se mentine inca la cote ridicate, fata de 3 – 9% din statele UE si SUA.

34 In Anexa 1, sunt prezentate studiile de caz. 35 Vezi tabel 6, studiu curent.



b) Lipsa capacitatilor economice necesare desfasurarii unei activitati irigate in sistemele ANIF; prin capacitati economice se intelege disponibilitatea unor mijloace financiare, organizare / management si cunostinte tehnologice. Dupa 1990, au existat ferme, din sistemele de irigatii, ce au trecut printr‐un proces de consolidare, unele au disparut, au aparut altele, foarte multe persoane din mediul rural si‐au inchipuit ca pot face agricultura, dar aceasta situatie de refacere economica a condus la degradarea sistemelor de irigatii, care odata cu trecerea 10‐20 de ani fara a fi utilizate, au intrat in paragina. Pentru a fi repornite este foarte dificil, fiind necesara aceasta capacitate economica, ce nu este detinuta de orice fermier. Numai investitii consolidate pot reactiva aceste sisteme asa cum probabil in cazurile prezentate este sistemul Calarasi Raul. In prezent, la nivelul fermierilor, autoritatilor centrale si locale, precum si al opiniei publice este prezenta opinia conform careia irigatiile sunt pentru oricine, avand drept argument suprafetele irigate inainte de 1990. Este nevoie de o stabilitate a fermelor, a incadrarii lor pe un drum; este si ce remarca unul dintre liderii LUAIR la una dintre intalniri: „Acum exista mai multa seriozitate, pentru ca fermele s‐au stabilizat.” Irigatiile pot reprezenta un input in activitatea agricola numai daca functioneaza structurile agricole (fermele) care sa le poata administra.

c) Experienta / traditia in irigatii prin care fermierul care utilizeaza irigatiile in prezent s‐a deprins cu tehnologia agricola in regim de irigatii, isi asigura costurile de irigatii, si‐a inlocuit echipamentele de udare. Pentru fermieri care nu au mai irigat in cadrul unui sistem complex de irigatii, experienta inseamna sa detina un management calificat in aplicarea irigatiilor, cunostinte tehnologice de irigatii, dar si o oarecare colaborare in aplicarea irigatiilor. Toti acesti factori deterrminanti ai experientei in irigatii lipsesc in randul fermierilor din sistemele viabile neutilizate / slab utilizate.

d) Organizarea fermierilor pe teritoriul sistemelor este putin vizibila, sectorul agricol fiind caracterizat de un individualism pronuntat atat la nivelul fermierilor mici, cat si a celor cu exploatatii mari. NU SE COOPEREAZA. Fermieri sa lasa greu sedusi de metoda colaborarii, reactie explicabila prin prisma experientelor negative de dupa 1990 cand asa –zise asociatii au condus la imbogatirea liderilor si nu s‐au desfasurat pe principii de asociere reale. De asemenea, lipsa unei experiente de management in asociere din partea liderilor a contribuit la aceasta reactie contra asocierii. Cu exceptia sistemelor de irigatii unde exista un singur utilizator, nu se coopereaza, in general, la aplicarea irigatiilor; mai mult acolo unde predomina fermierii cu suprafete reduse OUAI‐urile sunt percepute drept un furnizor de serviciu (si nu asociatie).

e) Design‐ul sistemelor nu mai corespunde structurilor agricole actuale si metodelor de irigatii solicitate in prezent de catre utilizatorii de apa. Sistemele care mai utilizeaza apa dupa sistarea subventiilor de exploatare sunt, in general, cele unde suprafetele sunt comasate de societati comerciale agricole ce dispun de capacitati economice. Acest fapt este si un efect al functionarii acestora pe calapodul sistemelor de irigatii destinate sa serveasca ferme mari cu planuri de irigatii adecvate. Sunt cateva sisteme ANIF unde se iriga si legumele pe exploatatii reduse (un bun exemplu este Nicoresti‐Tecuci) unde un management potrivit a condus la mentinerea si ajustarea sistemului, insa asa cum s‐a observat si din studiile de caz prezentate in anexa 1, fermierii cu suprafete reduse cauta sa dispuna de apa in mod individual, fara sa mai utilizeze sistemul de irigatii ANIF conform parametrilor initiali.

Metoda de irigatii prin care au fost proiectate majoritatea sistemelor ANIF prevede utilizarea aspersiunii prin mutare manuala, insa in prezent, aceasta metoda este foarte rar utilizata. In cazul exploatatiilor mari se utilizeaza instalatii de udare liniare, cu pivot sau prin tambur, iar exploatatiile pe suprafete reduse utilizeaza irigatiile prin



brazda sau picurare. O eventuala reabilitare a sistemelor de irigatii trebuie sa considere ajustarea infrastructurii din aductiune care sa corespunda parametrilor tehnici ale metodelor si echipamentelor de udare utilizate, in prezent, de fermieri.

Cauze secundare In timpul intalnirii cu reprezentanti ai instituriilor centrale, locale si fermieri au fost mentionate si alte cauze ale neutilizarii sistemelor de irigatii viabile, insa cele mai multe deriva din cauzele principale prezentate anterior. Este de remarcat existenta opiniei, destul de generala, conform careia pentru neutilizarea irigatiilor sunt enumerate variate motive ce tin de mediul extern fermelor si rareori este mentionata capacitatea redusa a fermelor de a desfasura o agricultura irigata eficienta. Perceptiile eronate asupra eficientizarii irigatiilor. Reprezentanti ai factorilor implicati in irigatii, precum si fermierii din Romania nu considera problema irigatiilor ca depinzand si de propriile capacitati, ci deseori identifica cauze externe fermei pentru neutilizarea sistemelor:

Pretul energiei. Scaderea pretului la energie este perceputa drept un panaceu pentru revigorarea sectorului de irigatii. Oficiali si fermieri ofera exemple din alte state, insa contrar acestei perceptii, Romania, are inca un pret la energie scazut fata de multe state ale UE, situandu‐se cu 20%, mai jos fata de media UE36.

Statul nu asigura echipamente de irigatii. In fiecare caz analizat, interlocutorii, indiferent din ce institutie fac parte, au adus drept cauza pentru neutilizarea irigatiilor, lipsa echipamentelor de irigatii, insa aceasta lipsa este, de fapt, un efect al stadiului incipient de dezvoltare si instabilitatii fermelor. In cazul in care activitatea ar fi fost profitabila economic si fermele ar fi fost interesate de irigatii s‐ar fi putut accesa subventiile anterioare pentru echipamente sau prin Masura 121 a PNDR sau achizitiona unele folosite.

Pentru larga majoritate a fermierilor eliminarea acestor pretinse cauze nu ar determina irigarea suprafetelor; acestea sunt doar negari ale situatii de fapt: nu se dispune de conditiile principale desfasurarii unei agriculturi irigate in sistemele ANIF, asa cum au fost prezentate anterior. 4.3.3. Masuri de reactivare a sistemelor viabile slab utilizate Sectorul irigatiilor este ramas in urma si pentru ca s‐a tot incercat sa se reactiveze „ceea ce a fost”. Conditiile sunt insa mult diferite si o strategie de investitii in sector trebuie sa se adapteze structurilor agricole existente si capacitatilor economice ale fermierilor. Masurile necesare reactivarii sistemelor viabile de irigatii prin reabilitarea si modernizarea lor, trebuie sa raspunda cauzelor ce conduc la neutilizarea acestora. Fiecare sistem prezinta propriile particularitati, insa per ansamblu, daca pentru inlaturarea anumitor cauze principale, precum experienta fermierilor in irigatii, organizarea fermierilor si proiectarea sistemelor exista solutii intr‐un termen scurt (5 ani), in ce priveste cauzele precum structura culturilor si capacitatile economice, acestea nu dispun de masuri pe termen scurt si depind de contextul general al agriculturii din Romania.

36Sursa: Eurostat pentru consumatorii industriali, semestrul 2 ‐ 2009



In urma analizei studiilor de caz se pot desprinde urmatoarele masuri ce pot fi aplicate in functie de particularitatile fiecarei amenajari. Adaptarea infrastructurii la structurile agricole existente, astfel incat sa permita deservirea individuala a fermierilor, concomitent cu contorizare apei; Desi este o masura ce impune o decizie la nivelul autoritatilor centrale, se pare ca este necesara cresterea taxelor pentru terenurile agricole nelucrate, dupa cum arata terenurile nelucrate din apropierea unor surse de apa.

Elaborarea unui contract cadru intre ANAR si utilizatorii de apa pentru irigatii, care sa le permita si acestora din urma accesul la apa atunci cand au nevoie. Actiuni de organizare a fermierilor. Aceasta masura este una comuna pentru toate sistemele ce se intentioneaza sa fie reactivate. In agricultura din Romania predomina actiunile individuale, astfel incat daca se procedeaza doar cu emiterea unui ordin si se asteapta organizarea fermierilor, nu se va ajunge la rezultatul intentionat. Prin urmare, in sistem este nevoie de o actiune de asistenta tehnica pentru fermieri (chiar daca sunt exploatatii mari) care sa‐i sprijine in organizarea irigatiilor in sistem. Echipamentele de udare. Intrucat sistemele nu a fost utilizate o lunga perioada, fermierii nu au investit in echipamente de udare. O eventuala investitie trebuie sa aibe in vedere si modul in care fermierii isi vor asigura echipamentele de udare.

In unele sisteme neutilizate, Nu exista masuri suplimentare ale Statului; functionarea sistemului depinde de angajamentul si capacitatea fermierilor existenti. Adaptarea sistemului la metoda de irigatii utlizata de fermieri. Dimensiunile exploatatiilor cultivarea legumelor impun o alta proiectare a unor sisteme neutilizate, astfel incat sa permita metode de irigatii aplicate individual prin picurare sau prin brazda pe care o folosesc legumicultorii din zona.

4.4. Sistemele locale Sistemele locale de irigatii sunt considerate acele sisteme ce nu au fost administrate de ANIF. Aceste sisteme se regasesc in imediata apropiere a surselor de apa, insa evidenta lor nu a mai fost actualizata. Conform unor date din 2002 ale SNIF37 sistemele locale acopereau la nivel national o suprafata de 94.011 ha, si variau de la 60 ha (Daia, Giurgiu) pana la 4.741 ha (Sud Tulcea, Tulcea). Judetele unde predomina acest tip de sisteme sunt cele fara rol semnificativ in sectorul irigatiilor (vezi tabel 20).

37 Sursa datelor SNIF prin PDAUAI, studiul “Irrigation Systems and Other Land Reclamation Activities Not Under the Jurisdiction of SNIF”, Andrew Manzardo, Dragos Alexandru.



Tabel 20, Sistemele locale pe judete, 2002

Judet Suprafata

(ha) Judet

Suprafata (ha)

Prahova 9,781 Botosani 1,597 Dolj 9,242 Alba 1,594 Tulcea 7,248 Arges 1,213 Vaslui 6,739 Hunedoara 1,179 Bucuresti 5,843 Sibiu 1,173 Ialomita 5,395 Vilcea 1,112 Vrancea 5,199 Teleorman 1,060 Satu Mare 4,405 Buzau 801 Dambovita 4,340 Mehedinti 727 Neamt 4,234 Calarasi 555 Iasi 4,054 Timis 542 Suceava 3,778 Covasna 460 Bacau 3,131 Mures 400 Bihor 2,841 Arad 371 Constanta 2,440 Giurgiu 290 Gorj 2,267 TOTAL 94011

Sursa: SNIF prin PDAUAI

Cu siguranta multe dintre sistemele locale nu mai functioneaza, estimandu‐se in 2002 ca maxim jumatate din aceasta suprafata mai era utilizata. Pe de alta parte se poate spune ca unele din sistemele ANIF au devenit locale, avand in vedere ca nu mai functioneaza decat partial prin infrastructura sistemelor, cum este cazul sistemului Titu Ogrezeni unde se iriga fie preluand apa din cele doua canale de aductiune alimentate oricum de ANAR sau prin puturi forate (Titu Ogrezeni, Bucsani Cioroiu priza Strejesti). Din punct de vedere al exploatarii, in general, caracteristicile sistemelor locale sunt:

lipsa unui teritoriu clar delimitat al sistemului; se preia apa direct din sursa si se iriga in functie de

necesitati si de disponibilitatea echipamentelor de udare; in general, utilizarea este a unui singur fermier; suprafata redusa pe care se iriga (< 200 ha); culturile irigate aduc valoare adaugata ridicata; nu se iriga cereale, ci numai legume si furaje. se utilizeaza pompe cu putere redusa; costurile sunt identificate si asumate complet de utilizator.

Dreptul de proprietate asupra infrastructurii este mai neclar decat in cazul sistemelor ANIF; conductele subterane apartin celor care au cumparat activele fostelor IAS‐uri, in timp ce canalele deschise se presupune ca apartin proprietarilor de teren, dar este des intalnita convingerea conform careia toata infrastructura apartine proprietarilor de teren. Avantajele pe care le detin aceste sisteme sunt reprezentate de eficienta economica prin costurile reduse (apropierea de sursa de apa) si culturile cu valoare ridicata, precum si de flexibilitatea lor in adaptarea la cerintele de apa si metode de irigare mai eficiente. Aceste sisteme se pot incuraja prin includerea lor in programele de finantare a infrastructurii precum Masura 125 a din PNDR.

Strategia Investitiilor in Sectorul Irigatiilor; Anexa 1

Fidman Merk at, 2011 i

Anexa 1

Studii de caz: sisteme viabile slab utilizate


Fidman Merk at, 2011 ii

Sistemul Titu – Ogrezeni

Prezentare generala. Sistemul Titu Ogrezeni se intinde pe o suprafata neta de 40.647 ha, in judetele Dambovita, Giurgiu si Ilfov.

Sursa de alimentare cu apa este raul Arges, prin priza de la Zavoiul Orbului (vezi ultimele pagini, harta sistemului Titu Ogrezeni).

Este deservit de 51 de SPP‐uri, din care 29 SPP‐uri in Dambovita si 22 SPP‐uri in Giurgiu, prin doua canale de alimentare CA1 (in

Sud), CA 2 (in Nord), dar si prin raul Sabar.

OUAI. Sunt infiintate doua OUAI‐uri, ce acopera o suprafata de 2.846 ha, prin trei ploturi, adica 7 % din totalul sistemului. OUAI

Rastoaca (cu sediul in comuna cu acelasi nume) acopera 1.410 ha prin doua ploturi SPP 22 si SPP 25 ce sunt alimentate din raul

Sabar. Predomina exploatatiile reduse in

dimensiuni, neexistand o ferma care sa

depaseasca 20 de ha. OUAI Apa Rece este intinsa

pe un teritoriu de 1.436 ha deservita de un

singur SPP alimentat din raul Sabar.

