STRATEGIE DE VIZITAREddbra.ro/CS/9- Strategie de Vizitare.pdfADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI...

ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

STRATEGIE DE VIZITARE

A.R.B.D.D - Ocroteşte natura şi păstrează tradi ţiile! ®

0

CUPRINS

1. Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii ...................... 1

1.1. Obiectivele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ..........................................................1 1.2 Zonarea internă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. ...............................................4

2. Analiza situaţiei actuale şi viitoare a vizitatorilor în R.B.D.D............................. 18

2.1. Administrarea accesului .............................................................................................. 20

2.2. Administrarea conflictelor vizitatorilor ........................................................................ 22

2.3. Informarea şi educarea vizitatorilor ............................................................................ 22

2.4. Oportunităţi de recreere, facilităţi şi servicii de vizitare în zonele administrate de ARBDD ......................................................................................................................... 30

2.5. Impactul Vizitatorilor asupra Valorilor Naturale, Culturale şi Istorice ...................... 39 2.6. Impactul produs la nivelul ariei protejate şi în vecinătatea acesteia ....................... 41

2.7. Analiza SWOT.............................................................................................................. 42

3. Viziunea şi obiectivele planului de vizitare ......................................................... 44

3.1. De ce Zonarea Turistică şi de Recreere? ................................................................. 44 3.2. Principii pentru dezvoltarea turismului şi recreerii în RBDD .................................... 46

3.3. Identificarea şi analizarea conceptelor de zonare .................................................... 47

4. Teme şi activităţi ................................................................................................... 50

4.1. Metodologie .................................................................................................................. 50 4.2. Zonarea pentru turism şi recreere .............................................................................. 52

4.3. Planul de informare şi interpretare ............................................................................. 74

4.4. Infrastructura pentru informare şi educare ................................................................ 75

5. Monitorizare si revizuire ....................................................................................... 98

Anexa 1 ...................................................................................................................... 100

Anexa 2 ...................................................................................................................... 104

Anexa 3 ...................................................................................................................... 109

Anexa 4 ...................................................................................................................... 111




1

Strategie de Vizitare pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

(Planul de Management al Vizitatorilor)

Planul de management al vizitatorilor este un concept de vizitare ce stabileşte obiectivele şi acţiunile necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de vizitare, specifice ariei naturale protejate, în concordanţă cu planul de management al acesteia. Planul de management al vizitatorilor este instrumentul care odată transpus în acţiuni practice va putea îndruma tipul potrivit de vizitatori în zonele potrivite, oferind cele mai bune oportunităţi pentru satisfacerea experienţei în natură a fiecarui tip de vizitator, producând un impact minim negativ asupra naturii şi comunităţilor locale şi totodată creând cele mai bune şanse pentru dezvoltarea durabilă de afaceri la scara mică, de către membrii comunităţilor locale.

1. Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii

1.1. Obiectivele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Conform Legii 82/1993 s-a constituit Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", zonă de importanţă ecologică naţională şi internaţională, cu o suprafaţa de 580.000 ha, care cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv (Anexa 3).

Delta Dunării are triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională, în special pentru păsările acvatice), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural UNESCO. Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" este parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, atât ca arie specială de conservare (ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării - zona marină) cât şi arie de protecţie specială avifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră), conform HG 1284 din 24 octombrie 2007.




2

RBDD ca şi Rezervaţie a Biosferei corespunde categoriei IX IUCN şi ca site pe Lista Patrimoniului Mondial corespunde categoriei X IUCN1. Pe Lista Patrimoniului Mondial RBDD a fost selectată pe baza criteriilor (vii) pentru că ea conţine fenomene naturale superlative sau zone de o frumuseţe naturală excepţională şi o importanţă estetică excepţională şi (x), pentru că ea conţine cele mai importante şi semnificative habitate naturale pentru conservarea in-situ a diversităţii biologice, incluzând acele specii ameninţate de o incontestabilă valoare universală din punct de vedere al ştiinţei sau conservării.

Obiectivele principale urmărite de ARBDD în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei sunt:

conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent; promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale

rezervaţiei; reconstrucţia ecologică a zonelor degradate de impactul activităţilor umane.

Managementul vizitatorilor și turism – integrarea conservării naturii şi dezvoltării regionale în Delta Dunării

Delta Dunării s-a aflat în atenţia organizaţiilor de conservarea naturii, a instituţiilor guvernamentale, a investitorilor şi politicienilor începând din anii ‟90. Deşi o serie de acţiuni au fost implementate şi promovate în presă, şi au avut loc diverse activităţi de conservare şi investiţii, Delta Dunării încă necesită o dezvoltare integrată şi de un plan de conservare a naturii – nu doar pentru a garanta conservarea naturii pe termen lung, ci şi pentru a oferi oportunităţi socio-economice reale locuitorilor ei. Diverse strategii şi planuri sectoriale au fost realizate pe parcursul ultimilor doi ani: o strategie pentru Delta Dunării, Strategia de Turism Durabil WES şi alte studii şi rapoarte. Documentul de faţă foloseşte experienţa şi cunoştinţele aduse de rapoartele şi studiile anterioare şi face un pas înainte pentru promovarea unor instrumente concrete ce pot fi folosite pentru dezvoltarea Deltei Dunării ca destinaţie ecoturistică de vârf.

Turismul a fost adesea folosit ca instrument în dezvoltarea Deltei Dunării. De ce să nu plasăm, pe o poziţie de marketing absolut unică, întregul sector turistic din Delta Dunării ca destinaţie pentru turismul verde prin excelenţă? De ce să nu alegem dezvoltarea ecoturismului dacă această oportunitate ne este la îndemână? Într-adevăr, acest lucru

necesită un efort deosebit din partea ambelor sectoare – public şi privat – pentru a schimba unele dintre lucrurile cele mai greu de schimbat: mentalitatea şi modul de a îmbina afacerile, administrarea şi conservarea. 1 IUCN (1994). Guidelines for Protected Areas Management Categories. IUCN, Cambridge, UK and Gland,

Switzerland. 261pp, http://whc.unesco.org/en/criteria/




3

Suntem oare pregătiţi să creem un parteneriat pentru cea mai bună Destinaţie de Ecoturism din Europa, sau vom copia unele dintre clişeele de dezvoltare turistică ce au fost aplicate pe litoralul Mării Negre sau în locuri de agrement pentru locuitorii din zonele urbane? Aceste clişee de dezvoltare nu sunt deloc adecvate pentru promovarea Deltei Dunării şi nu s-au dovedit a avea succes la modul practic nici în alte destinaţii turistice din România în ultimii 20 de ani. Abordarea de tip „construieşte şi turismul se va dezvolta” reflectă un concept învechit şi depăşit. Nu mai funcţionează demult în restul lumii şi nu funcţionează nici în Delta Dunării. Trebuie să ţinem cont de piaţă mai mult şi să cautăm nişe şi oportunităţi unice pe piaţa internaţională. Din punct de vedere teoretic, definirea pieţei-nişă pentru Delta Dunării este uşor de realizat având în vedere valoarea ei naturală şi culturală extraordinară: peste 5.400 de specii, inclusiv 325 de specii de păsări, dintre care:

cea mai mare populaţie de pelicani din Europa – aproximativ 8.000 de exemplare;

pelicani creţi – 200 de exemplare;

60% din populaţia globală de cormoran mic – 6.000 exemplare;

50% din întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (la iernat) – 40.000 de exemplare (Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării, 2000).

Pe lângă biodiversitate, Delta Dunării este şi o regiune diversă din punct de vedere etnic. La începutul secolului al XX-lea, regiunea Deltei adăpostea peste 15 grupuri etnice. Astăzi, diversitatea etnică este dată de români, ucraineni, ruşi lipoveni, turci şi tătari. Dar la modul practic, Delta Dunării este supusă acum la o serie de presiuni ale unor factori care împiedică plasarea ei ca Destinaţie de Ecoturism în Europa. Modalitatea rapidă prin care majoritatea vizitatorilor iau contact cu Delta, arhitectura nesustenabilă (spre exemplu hoteluri sau pensiuni moderne), şi puţinele modalităţi pentru localnici de a-şi câştiga existenţa sunt doar o parte dintre obstacolele care trebuie depăşite. Prin urmare, documentul de faţă scoate în evidenţă oportunităţile existente folosind o abordare integrată în care conservarea naturii nu mai este în contradicţie cu dezvoltarea, ci devine o parte integrală a dezvoltării. Prezentul document pune în primplan turismul ca factor central de stimulare atât pentru conservarea Deltei Dunării cât şi pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii. Principiile fundamentale utilizate în acest document sunt menţionate mai jos:

1. conservarea naturii face parte din întregul proces de planificare şi este

integrată de la bun început în planificarea (eco)turismului;




4

2. definirea elementelor unice de promovare ale destinaţiei Delta Dunării pe piaţa

europeană se bazează pe definirea şi implementarea elementelor unice de

promovare ale fiecărei zone din cadrul Deltei Dunării;

3. comunităţile locale se află în centrul planificării pentru fiecare zonă de

vreme ce ele reprezintă o parte indispensabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării.

1.2 Zonarea internă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", zona de importanta ecologică naţională şi internaţională, cuprinde Delta Dunării, saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritima până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Marii Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre. Conform Hotărârii Guvernului nr. 248/1994, teritoriul rezervaţiei este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecţie integrală, zone tampon şi zone economice.

1.2.1 Zone cu regim de protecţie integrală Conform HG 367/2002, zonele cu regim de protecţie integrală de pe teritoriul Rezervaţiei cuprind: a) formaţiunile fizice şi biologice sau grupările de asemenea formaţiuni, care au o valoare universală excepţională din punct de vedere ştiinţific sau estetic; b) habitatele speciilor de animale şi vegetale ameninţate, care au o valoare universală excepţională din punct de vedere ştiinţific sau al conservării lor; c) siturile naturale care au o valoare excepţională din punct de vedere ştiinţific, istoric, estetic sau conservativ. Zonele cu regim de protecţie integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, cu avizul Academiei Române şi al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (la data apariţiei actului normativ). Pentru declararea ca zonă cu regim de protecţie integrală zona va trebui să îndeplinească una dintre condiţiile prevăzute la art. 32 din HG 367/2002.




5

Zonele cu regim de protecţie integrală sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei. În cadrul zonelor cu regim de protecţie integrală se pot desfăşura activităţi care au următoarele obiective: a) cercetarea evoluţiei zonei, menţinerea şi conservarea calităţilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie; b) cercetarea biologiei zonei; c) realizarea acţiunilor de pază şi control asupra zonei de către personalul Administraţiei Rezervaţiei. Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecţie integrală şi desfăşurarea activităţilor prevăzute în statut se realizează în baza autorizaţiei şi a permisului emise de Administraţia Rezervaţiei. Zonele cu regim de protecţie integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon. Zonele cu regim de protecţie integrală de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării:

1. Roşca - Buhaiova (9.625 ha) a) Delimitare Zona Roşca-Buhaiova este situată în nordul depresiunii Matiţa-Merhei şi este constituită dintr-un complex de lacuri, gârle, japşe, delimitat la nord de braţul Cernovca între confluenţa cu canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia şi confluenţa cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca între braţul Cernovca şi intrarea în lacul Merhei; la sud, de limita nordică a lacurilor Merhei şi Merheiul Mic, canalul Roşca, canalul de legătură cu Lacul Dracului, limita nordică a lacurilor Dracului şi Babina; la vest, de canalul Rădăcinoasele, canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia până la confluenţa cu braţul Cernovca. b) Caracterizare ecologică Zona Roşca-Buhaiova figurează pe lista rezervaţiilor naturale din România încă din anul 1970, iar începând din anul 1979 a fost declarată rezervaţie a biosferei (împreună cu Pădurea Letea). Include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvială (plauri plutitori şi fixati, mlaştini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestică a grindului marin Letea, marginea estică a grindului continental Chilia, gârle naturale, terenuri inundabile, zăloage de sălcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protecţie integrală îl constituie lacurile Roşca şi Buhaiova. În mod corespunzător, şi fauna acestei zone protejate prezintă o remarcabilă diversitate reprezentată de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistreţ etc., de fauna ornitologică: prezenţa celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor




6

mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae şi paseriforme caracteristice deltei, precum şi a faunei de nevertebrate. Aceeaşi bogată diversitate este prezentă şi sub aspectul lumii vegetale, în ciuda aparenţei de monotonie conferită de specia dominantă: stuful. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb şi galben), piciorul cocosului, Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. În apele sărace în nitraţi, din unele japşe sau ochiuri de apă dintre plauri, apar plantele carnivore Utricularia şi Aldrovanda. Flora submersă este alcătuită din majoritatea speciilor cunoscute şi din alte ape continentale. În stufărişurile compacte se concentrează aproape toată flora europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex Denanthe etc., dar şi specii rare ca: Acorus calanus sau Calla palustris.

2. Pădurea Letea (2.825 ha) a) Delimitare Zona de regim de protecţie integrală Letea este aşezată pe grindul cu acelaşi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitată la nord de limita sudică a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, până la circa 1,5 km nord de localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pe o linie dreaptă nord-est - sud-vest, pe distanţa de circa 2 km şi apoi spre vest, pe o distanţă de circa 2 km până la limita sudică a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestică a formaţiunilor forestiere ale grindurilor Letea. b) Caracterizare ecologică Zona forestieră naturală Letea a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenind rezervaţie naturală în anul 1938. Ocupă un relief puţin înalt faţă de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care găzduiesc pădurea cu acelaşi nume ce reprezintă un tip particular de vegetaţie. Pădurea care se dezvoltă în spaţiul interdunelor sub forma unor fâşii late de 10-250 m (hasmacuri), despărţite de spinările dunelor, este alcătuită, în principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) şi altele. O caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor, căţărătoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Pădurea se extinde în mod natural prin speciile de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (cătina roşie) şi Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porţiuni,




7

către Litoral, se dezvoltă luxuriant, alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se întâlnesc, de asemenea, şi alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya şi Merendera sobolifera (brânduşa de nisip). Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de câteva rarităţi herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini renardi, precum şi de circa 1.600 specii de entomofaună identificate până în prezent.

3. Lacul Răducu (2.500 ha) a) Delimitare Zona cu regim de protecţie integrală Lacul Răducu este situată în partea centrală a deltei maritime şi în sudul formaţiunilor de grinduri Letea, fiind delimitată, la sud, de Dunărea Veche, de la Canalul Magearu până la grindul Hudac, la vest, de grindul Hudac până la întâlnirea cu grindul Răducu şi, în continuare, până la gârla fără nume, la nord, de gârla temporară dintre grindul Raducului şi grindul Părului, la nord-est, de grindul Părului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Părului până la Dunărea Veche. b) Caracterizare ecologică Zona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimul braţ al marelui "M", situate într-o zona tipică de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia şi Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sărace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica şi Agropyrum elongatum, pajişti stepice cu Salix repens şi Euphorbia secueriana, sau arii depresionare cu apă temporară caracterizată de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Răducu şi Răduculeţ găzduiesc o ihtiofaună specifică zonei, bine reprezentată şi protejată prin izolarea bazinelor respective.

4. Lacul Nebunu (115 ha) a) Delimitare Zona este situată în complexul lacustru Şontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu şi zona adiacentă, delimitată de gârla Şontea la sud şi de limitele lacului Nebunu, la vest, nord şi est. b) Caracterizare ecologică Lacul Nebunu şi împrejurimile sale constituie o zonă lacustră de mică întindere, caracteristică deltei fluviale ce găzduieşte biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură. Sunt asigurate în această zonă condiţii bune de cuibărit pentru anatidae şi pentru hrana limicolelor, în lunile de vară. Datorită izolării sale, lacul asigură condiţii optime de reproducere şi creştere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă şi adâncime mică.




8

5. Vătafu-Lunguleţ (1.625 ha) a) Delimitare Zona este situată în complexul lacustru Roşu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculeţ etc. Este delimitată, la nord, de canalul Vătafu-Împuţita, la est şi sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japţa Vătafu, de la canalul Vătafu-Împuţita la lacul Lumina. b) Caracterizare ecologică Zona a fost selecţionată pe considerentul că aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japşe, depresiuni, formaţiuni de plauri plutitori şi fixati, pajişti halofile şi este caracterizată, în principal, prin existenţa biocenozelor adaptate la condiţiile de viaţă eurihaline. Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formaţiunile de plauri, floră şi faună specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul mic în colonii mixte de ardeidae, precum şi pentru conservarea pajiştilor halofile.

6. Pădurea Caraorman (2.250 ha) a) Delimitare Zona forestieră Caraorman ocupă partea centrală a grindului cu acelaşi nume, grind de origine marină, fiind delimitată la est de grindul Hrusca, la sud, de o limită situată la circa 1 km distanţă de lacul Erenciuc, la vest, de limita estică a dunelor mobile de nisip, limită situată la distanţa de circa 750 m de linia de înaltă tensiune, la nord, de canalul Litcov. b) Caracterizare ecologică Zona cu regim de protecţie integrală Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate şi reprezentative dune denudate din deltă şi pădurea Caraorman dezvoltată îndeosebi în partea sudică a grindului. Nucleul valoros, în suprafaţă de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de luncă format din plop, frasin şi stejar, subarboret de zalog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Ca şi în pădurea Letea, asociaţiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte şi vertebrate-mamifere. Ca avifaună, pădurea găzduieşte îndeosebi vulturul codalb (Haliacetus albicilia) şi corbul (Corvus corax).

7. Sărături Murighiol (87 ha) a) Delimitare Zona Sărături este situată între localităţile Murighiol şi Plopu, fiind delimitată la est de localitatea Murighiol, la sud, de şoseaua Plopu-Murighiol şi la vest şi nord, de dealurile Murighiolului.




9

b) Caracterizare ecologică Lacul Sărături Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km şi o lăţime maximă de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloro-sulfatic, caracterizate prin marea bogăţie de zoo- şi fitoplancton. Complexul salmastru găzduieşte colonii de sternide unde cuibăreşte abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), Podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) şi unde mai cuibăreşte încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii, îngheţul tardiv al luciului de apă (datorat caracterului salmastru) determină o mare concentrare a limicolelor care găsesc aici adăpost şi hrană din abundenţă.

8. Arinişul Erenciuc (50 ha) a) Delimitare Zona Erenciuc cuprinde arinişul situat de o parte şi de alta a canalului de acces în lacul Erenciuc, fiind delimitată la sud, de braţul Sfântu Gheorghe, la nord, de lacul Erenciuc, limitele estică şi vestică fiind limitele suprafeţei forestiere. b) Caracterizare ecologică Această zona este singura zonă forestieră din deltă în care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvoltă compact. În ariniş cuibăreşte vulturul codalb (Haliaetus alibicilla) care găseşte condiţii optime de adăpost.

9. Insula Popina (98 ha) a) Delimitare Insula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile şi Sarinasuf şi a localităţii Iazurile. b) Caracterizare ecologică Insula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un loc important de popas al păsărilor migratoare şi de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna). Primăvara, în această zonă cu vegetaţie săracă şi pitică se pot întâlni păsări de mlaştină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha colandro) etc. Izvoarele termale care pichetează bordul nordic al insulei (încă nestudiate) conferă insulei un plus de interes ştiinţific. Fauna de nevertebrate (de asemenea, insuficient studiată) cuprinde rarităţi ca păianjenul veninos "văduva neagră" (Lactrodextra) şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).




10

10. Sacalin - Zătoane (21.410 ha) a) Delimitare Zona Sacalin-Zătoane cuprinde complexul de lacuri, gârle şi grinduri, fiind situată în partea de sud a insulei Dranov, în suprafaţă totală de circa 19.340 ha, şi zona de melea cuprinsă între insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic şi limita continentală a Deltei Dunării, în suprafaţă de circa 2.070 ha. Zona este delimitată la nord-est de braţul Sfântu Gheorghe, de la km 5 până la insulele Sacalin, ocolind prin est şi sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convenţională între extremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla şi în continuare de ţărmul marin, până la cherhanaua Perişor, la vest de canalul Perişor, de la cherhanaua Perişor până la confluenţa cu canalul Tarita. Limita nord-vestică este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenţa cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenţa cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenţa cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la confluenţa cu canalul Buhaz-Zăton şi de canalul Buhaz-Zăton până la confluenţa cu braţul Sfântu Gheorghe, ocolind pe la est platforma cherhanalei. b) Caracterizare ecologică Situată în estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zătoane este una dintre cele mai vechi părţi ale deltei fluvio-marine, caracterizată printr-o succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternând cu lacuri puţin adânci sau izolate şi de o înterpătrundere a apelor marine (pe gârle cu deschidere directă în mare) cu cele fluviale (prin canale şi gârle). Cele două lacuri principale, Zătonul Mic şi Zătonul Mare, din cauza abraziunii marine îşi lărgesc continuu legătura cu Marea Neagră. Lacurile oferă condiţii ideale pentru cuibăritul lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole, abundente, de asemenea, şi pe insula Sacalin, unde se află şi cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apă cât şi grindurile şi plaja litorală sunt locuri de maximă concentrare a ornitofaunei în timpul migraţiei de primăvară - toamnă. Insula Sacalin, în formă de semilună, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, săracă în vegetale de sărătură, reprezintă zona cea mai importantă de nidificare, premigraţie şi migraţie, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, din care 14 specii cuibăresc aici.

11. Periteaşca - Leahova (4.125 ha) a) Delimitare Zona Periteaşca-Leahova este situată în zona sudică a rezervaţiei, fiind delimitată la nord-est de canalul Periteaşca, între Marea Neagră şi Lacul Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteaşca până la insula Bisericuţa inclusiv, la vest, de lacul Goloviţa de la insula Bisericuţa până la Gura Portiţei, la sud şi sud-est, de gârla Portiţa şi ţărmul Mării Negre, între cherhanalele Portiţa şi Periteasca, exclusiv cele două cherhanale şi campingul Portiţa.




11

b) Caracterizare ecologică Situată în complexul lagunar Razim-Sinoie, zona reprezintă un mozaic de grinduri uşor halofile şi lacuri puţin adânci (Periteaşca, Cosna, Pahome, Ranec, Leahova), aflate într-un proces de continuă îndulcire după închiderea Gurii Portiţa şi consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum şi biocenozele adaptate la variaţii mari ale salinităţii. Este o zonă predilectă pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (insula Bisericuţa), cât şi pentru laridae şi sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas şi hrănire pentru oaspeţii de iarnă cât şi pentru alte specii (îndeosebi în timpul migraţiei de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migraţia diurnă pentru populaţia Branta ruficolis (gâsca cu gât roşu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuţa (insulă stâncoasă, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Doloşman, peisajul dintre lacurile Razim şi Goloviţa.

12. Capul Doloşman (125 ha) a) Delimitare Este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloşman din apropierea localităţii Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetăţii greco-romane Argamum (sec. V i.e.n.) şi zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priza staţiei de pompare pentru irigaţii Sălcioara. b) Caracterizare ecologică Zona este importantă pentru conservarea vegetaţiei xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum şi pentru protecţia dihorului pătat (Vormela perpegusna) şi a şarpelui rău (Coluber jugularis) şi a şarpelui de apă. Zona are şi importanţă arheologică, existând aici vestigii ale vechilor civilizaţii.

13. Grindul Lupilor (2.075 ha) a) Delimitare Zona Grindul Lupilor este situată în partea de sud a rezervaţiei fiind delimitată la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud şi sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Goloviţa. b) Caracterizare ecologică Datorită poziţiei sale, între lacurile Razim şi Sinoie, având cotele reliefului reduse (0,5-1,5 m altitudine) şi o vegetaţie specifică solurilor nisipoase de origine marină, zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrănire a păsărilor. Îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a faunei ornitologice şi, în special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe), deoarece în lacul Sinoie apa este mai




12

sărată la sud de grindul Lupilor decât la nord, spre Razim. Datorită cotelor reduse şi a condiţiilor favorabile, zona are şi o mare importanţă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama) etc.

14. Istria-Sinoie (400 ha) a) Delimitare Zona Istria-Sinoie este amplasată în partea sud-vestică a rezervaţiei, în extremitatea nord-estică a grindului Saele şi cuprinde promontoriul constituit din şisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria şi o porţiune din grindul Saele, situată între şoseaua Cetatea Histria-Satul Nuntaşi şi partea estică a grindului Saele având o lungime spre sud de circa 6 km şi o lăţime cuprinsă între 1.300 m spre nord şi 300 m spre sud. b) Caracterizare ecologică În zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), raţe, gâşte etc., uneori apărând şi specii noi pentru ţara noastră. Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înfiinţată în anul 657 i.e.n. de grecii din Milet datorită, printre altele, şi bogăţiei în peşte a acestei zone.

