Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva...

StrategiaEnergeticăaRomâniei2016-2030,cuperspectivaanului2050

19decembrie2016

ii

CUPRINSCUPRINS IILISTATABELELOR VLISTAFIGURILOR VABREVIERI VICUVÂNTÎNAINTEALMINISTRULUIENERGIEI VIIISUMAREXECUTIV 1OBIECTIVESTRATEGICEFUNDAMENTALE 1PRINCIPIIALESTRATEGIEIENERGETICE 2ARIICENTRALEDEINTERVENȚIESTRATEGICĂ 2NOIDIRECȚIIDEDEZVOLTAREASECTORULUIENERGETICDINROMÂNIA 6PARTICIPAREAECHITABILĂAROMÂNIEILAATINGEREAȚINTELOREUROPENEDEDECARBONARE 7INTRODUCERE 9I.VIZIUNEADEDEZVOLTAREȘIOBIECTIVELESTRATEGICEFUNDAMENTALE 11I.1.VIZIUNEADEDEZVOLTAREASECTORULUIENERGETICNAȚIONALPENTRUANUL2030 11I.2.OBIECTIVESTRATEGICEFUNDAMENTALE 12I.2.1.CREȘTEREANIVELULUIDESECURITATEENERGETICĂ 12I.2.2.PIEȚEDEENERGIECOMPETITIVE,BAZAUNEIECONOMIICOMPETITIVE 13I.2.3.ENERGIECURATĂ,CUEMISIIREDUSEDEGAZECUEFECTDESERĂȘIALTENOXE 13I.2.4.MODERNIZAREASISTEMULUIDEGUVERNANȚĂENERGETICĂ 13I.2.5.PROTECȚIACONSUMATORULUIVULNERABILȘIREDUCEREASĂRĂCIEIENERGETICE 14II.CONTEXT:PIEȚE,TEHNOLOGIE,GEOPOLITICĂ 15II.1.CONTEXTULGLOBAL 15II.1.1.TRANSFORMĂRITEHNOLOGICE 15II.1.2.ATENUAREASCHIMBĂRILORCLIMATICE 15II.1.3.TRANSFORMĂRIECONOMICE 16II.2.CONTEXTULEUROPEAN–UNIUNEAENERGETICĂ 17II.2.1.PACHETULDEPROPUNERIDEREFORMĂ„ENERGIECURATĂPENTRUTOȚI” 17II.2.2.SECURITATEȘIDIPLOMAȚIEENERGETICĂÎNCADRULUE 18II.2.3.POLITICIEUROPENEDEREDUCEREAEMISIILORDEGAZECUEFECTDESERĂ 19II.2.4.EFICIENȚAENERGETICĂ,PRIORITATEAPRINCIPALĂANOULUIPACHETDEREFORMĂ 19II.2.5.PROMOVAREAENERGIEIDINSURSEREGENERABILE 20II.2.6.NOULDESIGNALPIEȚEIDEENERGIEELECTRICĂ 21II.2.7.GUVERNANȚAUNIUNIIENERGETICE 22II.3.CONTEXTULREGIONAL:EUROPADESUD-ESTȘIBAZINULMĂRIINEGRE 22II.3.1.INTERCONECTAREAREȚELELORDETRANSPORTALENERGIEI 22II.3.2.GEOPOLITICAREGIONALĂ 23II.4.SISTEMULENERGETICNAȚIONAL:STAREAACTUALĂ 23II.4.1.RESURSEENERGETICEPRIMARE 23II.4.2.RAFINAREAȘIPRODUSELEPETROLIERE 26II.4.3.TRANSPORTUL,ÎNMAGAZINAREA,DISTRIBUȚIAȘIPIAȚAGAZULUINATURAL 26II.4.4.ENERGIEELECTRICĂ 27II.4.5.EFICIENȚĂENERGETICĂ,ENERGIETERMICĂȘICOGENERARE 30III.DESCRIEREAOBIECTIVELORSTRATEGICEFUNDAMENTALE 33III.1.SECURITATEȘIDIPLOMAȚIEENERGETICĂ 33