Situatia infrastructurii sistemului. Din totalul de

51 de SPP‐uri numai 2 SPP‐uri sunt in functiune

(SPP 22, 25) aflate in proprietatea OUAI

Rastoaca, alimentate din raul Sabar. Alte 6 SPP‐

uri se afla intr‐o situatie in care prin investitii

reduse si la cererea utilizatorilor se pot aduce la

un stadiu de functionare satisfacator. Aceste

puncte de livrare se gasesc in apropierea prizei

(SPP 1+2, SPP3) si de‐a lungul CA2 (SPP 24, 26,

27 si 28). Suprafata ploturilor deservite de

aceste statii insumeaza 9.275 ha. Restul statiilor

sunt devastate aproape complet. Canalele de

aductiune sunt alimentate pe tot parcursul verii de catre ANAR datorita exploatarii barajului, dar si pentru a alimenta raul

Dambovita prin CA2 in vedere asigurarii cantatitatii de apa necesare consumului din Bucuresti. Desi, in datele oficiale ale ANIF

sistemul nu apare cu suprafete irigate in 2009, reprezentantii locali ai ANIF precum si ai fermierilor sustin ca s‐au irigat in jur de

200 de ha prin aspersiune (utilizand SPP‐urile) la OUAI Rastoaca si alte 200 ha pe teritoriul OUAI Apa Rece prin puturi forate si

prin CA2 direct cu motopompe. Reprezentatul DADR estimeaza ca pe suprafata sistemului se iriga in jur de 9.000 de ha, insa in

mare parte din puturi forate de proprietarii de teren, dar si prin preluare directa de apa din cele doua canale de aductiune si raul

Sabar. Pretul platit de OUAI Rastoaca pentru preluarea apei este numai de 4 lei / 1000 m3 catre ANAR, insa la utilizator tariful

ajunge la 180 lei / 1000m3. Asemenea, multor sisteme viabile din Europa, Titu – Ogrezeni are si o componenta energetica, ceea

ce ii confera avantajul de a avea costuri reduse la aductiune.

Structura fermelor si a culturilor. Exploatatiile din cadrul sistemului se caracterizeaza prin marimea redusa. Conform datelor

DADR Dambovita, din totalul suprafetei comunelor1 ce sunt parte in sistemul de irigatii, 91% din suprafata este exploatata de

ferme mai mici de 10 ha.

Zona detine o traditie in cultivarea legumelor existand localitati renumite in acest sens: Lunguletu, Poiana, Brezoaiele aflate in

partea de Nord a sistemului. Situatia se schimba odata ce se coboara spre centrul sistemului pana la CA1 unde aceasta ocupatie

nu s‐a transmis decat sporadic catre locuitorii acestor zone. In aceasta zona a sistemului, de centru si sud, exista mult teren ce

nu a fost cultivat sau daca este, predomina cerealele, legumele fiind cultivate foarte rar (Vezi tabel A1.1).

1 Suprafata comunelor componente in sistem este mai mare decat suprafata sistemului, dar nu s‐a putut obtine informatia punctual pe sistem.

La Potlogi, pe 3 ha sunt cultivate intensiv legume, irigate din foraje, prin picurare.


Fidman Merk at, 2011 iii

Tabel nr. A1.1. – Structura culturilor in sistemul Titu ‐ Ogrezeni

Cultura Suprafata (ha) %

Porumb 17,217 34%

Altele 13,442 26%

Paioase 10,231 20%

Nelucrat 5,808 11%

Fl. Soarelui 1,822 4%

Legume 1,671 3%

Rapita 801 2%

Livezi 91 0%

Vie 34 0%

Lot. Semin. 0 0%

Soia 0 0%

TOTAL 51,117

Sursa: DADR Dambovita; Nota: Suprafata este a comunelor componente in sistem.

Desi, pe raza comunei Corbii Mari apa curge pe CA1 tot timpul verii, nu se iriga decat foarte rar, in timpul vizitei pe parcursul

canalului, s‐a observat un singur fermier ce a irigat legume pe o suprafata de numai 0,7 ha. Explicatiile fermierului respectiv si a

reprezentantilor Primariei pentru parloaga ce caracterizeaza zona au fost: (a) dezinteresul locuitorilor, (b) varsta inaintata a

proprietarilor de teren, (c) lipsa echipamentelor de udare. Conform declaratiilor fermierilor din comuna Potlogi, fermierii din

Lunguletu au inceput sa arendeze terenuri si in celelalte comune invecinate ce se afla in apropierea canalului CA2 si raului Sabar.

In comuna Potlogi exista o exploatatie pe 3 ha unde se cultiva intensiv legume in solarii, irigate prin puturi.

Cauze ale neutilizarii sistemului

Atat datorita profilului agricol cat si situatiei tehnice, problematica sistemului trebuie abordata separat in doua sectiuni: partea

de nord, delimitata de zona canalului CA 2 si malul stang al raului Sabar si partea de sud delimitata de zona canalului CA1 si

malul drept al Sabarului. In partea de Nord se iriga de fapt pe suprafete considerabile, dar nu prin infrastructura sistemului, ci

prin puturile forate sau prin preluarea apei direct din CA2 si Sabar. In partea de Sud se iriga mult mai putin, prin preluarea din

CA1 si prin puturi forate.

Aliniamentul terenurilor agricole nu respecta proiectul sistemului. Principalul motiv pentru care nu se iriga prin infrastructura

sistemului este modul de impartire a terenului prin Legea 18/1990, cand nu s‐a tinut cont de amplasamentul sistemului de

irigatii si s‐a ajuns ca drumuri de exploatare sa traverseze antenele sau aliniamentul terenurilor sa fie oblic pe cel al sistemului.

Pornind de la aceasta prima cauza, este evident ca sistemul nu mai poate fi utilizat, in totalitate, pe proiectul initial. Acest fapt

este posibil sa fie datorat receptiei sistemului ce s‐a facut in 1989, iar oamenii din zona nu au avut ocazia sa‐l foloseasca,

necunoscand nici avantajele, nici modul de exploatare, iar situatia instabila din primii ani dupa 1990 a contribuit la neutilizarea

sistemului.

Alimentarea Dambovitei prin CA2. In partea de Nord nu se poate utiliza CA2 pentru irigatii, intrucat ANAR completeaza debitul

Dambovitei prin acest canal pentru alimentarea Bucurestiului, iar fermierilor din zona le este interzis sa preia apa, conform

declaratiilor acestora. Nu s‐au obtinut detalii daca sunt numai anumite perioade si orare cand nu se poate prelua apa din CA2,

dar fermierii au declarat ca se primesc amenzi din partea ANAR daca sunt surprinsi ca preiau apa. Totusi, fara a obtine acceptul

ANAR, fermierii practica preluarea apei din CA2, insa in cazul unei investitii, preluarea apei in mod legal, poate deveni o

problema.


Fidman Merk at, 2011 iv

Terenuri situate langa autostrada A1. De‐a lungul canalului CA1, in perioada boom‐ului imobiliar s‐au achizitionat foarte multe

terenuri pentru ca sunt situate in apropierea autostrazii A 1 (Bucuresti – Pitesti), chiar daca terenurile sunt situate la distante

considerabile de autostrada si nu exista o iesire la autostrada pe distanta de cel putin 30 km. Aceasta cauza este specifica

comunei Corbii Mari, unde proprietarii terenurilor inca mai asteapta revanzari spectaculoase.

Lipsa initiativei locuitorilor. Desi mentionata de fermieri si de reprezentanti ai autoritatilor ca fiind un dezavantaj, fragmentarea

terenurilor chiar daca exista, nu constituie o problema in zona, avand in vedere traditia legumicultorilor din zona de Nord, ci

mai degraba, inertia locuitorilor din partea de Sud, unde nu a fost preluat modelul celor din zona Lunguletu, desi beneficiaza de

conditii pedologice mult superioare.

Imbatranirea populatiei. In zonele unde nu se cultiva legume, lipsesc si exploatatiile mari, iar cei care mai practica agricultura

sunt in majoritate cei mai in varsta, de la care nu se mai poate astepta aplicarea irigatiilor.

Fermele neconsolidate economic. In randul zonelor unde nu se practica o agricultura cu rezultate exista un discurs comun atunci

cand se motiveaza aceste rezultate: „Nu avem utilaje, nu avem echipamente de udare, nu avem nimic”. Se omite faptul ca

pentru a avea tot felul de utilaje si de echipamente trebuie sa parcurgi anumite trepte in dezvoltarea fermei, pe care daca nu le‐

ai parcurs, sunt in van orice eforturi financiare. In sectorul irigatiilor s‐a trecut in ultimii ani prin astfel de experiente, cand s–au

acordat fonduri substantiale doar pe principiul „Nu avem nimic”, fara contributii financiare semnificative din partea fermierilor

si rezultatele au fost minore. Irigatiile trebuie percepute ca un input agricol pentru fermele care au ajuns la un nivel de stabilitate

economica acceptabil pentru aplicarea irigatiilor. Irigatiile nu sunt pentru oricine. Fermierii din partea de Sud a sistemului nu au

ajuns la o astfel de stabilitate economica si nici nu sunt eforturi vizibile ca ar vrea sa ajunga.

Masuri de reactivare a sistemului

Desi predomina exploatatiile reduse, orientarea fermierilor preponderent spre cultivarea legumelor poate face din Sistemul

Titu Ogrezeni unul viabil si sustenabil, insa sistemul nu mai poate fi utilizat si reabilitat pe proiectul initial. Din proiectul initial

se mai pot utiliza canalele de aductiune, dar si aici pot interveni unele restrictii asa cum sunt cele impuse de ANAR pentru

utilizarea canalului CA2.

Adaptarea infrastructurii la structurile agricole existente. Aliniamentul terenurilor ce nu se suprapune pe cel al sistemului,

exploatatiile reduse in suprafata si metoda de irigare actuala aplicata de fermieri (majoritar prin bazda) impune categoric o noua

gandire a irigatiilor in zona sistemului Titu Ogrezeni, astfel incat sa permita deservirea individuala a fermierilor. Preluarea apei

din puturi reprezinta ceea ce doresc fermieri: aplicarea inividuala. In plus, este greu de presupus ca fermierii care utilizeaza apa

din puturile subterane si unde nu platesc un tarif de livrare vor putea fi convertiti catre un sistem unde apa nu se contorizeaza

individual si unde pot plati mai mult decat ii costa in prezent. Prin urmare, pentru reabilitarea sistemului trebuie sa se ia in

considerare acesti doi factori: (i) Contorizare apei; (ii) Costurile cu irigatiile pana la planta sa fie mai scazute decat cele cu

utilizarea forajelor.

Distrugerea retelei interioare si a majoritatii SPP‐urilor si chiar demolarea completa a unui SPP si amenajarea unei balastiere pe

respectivul loc (SPP29), sunt argumente in plus pentru adaptarea infrastructurii la noile conditii.

Identificarea restrictiilor impuse de ANAR pe CA2 si stabilirea unui program de utilizare a apei din canal si pentru irigatii care sa

fie cunoscut de catre fermieri.

Desi este o masura ce impune o decizie la nivelul autoritatilor centrale, se pare ca este necesara cresterea taxelor pentru

terenurile agricole nelucrate, dupa cum arata terenurile nelucrate din apropierea autostrazii A1, unde apa este la dispozitia unor

eventuale activitati agricole.


Fidman Merk at, 2011 v

In prezentarea situatiei sistemului s‐a discutat cu reprezentantii ANIF UA Dambovita (Ion Alexandru – director, Marin Zamfir – sef

formatie), DADR (Viorel Cigaran – director executiv adjunct), Primaria Corbii Mari (Ion Stancu – consilier specialitate, Nicusor

Badulescu –agent agricol), OUAI Apa Rece ( Radu Constantin –presedinte), fermieri (Juganaru Vasile – Potlogi, Gheorghe Ispas ‐

Corbii Mari).

Apa curge gratis pe CA1, insa terenurile stau parloaga, un prim motiv este cumpararea in scop speculativ datorita autostrazii, chiar daca nu exista iesire decat la aproximativ 30 km; intre timp locuitorii au gasit utilizari mai recreative ale apei de pe canal.

S‐a intalnit si o umbra de speranta: inconjurat de sute de ha nelucrate sau fasi i neingrijite si neirigate de porumb, un tanar fermier pe 0,7 ha isi trata legumele irigate, in timp ce alti locuitorii

la ora amiezii aveau cu totul alte ocupatii decat agricultura.


Fidman Merk at, 2011 vi

Sistemul Campia Buzaului ‐ Vest

Prezentare generala. Sistemul Campia Buzaului Vest se intinde pe o suprafata neta de 35.860 ha in judetele Buzau si Prahova,

avand drept sursa de alimentare raul Buzau (vezi ultimele pagini, harta sistemului Campia Buzaului Vest). Este deservit de 38 de

SPP‐uri, din care 27 SPP‐uri in Buzau si 11 SPP‐uri in Prahova, prin canalul de aductiune Vest.

OUAI. Sunt infiintate doua OUAI‐uri, ce acopera o suprafata de 2.272 ha, prin doua ploturi, adica 6 % din totalul sistemului. OUAI

SPP 7 Lipia (cu sediul in comuna Vernesti) acopera 1.621 ha si se alimenteaza direct din canalul Vest. Suprafata irigabila din

cadrul OUAI deserveste numai un singur utilizator ce exploateaza 600 ha, o societate agicola. In 2009, respectivul utilizator a

irigat aproximativ 500 ha, insa in 2010 nu a irigat deloc. In 2010, utilizatorul a cultivat pe suprafata irigabila 170 ha loturi

semincere, iar pe restul suprafetei porumb si floarea‐soarelui. In opinia fermierului nu exista o cerere potentiala pentru apa in

zona sistemului. OUAI Istrita (cu sediul in comuna Istrita) are un teritoriu de 651 ha, si in anii de la infiintare a deservit un singur

utilizator, o exploatatie pe 235 ha ce apartine de USAMV Bucuresti. In 2009 a irigat in jur de 160 ha, insa in 2010 nu s‐au aplicat

irigatii. Ferma dispune de o componenta pomicola semnificativa: 60 de ha plantatii de prun, mar si cires, precum si 15 ha ‐

pepiniera pomicola. Conform declaratiilor reprezentantilor DADR Buzau, in comuna Ulmeni s‐au demarat procedurile de

constituire a unei noi organizatii a utilizatorilor de apa pentru irigatii.

Situatia infrastructurii sistemului. Din totalul de

38 de SPP‐uri numai 5 SPP‐uri sunt in stare de

functionare, din care doua apartin de OUAI‐urile

prezentate, iar celelalte trei sunt plasate in

partea de Sud‐Est a sistemului. Canalul de

aductiune prezinta portiuni intinse colmatate si

cu vegetatie crescuta abundent, iar reteaua

interioara este dezafectata, cu exceptia

ploturilor functionale.

In 2010, tariful de livrare al ANIF catre SPP 7 a

fost de numai 36 lei / 1000 m3 a scazut cu 25%

fata de 2009 cand existau subventii. In privinta

OUAI Istrita, tariful este de numai 7,6 lei /1000

m3, fiind platit numai catre Hidroelectrica.

Asemenea, sistemului Titu Ogrezeni componenta

energetica in aductiunea apei isi spune cuvantul

la scaderea costurilor cu aductiunea apei. Cu

toate aceste avantaje, structurile agricole

existente nu au reusit sa exploateze acest avantaj.