15. Grindul Chituc (2.300 ha) a) Delimitare Zona grindul Chituc este situată în extremitatea sudică a rezervaţiei. Cuprinde partea nordică, cea mai recentă parte (în formare) a grindului cu acelaşi nume, cel mai mare grind care fragmentează sau delimitează complexul lacustru Razim-Sinoie. Este formată dintr-o aglomerare de lacuri mici, delimitată la nord-est de borna hidrografică 13, la sud de borna hidrografică 10. Limita sud-vestică este dată de o linie convenţională între borna hidrografică 10 şi malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul Chituc Sinoie. Limita nord-vestică este lacul Sinoie iar limita sud-estică este drumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu ţărmul Mării Negre, între bornele hidrografice 10 şi 13. b) Caracterizare ecologică Zona este valoroasă pentru configuraţia morfologică caracterizată de succesiunea de cordoane, dune şi lacuri, cu predominanţa acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă pe linia actuală a ţărmului şi având o dispoziţie în evantai. Vegetaţia este caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat. Are importanţă în migraţia păsărilor şi pentru iernatul acestora, apele salinizate din zonă îngheţând la temperaturi mai joase.




13

16. Lacul Rotundu (228 ha) a) Delimitare Lacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parcheş, în partea vestică a complexului. Zona este delimitată la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu. b) Caracterizare ecologică Lacul Rotundu este un lac tipic de luncă din zona inundabilă a Dunării, complexul lacustru Somova-Parcheş fiind ultima zonă de acest fel neafectată de îndiguiri. Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativă pentru studiul şi conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură, precum şi pentru reproducerea ciprinidelor.

17. Lacul Potcoava (652 ha) a) Delimitare Cuprinde zona dintre lacurile Babinţii Mari, Babinţii Mici şi Potcoava, inclusiv lacul Potcoava, fiind situată între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina. La est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlaştini situate pe limita estică a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor Barbinţii Mari şi Barbinţii Mici. b) Caracterizare ecologică Zona se caracterizează prin existenţa unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoim dunărean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline şi mistreţi. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracudă, linul.

18. Lacul Belciug (110 ha) a) Delimitare Zona cu regim de protecţie integrală lacul Belciug este situată în insula Dranov, în ultima meandră a braţului Sfântu Gheorghe (km 20 - km 25) şi cuprinde lacul pripriu-zis, în limitele malurilor, la nivelurile maxime ale Dunării. b) Caracterizare ecologică Datorită izolării şi adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole în pericol de dispariţie (caracudă,




14

lin, văduviţă). S-au creat ecotipuri de peşti. Zona este, de asemenea, şi un important loc de hrănire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stârci, egrete, raţe etc. În stufărişurile înconjurătoare s-a semnalat cuibărind cocorul, specie ameninţată cu dispariţia.

1.2.2 Zone tampon Conform HG 367/2002, zonele tampon de pe teritoriul Rezervaţiei cuprind suprafeţe de teren sau de ape ce înconjoară zonele cu regim de protecţie integrală. Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o înconjoară, îndeplinind funcţia de limitare a impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrală. Zonele tampon sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Declararea unei suprafeţe ca zonă tampon aferentă unei zone cu regim de protecţie integrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecţie integrală căreia i se asociază. Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfăşura, pe baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de ARBDD, următoarele activităţi:

a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante; b) pescuitul comercial cu mijloace şi tehnologii tradiţionale; c) păşunatul animalelor; d) practicarea turismului; e) cercetarea ştiinţifică a fenomenelor deltaice; f) realizarea de filme.

Accesul în zonele tampon şi practicarea activităţilor prevăzute la art 38 din HG 367/2002 se vor face în baza autorizaţiilor şi a permiselor emise de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Pentru practicarea activităţilor autorizate în aceste zone se vor percepe tarife şi taxe stabilite prin acte normative în vigoare.

Zonele tampon de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării:

1. Matiţa-Merhei-Letea (22.560 ha) Protejează zonele cu regim de protecţie integrală Roşca-Buhaiova, Pădurea Letea şi Lacul Răducu, având următoarea delimitare: - la est, limita vestică a amenajării piscicole Popina, până în dreptul localităţii Sfiştofca; - la sud, limita de nord a localităţii Sfiştofca, drumul de legătură între aceasta şi localitatea C.A. Rosetti, limita de nord a localităţii C.A. Rosetti, drumul de legătură între aceasta şi localitatea Letea, pe limita de nord şi de est a acestei localităţi, apoi malul




15

drept al canalului Magearu până la Dunărea Veche, pe malul drept al acestuia, până la canalul Bogdaproste şi pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustră Bogdaproste - Trei Iezere - Covaliova până la canalul Eracle; - la vest, canalul Eracle, gârla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, până la canalul Rădăcinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajării piscicole Chilia până la braţul Cernovca; - la nord, braţul Cernovca până la gârla Sulimanca, pe la sud de localitatea Periprava până la pepiniera piscicolă Popina.

2. Şontea (12.500 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală Lacul Nebunu şi are următoarea delimitare: - la nord, braţul Chilia, pe malul său drept, de la confluenţa cu canalul M 36 până la intrarea în canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud al incintei Pardina şi amenajarea piscicolă Stipoc până la canalul Războiniţa; - la est, canalul Războiniţa; - la sud, gârla Şontea, limita nordică a lacului Furtuna, canalul Corciovata, gârla Păpădia, limita de nord a incintei Păpădia, canalul Arhipenco, limita de nord a localităţii Ilganii de Sus şi a pădurii adiacente braţului Sulina şi braţului Tulcea până la canalul M 36; - la vest, canalul navigabil M 36.

3. Caraorman (13.830 ha) Protejează zonele cu regim de protecţie integrală Pădurea Caraorman şi Arinisul Erenciuc şi are următoarea delimitare: - la nord, canalul Litcov până la canalul navigabil Crisan-Caraorman; - la est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestica a localităţii Caraorman, limita estică a complexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca până la braţul Sfântu Gheorghe; - la sud, malul sting al braţului Sfântu Gheorghe şi al canalelor de rectificare a acestuia, până la gârla Perivolovca; - la vest, gârla Perivolovca-Isacova până la canalul Litcov.

4. Lumina - Vatafu (13.460 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală Vătafu-Lunguleţ şi are următoarea delimitare: - la nord, limita nordică a lacului Iacub, canalul Litcov-Împuţita şi gârla Împuţita - malul de nord până la canalul Busurca; - la est, canalul Roşu-Împuţita, limita de nord a lacului Roşu, canalul Puiu-Roşu, limitele de est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu ocolirea A.P. Caraorman prin est, până la canalul nou Crişan-Caraorman;




16

- la vest, limita de vest a lacului Iacub.

5. Dranov (21.760 ha) Protejează zonele cu regim de protecţie integrală Sacalin-Zatoane şi lacul Belciug şi are următoarea delimitare: - la nord-est, malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, de la gura canalului Dranov şi al canalelor de rectificarea a braţului Sfântu Gheorghe până la canalul Buhaz-Zăton şi apoi, în continuare, incluzând Ostrovul Mare, până la Marea Neagră zona de tampon marină; - la sud, canalul Buhaz-Zăton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalul Tarita până la canalul Perişor; - la vest, canalul Dranov până la priza cu braţul Sfântu Gheorghe.

6. Sărături-Murighiol (5 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume şi este formată dintr-o bandă având lăţimea de 10 m în jurul lacului.

7. Lacul Rotundu (1.240 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală lacul Rotundu şi are următoarea delimitare: - la nord, limita sudică a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (gârla nouă); - la est, gârla nouă şi limita de est a ghiolului Saun; - la sud şi vest, contactul Podişului Dobrogean cu zona palustră Saun până la limita sudică a pădurii.

8. Insula Popina (260 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume şi cuprinde o bandă ce înconjoară insula spre lacul Razim, având o lăţime de circa 500 m distanţă de malul insulei.

9. Capul Dolosman (28 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarea delimitare: - la nord-est, zona cu regim de protecţie integrală Capul Doloşman; - la sud, malul lacului Razim; - la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Doloşman.




17

10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha) Protejează zonele cu regim de protecţie integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie şi grindul Chituc, având următoarea delimitare: - la nord, limita lacului Ceamurlia spre Podişul Dobrogean până la lacul Goloviţa, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor şi apoi pe latura dinspre nord a acestuia până la litoralul Mării Negre; - la est, litoralul Mării Negre până la grindul Plantaţiei (grindul Chituc); - la sud, grindul Plantaţiei, limita sudică a lacului Sinoie, plantaţiile din zona de nord a localităţii Vadu, limita sudică a lacului Tuzla; - la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntaşi, malul vestic al lacului Istria, zona "Movilele Dese" apoi limita zonelor palustre până la movila Sinoie (punctul "la Stânca") şi, în continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica şi al lacului Goloviţa (capul Negru) şi malul vestic al lacului Ceamurlia până în dreptul localităţii Ceamurlia de Jos.

11. Lacul Potcoava (2.937 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarele limite: - la nord, malul drept al braţului Sulina; - la est, canalul Malafeica; - la sud, canalul Litcov, de la confluenţa cu canalul Malafeica la gârla Babinţi; - la vest, gârla Babinţi până la braţul Sulina.

12. Periteasca-Leahova (210 ha) Protejează zona cu regim de protecţie integrală, cu acelaşi nume, având următoarele limite: - la est, malul estic al canalului Periteaşca, de la lacul Razim la ţărmul Marii Negre; - la sud, zona tampon marină; - la vest şi nord, o bandă având lăţimea de circa 100 m spre lacul Goloviţa şi spre lacul Razim până la canalul Periteaşca.

13. Zona tampon marină (103.000 ha) Cuprinde zona dintre ţărmul Mării Negre şi izobata de 20 m. Limita de nord a zonei este bara Sulina, iar cea de sud este reprezentată de o linie paralelă cu Paralela, cu baza în grindul Chituc, în dreptul extremităţii de sud a lacului Sinoie ce întâlneşte izobata de 20m.

1.2.3 Zone economice Zonele economice cuprind suprafeţele amenajate în diverse scopuri şi cele din regim liber de inundaţii care nu sunt menţionate în grupele 1 şi 2 (respectiv zonele cu regim




18

de protecţie integrală şi zonele tampon) şi care sunt incluse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

2. Analiza situaţiei actuale şi viitoare a vizitatorilor în R.B.D.D. ARBDD se aşteaptă de la vizitatorii zonei protejate să se comporte într-o manieră care respectă locurile pe care le vizitează. În unele locuri numărul vizitatorilor şi tipul de activitate trebuie atent administrate pentru asigurarea protejării valorilor naturale şi istorice intrinseci. ARBDD recunoaşte că există beneficii importante în sosirea vizitatorilor în zona pe care o administrează. Pentru vizitatori, aceste zone oferă inspiraţie, plăcere şi recreere. Ele oferă şansa de a fugi departe de stresul vieţii zilnice, oportunitatea de a explora locuri noi şi experienţe unice, provocatoare, aventuriere şi o perspectivă diferită asupra spaţiului şi timpului. Vizitatorii sunt atraşi în aceste locuri de mediul verde curat, de scena naturală impresionantă, de sunetele naturii şi de liniştea naturală şi de oportunităţile de recreere în aer liber accesibile. Mulţi vizitatori cred că oportunitatea lor de a vizita liber aceste zone este sinonim cu caracterul indigen al României. Pentru conservare, vizitatorii pot dezvolta o mai bună apreciere a valorilor naturale, culturale şi istorice intrinseci ale acestor locuri, fie ele sălbatice sau locuite. Această apreciere ar trebui să crească sprijinul lor pentru protecţia acestor locuri şi să încurajeze o participare în activitatea de conservare. Sosirea vizitatorilor în localităţile din RBDD conduce la consum de bunuri şi servicii, la dezvoltarea turismului durabil care ajută populaţia locală să beneficieze cât mai mult din activităţile de turism, limitând impactul negativ al turismului. Turismul este unul dintre sectoarele economice care generează venituri importante şi locuri de muncă2. Fondurile colectate din încasarea taxei de intrare pe teritoriul RBDD sunt alocate de catre Consiliul Judeţean Tulcea pentru finanţarea activităţilor cu caracter social, pentru localităţile izolate din Delta Dunării. Pentru ARBDD, permite dezvoltarea de legături mai strânse cu comunităţile, grupurile

de recreere şi de conservare şi alte organizaţii, şi aduce beneficii economice ţării şi regiunii.

2 Sursa: PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII, document iniţiat în

cadrul Proiectului «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂ NATURA 2000: STUDIU DE CAZ DELTA DUNĂRII» - ROE / 041 / 06 şi finalizat în mai 2009




19

ARBDD recunoaşte că vizitatorii pot deveni o ameninţare. Unele activităţi de vizitare, facilităţi şi servicii pot distrage alţi vizitatori de la delectare. Vizitatorii pot fi afectaţi de zgomot, supraaglomerare, schimbările în tipul de facilităţi la care se aşteptau, pierderea singurătăţii, toate diminuând calitatea vizitei. Din aceste motive, activităţile, facilităţile şi serviciile de vizitare trebuie atent supravegheate de ARBDD. Vizitatorii din zonele administrate de ARBDD călătoresc mai întâi pentru scopuri de recreere. În această strategie vizitatorii sunt definiţi ca persoane ce vizitează zona administrată de ARBDD. Ei includ şi oamenii care folosesc centrele de vizitare, clienţii companiilor private, atât interni, cât şi internaţionali. În încurajarea vizitelor publicului către zonele administrate de ARBDD, există un număr de problematici cheie:

cum să se identifice tipurile de activităţi de vizitare care sunt adecvate în diferite zone, tipul şi standardele facilităţilor care ar trebui asigurate şi nivelul lor de utilizare asociat

cum să se revizuiască şi să se identifice facilităţile ce ar trebui menţinute, refăcute, înlocuite sau îndepărtate (unele dintre centrele ARBDD deja sunt depăşite)

cum să se asigure un acces mai practic şi mai legal pentru vizitatori în zonele administrate de ARBDD

cum să protejeze valoarea de linişte naturală de zgomotul intruşilor

cum să afle mai multe despre vizitatori, unde merg, în ce număr şi cât de satisfăcuţi sunt de posibilităţile de recreere, facilităţile şi serviciile oferite de ARBDD

ARBDD administrează o gamă largă de oportunităţi de recreere. Spectrul Oportunităţii de Recreere identifică opt zone de recreere pe teritoriul RBDD, care cuprinde zone urbane, rurale, de tranzit, zone sălbatice, zone costiere, etc. Vizitatorii în aceste zone participă la o varietate de activităţi şi au diferite cerinţe pentru facilităţi şi servicii. De exemplu, pentru o plimbare în aer liber, în natură, vizitatorii pot participa într-o varietate de activităţi de recreere precum: studiul naturii, campare, plimbare cu barca, vânătoare, pescuit, fotografiere. Pentru participarea la aceste activităţi vizitatorii ar putea avea nevoie de poteci, podeţe, cabane, o hartă corectă şi informaţii despre caracteristicile de interes. Prin comparaţie, vizitatorul de o zi într-o zonă urbană poate avea nevoie doar de o toaletă şi un loc unde să facă picnic. Problema pentru ARBDD este cum să administreze gama de oportunităţi de recreere în timp ce protejează valorile naturale, culturale şi istorice intrinseci ale zonei protejate pe care o administrează. Acest lucru




20

înseamnă a identifica ce activităţi de vizitare sunt adecvate şi ce facilităţi şi servicii sunt necesare pentru a permite vizitatorilor să participe în aceste activităţi. În prezent ARBDD are trei centre de vizită, numeroase cantoane şi foişoare de observare. De asemenea este un furnizor important de informaţii şi interpretări. Este responsabilă de publicarea de broşuri şi pliante cu informaţii, hărţi, face prezentări audio şi vizuale la centrele de vizitare, asigură panouri de informare şi semnalizare, etc. Unele dintre facilităţi sunt deja depăşite tehnic şi ca informaţii prezentate. Unele nu mai sunt utilizate de vizitatori. Unele trebuie să fie revizuite de ARBDD. Trebuie luate unele decizii privind îmbunătăţirea, menţinerea sau îndepărtarea lor.

2.1. Administrarea accesului

Accesul liber, fără plata taxelor de intrare şi călătorie de către unii vizitatori este încă un obicei în RBDD. S-a acceptat că accesul trebuie controlat în anumite condiţii pentru protejarea valorilor naturale, culturale şi istorice şi asigurarea siguranţei vizitatorilor. O problematică este cum să securizeze mai bine accesul practic şi legal pentru toţi vizitatorii în RBDD. În acord cu prevederile art. 3 (alineatele 1 şi 2) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare de activităţi economice, de turism şi agrement, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, aprobat prin Hotarârea nr. 8 / 30.01.2009 a Consiliului Judeţean Tulcea, persoanele fizice care intră pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în scop turistic, au obligaţia obţinerii permisului de intrare în scop turistic. Permisul de intrare în scop turistic se poate obţine de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, NAVROM, centrele special amenajate de Consiliul Judeţean Tulcea şi persoanele juridice / fizice autorizate. Accesul ambarcaţiunilor proprietate a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice în Delta Dunării se face după obţinerea permisului de acces pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de la sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (conform art. 10). Fac excepţie ambarcaţiunile nemotorizate, propulsate cu rame sau vele, precum şi navele şi ambarcaţiunile de agrement proprietate personală ce aparţin populaţiei cu domiciliul în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor personale ori familiale, în conformitate cu art. 1, alin. (2) si art. 3, alin. (4) din anexa la Ordinul nr. 111/30.01.2007 pentru aprobarea regulilor privind accesul şi circulaţia pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul RBDD. Intrarea în RBDD se face numai pe traseele turistice aprobate, în baza permisului individual. Fondurile colectate din încasarea taxei de intrare pe teritoriul RBDD sunt alocate de catre Consiliul Judeţean Tulcea pentru finanţarea activităţilor cu caracter social, pentru




21

localităţile izolate din Delta Dunării nominalizate în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 73 / 1997. Anul 2008 înregistrază cel mai mare număr de turişti care au vizitat Delta Dunării în ultimii ani cu un total de 142.845, din care 115.653 turişti români şi 27.192 turişti străini. Centrele de informare şi Educaţie ecologică ale ARBDD (Centrul de Documentare şi Educaţie Ecologică Crişan,Centrul de informare Sulina şi Centrul de Informare şi Educaţie Ecologică Tulcea) au oferit în anul 2008 informaţii generale, precum şi informaţii privind practicarea turismului în RBDD unui număr de 2.494 vizitatori din care 1.221 români şi 1.273 străini.

Situaţia turiştilor aflaţi pe teritoriul RBDD în perioada 2002 -2008 Anul Turişti

români Turişti străini

Total Turişti în Centrele de Informare şi Educaţie ecologică ale ARBDD

Turişti români Turişti străini Total

2002 17.575 15.490 33.065 2479 1902 4381

2003 16.098 11.134 27.232 1399 1337 2736

2004 20.804 5.711 26.515 3211 1700 1511

2005 22.042 2.034 24.076 1627 2006 3633

2006 36.270 12.860 49.130 1041 1195 2236

2007 21.839 7.904 29.743 1918 1849 3765

2008 115.653 27.192 142.845 1221 1273 2494

Sursa: Rapoarte de activitate ale ARBDD, 2002-2008

Liniştea naturală O valoare importantă a zonei protejate este liniştea naturală. Aceasta poate fi definită ca şi condiţiile naturale ambientale sau sunetul naturii. Liniştea naturală poate varia de la tăcere la o furtună şi include sunetele făcute de animale şi plante. Liniştea naturii este o componentă importantă a aprecierii vizitatorilor alături de alte calităţi precum singurătate, spaţiu, cer senin. Nivelul de îngrijorare la ameninţarea liniştii naturale de zgomotele intruse datorate unor vehicule şi echipamente motorizate, a devenit acut în unele zone populare. Problema pentru ARBDD este cum să protejeze valoarea de linişte naturală de zgomotul intrus. Zone sălbatice Experienţa sălbăticiei este o parte importantă a gamei largi de oportunităţi de recreere care există, şi ar trebui protejată. Sălbăticia ca şi concept încurajează experienţa descoperirii, a provocării, singurătăţii, libertăţii şi romantismului. Încurajează empatia cu




22

natura sălbatică. Sălbăticia este prin urmare în principal un concept cultural şi de recreere care este compatibil cu conservarea naturii. Problema de interes public privind zonele sălbatice are două aspecte:

- protecţia acelor zone sălbatice de facto, deja identificate de autorităţi şi de utilizatorii de recreere

- percepţia unei inexorabile reduceri în calitatea zonelor sălbatice potenţiale (şi existente), prin presiunea utilizării în creştere.

2.2. Administrarea conflictelor vizitatorilor

Unele activităţi de vizitare, facilităţi şi servicii pot distrage de la plăcere alţi vizi tatori. Vizitatorii pot fi afectaţi de:

supraaglomerarea şi pierderea singurătăţii

schimbări în tipul facilităţilor la care se aşteaptă, şi

o reducere în calitatea experienţei recreative. Cercetarea vizitatorilor ARBDD doreşte să ştie mai mult despre vizitatori. Are nevoie să ştie mai mult despre ceea ce doresc ei să facă sau ştiu, unde merg, şi în ce număr. Mai mult, un management îmbunătăţit depinde de cunoaşterea gradului de satisfacere a vizitatorilor faţă de oportunităţile de vizitare, accesul, facilităţile şi serviciile oferite.

2.3. Informarea şi educarea vizitatorilor

2.3.1. Tematica: Informarea, interpretarea şi promovarea Vizitele în zonele protejate sunt cele mai tangibile modalităţi în care oamenii vin în contact cu patrimoniul natural, cultural şi istoric al RBDD. Ca păstrător al patrimoniului natural, ARBDD are două roluri: de protector şi de educator. Rolul educativ este parte a mandatului ARBDD de promovare a conservării, stipulat în Planul de Management, prin care se cere să:

promoveze conservarea resurselor naturale, culturale şi istorice

promoveze beneficiile (conservării) pentru generaţiile prezente şi viitoare

pregătească, să furnizeze, să disemineze, să promoveze şi să publice materiale educaţionale şi promoţionale legate de conservare.




23

Problema fundamentală a ARBDD este nu doar necesitatea informării vizitatorilor şi împărtăşirea cunoştinţelor despre patrimoniul RBDD, ci mai degrabă este găsirea răspunsului la întrebările:

ce trebuie să promoveze ARBDD?

unde sunt locurile cheie unde ARBDD ar trebui să încerce să informeze şi să educe vizitatorii?

care sunt cele mai importante grupuri de vizitatori cu care ARBDD ar trebui să încerce să comunice şi să interacţioneze?

ce tehnici sunt cele mai eficiente? 2.3.2. Cerinţele de informare şi interpretare Cei mai mulţi vizitatori manifestă o nevoie fundamentală pentru informare despre locurile pe care doresc să le viziteze. Natura informaţiei cere atenţie pentru a varia cu tipul de vizitatori şi de activitate sau experienţă căutată. Informarea pre-vizită este de importanţă critică pentru vizitatorii ce intenţionează o recreere în natură; hărţi şi broşuri care să prezinte de ex. topografia, potecile, cabanele, podurile, şi accesul legal, sunt de importanţă crucială pentru aceşti utilizatori pentru planificare. Previziunile despre starea vremii sunt de asemenea importante pentru grupurile de astfel de vizitatori. Pe de altă parte, vizitatorii de o zi şi călătorii care fac scurte opriri sunt mai înclinaţi să utilizeze informaţiile din centre şi sfaturile personalului de aici pentru a alege activităţile pe care să le facă, sau „lucruri de făcut”, în acea zi. O analiză a vizitatorilor din centrele de informare a arătat că principalul motiv pentru vizitarea centrelor a fost satisfacerea nevoii de informare privind activităţile de recreere. De asemenea, numărul persoanelor care au vizitat centrele pentru un serviciu educaţional (să vadă prezentări audiovizuale şi exponate) este egal cu cel al celor care căutau un serviciu de recreere (de ex. bilete pentru cazare, permise de vânătoare/ pescuit, sau să se inscrie pentru excursii). În timp ce mulţi vizitatori nu vin să înveţe despre conservarea naturii, este clar că mulţi caută să-şi îmbunătăţească cunoştinţele despre valorile naturale, culturale şi istorice ale zonei. În general sunt încântaţi să li se ofere introduceri în valorile de conservare a ecosistemelor şi a patrimoniului istoric pe care ARBDD le protejează. Problema generală este a nivelului de informaţie oferit de ARBDD, şi identificarea sa necesită o cercetare mai profundă. De exemplu, oamenii ce vizitează Sulina sunt îndreptăţiţi să ştie care sunt lucrurile speciale despre zonă pentru ca ea să fie recunoscută ca şi având statut de rezervaţie a biosferei. Evident, ei nu vin aici ca să




24

lectureze despre probleme ale faunei marine. Provocarea ARBDD este cum să impună echilibrul corect între livrarea informaţiilor şi a mesajelor de susţinere către vizitatori. Este mai mult o problemă de satisfacere a vizitatorilor, căci niciun vizitator nu este receptiv la susţinerea conservării dacă nevoile sale de bază pentru informare şi cunoaştere nu sunt mai întâi satisfăcute. 2.3.3. Situaţia actuală a informării şi educării vizitatorilor Într-un sens strategic, eforturile ARBDD de a informa şi educa vizitatorii sunt ghidate de Strategia de Conştientizare Publică, realizată în anul 2000 în cadrul Proiectului GEF „Biodiversitatea Deltei Dunării”, şi la nivel de conservare, de Planul de Management al RBDD, primul realizat în anul 1995, tot ca rezultat al unui proiect finanţat de BERD. Strategia existentă de conştientizare publică sprijină informarea prin stabilirea tipului de mesaj de conservare, exprimând valoarea locurilor în cadrul conservării. Nicio strategie totuşi, nu intenţionează să ofere detalii privind potrivirea mesajului cu diferitele grupuri de vizitatori, în locurile cheie, şi prin cel mai bun mediu de comunicare. Sunt cinci modalităţi prin care serviciile de informare şi interpretare sunt oferite vizitatorilor:

semne şi indicatoare

centre de vizitare şi informare

publicaţii pentru vizitatori

programe de vizitare

companiile private de turism şi alte organizaţii Semne şi indicatoare Un sistem de semne şi indicatoare a fost implementat în teritoriul RBDD. Acest lucru a îmbunătăţit semnificativ percepţia publică privind localizarea RBDD şi oportunităţile disponibile pe perioada vizitelor. Centre de vizitare şi informare ARBDD administrează 3 centre de informare şi vizitare (vezi tabelul) fiecare cu personal specializat în informarea vizitatorilor, cu afişaje interpretative, prezentări audio-video, o gamă largă de broşuri, pliante, postere, hărţi, şi alte servicii. Multe dintre aceste centre sunt localizate în interiorul RBDD, sau la limită cu o zonă protejată, un sit istoric. O parte dintre centrele de vizitare nu sunt administrate de ARBDD, dar s-a oferit asistenţă pentru realizarea prezentărilor şi interpretării.