iii

III.1.1.SECURITATEAENERGETICĂAROMÂNIEI 33III.1.2.DIPLOMAȚIAENERGETICĂ 36III.2.COMPETITIVITATEAPIEȚELORDEENERGIE,BAZĂAUNEIECONOMIICOMPETITIVE 38III.2.1.CONCENTRAREAPIEȚELORDEENERGIEȘIPROMOVAREACONCURENȚEI 39III.2.2.RESPECTAREAREGULILORDECONCURENȚĂPEPIEȚELEENERGETICE 40III.3.ENERGIECURATĂȘIIMPACTREDUSASUPRAMEDIULUIÎNCONJURĂTOR 40III.3.1.IMPACTULSECTORULUIENERGETICASUPRAPOLUĂRIIAERULUI 40III.3.2.IMPACTULSECTORULUIENERGETICASUPRAPOLUĂRIIAPEIȘIASOLURILOR 41III.3.3.IMPACTULSECTORULUIENERGETICASUPRAECOSISTEMELORȘIABIODIVERSITĂȚII 42III.3.4.ROLULSECTORULUIENERGETICÎNATENUAREASCHIMBĂRILORCLIMATICEȘIADAPTARE 43III.3.5.INFORMAREAȘIIMPLICAREACONSUMATORILOR,ÎNSPIRITULDEZVOLTĂRIIDURABILE 44III.4.MODERNIZAREASISTEMULUIDEGUVERNANȚĂENERGETICĂ 44III.4.1.STATULCADEȚINĂTORDEACTIVEÎNSECTORULENERGETIC 45III.4.2.GUVERNANȚACORPORATIVĂACOMPANIILORDESTATDINSECTORULENERGETIC 45III.4.3.TRANSPARENȚĂȘIINTEGRITATEÎNSECTORULENERGETIC 46III.4.4.CAPITALULUMAN:EDUCAȚIEȘICERCETAREÎNSECTORULENERGETIC 47III.5.CONSUMATORULDEENERGIE 49III.5.1.PREȚULENERGIEI 49III.5.2.CONSUMATORULVULNERABILȘISĂRĂCIAENERGETICĂ 50III.5.3.CONSUMATORULACTIV(PROSUMATORUL) 53III.5.4.INFORMAREACONSUMATORULUI 53IV.OPERAȚIONALIZAREAOBIECTIVELORSTRATEGICE 55V.EVOLUȚIASECTOARELORENERGETICENAȚIONALEPÂNĂÎNANUL2030 62V.1.CONSUMULDEENERGIE 63V.1.1.CEREREADEENERGIEPESECTOAREDEACTIVITATE 63V.1.2.MIXULENERGIEIPRIMARE 63V.1.3.CONSUMULDEENERGIEFINALĂ 64V.2.RESURSEENERGETICEPRIMARE:PRODUCȚIEINTERNĂȘIIMPORTURI 65V.2.1.ȚIȚEI 65V.2.2.GAZNATURAL 65V.2.3.CĂRBUNE 65V.2.4.BIOMASĂȘIDEȘEURILECUDESTINAȚIEENERGETICĂ 65V.2.5.IMPORTURINETEDERESURSEENERGETICE 66V.3.ENERGIEELECTRICĂ 66V.3.1.PREȚULENERGIEIELECTRICE 66V.3.2.CEREREADEENERGIEELECTRICĂ 68V.3.3.CAPACITATEAINSTALATĂȘIPRODUCȚIADEENERGIEELECTRICĂ 68V.3.4.IMPORTULȘIEXPORTULDEENERGIEELECTRICĂ 74V.3.5.CONCLUZIICUPRIVIRELAMIXULOPTIMALENERGIEIELECTRICEÎNANUL2030 75V.4.ÎNCĂLZIREAȘIRĂCIREA 77V.4.1.ÎNCĂLZIREAPRINSISTEMEDEALIMENTARECENTRALIZATĂCUENERGIETERMICĂ 78V.4.2.ÎNCĂLZIREADISTRIBUITĂCUGAZNATURAL 79V.4.3.ÎNCĂLZIREACULEMNDEFOC 80V.4.4.ÎNCĂLZIREACUENERGIEELECTRICĂȘIDINSURSEALTERNATIVEDEENERGIE 81V.4.5.RĂCIREALOCUINȚELORCUAPARATEDEAERCONDIȚIONAT 82V.4.6.ÎNCĂLZIREAÎNSECTORULSERVICIILORȘIINSTITUȚIILEPUBLICE 82V.4.7.UTILIZAREAABURULUIÎNINDUSTRIE 83