Structura fermelor si a culturilor. In 2010, in cadrul sistemului Campia Buzau Vest (judetul Buzau) erau inregistrati la APIA 1495

de fermieri pe o suprafata de 10.208 ha, cu o suprafata medie de 6,83 ha. Din punct de vedere al suprafetei, fermele cu

suprafete de peste 50 de ha detin majoritatea, adica 65% din total, cele intre 3 – 10 ha, detin 20%, iar cele sub 3 ha detin 15%.

(vezi Tabel A1.2).

Canalul de aductiune Vest prezinta portiuni intinse incarcate de vegetatie


Fidman Merk at, 2011 vii

Tabel A1.2, Tipologia fermelor dupa suprafata exploatata in sistemul de irigatii Campia Buzaului Vest

Marimea fermei nr ha % ha

Ferme < 1 ha 438 267,75 2,6%

Ferme [1-3) ha 810 1295,03 12,7%

Ferme [3 - 10) ha 152 712,26 7,0%

Ferme [ 10 - 50) ha 57 1284,92 12,6%

Ferme [50 - 100) ha 14 1033,16 10,1%

Ferme [ 100 - 500) ha 23 5095,58 49,9%

Ferme [500 - 2000) ha 1 518,92 5,1%

Ferme > 2000 ha 0 0 0%

TOTAL 1495 10207,62

Sursa: APIA Buzau; Nota: datele privesc numai exploatatiile inregistrate la APIA; diferenta nu este inregistrata.

Se poate spune ca din punct de vedere al marimii exploatatiilor, sistemul beneficiaza de ferme relativ mari, totusi lipsa de

coeziune a acestora determina utilizarea slaba a sistemului. Conform reprezentantilor Primariei Ulmeni, in ultimii doi ani au

inceput sa apara societati mari care incep sa achizitioneze si sa

arendeze teren de la localnici, insa fragmentarea excesiva si

dificultatea la identificarea proprietarilor face dificila aceasta

actiune de comasare. Accentul pe paioase, floarea‐soarelui si

vita de vie ce detin aproape 60% din suprafata cultivata, nu

recomanda sistemul pentru irigatii, insa costurile reduse in

aductiune poate conduce la profitabilitatea fermelor si in cazul

acestei structuri. Loturile semincere si furajele detin suprafete

semnificative (15%), insa legumele nu detin decat o pondere

nesemnificativa cu toate avantajele pe care le aduce apa din

zona (v. Tabel A1.3).

Cauze ale sub‐utilizarii sistemuluiDebitul scazut pe canalul

Vest. Este foarte probabil ca prima cauza la neutilizarea

sistemului sa provina de la debitul scazut de pe canalul Vest,

asa cum a mentionat reprezentantul ANIF UA Buzau. Debitul

nu este constant si depinde de productia de energie din

amonte. Lipsa apei in perioadele cand este nevoie poate fi o

cauza a descurajarii unor investitii in agricultura irigata.

Gradul incipient de dezvoltare a fermelor. Desi la nivelul

autoritatilor locale si judetene se propun actiuni care sa

determine comasarea terenului pentru aparitia irigatiilor, structura fermelor prezentata de APIA nu este in niciun caz una

excesiv de fragmentata, daca se considera faptul ca peste 50% din terenul exploatat apartine fermelor care au cel putin 100 de

ha. Lipsurile semnalate (echipamente de udare, utilaje agricole) indica un grad in curs de dezvoltare al fermelor, intarit si de

estimarea autoritatilor locale potrivit careia un grad de cel putin 25 % din suprafata arabila este nelucrata.

Cultura ha % ha

Paioase 4004,15 39,2%Porumb 2229,66 21,8%

Floarea soarelui 1220,34 12,0%

Furaje 1027,49 10,1%

Lot semincer 487,71 4,8%

Vita de vie 556,74 5,5%

Rapita 399,71 3,9%

Livezi 113,11 1,1%

Legume 43,41 0,4%

Altele (incl. soia) 44,26 0,4%

Necultivat 81,04 0,8%

Tabel A1.3, Structura culturilor in sistemul de irigatii C. Buzaului Vest

Sursa: APIA Buzau


Fidman Merk at, 2011 viii

Ponderea suprafetelor cu vita‐de‐vie in apropierea canalului. Irigatiile nu se utilizeaza nici prin preluarea ilegala a apei din canal

cu motopompe, iar o cauza la acest dezinteres este si prezenta surpafetelor cu vita‐de‐vie chiar pe suprafetele alaturate

canalului pe o buna parte, incepand cu comuna Ulmeni.

Abundenta vegetatiei pe Canalul de aductiune contribuie la neutilizarea apei nici pe terenurile imediat apropiate canalului.


Sistemul Campia Buzaului Vest prezinta potential pentru cererea de apa in aceleasi limite ale proiectului in care a fost initiat.

Acest potential este determinat de prezenta exploatatiilor de dimensiuni relativ intinse pentru care a si fost proiectat sistemul.

Costul redus al aductiunii este un alt avantaj, totusi, ca principala problema este asigurarea unui debit adecvat aplicarii

irigatiilor.

Elaborarea unui contract cadru intre administratorii sistemului si beneficiarii de apa, care sa permita si utilizatorilor de apa

pentru irigatii accesul la apa atunci cand au nevoie. In momentul de fata utilizatorii de apa pentru irigatii sunt tratati secundar in

preluarea apei.

Predarea spre administrare a unor parti din canalul de aductiune catre fermieri sau OUAI‐uri pentru a efectua ei insisi lucrarile

de intretinere a canalului. In prezent, fermierii reclama vegetatia de pe canal, dar nici ei nu au intreprins o actiune proprie de

curatare, ci se asteapta sa faca altcineva operatiunea: „ANIF, chiar nu are 2000 de lei sa dea cu un ierbicid total?” Astfel, de

intrebari isi ridica un fermier care se intampla sa fie chiar un distribuitor de pesticide major in judetul Buzau.

Actiuni de organizare a fermierilor. Aceasta masura este una comuna pentru toate sistemele ce se intentioneaza sa fie

reactivate. In agricultura din Romania predomina actiunile individuale, astfel incat daca se procedeaza doar cu emiterea unui

ordin si se asteapta organizarea fermierilor, nu se va ajunge la rezultatul intentionat. Prin urmare, in sistem este nevoie de o

actiune de asistenta tehnica pentru fermieri (chiar daca sunt exploatatii mari) care sa‐i sprijine in organizarea irigatiilor in

sistem.

Echipamentele de udare. Intrucat sistemul nu a fost utilizat o lunga perioada, fermierii nu au investit in echipamente de udare.

O eventuala investitie trebuie sa aibe in vedere si modul in care fermierii isi vor asigura echipamentele de udare. Se propune ca

prin masura financiara ce vizeaza reabiltarea sistemului sa fie inclusa si o componenta prin care utilizatorii sa isi achizitioneze

echipament de udare.

In prezentarea situatiei sistemului s‐a discutat cu reprezentantii ANIF UA Buzau (dna Ungureanu), DADR (Monica Mantoiu –

director executiv), APIA ( Stelea Claudia), Primaria Ulmeni (Olteanu Dragomir –secretar, Aurelia Deleanu – agent agricol), OUAI

SPP 7 Lipa (Valcu Doru), OUAI Odoba (Stefan Daniel), OUAI Istrita ( Petre Grivu).

Sistemul Terasa Caracal

Prezentare generala. Sistemul Terasa Caracal se intinde pe o suprafata neta de 75.739 ha, din care numai 37.404 sunt declarate

viabile in studiul PRRSI, iar conform reprezentantilor ANIF din UA Olt numai 8.735 ha pot fi incluse intr‐o eventuala reabilitare a

sistemului. Analiza cuprinde numai aceasta suprafata declarata viabila de reprezentantii ANIF, unde sursa de apa este asigurata

din acumularea Frunzaru de pe raul Olt, judetul Olt (vezi ultimele pagini, harta sistemului Terasa Caracal), apa fiind distribuita

prin intermediul a 5 SPP‐uri.


Fidman Merk at, 2011 ix

OUAI. Sunt infiintate 3 OUAI‐uri ce acopera intreaga suprafata: OUAI Hidrocado (6491 ha), OUAI Farcasele (1636 ha) si AUAI

Hidrofar (608 ha), ultima nu s‐a mai transformat in OUAI.

Situatia infrastructurii sistemului. Reprezentantii ANIF UA Olt sustin ca sistemul este pregatit sa irige, insa lipsa echipamentelor

de udare este principalul obstacol in a porni activitatea de irigatii.

Structura fermelor si a culturilor. Pe teritoriul OUAI Hidrocado exista o singura exploatatie agricola ce a preluat in arenda

terenul SCDA Caracal, iar pe teritoriul celorlalte OUAI‐uri nu sunt decat exploatatii de mici dimensiuni. Culturile sunt in proportie

ridicata cereale, floarea soarelui si rapita. Nu exista zone legumicole.

Cauze ale sub‐utilizarii sistemului

Gradul incipient de dezvoltare a fermelor. Acest factor a determinat un grad de organizare cu deficiente in pregatirea irigatiilor

si poate fi o explicatie pentru situatia in care, desi OUAI Hidrocado a primit fonduri de peste 500.000 euro pe baza OG 123 /

2008, in prezent ANIF justifica neaplicarea irigatiilor prin lipsa echipamentului de udare. ?

Structura existenta a culturilor nu indica un potential de dezvoltare economic al irigatiilor.


Sistemul Terasa Caracal prezinta un potential pentru cererea de apa pe acelasi amplasament al proiectului, insa este necesara

implicarea fermelor existente. Statul a asigurat fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de aductiune si a SPP‐urilor, dar

fermierii nu au contribuit cu nimic si nu dispun de echipamente de udare.

Nu exista masuri suplimentare ale Statului; functionarea sistemului depinde de angajamentul si capacitatea fermierilor

existenti.

In prezentarea situatiei sistemului s‐a discutat cu reprezentantii ANIF UA Olt (dl Filip Rosianu).

Sistemul Bucsani Cioroiu

Prezentare generala. Sistemul Bucsani Cioroiu se intinde pe o suprafata de 34.147 ha, din care 18.042 ha sunt alimentate

gravitational; in judetul Olt sunt 27.717 ha, din care 11.612 ha sunt alimentate gravitational, iar in judetul Valcea sunt 6.430 ha

toate alimentate gravitational. In analiza prezenta este abordata numai suprafata existenta in judetul Olt. Sursa de apa este raul

Olt prin prizele de la acumularea Strejesti si Arcesti. (vezi ultimele pagini, harta sistemului Bucsani Cioroiu).

OUAI. Sunt infiintate patru OUAI‐uri pe o suprafata totala de 20.648 ha: Strejesti ( 2 plot‐uri pe 4148 ha), Dobrina (1 plot pe

1412 ha) , Ganeasa ( 3 ploturi pe 4481 ha) si Piatra Olt ( 6 ploturi pe 10.643 ha). OUAI Piatra Olt are ca principali utilizatori

exploatatii mari si a irigat 571 ha in 2009, insa nu a mai irigat in 2010. In cadrul OUAI Dobrina si OUAI Strejesti predomina

legumicultorii, au irigat in jur de 1000 de ha in 2009, insa in 2010 nu au mai irigat. OUAI Ganeasa este inactiva de la infiintare.

Infrastructura de irigatii si structurile agricole. Sistemul trebuie tratat separat pe cele doua prize din judetul Olt: Strejesti,

respectiv Arcesti. In timp ce in zona Strejesti predomina exploatatiile reduse unde se cultiva, in principal, legume, in zona Arcesti

sunt exploatatii intinse unde predomina culturile de camp.


Fidman Merk at, 2011 x

In zona Strejesti fermierii au adoptat destul de mult, chiar anterior lui 2010, irigarea prin brazda folosind reteaua sistemului,

insa in 2010 au irigat numai prin forajele pe care le‐au facut, intrucat conducerea OUAI a calculat un tarif de 3000 lei /ha, fata de

1500 lei / ha in 2009 cand existau subventii. Calculul nu are la baza nicio justificare, dar asa „s‐a presupus” ca o sa coste, iar de

teama de a nu se plati tariful de catre fermieri, nici nu s‐au mai pornit statiile. La un calcul simplu impreuna cu conducerea OUAI

Strejesti, chiar daca tariful ar fi bine calculat, profitul minim pe ha al fermierilor este de 30.000 de lei, deci nu s‐ar pune

problema neplatii acestuia. OUAI Strejesti este singura din judetul Olt unde s‐a depus un dosar de finantare pe M 125 a din

PNDR, dar pe aceleasi coordonate ale sistemului, in timp ce utilizatorii iriga prin brazda sau picurare si foarte putin se mai iriga

prin aspersiune. In 2010, o suprafata considerabila se iriga prin picurare, ca raspuns la utilizarea puturilor si utilajelor proprii. In

zona Arcesti, principalul utilizator potential este OUAI Piata Olt unde s‐a investit masiv prin OG 123/2006 (6.200.000 lei),

sistemul este in stare de functionare conform reprezentantilor ANIF Olt si ai OUAI Piatra Olt, insa s‐a irigat foarte putin in 2009 si

deloc in 2010. Posibila cauza este incapacitatea organizatorica si economica a fermierilor.

Cauze ale sub‐utilizarii sistemului

Priza Strejesti

Schimbarea metodei de irigare fata de proiectul initial. In zona sunt exploatatii de legume, iar fermierii au adoptat metoda de

irigare prin brazda utilizand reteaua interioara a sistemului pana in 2009 (inclusiv prin strapungerea neautorizata a conductelor

subterane) sau prin puturi proprii din 2010. Si metoda de irigare prin picurare este destul de raspandita, aspersiunea fiind prea

putin utilizata.

Managementul organizatiilor si activitatea agricola desfasurata pregnant individual. Prin faptul ca se lanseaza tarife fara

fundament financiar justificat – 3000 lei / ha ‐ s‐a ingradit utilizarea sistemului de catre fermierii care prezinta un potential

ridicat pentru cererea de apa. Justificarea conducerii pentru tarif a fost sa nu se iasa in pierdere, dar pe de alta parte, poate

indica si un nivel ridicat al furtului de apa si al imposibilitatii contorizarii apei ce se distribuie prin brazda. Datorita conjuncturii

marcate de individualismul fermierilor, administrarea sistemului necesita o mai buna planificare si coordonare a activitatilor; in

momentul de fata nu se observa vreo administrare a sistemului, ci degringolada, unde fiecare iriga cand vrea, ce vrea si cum

vrea. Fara o buna administrare a cererii de apa, sistemul chiar daca este reabilitat nu va putea face fata cererii de apa in

crestere.

Priza Arcesti

Fermele nu sunt pregatite pentru irigatii. Reteaua interioara a beneficiat de fonduri substantiale pentru a fi reabilitata, insa nu

s‐a evaluat capacitatea fermelor de a iriga. Fermele care se presupune ca vor utiliza irigatiile nu au arata ca au capacitatea de a

utiliza irigatiile: nu dispun de o structura a culturilor adecvata cererii de apa si nu dispun de echipamente de udare suficiente.