25

Există unele aşteptări din partea vizitatorilor care angajează servicii din sectorul privat pentru cazare şi transport, ca astfel de informaţii să le fie furnizate. Aceste aşteptări pun în dificultate personalul care este distras de la furnizarea informaţiilor importante privind conservarea şi de la serviciile de educare. Centrele de vizitare în prezent numără aprox. 5.000 de vizitatori anual. Acum, multe dintre centre nu sunt capabile să ofere gama şi nivelul de servicii dorite, şi au dificultăţi în satisfacerea cerinţelor numărului în creştere de vizitatori. Multe dintre prezentările audio-video şi exponatele sunt depăşite. Multe dintre prezentări nu mai reflectă mandatul de conservare. Această strategie intenţionează să ofere noi orizonturi de dezvoltare a infrastructurii de vizitare şi a informaţiilor prezentate.

Centre de vizitare şi informare ARBDD

Centre de instruire ARBDD Centre de vizitare şi de informare ale altor organizaţii

Tulcea Cocoru Tulcea

Sulina Uzlina Istria

Crisan

Unele centre de informare sunt în zona urbană şi multe sunt localizate în zone accesibile, unde vizitatorii pot primi informaţii de pre-vizitare privind oportunităţile de recreere disponibile. Informaţii de bază pentru vizitatori sunt oferite şi prin intermediul agenţiilor de turism, al primăriilor, şi al altor centre de informare ale partenerilor ARBDD. Publicaţii pentru vizitatori O gamă largă de broşuri şi pliante de interpretare a recreerii şi patrimoniului sunt în prezent oferite vizitatorilor. Stilul acestor broşuri a fost treptat îmbunătăţit. Totuşi, accentul şi scopul acestor materiale scrise variază foarte larg şi se manifestă o nevoie pentru evaluarea lor în termenii priorităţilor (site-uri cheie şi grupuri de vizitatori) stabilite în această strategie. ARBDD a colaborat în trecut cu INCDDD la furnizarea de informaţii pentru introducerea în hărţile şi materialele de informare. Hărţile sunt importante pentru siguranţa şi satisfacţia vizitatorilor.




26

Programe de vizitare Oferirea de programe de interpretare pentru vară pentru vizitatori a fost un ţel al educării vizitatorilor din ultimii 20 de ani. Lipsa personalului şi a resurselor financiare a împiedicat punerea lor în practică. Activităţile faţă-n-faţă cu vizitatorii şi transmiterea implicării în conservarea naturii este o metodă populară de susţinere a conservării. 2.3.4. Scop şi Principii directoare pentru informarea şi educarea vizitatorilor Scopul ARBDD este –

să împărtăşească cunoştinţe despre patrimoniul natural, cultural şi istoric cu vizitatorii, să le satisfacă cerinţele pentru informare, să le adâncească înţelegerea privind acest patrimoniu şi să dezvolte o conştientizare a nevoii pentru conservarea sa

Cu alte cuvinte, ARBDD crede că există un „spectru de cunoaştere/ conştientizare” pe baza căruia comunică cu vizitatorii – „Din cunoaştere vine înţelegerea, din înţelegere vine aprecierea, din apreciere vine angajamentul pentru protecţie.” În conformitate, acţiunile de management ale ARBDD vor fi ghidate de următoarele principii:

ARBDD va împărtăşi vizitatorilor din cunoştinţele sale despre patrimoniul natural, cultural şi istoric al RBDD şi-şi va explica activitatea în direcţia conservării acestui patrimoniu

vizitatorilor li se vor furniza o serie de informaţii şi servicii de interpretare care vor creşte bagajul lor de cunoştinţe, înţelegerea, delectarea şi preocuparea pentru zonele administrate de ARBDD

ARBDD recunoaşte importanţa faptului că vizitatorii devin mai conştienţi de valorile naturale, culturale şi istorice ale locurilor pe care le vizitează şi adoptă modele de comportament care respectă aceste valori, precum şi că respectă experienţele de recreere ale altor vizitatori

informaţiile pentru vizitatori şi serviciile de informare furnizate de ARBDD vor fi corecte şi o înaltă calitate

utilizarea celor mai eficiente medii de comunicare pentru furnizarea informaţiilor şi interpretare pentru vizitatori vor fi încurajate




27

2.3.5. Informarea şi educarea vizitatorilor - tendinţe Un vizitator informat este unul care este mai probabil să-şi fi satisfăcut aşteptările pe perioada vizitei, este mai puţin probabil să fie rănit, şi este mai probabil că se va întoarce pentru vizite viitoare. Responsabilitatea ca vizitatorii să devină mai informaţi nu este doar a ARBDD, ci în mod ideal implică parteneriate cu vizitatorii. În conformitate, ARBDD îşi va concentra eforturile de comunicare acolo unde este cel mai probabil că va obţine rezultate, în special protecţia mediului şi a vizitatorilor, şi va creşte conştientizarea vizitatorilor privind conservarea. În esenţă, este o problemă strategică pentru ARBDD să determine priorităţile pentru –

site-uri cheie pentru comunicare cu vizitatorii (şi a identifica care grupuri de vizitatori vor fi o prioritate în aceste site-uri)

ce mediu de comunicare să folosească pentru cel mai bun efect

când şi unde să folosească alţi furnizori de informaţii Site-uri cheie Site-urile cheie pentru comunicarea cu vizitatorii vor fi acelea care –

deja atrag un număr mare de vizitatori

oferă posibilităţi importante pentru experienţe de recreere sau educaţie de înaltă calitate

au un potenţial ridicat pentru creşterea conştientizării vizitatorilor privind importanţa conservării

În general, aceste locuri vor fi mai accesibile călătorilor care fac scurte opriri, vizitatorilor de o zi şi grupurilor de vizitatori care înnoptează. Multe locuri vor fi de interes naţional cu caracteristici naturale, culturale sau istorice, care sunt cele mai importante dintre zonele protejate. Comunicarea cu diferitele Grupuri de Vizitatori Toate grupurile de vizitatori identificate au nevoie de informaţii şi tipuri de comunicare pentru a asigura deplina lor satisfacere şi siguranţa personală, sau pentru a influenţa comportamentul lor faţă de mediu. Grupurile diferă foarte mult funcţie de posibilele lor aptitudini, atitudini şi impact. Principalele cerinţe pentru informaţii şi educaţie sunt prezentate mai jos pentru fiecare grup de vizitatori. Călătorii care fac scurte opriri şi Vizitatorii de o zi: Aceştia formează grupurile

prioritare atât pentru informare, cât şi pentru interpretare. Datorită nivelului scăzut de experienţă şi abilitate, şi a timpului scurt pe care îl alocă vizitei, au nevoie de informaţii




28

pentru orientare eficiente (parcări, semne, indicatoare, broşuri, caracteristici de interes). Vizitatorii de o zi au potenţial în a cauza pagube de mediu semnificative, astfel că sunt importante mesajele privind minimizarea impactului vizitei lor. Ambele grupuri tind să aibă un nivel ridicat de interes pentru site. În consecinţă, sunt considerate grupuri prioritare pentru interpretarea pe loc care le va adânci cunoaşterea şi înţelegerea locului. Vizitatori care înnoptează: Pentru că cei mai mulţi dintre aceşti vizitatori tind să devină vizitatori care revin la locurile administrate intensiv, mai puţin fragile, apare o nevoie mai redusă pentru comunicarea axată pe comportamentul de mediu acceptabil. În schimb, prioritatea este încurajarea acelor activităţi care minimizează conflictul cu alţi vizitatori ce înnoptează în acel loc, şi caută să încurajeze vizitatorii cu perioade de şedere mai lungi să devină mai implicaţi în activitatea de conservare a ARBDD (în special în jurul zonei de înnoptare). Sunt un grup ideal care să beneficieze din programele de vară de vizitare. Căutătorii de confort în sălbăticie: Aceştia tind să includă o mare parte dintre

vizitatorii străini (internaţionali), dintre care mulţi au un nivel scăzut de experienţă în sălbăticia Deltei Dunării. Mesajele privind conştientizarea asupra riscurilor şi siguranţa sunt de mare prioritate pentru acest grup, cuplat cu furnizarea de hărţi, broşuri, informaţii privind facilităţile şi previziunile meteorologice. Acest grup necesită un nivel ridicat de informaţii de călătorie prin semne, marcaje, agenţi ecologi, ghiduri, hărţi, pentru că au potenţial pentru un impact asupra mediului semnificativ, punându-se pe ei înşişi în dificultate, sau deranjând alţi vizitatori ca şi ei prin comportamentul lor. Nu sunt un grup prioritar pentru serviciile de interpretare pentru că în general au un nivel scăzut de conştientizare asupra activităţii de conservare a ARBDD şi sansele de a-i implica in activităţi viitoare de conservare nu sunt prea mari. Cât timp vor fi grupul care va plăti cea mai mare taxă, se vor aştepta la o calitate înaltă a serviciilor de informare oferite. Aventurierii în sălbăticie şi căutătorii de mişcare: Aceste două grupuri sunt cele mai experimentate, capabile să-şi administreze propria vizită într-o manieră de mediu acceptabilă. Pentru că au un nivel ridicat de conştientizare privind importanţa şi fragilitatea sălbăticiei, au o prioritate scăzută pentru mesajele de conservare prin servicii de interpretare. Dar au o mare nevoie totuşi, de informaţii de planificare a călătoriei pre-vizitare (hărţi, previziune ale vremii) şi acestea rămân o prioritate de informare pentru ARBDD. Sunt un grup prioritar pentru stabilirea comunicării regulate privind planificarea facilităţilor (menţinerea exactităţii hărţilor, a potecilor, podurilor) şi identificarea hazardului natural.




29

Căutătorii de senzaţii tari: Nu este un grup prioritar pentru ARBDD pentru informare şi interpretare. Ca şi grup, totuşi, au o cerinţă mare pentru comunicare care poate: conduce la minimizarea impactului lor asupra mediului; creşte conştientizarea lor privind siguranţa; încuraja consideraţia altor utilizatori de terenuri pentru conservare. Deţinătorii de facilităţi de recreere au responsabilitatea să-şi informeze şi conştientizeze clienţii. ARBDD va furniza informaţiile de bază, broşuri, marcaje. Tehnici de informare şi educare a vizitatorilor Echilibrând cerinţele vizitatorilor cu scopurile de comunicare ale ARBDD, se aşteaptă ca serviciile să continue să cadă într-una dintre cele două categorii mari

informaţii precum semne, publicaţii, sfaturi de la personalul centrelor de vizitare şi agenţii ecologi, care permit vizitatorilor să aibă o vizită mai plăcută, mai sigură

interpretări precum panouri în zonă, publicaţii, afişajele din centrele de vizitare, audiţiile, şi contactul cu agenţii ecologi şi personalul care derulează programe de vizitare care le permit satisfacerea curiozităţii şi le adânceşte cunoaşterea despre valorile locurilor pe care le vizitează şi nevoia de a le conserva.

Personalul de informare al ARBDD

Managementul centrelor de vizitare şi informare va fi îmbunătăţit pentru a pune un accent mai mare pe calitatea funcţionării serviciului de informare, în special în locaţiile cheie

Personalului ARBDD de la recepţia centrelor de vizitare/ informare i se va oferi sprijin mai mare în furnizarea de informaţii de calitate vizitatorilor, în termenii instruirii, ai perfecţionării lor.

Agenţii ecologi se aşteaptă să joace un rol mai important ca şi furnizori de informaţii şi interpreţi pentru grupurile de vizitatori care rămân peste noapte sau caută confortul în sălbăticie.

Publicaţii pentru vizitatori

Actualele broşuri pentru vizitatori vor fi revizuite pentru a dezvolta o ierarhie a broşurilor care reflectă mai bine priorităţile strategiei de vizitare, în termenii site-urilor cheie şi al grupurilor de vizitatori. Accentul va fi pus pe broşurile pentru vizitatorii de o zi

ARBDD va încuraja alţi furnizori de informaţii pentru vizitatori să dezvolte ghiduri mai cuprinzătoare pentru site-urile naturale şi istorice. Astfel de editori vor fi încurajaţi să consulte ARBDD pentru asigurarea acurateţei informaţiilor.




30

Semne, marcaje şi Informaţii / interpretări la faţa locului

Mai mare accent se va pune pe facilităţile de comunicare la site-urile cheie aproape de căile de acces (utilizat în primul rând de vizitatorii de o zi şi călătorii care fac scurte opriri). Pe măsură ce implementarea sistemului de marcare progresează, se va da mai multă consideraţie calităţii informaţiei

Interpretarea la faţa locului, prin trasee tematice, va fi asigurată în site-urile foarte vizitate cu valori ale patrimoniului natural, cultural sau istoric. Această tehnică de educaţie este foarte populară vizitatorilor, şi în multe locuri va fi în general preferată înfiinţării de noi centre de vizitare.

2.4. Oportunităţi de recreere, facilităţi şi servicii de vizitare în zonele administrate de ARBDD

2.4.1. Oportunităţi de recreere ARBDD administrează sau supraveghează următoarele oportunităţi de recreere: Zona costieră Există mai multe locuri din zona costieră, parte a RBDD, care sunt domeniu public de interes naţional, plaja Sulina, plaja Sf. Gheorghe, plaja Gura Portiţei, Vadu, Corbu. Aceste locuri oferă oportunităţi vizitatorilor de a vedea unele dintre cele mai ameninţate specii şi habitate. Zonele urbane Există puţine arii naturale protejate în apropierea zonelor urbane. Acestea sunt bine utilizate de vizitatorii autohtoni, dar unele sunt de asemenea mai obişnuite cu vizitatorii internaţionali. Zonele rurale O parte din teritoriul RBDD este ocupat de localităţi rurale, unde oamenii se ocupă de agricultură, creşterea animalelor, apicultură. Zonele rurale sunt populare pentru plimbări, fotografiere, admirarea peisajului, călărie, tradiţii, cultură.




31

Zonele sălbatice În aceste zone se ajunge cu barca. Există locuri de campare amenajate, dar şi unele facilităţi de cazare. Site-uri istorice Muzeul de istorie şi arheologie de la Istria, aflat pe teritoriul RBDD, dar nu este administrat de ARBDD. ARBDD va construi un centru de informare în aceeaşi zonă. 2.4.2. Facilităţi şi servicii Pe teritoriul R.B.D.D. putem vorbi în prezent despre: 3 centre de vizitare / informare deja existente, altele 6 în fază de proiectare/ construire, 12 cantoane şi 40 de foişoare de observare, 2 zone de campare amenajate. Pe teritoriul judeţului Tulcea există 7 muzee (din care 4 doar în Tulcea), 4 site-uri istorice. Există 27 de agenţii de turism, 12 ghizi naţionali şi 2 locali. ARBDD are prevăzute 19 rute turistice pe apă şi 7 rute turistice pe uscat (Anexa 4). Există o basilică paleocreştină, numeroase biserici şi mânăstiri creştine, dar şi turceşti şi evreieşti, situri arheologice. Alte servicii: Cazare Conform studiilor realizate în cadrul Planului strategic pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării (realizat de CJT, 2009), oferta de cazare este diversă şi cuprinde hoteluri, hoteluri plutitoare şi alte tipuri de nave, campinguri, case de oaspeţi, pensiuni de 2, 3, 4 şi 5 margarete şi tabere de tineret. Nu se cunoaşte nivelul calităţii lor şi nu sunt făcute publice toate punctele de cazare. Servirea mesei este în general legată de locurile de cazare:




32

Capacitatea de cazare şi activitatea turistică – destinaţia Delta Dunării (inclusiv Tulcea), 20083 An Capacităţi

existente (locuri)

Capacităţi în funcţiune (mii locuri – zile)

Sosiri (mii) Şederi peste noapte (mii)

Indici de utilizare a capacităţii (%)

Durata medie de şedere (zile)

1990 3601 718,4 159,2 302,7 42,1 2,0

1995 3126 664,0 71,0 145,0 21,9 2,0

2000 2485 427,2 34,0 85,3 19,9 2,5

2001 2478 477,8 46,5 98,4 20,4 2,1

2001 2258 420,0 36,3 78,0 18,6 2,2

2003 2801 333,0 37,4 75,6 22,4 2,0

2004 3180 455,0 73,0 129,0 28,3 1,8

2005 3806 533,0 77,0 151,0 28,4 2,0

2006 4276 578,0 55,0 140,0 25,5 2,6

2007 3400 71,4 142,5 25,9

2008 3761 96,3 152,0 31,7

Situaţia unităţilor turistice pe teritoriul Judeţului Tulcea şi capacitatea lor - 2006 Structuri de cazare Unităţi Locuri de cazare

Hoteluri 19 1.210 Moteluri 2 72 Hanuri 1 20 Vile turistice 51 452 Pensiuni urbare 11 173 Pensiuni rurale 24 366 Campinguri 2 956 Locuri de popas 3 62 Bungalouri 26 90 Tabere de elevi 3 620 Unităţi de tip căsuţă 1 148 Cazare pe hoteluri plutitoare 4 99 TOTAL 148 4.276

3 Sursa 1 (2006): Institutul Naţional de Statistică al României – Anuar statistic 2006, capitolul 20 Turism (www.insse.ro) şi Sursa 2 (2008):

Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea (Buletin statistic – Septembrie 2008)

http://www.insse.ro/




33

Locurile de cazare turistică. Tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi categorii de clasificare, existente la 31 iulie 2008 în judeţul Tulcea. 4

Tipuri de structuri de

primire turistica Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

Total judeţ 3761 60 1320 1744 309 138 190

din care:

Hoteluri 1485 254 1083 148

Moteluri

Hanuri 20 20

Vile turistice 558 60 162 336

Cabane turistice 8 8

Pensiuni turistice urbane 140 58 46 36

Pensiuni turistice rurale 253 70 97 76 10

Campinguri 730 730

Popasuri turistice 80 80

Sate de vacanţă 74 74

Bungalouri 20 20

Tabere 170 170

Unităţi tip căsuţă 151 23 128

Spaţii de cazare pe nave 72 46 26

2.4.3. Analiza instituţională

Cinci instituţii şi organizaţii diferite au fost identificate ca fiind principalii factori cu diverse roluri în managementul turismului şi agrementului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Consiliul Judeţean Tulcea, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării şi Consiliile Locale. Pe lângă acestea, şi sectorul privat din turism este un factor important şi interesat. Un rezumat al analizei este prezentat în tabelul de mai jos.

Instituţie Principalele

responsabilităţi

Resurse

disponibile

(angajaţi şi

finanţare)

Cadrul legal Parteneriat /

coordonare/

subordonare

Administraţia

Rezervaţiei

Biosferei Delta

Dunării

Administrează

Rezervaţia Biosferei

Autoritate de mediu

Regulamente pentru managementul

Angajaţi: 133

dintre care 40 de

paznici

Buget şi proiecte

de stat

Legea 82/1993 (în

prezent este

rediscutată în

Parlament)

OUG 57/2007

Subordonare: Ministerului

Mediului

Parteneriat cu: Consiliul Judeţean

4 Sursa: PLAN STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ÎN DELTA DUNĂRII, document iniţiat în

cadrul Proiectului «DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI PENTRU UN TURISM DURABIL INTR-O ZONĂ UMEDĂ NATURA 2000: STUDIU DE CAZ DELTA DUNĂRII» - ROE / 041 / 06 ŞI finalizat în mai 2009




34

vizitatorilor

Educare şi informare

Monitorizare

Oferă

infrastructură

pentru turism

Ordin ministerial

111/2007 (slab)

Plan de

management şi Regulamente

Tulcea şi Institutul

Naţional Delta

Dunării

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi

Acvacultură

(ANPA)

Garda de Mediu

Poliţia de Frontieră

Consiliul

Judeţean Tulcea Dezvoltare şi

administrare locală

Infrastructură generală

Centru Naţional de

Informare Turistică &

Centru 3D

Asistenţă în proiectele finanţate de UE

Marketing

Strânge taxe &

impozite

Politică de stimulare

Angajaţi: 5

persoane la biroul

de turism

Bugetul de stat

Impozite locale

Proiecte finanţate

de UE

Legea impozitelor

Legea amenajării

teritoriului

Parteneriat cu: Municipalităţile

locale

Sectorul privat

Concesionarii

Institutul

Naţional de

Cercetare-

Dezvoltare Delta

Dunării

Cercetare în sprijinul

celor care iau deciziile

Pregătirea conţinutului

pentru educaţie şi

informare

Studii de impact de mediu, studii

topografice

Monitorizarea

vizitatorilor

Monitorizarea

stufărişului în zonele

de recreere

3 angajaţi pe

turism din 135 de

angajaţi

40% finanţat de

Ministerul

Educaţiei şi

Cercetării

Ministerul

Educaţiei şi

Cercetării

Coordonare: Ministerul Mediului

Parteneriat cu: Administraţia

RBDD şi Consiliul

Judeţean

Consiliile Locale Amenajarea

teritoriului

Strategii de dezvoltare

Strânge taxe şi

impozite

Autorizaţii

Dezvoltarea

infrastructurii

Capacitate scăzută

d.p.d.v. al

angajaţilor

Bugetul local:

taxe locale

Consiliul Judeţean, bugetul

de stat pentru

proiecte

Amenajarea

teritoriului Coordonare

(Subordonare):

Consiliul Judeţean

Prefectura

Parteneriat cu: Sectorul privat de afaceri

Asociaţiile de

pescari Dreptul la pescuit Posibilă finanţare:

LEADER

Alte fonduri UE

Aprobate de

Ministerul

Agriculturii




35

Din analiza prezentată mai sus se pot face deja câteva observaţii cu privire la fiecare factor în parte, şi anume: Administraţia RBDD are resursele pentru a monitoriza toate activităţile din RBDD şi infrastructura turistică. Unul dintre punctele slabe majore identificate în urma analizei este acela că nu există nici un partener din turism în administrarea RBDD pentru a implementa diverse politici. Într-adevăr, fiecare partener are anumite competenţe turistice, dar în cele mai multe cazuri acestea se suprapun, sau uneori nu există deloc comunicare între factorii interesaţi. Consiliul Judeţean Tulcea are două atuuri mari pe care trebuie să le folosească: asistenţă în implementarea proiectelor cu finanţare UE pe teritoriul Deltei Dunării şi

implementarea unei politici de stimulare pentru o dezvoltare direcţionată. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării poate oferi o contribuţie majoră la dezvoltarea şi implementarea unui sistem de monitorizare a vizitatorilor şi asistenţă în studii despre managementul stufărişului în zonele de recreere (zona Chilia, zona umedă Babina-Cernovca). Una dintre observaţiile generale şi cele mai critice ce reies din analiza factorilor cheie de decizie este lipsa unei entităţi profesionale dintr-o organizaţie de turism pentru a realiza comunicarea, coordonarea şi chiar implementarea unei politici pe turism în Delta Dunării. Diferitele instituţii au roluri şi planuri de activităţi diverse, dar se observă lipsa comunicării şi coordonării pe aspecte legate de turism. Prin urmare, una dintre măsurile ce trebuie luate este stabilirea unui Comitet de Turism la nivelul Consiliului Judeţean Tulcea.