iv

V.5.MOBILITATEA 83V.5.1.PARCULDEAUTOTURISME 83V.5.2.PARCULDEAUTOVEHICULEDETRANSPORTMARFĂȘIPERSOANE 85V.5.3.TRANSPORTULFEROVIAR 86V.5.4.TRANSPORTULAERIANȘICELFLUVIAL 87V.5.5.MIXULDEENERGIEÎNSECTORULTRANSPORTURI 88V.6.EFICIENȚAENERGETICĂ 89V.6.1.EVOLUȚIAINTENSITĂȚIIENERGETICE 89V.6.2.EFICIENȚAENERGETICĂACLĂDIRILOR 89V.6.3.RANDAMENTULCENTRALELORTERMOELECTRICEȘICONSUMULPROPRIUTEHNOLOGIC 90V.6.4.EFICIENȚAENERGETICĂÎNINDUSTRIE 91V.7.INVESTIȚIIÎNSECTORULENERGETIC 91V.7.1.INVESTIȚIIÎNSECTORULPETROLIER 92V.7.2.INVESTIȚIIÎNSECTORULENERGIEIELECTRICE 92V.7.3.INVESTIȚIIÎNSECTORULENERGIEITERMICE 93V.7.4.ASIGURAREARESURSELORFINANCIAREPENTRUDERULAREAPROGRAMELORDEINVESTIȚII 93V.8.TESTEDESTRESALESISTEMULUIENERGETICNAȚIONAL 94V.8.1.TESTDESTRESALSECTORULUIELECTROENERGETIC:CONDIȚIIDEPRIMĂVARĂȘIVARĂ 94V.8.2.TESTDESTRESALSECTORULUIELECTROENERGETIC:CONDIȚIIDEIARNĂ 95V.8.3.TESTDESTRESALSECTORULUIGAZELORNATURALE 96VI.PERSPECTIVEALESECTORULUIENERGETICROMANESCINTRE2030ȘI2050 98VI.1.ROLULTENDINȚELORDEDEZVOLTAREPETERMENLUNGÎNELABORAREASTRATEGIEI 98VI.2.EVOLUȚIASECTORULUIENERGETICROMÂNESCÎNORIZONTULANULUI2050 98VI.2.1.ÎNTĂRIREAROLULUIBIOMASEIȘIADEȘEURILORÎNTRANZIȚIAENERGETICĂ 98VI.2.2.ROLULDETERMENLUNGALAUTOVEHICULULUIELECTRICÎNTRANSPORTURI 99VI.2.4.PRODUCȚIAENERGIEIELECTRICEPEBAZĂDETEHNOLOGIICUEMISIIREDUSEDEGES 100VI.2.5.STOCAREAENERGIEIELECTRICELASCARĂMARE 101VI.2.6.EFICIENȚAENERGETICĂAIMOBILELOR 102VI.3.CONSUMULDEENERGIEALROMÂNIEIÎNTRE2030ȘI2050 103VI.3.1.CONSUMULBRUTDEENERGIEPRIMARĂPETIPURIDERESURSE 103VI.3.2.CONSUMULBRUTDEENERGIEFINALĂPESEGMENTEDECONSUM 103VI.3.3.CONSUMULBRUTDEENERGIEFINALĂPETIPURIDERESURSE 104VI.4.PRODUCȚIAȘIIMPORTURILENETEDEENERGIEÎNTRE2030ȘI2050 105VI.5.ESTIMAREAINVESTIȚIILORÎNSECTORULENERGETICÎNINTERVALUL2030-2050 106VII.PARTICIPAREAECHITABILALAATINGEREAȚINTELORUE28IN2030ȘI2050 107VII.1.REDUCEREAEMISIILORDEGAZECUEFECTDESERĂ 107VII.2.CREȘTEREAROLULUISREÎNMIXULENERGETIC 108VII.2.1.PONDEREASREÎNCONSUMULFINALDEENERGIEELECTRICĂ(SRE-E) 108VII.2.2.PONDEREASREÎNCONSUMULBRUTDEENERGIEFINALĂPENTRUÎNCĂLZIREȘIRĂCIRE 108VII.2.3.PONDEREASREÎNCONSUMULBRUTDEENERGIEFINALĂÎNTRANSPORTURI(SRE-T) 109VII.2.4.CONSIDERAȚIICUPRIVIRELAȚINTASREPENTRUANUL2030 109VII.3.CREȘTEREAEFICIENȚEIENERGETICE 109VII.4.VALORIINDICATIVEALEȚINTELORPENTRUANII2020,2030ȘI2050 110ACTUALIZAREAPERIODICĂASTRATEGIEIENERGETICE 111REFERINȚEBIBLIOGRAFICE 112PARTICIPANȚILAREALIZAREASTRATEGIEIENERGETICE 115