Sistemul Bucsani Cioroiu prezinta o cerere de apa existenta in aria deservita de priza Strejesti unde suprafata irigata poate

creste, dar unde este necesara o adapatare la metoda de irigatii actuala si la o mai buna administrare a cererii. In aria deservita

de priza Arcesti sunt probleme de capacitate economica a fermelor, chiar daca sunt de dimensiuni mari si este necesara o

evaluare a capacitatii de plata a irigatiilor.


Fidman Merk at, 2011 xi

Priza Strejesti

Adaptarea sistemului la metoda

de irigatii utlizata de fermieri.

Dimensiunile exploatatiilor si

legumele impun o alta

proiectare a sistemului astfel

incat sa permita metode de

irigatii aplicate individual prin

picurare sau prin brazda pe

care o folosesc legumicultorii

din zona.

Asistenta tehnica pentru

conducerea OUAI‐urilor in

vederea unei mai bune

administrari a cererii de apa.

Priza Arcesti

Masurile nu mai depind direct

de MADR, ci de angajamentul

fermierilor si capacitatea lor de

a desfasura o agricultura irigata.

In prezentarea situatiei sistemului s‐a discutat cu reprezentantii ANIF UA Olt (dl. Filip Rosianu ‐ director), Primaria Piatra Olt (dl.

Urdareanu, primar), OUAI Piatra Olt (dl. Badita ‐ presedinte).

Sistemul Calarasi Raul

Prezentare generala. Sistemul Calarasi Raul este o incinta si se intinde pe o suprafata neta de 6.845 ha in judetul Calarasi, avand

drept sursa de alimentare Dunarea (vezi ultimele pagini, harta sistemului Calarasi Raul). Este deservit de 5 SPP‐uri cu o inaltime

de pompare de pana la 10 m. Sistemul de irigatii functioneaza numai in paralel cu cel de desecare, unde exista 5 statii de

desecare.

OUAI. Nu sunt infiintate OUAI‐uri in cadrul sistemului.

Infrastructura de irigatii si structurile agricole. Terenul din incinta apartine ADS si cu toate conditiile favorabile pedoclimatice si

economice nu a putut fi exploatat in conditii corespunzatoare datorita diverselor concesionari contestate. Dupa dispute in

justitie, exista premiza ca in pe urmatorii 49 de ani, acest teren sa fie exploatat de actual concesionar, o societate comerciala

agricola puternica Dorna Agri SA.

Actualul fermier are intentia declarata si capacitate economica de a reactiva sistemul de irigatii, insa acesta trebuie, practic

reproiectat si construit de la nivelul zero, odata cu cel de desecare. Motivele sunt inundatia controlata a incintei ce a avut loc in

2006, cand conform responsabililor ANIF UA Calarasi nu a existat nici un efect al scaderii nivelului Dunarii dupa inundarea

Zona Strejesti este legumicola, in 2010 s-a abandonat irigarea prin sistem si s-a trecut la foraje proprii, iar o buna parte din fermieri folosesc irigarea prin picurare.


Fidman Merk at, 2011 xii

incintei Calarasi Raul. Din acel an, sistemul a fost distrus si nu se mai poate folosi reteaua interioara. Pe viitor, riscul inundarii

incintei a fost diminuat, intrucat s‐a observat in 2006 ca nu are niciun efect asupra scaderii nivelului Dunarii; drept urmare, la

inundatile din 2010 nu s‐a mai ridicat problema inundarii incintei. Fermierul a angajat deja specialisti in evaluarea necesarului de

investii, metodelor de irigare adecvate, dar si asupra investitiilor necesare in infrastructura de desecare. Conform acestor

evaluari preliminare, daca nu se vor putea accesa fonduri guvernamentale pentru reabilitarea intregii suprafete se va porni

initial cu irigarea unei suprafete de 2.500 ha cu motopompe direct din Dunare si se vor achizitiona in curand echipamentele de

irigatii necesare acestei suprafete.

Cauze ale ne‐utilizarii sistemului

Probleme juridice. Asa cum s‐a precizat anterior terenul apartine ADS, iar in ultimii 10 ani nu s‐a cultivat decat sporadic datorita

disputelor juridice. Se pare ca aceste dispute s‐au terminat si din 2010 a inceput sa fie exploatat de un consortiu ce dispune de

capacitati economice semnificative.

Inundarea controlata a incintei in 2006. La inundatiile din 2006 s‐a decis ca incinta sa fie inundata controlat pentru a determina

scaderea nivelului Dunarii, insa nu a avut efectul scontat, dar cu aceasta ocazie sistemul de irigatii si desecare a fost distrus si nu

mai poate fi utilizat.


Sistemul Calarasi Raul prezinta un potential ridicat pentru cererea de apa pe intreaga sa suprafata. Este un singur utilizator ce

dispune de capacitate economica. Totusi, eforturile investitionale sunt ridicate avand in vedere ca sistemul de irigatii trebuie sa

functioneze concomitent cu cel de desecare, si ambele au fost distruse. Fermierul deja a demarat un proiect finantat din surse

proprii pentru a incepe irigatiile pe o suprafata de 2500 ha alimentate direct din Dunare.

Co‐finantare. Pentru a fi reactivat in intregime sistemul are nevoie de co‐finantarea Statului, aductiunea este in administrarea

ANIF. Este unul din sistemele in care o eventuala investitie nu poate fi considerata o pierdere.

In prezentarea situatiei sistemului s‐a discutat intr‐o intalnire comuna ANIF UA Calarasi, ANIF Sucursala Arges Dunare Siret,

LUAIR, DADR Calarasi, fermieri.

Sistemul Terasa Calarasi

Prezentare generala. Sistemul Terasa Calarasi se intinde pe o suprafata neta de 10.059 ha in judetul Calarasi, avand drept sursa

de alimentare bratul Borcea al Dunarii (vezi ultimele pagini, harta sistemului Terasa Calarasi). Este impartit in doua sub‐sisteme:

(a) Dichiseni pe o suprafata de 3495 ha alimentata de 7 SPP‐uri si (b) Modelul pe o suprafata de 6.259 ha si deservita de 5 SPP‐

uri.

OUAI. Sunt infiintate 3 OUAI‐uri pe o suprafata de 2.859 ha: OUAI Modelu SPP1, Modelu SPP2 si OUAI Pelicanu. Potentialii

utilizatori in aceste OUAI‐uri sunt exploatatii de dimensiuni peste 100 ha.

Infrastructura de irigatii si structurile agricole. In perioada 2000‐2004 sistemul a beneficiat de subventii considerabile, insa nu s‐

a mai irigat din 1996. Dupa 2005 infrastructura s‐a distrus, iar in prezent nu mai poate fi functionala decat cu investitii majore. In

zona activeaza preponderent societati comerciale agricole cu suprafete mai mari de 100 de ha, insa lipseste coeziunea

fermierilor, care si‐au achizitionat, totusi, in ultimii echipamente de udare prin diverse programe de finantare. In perioada de

dupa 2000 a fost o fluctuatie de fermierii care au abandonat activitatea, altii au preluat‐o, insa exista semnale ca in prezent,

situatia s‐a mai stabilizat, iar in zona s‐au format exploatatii durabile care intentioneaza sa irige. Fermierii au vrut sa irige in 2009


Fidman Merk at, 2011 xiii

prin motopompe preluand apa din canale, dar motorina nu era subventionata pentru ca sistemul era declarat „sub presiune”.

Acest fapt poate indica o structura a culturilor care nu poate functiona decat cu subventii, adica nesustenabil.

Cauze ale ne‐utilizarii sistemului

Instabilitatea fermelor. Irigatiile reprezinta un input care apare in cazul fermelor ce detin o dezvoltare economica satisfacatoare,

iar schimbarea frecventa a exploatatiilor din zona indica tocmai faptul ca respectivele ferme nu au fost destul de dezvoltate

economic pentru a reusi sa preia activitatea de irigatii.

Lipsa unui element de coeziune intre fermieri. Cu toate ca exista ferme de dimensiuni mari, acestea nu au reusit sa colaboreze si

sa re‐activeze sistemul, probabil si datorita unei structuri a culturilor neadaptata irigatiilor.


Sistemul Terasa Calarasi are costuri reduse de exploatare si sunt semnale ca fermele actuale au dobandit o stabilitate economica

minima, insa principala problema este lipsa unui liant intre fermieri pentru a re‐activa sistemul de irigatii.

Asistenta tehnica acordata fermierilor pentru organizarea lor in vederea aplicarii irigatiilor. Inainte de a se acorda o astfel de

asistenta tehnica este necesara o evaluare mai detaliata a potentialului de irigatii din sistem prin analiza urmatorilor indicatori:

dimensiunea exploatatiilor, structura culturilor, capacitatea financiara a exploatatiilor, echipamente de udare existente,

capacitate administrativa, expertiza tehnica existenta.

In prezentarea situatiei sistemului s‐a discutat intr‐o intalnire comuna ANIF UA Calarasi, ANIF Sucursala Arges Dunare Siret,

LUAIR, DADR Calarasi, fermieri.


Fidman Merk at, 2011 xiv

Harti amenajari irigatii


Fidman Merk at, 2011

i

Anexa 2

Raspunsul Comisiei Europene

referitor la subventiile primite de fermierii

din alte state UE in Romania

•k •ir

■k

Ά· *

*Ъ •b ■ή-

ÏV b*

EUROPEAN COMMISSION DIRECTORATE-GENERAL FOR AGRICULTURE AND RURAL DEVELOPMENT

Directorate D. Direct support, market measures, promotion D.1. Direct support

Brussels, D.l/RF/mh D(2010) 754728

CA&ÍA12603

Dear Mr Alexandra,

Mr. Ciólos asked me to thank you for your e-mail of 17 September 2010.

Council Regulation (EC) No 73/20091 provides for that "direct payments" are payments

granted directly to farmers under a support scheme listed in Annex I to this Regulation

(Article 2(d)). A "farmer" is defined as natural or legal person, or a group of such persons

whose holding is situated within the Community territory and who exercises an

agricultural activity. A "holding" is defined as all the production units managed by a

farmer situated within the territory of the same Member State (Article 2 (a) and (b) of the

Regulation).

As a consequence, a farmer who meets the definitions referred to above, i.e. in particular

whose holding is located in Romania, may benefit from direct payments in Romania

whatever he is Romanian or foreigner, provided that he complies with the eligibility

criteria fixed for the granting of the payment in Romania. On the contrary, a farmer

exercising agricultural activities outside of Romania, i.e. whose holding is not located in

Romania, is not entitled to benefit from direct payments in Romania whatever his

possible farming activity in another Member State.

Where foreign farmers established in Romania receive subsidies in their Member State,

this is the result of their agricultural activity in such a Member State and not in Romania.

Nothing indeed prevents a farmer whose holding is located in Romania to manage at the

same time another holding situated in the territory of another Member State. Such farmer

may also benefit from direct payment in this other Member State provided that the

regulatory conditions are met for the granting of the payment at stake there.

Yours sincerely, P » la Directeur Général empêché

β, HOELGAARD ШщШр^Ш Adjoint J2PÍ

Jean-" Directoii^&efïéral

1 Official Journal of the European Union L 30 of 31.1.2009, page 16.

Mr Dragos Alexandru

draqosaløIyahoo.com

Commission européenne, B-1049 Bruxelles / Europese Commissie, B-1049 Brussel - Belgium. Telephone: (32-2) 299 1111. Office: L130 - 09/04. Telephone: direct line (32-2) 295.84.15. Fax: (32-2) 296.20.27.

Ref. Ares(2010)751561 - 27/10/2010



i

Anexa 3

OUAI-urile ce au depus proiecte pentru

submasura 125-a sesiunea Aprilie-Mai 2010

Sursa: APDRP

Solicitant Adresa Nr. Tel. Nr. Fax

1 OUAI ISTRITA ,JUDETUL BUZAU Sahateni, BZ 0238545566

2 O.U.A.I. SATU NOU Zebil, com. Sarichioi, TL 0744289766 0240563443

3 O.U.A.I. SARICHIOI SISTEM Sarichioi, TL

4 OUAI Strejesti Strejesti, OT 0723-647782

5 OUAI Prundu Chirnogi Chirnogi, CL 0242524271 0242524580

6 OUAI Movila Movila, IL 0721337719 -

7 OUAI Viitura Mihail Kogălniceanu, IL 0243273463 0243273463

8 OUAI Lăteşti Feteşti, IL 0722749618 -

9 OUAI Săveni Movila, IL - -

10 OUAI Aliseo Ţăndărei,IL 0722358014 0243273463

11 O.U.A.I. INTERAGRO NR. 2 Zimnicea, TR 0247367100 0247367191

12 O.U.A.I. INTERAGRO NR.7 Zimnicea, TR 0247367100 0247367191



15 OUAI Interagro nr. 6 Zimnicea, TR




19 O.U.A.I. INTERAGRO NR. 4, Zimnicea, TR 0247367100 0247367191

20 OUAI AGROZOOTEHNICA PIETROIU

comuna Borcea, CL 0212219968 0212206925

21 O.U.A.I. SPP1 Maiaprodsilva Comuna Nanesti, VN 0729152657

22 OUAI "ONEST I" Faurei Faurei, BR 0239661645 /0721371750

0239661645

23 O.U.A.I. SRPA 82 Dudesti Dudesti, BR

24 O.U.A.I. SRPA 81 Zavoaia Zavoaia, BR 0239638791 0239638791

25 O.U.A.I. SRPA 84 Zavoaia Zavoaia, BR

26 OUAI IMB, BR Braila 0239672400 0239606050

27 O.U.A.I. SRPA 51+83 Dudesti Dudesti, Braila

28 O.U.A.I. SRPA 50 Dudesti Dudesti, Braila

29 OUAI SCHEI Stancuta, Braila 0760259614

30 OUAI Refacere Tichilesti, Braila 0744691581 0239617613

31 OUAI ,,GAAD-INVEST " Constanta 0241/638108, 0241/638410

32 OUAI ,,OSTROV-BABUSA " Ostrov, CT 0241/857545 0241/857545

33 OUAI ,,OSTROV-REGIE " Ostrov, CT 0241/857545 0241/857545



i

Anexa 4

Chestionar adresat solicitantilor de fonduri pentru irigatii prin submasura 125-a din PNDR



ii

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Proiectul de Reabilitare si Reforma a Sectorului de Irigatii

Chestionar Sub‐Masura 125 a din PNDR

Buna ziua, In vederea imbunatatirii accesului la fondurile PNDR, sub‐masura 125a si ca urmare a depunerii unui dosar de finantare pe respectiva masura, va rugam sa ne raspundeti la urmatoarele intrebari si sa trimiteti raspunsul in scris la fax 021‐332‐18.88 sau e‐mail [email protected] . Puteti nota raspunsurile pe foi suplimentare. Asteptam raspunsul pana la data de 29 Septembrie 2010. Multumim,

OUAI ………….…………., judetul ……………….., sistemul de irigatii ………………………………

1. Cat a durat intocmirea dosarului de finantare ?

…………………… saptamani 2. Care au fost problemele cele mai stringente cu care v‐ati confruntat in elaborarea dosarului? (maxim 5 probleme) ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 3. Ce se impune a fi schimbat la ghidul solicitantului? (maxim 5 propuneri) ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ 4. Care au fost cheltuielile pe care le‐ati avut pentru depunerea dosarului

Categorie cheltuieli Valoare aproximativa (lei)

4. Care dintre fazele urmatoare ale depunerii dosarului le considerati ca au fost dificile. Acordati un calificativ de la 1 la 5, unde 1 = foarte usor, 2 –Usor, 3 – Neutru, 4 – dificil, 5 –foarte dificil.