2.4.4. Analiza infrastructurii

S-a analizat şi ceea ce este disponibil în momentul de faţă din punct de vedere al intenţiilor, al planificării sau implementării proiectelor de infrastructură turistică şi a fost realizată o bază de date extinsă. Definită în sens larg, infrastructura turistică cuprinde mijloace de acces, menţinerea resurselor naturale şi amenajarea anumitor părţi ale mediului construit, existenţa unor facilităţi de recreere turistică (porturi mici pentru ambarcaţiuni de agrement, zone de agrement, etc.) dar şi infrastructura de bază (gaz, apă, canalizare etc.). Este evident că infrastructura joacă un rol dublu în turism: turiştii folosesc infrastructura existentă iar pentru a dezvolta turismul este nevoie de o anumită infrastructură. Infrastructura poate fi de asemenea folosită ca input sau factor de dezvoltare de către localnici şi de micile afaceri în turism. Dezvoltarea infrastructurii pentru turism ar trebui să se axeze pe rezultate economice, cum ar fi: creşterea standardelor de calitate ale destinaţiilor care pot atrage diverse grupuri

ţintă caracterizate prin şederi mai lungi şi nivel mai ridicat al cheltuielilor;




36

crearea de noi iniţiative, locuri de muncă şi venituri pentru populaţia locală din

cheltuielile turiştilor.

Acest studiu se axează pe facilităţile turistice şi pe principalele tipuri de infrastructură de mediu şi socială: Alimentarea cu apă

Gestionarea deşeurilor

Gestionarea apelor reziduale

Infrastructura pentru managementul patrimoniului natural, cum ar fi poteci,

indicatoare, podeţe de acces, debarcadere, platforme de observare, etc.

Câteva concluzii sunt prezentate mai jos: Gestionarea deşeurilor este o problemă mare pentru Delta Dunării, care a fost abordată într-un studiu mai general de fezabilitate, dar nu s-a luat nici o măsură la nivel de Consiliu. Această problemă trebuie rezolvată cât mai curând posibil. Gestionarea apelor reziduale este o chestiune delicată deoarece majoritatea facilităţilor turistice nu au posibilitatea de epurare a apelor reziduale – deşi stufărişul natural este una dintre cele mai eficiente soluţii de epurare a apelor. Un exemplu tipic al unui proiect de epurare a apelor uzate este cel de la Crişan, unde întregul sat va fi conectat la un sistem de canalizare central, dar soluţia este foarte scumpă din punct de vedere al energiei deoarece nu există înclinaţie naturală pentru conductele de canalizare. Prin urmare, pompele vor trebui să funcţioneze permanent. Un astfel de sistem poate avea un impact negativ în Crişan ca destinaţie ecoturistică (spre exemplu miros neplăcut în cazul în care pompele se blochează), dacă nu este bine întreţinut. Alte soluţii trebuie identificate pentru celelalte facilităţi turistice din Delta Dunării şi nu în ultimul rând trebuie luate în considerare, ca posibile proiecte, staţii de epurare individuale. Infrastructura pentru managementul patrimoniului natural este unul dintre

subiectele unde lipsa comunicării duce la suprapunere de idei şi proiecte. Un exemplu este numărul considerabil de platforme de observare de păsări propuse de diverse instituţii cum ar fi Consiliul Judeţean, Administraţia RBDD precum şi ONG-uri ca Friends of Nature International sau Asociaţia Salvaţi Delta. Nu există încă un plan unitar pentru infrastructura de management al patrimoniului natural în întreaga Delta Dunării, ceea ce face dificilă planificarea sau aprobarea diverselor proiecte.




37

La modul general, zona Deltei Dunării suferă în anumite locuri şi la diverse niveluri de lipsa acută a facilităţilor publice. Acest lucru este dăunător atât pentru posibilităţile de dezvoltare a turismului cât şi pentru eficienţa firmelor din domeniul turismului, şi pentru celelalte sectoare economice. În unele locuri, o dezvoltare rapidă şi neplanificată a turismului a devenit deja nesustenabilă – datorită lipsei infrastructurii şi alimentării cu apă potabilă, şi a gestionării deşeurilor şi energiei electrice. Acest raport a realizat o bază de date unitară (probabil pentru prima dată) cu toate informaţiile obţinute de la diverse instituţii în ceea ce priveşte planurile pentru, sau implementarea actuală a, infrastructurii pentru turism. Următorul pas ce trebuie făcut este ca această bază de date să devină operaţională. O astfel de bază de date trebuie să fie privită ca suport pentru cei care iau deciziile – fie pentru aprobarea diverselor proiecte sau pentru solicitarea de finanţare pentru diverse proiecte cu o prioritate ridicată. Nu a fost uşoară această etapă de colectare a informaţiilor necesare din diverse motive, cum ar fi:

Lipsa unei instituţii centrale responsabilă cu colectarea datelor şi planificarea dezvoltării zonei.

Diversitatea factorilor de decizie care au elaborat proiecte în Delta Dunării şi lipsa comunicării dintre ei, chiar şi atunci când este vorba despre factori interesaţi ce pregătesc proiecte similare. Spre exemplu, în Murighiol, ARBDD are în plan un centru de vizitare dar în acelaşi timp Consiliul Judeţean Tulcea caută fonduri pentru realizarea unui Centru de Informare Turistică.

Numărul de proiecte anunţate în presă – doar din motive de publicitate – dar care nu urmează a fi implementate.

Numărul de studii de fezabilitate lansate şi niciodată aprobate sau implementate din cauza ezitărilor factorilor interesaţi sau din cauza lipsei fondurilor.

În ciuda acestor probleme de comunicare şi datorită sprijinului partenerilor noştri, am reuşit să realizăm un prim raport despre starea infrastructurii din zonă. Am prezentat aceste prime concluzii unora dintre factorii de decizie locali şi trebuie subliniat că am observat o puternică implicare politică a autorităţilor pentru schimbarea acestei situaţii şi promovarea dezvoltării infrastructurii în zonă. Pe parcursul întâlnirilor noastre, interlocutorii noştri au fost conştienţi de faptul că: Sunt necesare investiţii publice urgente pentru dezvoltarea infrastructurii din

industria turismului dar şi pentru a îmbunătăţi situaţia existentă a mediului şi

condiţiile de trai ale populaţiei din zonă.

Cererea crescândă pentru facilităţi datorită dezvoltării turismului poate duce la

standarde scăzute de folosire sau la congestie şi poate afecta cererea pentru




38

turism în zonele sensibile, coborând totodată standardul de trai al comunităţilor

locale.

Trebuie acordată prioritate proiectelor de infrastructură turistică ce contribuie la

un nivel mai larg, adica nu doar celor legate de turism, ci şi de dezvoltare socială

şi economică.

Aceste afirmaţii fac posibilă dezvoltarea unei abordări unitare a implementării proiectelor de infrastructură. Aceste proiecte trebuie să fie coordonate de o singură entitate, responsabilă, printre altele, de: Obţinerea de informaţii privind proiectele de infrastructură din zonă.

Facilitarea accesului la aceste informaţii pentru toţi factorii locali implicaţi,

planificând dezvoltarea infrastructurii la un nivel mai larg şi oferind asistenţă

tehnică dacă este nevoie.

Conştientizare la nivelul autorităţilor locale asupra faptului că impactele negative

ale infrastructurii trebuie reduse pe cât posibil şi că infrastructura nu trebuie

realizată dacă nu se pot lua măsuri de reducere a impactului negativ.

Facilitarea unei colaborări mai strânse între factorii instituţionali dar şi cu sectorul

privat. Spre exemplu, serviciile turistice sunt dispersate din punct de vedere

geografic iar cooperarea publică/privată este necesară pentru a combina aceste

servicii, formând astfel programe sau pachete turistice.

O concluzie importantă – ca urmare a analizei instituţiilor şi infrastructurii – este necesitatea unei entităţi din domeniul turismului. Această entitate trebuie să activeze şi să conducă dezvoltarea turismului, şi să urmeze concluziile planului de zonare pe ecoturism, analizând sau propunând în acelaşi timp o politică de turism, planificând şi coordonând diversele activităţi legate de turism. Implementarea proiectelor de infrastructură este una dintre ele. Într-adevăr, realizarea unei infrastructuri bine planificată este unul dintre principalele instrumente pentru o reală implementare a planului de zonare pe ecoturism deoarece permite factorilor-cheie implicaţi să: disperseze sau să concentreze cererea – unul dintre principalele obiective ale

acestui plan de zonare;

contribuie la protecţia şi managementul tuturor zonelor de patrimoniu natural şi

cultural prin izolarea acestora în faţa turismului, controlul traficului şi mobilităţii,




39

oferă sprijin pentru facilităţi de mediu şi controlează poluarea crescând astfel

experienţa turistică autentică.

2.5. Impactul Vizitatorilor asupra Valorilor Naturale, Culturale şi Istorice

Vizitatorii sunt atraşi în Delta Dunării de mediul natural relativ neperturbat, nepoluat şi neaglomerat, de peisajele naturale impresionante şi de posibilităţile de recreere în aer liber accesibile. Vizitatorii totuşi pot avea un spectru larg de impact asupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice ale Deltei Dunării. Impactul include:

- distrugerea vegetaţiei, sau afectarea ei prin

- eroziunea malurilor canalelor

- perturbarea vieţii sălbatice şi distrugerea habitatelor

- modificări ale comportamentului vieţii sălbatice

- deşeurile de la toaletă şi gunoiul

- poluarea vizuală şi zgomotul

- strângerea de lemn de foc, focuri de tabără şi riscul crecut asociat de incendii

- riscul crescut de introducere de specii nedorite

- vandalism, deteriorare şi colectarea de suveniruri

- contaminarea apei de deşeurile aruncate necontrolat

Riscul impactului vizitatorilor este în creştere odată cu creşterea numărului de vizitatori, a activităţii comerciale şi a extinderii gamei de activităţi pentru vizitatori.

Cercetarea asupra impactului vizitatorilor s-a concentrat asupra impactului produs în trecut. S-a examinat relaţia dintre numărul, activităţile şi comportamentul vizitatorilor şi impactul de mediu produs. S-a identificat sensibilitatea diferitelor peisaje la impactul vizitatorilor şi limita la care impactul apare. Această cercetare este minimă şi are multe lipsuri, dar se poate concluziona că:

- cercetarea impactului vizitatorilor este limitată în termenii zonelor studiate, al tipului de impact studiat şi a mărimii studiului;




40

- foarte puţine activităţi de monitoring continuu au fost realizate;

- relaţiile dintre condiţiile de bază, tipul şi nivelul utilizării, tipul şi gradul de impact, şi obiectivele /răspunsurile de management n-au fost investigate;

- cea mai mare parte a cercetării s-a concentrat pe impactul terestru/ acvatic (canale şi lacuri), şi prea puţin pe impactul asupra vieţii sălbatice sau a calităţii mediului;

- studiile individuale s-au concentrat asupra uneia sau a două variabile şi nu au furnizat un studiu cuprinzător al impactului vizitatorilor asupra unui site anume;

- doar un număr limitat de metode de cercetare au fost utilizate.

Relaţia dintre numărul, activităţile şi comportamentul vizitatorilor şi impactul de mediu pe care-l produc trebuie mai bine înţeles şi o cercetare mai aprofundată este clar necesară în zonă.

Pe baza evaluării valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice şi a potenţialului impact al vizitatorilor, se poate determina un regim adecvat de management pentru vizitatori. Prima problemă căreia ne adresăm este dacă efectele activităţilor, facilităţilor şi serviciilor pentru vizitatori propuse sunt probabil să devină nepotrivite cu conservarea unei zone anume. Dacă efectele par să fie nepotrivite cu conservarea, activitatea nu va fi permisă, dar facilităţile şi serviciile ar putea fi localizate în afara zonei protejate.

Dacă se consideră adecvat pentru vizitatori să folosească şi să se bucure de un loc anume, atunci următorul pas este să:

- se decidă care este numărul adecvat de vizitatori şi să se impună limite acolo unde este necesară evitarea sau reducerea impactului asupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice

- se decidă care sunt facilităţile şi serviciile pentru vizitatori adecvate şi practicile şi standardele de management adecvate pentru acestea astfel ca impactul asupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice să fie evitat sau redus

- promoveze bune practici de conservare pentru administrarea facilităţilor de vizitare precum eficienţa energetică, reciclarea şi reducerea deşeurilor

- încurajeze un comportament al vizitatorilor adecvat, prin promovarea de coduri de conduită privind apa şi mediul




41

Odată ce un regim de management pentru vizitatori a fost decis şi pus în practică, va trebui monitorizat impactul activităţilor, facilităţilor şi serviciilor de vizitare asupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice. Sistemul de monitorizare se va concentra pe dezvoltarea unui sistem de avertizare din vreme, care va indica ce paşi sunt de urmat pentru a preveni ca impactul să se producă.

Când programul de monitorizare identifică activităţi, facilităţi şi servicii de vizitare ca având un impact inacceptabil asupra valorilor intrinseci naturale, culturale şi istorice, ARBDD să poată urma paşii pentru reabilitarea zonei şi să întreprindă una sau mai multe dintre următoarele acţiuni:

Reducerea utilizării zonei de către vizitatori

Acest lucru se poate realiza în multe feluri, de exemplu prin restricţionarea numărului de vizitatori, impunerea de limite privind perioada de şedere, descurajând potenţialii vizitatori sau îmbunătăţind accesul, facilităţile şi promovarea în zone alternative

Modificarea activităţilor / comportamentului vizitatorilor

Modificarea perioadei activităţilor de vizitare

Mutarea activităţilor/ facilităţilor/ serviciilor de vizitare în altă parte

Creşterea rezistenţei zonei

O combinaţie de tehnici va fi utilizată pentru fiecare caz în parte. Făcând modificări la ceea ce cauzează impactul (numărul vizitatorilor, activităţile, comportamentul, facilităţile şi serviciile) va crea un precedent asupra creşterii rezistenţei sau capacităţii zonei

2.6. Impactul produs la nivelul ariei protejate şi în vecinătatea acesteia

Pozitiv Creşterea numărului de vizitatori în prezent nu are prea mare influenţă pozitivă asupra veniturilor comunităţilor locale, datorită slabei dezvoltări a sectorului de servicii din zonă, mărginindu-se la:

- venituri obţinute din cazare de către proprietarii de pensiuni şi în mică măsură de persoanele particulare care cazează în propriile gospodării

- veniturile realizate de deţinătorii de unităţi de alimentaţie publică din localităţile din RBDD şi cele limitrofe




42

- veniturile realizate de micile magazine şi baruri/restaurante din localităţile din RBDD şi limitrofe (porţile de acces)

- veniturile realizate de cei care asigură transportul grupurilor de turişti în interiorul RBDD

Negativ Efectele negative se datorează creşterii numărului de vizitatori şi a presiunii acestora asupra unor trasee turistice, care duc la degradarea/ perturbarea unor peisaje, habitate, exemplare ale florei şi faunei, şi care se manifestă prin:

- accesul cu mijloace motorizate în locuri nepermise - amenajarea de vetre de foc în locuri nepermise - camparea în locuri neamenajate/ nepermise - tăierea de material lemnos pentru foc - cantităţi mari de deşeuri abandonate pe maluri şi suprafaţa apei canalelor şi

lacurilor - poluarea apelor prin folosirea detergenţilor, spălarea maşinilor - distrugerea unor elemente ale florei şi faunei (recoltare stuf, nuferi, flori, insecte,

scrijelire arbori) - realizarea de amenajări în locuri nepermise (construcţii provizorii, marcaje) - degradarea şi distrugerea infrastructurii de vizitare (marcaje, panouri informative,

turnuri de observare păsări) - posibilitatea producerii unor evenimente cu factor de risc datorate neglijenţei

(incendii, accidente)

2.7. Analiza SWOT Puncte tari

- RBDD dispune de valenţe turistice reprezentative pentru oferta românească, conferindu-i şi o valoare turistică pe plan internaţional;

- Marea varietate şi complexitate de resurse atractive, permit o valorificare printr-o paletă largă de tipuri şi forme de turism

- Acces uşor cu toate mijloacele de transport (avion, vapor, maşină, tren) - Centre de informare în Tulcea

Puncte slabe

- Cale de acces în interiorul RBDD doar pe apă - Slaba dezvoltare a infrastructurii locale (alimentare cu apă, colectare deşeuri şi

ape reziduale) - Programe şi produse turistice neatractive




43

Riscuri (ameninţări) - Degradarea unor trasee turistice prin exploatare excesivă (dispariţia faunei

datorate zgomotului şi poluării) - Poluarea cu deşeuri de tip PET - Degradarea malurilor datorită utilizării ambarcaţiunilor motorizate neadecvate - Pescuitul excesiv, braconajul - Lipsă de unitate la nivelul zonei privind dezvoltarea turismului - Lipsa unui organism unic privind coordonarea turismului în RBDD

Oportunităţi

- Afirmarea recentă a unor noi tipuri şi forme de turism: turism etnic, turism rural, turism de afaceri, reuniuni internaţionale

- Reconstrucţia ecologică a unor poldere abandonate şi redarea lor circuitului natural

- Eco-turismul, turismul de recreere, Puncte tari

- RBDD dispune de valenţe turistice reprezentative pentru oferta românească, conferindu-i şi o valoare turistică pe plan internaţional

- Condiţii favorabile pentru diverse forme de practicare a turismului care respectă condiţiile de protejare şi conservare a mediului

- Marea varietate şi complexitate de resurse atractive, permit o valorificare printr-o paletă largă de tipuri şi forme de turism

- Acces uşor cu toate mijloacele de transport (avion, vapor, maşină, tren) - Centre de informare funcţionale în Tulcea, Sulina, Crişan şi construirea de noi

centre În Murighiol şi Sf. Gheorghe - Promovarea turistică naţională şi internaţională, integrarea patrimoniului local în

contextul european Puncte slabe

- Cale de acces în interiorul RBDD doar pe apă, infrastructura de transport slab dezvoltată

- Slaba dezvoltare a infrastructurii locale (alimentare cu apă, colectare deşeuri şi ape reziduale)

- Programe şi produse turistice neatractive - Sezonalitatea activităţilor turistice - Insuficientă implicare a autorităţilor centrale şi locale în dezvoltarea turismului




44

Riscuri (ameninţări)

- Degradarea unor trasee turistice prin exploatare excesivă (dispariţia faunei datorate zgomotului şi poluării)

- Poluarea cu deşeuri de tip PET - Degradarea malurilor datorită utilizării ambarcaţiunilor motorizate neadecvate - Pescuitul excesiv, braconajul - Lipsă de unitate la nivelul zonei privind dezvoltarea turismului - Lipsa unui organism unic privind coordonarea turismului în RBDD - Ritm scăzut al dezvoltării economice care reduce interesul pentru investiţii în

turism - Lipsa unui studiu privind capacitatea de suport a ecosistemelor şi aprecierea

unui flux optim turistic

Oportunităţi

- Afirmarea recentă a unor noi tipuri şi forme de turism: turism etnic, turism rural, turism de afaceri, turism cultural, turism de recreere, reuniuni internaţionale

- Reconstrucţia ecologică a unor poldere abandonate şi redarea lor circuitului natural

- Importante investiţii private în turism, încurajarea populaţiei locale pentru practicarea ecoturismului

3. Viziunea şi obiectivele planului de vizitare

3.1. De ce Zonarea Turistică şi de Recreere?

În studiul “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”5 se utilizează o abordare din perspectiva zonării pentru a defini caracterul fiecărei zone specifice din cadrul Deltei Dunării. Acest lucru va permite identificarea elementelor unice de marketing (USP) ce pot fi folosite atât în dezvoltarea de produse cât şi în marketing-ul îndreptat către grupurile ţintă. Zonarea pentru turism şi recreere este un concept folosit cu precădere în zonele naturale, atât în America de Nord cât şi în Europa, încă din anii ‟70, pentru a oferi cele mai bune oportunităţi pentru diverse tipuri de experienţe şi în acelaşi timp pentru a nu

5 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei

Blumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009




45

suprasolicita sau chiar distruge mediul natural. S-a dovedit de succes în diverse arii protejate din lume (Anexa 1) pentru a combina politicile de conservarea naturii cu o experienţă treptată în natură / aer liber a vizitatorilor şi turiştilor. Zonarea pentru turism şi recreere nu trebuie confundată cu zonarea pentru conservarea naturii. Aceasta din urmă este punctul de plecare pentru discuţii despre zonarea pentru turism, şi o regulă predefinită este că orice decizie trebuie să ţină seama de, şi să respecte, zonarea pentru conservarea naturii. Prin urmare, zonarea pentru turism şi recreere este atât un instrument de conservarea naturii, deoarece respectă regulile de conservare, cât şi un mecanism de dezvoltare durabilă ce corelează conservarea naturii cu opţiuni reale de dezvoltare. Deşi zonarea pentru turism şi recreere este un concept relativ des folosit, a fost aplicat în special pentru conservarea naturii sau pentru a oferi vizitatorilor experienţe de înaltă calitate. Prezentul studiu de zonare pentru recreere şi turism(6) propune o abordare mai largă şi inovatoare asupra zonării – special concepută pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – în cadrul căreia fiecare zonă a identificat caracterul ei specific, în funcţie de USP, şi oportunităţile ei specifice de dezvoltare. Prin urmare,

abordarea zonării pentru Delta Dunării oferă trei avantaje majore: 1. oferă şansele cele mai bune pentru implementarea unei reale politici de

conservare a naturii pe termen lung prin turism şi recreere;

2. oferă şansele cele mai bune pentru vizitatori şi turişti de a alege o zonă (cu

serviciile ei aferente) unde aceştia îşi pot atinge aşteptările cu privire la

experienţa dorită;

3. oferă oportunităţi bune pentru dezvoltare şi investiţii, ce au şansele cele

mai bune să fie de natură durabilă, să ducă la mai puţine conflicte cu

conservarea naturii şi să consolideze poziţia lor pe piaţă în cadrul

destinaţiei Delta Dunării.

Pe lângă avantajele menţionate mai sus, zonarea pentru recreere şi turism duce la alte două rezultate:

1. devine un instrument de comunicare pentru toţi factorii implicaţi – sectorul

conservării, al activităţii turistice şi al dezvoltării. Aceasta înseamnă că oferă un

teren comun pentru a negocia soluţii atât din partea tour-operatorilor sau

investitorilor cât şi a sectorului de conservare a naturii, evitând astfel conflictul

permanent dintre conservare şi dezvoltare; 6 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei





46

2. devine un bun instrument de marketing pentru sectorul privat, destinaţiile

din interiorul zonei şi Delta Dunării în ansamblu – deoarece se bazează pe

identificarea unor elemente unice de marketing (USP) pentru fiecare zonă, şi

fiecare zonă integrează şi consolidează poziţia generală a Deltei Dunării pe piaţa

internaţională.

Zonarea pentru recreere şi turism, aşa cum este formulată în cadrul raportului(7), reprezintă un concept inovator nu doar pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ci în general pentru zone protejate extinse ale căror locuitori au o înclinaţie mare către dezvoltare. Dacă va fi aplicabil, va deveni în curând o platformă puternică de conservare a naturii şi de dezvoltare durabilă reală. Scopul acestui raport(7) este de a oferi o abordare specială managementului vizitatorilor

şi turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), pentru a propune opţiuni de dezvoltare locală şi regională care să consolideze statutul de conservare şi totodată să aducă beneficii reale comunităţilor locale.

3.2. Principii pentru dezvoltarea turismului şi recreerii în RBDD Studiul de zonare8 adoptă trei principii care reprezintă valorile centrale ale oricărui tip de evaluare despre diverse zone propuse, conform cu analiza de faţă, cum ar fi:

1. Respectarea zonelor de conservare

Precondiţia principală a oricărei analize pe zonarea pentru turism trebuie să ia în considerare obiectivele de conservare şi zonele de conservare menţionate în Planul de Management al Deltei Dunării – precondiţia oricărei alte zone sau activităţi turistice propuse.

2. Promovarea experienţei de tip lent

Experienţa de tip lent este unul dintre principiile centrale folosite în acest studiu. Principiul defineşte obiectivul studiului de faţă de dezvoltare a Deltei ca destinaţie pentru experienţe cu precădere lente şi transformare a tendinţei actuale de a dezvolta activităţi rapide în activităţi şi experienţe lente. Crearea de oportunităţi, oferirea de stimulente şi implementarea regulamentelor ar trebui să contribuie la punerea acestui principiu în practică.


Blumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009 8 “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei





47

Principiul de tip experienţă lentă include două aspecte:

folosirea timpului (pentru acces) ca factor de filtrare pentru diferite locuri/destinaţii din Delta Dunării;

o mai bună apreciere a valorilor naturale şi culturale prin promovarea şi dezvoltarea unui ecoturism real care:

- produce venituri semnificative pe plan local;

- are un impact minim asupra naturii.