v

LISTATABELELORTabel1–Securitateaenergeticăseasigurăprinrealizareaconcomitentăaurmătoareloracțiuni......................12Tabel2–Număruldegospodăriiceauprimitajutorpentruîncălzireîn2015șicostultotalalsprijinului..........52Tabel3–Corespondențaîntreobiectivelestrategicefundamentaleșiobiectiveleoperaționale........................55Tabel4–Eșalonareaîntimpaacțiunilorprioritare..............................................................................................61Tabel5–ParculautoturismeloraflatelaprimaînmatriculareînRomâniaîn2015..............................................84Tabel6–Ținteindicativededecarbonarepentruanii2020,2030și2050........................................................110

LISTAFIGURILORFigura1–ElementelecedefinescStrategiaEnergeticăaRomâniei2016-2030,cuperspectivaanului2050........1Figura2–Cinciobiectivestrategicefundamentaleșicinciariicentraledeintervențiestrategică........................2Figura3–Evoluțiaparculuidecapacitățiproducțieenergieelectricădisponibilefărăinvestițiiîncapacităținoi..3Figura4–Dezvoltarearețeleidetransportagazuluinatural,inclusivproiecteledeinterconectare....................4Figura5–Noidirecțiidedezvoltare.......................................................................................................................6Figura6–Costurilecuenergiaalegospodăriilorcelormaipredispuselasărăcieenergetică..............................52Figura7–Cerereadeenergiefinalăpesectoaredeactivitateîn2015și2030....................................................63Figura8–Structuramixuluienergieiprimareîn2015și2030..............................................................................64Figura9–Consumuldeenergiefinalădupădestinațiaenergetică......................................................................64Figura10–Estimareacomponentelordecosttotalalenergieielectriceîn2015și2030...................................67Figura11–Prețulfinalalenergieielectricepetipuriprincipaledeconsumatori(tarifeșitaxeincluse).............67Figura12–Consumulfinaldeenergieelectricăpesectoaredeactivitate...........................................................68Figura13–Disponibilitateaparculuiexistentdecapacitățiînperioada2016-2030(nuincludrezerva).............69Figura14–Evoluțiacapacitățilornetedisponibilepebazădegaznatural(cușifărăcogenerare)......................71Figura15–Evoluțiacapacitățilornetedisponibilepebazădecărbune...............................................................72Figura16–Capacitateainstalatășiproducțianetădeenergieelectrică,centralehidroelectrice,2015.............73Figura17–Capacitateainstalatăîncentraleeolieneșifotovoltaiceînfuncțiedecostulcapitalului...................74Figura18–Exportulnetdeenergieelectrică.......................................................................................................75Figura19–Mixuldecapacitatebrutăinstalatăîn2015și2030(ScenariulOptim,POPT)...................................76Figura20–Evoluțiaproducțieinetedeenergieelectrică–energienucleară,cărbuneșigaznatural.................76Figura21–Prețulestimatalgazuluinatural(CSP)lacareacestadevinemaicompetitivdecâtlignitulînmix....77Figura22–Mixulenergieielectriceîn2015și2030(ScenariulOptim,POPT)......................................................77Figura23–Încălzireașirăcireaimobilelordupăsursadeenergie........................................................................77Figura24–Numărullocuințelor(mil)permanentocupatedupătipuldeîncălzire..............................................78Figura25–ÎncălzireaprinSACET–numărlocuințeșicerereatotalădeagenttermic.........................................79Figura26–Încălzirealocuințelorcugaznaturalșicerereatotalădegaz(fărăgătitșiîncălzireaapei)................80Figura27–Prețulfinalpentrugospodăriialprincipalelortipurideenergiepentruîncălzire(incl.TVA).............81Figura28–Cerereadeenergiepentruîncălzireînsectorulterțiar,dupătipulenergiei......................................82Figura29–ParcultotaldeautovehiculedinRomâniapetipuridecombustibil...................................................84Figura30–Evoluțiaparculuiautovehiculelordetransportmarfășipersoanedupămoduldepropulsie...........85Figura31–Emisiilepoluantealeautovehiculelordetransportmarfășicălători(NOxșiparticule)....................85Figura32–Transportferoviar(distanțaparcursă)...............................................................................................87Figura33–Cerereadecombustibilpentrutransportulaerianșifluvial(miitep)................................................87Figura34–Cerereadeenergiefinalăîntransporturipetipdecombustibil........................................................88Figura35–Testuldestresalsistemuluielectroenergeticdevarășideiarnă......................................................96Figura36–Producțiabiomaseicudestinațieenergetică(S)șideproduseenergeticepebazădebiomasă(D).99Figura37–Evoluțiaparculuideautovehiculeînperioada2030-2050,înfuncțiedemoduldepropulsie.........100

vi

Figura38–Capacitateainstalatăîncentraleelectriceeolieneșifotovoltaiceînperioada2030-2050..............101Figura39–Eficiențaenergeticăagospodăriilor(S)șiconsumuldeenergiepentruîncălzireșirăcire(D).........102Figura40-Consumulinternbrutdeenergieprimarăîn2030și2050...............................................................103Figura41–Consumuldeenergiefinalăîn2030și2050,pesegmentedeconsum............................................104Figura42–Consumuldeenergiefinalădupătipulenergiei(2030și2050).......................................................105Figura43–EvoluțiaproducțieideenergieprimarăînRomâniadupăsursaenergiei.........................................106

ABREVIERIANRE AgențiaNaționalădeReglementareîndomeniulEnergieiANRM AgențiaNaționalăpentruResurseMineraleANRSC AutoritateaNaționalădeReglementarepentruServiciileComunitaredeUtilitățiPubliceBEI BancaEuropeanădeInvestițiiBERD BancaEuropeanăpentruReconstrucțieșiDezvoltareBRUA gazoductulBulgaria-Romania-Ungaria-AustriaCCGT turbinăcuciclucombinatpebazădegaznaturalCSC procesuldecaptare,transportșistocaregeologicăaemisiilordeCO2CE ComisiaEuropeanăCEH ComplexuluiEnergeticHunedoaraCEO ComplexuluiEnergeticOlteniaCNU CompaniaNaționalăaUraniuluiDEN DispecerulEnergeticNaționalELCEN ElectrocentraleBucureştiENTSO-E EuropeanNetworkofTransmissionSystemOperatorsforElectricity,ReţeauaEuropeanăa