Faza proiect Calificativ

Identificarea unui proiectant corespunzator pe imbunatatiri funciare Identificarea unei firme de consultanta care sa intocmeasca dosarul Acceptul scris al proprietarilor de teren Intocmirea Studiului de Fezabilitate Demonstrarea viabilitatii proiectului Formalitatile de depunere a dosarului de finantare 5. Alte comentarii ____________________________________________________________________________ A completat chestionarul dl. /dna …………………………… functia …………… semnatura ……………



i

Anexa 5

Clasificarea sistemelor ANIF dupa oportunitatea investitiilor

Viabil / Neviabil



Clasificarea sistemelor ANIF dupa oportunitatea investitiilor Viabil / Neviabil

Amenajare hidrotehnica Suprf. Neta (ha)

Gravitational (ha)

Sub‐sistem (ha) B/C F B/C E Viabil Ne‐viabil

1.1 Păuliş‐Matcă 3.962 0 3.907 0,99 1,34 3.907 0

2.1 Păuliş‐Matcă 55 1,00 1,36 55 0

1.1 Mureşel‐Ier 3.033 0 1.027 1,07 1,44 1.027 0

2.1 Mureşel‐Ier 317 1,01 1,36 317 0

2.2 Mureşel‐Ier 488 1,01 1,36 488 0

2.3 Mureşel‐Ier 348 1,01 1,36 348 0

2.4 Mureşel‐Ier 53 1,01 1,36 53 0

2.5Mureşel‐Ier 500 0,90 1,23 500 0

2.6 Mureşel‐Ier 300 1,01 1,37 300 0

Fantanele Sag 6.920 0 6.920 6.920 0

Semlac Pereg 8.394 8.394 8.394 0

Total Sucursala ARAD 22.309 0 22.309 22.309 0

Stefanesti ‐ Leordeni 5.675 5.675 0 5.675 0

Cateasca‐ Teiu I 21.971 858 21.113 0,93 1,15 21.971 0

Total Sucursala Arges 27.646 6.533 21.113 27.646 0

Letea 1.118 1.118 0 1.118 0

Racova‐Filipeşti 3.492 0 3.492 0,67 0,89 0 3.492

1.1 Iteşti 1.732 0 1.092 0,98 1,28 1.092 0

1.2 Iteşti 640 0,70 0,93 0 640

Dămieneşti 2.276 0 2.276 0,81 1,08 2.276 0

1.1 Cleja‐Faraoani 1.170 0 1.027 0,91 1,19 1.027 0

1.2 Cleja‐Faraoani 143 0,68 0,91 0 143

Măgura‐Bălcescu 4.081 0 4.081 0,87 1,15 4.081 0

1.1 Sascut 5.028 0 4.394 0,79 1,05 4.394 0

1.2 Sascut 634 0,60 0,81 0 634

Tg.Trotuş 1.091 1.091 0 1.091 0

Total Sucursala Bacau 19.988 2.209 17.779 15.079 4.909

CC mal stg.Inand 2.894 2.127 767 0,96 1,31 2.894 0

Total Sucursala Bihor 2.894 2.127 767 2.894 0

Cătămărăsti amonte 1.196 0 1.196 0,80 1,05 1.196 0

1.1 Cătămărăsti aval 4.728 0 3.018 0,80 1,05 3.018 0

1.2 Cătămărăsti aval 1.710 0,55 0,74 0 1.710

1.1 Horia‐Liveni‐Manoleasa 6.240 311 4.588 0,81 1,07 4.899 0

2.1 Horia‐Liveni‐Manoleasa 447 0,57 0,76 0 447

2.2 Horia‐Liveni‐Manoleasa 894 0,53 0,71 0 894

Hănesti‐Dîngeni 1.084 0 1.084 0,78 1,03 1.084 0

1.1 Ripiceni‐Stînca 3.007 0 1.040 0,81 1,07 1.040 0

1.2 Ripiceni‐Stînca 1.967 0,57 0,77 0 1.967

Total Sucursala Botosani 16.255 311 15.944 11.237 5.018

1.1 Incinta IMB I 64.663 0 6.983 1,04 1,35 6.983 0

1.2 Incinta IMB II 18.989 1,03 1,35 18.989 0

1.3 Incinta IMB III 12.591 1,04 1,35 12.591 0

1.4 Incinta IMB IV 4.534 1,04 1,35 4.534 0

1.5 Incinta IMB V 12.986 1,03 1,35 12.986 0

1.6 Incinta IMB VI 8.580 1,04 1,35 8.580 0

1.1 Terasa Ialomita Calmatui 137.291 0 0 0 0

2.1Terasa Ialomita Calmatui 21.664 0,83 1,10 21.664 0

3.1Terasa Ialomita Calmatui 32.225 0,74 0,98 0 32.225

4.1 Terasa Ialomita Calmatui 4.272 0,66 0,88 0 4.272










1.1 Incinta Nam. Maxineni I 33.007 0 10.395 1,01 1,32 10.395 0

2.1 Incinta Nam. Maxineni I 11.435 0,92 1,21 11.435 0





Gravitational (ha)


2.2 Incinta Nam, Maxineni I 669 0,96 1,26 669 0


Incinta Nam. Maxineni II 2.519 0 2.519 1,01 1,32 2.519 0

Incinta Manoloasa Maxineni III 4.900 0 4.900 0 4.900

1.1 Incinta Ianca Surdila Greci 26.803 0 0 0 0

2.1 Incinta Ianca Surdila Greci 0 0 0


4.1 Incinta Ianca Surdila Greci 6.940 0,66 0,88 0 6.940






Inc Calmatui Gropeni Chiscani I 11.403 0 10.403 1,01 1,32 10.403 0

Inc Calmatui Gropeni Chiscani I 0 0 0

Inc Calmatui Gropeni Chiscani I 1.000 0,76 1,01 1.000 0

1.1 Inc Calmatui II 1.624 0 1.624 1,04 1,35 1.624 0

1.1 Inc Calmatui V 1.105 0 1.105 1,05 1,36 1.105 0

Incinta Gradistea Faurei Jirlau I 21.499 0 3.021 1,04 1,35 3.021 0

1.1 Incinta Gradistea II 2.341 1,04 1,35 2.341 0

2.1 Incinta Gradistea II 1.189 0,98 1,28 1.189 0

2.2 Incinta Gradistea II 337 1,00 1,30 337 0

1.1 Incinta Gradistea III 0 0 0

2.1 Incinta Gradistea II 0 0 0






8.1 Incinta Gradistea II 4.519 0,38 0,51 0 4.519






1.1 Incinta Latinu Vadeni I 12.422 0 1.409 1,03 1,34 1.409 0

2.1 Incinta Latinu Vadeni I 336 0,95 1,25 336 0

1.1 Incinta Latinu II 1.489 1,02 1,33 1.489 0

1.1 Incinta Latinu III 1.392 1,03 1,34 1.392 0

2.1 Incinta Latinu III 1.600 0,96 1,26 1.600 0

1.1 Incinta Latinu IV 1.591 1,03 1,34 1.591 0

2.1 Incinta Latinu IV 964 0,97 1,26 964 0

2.2 Incinta Latinu IV 1.728 0,95 1,25 1.728 0

1.1 Incinta Latinu V 1.596 1,03 1,34 1.596 0

2.1 Incinta Latinu V 317 0,97 1,26 317 0

Incinta L.R. Buzau 3.037 2.447 590 0,87 1,15 3.037 0

Incinta B.D.S. 3.655 0 3.655 1,06 1,38 3.655 0

Incinta Noianu Chiscani 1.417 630 787 1,02 1,33 1.417 0

1.1 Incinta B.H.Calmatui 23.460 0 0 0 0

2.1 Incinta B.H.Calmatui 1.111 0,83 1,10 1.111 0

3.1 Incinta B.H.Calmatui 11.198 0,74 0,98 0 11.198




Terasa Brailei 72.686 0 72.686 72.686 0

Terasa Viziru 32.673 0 32.673 32.673 0

Total Sucursala Braila 454.164 3.077 451.087 269.874 184.290

Campia Buzau Vest 35.860 35.006 854 1,38 1,70 35.860 0

Campia Buzau Est 9.941 1.050 8.891 1,35 1,66 9.941 0

Cr. Ursului 1.767 1.767 0 1.767 0

BH Calmatui C. Vest 3.095 2.437 658 1,25 1,54 3.095 0

Total Sucursala Buzau 50.663 40.260 10.403 50.663 0

Borcea de Sus I 11.404 0 1.331 0,95 1,26 1.331 0

Borcea de Sus II 3.811 0,95 1,26 3.811 0

Borcea de Sus III 2.871 0,96 1,28 2.871 0

Borcea de Sus V 3.391 0,96 1,28 3.391 0

1.1 Pietroiu Stefan cel Mare 52.428 0 13.804 0,79 1,06 13.804 0




Gravitational (ha)


2.1 Pietroiu Stefan cel Mare 7.218 0,70 0,94 0 7.218


4.1 Pietroiu Stefan cel Mare 195 0,55 0,74 0 195







3.2 Pietroiu Stefan cel Mare 237 0,61 0,82 0 237

1.1 Jegalia 22.269 0 0 0 0

2.1 Jegalia 20.750 0,79 1,05 20.750 0

3.1 Jegalia 1.032 0,70 0,94 0 1.032

3.2 Jegalia 487 0,70 0,94 0 487

Terasa Calarasi I 10.059 0 3.495 0,95 1,26 3.495 0

1.1 Terasa Calarasi II 3.651 0,95 1,25 3.651 0

2.1 Terasa Calarasi II 2.523 0,85 1,14 2.523 0

2.2 Terasa Calarasi II 390 0,87 1,16 390 0

Calarasi Raul 6.845 0 6.845 0,95 1,26 6.845 0

1.1 Galatui Calarasi 75.241 0 0 0 0

2.1 Galatui Calarasi 1.448 0,84 1,12 1.448 0



3.1 Galatui Calarasi 1.020 0,69 0,92 0 1.020


4.1 Calarasi 4.125 0,58 0,78 0 4.125


1.1 Boianu Sticleanu I 23.486 0 19.298 0,96 1,28 19.298 0

Boianu Sticleanu II 4.188 0,98 1,30 4.188 0

1.1 Mostistea I 20.000 0 0 0 0

2.1 Mostistea I 0 20.000 0,85 1,13 20.000 0

1.1 Mostistea VI 54.416 0 0 0 0

2.1 Mostistea VI 12.528 0,83 1,11 12.528 0

3.1 Mostistea VI 254 0,71 0,95 0 254

3.2 Mostistea VI 596 0,73 0,98 0 596

3.3 Mostistea VI 884 0,77 1,03 884 0

3.4 Mostistea VI 474 0,71 0,95 0 474

3.5 Mostistea VI 1.689 0,77 1,03 1.689 0

3.6 Mostistea VI 892 0,78 1,04 892 0

3.7 Mostistea VI 693 0,72 0,96 0 693

3.8 Mostistea VI 3.274 0,76 1,02 3.274 0

4.1 Mostistea VI 24.342 0 24.342

5.1 Mostistea VI 8.790 0,60 0,81 0 8.790

3.1 Mostistea II I 90.741 0 5.448 0,83 1,11 5.448 0

3.1 Mostistea II II 11.277 0,78 1,05 11.277 0

4.1 Mostistea II III 38.036 0,63 0,86 0 38.036

5.2 Mostistea II III 7.742 0,56 0,77 0 7.742

4.2 Mostistea II IV 4.679 0,68 0,91 0 4.679

4.3 Mostistea II V 17.176 0 17.176

4.4 Mostistea II VI 6.383 0,65 0,87 0 6.383

Mostistea II VII 6.913 6.913 0 6.913 0

Oltenita ‐ Surlari D I 9.788 4.025 2.085 0,96 1,28 6.110 0

Oltenia ‐ Surlari D II 2.678 0,96 1,27 2.678 0

Oltenita Surlari D III 1.000 0,95 1,26 1.000 0

Oltenita ‐ Surlari D IV 0 0 0

Gostinu Greaca II 10.663 0 2.017 0,96 1,27 2.017 0

Gostinu Greaca III 2.278 0,96 1,26 2.278 0

Gostinu Greaca IV 6.368 0,99 1,31 6.368 0

Total Sucursala Calarasi 394.253 10.938 383.315 237.238 157.015

Mihai Viteazul 5.720 0 5.720 0,79 1,09 5.720 0

Total Sucursala Cluj 5.720 0 5.720 5.720 0

CDMN/PAMN 3.341 0 3.341 0,96 1,71 3.341 0

1.1 Carasu Sud 108.492 0 0 0 0

2.1 Carasu Sud 0 0 0

3.1 Carasu Sud 36.969 0,59 1,09 36.969 0

4.1 Carasu Sud 793 0,48 0,90 0 793

4.2 Carasu Sud 1.310 0,51 0,94 0 1.310




Gravitational (ha)