3. Zonare pentru managementul experienţei de tip rapid

Experienţa rapidă ar trebui să fie permisă în Delta Dunării, dar într-un mod mult mai restrâns şi controlat, fără să aducă prejudicii sau să distrugă caracterul de ansamblu al experienţei de tip lent al Deltei Dunării – prin urmare, zonarea ar trebui să fie folosită pentru a delimita zonele dedicate experienţelor rapide.

3.3. Identificarea şi analizarea conceptelor de zonare

Metoda actuală de definire a zonelor a fost parţial adaptată după Spectrul Oportunităţilor de Recreere, o metodă elaborată de cercetători de la Serviciul Forestier al Statelor Unite şi de la Biroul de Administrare a Terenurilor ca răspuns atât la criticile privind creşterea cererii pentru recreere şi a conflictelor legate de folosirea resurselor limitate, cât şi la necesitatea unei abordări integrate şi complexe faţă de managementul resurselor (Turism durabil în arii protejate, UNEP, WTO, IUCN, 2002). Metoda de faţă analizează în principal comportamentul şi experienţele predominante ale vizitatorilor actuali, şi promovează o anumită viziune asupra dezvoltării, incluzând acele obiective care menţin specificitatea locului, oferă şanse mai bune atât pentru conservarea naturii cât şi dezvoltare locală. Prin urmare, după ce fiecare zonă a fost identificată şi analizată cu privire la statutul ei existent, au fost formulate obiectivele şi a fost definit un set de instrumente pentru a se atinge acele obiective. Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei existente, au fost definite câteva concepte, şi anume:

1. Puncte de acces şi puncte centrale existente şi potenţiale; 2. Structura şi tipologia vizitatorilor/turiştilor.

Puncte de acces şi puncte centrale

Punctele de acces sunt acele locuri prin care vizitatorii şi turiştii intră în regiune şi în

fiecare zonă în parte.




48

Puncte centrale (Hub - termen de origine engleza) este un punct de acces din cadrul

regiunii ce concentrează şi poate direcţiona fluxul de vizitatori în anumite zone în funcţie de preferinţele lor, tipul de experienţă pe care şi-l doresc şi informaţiile, infrastructura şi serviciile disponibile. Termenul poartă de intrare a fost evitat deoarece o poartă este considerată un punct de acces în care vizitatorul/turistul nu petrece deloc timp, este doar invitat să treacă dincolo de poartă şi să se îndrepte spre următorul loc. În contrast, filosofia acestui concept este să atragă oamenii să stea, să câştige o experienţă personală vizavi de locul vizitat şi să cheltuie bani – începând de la punctele de acces până la destinaţia centrală. Există trei locuri în Delta Dunării ce pot fi considerate puncte de acces:

Tulcea

Murighiol

Jurilovca Tipologia experienţei pentru utilizatori (turişti, vizitatori)

Pentru o mai bună înţelegere a tipurilor de experienţă, a fost introdus un concept dublu, şi anume:

Experienţă LENTĂ versus experienţă RAPIDĂ

Experienţa lentă se bazează pe o activitate desfăşurată pe o perioadă mai lungă, cu o

rată scăzută a consumului resurselor, un impact redus asupra naturii, şi cu impacte (economice) vădit pozitiv pentru comunităţile locale.

Experienţa rapidă este opusul experienţei lente şi necesită o perioadă relativ scurtă pentru a lua contact cu Delta, de multe ori valoarea intrinsecă a locului (natură şi cultură) rămânând doar fundalul pe care se desfăşoară anumite activităţi de recreere.

Tip de

experienţă

Durata medie de şedere

în Delta Dunării

Folosirea resurselor Impact pozitiv asupra

comunităţilor locale

Lent Mai mult de 2 zile Rată scăzută a consumului Ridicat

Rapid Mai puţin de 2 zile Rată crescută a consumului Scăzut

Rată scăzută a consumului înseamnă că “volumul” total de resurse fizice folosite pentru a desfăşura anumite activităţi pe parcursul şederii în destinaţie este scăzut (spre exemplu folosirea bărcilor cu vâsle are consum de combustibil zero). În contrast cu rata




49

scăzută a consumului, rata crescută a consumului exprimă volumul ridicat de energie şi alte resurse folosite pentru a avea un tip de experienţă rapidă. Spre exemplu patru ore de mers cu barca cu vâsle în Delta Dunării consumă zero combustibil (experienţă lentă) în timp ce o barcă cu motor (experienţă rapidă) poate consuma până la 160 de litri de combustibil. Ambele experienţe se desfăşoară în acelaşi timp: patru ore.

Ca rezultat al studiului de faţă, au fost identificate cinci tipuri de vizitatori în Delta Dunării, şi fiecărui tip i-a fost asociat acest concept lent/rapid.

1. Experienţă axată pe natură şi cultură (LENTĂ)

Este definită ca un tip de experienţă orientată pe natură şi cultură, bazată pe activităţi cu un impact negativ scăzut asupra mediului natural şi social. Principala trăsătură a acestui tip de experienţă este definită ca LENTĂ, şi conduce la o mai bună înţelegere a atuurilor Deltei. Experienţa de tip lent este cea fundamentală pentru viitorul turismului din Delta Dunării.

2. Experienţă de tip odihnă (cu precădere RAPIDĂ)

Acest tip de experienţă este caracterizat prin diverse moduri de petrecere a timpului liber într-o manieră relaxantă, şi anume: pescuit, băi de soare, activităţi acvatice motorizate, etc. Este cu precădere o formă RAPIDĂ de consum al unei destinaţii turistice (mai ales pe o perioadă scurtă de şedere, axată pe weekend-uri însorite). În unele cazuri poate fi vorba despre o experienţă lentă (spre exemplu vacanţe de o săptămână la pescuit).

3. Experienţă activă în aer liber (cu precădere LENTĂ)

Acest tip de experienţă este axat pe activităţi în aer liber, cu un anumit grad de exerciţiu fizic, ce se desfăşoară cu precădere în natură. În acest caz, natura este doar mediul ce inspiră activitatea respectivă. Vâslitul, canotajul, ambarcaţiunile cu pânze sau activităţile de consolidare a echipei sunt exemple care se înscriu în acest tip de experienţă.

4. Experienţă eveniment (RAPIDĂ)

Experienţele bazate pe evenimente folosesc cadrul natural doar ca pe un loc unde un eveniment se poate desfăşura. Cu toate acestea, natura este uneori mai mult decât un fundal, poate motiva participanţii la evenimente să-şi extindă şederea cu jumătate de zi sau cu o excursie de o zi.

5. Vizitarea obiectivelor turistice pe vase de croazieră (cu precădere RAPIDĂ)

Acest tip de experienţă se bazează pe un mod relativ rapid de vizitare a fiecărui loc, folosind mijloace motorizate şi înaintând spre următorul loc. Majoritatea vizitatorilor care preferă această formă de “experienţă în natură” sunt aduşi în Delta Dunării de operatori




50

de turism naţionali sau internaţionali. Cunoştinţele lor despre Delta Dunării sunt foarte mult influenţate de reclamele şi mesajele de promovare ale operatorilor, care sunt în primul rând interesaţi să câştige o sumă maximă de bani într-o perioadă minimă de timp.

Vânătoarea a fost definită ca o potenţială activitate, dar nici o experienţă nu a fost asociată cu ea. Studiul de faţă, ca şi abordarea ARBDD, urmează să găsească alternative pentru vânătoare în alte forme de turism.

Ca remarcă generală, trecerea de la un tip de experienţă LENTĂ la una RAPIDĂ a fost tendinţa principală în turism şi recreere în Delta Dunării în ultimii 20 de ani. Din cauza constrângerilor şi valorilor societăţii din secolul al XXI-lea, timpul a început să joace rolul principal în filtrarea turiştilor într-o destinaţie precum Delta Dunării. La modul general, percepţia că există mai puţin timp liber (ca şi tendinţele de promovare ale multor operatori de turism) forţează turiştii să consume Delta cât mai rapid cu putinţă. Ca urmare, cu cât accesul la o destinaţie este mai uşor din punct de vedere al timpului necesar, cu atât este mai probabil ca aceasta să atragă grupuri-ţintă de tip experienţă rapidă şi să contribuie astfel la dezvoltarea de produse turistice slabe şi infrastructură de calitate scăzută. Rezultatul acestei analize este dezvoltat în capitolele următoare.

4. Teme şi activităţi

4.1. Metodologie

Informaţiile şi datele culese şi analizate în raport9 au fost sintetizate în cadrul unei serii de cinci seminarii interactive extinse (Anexa 2) cu reprezentanţi ai principalilor factori implicaţi în conservare, recreere şi dezvoltarea turismului în RBDD:

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării;

Consiliul Judeţean Tulcea;

Societatea Ornitologică Română, filiala Tulcea. Pentru dezvoltarea unui model de zonare pentru turism şi recreere în RBDD, analiza a pornit de la Strategia de Dezvoltare a Turismului Durabil în Delta Dunării realizată de






51

Compania WES 10. Un concept important identificat în Strategie a fost necesitatea de a încetini activităţile de recreere şi turism din Delta Dunării. Acest concept a fost adoptat şi elaborat în prezentul document. Studiul11 a identificat opt zone diferite importante în Delta Dunării. Criteriile folosite pentru definirea fiecărei zone au avut la bază doi factori majori:

starea actuală a turismului şi nivelul de folosire şi dezvoltare în zona respectivă;

principala experienţă axată pe natură / cultură pe care fiecare zonă o poate oferi având la bază elementul unic de marketing (USP) specific fiecăreia (a se vedea Capitolul: Identificarea şi Analizarea Conceptelor).

Studiul11 oferă o perspectivă sumară asupra conceptului general al celor nouă centre de

vizitare existente şi propuse, analizând felul în care ele pot fi integrate în zonele de turism şi recreere identificate. Rezultatele preliminare ale zonării şi ale conceptului de centru de vizitare au fost verificate pe parcursul unei evaluări rapide pe teren când o serie de primari şi rangeri ai RBDD, dar şi reprezentanţi ai sectorului privat, au fost intervievaţi în Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe, Caraorman, Crişan, Murighiol şi Istria. Turism, în acest context, este definit ca fiind seria de activităţi derulate în cadrul destinaţiei de un non-localnic pe parcursul a cel puţin o şedere de două zile (o înnoptare), persoană ce nu are acces rezidenţial (casă de vacanţă sau permanentă) ci stă într-o structură de cazare turistică şi cheltuie bani pe diverse alte activităţi. Recreere este orice fel de activitate de agrement desfăşurată doar pe parcursul unei şederi de o zi într-o destinaţie, fără a folosi facilităţi de înnoptare. Elementele cheie de promovare (USP) reprezintă un concept esențial într-o destinaţie turistică. USP caracterizează şi distinge o destinaţie de altele pe piaţă, şi acest lucru este unic şi nu poate fi copiat de competitori. Prin urmare USP ar trebui folosit pentru a formula mesajele cheie de promovare. Termenul experienţă este des folosit şi include motivaţia ascunsă a fiecărei persoane de a călători într-o destinaţie pentru a-şi satisface propriile sentimente / dorinţe în

10 Proiect: Dezvoltarea Potenţialului pentru Turism Durabil într-o Zonă Umedă Natura 2000: Cazul Deltei Dunării,

Strategie de Dezvoltare a Turismului Durabil în Delta Dunării, aprilie 2008, finanţare de la Guvernul Flamand.






52

legătură cu locul respectiv. Destinaţia, pe de altă parte, poate oferi o experienţă specifică vizitatorilor în funcţie de ceea ce este autentic şi, la fel de important, de felul cum este administrată. Managementul unei destinaţii turistice, şi în special al unei destinaţii ecoturistice, trebuie să conţină metode de management pentru diferite tipuri de activităţi ce se adresează unor diverse tipuri de vizitatori: de la o experienţă în mijlocul naturii unde sunt vizibile foarte puţine urme de civilizaţie, până la o experienţă a culturii rurale unde interacţiunea cu localnicii este principala motivaţie şi până la activităţi desfăşurate în aer liber unde punctul de atracţie este factorul fizic. Acestea sunt doar câteva exemple de tipuri de experienţe pe care un bun management al destinaţiei trebuie să le ofere şi să le garanteze. Un bun management al destinaţiei identifică şi garantează experienţele specifice ale vizitatorilor săi pentru a reduce potenţiale conflicte între diverşi utilizatori (acces motorizat versus acces nemotorizat) sau între conservarea naturii şi activităţi turistice (zone strict protejate versus zone pentru recreere). Prin urmare, acest document foloseşte zonarea ca un instrument pentru dezvoltarea unei politici generale pentru managementul destinaţiei. Procesul de zonare a parcurs trei paşi diferiţi: Pasul 1: Identificarea principalei caracteristici pentru fiecare zonă în funcţie de:

a. tipurile de activităţi turistice şi de recreere deja disponibile sau potenţial disponibile în zonă;

b. resursele adiţionale ale zonei împreună cu activităţile turistice (existente) pot oferi elementele unice de marketing (USP) în cadrul destinaţiei Delta Dunării în general.

Pasul 2: Plasarea fiecărei zone pe harta generală a Deltei Dunării. Acest proces trebuie să ia în considerare zonele strict protejate în scopul conservării care – deşi sunt înconjurate de zone de recreere şi turism – îşi păstrează propriul lor management. Pasul 3: Identificarea instrumentelor de dezvoltare turistică ce pot consolida caracterul special, definit, al fiecărei zone. În concluzie, fiecare zonă a fost analizată în funcţie de această procedură în trei paşi.

4.2. Zonarea pentru turism şi recreere

Se analizează şi se definesc opt zone pentru turism şi recreere. Fiecare zonă trebuie percepută nu doar ca fiind o zonă pur geografică destinată numai practicării activităţilor menţionate în studiu. În fiecare zonă o gamă largă de experienţe şi activităţi pot avea loc, dar este important ca orice tip de activitate dezvoltată şi promovată precum şi orice tip de infrastructură să scoată în evidenţă principalul caracter definit al zonei, contribuind astfel la formarea unui profil clar pentru fiecare zonă.




53

Deşi ariile strict protejate sunt incluse în diferite zone, ele îşi menţin statutul şi nici o activitate de turism şi recreere nu este permisă acolo decât dacă alte reglementări speciale privind vizitatorii sunt menţionate în Planul de Management al RBDD.




54




55

4.2.1. Zona Crişan Starea actuală şi experienţa de vizitare În prezent zona Crişan are vizitatori şi turişti ce vin atât de pe piaţa internaţională cât şi de pe piaţa internă. Ei caută o experienţă pură a Deltei Dunării, fiind atraşi de:

observare de păsări şi cultura din Deltă, dacă sunt turişti străini;

pescuit (turişti din România).




56

Viziune şi obiective Crişan ar trebui să devină destinaţia de prim rang pentru un tip de turism axat pe o experienţă de natură lentă. Principalele obiective pentru această zonă sunt:

1. Stabilirea / dezvoltarea tipului adecvat de infrastructură ce ar atrage doar experienţa lentă de natură;

2. Dezvoltarea şi promovarea activităţilor de turism ce vor fi integrate într-o experienţă lentă de natură.

Instrumente

Au fost identificate două instrumente ce trebuie utilizate în paralel pentru a atinge obiectivele acestei zone, şi anume:

1. direcţionarea fluxului vizitatorilor şi distribuţia presiunii asupra habitatelor, folosind: a. filtre, cum ar fi timpul şi accesul – descreşterea accesibilităţii din punct de

vedere al accesului fizic în unele zone (spre exemplu blocarea accesului în mod “semi-natural”) sau timpul necesar pentru a ajunge în zonele respective (spre exemplu acces permis numai cu vehicule nemotorizate);

b. implementarea unei politici de reglementare la nivel local dezvoltată în parteneriat cu ARBDD, municipalitatea locală şi antreprenorii locali de turism, bazată pe un prag maxim admis în fiecare colţ din zona Crişan. Aceasta trebuie să fie sprijinită de:

planul de amenajare teritorială;

regulamente pentru rutele de acces ale ambarcaţiunilor ţinând cont de tipurile de ambarcaţiuni – ARBDD în parteneriat cu municipalitatea locală şi sectorul de turism (asociaţia locală).

2. construirea unui parteneriat local între ARBDD, municipalitatea locală şi antreprenorii locali din turism, prin: a. asistenţă în acces la finanţare, dezvoltare de produse şi promovare; b. identificarea şi integrarea produselor locale în oferta de turism din zona

Crişan; c. etichetarea şi promovarea întregii zone ca destinaţie pentru o experienţă lentă

de natură pentru a atrage publicul ţintă format din turişti şi investitori. d. punerea bazelor unei asociaţii locale de turism, dezvoltându-i capacitatea şi

creând un parteneriat între asociaţie şi municipalitatea locală; e. pregătire profesională pentru ghizi, proprietari de pensiuni şi şoferi de bărci; f. reconstruirea şi modernizarea interpretării centrului de vizitare; g. realizarea unui centru recreaţional/interpretativ în aer liber în sat şi realizarea

unei legături cu centrul de vizitare. Centrul în aer liber ar trebui să fie pe malul




57

râului dinspre sat (vizavi de centrul de vizitare) şi conceput astfel încât să atragă atât localnicii cât şi turiştii.

4.2.2. Zona Murighiol Starea actuală şi experienţa de vizitare

Zona Murighiol oferă două experienţe majore diferite în prezent: a. poarta tradiţională de intrare pentru un număr mare de turişti din România care

călătoresc în grupuri mici (spre exemplu familii, prieteni) şi au două motivaţii principale de a intra în Deltă prin Murighiol:

i. camping în împrejurimile Murighiolului (folosind sau nu locurile de camping private);

ii. acces spre destinaţii mai îndepărtate (în special Sfântu Gheorghe), unde petrec vacanţe mai lungi. Ei folosesc Murighiol pentru a parca maşina şi apoi se îndreaptă spre destinaţia finală: camping în natură, stând în a doua lor locuinţă (casă de weekend) sau folosind cazare locală.

Principala activitate a acestor turişti este pescuitul. Ei folosesc fie propriile ambarcaţiuni fie închiriază bărci de la localnici (cu sau fără şofer).

b. destinaţia de weekend ce a fost realizată recent şi acoperă Dunavăţul de Jos,

Mahmudia şi Uzlina. Turiştii de weekend folosesc structurile de cazare existente. Ei vin în cupluri sau grupuri mici, şi călătoresc în principal din oraşe mari precum Bucureşti.

Viziune şi obiective Viziunea pentru această zonă este de a deveni o zonă pentru recreere intensivă bine administrată, cu două obiective majore: 1. Management strict al întregului spectru al oportunităţilor de recreere şi al

activităţilor aferente; 2. Încetinirea ritmului cu care se consumă experienţa vizitatorilor (de weekend) şi

diversificarea ofertei în favoarea veniturilor localnicilor.




58

Instrumente

Trei seturi diferite de instrumente au fost identificate pentru viziunea menţionată mai sus, şi anume:

1. reglementări pentru o mai bună planificare şi un control al distribuţiei spaţiale a vizitatorilor de weekend şi turiştilor, ceea ce va permite concentrarea turiştilor în zone mai puţin sensibile, folosind un sistem de sub-zonare pentru zona Murighiol. Sub-zonarea ar trebui să ia în considerare:




59

a. reglementări ale traficului în funcţie de capacitatea motorului şi viteza bărcii; tipul bărcii şi comportamentul pe timpul deplasării acesteia; access reglementat şi controlat;

b. locuri amenajate legal pentru camping pescuit.

2. diversificarea, specializarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice

pentru a dezvolta o ofertă coerentă şi diverse pachete turistice pentru zonă.

Pentru a diversifica oferta, trebuie dezvoltate produse turistice adiţionale:

a. ture de observare de păsări pe malurile Dunării, Saraturile şi Plopului;

b. pescuit de iarnă (din octombrie până în decembrie);

c. integrarea gastronomiei locale tradiţionale în oferta turistică şi crearea unei pieţe tradiţionale de peşte pe timp de vară, alături de alte produse tradiţionale.

Pentru specializarea şi creşterea calităţii serviciilor, trebuie implementate programe de pregătire speciale, adresate celor mai importanţi furnizori de servicii:

a. ghizi locali profesionali specializaţi pe observare de păsări;

b. proprietarii de pensiuni;

c. proprietarii firmelor de ambarcaţiuni;

Pentru a creşte calitatea ofertei turistice, o atenţie specială trebuie acordată chestiunii ambarcaţiunilor:

a. dezvoltarea unei politici de promovare a bărcilor cu vâsle şi a bărcilor slab motorizate, în încercarea de a reduce presiunea de la bărcile cu motoare puternice şi încetinind felul în care se face experienţa naturii;

b. înfiinţarea unor puncte de închiriere a bărcilor cu vâsle sau a celor cu motoare slabe (cu sau fără conducător de ambarcaţiune);

c. dezvoltarea unei oferte publice transparente – inclusiv a unui website special – pentru plimbări cu barca (bărci-taxi, bărci-ferry) cu un program fix, o durată precisă şi preţuri.

3. sprijinirea comunităţilor locale poate contribui la atingerea obiectivelor zonei. Ca rezultat, două instrumente majore au fost propuse de către membrii grupului de lucru, şi anume:

asistenţă pentru înfiinţarea unor asociaţii locale de pescari în zonele de pescuit tradiţionale;




60

deschiderea unei Pieţe de Peşte în Murighiol;

sprijin pentru o iniţiativă locală de turism (spre exemplu unităţi de cazare), ce permit membrilor să se dezvolte şi să plaseze oferta lor pe piaţă.

poziţionarea Murighiolului ca destinaţie pentru familii;

sprijin pentru ca Mahmudia să devină o destinaţie pentru tineret;

sprijinirea dezvoltării camping-ului;

sprijinirea vieţii locale culturale şi integrarea ei în oferta de turism (festivaluri locale, etc);

crearea unei faleze.

Instrumentele descrise trebuie implementate în parteneriat cu municipalitatea locală, ARBDD şi mediul de afaceri local.

4.2.3. Zona Jurilovca Starea actuală şi experienţa de vizitare

În zona Jurilovca, Portiţa este cea mai faimoasă atracţie ca destinaţie de vară, cu oferta ei tradiţională soare, mare şi nisip, atrăgând turiştii români cărora le place plaja. Cealaltă atracţie majoră este legată de un loc cultural: Enisala, cu ruinele vechii cetăţi greceşti care este vizitată în principal de turiştii ce trec cu maşina pe drumul principal (Jurilovca – Tulcea). Lacul Razim este a treia atracţie, folosit frecvent de turiştii de weekend în bărcile lor cu motor pe timp de vară, lucru ce s-a stabilit că pune presiune asupra populaţiilor de păsări de-a lungul malului lacului. Viziune şi obiective

Elementele unice de promovare (USP) a zonei Jurilovca constau în explorarea Deltei pe uscat. Astfel, Jurilovca poate deveni o destinaţie sezonieră multiplă, cu o ofertă variată pentru două anotimpuri principale.




61

Obiectivul acestei zone este dezvoltarea ei în funcţie de două oferte sezoniere principale, şi anume: A. Vara:

pentru o experienţă de relaxare la Portiţa – soare, mare şi nisip;

turism cultural axat pe atracţii arheologice;

destinaţia propice pentru plimbări şi ciclism.




62

B. Iarna:

o destinaţie pentru observare de păsări în zona Razim, ca alternativă la vânătoare (cu o valoare atât de scăzută);

fotografie de natură (“digi-scoping”). Instrumente

Pentru dezvoltarea destinaţiei de vară, ar trebui implementate o serie de instrumente axate pe proiecte concrete, şi anume:

restructurarea portului public în Portiţa;

crearea unui punct de informare turistică ARBDD în sat (în prezent este preconizat să fie în Portiţa);

crearea unor rute pentru ciclism şi drumeţii de la Capu Neagru până la Jurilovca (doar pentru acces nemotorizat) şi a unor rute pentru trafic motorizat până la Ceamurlia;

realizarea şi marcarea unui traseu pentru drumeţii şi pentru acces motorizat: Enisala – Capul Dolosman – Istria, cu o puternică componentă de interpretare culturală;

punerea în valoare a diversităţii etnice a zonei: lipovenii. Pentru crearea componentei de iarnă a destinaţiei Jurilovca, cursuri speciale de pregătire trebuie oferite grupurilor ţintă, iar produsele trebuie să fie identificate şi puse în practică:

a. Ofertă de ture de observare de păsări: ghizi, proprietari de cazare; b. Evenimente culturale tradiţionale şi noi integrate în oferta turistică.

4.2.4. Zona Sfântu Gheorghe - Sulina Starea actuală şi experienţa de vizitare Sfântu Gheorghe este asociat cu trei experienţe principale, şi anume:

a. soare, mare şi nisip într-o destinaţie de vară oarecum tradiţională şi totuşi exotică, ce atrage cu totul alt tip de turişti decât staţiunile tipice de pe malul Mării Negre;

b. experienţa de “sat de pescari tradiţional şi autentic”; c. Festivalul de Film “Anonimul” ce se desfăşoară acolo timp de 10 zile în fiecare

vară. Sulina este asociată cu două experienţe majore de turism:

a. soare, mare şi nisip;




63

b. patrimoniu cultural – istoria Sulinei este legată de statutul ei de “porto-franco” (port liber) şi de istoria Comisiei Deltei cu influenţa ei socio-culturală asupra locului.