OperatorilordeTransportşiSistempentruEnergieElectricăENTSO-G EuropeanNetworkofTransmissionSystemOperatorsforGas,ReţeauaEuropeanăaOperatorilor

deTransportşiSistempentruGazNaturalESCO EnergyServicesCompany,companiedeserviciienergeticeETS EmissionTradingSystem,sistemuldetranzacționareaemisiilordegazecuefectdeserăînUEGEM-E3 modelmacroeconomicsisectorialpentruțăriledinEuropașieconomiaglobală;GES gazecuefectdeserăGNC gaznaturalcomprimatGNL gaznaturallichefiatGPL gazpetrolierlichefiatHHI indiceleHerfindahl-HirschmannIEA AgențiaInternaționalăpentruEnergieMDRAP MinisterulDezvoltăriiRegionaleșiAdministrațieiPubliceME MinisterulEnergieiMENCS MinisterulEducațieiNaționaleșiCercetăriiȘtiințificeMMAP MinisterulMediului,ApelorșiPădurilor

MMPSPV MinisterulMuncii,ProtecțieiSocialeșiPersoanelorVârstnicemilt milioanetonemldm3 miliardemetricubi

vii

mtep milioanetoneechivalentpetrolOCDE OrganizațiapentruCooperareșiDezvoltareEconomicăOPEC OrganizațiaȚărilorExportatoaredePetrolPCI „ProiectedeInteresComun”,propusesprefinanțareprinprogramulConnectingEuropeFacilityPRIMES Price-InducedMarketEquilibriumSystem,suitademodeleutilizateînmodelareacantitativăRADET RegiaAutonomadeDistributieaEnergieiTermicedinBucureștiRET rețeaelectricădetransportSACET sistemdealimentarecentralizatăcuenergietermicăSEN sistemulelectroenergeticnaționalSNT sistemnaționaldetransport(pentrugaznatural,respectivpentruțiței)SRE surseregenerabiledeenergieSTS serviciitehnologicedesistemUE UniuneaEuropeanăWACC WeightedAverageCostofCapital,costulmediuponderatalcapitalului(costulcapitalului)OTS operatoruldetransportșidesistempentruenergieelectricătep toneechivalentpetrol.1tep=11,628MWhTWh terawatt-oră,unmiliarddekilowați-oră(kWh).AlțimultipliutilizațiaikWh:MWh(omiede

kWh)șiGWh(unmiliondekWh

viii

CUVÂNTÎNAINTEALMINISTRULUIENERGIEI

Sectorul energetic este, pentru România, oadevarată coloană vertebrală a economiei, cu ocontribuție importantă la creșterea produsuluiintern brut, fiind, în același timp, un furnizor desecuritate națională. Sectorul energetic românesceste generator de bunăstare pentru societate, iarmodernizarea lui - obiectivul central aldemersurilornoastrestrategiceînumătorii15ani-vacreștecalitateaserviciilorenergetice,ceeaceseva reflecta în nivelul de trai și în sporireacompetitivitățiieconomice.

Înainte de orice, noua Strategie Energetică aRomânieiarecapreocuparecentralăconsumatorulfinal.Earăspundenevoiicaacestasăbeneficiezeînviitorproduseșiserviciidecalitate,deoproducțiede energie din ce în ce mai puțin poluantă,asigurând parametrii optimi pentru continuitateaînaprovizionareacuenergie.România îșipropuneunmix al surselor de generare care să garantezesecuritateaenergetică, securitate construită caunechilibru între independența energetică dată deexploatarea eficientă a resurselor naționale șiinterconectivitatea cu statele vecine și cu piețeleenergetice din regiune, ca alternativă, inclusiv însituații de criză.Nepropunem,astfel, caRomâniasăreprezinte,șidinpunctdevedereenergetic,unfactordestabilitateșidesecuritate,înprimulrândpentrupropriiicetățeni,darși înregiuneaEuropeiCentraleșideEst.