4.3 Carasu Sud 1.481 0,51 0,95 0 1.481

4.4 Carasu Sud 10.501 0,49 0,90 0 10.501

4.5 Carasu Sud 854 0,52 0,96 0 854

5.1 Carasu Sud 1.310 0,45 0,84 0 1.310

4.6 Carasu Sud 1.592 0,52 0,96 0 1.592

4.7 Carasu Sud 1.284 0,53 0,98 0 1.284

4.8 Carasu Sud 958 0,52 0,96 0 958

4.9 Carasu Sud 3.428 0,50 0,93 0 3.428

5.2 Carasu Sud 906 0,43 0,79 0 906

5.3 Carasu Sud 2.372 0,42 0,77 0 2.372

4.10 Carasu Sud 5.037 0,49 0,91 0 5.037

5.4 Carasu Sud 501 0,42 0,78 0 501

5.5 Carasu Sud 341 0,39 0,72 0 341

5.6 Carasu Sud 4.996 0,40 0,74 0 4.996

6.1 Carasu Sud 456 0,39 0,73 0 456

6.2 Carasu Sud 2.252 0,39 0,73 0 2.252

4.11 Carasu Sud 14.391 0,47 0,88 0 14.391

5.7 Carasu Sud 1.861 0,39 0,73 0 1.861

5.8 Carasu Sud 0 0 0

5.9 Carasu Sud 6.844 0,39 0,73 0 6.844

6.3 Carasu Sud 3.948 0,39 0,72 0 3.948

6.4 Carasu Sud 4.107 0,39 0,72 0 4.107

1.1 M.Kogalniceanu I 25.086 0 0 0 0

2.1 M.Kogalniceanu I 1.606 0,72 1,31 1.606 0

3.1 M.Kogalniceanu I 363 0,59 1,08 363 0

3.2 M.Kogalniceanu I 13.610 0,56 1,03 13.610 0

4.1 M.Kogalniceanu I 2.999 0,44 0,82 0 2.999

4.2 M.Kogalniceanu I 2.077 0,46 0,85 0 2.077

4.3 M.Kogalniceanu I 4.002 0,44 0,81 0 4.002

5.1 M.Kogalniceanu I 429 0,32 0,59 0 429

Mihail Kolganiceanu II 1.446 324 1.122 0,41 0,76 324 1.122

1.1 Nicolae Balcescu 29.176 0 0 0 0

2.1 Nicolae Balcescu 2.805 0,66 1,22 2.805 0

3.1 Nicolae Balcescu 4.560 0,55 1,01 4.560 0

4.1 Nicolae Balcescu 3.310 0,45 0,84 0 3.310





3.2 Nicolae Balcescu 450 0,56 1,03 450 0

3.1 Basarabi 5.911 0 5.911 0,60 1,11 5.911 0

1.1 Galesu 4.755 0 0 0 0

2.1 Galesu 1.165 0,71 1,29 1.165 0

3.1 Galesu 3.590 0,57 1,05 3.590 0

1.1 Poarta Alba 3.641 0 0 0 0

2.1 Poarta Alba 1.212 0,64 1,17 1.212 0

3.1 Poarta Alba 1.177 0,48 0,88 0 1.177

4.1 Poarta Alba 857 0,39 0,74 0 857

5.1 Poarta Alba 395 0,30 0,57 0 395

1.1 Valea Seaca 7.075 0 0 0 0

2.1 Valea Seaca 153 0,82 1,49 153 0

3.1 Valea Seaca 6.389 0,56 1,03 6.389 0

4.1 Valea Seaca 533 0,45 0,83 0 533

1.1 Faclia 8.640 0 0 0 0

2.1 Faclia 132 0,57 1,05 132 0

3.1 Faclia 8.508 0,49 0,91 0 8.508

1.1 Terasa Harsova 35.385 0 3.292 0,74 1,35 3.292 0

2.1Terasa Harsova 10.158 0,52 0,97 0 10.158

3.1 Terasa Harsova 18.885 0,40 0,74 0 18.885

4.1Terasa Harsova 3.050 0,29 0,55 0 3.050

1.1 Seimeni 22.846 0 3.256 0,63 1,15 3.256 0

2.1 Seimeni 4.681 0,52 0,96 0 4.681

3.1 Seimeni 8.547 0,42 0,78 0 8.547

4.1 Seimeni 1.696 0,33 0,61 0 1.696

4.2 Seimeni 1.723 0,32 0,60 0 1.723

4.3 Seimeni 2.943 0,31 0,57 0 2.943

1.1 Topalu 18.832 247 585 0,67 1,23 832 0




Gravitational (ha)


2.1 Topalu 9.171 0,52 0,96 0 9.171

3.1 Topalu 8.590 0,40 0,74 0 8.590

4.1 Topalu 239 0,33 0,61 0 239

1.1 Oltina Vest 2.440 0 0 0 0

2.1 Oltina Vest 2.440 0,64 1,17 2.440 0

1.1 Sinoe 60.617 0 10.000 0,70 1,28 10.000 0

2.1 Sinoe 6.260 0,50 0,92 0 6.260

3.1 Sinoe 14.957 0,37 0,69 0 14.957

4.1 Sinoe 2.629 0,29 0,55 0 2.629

2.2 Sinoe 1.921 0,50 0,93 0 1.921

2.3 Sinoe 6.896 0,48 0,89 0 6.896

2.4 Sinoe 14.947 0,48 0,90 0 14.947

2.5 Sinoe 2.137 0,46 0,86 0 2.137

3.2 Sinoe 870 0,34 0,64 0 870

Incinta ‐ Ciobanu Garliciu 2.489 2.489 0 2.489 0

Orezarie Harsova II 1.581 0 1.581 0,91 1,64 1.581 0

1.1 Rasova Vederoasa 80.588 0 267 0,92 1,66 267 0

2.1 Rasova Vederoasa 725 0,50 0,93 0 725

2.2 Rasova Vederoasa 2.560 0,85 1,54 2.560 0

2.3 Rasova Vederoasa 0 0 0

3.1 Rasova Vederoasa 725 0,52 0,97 0 725

3.2 Rasova Vederoasa 2.106 0,52 0,97 0 2.106









Total Sucursala Constanta 422.341 3.060 419.281 109.297 313.044

Cimpu Frumos 2.998 0 2.998 1,05 1,37 2.998 0

Moacsa 1.300 1.300 0 1.300 0

Total Sucursala Covasna 4.298 1.300 2.998 4.298 0

Bunget‐Hăbeni 1.538 0 1.538 2,04 2,36 1.538 0

Brăteşti‐Băleni 2.601 0 2.601 2,02 2,33 2.601 0

Marcesti‐Dobra 1.418 1.418 0 1.418 0

Văcăreşti‐Nucet 1.082 0 1.082 2,02 2,33 1.082 0

Mircea Vodă‐Bolovani 2.052 2.052 0 2.052 0

Titu‐Ogrezeni 40.647 40.647 0 40.647 0

Total Sucursala Dambovita 49.338 44.117 5.221 49.338 0

Jiu Bechet I 1.416 215 1.201 0,92 1,20 1.416 0

Lipov Radovan 2.204 0 2.204 0,73 0,97 0 2.204

Brădeşti Coțofeni 1.675 0 1.675 0,92 1,19 1.675 0

Braloştița Scăieşti 2.030 0 2.030 0,92 1,19 2.030 0

Filiaşi Tatomireşti 1.876 0 1.876 0,92 1,19 1.876 0

Troacă Albeşti 1.005 0 192 0,84 1,10 192 0

Troacă Albeşti 813 0,67 0,89 0 813

1.1 Calafat Ciuperceni Local I 6.812 0 0 0 0

2.1 Calafat Ciuperceni Local I 0 1.115 0,89 1,16 1.115 0

Calafat Ciuperceni II 0 5.697 0,78 1,03 5.697 0

1.1 Calafat Băileşti 54.134 0 44.301 0,78 1,03 44.301 0

2.1 Calafat Băileşti 8.583 0,71 0,94 0 8.583

2.2 Calafat Băileşti 1.250 0,72 0,95 0 1.250

1.1 Cetate Galicea 38.053 0 0 0 0

2.1 Cetate Galicea 30.413 0,67 0,89 0 30.413

3.1 Cetate Galicea 5.180 0,50 0,67 0 5.180

3.2 Cetate Galicea 2.460 0,55 0,73 0 2.460

1.1 GhidiciRastBistreț I 9.639 0 815 0,94 1,22 815 0

2.1 GhidiciRastBistreț I 5.785 0,89 1,16 5.785 0

Chidici Rast Bistret II 3.039 0,95 1,23 3.039 0

Bistreț Nedeia Jiu I 12.350 0 3.317 0,95 1,23 3.317 0

Bistret Nedeia Jiu II 2.798 0,93 1,21 2.798 0

1.1 Bistret Nedeia Jiu III 3.562 0,94 1,23 3.562 0

2.1 Bistret Nedeia Jiu III 848 0,90 1,18 848 0

3.1 Bistret Nedeia Jiu III 1.825 0,83 1,09 1.825 0

1.1 Nedeia Măceşu 55.387 0 4.299 0,94 1,23 4.299 0




Gravitational (ha)


2.1 Nedeia Măceşu 12.886 0,67 0,89 0 12.886

3.1 Nedeia Măceşu 6.826 0,54 0,72 0 6.826

4.1 Nedeia Măceşu 11.227 0,45 0,61 0 11.227

5.1 Nedeia Măceşu 5.476 0,34 0,45 0 5.476

6.1 Nedeia Măceşu 7.542 0,28 0,38 0 7.542

7.1 Nedeia Măceşu 2.954 0,23 0,32 0 2.954

7.2 Nedeia Măceşu 1.500 0,24 0,32 0 1.500

3.2 Nedeia Măceşu 2.677 0,58 0,77 0 2.677

Sadova Corabia 71.835 1.399 70.436 40.310 31.525

Total Sucursala Dolj 258.416 1.614 256.802 124.900 133.516

2.1 Campia Covurlui 90.920 0 64.557 0,72 0,94 0 64.557

3.1 Campia Covurlui I Dunarea 5.545 5.545 0

3.2 Campia Covurlui II Prut 5.579 5.579 0

3.3 Campia Covurlui IV Vamesu 6.910 6.910 0

3.4 Campia Covurlui V Liesti 5.164 5.164 0

3.5 Campia Covurlui III Sendreni 3.165 3.165 0

Nicoresti Tecusci Nord 6.097 0 6.097 0 6.097

NicorestiTecuci sud 10.499 0 10.499 10.499 0

Bratesul de Sus I 4.136 0 2.085 1,19 1,52 2.085 0

Bratesul de Sus II 1.013 1,13 1,44 1.013 0

Bratesul de Sus III 1.038 1,19 1,52 1.038 0

Total Sucursala Galati 111.652 0 111.652 40.998 70.654

1.1 Giurgiu Razmiresti A+C 106.214 0 8.073 1,07 1,34 8.073 0

2.1 Giurgiu Razmiresti A+C 81.031 0,70 0,90 0 81.031



Vedea Slobozia 4.217 0 4.217 1,08 1,34 4.217 0

Vedea Pietrosani 4.188 0 4.188 1,10 1,37 4.188 0

1.1 Malu Rosu Gostinu 6.116 0 5.322 1,12 1,40 5.322 0

2.1 Malu Rosu Gostinu 794 1,06 1,32 794 0

Gostinu Greaca Arges 15.055 0 15.055 1,07 1,34 15.055 0

1.1 Terasa Mihai Bravu 20.906 0 0 0 0

2.1Terasa Mihai Bravu 20.906 0,68 0,86 0 20.906

Mihailesti 2.114 2.114 0 2.114 0

Ilfovat 4.311 0 4.311 1,11 1,38 4.311 0

1.1 Arges km 23 1.553 320 0 320 0

2.1 Arges km 23 1.233 1,90 2,28 1.233 0

Total Sucursala Giurgiu 164.674 2.434 162.240 45.627 119.047

Turburea 1.247 1.247 0 1.247 0

Balesti Ceauru 1.245 1.245 0 1.245 0

Total Sucursala Gorj 2.492 2.492 0 2.492 0

Ostrov Clopotiva 2.679 2.679 0 2.679 0

Total Sucursala Hunedoara 2.679 2.679 0 2.679 0

1.1 Terasa Bordusani 22.836 0 0 0 0

2.1 Terasa Bordusani 6.772 0,89 1,16 6.772 0

3.1 Terasa Bordusani 8.338 0,70 0,92 0 8.338



Mostistea II I 38.876 18.282 3.102 1,03 1,32 21.384 0

Mostistea II II 7.810 1,02 1,32 7.810 0

Mostistea II III 3.959 1,05 1,36 3.959 0

Mostistea II IV 5.723 1,05 1,36 5.723 0

1.1 Facaeni ‐ Vladeni 2.224 0 526 1,03 1,33 526 0

2.1 Facaeni ‐ Vladeni 623 1,02 1,31 623 0

2.2 Facaeni ‐ Vladeni 748 0,98 1,27 748 0

2.3 Facaeni ‐ Vladeni 327 0,98 1,27 327 0

1.1 Luciu Giurgeni 5.140 0 0 0 0

1.2 Luciu Giurgeni 0 0 0

1.3 Luciu Giurgeni 0 0 0

2.1 Luciu Giurgeni 2.420 0,99 1,28 2.420 0

2.2 Luciu Giurgeni 1.910 0,99 1,28 1.910 0

3.1 Luciu Giurgeni 810 0,93 1,20 810 0

Stelnica ‐ Bordusani 1.535 0 1.535 1,00 1,29 1.535 0

Borcea de jos 5.677 5.677 0 5.677 0

1.1 Slobozia Dunare I 2.853 0 0 0 0

2.1 Slobozia Dunare I 1.100 0,99 1,28 1.100 0

1.1 Slobozia Dunare II 0 0 0




Gravitational (ha)


2.1 Slobozia Dunare II 0 0 0

3.1 Slobozia Dunare II 1.753 0,90 1,17 1.753 0

1.1 Irigatii ‐ Giurgeni 1.007 0 0 0 0

2.1 Irigatii ‐ Giurgeni 1.007 0,99 1,28 1.007 0

Total Sucursala Ialomita 80.148 23.959 56.189 64.084 16.064

Sculeni ‐ Tutuora ‐ Gorban I 21.009 0 8.727 1,16 1,51 8.727 0

Sculeni‐Tutuara ‐ Gorban II 12.282 1,15 1,50 12.282 0

1.1 Tabara ‐ Trifesti ‐ Sculeni I 17.258 0 3.506 0,83 1,10 3.506 0

2.1 Tabara ‐ Trifesti ‐ Sculeni I 2.233 0,59 0,79 0 2.233

2.2 Tabara ‐ Trifesti ‐ Sculeni I 243 0,60 0,80 0 243

1.1 Tabara Trifesti‐Sculeni II 2.553 0,83 1,09 2.553 0

2.1 Tabara Trifesti‐Sculeni II 1.690 0,63 0,85 0 1.690

Tabara Trifesti‐Sculeni III 7.033 1,16 1,51 7.033 0

Tansa Belcesti 3.355 0 3.355 0,80 1,06 3.355 0

1.1 Tiganasi Perieni 3.368 0 1.128 0,78 1,03 1.128 0

2.1 Tiganasi Perieni 1.440 0,56 0,75 0 1.440

2.2 Tiganasi Perieni 800 0,54 0,72 0 800

Gropnita Movileni 1.325 0 1.325 0,77 1,02 1.325 0

Halaucesti 1.013 1.013 0 1.013 0

Total Sucursala Iasi 47.328 1.013 46.315 40.922 6.406

1.1 Izvoare Cujmir I 63.889 11.167 0,71 0,98 0 11.167

1.2 Izvoare Cujmir II 5.118 0,71 0,98 0 5.118







1.1 Crivina Vanju Mare 26.592 1.166 23.568 0,71 0,98 1.166 23.568

2.1 Crivina Vanju Mare 1.858 0,61 0,84 0 1.858

Total Sucursala Mehedinti 90.481 1.166 89.315 1.166 89.315

Tupilați ‐ Boteşti 1.306 0 1.306 1,25 1,62 1.306 0

Secuieni ‐ Roman 1.123 0 1.123 1,25 1,62 1.123 0

Total Sucursala Neamt 2.429 0 2.429 2.429 0

1.1 Terasa Caracal 75.739 971 1.737 0,96 1,25 2.708 0

2.1 Terasa Caracal 4.198 0,84 1,11 4.198 0

3.1 Terasa Caracal 2.139 0,73 0,97 0 2.139

1.2 Terasa Caracal 5.491 1,04 1,34 5.491 0

2.2 Terasa Caracal 25.007 0,78 1,02 25.007 0

3.2 Terasa Caracal 3.282 0,69 0,91 0 3.282

4.1 Terasa Caracal 6.949 0,58 0,78 0 6.949

5.1 Terasa Caracal 2.991 0,49 0,65 0 2.991

5.2 Terasa Caracal 5.561 0,50 0,67 0 5.561

6.1 Terasa Caracal 1.023 0,42 0,56 0 1.023

3.3 Terasa Caracal 3.281 0,70 0,92 0 3.281

3.4 Terasa Caracal 1.223 0,68 0,90 0 1.223

4.2 Terasa Caracal 10.617 0,60 0,80 0 10.617

5.3 Terasa Caracal 1.269 0,51 0,68 0 1.269

1.1 Tr Corabia 35.795 0 23.426 0,91 1,19 23.426 0

2.1 Tr Corabia 5.860 0,78 1,02 5.860 0

3.1 Tr Corabia 3.149 0,61 0,80 0 3.149

3.2 Tr Corabia 856 0,64 0,85 0 856

3.3 Tr Corabia 2.504 0,59 0,79 0 2.504

Bucsani Cioroiu I 27.717 11.612 2.928 0,81 1,06 14.540 0

1.1 Bucsani Cioroiu II 2.534 0,81 1,06 2.534 0

1.2 Bucsani Cioroiu II 8.423 0,96 1,25 8.423 0

2.1 Bucsani Cioroiu II 2.220 0,70 0,92 0 2.220

1.1 Ipotesti I 13.703 3.343 0 3.343 0

1.1 Ipotesti I 3.704 0,75 0,98 0 3.704

1.2 Ipotesti II 1.011 0,99 1,28 1.011 0

2.2 Ipotesti II 1.057 0,71 0,93 0 1.057

2.3 Ipotesti III 4.588 0,79 1,04 4.588 0

1.1 Stoenesti Visina 25.814 0 23.379 1,13 1,46 23.379 0

2.1 Stoenesti Visina 2.435 1,01 1,31 2.435 0

Frunzaru Boianu 32.259 0 32.259 0,80 1,06 32.259 0

Draganesti 6.233 2.845 3.388 1,09 1,41 6.233 0

Potelu Corabia 10.928 10.928 0 10.928 0




Gravitational (ha)