64

Viziune şi obiective Viziunea propusă pentru dezvoltarea acestei zone este de a deveni un alt fel de destinaţie pentru “soare, mare şi nisip” cu un anumit mix de atracţii formate din plajă, cultura Deltei (patrimoniu şi viaţa la ţară) şi natură (delta maritimă). Motto-ul acestei zone ar trebui să invite vizitatorii să guste din experienţa “Bătrânul Râu şi Marea” bazată pe un sat de pescari autentic (Sfântu Gheorghe) sau pe nisip şi istorie în Sulina, combinate într-un cadru natural care oferă şi facilităţi de observare de păsări. Elementele cheie de promovare (USP) ale acestei zone sunt mozaicul de culturi (urbană dar şi cultura tradiţională a pescarilor) şi natura cu habitatele ei de apă dulce. Pincipalele obiective ale acestei zone sunt prezentate mai jos:

a. integrarea ofertei de observare de păsări în atracţiile zonei, redistribuţia fluxului de vizitatori spre zone mai puţin sensibile;

b. creşterea atractivităţii componentei culturale a zonei; c. scoaterea în evidenţă a acestui loc unic de contopire a Deltei cu Marea Neagră

ca trăsătură principală pentru turismul de natură şi socio-cultural. Instrumente Pentru a integra activităţile de observare de păsări şi alte activităţi axate pe natură în oferta locală de turism şi a direcţiona fluxul de vizitatori spre zone mai puţin sensibile, o serie de instrumente sunt propuse mai jos:

a. crearea de programe de observare de păsări în Sulina – axate pe zone Golfului Musura – şi construirea unei platforme (turn) de observare de păsări în această zonă;

b. construirea unui turn de observare de păsări în Câşla Vădanei, la distanţă de mers pe jos de Sfântu Gheorghe;

c. dezvoltarea legăturii Sulina – Sf. Gheorghe ca bază pentru o ofertă diversificată de drumeţie / ciclism / canotaj;

d. descreşterea presiunii turismului (activităţi de observare de păsări) în zona Sacalin prin:

i. redirecţionarea fluxului de vizitatori spre alte zone cu potenţial mare: Roşu, Roşuleţ, Câşla Vădanei-Sărături, dincolo de satul Sfântu Gheorghe;




65

ii. amplasarea unui turn de observare de păsări în drum spre Sacalin, formând astfel un punct de atracţie pentru a încuraja vizitatorii doar până la acel punct;

e. restaurarea fermei piscicole, deschiderea zonei pentru turiştii-pescari; f. implementarea unui proiect de regenerare a naturii, realizând astfel noi zone

pentru observare de păsări. Pentru a scoate în evidenţă componenta culturală a zonei, următoarele instrumente au fost propuse:

a. implementarea unui proiect integrat de restaurare culturală în ambele locuri: Sulina şi Sfântu Gheorghe;

b. implementarea unor regulamente de construire în ambele locuri; c. deschiderea unui muzeu în locul staţiei de epurare a apei din Sulina; d. identificarea şi implementarea unor măsuri pentru a creşte beneficiile obţinute din

turism de către locuitorii Sulinei; e. includerea mâncărurilor autentice şi tradiţionale în ofertele restaurantelor locale; f. deschiderea zonei pentru ambarcaţiuni cu pânze prin construirea unui port

pentru turism în Sulina, în locul halei de sablare; g. crearea unor evenimente culturale legate de istorie, spre exemplu Festivalul

Europolis, ce aduce în primplan dimensiunea europeană a Sulinei sau un festival etnic dedicat diverselor minorităţi care locuiesc în zonă.

Subliniind importanţa Mării Negre în contact cu Dunărea, zona poate fără îndoială să aducă o contribuţie substanţială la turism, atât pentru cei care iau contact cu natura, cât şi pentru cei care vin să se relaxeze. Acest lucru poate fi realizat în special prin următorul instrument major:

Construirea unui centru de vizitare modern în Sulina dedicat componentelor naturale, culturale şi socio-economice ale Mării Negre; mai mult, dimensiunea europeană a Sulinei poate fi scoasă în evidenţă ca temă centrală pentru a fi comunicată vizitatorilor.

4.2.5. Zona Chilia Starea actuală şi experienţa de vizitare

În prezent pescuitul (şi vânătoarea) este principala atracţie pentru turiştii din România care vin în această zonă. Pe lângă biserica impresionantă şi atelierul de împletituri din papură (Typha), nu există nici o altă atracţie în zonă.




66

Viziune şi obiective

Această zonă poate contribui la înţelegerea părţii continentale a Deltei, scoţând în evidenţă geomorfologia Deltei şi în acelaşi timp arătând cum un management al naturii activ şi refacerea zonelor naturale pot sprijini dezvoltarea ecoturismului de către comunitatea locală.




67

Obiectivele pricipale pentru această zonă sunt: - diversificarea ofertei turistice incluzând peisajul specific al Deltei continentale; - integrarea refacerii zonei umede în planurile de dezvoltare a turismului; - poziţionarea Chiliei ca punte de legătură cu partea ucraineană a Deltei Dunării. Instrumente Pentru diversificarea ofertei, raportul propune următoarele instrumente:

b. dezvoltarea unei destinaţii bazată pe produse locale: i. este aproape singurul loc din Delta Dunării unde legumele, brânza

şi alte produse alimentare pot fi procurate direct de la localnici; ii. dezvoltarea unui produs bazat pe tradiţia băii ruseşti este încă

prezentă în sat: baia caldă. c. deschiderea traseului de ciclism de la Tulcea la Chilia şi conectarea lui la

traseul spre Sulina; d. punerea în valoare a bisericii monumentale (similare cu cea din Germania,

de la Donaueschingen, în apropiere de izvoarele Dunării); e. deschiderea punctului de frontieră cu Ucraina pentru dezvoltarea unei

oferte de turism transfrontalier în Deltă, cu regulamente stricte din punct de vedere al traficului de bunuri;

f. dezvoltarea unui produs turistic axat pe observare de păsări şi pescuit în Babina şi Cernovca prin deschiderea unui canal de acces în stufăriş, în cadrul unui management al vizitatorilor bine controlat (proiectul urmează a fi realizat în colaborare între INCDD şi ARBDD ca proiect integrat de management al vizitatorilor şi al habitatelor cu stufăriş);

g. menţinerea căii de navigaţie nr. 8 Chilia – Pardina şi stabilirea legăturii cu Mila 23.

Integrarea refacerii zonelor umede cu oferta de turism existentă poate fi realizată prin crearea unor situri pentru observare de păsări cu nivel de apă controlabil – implementarea proiectului promovat de Societatea Ornitologică Română (SOR), Fondul Mondial pentru Natură (WWF) şi Consiliul Judeţean Tulcea. 4.2.6. Zona Vadu – Corbu Starea actuală şi experienţa de vizitare În prezent există un teren de camping necontrolat pe plaja Vadu, fără nici un fel de infrastructură sau beneficii pentru localnici; este planificată o staţiune maritimă extinsă,




68

care ameninţă atât dezvoltarea ecoturismului (bazată pe un loc de camping bine întreţinut) cât şi habitatele din zona de coastă. Viziune şi obiective

Vadu poate deveni o destinaţie pentru camping în natură cu un management adecvat, cu beneficii pentru dezvoltarea comunităţii locale. În plus, locul oferă oportunităţi bune de observare de păsări pentru specialişti. Instrumente O serie de instrumente au fost identificate pentru a atinge obiectivele de recreere şi turism ale acestei zone:

a. legalizarea şi controlul turismului de tip camping pe plajă; b. construirea de toalete uscate şi introducerea unui sistem de management al

deşeurilor pentru zona de plajă; c. crearea de oportunităţi pentru turişti de a înnopta în sate; d. creşterea capacităţii comunităţii de a deschide pensiuni locale (acces la subvenţii

disponibile); e. dezvoltarea şi implementarea unui regulament în parteneriat cu municipalitatea

locală şi ARBDD pentru accesul vizitatorilor cu vehicule motorizate (sporturi de weekend şi activităţi de petrecere a timpului liber) restricţionând accesul motorizat pe plajă;

f. elaborarea şi diseminarea informaţiilor despre oportunităţile de observare de păsări din zonă.

4.2.7. Zona Letea Starea actuală şi experienţa de vizitare

Starea actuală a turismului se bazează de obicei pe o vizită de mai puţin de o zi în Letea, faimoasa pădure de stejar şi nisip, de cele mai multe ori cu o oprire în sat. O astfel de vizită este efectuată mai ales conducând vizitatorii într-o remorcă deschisă trasă de un tractor, organizată dinainte de proprietarul singurei structuri de cazare din satul C. A. Rosetti. Doar o mână de turişti stau peste noapte într-unul dintre cele cinci aşezări din zonă.




69

Viziune şi obiective

Viziunea pentru această zonă este de a o dezvolta ca pe o experienţă cheie a Deltei Dunării, cu două elemente unice de promovare: diversitatea etnică şi pădurea de stejar şi dune.




70

Există două obiective cheie pentru această zonă în ceea ce priveşte dezvoltarea ecoturismului, şi anume:

a. Realizarea de produse / programe de ecoturism ce necesită o durată mai mare de o zi şi creşterea beneficiilor pentru localnici printr-o ofertă de diverse experienţe naturale şi culturale (inclusiv gastronomie);

b. O abordare atentă în privinţa utilizării naturii şi culturii destul de sensibile. Instrumente Există o serie de instrumente capabile să scoată în evidenţă valoarea acestui loc prin ecoturism, cum ar fi:

a. implementarea unui proiect de restaurare a caselor tradiţionale; b. dezvoltarea facilităţilor de cazare în casele localnicilor; c. construirea unui sistem de alimentare cu apă potabilă şi soluţii pentru tratarea

apelor uzate în mod individual; d. implementarea unui taxi de tip cal şi căruţă (cu excepţia lunilor mai – august din

cauza tăunilor); e. dezvoltarea unei game de produse locale alimentare pentru turişti şi vizitatori de

o zi – în colaborare cu operatori de turism şi firme de ambarcaţiuni din Tulcea; f. integrarea experienţei culturale legate de Periprava.

Având în vedere trăsăturile acestei zone legate de natura şi cultura sensibile, două

instrumente majore pot fi folosite: a. implementarea unui proiect de dezvoltare comunitară pentru localnici inclusiv

cursuri de pregătire şi educaţie prin intermediul unui centru de dezvoltare comunitară, ceea ce va contribui la stabilirea unei structuri de tip parteneriat local;

b. implementarea unei politici de management al vizitatorilor pentru rezervaţia naturală Pădurea Letea şi re-evaluarea reţelei de poteci existente.




71

4.2.8. Zona Tulcea Starea actuală şi experienţa de vizitare

În prezent, turiştii care ajung în Tulcea folosesc acest loc doar ca poartă de acces: foarte puţin timp este petrecut (o zi sau chiar mai puţin de o zi) în oraş sau împrejurimi. Tulcea are puţine de oferit turiştilor momentan, şi pentru atracţiile existente sunt foarte puţine informaţii. Viziune şi obiective

Viziunea pentru zona Tulcea este de a deveni o experienţă ce întregeşte experienţa Dunăre, Deltă şi Dobrogea (conceptul 3D). Obiectivul principal pentru zona Tulcea este de a oferi o experienţă complementară şi întreagă pentru turiştii care au vizitat sau intenţionează să viziteze Delta, cu o mai bună scoatere în evidenţă a atuurilor oraşului dar şi a împrejurimilor naturale şi culturale. Instrumente Câteva dintre instrumentele propuse la seminarii vor contribui la creşterea valorii zonei Tulcea ca atracţie turistică:

a. dezvoltarea, poziţionarea şi marketing-ul noului Centru 3D ca punct central de informare şi oferte turistice pentru întreaga regiune (cu accent pe programe de pregătire pentru parteneri şi operatori în turism şi realizarea programului pentru turele cu ghid din Deltă);

b. oferta de turism a municipalităţii din Tulcea trebuie dezvoltată şi promovată; c. conectarea ofertei culturale a Muzeelor din Tulcea (arheologie, etnografie) la

cadrul natural al Deltei; d. dezvoltarea, respectiv relansarea evenimentelor culturale de vară în Tulcea; e. includerea Parcului Naţional Măcin în oferta regională de turism; f. dezvoltarea unor oferte de turism specific regionale cum ar fi excursii culturale de

o zi (spre exemplu vizite la mănăstiri) sau excursii în natură cu barca (spre exemplu la Somova);

g. descoperirea miresmei oraşului vechi: braga şi cafenelele turceşti; h. dezvoltarea unui program de observare de păsări în Lacul Casla.




72

Concluzii Rezervaţia Biosferei Delta Dunării poate oferi o varietate mare de experienţe pentru turişti şi vizitatorii de o zi, acoperind un spectru larg, de la activităţi de recreere în Murighiol, până la cultura autentică a pescarilor din Sfântu Gheorghe sau activităţi în natură în Crişan şi Letea.




73

În prezent există o tendinţă clară spre un consum rapid al ofertei de recreere din Deltă, care este greşit înţeleasă ca fiind principalul potenţial turistic. Acest studiu oferă obiective concrete şi un set de instrumente pentru a încetini ritmul în care mare parte din resursele din Deltă sunt folosite pentru turism şi recreere, dar şi pentru a creşte oportunităţile de valorificare ale capitalului natural în beneficiul comunităţilor locale. O serie de concluzii se desprind şi sunt prezentate mai jos sub conceptul de încetinire:

1. Deşi Delta Dunării este cunoscută ca fiind una dintre cele mai bune atracţii din punct de vedere al observării de păsări din Europa, această activitate încă nu este dezvoltată ca un produs turistic profesionist şi nici promovată la întreaga ei capacitate; fiecare zonă trebuie luată în considerare pentru a dezvolta oferta ei specifică de observare de păsări;

2. O politică de încetinire trebuie implementată în toate zonele; cu toate acestea, în unele părţi din Deltă (Murighiol), este nevoie urgentă de această politică;

3. Există cerere pentru identificarea unui partener local cu experienţă şi de încredere în fiecare zonă, care să fie capabil să promoveze interesele locale şi să negocieze diverse soluţii. Cea mai critică observaţie ce reiese din analiza factorilor cheie este că diverse instituţii au diverse roluri şi planuri de acţiune, dar se constată lipsa comunicării şi coordonării pe aspecte legate de turism. Prin urmare, una dintre primele măsuri ce trebuie luate este stabilirea unui Comitet pe turism la nivelul Consiliului Judeţean Tulcea, care trebuie să devină o entitate profesională în turism pentru a desfăşura comunicarea, coordonarea şi implementarea politicii de turism în Delta Dunării. Reţeaua de centre de vizitare poate reprezenta un instrument eficient pentru conservarea naturii dar şi pentru stimularea dezvoltării turismului la nivel local. Deşi toate cele nouă centre sunt importante, efortul de a le construi dar mai ales de a le administra şi menţine este enorm. Prin urmare, trebuie făcută o planificare atentă în faza de stabilire a priorităţilor în paralel cu realizarea unor parteneriate suplimentare cu administraţia locală şi ONG-urile pentru administrarea fiecărui centru. În plus, este important de subliniat că în cazul Deltei Dunării, conservarea naturii poate fi pusă în practică (sau îmbunătăţită semnificativ) odată cu dezvoltarea socio-economică locală. Raportul de faţă scoate în evidenţă strategia conform căreia conservarea naturii trebuie să fie regândintă şi integrată în dezvoltarea regională şi, în cazul Deltei Dunării, ecoturismul este principalul ingredient pentru un statut de conservare a naturii pe termen lung.




74

4.3. Planul de informare şi interpretare

Zonă Teme de interpretare

Tehnici de interpretare

Infrastructura necesară pentru interpretare

Crişan Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări

Personală: informaţii despre habitate, floră, faună

Broşuri, hărţi, ghiduri Renovare centru, refacere panouri de prezentare, exponate

Murighiol Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări

Personală: informaţii despre habitate, floră, faună Nonpersonală: panouri informative

Construire centru de informare/vizitare la Murighiol, refacere centru internaţional de instruire Uzlina Broşuri, hărţi ghiduri Trasee de vizitare, panouri şi marcaje

Jurilovca Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări


Construire punct de informare la Portiţa Broşuri, hărţi ghiduri Trasee de vizitare/ pentru ciclism, panouri şi marcaje

Sf. Gheorghe-Sulina

Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări


Construire centre de informare/ vizitare la Sulina şi Sf. Gheorghe, refacere vechiul centru de informare Sulina Broşuri, hărţi ghiduri Trasee de vizitare/ pentru ciclism, panouri şi marcaje

Chilia Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări


Construire centru de informare/vizitare la Chilia Veche, Broşuri, hărţi ghiduri Trasee de vizitare, panouri şi marcaje




75

Vadu-Corbu Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări


Broşuri, hărţi ghiduri Trasee de vizitare, panouri şi marcaje

Letea Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări


Broşuri, hărţi ghiduri Trasee de vizitare, panouri şi marcaje

Tulcea Biodiversitate Conservare Educaţie Recreere Reglementări


Broşuri, hărţi, ghiduri Renovare centru, refacere panouri de prezentare, exponate

4.4. Infrastructura pentru informare şi educare 4.4.1.Întegrarea centrelor de vizitare propuse în conceptul de zonare Introducere despre Centrul de vizitare din Delta Dunării În 2007 AER a acceptat să dezvolte şi să realizeze conceptul pentru un nou centru de vizitare despre capitalul natural şi cultural ale întregului judeţ Tulcea (Centru de Vizitare pentru Ecoturism – 3D Tulcea). Această clădire, aflată chiar în centrul oraşului şi în apropriere de debarcaderul din Tulcea, va funcţiona ca centru de informare pentru turişti şi vizitatorii de o zi în Deltă, dar şi ca instrument de utilizare a patrimoniului natural al judeţului pentru evidenţierea identităţii regionale dintre Dunăre şi Marea Neagră. Obiectivul general al analizei de faţă este asigurarea armonizării şi interconexiunii dintre activităţile propuse menţionate mai sus şi opţiunile de dezvoltare ale conceptului de zonare cu o serie de centre de vizitare planificate în toate zonele Deltei Dunării. Stadiul planificării ARBDD a ales deja nouă zone diferite pentru stabilirea unor viitoare centre de vizitare. Pentru moment, planificarea centrelor de vizitare dintre Tulcea şi litoralul Mării Negre s-a axat cu precădere pe aspecte tehnice. În ceea ce priveşte Murighiol şi Sfântu Gheorghe, construcţia clădirilor a fost deja începută şi este în curs de finalizare.




76

Celelalte şapte sunt în diverse stagii de planificare, majoritatea cu terenul pe care urmează a fi amplasată construcţia identificat în fiecare loc, şi anume:

Chilia Veche – în sat, chiar pe malul Dunării; o casă tradiţională veche urmează

a fi demolată pe terenul respectiv.

Letea / comunitatea C.A. Rosetti – locul preferat ar putea fi locul de ancorare al

aşezării.

Caraorman – locul ar putea fi în interiorul localităţii.

Gura Portiţei – terenul a fost ales; se pregăteşte documentaţia pentru atribuirea

contractului de lucrări.

Istria – terenul ales este vizavi de muzeul de arheologie.

Crişan – renovarea şi adaptarea centrului de vizitare existent.

Sulina – terenul din oraş a fost aprobat, proiectarea clădirii înaintează; nu există

un teren pe faleză, şi nici opţiunea de a utiliza clădirea proeminentă a Comisiei

Europene a Dunării (un loc foarte bun de altfel).

Abordare generală

A. Structura de ansamblu a conţinutului fiecărui centru de vizitare:

i. Informaţii generale comune despre DD în fiecare centru de

vizitare

Frecvenţa vizitatorilor variază considerabil în Delta Dunării, aşa cum variază şi structura vizitatorilor şi modul lor preferat de a “lua contact cu natura”. Ţinând cont că majoritatea vizitatorilor vor intra probabil doar într-unul din centrele planificate, pe lângă Centrul 3D din Tulcea, nu este necesar ca design-ul acestor clădiri să fie unitar, dar este necesar ca ele să ofere aceeaşi introducere de bază în Delta Dunării în fiecare loc pentru a

transmite un mesaj coerent pentru toate tipurile de vizitatori.

ii. Teme specifice legate de USP în fiecare centru de vizitare

Realizate în funcţie de potenţialul de dezvoltare a ecoturismului în zona respectivă (aşa cum este scris în conceptul de zonare), fiecare centru de vizitare ar trebui să scoată




77

în evidenţă o temă specifică cu un conţinut axat pe USP-ul sitului respectiv, demonstrând astfel bogăţiile naturale şi culturale ale Rezervaţiei.

B. Regimul de vizitare

Deşi se doreşte ca accesul la aceste centre de vizitare să fie gratuit, această nouă infrastructură turistică ar trebui utilizată pentru a sprijini ecoturismul prin favorizarea acelor vizitatori care stau o perioadă mai lungă în Deltă, folosesc cazare locală şi contribuie la economia locală. Aceasta este o oportunitate rară de a lega obiectivele de conservare de cele economice. Prin urmare, o opţiune ar fi permiterea accesului gratuit numai localnicilor şi acelor vizitatori care stau peste noapte în Rezervaţia Biosferei, o altă opţiune ar fi combinarea “biletului de intrare” oficial în RBDD cu cel de acces la centrele de vizitare.

C. Rolul informării turistice Fiecare centru de vizitare ar trebui să ofere informaţii atât despre serviciile turistice disponibile în zona unde se află centrul cât şi din alte zone ale RBDD. Prin corelarea acestui rol de informare turistică cu regimul de vizitare (punctul B), RBDD poate promova o reţea de parteneri de afaceri prin centrele de vizitare.

D. Magazinul de suveniruri

Ar fi recomandat ca fiecare centru să poată desface produse artizanale locale şi al te materiale (spre exemplu hărţi, broşuri, vederi). Deşi statutul actual al ARBDD nu permite desfacerea de produse, două soluţii ar putea fi adoptate: lobby pentru schimbarea legislaţiei în cauză şi/sau realizarea unei colaborări cu asociaţia locală care este responsabilă cu această activitate economică. 1. Chilia Veche

Introducere

Comunitatea locală are originile cu precădere în patrimoniul cultural bogat. Statutul economic al satului cu cei aprox. 3.600 de locuitori este slab, în jur de 40% din locuitori sunt în vârstă. Pescuitul este principala lor sursă de venit. Facilităţile turistice aproape nu există (o pensiune, două case private cu mic dejun inclus, nici un restaurant). Vizitatorii / turiştii vin să vâneze iarna, dar acest tip de “turism” nu aduce aproape nici un venit localnicilor. Nu s-a luat nici o măsură până




78

acum pentru a valorifica capitalul natural al împrejurimilor Chiliei, spre exemplu colonia de pelicani din apropiere. Chilia are o tradiţie lungă de prelucrare a stufului şi realizare de obiecte de uz comun sau decorativ. Asociaţia locală de artizanat (Nufărul Alb) cu 20 de membri produce sacoşe, covoraşe, rogojini şi alte obiecte decorative. Aceste produse sunt distribuite deja la Centrul 3D din Tulcea, contribuind astfel la creşterea veniturilor pentru asociaţia locală dar şi a reputaţiei Chiliei în Delta Dunării. Veniturile asociaţiei contribuie la fonduri pentru elevii din zonă pentru a studia la liceul din Tulcea.

Recomandări În ceea ce priveşte centrul de vizitare, trei recomandări sunt considerate esenţiale pentru procesul de planificare ce va urma:

casa veche existentă de pe terenul ales nu trebuie demolată ci renovată – cel puţin parţial – şi folosită ca parte integrantă a centrului de vizitare (spre exemplu: structura tradiţională a casei şi stilul din zonă folosite ca teme de interpretare turistică);

este nevoie urgentă de o cafenea sau un mic restaurant în centrul de vizitare, compensând astfel lipsa infrastructurii turistice adecvate în sat;

principalele teme propuse (legate de USP) ale acestui centru de vizitare:

o geomorfologia locului – localizare pe platforma continentală;

o aspecte culturale bazate pe produse locale: gastronomie (legume locale de calitate), produse de artizanat (realizate din stuf) şi tradiţii (baia rusească);

o aspecte culturale bazate pe istoria aşezării: de la centru comercial genovez, la administraţie otomană şi rusească, şi apoi aşezare ucraineană.

2. Sfântu Gheorghe

Introducere

Acest sat cu cei 950 de locuitori are un potenţial ridicat pentru ecoturism, datorită ma i multor factori: este situat destul de departe de zonele de tranzit de o zi şi de traseele folosite ca experienţă rapidă în Deltă; arhitectura predominantă a caselor este încă tradiţională, ceea ce oferă satului un aspect ospitalier şi prietenesc; iar cazarea este posibilă în peste 10 pensiuni. Satul turistic privat “Delfinul” din apropierea satului, aflat între Sf- Gheorghe şi coastă, este un partener puternic şi de bază pentru dezvoltarea ecoturismului.