Total Sucursala Olt 228.188 29.699 198.489 176.363 51.825

Iazul Morilor Prahova 1.054 1.054 0 1.054 0

Leaot 2.507 2.507 0 2.507 0

Ciorani 1.055 1.055 0 1.055 0

Movila Vulpii 1.841 1.841 0 1.841 0

Draganesti 1.236 0 1.236 1,55 1,89 1.236 0

Total Sucursala Prahova 7.693 6.457 1.236 7.693 0

1.1 Dorolot ‐ Lazuri 2.195 0 0 0 0

2.1 Dorolot ‐ Lazuri 866 0,83 1,14 866 0

3.1 Dorolot ‐ Lazuri 1.329 0,77 1,07 1.329 0

Total Sucursala Satu Mare 2.195 0 2.195 2.195 0

1.1 Olt Calmatui 46.600 0 0 0 0

2.1 Olt Calmatui 1.420 0,71 0,98 0 1.420

3.1 Olt Calmatui 26.574 0,55 0,76 0 26.574

3.2 Olt Calmatui 18.606 0,53 0,74 0 18.606

1.1 Gr. Rasm.B 37.254 0 0 0 0

2.1 Gr. Rasm.B 11.781 0,81 1,10 11.781 0

3.1 Gr. Rasm.B 12.077 0,68 0,93 0 12.077

4.1 Gr. Rasm.B 10.147 0,56 0,78 0 10.147

5.1 Gr. Rasm.B 3.249 0,49 0,68 0 3.249

1.1 Viisoara I 96.559 0 9.123 0,98 1,32 9.123 0

2.1 Viisoara I 55.020 0,66 0,90 0 55.020

2.2 Viisoara I 3.882 0,72 0,99 0 3.882

2.3 Visoara II 1.524 0,95 1,28 1.524 0

3.1 Visoara II 17.740 0,58 0,80 0 17.740

3.2 Visoara II 624 0,91 1,23 624 0

4.1 Visoara II 5.035 0,51 0,71 0 5.035

1.2 Visoara II 3.611 0,96 1,29 3.611 0

1.1 Terasa Z‐cea 2.930 0 0 0 0

2.1 Terasa Z‐cea 115 0,87 1,18 115 0

3.1 Terasa Z‐cea 2.000 0,78 1,06 2.000 0

3.2 Terasa Z‐cea 224 0,80 1,09 224 0

4.1 Terasa Z‐cea 591 0,72 0,99 0 591

Terasa Gorganu 1.706 0 1.706 0,70 0,95 0 1.706

Lita Olt I 4.871 0 1.516 0,70 0,97 0 1.516

1.2 Lita Olt II 1.461 0,96 1,29 1.461 0

2.1 Lita Olt II 1.894 0,70 0,96 0 1.894

Total Sucursala Teleorman 189.920 0 189.920 30.463 159.457

Sag‐Topolovat 8.614 8.614 0 8.614 0

1.1 Periam 2.847 0 2.218 0,93 1,26 2.218 0

2.1 Periam 629 0,84 1,15 629 0

Total Sucursala Timis 11.461 8.614 2.847 11.461 0

1.1 Sud Razelm 13.459 1.130 850 0,76 1,01 1.980 0

2.1 Sud Razelm 11.479 0,61 0,81 0 11.479

1.1 Sarichioi I 7.011 0 3.207 0,98 1,27 3.207 0

2.1 Sarichioi I 314 0,64 0,84 0 314

1.1 Sarichioi II 2.238 0,93 1,21 2.238 0

2.1 Sarichioi II 1.252 0,63 0,84 0 1.252

1.1 Babadag I 23.612 0 3.765 0,80 1,05 3.765 0

2.1 Babadag I 7.687 0,60 0,79 0 7.687

3.1 Babadag I 3.458 0,45 0,60 0 3.458

2.2 Babadag I 1.154 0,61 0,81 0 1.154

2.3 Babadag I 5.538 0,60 0,80 0 5.538

Babadag II 2.010 0,77 1,02 2.010 0

1.1 Peceneaga Turcoaia Macin I 20.173 0 5.087 0,82 1,08 5.087 0

1.2 Peceneaga Turcoaia Macin I 2.639 0,58 0,77 0 2.639

1.1 Peceneaga Turcoaia Macin II 0 0 0

2.1 Peceneaga Turcoaia Macin II 8.155 0,75 0,99 0 8.155

3.1 Peceneaga Turcoaia Macin II 1.200 0,57 0,76 0 1.200

3.2 Peceneaga Turcoaia Macin II 522 0,55 0,73 0 522



Paceneaga Turcoaia III 1.202 1,01 1,31 1.202 0

1.1 Macin 23 ‐ August I 7.511 0 1.808 1,04 1,34 1.808 0

1.1 Macin 23 ‐ August Ii 1.192 0,98 1,27 1.192 0

Macin 23 ‐ August II 4.511 0,99 1,28 4.511 0

1.1 Daieni Ostrov Peceneaga 46.047 0 1.496 0,74 0,98 0 1.496




Gravitational (ha)


2.1 Daieni Ostrov Peceneaga 15.195 0,57 0,76 0 15.195








2.2 Daieni Ostrov Peceneaga 879 0,50 0,66 0 879



1.1 Belbugeac ‐ Sarinasuf 14.703 0 12 0,91 1,19 12 0

2.1 Belbugeac ‐ Sarinasuf 13.435 0,64 0,85 0 13.435

2.2 Belbugeac ‐ Sarinasuf 1.256 0,74 0,98 0 1.256

Dunavat 2.753 2.753 0 2.753 0

1.1 Isaccea 5.252 0 838 0,84 1,10 838 0

2.1 Isaccea 4.414 0,66 0,88 0 4.414

1.1 Sud Tulcea 4.741 0 0 0 0

2.1 Sud Tulcea 1.010 0,55 0,74 0 1.010

3.1 Sud Tulcea 3.731 0,44 0,59 0 3.731

1.1 Sud Babadag 3.380 0 0 0 0

2.1 Sud Babadag 3.380 0,48 0,64 0 3.380

1.1 Nufaru 2.584 0 0 0 0

1.2 Nufaru 1.760 1,01 1,31 1.760 0

1.3 Nufaru 824 0,87 1,14 824 0

Ostrov 1.103 0 1.103 1,03 1,33 1.103 0

Total Sucursala Tulcea 152.329 3.883 148.446 34.290 118.039

Albita Falciu I 16.937 2.204 3.155 1,17 1,52 5.359 0

Albita Falciu II 2.869 1,17 1,52 2.869 0

Albita Falciu III 4.326 1,16 1,51 4.326 0

1.4 Albita Falciu IV 3.473 1,17 1,52 3.473 0

2.1 Albita Falciu IV 910 0,92 1,20 910 0

BH Barlad 4.740 4.740 0 4.740 0

1.1 Solesti 1.700 384 507 0,77 1,02 891 0

2.1 Solesti 370 0,59 0,79 0 370

2.2 Solesti 439 0,59 0,80 0 439

Vasluiet 2.365 2.365 0 2.365 0

1.1 Cuibul Vulturilor 1.400 103 350 0,78 1,03 453 0

2.1 Cuibul Vulturilor 947 0,55 0,74 0 947

Total Sucursala Vaslui 27.142 9.796 17.346 25.386 1.756

Mihaiesti ‐ Babeni 1.112 1.112 0 1.112 0

Olanu Dragoesti 1.494 1.494 0 1.494 0

Bucsani ‐ Cioroiu I 6.430 6.430 0 6.430 0

Total Sucursala Valcea 9.036 9.036 0 9.036 0

Suraia V.Rosca 2.795 0 2.795 1,09 1,41 2.795 0

1.1 Biliesti Sl.Ciorasti 15.009 0 3.523 1,09 1,41 3.523 0

2.1 Biliesti Sl.Ciorasti 11.164 0,91 1,20 11.164 0

3.1 Biliesti Sl.Ciorasti 322 0,63 0,84 0 322

Marasesti 2.146 0 2.146 1,17 1,51 2.146 0

Ruginesti Pufesti Panciu 2.715 1.978 737 0,99 1,29 2.715 0

Putna 2.385 2.385 0 2.385 0

Total Sucursala Vrancea 25.050 4.363 20.687 24.728 322

Berceni Vidra Frumusani 9.865 0 9.865 1,06 1,32 9.865 0

1.1 Mostistea II 11.688 2.820 8.868 0,98 1,23 11.688 0

2.1 Mostistea II 0 0 0

Bragadiru Jilava 5.338 5.338 0 5.338 0

Buftea‐Căciulați 10.081 6.302 3.779 1,10 1,38 10.081 0

Chiajna ‐Dragomiresti 2.630 2.630 0 2.630 0

Otopeni‐Căldăruşani 3.526 2.029 1.497 0,92 1,16 3.526 0

Snagov 1.540 1.540 0 1.540 0

Nuci 3.718 3.718 0 3.718 0

Aducțiune Grădiştea 1.360 0 1.360 1,05 1,31 1.360 0

Total Sucursala Bucuresti 49.746 24.377 25.369 49.746 0

GRAND TOTAL 2.932.928 245.514 2.687.414 1.502.251 1.430.677



i

Anexa 6

Sistemele de irigatii recomandate a fi incluse in programe de investitii



Nr.

Amenajare hidrotehnica Judet Suprf. Neta (ha)

Viabil (ha)

Irigat 2008 (ha)

Irigat 2009 (ha)

Max irigat 2008-2009

(ha)

1 Inc Calmatui Gropeni Chiscani Braila 11,403 11,403 5,427 6,441 6,441

2 Incinta B.D.S. Braila 3,655 3,655 2,931 2,788 2,931

3 Incinta IMB Braila 64,663 64,663 22,842 37,456 37,456

4 Orezaria Luciu Giurgeni Ialomita 5,140 5,140 2,616 3,141 3,141

5 Bratesul de Sus Galati 4,136 4,136 1,857 2,769 2,769

6 Letea Bacau 1,118 1,118 215 415 415

7 Arges km 23 Giurgiu 1,553 1,553 300 946 946

8 Gostinu Greaca Calarasi 10,663 10,663 68 4,539 4,539

9 Incinta - Ciobanu Garliciu Constanta 2,489 2,489 0 203 203

10 Putna Vrancea 2,385 2,385 300 380 380

11 Boianu Sticleanu Calarasi 23,486 23,486 2,090 4,673 4,673

12 Albita Falciu Vaslui 16,937 16,937 1,134 4,790 4,790

13 Borcea de Sus Calarasi 11,404 11,404 1,417 3,502 3,502

14 Bucsani Cioroiu Olt 27,717 25,497 2,060 2,645 2,645

15 Semlac Pereg Arad 8,394 8,394 924 2,152 2,152

16 Terasa Viziru Braila 32,673 32,673 12,169 13,353 13,353

17 CDMN/PAMN Constanta 3,341 3,341 307 445 445

18 M.Kogalniceanu Constanta 25,086 15,579 20 93 93

19 Basarabi Constanta 5,911 5,911 934 2,081 2,081

20 Orezarie Harsova Constanta 1,581 1,581 0 512 512

21 Sud Razelm Tulcea 13,459 1,980 191 4,297 4,297

22 Sarichioi Tulcea 7,011 5,445 2,588 3,162 3,162

23 Titu-Ogrezeni Dambovita 40,647 40,647 9,000 9,000 9,000

24 Campia Buzau Vest Buzau 35,860 35,860 1,276 1,171 1,276

25 Calarasi Raul Calarasi 6,845 6,845 na na 0

26 Cimpu Frumos Covasna 2,998 2,998 0 1,296 1,296

27 Dămieneşti Bacau 2,276 2,276 0 192 192

28 Campia Covurlui Galati 90,920 26,363 21,455 28,381 28,381

29 Incinta L.R. Buzau Braila 3,037 3,037 0 657 657

30 Slobozia Dunare Ialomita 2,853 2,853 663 1,333 1,333

31 Gostinu Greaca Arges Giurgiu 15,055 15,055 0 1,359 1,359

32 Viisoara Teleorman 96,559 14,882 1,991 4,583 4,583

33 Galatui Calarasi Calarasi 75,241 67,534 3,269 6,497 6,497

34 Terasa Brailei Braila 72,686 72,686 18,237 22,725 22,725

35 Jegalia Calarasi 22,269 20,750 3,441 4,866 4,866

36 Bistreţ Nedeia Jiu Dolj 12,350 12,350 0 1,050 1,050

37 Galesu Constanta 4,755 4,755 2,168 1,893 2,168

38 Tiganasi Perieni Iasi 3,368 1,128 0 127 127

39 Incinta Gradistea Faurei Jirlau Braila 21,499 6,888 2,959 3,129 3,129

40 Incinta B.H.Calmatui Braila 23,460 1,111 2,477 3,206 3,206

41 Mostistea Calarasi 20,000 20,000 0 499 499

42 Lita Olt Teleorman 4,871 1,461 1,516 0 1,516

43 Incinta Nam. Maxineni Braila 35,526 35,526 6,247 5,898 6,247

44 Terasa Bordusani Ialomita 22,836 6,772 209 1,488 1,488

45 Babadag Tulcea 23,612 5,775 720 2,002 2,002

46 Nedeia Măceşu Dolj 55,387 4,299 2,966 5,790 5,790



47 Tr Corabia Olt 35,795 29,286 3,769 3,293 3,769

48 Terasa Z-cea Teleorman 2,930 2,339 610 561 610

49 Peceneaga Turcoaia Macin Tulcea 20,173 6,289 188 400 400

50 Calafat Băileşti Dolj 54,134 44,301 1,481 3,978 3,978

51 Pietroiu Stefan cel Mare Calarasi 52,428 13,804 6,853 10,442 10,442

52 Terasa Ialomita Calmatui Braila 137,291 21,664 6,253 18,528 18,528

53 Seimeni Constanta 22,846 3,256 29 0 29

54 Sinoe Constanta 60,617 10,000 357 987 987

55 Nicolae Balcescu Constanta 29,176 7,815 367 313 367

56 Tabara - Trifesti - Sculeni Iasi 17,258 13,092 1,259 1,465 1,465

TOTAL 1,411,763 823,130 160,150 247,892 250,888



i

Anexa 7

Criteriile de evaluare – punctaj



Criterii de evaluare a) Structura culturilor. In cadrul sistemelor de irigatii din state unde se aplica irigatii (Spania, Italia, Anglia, California) cu conditii apropiate pedoclimatice, culturile de camp nu ating o pondere de 50% din suprafata totala a sistemului; in corelatie cu bugetele culturilor realizate in cadrul studiului „Capacitatea de Plata”, consultantul a elaborat o lista a culturilor adecvate irigatiilor: loturi semincere, legume, fructe, furaje, soia, sfecla de zahar, orez, porumb. In functie de ponderea acestor culturi se acorda punctaj cererii de finantare. Lista culturilor este cea obtinuta de la APIA cu un sezon agricol anterior depunerii cererii de finantare. Tabel A3‐1, Punctaj Structura culturilor