79

Proprietarul acestuia organizează vara un festival de film anual care atrage mii de vizitatori. Aceştia stau peste noapte în Delfinul, în locul de camping din apropiere, sau în sat. Recomandări “Surprinderea spiritului Deltei Dunării” poate fi folosit ca motto pentru centrul de vizitare planificat în Sf. Gheorghe – deoarece această destinaţie oferă atât o impresie excelentă a unui sat intact (deşi o mulţime de case sunt abandonate sau au fost vândute unor străini), şi un punct de plecare ideal pentru o experienţă de natură reală, intensă. Recomandările principale pentru Centrul de Vizitare din Sf. Gheorghe sunt menţionate mai jos:

Principalele teme propuse (legate de USP) ale acestui centru de vizitare:

o apropierea de Sacalin – arie strict protejată, cu o mare diversitate de specii de păsări;

o spiritul unui sat tradiţional;

Centrul de Vizitare ar trebui să faciliteze managementul conservării naturii: controlul şi limitarea accesului vizitatorilor în Sacalin prin:

o “aducerea” Sacalinului în Centru prin informaţii bune şi interpretare despre ecosistemul din Sacalin;

o limitarea şi controlul accesului vizitatorilor în zona Sacalin până la un turn de observare de păsări integrat în managementul Centrului de Vizitare.

Mai mult, sate precum Sf. Gheorghe ar trebui integrate în conceptul Centrului prin dezvoltarea unui “traseu prin sat” care motivează vizitatorii şi îi ghidează spre locuri speciale legate de cultura, istoria şi tradiţiile locului.

Locul ales pentru centrul de vizitare din sat poate fi de asemenea văzut ca o oportunitate bună de a comunica localnicilor despre chestiuni de conservare a naturii (spre exemplu regulamente).

3. Caraorman

Introducere

Această mică aşezare locuită de aproximativ 400 de ucrainieni este doar rareori vizitată de turiştii care trec prin Pădurea Caraorman din apropiere (arie protejată). Singura îndeletnicire a localnicilor este pescuitul, iar pericolul abandonului este tot mai mare.




80

Prima impresie când ajungi în Caraorman cu barca este dată de ruinele impresionante ale unei cariere de nisip. Pe lângă acestea, alte ruine ale unor case neterminate (locuinţe planificate pentru muncitorii de la carieră) se află pe drumul de la locul de ancorare până la aşezare. În perioada comunistă Caraorman funcţiona ca închisoare. Recomandări

Pe lângă importanţa acestei aşezări în scopuri logistice, nu există motive pentru a stabili şi menţine un centru de vizitare în acest loc – decât dacă ruinele sunt demolate în următoarele luni şi Autoritatea Rezervaţiei Biosferei (şi Consiliul Judeţean Tulcea) optează pentru o repoziţionare completă a locului. 4. Sulina

Introducere

Cea mai cunoscută aşezare din Delta Dunării adăposteşte 5.000 de locuitori, dar a fost un oraş mult mai mare între cele două războaie mondiale. Turismul în Sulina a atins o dimensiune remarcabilă (aproximativ 50.000-70.000 de vizitatori în fiecare vară), dar aglomerarea extremă de turişti sezonieri cazaţi aici cauzează probleme pentru orice fel de investiţii în facilităţi turistice. În plus, plaja însăşi este ameninţată de interesele lipsite de viziune ale investitorilor care doresc transformarea unui litoral intact într-un ansamblu obişnuit de hoteluri şi baruri. Cu toate acestea, Sulina poate fi văzută şi ca un punct de plecare pentru excursii cu barca atât în ariile protejate din nordul cât şi din sudul Deltei. Există deja un centru de informare (o încăpere) al ARBDD la parterul unuia dintre blocuri, ce oferă informaţii de bază despre RBDD. Numărul vizitatorilor de aici indică un procent foarte scăzut (aproximativ 2%) de persoane ce intră în Centru din totalul de vizitatori în Sulina. Fluxul de vizitatori la actualul centru dovedeşte dependenţa numărului de vizitatori de alţi factori, cum ar fi sezonul turistic influenţat de vreme, inundaţii sau gripă aviară.

An Vizitatori

internaţionali

Vizitatori români Total

2003 402 581 983

2004 542 947 1489

2005 499 405 904

2006 279 371 650

2007 348 1447 1795

2008 226 668 894

Luând în considerare informaţiile actuale disponibile la Centru, în medie 1000 de vizitatori pe an este o cifră realistă, dar potenţialul informaţional al Sulinei este mult mai




81

mare şi se recomandă a fi folosit. O estimare a potenţialului de atractivitate a unui centru modern în Sulina ajunge la 70-80% din vizitatorii din Sulina (aproximativ 40.000 de potenţiali vizitatori pe an). Prin urmare, având în vedere potenţialul informaţional mare al Sulinei şi temele ei foarte bogate, este recomandată dezvoltarea unui nou Centru de vizitare. Recomandări Din cauza lipsei de opţiuni disponibile la momentul analizei de faţă, a trebuit identificat terenul pentru noul Centru de vizitare. Terenul ales are două mari dezavantaje:

înconjurat de locuinţe “moderne“ cu o arhitectură mai puţin plăcută,

în capătul din amonte al satului, departe de Muzeul Farului şi plajă, fără vedere la Marea Neagră.

Potenţialele avantajele ale locului ales sunt menţionate mai jos:

acces direct spre Dunăre;

crează un flux de vizitatori prin oraş din amonte spre plajă, crescând potenţialele beneficii economice pentru localnici (spre exemplu transport, cumpărături mărunte sau alimente).

Caracteristicile principale ale viitorului centru de vizitare din Sulina sunt menţionate mai jos:

USP-ul pentru Sulina este dat atât de istoria lui cât şi de funcţia lui de poartă de acces între Dunăre şi Marea Neagră.

5. Crişan

Introducere

Există deja un centru de vizitare situat în Crişan, pe malul opus al Dunării faţă de partea principală a satului. Centrul de vizitare există de mai bine de 15 ani şi trebuie actualizat – atât expoziţia cât şi clădirea în sine. Planurile existente pentru adaptarea acestui cunoscut centru de vizitare trebuie să ţină seama de doi factori importanţi:

poziţia strategică pe braţul Sulina cu funcţia de centru pentru ecoturism,

numărul relativ ridicat de vizitatori.

Dacă nu se ţine seama de aceşti doi factori, unul dintre cele mai importante centre de vizitare pentru ecoturism din Delta Dunării va rămâne probabil cel mai modest – în




82

comparaţie cu celelalte clădiri planificate, spre exemplu din Chilia. Pe lângă poziţia geografică, centrul de vizitare din Crişan se învecinează cu un hotel mare şi un turn de observare înalt (deşi hotelul a fost închis încă de la sfârşitul anilor „90, este de aşteptat să se redeschidă în curând). Chiar şi azi, Crişan este un exemplu bun pentru diversitatea şi calitatea informaţiilor ce pot fi oferite vizitatorilor de o zi şi turiştilor în interiorul Deltei.

Recomandări Există o serie de recomandări specifice care urmează a fi implementate la Centrul de vizitare din Crişan:

lărgirea clădirii existente şi crearea unei repartizări mai bune a camerelor din punct de vedere al fluxului vizitatorilor şi al expoziţiilor;

pe lângă mărimea clădirii ca atare, trebuie înălţat interiorul camerelor în beneficiul vizitatorilor;

re-proiectarea planurilor structurale ale clădirii (planurile indică un amestec ciudat de materiale – spre exemplu construcţia metalică a acoperişului acoperită cu stuf).

din punct de vedere strategic, Crişan ar trebui să devină unul dintre locurile centrale din Delta Dunării, unde vizitatorii sunt invitaţi să încetinească (sosesc cu bărci rapide spre exemplu din Tulcea) şi să se pregătească pentru a lua contact cu anumite părţi ale Deltei, fie în cadrul unor anumite programe sau în mod individual (începând cu cazarea în această zonă).

6. Murighiol

Introducere

La intrarea în sat dinspre uscat, venind din Mahmudia, a fost identificat un teren pentru un centru de vizitare. Satul pare a fi puternic influenţat de tipul predominant de vizitatori, şi anume cei care vin din Bucureşti şi alte oraşe pentru a petrece aici un weekend însorit. O parte importantă din structurile de cazare sunt deţinute de non-localnici, iar această tendinţă se pare că este în creştere. De luni până joi, chiar şi vara, doar 10% din capacitatea de cazare este rezervată, şi aşa cum a spus primarul, acest lucru scoate în evidenţă problema destinaţiilor de weekend. Murighiol are nevoie de un set de instrumente puternice ce trebuie aplicate analizei de zonare pentru a putea îmbunătăţi statutul actual de poartă către destinaţia Delta Dunării.




83

Recomandări Centrul de vizitare ar trebui să se concentreze pe:

subiecte mai generale din Delta Dunării,

lacurile interioare cu apă sărată,

nevoia de regulamente de conservare şi de mediu.

7. Istria

Introducere

Acest loc oferă o oportunitate excepţională de a atrage mai multe grupuri ţintă pentru Delta Dunării: o combinaţie funcţională între un centru de vizitare ce se axează pe lacurile mari interioare ale Rezervaţiei Biosferei cu muzeul de arheologie – şi situl arheologic ca atare – va crea sinergia din punct de vedere al marketingului, al managementului vizitatorilor şi al programelor de vizitare.

Recomandări

În comparaţie cu toate celelalte locuri alese, Istria nu este integrată într-o aşezare. Prin urmare, ar trebui mai întâi explicată tema dezvoltării generale a terenului, dar şi realizarea unei prezentări despre problemele specifice ale habitatelor acvatice din interiorul şi din jurul lacurilor.

Folosirea terenului trebuie legată de istorie iar aceasta de natură. La modul concret, este propusă conectarea accesului la ambele centre şi la situl arheologic (spre exemplu prin intermediul unei poteci).

Consideraţii generale despre Centrul de Vizitare planificat

Din perspectiva managementului vizitatorilor, nu toate cele nouă centre planificate sau existente au aceeaşi importanţă din punct de vedere al resurselor alocate. Crişan, Sulina, Sfântu Gheorghe şi Istria sunt considerate a fi pe primele locuri ca importanţă.

Locul Centrului de Vizitare Clasificare în funcţie de importanţă

Crişan, Sulina, Sfântu Gheorghe, Istria Foarte important

Chilia, Letea, Murighiol, Gura Portiţei Important

Caraorman Mai puţin important




84

Cu toate acestea, toate centrele sunt importante, de unde şi necesitatea unei entităţi care să coordoneze această reţea de facilităţi ale ARBDD, pe lângă şi în strânsă legătură cu centrul 3D din Tulcea. Este nevoie de o analiză mai în detaliu pentru a evalua existenţa bugetului pentru o astfel de reţea extinsă de centre şi a căuta parteneri pentru a le conduce. 4.4.2. Planul de activităţi specifice ce vor fi întreprinse în vederea managementului vizitatorilor şi implementării zonării turistice propuse;

Nr. crt.

Activitate Resurse necesare

Timp Infrastructura Umane Financiare

1. Monitorizare flux de vizitatori

Permanent Chestionare Raportări Baze de date

5 persoane angajaţi ai ARBDD

2. Analiza Situaţiei tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor zonei

2010-2012 Chestionare Raportări Baze de date


3. Analiza situaţiei obiectivelor cultural istorice din zonă

2010-2012 Chestionare Raportări Baze de date Fişe de observaţii


4. Monitorizarea impactului activităţilor turistice

5. Stabilirea de măsuri de diminuare a impactului activităţilor turistice

6. Întreţinerea infrastructurii existente (trasee turistice acvatice)

7. Realizarea unor trasee tematice

3 trasee la Sulina 2 trasee la Crişan, etc

8. Lucrări de reparaţii şi modernizare centre de informare




85

9. Realizare centre de informare

10. Realizare puncte de informare

11. Refacere panouri de informare şi marcare (însemnele WH, MAB UNESCO, RAMSAR, Diploma Europei)

12. Realizare de materiale de informare şi educaţie ecologică

13. Dezvoltarea infrastructurii pentru alimentare cu apă şi canalizare, colectare deşeuri

14. Implementarea Planului Strategic pentru dezvoltarea turismului Durabil în Delta Dunării

15. Dezvoltarea infrastructurii de campare şi cazare, de servicii pentru turism

4.4.3. Necesarul de infrastructură în vederea implementării planului de management al vizitatorilor: În perimetrul RBDD sunt folosite în scop turistic un număr de 19 trasee turistice pe apă şi 7 trasee turistice pe uscat (Anexa 4 - Harta). Este becesară o evaluare a gradului de utilizare a acestora şi o redefinire a lor pentru reducerea impactului asupra naturii şi în acelaşi timp asigurarea satisfacerii vizitatorilor. Se pot crea şi amenaja şi noi trasee tematice:




86

Traseu tematic 1 - Terestru

1. Sulina (centru vizită ) drumul spre plajă (se trece pe lângă Farul vechi şi

cimitirul oraşului cosmopolit) plaja Sulina plimbare pe plaja spre Sfântu-Gheorghe

până la Canalul Sondei întoarcere acelaşi traseu. (7 km.)

Palatul fostei Comisiuni Europene a Dunării ce a funcţionat în perioada 1856 – 1939, are o arhitectură ce se încadrează în stilul noeclasic şi este actualmente ocupată de AFDJ Galaţi - Secţia Căi Navigabile Sulina. Farul vechi - Bogata istorie a prezenţei Comisiei Europene a Dunării în Sulina poate fi găsită la clădirea Farului, construit în 1869, astăzi muzeu, vizitat de toţi turiştii care ajung în zonă. Aici se găsesc documente vechi, scrisori ale regelui Carol, obiectele personale ale scriitorului Jean Bart – mândria locuitorilor. Totodată şi mărturie a




87

înaintării masive a uscatului în mare, farul era odinioară situat chiar la contopirea apelor Dunării cu marea, astăzi gura aflându-se la o distanţă considerabilă. Cimitirul maritim Sulina

Descrisă în perioada sa de glorie în Europolis-ul lui Jean Bart, Sulina a fost primul oraş din Romania unde se poate vorbi de conceptul Europei Unite: la sfârşitul sec XIX-lea, aici convieţuiau greci, romani, ruşi, armeni, turci, austro-ungari, evrei, albanezi, germani, italieni, bulgari, englezi, polonezi, etc. Mărturie a acestui fenomen mai stă azi, Cimitirul Maritim, unde prinţese, nepoate de voievod, ingineri, consuli, odihnesc alături, de marinari, pescari, muncitori în port, într-un amestec nemaiîntâlnit de credinţe şi confesiuni. Plaja Sulina –atracţia principală a Sulinei, este plaja cu nisipul cel mai fin de pe litoralul

Mării Negre. Încă sălbatică şi neaglomerată, este un adevărat rai pentru iubitorii de linişte. Litoralul marin Sulina – Sfântu Gheorghe, cuprinde sectoarele din aria oraşului (cca. 6 km), şi a satului Sf. Gheorghe ( cca.5km) unde studiile bioclimatice indică existenţa elementelor climatice favorabile pentru cura aeroheliomarină. Obiective Vegetaţie - volbura de nisip, cătina albă, etc. Păsări - limicole, cormoran mare şi mic, pelicani întâmplător, egrete, stârci, uliganul pescar, şoim.




88

Traseu tematic 2- acvatic

Cu barca mică 2. Sulina (centru vizită) - Gura de vărsare - Golf Musura (păsări) canal - cherhanaua de vis-a-vis de centrul vizită (12 km). 2.1 cu bifurcaţie Sulina spre Gura vărsare golf Musuracanal Cardon canal Cardon-Sulina Obiective Gura de vărsare a Dunării Dunării în Marea Neagră şi Golful Musura la răsărit sau la apus. Farul Observator – far construit în perioada Comisiunii Europene a Dunării ,

actualmente neutilizabil. Este situat pe malul stâng al Dunării, iar legătura sa cu partea continentală se realizează printr-un lung dig de piatră. Ceea ce este impresionant la acest dig este faptul că el încă mai păstreză inscripţiile celor ce au participat la construcţia sa. Farul observator este cel la care s-au realizat filmări pentru filmul ” Toate




89

pânzele sus”. Măiestria construcţiei şi sălbăticia naturii în care este amplasat, dă acestui obiectiv un aer misterios şi arhaic. Farul nou – are 57 m înălţime a cărui lumină e vizibilă de la 50 km, este pe un mal al canalului, adânc înaintat în mare. Variante posibile

Cu bărci de viteză 3. (6 ore) Sulina – pe Dunăre până în amonte de Mm 8 - Dunărea Veche - canal

Magearu - Letea - vizită pădurea Letea (cu şaretă sau tractor) - întoarcere pe acelaşi traseu Urmând cel de-al doilea lob al Marelui M pe Dunărea Veche, se ajunge pe canalul Magearu, acest canal este atractiv în primul rând datorită valorilor peisagistice ale acestuia: zone cu nuferi, margini străjuite de stuf şi multitudinea de păsări care scrutează zona. La capătul Canalului Magearu se află localitatea Letea. Pădurea Letea

Un obiectiv turistic important este Pădurea Letea, care se dezvoltă în spaţiul dunelor de nisip sub forma unor fâşii late de 10-250 m (haşmacuri) despărţite de spinările dunelor, este alcătuită, în principal, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă (Fraxinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisiae), părul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), O caracteristică a zonei o constituie abundenţa plantelor căţărătoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. În covorul vegetal se întâlnesc şi alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brânduşa de nisip (Merendera sobolifera) şi cârcel (Ephedra dystachia).

Fauna este reprezentată de codalb (Haliaeetus albicilla), şoimulet de seară (Falco vespertinus), pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), câteva rarităţi herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) şi cca. 1600 specii de entomofaună identificate până în prezent.

Obiective partea de deltă fluvio-maritimă, pădure de stejar între dune pe un grind marin, codalb delta fluvio-maritimă




90

4. (10 ore) Sulina - canal Busurca - lac Roşuleţ - lac Roşu- lac Puiu- canal Mocansa (se zăreşte pădurea Caraorman, dune de nisip, grindul Caraorman, fostă zonă marină) - lac Erenciuc (se vede arinişul Erenciuc-zonă strict protejată, codalb) - braţ Sf. Gheorghe- insula Sahalin (zsp) - gura de vărsare Sf. Gheorghe (plaja Sf. Gheorghe) - întoarcere pe canal cordon litoral Sf. Gheorghe - Sulina. Lacul Roşu, Roşuleţ, Puiu şi Lumina

Zonele prezintă un interes deosebit prin faptul că acestea cuprind diverse forme de relief, grinduri, japşe, depresiuni, formeţiuni de plauri plutitori şi fixaţi, pajişti halofile şi se caracterizează în principal prin existenţa biocenozelor adaptate la condiţiile de viaţă eurihaline. Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezentate de asemenea prin formaţiuni de plaur, flora şi fauna specifice acestor biotopi preponderenţi stuficoli, un important loc de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul mic în colonii mixte de ardeidae. Pe aceste lacuri se poate ajunge de la Sulina parcurgând canalul Sulina, canalul Roşu-Împuţita, la lacul Roşuleţ unde se află un centru de colectare peşte şi ieşind din acesta se intră în lacul Roşu unde se află un atrăgător camping pentru tineret. Traseul poate continua traversând lacul Puiu alături de care se găseşte şi lacul Lumina la est, continuând pe canalul Caraorman, se poate ajunge în comuna Crişan şi apoi pe braţul Sulina. Pe aceste trasee se pot întâlni raţe, lebede, pelicani precum şi alte specii de păsări de baltă ce pot fi văzute în stoluri de mii de exemplare, unde se poate şi pescui.




91

Traseu tematic 3 – terestru

Plimbare de-a lungul plajei Sulina până la Canal Sondei şi retur (9 km)




92

Traseu tematic 4 – terestru

Plimbare pe plajă de la sat Sf. Gheorghe la Căşla Vădanei şi retur (10 km)

4.4.4.Integrarea PMV în elementele strategice de dezvoltare a turismului durabil în zona ariei protejate (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului - SDDT) Strategia de vizitare a RBDD se încadrează şi este în concordanţă cu obiectivele propuse în: - Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil în Delta Dunării, realizat de

CJ Tulcea şi ARBDD şi finanţat de Guvernul Flamand, octombrie 2008 - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2013-2020-2030 - Master Planul pentru turismul naţional al Romaniei 2007 - 2026 - Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est




93

4.4.5.Recomandări pentru Comitetul de Turism al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Recomandarea principală ce trebuie formulată la finalul acestui studiu12 este necesitatea stabilirii unui comitet pentru turism pentru întreaga Regiune a

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Foarte puţine instrumente propuse în acest studiu(5) pot fi utilizate fără existenţa unei entităţi concrete care să vorbească în numele factorilor implicaţi în (eco)turism din regiune. Fără existenţa unei structuri unice responsabile cu implementarea politicii de zonare sunt puţine şanse să se realizeze progrese. Conceptul de zonare pe ecoturism a Deltei Dunării – baza dezvoltării viitoare a zonei Deltei Dunării – recomandă stabilirea unei structuri permanente ce reuneşte diverşi factori din zonă din domeniul turismului. Stabilirea unui comitet de management al turismului în Delta Dunării va permite evaluarea intereselor diverşilor factori de decizie şi îi va implica total în planificare şi luarea deciziilor vizavi de managementul şi folosirea rezervaţiei din punct de vedere al turismului şi recreerii. Comitetul de management reprezintă o platformă de dialog şi un instrument esenţial pentru coordonarea marketingului turistic şi a dezvoltării infrastructurii din Rezervaţia Biosferei. Acest comitet va fi responsabil pentru promovarea

conceptului final şi implementarea planului de zonare pentru ecoturism a zonei, aşa cum a fost stabilit în studiul respectiv. În mod simultan, comitetul va elabora şi implementa o strategie concretă de marketing pentru zonă, plasând astfel Delta Dunării ca una dintre destinaţiile cheie pentru natură din Europa. Componenţa Comitetului pe Turism (CTDD) trebuie să reflecte contextul local din punct de vedere al conservării, dezvoltării regionale, cadrului cultural şi social, şi cooperării transfrontaliere cu Ucraina.






94

A. Rolul Comitetului de Turism în contextul Deltei Dunării

Asigurarea unui nivel maxim de reprezentare, implicare şi dialog între

diferiţi factori din turism şi dezvoltare durabilă

Stabilirea unui comitet de management atinge diverse obiective:

Legitimarea direcţiei şi strategiei de dezvoltare

Dezvoltare durabilă şi reprezentarea intereselor comunităţii locale cu privire la turism.

Legitimarea planului de zonare pe ecoturism şi a strategiilor de dezvoltare locală pe termen mediu.

Sprijinirea serviciilor locale de turism la scară mică dar şi a furnizorilor mari din turism pentru a accesa piaţa, finanţări, design de produse şi programme, marketing şi vânzări.

Integrarea conservării naturii în dezvoltarea locală şi regională şi verificarea nevoilor RBDD cu privire la managementul şi prevenirea conflictelor.

Îmbunătăţirea şi menţinerea dialogului

CTDD crează o platformă pentru dialog. Aceasta permite circularea cunoştinţelor din domeniul marketing-ului pentru turism din sit, şi sprijină toate categoriile relevante de factori de decizie pentru a se implica în procesul de dezvoltare şi marketing.

Coordonează dialogul dintre diverşi factori de decizie şi diverse niveluri (de la local până la regional), şi dintre toţi factorii interesaţi în dezvoltarea turismului durabil:

Principalele instituţii publice ARBDD

Consiliul Judeţean Tulcea

Municipalităţile locale

INDD

Sectorul de afaceri privat

Hoteluri mari şi tour-operatori mari

Pensiuni locale şi tour-operatori mici




95

CTDD – reprezentând un fel de pasaj între diverşi factori implicaţi activ în zonă (cercetători, comunităţi locale, instituţii publice, ONG-uri) – trebuie să ofere instrumentele de coordonare a activităţilor comune pentru a asigura calitatea, eficienţa şi complementaritatea tuturor proiectelor legate de turism planificate în rezervaţie. Existenţa unui dialog între factorii implicaţi ar trebui să facă posibilă anticiparea conflictelor şi să pună bazele unui management al conflictelor. Într-adevăr, aşa cum am observat în studiul nostru, unele proiecte sunt blocate sau se suprapun din cauza lipsei comunicării dintre factorii implicaţi. Asistenţă în dezvoltare de produse şi marketing

CTDD va elabora o strategie de marketing pe termen mediu şi va identifica finanţare pentru a o implementa. Într-o primă fază, am identificat două priorităţi pentru viitoarea strategie de marketing:

Crearea unei strategii pentru dezvoltare de produse

Introducerea unui sistem de monitorizare bazat pe colectarea informaţiilor anual şi analiza activităţilor din turism în zonă;

Identificarea principalelor grupuri ţintă din turism (profil socio-economic şi origine geografică) şi facilităţile turistice necesare pentru aceste grupuri ţintă;

Oferirea de cursuri de pregătire în management “verde” (deprinderi şi cunoştinţe) pentru toţi furnizorii de servicii turistice din Delta Dunării;

Sprijinirea sectorului de afaceri (în special micile întreprinderi) în dezvoltarea de produse “verzi”;

Dezvoltarea unei etichete ecoturistice dedicate produselor şi serviciilor “verzi”.