Interval Punctaj Culturi adecvate irigatiilor => 60% din suprafata 25 Culturi adecvate irigatiilor [50‐60) % din suprafata 15 Culturi adecvate irigatiilor [40‐50) % din suprafata 10 Culturi adecvate irigatiilor [30‐40) % din suprafata 5Culturi adecvate irigatiilor < 30% din suprafata 0

b) Gradul de Utilizare (GU). Gradul de utilizare reprezinta raportul dintre suprafata irigata si suprafata totala a sistemului. Media nationala a GU in 2009 a fost de 28%. De la acest reper, s‐a calculat un interval mediu situat la + / ‐ 20% din valoarea nationala. Se puncteaza conform tabelului A3‐2.

Tabel A3‐2, Punctaj Gu

Interval PunctajGU => 70% 2050% <= Gu < 70% 1535 % <= GU < 50 1022 % <= GU < 35 50 < GU < 22 1

GU = 0 0

b) Tariful de livrare al furnizorului de apa (TL) . Se calculeaza media sistemelor viabile (cfrm Anexa 1) in fiecare an; proiectele

care au tarifele cele mai mici sub medie, obtin punctajul cel mai bun, iar cele cu tarifele cele mai mari, obtin punctajul cel

mai scazut asa cum se observa in A3‐3: Tabel A3‐3, Punctaj TL

Interval PunctajTL < = 0,75 x TL mediu 200,75 x TL mediu <TL <= 0,5 x TL mediu 150,5 x TL mediu <TL <= TL mediu 10TL mediu< TL < =1,25 xTL mediu 5

1,25 x TL mediu< TL < =1,5 xTL mediu 3

TL => 1,5 x TL mediu 1

c) Gradul de acoperire cu OUAI –uri (Gw). Indicatorul trebuie sa fie aplicat numai la teritoriul OUAI ce este inclus in partea de

sistem viabil, unde exista si sectiuni de sistem incadrate la neviabil. Gradul de acoperire cu OUAI‐uri la nivelul

sistemelor viabile este in medie de 42%. Pornind de la acest nivel mediu s‐au acordat punctele din tabelul A3‐4, mai

jos.

Tabel A3‐4, Punctaj Gw

Interval Punctaj Gw = [70 – 100]% 10Gw = [50 – 70)% 5Gw = (20 – 50)% 3

Gw = 0 ‐ 20 % 1



d) Proiecte integrate. Proiectele unde se amenajeaza atat sectiunea principala a sistemului cat si amenajarile interioare. Daca

una dintre sectiuni (principala / interioara) a fost reabilitata / retehnologizata printr‐un proiect de investitii in ultimii 5 ani

sau urmeaza sa fie (existand un proiect acceptat la finantare) se considera tot proiect integrat. In functie de nivelul la care

investitiile in sectiunea principala deservesc investitiile din amenajarile interioare se acorda punctajul. Punctajul este

prezentat in tabelul A3‐6:

Tabel A3‐6, Punctaj Proiecte integrate

Interval Punctaj

Proiectul din sectiunea principala deserveste intre [75-100] % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem) 10

Proiectul din sectiunea principala deserveste [50 – 75) % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem) 5

Proiectul din sectiunea principala deserveste [25 – 50) % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem) 3

Proiectul din sectiunea principala deserveste (0 – 25) % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem) 2

Proiectul din sectiunea principala deserveste 0 % amenajarea interioara inclusa in proiect (luata ca suprafata din sistem) 1

e) Indicele de Ariditate (IA). Se preia din anexa la Ghidul Solicitantului Masura 125, PNDR. Se puncteaza conform tabelului A3‐8

Tabelul A3‐8, Indicele de ariditate (IA) Interval Punctaj

IA <= 21 8

21 < IA <= 28 5

IA > 28 1

f) Infiintarea perdelelor de protectie. Cu cat perimetrul teritoriului solicitantului este acoperit cu o proportie mai mare

de 10%, cu atat punctajul obtinut este mai ridicat. In tabelul A3‐7 este punctajul acordat.

Tabel A3‐7, Punctaj Perdele protectie

Interval Punctaj

Perdele protectie pana la 10% din perimetrul sistemului 1

Perdele protectie pe (10 – 20]% din perimetrul sistemului 2



Perdele protectie pe > 40% din perimetrul sistemului 7



i

Anexa 8

Prioritizarea partiala la finantarea

investitiilor in sistemele ANIF viabile


Fidman Merk at, 2011 2

Nr.

Amenajare hidrotehnica Judet Suprf. Neta (ha)

Viabil (ha) Irigat 2008 (ha)

Irigat 2009 (ha)

Max irigat Gu Gu scor

TL TL scor

S OUAI (ha)

G w Scor Gw

IA Scor IA

Scor Total

1 Inc Calmatui Gropeni Chiscani Braila 11.403 11.403 5.427 6.441 6.441 56% 15 39 20 11.273 99% 10 21 8 53

2 Incinta B.D.S. Braila 3.655 3.655 2.931 2.788 2.931 80% 20 81 15 3.655 100% 10 22 5 50

3 Incinta IMB Braila 64.663 64.663 22.842 37.456 37.456 58% 15 58 15 64.663 100% 10 21 8 48

4 Orezaria Luciu Giurgeni Ialomita 5.140 5.140 2.616 3.141 3.141 61% 15 37 20 3.472 68% 5 26 5 45

5 Bratesul de Sus Galati 4.136 4.136 1.857 2.769 2.769 67% 15 45 15 4.136 100% 10 25 5 45

6 Letea Bacau 1.118 1.118 215 415 415 37% 10 79 15 1.118 100% 10 27 5 40

7 Arges km 23 Giurgiu 1.553 1.553 300 946 946 61% 15 149 10 1.553 100% 10 27 5 40

8 Gostinu Greaca Calarasi 10.663 10.663 68 4.539 4.539 43% 10 46 15 10.663 100% 10 22 5 40

9 Incinta ‐ Ciobanu Garliciu Constanta 2.489 2.489 0 203 203 8% 1 5 20 2.489 100% 10 20 8 39

10 Putna Vrancea 2.385 2.385 300 380 380 16% 1 5 20 2.385 100% 10 28 5 36

11 Boianu Sticleanu Calarasi 23.486 23.486 2.090 4.673 4.673 20% 1 40 20 17.611 75% 10 24 5 36

12 Albita Falciu Vaslui 16.937 16.937 1.134 4.790 4.790 28% 5 49 15 15.296 90% 10 24 5 35

13 Borcea de Sus Calarasi 11.404 11.404 1.417 3.502 3.502 31% 5 121 10 10.073 88% 10 21 8 33

14 Bucsani Cioroiu Olt 27.717 25.497 2.060 2.645 2.645 10% 1 56 15 20.690 75% 10 27 5 31

15 Semlac Pereg Arad 8.394 8.394 924 2.152 2.152 26% 5 115 10 8.394 100% 10 27 5 30

16 Terasa Viziru Braila 32.673 32.673 12.169 13.353 13.353 41% 10 93 10 18.920 58% 5 22 5 30

17 CDMN/PAMN Constanta 3.341 3.341 307 445 445 13% 1 25 20 453 14% 1 20 8 30

18 M.Kogalniceanu Constanta 25.086 15.579 20 93 93 0% 1 4 20 3.023 12% 1 19 8 30

19 Basarabi Constanta 5.911 5.911 934 2.081 2.081 35% 10 560 1 5.911 100% 10 19 8 29

20 Orezarie Harsova Constanta 1.581 1.581 0 512 512 32% 5 223 5 1.581 100% 10 20 8 28

21 Sud Razelm Tulcea 13.459 1.980 191 4.297 4.297 32% 5 338 5 12.934 96% 10 18 8 28

22 Sarichioi Tulcea 7.011 5.445 2.588 3.162 3.162 45% 10 278 5 3.595 51% 5 18 8 28

23 Titu‐Ogrezeni Dambovita 40.647 40.647 9.000 9.000 9.000 22% 5 7 20 2.846 7% 1 29 1 27

24 Campia Buzau Vest Buzau 35.860 35.860 1.276 1.171 1.276 4% 1 34 20 2.272 6% 1 24 5 27

25 Calarasi Raul Calarasi 6.845 6.845 na na 0 0% 1 9 20 0 0% 1 22 5 27

26 Cimpu Frumos Covasna 2.998 2.998 0 1.296 1.296 43% 10 92 10 1.980 66% 5 40 1 26

27 Dămieneşti Bacau 2.276 2.276 0 192 192 8% 1 79 15 1.381 61% 5 27 5 26

28 Campia Covurlui Galati 90.920 26.363 21.455 28.381 28.381 31% 5 254 5 98.233 100% 10 25 5 25

29 Incinta L.R. Buzau Braila 3.037 3.037 0 657 657 22% 5 140 10 2.066 68% 5 24 5 25

30 Slobozia Dunare Ialomita 2.853 2.853 663 1.333 1.333 47% 10 215 5 1.753 61% 5 23 5 25


Fidman Merk at, 2011 3

31 Gostinu Greaca Arges Giurgiu 15.055 15.055 0 1.359 1.359 9% 1 46 15 3.225 21% 3 27 5 24

32 Viisoara Teleorman 96.559 14.882 1.991 4.583 4.583 5% 1 66 15 25.907 27% 3 26 5 24

33 Galatui Calarasi Calarasi 75.241 67.534 3.269 6.497 6.497 9% 1 134 10 39.728 53% 5 21 8 24

34 Terasa Brailei Braila 72.686 72.686 18.237 22.725 22.725 31% 5 140 10 33.208 46% 3 22 5 23

35 Jegalia Calarasi 22.269 20.750 3.441 4.866 4.866 22% 5 341 5 12.071 54% 5 21 8 23

36 Bistreț Nedeia Jiu I Dolj 12.350 12.350 0 1.050 1.050 9% 1 51 15 1.257 10% 1 26 5 22

37 Galesu Constanta 4.755 4.755 2.168 1.893 2.168 46% 10 604 1 2.322 49% 3 20 8 22

38 Tiganasi Perieni Iasi 3.368 1.128 0 127 127 4% 1 382 3 3.368 100% 10 25 5 19

39 Incinta Gradistea Faurei Jirlau Braila 21.499 6.888 2.959 3.129 3.129 15% 1 98 10 8.255 38% 3 22 5 19

40 Incinta B.H.Calmatui Braila 23.460 1.111 2.477 3.206 3.206 14% 1 98 10 9.004 38% 3 22 5 19

41 Mostistea Calarasi 20.000 20.000 0 499 499 2% 1 137 10 7.843 39% 3 22 5 19

42 Lita Olt Teleorman 4.871 1.461 1.516 0 1.516 31% 5 221 5 1.516 31% 3 26 5 18

43 Incinta Nam. Maxineni Braila 35.526 35.526 6.247 5.898 6.247 18% 1 98 10 5.898 17% 1 23 5 17

44 Terasa Bordusani Ialomita 22.836 6.772 209 1.488 1.488 7% 1 215 5 9.676 42% 3 20 8 17

45 Babadag Tulcea 23.612 5.775 720 2.002 2.002 8% 1 301 5 8.790 37% 3 18 8 17

46 Nedeia Măceşu Dolj 55.387 4.299 2.966 5.790 5.790 10% 1 330 5 28.100 51% 5 26 5 16

47 Tr Corabia Olt 35.795 29.286 3.769 3.293 3.769 11% 1 195 5 18.571 52% 5 26 5 16

48 Terasa Z‐cea Teleorman 2.930 2.339 610 561 610 21% 1 222 5 1.477 50% 5 26 5 16

49 Peceneaga Turcoaia Macin Tulcea 20.173 6.289 188 400 400 2% 1 301 5 13.579 67% 5 22 5 16

50 Calafat Băileşti Dolj 54.134 44.301 1.481 3.978 3.978 7% 1 184 5 12.828 24% 3 26 5 14

51 Pietroiu Stefan cel Mare Calarasi 52.428 13.804 6.853 10.442 10.442 20% 1 228 5 10.255 20% 3 22 5 14

52 Terasa Ialomita Calmatui Braila 137.291 21.664 6.253 18.528 18.528 13% 1 276 5 18.102 13% 1 22 5 12

53 Seimeni Constanta 22.846 3.256 29 0 29 0% 1 470 1 4.136 18% 1 21 8 11

54 Sinoe Constanta 60.617 10.000 357 987 987 2% 1 578 1 5.796 10% 1 21 8 11

55 Nicolae Balcescu Constanta 29.176 7.815 367 313 367 1% 1 990 1 367 1% 1 19 8 11

56 Tabara ‐ Trifesti ‐ Sculeni Iasi 17.258 13.092 1.259 1.465 1.465 8% 1 383 3 3.052 18% 1 25 5 10

TOTAL 1.411.763 823.130 160.150 247.892 250.888

Fidman Merk at, Ianuarie 2011

CARTUS

Beneficiar Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Proiectul de Reabilitare si Reforma aSectorului de Irigatii

Proiect Strategia Investitiilor in Sectorul IrigatiilorRaport Raport final Numar de pagini 103 Coordonator Dragos AlexandruContributii Ion Nicolaescu Data Ianuarie 2011Consultant Fidman Merk at s.r.l.

Strategie Investitii Irigatii

Documents

Transcript of Strategie Investitii Irigatii