Promovarea Deltei Dunării ca destinaţie ecoturistică atât pe plan local cât şi

internaţional

Dezvoltarea unui brand unitar pentru Delta Dunării şi folosirea lui de către toţi factorii implicaţi;

Creşterea nivelului de conştientizare a Deltei Dunării ca destinaţie turistică în rândul segmentelor de turism celor mai promiţătoare – existente şi potenţiale;

Informarea şi educarea vizitatorilor despre ceea ce este CU ADEVĂRAT Delta Dunării.




96

B. Principalele sarcini pentru CTDD

CTDD trebuie să devină, pas cu pas, un instrument de dezvoltare pentru zonă. Odată ce diverşii factori de decizie sunt reuniţi în această organizaţie, CTDD trebuie să identifice proiecte prioritare şi să-i motiveze pe aceştia să le implementeze. În acest scop CTDD are nevoie de capacitatea de a oferi următoarele servicii: Acces la o bază de date actualizată cu toate proiectele din Delta Dunării şi statutul

lor curent de implementare;

Sprijinirea factorilor publici şi privaţi în obţinerea de fonduri prin:

o Identificarea finanţărilor naţionale şi europene;

o Propunerea de proiecte eligibile pentru aceste finanţări, şi

o Identificarea posibilităţilor unor împrumuturi publice şi private pentru co-finanţări şi marketing-ul proiectelor.

Sprijinirea procesului de elaborare de proiecte (redactarea unor studii tehnice preliminare, asistenţă în relaţiile cu autorităţile finanţatoare) prin facilitarea transferului de know-how de la parteneri străini şi prin identificarea fondurilor transnaţionale în acest scop:

o Asistenţă în actualizarea calitativă a PUZ-ului local (Plan de Urbanism Zonal) pentru a dezvolta o abordare proactivă;

o Asistenţă în obţinerea autorizaţiilor locale necesare (mediu, urbanism)

o Asistenţă în identificarea unei noi tehnologii şi a folosirii energiei solare regenerabile (panouri solare, bărci cu motor electric…)

o Asistenţă în elaborarea unor strategii locale de marketing şi promovare.

Sprijinirea noilor factori de decizie şi întreprinderilor familiale în conceperea, depunerea şi implementarea proiectelor. Scopul nu este creşterea numărului acestora ci încurajarea apariţiei altora mai puternici care pot creşte capacitatea celor actuali (asociaţii de dezvoltare intercomunală, grupuri de acţiune locală);

Încurajarea realizării unei politici de marketing pentru turism în Delta Dunării prin:

o Colectarea şi schimbul de informaţii cu operatorii de turism şi centrele de informare turistică;

o Promovarea facilităţilor de turism existente;




97

o Identificarea şi promovarea produselor locale, a festivalurilor şi tradiţiilor;

o Identificarea şi valorificarea noilor trasee turistice;

o Introducerea unei etichete ecoturistice;

o Realizarea unei baze de date despre patrimoniul cultural;

o Elaborarea unui plan de turism privind pescuitul de agrement.

Sprijinirea dezvoltării resurselor umane în zonă prin:

o Un program de instruire pentru ghizii locali din turism;

o O campanie de conştientizare în privinţa ospitalităţii şi turismului.

C. Structura şi funcţionarea CTDD

S-ar putea avea în vedere acest tip de repartizare în cadrul comitetului de management:

1. Membri permanenţi:

Reprezentant al Consiliului Judeţean Tulcea

Reprezentant al ARBDD

Reprezentant al municipalităţilor din Delta Dunării

Reprezentant al tour-operatorilor locali

Reprezentant al ONG-urilor (conservarea naturii şi turism)

2. Membri consultativi: INDD

Ministerul Turismului

ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism)

Ministerul Dezvoltării Regionale

Ministerul Mediului

ROMSILVA

Sistemul de Gospodărire a Apelor

Asociaţia Pescarilor şi Asociaţia Vânătorilor

Reprezentanţi ai patrimoniului cultural

Societatea Ornitologică Română

AER (Asociaţia de Ecoturism din România)




98

3. Asistenţă tehnică: Specialişti la nivel naţional şi internaţional în turism, dezvoltare rurală durabilă şi

conservarea zonelor umede.

Structura operaţională a CTDD trebuie menţinută la un nivel de administrare uşor şi eficient – prin urmare orice structură multi-stratificată ar trebui evitată. Sarcinile CTDD au fost descrise anterior. Odată ce comitetul a fost stabilit iar managementul este gata să înceapă activitatea, recomandăm o abordare pas-cu-pas pentru realizarea primelor activităţi:

i. CTDD trebuie să urmărească primele rezultate ale planului de zonare pe

ecoturism şi apoi să identifice proiecte pilot ce au o valoare adăugată – în

conformitate cu planul regional de dezvoltare – sau cu strategia de marketing, şi

care au obţinut aprobarea factorilor de decizie.

ii. CTDD trebuie să colaboreze cu partenerii internaţionali şi cu instituţiile

finanţatoare naţionale şi europene pentru a identifica finanţarea necesară pentru

a sprijini implementarea proiectelor.

iii. Odată ce un prim proiect a avut success, CTDD trebuie să se finanţeze prin

activitatea de consultanţă pentru factorii de decizie ce va fi oferită de un personal

permanent.

iv. Pe lângă finanţarea bazată pe proiecte, CTDD trebuie să facă lobby pentru

adaptarea sistemului existent de taxare a turiştilor şi întreprinderilor din turism din

Delta Dunării, urmând exemple bune din alte regiuni turistice din Europa, şi să

poată beneficia din o parte din fondurile colectate pentru a îndeplini sarcinile

menţionate mai sus.

5. Monitorizare si revizuire

ARBDD va monitoriza permanent prin chestionare adresate turiştilor şi operatorilor din turism, autorităţilor locale, impactul turismului asupra zonelor de recreere şi cel al implementării strategiei. Strategia va revizuită odată cu revizuirea Planului de Management, iar planul de management al vizitatorilor va fi revizuit la fiecare 2 ani.




99

Comitetul pe Turism al Deltei Dunării

Diagramă funcţională

Planificare regională, teritorială și

economică

Comitetul executiv

(membrii permanenți)

Finanțări UE și alte

surse internaționale

Strategia de marketing și promovare

Programe de training și calificare

Oportunități de finanțare

Informații & propuneri de proiecte

Servicii în cadrul CTDD

Asistenţă tehnică

Membri consultativi

Finanțare de la nivel

național și județean

(Guvern, Consiliul

Județean, taxe turiști)




100

Anexa 1

Exemple de zonare

Componentă a Studiului “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei Blumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009

Strategie de zonare pentru Parcul Naţional El Imposible, El

Salvador

1. Zona de utilizare intensivă

Obiectiv general: Oferirea de oportunităţi pentru recreere şi educaţie într-un

mediu semi-natural dar cu o concentrare mare de vizitatori; oferirea de

oportunităţi economice pentru localnici.

Descriere: Această zonă constă din situri naturale sau alterate care au atracţii

naturale sau culturale şi zone de o mare frumuseţe peisagistică. Topografia ei

permite acces limitat cu vehicule şi anumite facilităţi. Deşi această zonă ar trebui

menţinută într-o stare pe cât de natural posibil, este acceptabilă o concentrare

mai mare de vizitatori şi facilităţi, inclusiv toalete, poteci tematice, rute de acces

doar pentru vehiculele parcului, centre de vizitare şi zone pentru picnic. Prezenţa

unui management în aceste zone va fi o prioritate ridicată pentru a menţine

impactele la niveluri acceptabile.

Regulamente şi linii directoare:

1. Folosirea zonei de către vizitatori va avea puţine restricţii în afara plăţii taxei de acces în parc. 2. Focurile de tabără vor fi permise doar în acele situri cu locuri special amenajate pentru acest lucru. 3. Adunarea lemnelor de foc este interzisă în această zonă. 4. Folosirea săpunului în râuri este interzisă.




101

2. Zona de utilizare moderată Obiectiv general: Oferirea de oportunităţi educaţionale şi de recreere într-un

mediu relativ natural, cu o concentrare medie de vizitatori.

Descriere: Constă în primul rând din situri naturale dar cu unele sectoare care

au acelaşi grad de intervenţie umană; are caracteristici semnificative naturale şi

culturale. Serveşte ca zonă de tranziţie între zonele cu o densitate mare de

vizitatori şi acele zone cu o minimă utilizare publică. Facilităţile nu vor avea

acelaşi nivel de dezvoltare ca cele din Zona de Utilizare Intensivă. Topografia va

limita accesul publicului, şi prin urmare zona va necesita mai puţină atenţie din

partea personalului parcului.


1. Locuri de camping cu facilităţi minime sunt permise. 2. Los Enganches, Mirador La Algodonera-Rio Mixtepe sunt accesibile numai dacă vizitatorii au un ghid şi un permis. 3. Deşeurile trebuie colectate de vizitatori. 4. Focurile de tabără sunt interzise în afara situaţiilor excepţionale.

3. Zona de utilizare primitivă (??) Obiectiv general: Protejarea celor mai naturale zone din parc şi oferirea de

oportunităţi de recreere caracterizate de un impact asupra mediului minim şi de

foarte puţine întâlniri de grup.

Descriere: Constă dintr-un sit natural cu un minim de intervenţie umană. Conţine

ecosisteme unice, specii de floră şi faună valoroase din punct de vedere ştiinţific

ce pot tolera o utilizare limitată de grupuri mici de vizitatori. Drumurile, potecile

îmbunătăţite şi infrastructura de vizitare sunt excluse din această zonă.


1. Accesul publicului este limitat la anumite grupuri care au solicitat un permis în prealabil şi care sunt însoţite de un ranger din parc. 2. Camping-ul este permis doar în zone desemnate de administraţia parcului. 3. Grupurile de vizitatori sunt limitate la maxim şase persoane. 4. Focurile de tabără nu sunt permise. Sursa: SalvaNatura, 1997




102

Spectrul de zonare: Propunere pentru Parcul Naţional Galapagos

Rural: Ar putea include toate zonele adiacente parcului acolo unde parcul

lucrează cu proprietari de terenuri private pentru a dezvolta activităţi precum

vizitarea canalelor de lavă pe insula Santa Cruz sau ture de călărie şi drumeţie

pe terenuri ale parcului dar şi private.

Intensiv / Recreere: Ar putea include zone de recreere dezvoltate în parc lângă

comunităţile locale sau situri din apropierea parcului în cadrul comunităţilor.

Aceasta include şi centre de vizitare, infrastructură portuară sau pentru transport,

şi alte situri care includ personalul parcului şi activităţi concepute pentru numere

mari de vizitatori.

Intensiv / Natural: Ar putea include situri de vizitare cu biodiversitate

remarcabilă, ecosisteme, valori naturale sau culturale, cu constrângeri moderate

din punctul de vedere al resurselor. Niveluri mai ridicate de utilizare sunt permise

(mărimea grupului va ţine cont de loc dar se va tinde către grupuri mai mari) în

locuri cu distanţe variabile faţă de oraşele portuare.

Extensiv / Natural: Ar include situri cu biodiversitate remarcabilă, ecosisteme,

valori naturale sau culturale, cu constrângeri mai severe din punctul de vedere al

resurselor (din nou, în funcţie de loc), limitând grupurile la numere mai mici sau,

dacă permit condiţiile, locuri unde se doreşte o experienţă axată mai mult pe

recreere cu mai puţine întâlniri cu alţi vizitatori.

Semi-primitiv: Zone izolate sau plaje distante, de obicei pe insule mai mari

locuite, la mai mult de o milă de drum sau de zona motorizată de aterizare de pe

plajă. Zone unde este necesar transportul pe jos, cu animalele sau cu mijloace

ne-motorizate. Riscurile, provocările şi abilităţile necesare sunt mai mari.

Constrângerile legate de resurse sunt la nivel scăzut până la moderat. Întâlnirile

cu alţi vizitatori sunt minime şi atât permisele cât şi ghizii parcului sunt necesari.

Nealterat / Ştiinţific: Insule sau părţi de insule unde valoarea ecosistemului este

la cel mai înalt nivel fără, sau cu foarte puţine, specii exotice introduse. Vizitele

sunt foarte limitate, de obicei restrânse la nivelul cercetătorilor. Necesită permise




103

solicitate în prealabil şi ghizi special pregătiţi în tehnici cu impact redus. Prezintă

multe regulamente foarte stricte.

Cele ce urmează prezintă o descriere mai clară a unei zone semi-primitive, care este un lucru nou pentru Parcul Naţional Galapagos. Zona semi-primitivă: Obiective de management: Permiterea accesului acelor vizitatori care caută o

experienţă mai specială sau individualizată (acţiuni în aer liber într-un cadru natural) la porţiuni ale parcului unde există multe trăsături şi valori naturale dar unde sunt şi motive de îngrijorare în legătură cu introducerea speciilor şi care pot fi controlate mai uşor datorită apropierii de cabana rangerilor. Reducerea presiunii asupra zonelor de vizitare intensiv / naturale prin dispersarea oportunităţilor pentru vizitatorii care doresc alternative la tururile convenţionale cu ghid. Oportunităţi pentru turism şi activităţi: drumeţie, camping, caiac, căţărare pe

vulcan, observare de păsări şi studiul naturii. Există oportunitatea de a face activităţi în aer liber; sunt necesare un nivel moderat de risc şi provocări, şi rezistenţă fizică. Cadrul fizic: izolat, în general câteva mile depărtare de locuri turistice tradiţionale

sau de coridoare de transport, pe teren natural ce poate conţine o combinaţie de specii endemice şi exotice dar foarte puţine urme de activitate umană. Munţi stâncoşi, câmpuri de lavă cu vegetaţie pitică sau plaje îndepărtate pot fi găsite toate într-o astfel de zonă. Cadrul social: Grupurile nu vor fi mai mari de cinci persoane şi toate potecile şi

locurile de camping vor avea o limitare a numărului de vizitatori astfel încât întâlnirile cu alţi vizitatori să fie reduse la două grupuri într-o perioadă de două zile. Cadrul de management: Sunt necesare permise şi acestea sunt eliberate pe baza

principiului «primul venit, primul servit». Itinerariile sunt pregătite şi locurile de camping sunt desemnate. Durata şederii este între una şi două zile într-un loc. Patrulele rangerilor sunt frecvente dar contactul lor cu vizitatorii este opţional şi scurt. Înainte de intrarea în parc, vizitatorii vor viziona o casetă de 15 minute despre tehnici pentru impact redus şi regulamentele privind mediul natural, şi vor fi supuşi şi unui test pentru material vegetal exotic şi echipament adecvat. Sursa: Wallace, 1993




104

Anexa 2

Raportarea activităţilor pentru realizarea analizei de zonare Componentă a Studiului “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a vizitatorilor”, Andrei Blumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009

AER în parteneriat cu Détente a organizat prima sesiune de seminarii în Tulcea cu principalii trei factori implicaţi: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Consiliul Judeţean Tulcea (CJT) şi Institutul Naţional de Cercetare Delta Dunării (INCDD).

11-12 iulie 2008 – întâlnire în Tulcea - infrastructură

Participanți din partea proiectului: Jamil Benabdallah (Détente), Joseph Tomatis (Détente)

Întâlnire cu reprezentații INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc, Romulus Stiuca), Consiliul Județean (Elisabeta Dobrisan), Marian Munteanu (ex-guvernator)

Puncte cheie discutate:

a. Situaţia curentă a infrastructurii din Delta Dunării b. Politica de dezvoltare susţinută de autorităţile locale şi proiectele viitoare

legate de această politică c. Situaţia socială d. Infrastructura pentru turism e. Situaţia privind mediu

1-12 iulie 2008 – pregătirea primei sesiuni de seminarii cu Alois Lang; stabilirea de contacte cu ARBDD, CJ Tulcea şi INCDD. 15-19 iulie 2008 – muncă de teren în Tulcea, prima parte a procesului de zonare a

Deltei Dunării Participanţii echipei proiectului: Alois Lang (AER), Jamil Benabdallah (Détente), Andrei Blumer (AER).

16 iulie 2008 (INCDD), seminar (I) cu reprezentanţi ai INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc) ARBDD (Liliana Ivancenco), Consiliul Judeţean (Elisabeta Dobrişan).




105

Rezultat ziua I:

Analiza strategiei de turism WES şi identificarea paşilor următori; Stabilirea unui acord comun asupra obiectivelor procesului de zonare;

17 iulie 2008 (ARBDD), seminar (II), participanţi: Mr. Baboianu, Liliana Ivancenco, – ARBDD, Diana Bota, Silviu Covaliuc (INCDD)

Rezultat ziua II:

Clarificarea şi stabilirea de comun acord a conceptelor cheie ale proiectului; Analiza factorilor principali şi a competenţelor şi rolului lor în Delta Dunării (ARBDD, INCDD, CJT). Rezultate:

Identificarea remarcilor complementare strategiei WES:

a. Mai mult accent pe oportunităţi şi suport (consiliere şi finanţare) în sectorul

privat pentru localnici b. O mai bună specificare a nevoilor curente din Delta Dunării (aspecte

sezoniere, diferenţiere dintre piaţa internaţională şi cea internă) c. Rezolvarea problemei lipsei unei organizaţii regionale pe turism (sarcinile

de marketing, plus organizare internă) d. Abordare valoroasă: Strategie de încetinire!

Concepte cheie agreate

a. Diferenţiere clară între Managementul Vizitatorilor (bazat pe un sistem de

zonare) vs. Strategie de Turism

b. Ecoturism dezvoltat de mici întreprinderi familiale

c. Necesitatea de a monitoriza impactul (pozitiv şi negativ) al ecoturismului (de mediu & economic)

Agrearea celor două sfere de acţiune ale proiectului

Sferă de acţiune 1 (Zonare):

Deciderea unor zone geografice şi tematice în cadrul destinaţiei Delta Dunării prin definirea elementelor unice de promovare (USP) ale fiecărei zone şi loc (destinaţie)




106

Sferă de acţiune 2 (Turism): Comunicarea şi facilitarea dezvoltării ecoturismului prin folosirea indicilor economici pentru a arăta beneficiul pentru întreprinderile locale (conduse de localnici).

Analiza ARBDD, INCDD şi CJT în privinţa competenţei principale, a cadrului legal, a parteneriatelor, a relaţiilor de coordonare şi subordonare

Pe parcursul lunii august au avut loc activităţi adiţionale într-o încercare de a crea o sinergie în cadrul procesului de zonare din Delta Dunării: au avut loc câteva discuţii extinse telefonice cu: - ARBDD – dl. G. Baboianu şi d-na L. Ivancenco în legătură cu amplasarea

potenţialelor Centre de Vizitare proiectate în cadrul POS Mediu; - CJ Tulcea – d-na E. Dobrişan în legătură cu progresul Centrului 3D. 27 septembrie 2008 – întâlnire în Poiana Braşov (în cadrul Conferinţei Europarc) Participanţi: dl. G. Baboianu şi d-na L. Ivancenco (ARBDD), Alois Lang (AER) şi Andrei Blumer (AER)


a. abordarea zonării ca pe un instrument modern pentru conservarea naturii (şi o componentă a viitorului plan de management al RBDD);

b. relevanţa centrelor de vizitare în contextul abordării de tip zonare; c. centrul de vizitare Crişan şi proiectul POS Sulina (TAPPP).

23-25 octombrie 2008 – Seminar în Tulcea Participanţii echipei de proiect: Alois Lang (AER), Jamil Benabdallah (Détente), Cristian Tetelea (WWF – DCP), Andrei Blumer (AER),

Seminar cu reprezentanţi ai INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc), ARBDD (Grigore Baboianu, Liliana Ivancenco), şi Consiliului Judeţean Tulcea (Elisabeta Dobrişan).


Cadrul conceptual a. Tipuri de consumatori /turişti/vizitatori; b. Criterii pentru definirea zonelor tematice; c. Definirea funcţiilor centrelor de distribuţie/destinaţiilor/zonelor pentru

diversele tipuri de utilizatori.




107

Identificarea zonelor DD

d. Definirea celor 8 zone tematice care acoperă întreaga Delta Dunării; e. Discuţii detaliate despre statutul zonei Crişan.

30 octombrie 2008 - seminar Participanţii echipei de proiect: Jamil Benabdallah, Andrei Blumer

seminar cu reprezentanţii INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc), ARBDD (Liliana Ivancenco), ai Consiliului Judeţean Tulcea (Elisabeta Dobrişan), ai SOR & Ibis Tour (Eugen Petrescu)


Discuţii detaliate despre statutul celor trei zone: Murighiol, Jurilovca şi Sulina – Sfântu Gheorghe.

31 octombrie 2008 – prezentări publice în cadrul Conferinţei Ambasadei Franţei Participanţi: Consiliul Judeţean – Preşedinte, Vice-Preşedinţi şi Directori de

Departamente; ARBDD – Guvernator şi Directori; Sectorul privat – câţiva tour-operatori; Entităţile finanţatoare: POR şi POS. Prezentări publice şi discuţii despre zonarea RBDD realizată de Jamil Benabdallah şi Andrei Blumer

7-9 decembrie 2008 – seminar în Tulcea

Participanţii echipei proiectului: Jamil Benabdallah, Andrei Blumer, Alois Lang

seminar cu with reprezentanţii INCDD (Diana Bota, Silviu Covaliuc), ARBDD (Liliana Ivancenco), CJ Tulcea (Elisabeta Dobrişan), SOR & Ibis Tour (Eugen Petrescu)


Discuţii detaliate despre statutul celor patru zone: Chilia, Vadu - Corbu, Letea, Tulcea.




108

12-14 martie 2009 – evaluare rapidă pe teren

Participanţi: Alois Lang (AER), Jamil Benabdallah (Détente), Andrei Blumer (AER),

Gabriela Anitei (ARBDD), Elisabeta Dobrişan (Consiliul Judeţean Tulcea)

Întâlniri cu: a. Chilia: Vice-primarul, ranger-ul RBDD, coordonatorul asociaţiei locale

“Nufărul alb”; b. Sulina: Persoana responsabilă cu centrul de informare; c. Sfântu Gheorghe: Primarul, ranger-ul RBDD, coordonatorul staţiunii

turistice “Delfinul”; d. Caraorman: Ranger-ul RBDD; e. Crişan: Persoana responsabilă cu centrul de vizitare; f. Murighiol: Primarul, ranger-ul RBDD; g. Istria: Ranger-ul RBDD.

Puncte cheie discutate: a. verificarea presupoziţiilor, obiectivelor şi instrumentelor identificate în

raport prin intermediul reprezentanţilor locali; b. identificarea percepţiei localnicilor cu privire la elementele unice de

promovare (USP) ale fiecărui loc; c. evaluarea locului, a funcţiunii (planificate) şi a principalelor teme ale

fiecărui centru de vizitare de către ARBDD.




109

Anexa 3




110




111

Anexa 4




112

Colectiv de realizare: Conţinut realizat de: - Alois Lang - Andrei Blumer - Jamil Benabdallah - Liliana IVANCENCO - Cristina PARCEOG Colectiv de redactare: - Liliana IVANCENCO - Cristina PARCEOG Documente Suport: - Strategia de Conştientizare publică a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD,

2000); - Proiectul Dezvoltarea Potenţialului pentru un turism durabil într-o zonă umedă Natura 2000; Plan

strategic pentru Dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării (Consiliul Judeţean Tulcea, 2008); - Raportul privind Starea Mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în anul 2008 (ARBDD, 2008); - Planul de Management al RBDD, (ARBDD, 2008); - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2013-2020-2030; - Master Planul pentru turismul naţional al Romaniei 2007 – 2026; - Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est; - Planul Naţional de Dezvoltare a României - Sustainable Tourism in Protected Areas, Guidelines for Planning and Management, Paul F.J. Eagles,

Stephen F. McCool and Christopher D. Haynes, IUCN – The World Comservation Union, 2002, 181 pagini.

- Tourism trends for Europe, European Travel Commission, September 2006, - “Zonarea pentru recreere şi turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism şi management a

vizitatorilor”, Andrei Blumer şi Alois Lang, Asociaţia de Ecoturism din România, Jamil Benabdallah, Détente Company / Consultants, 2009

STRATEGIE DE VIZITAREddbra.ro/CS/9- Strategie de Vizitare.pdfADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI...

Documents

Transcript of STRATEGIE DE VIZITAREddbra.ro/CS/9- Strategie de Vizitare.pdfADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI BIOSFEREI...