După aproapeundeceniude la ultima revizuire aStrategiei Energetice Naționale, România aveanevoiedeoactualizareaproiecțiilordedezvoltarepetermenmediușilungaleacestuisector,pentrua răspunde unor provocări noi, precumîmbătrânireaparculuideagregatedeproducereaenergiei sau potențiala epuizare a resurselor

convenționale cunoscute la acest moment. Eranevoiedeacestdemersșipentruaputeafructificamai bine noi oportunități apărute în contextulavansului tehnologic,mai ales în ceea ce priveștesursele regenerabile de producție a energiei,introducerea rețelelor inteligenteori a vehiculelorelectrice. Era nevoie de o nouă privire asuprarolului statului în sector, ca acționar al unorîntreprinderi de profil, dar și asupraresponsabilității pe care acesta trebuie să și-oasume în combaterea fenomenului de sărăcieenergetică.

Procesul de revizuire a direcțiilor strategice deacțiune înglobeazăopiniileunuinumărsubstanțialde specialiști, cărora le mulțumesc în modparticularpentrucontribuțiiledesubstanță,pentruideilegeneroaseîmpărtășitecuechipadeproiectaMinisterului Energiei, dar mai ales pentru efortulconstantdeafacedinnouaStrategieEnergeticăațăriiundocumentrelevantpentruurmătorii15ani.

Peste300despecialiștiauînțelesnevoiaunuiplancoerent care să traseze direcțiile esențiale aleanilor care vin, contribuind la documentulStrategiei Energetice cu experiența lor, criticândceea ce am pus în dezbatere sau participând lagrupurile de lucru. Strategia Energetică aparțineastfelîntreguluisector!

VictorGrigorescu

MinistrulEnergiei

Decembrie2016

Pagina1din116

SUMAREXECUTIVSectorul energetic contribuie în mod esențial ladezvoltarea României, prin influența profundăasupracompetitivitățiieconomiei,acalitățiiviețiișia mediului. Pentru a susține pe termen lungașteptările consumatorilor, sectorul energeticromânesc trebuie să devinămai robust din punctde vedere economic, mai avansat din punct devederetehnologicșimaipuținpoluant.

Punctul focal al Strategiei Energetice este anul2030, în orizontul căruia gravitează planificareastrategică și analiza de detaliu a sectoruluienergetic național. Strategia oferă o viziune șipropuneri de dezvoltare a sectorului energeticpână în 2030 și este centrată în jurul unui set deprincipii și obiective strategice fundamentale.Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic esteprezentată însecțiunea I.1.Realizareaobiectivelorstrategice în orizontul anului 2030 presupune oancorare riguroasă în realitatea sectoruluienergetic, cu o bună înțelegere a contextului

internațional și a tendințelor de ordin tehnologic,economicșigeopolitic.

Pentru buna întemeiere a opțiunilor strategice, afost realizat un studiu complex de modelaremacroeconomică, cu simularea și compararea anumeroase scenarii de dezvoltare, prezentate înanexa metodologică. Proiecțiile pentru anul 2030sunt bazate pe o modelare cantitativă cu gradridicatdedetaliu.Totodată,Strategiaanalizeazășiperspectiva pentru anul 2050, situată într-uncontextdetransformări tehnologice,economiceșide politici energetice, care vor influențadezvoltarea piețelor românești de energie.Proiecțiile pentru anul 2050 sunt, inevitabil,afectate de un grad mai mare de incertitudine,astfel că ele sunt relevantemai ales din punct devedere al tendințelor generale, oferind operspectivădetermenlungpropunerilorstrategicepentru2030.

Figura1–ElementelecedefinescStrategiaEnergeticăaRomâniei2016-2030,cuperspectivaanului2050

ObiectivestrategicefundamentaleDocumentul urmărește cinci obiective strategicefundamentale(prezentatepescurtînsecțiuneaI.2și detaliate în capitolul II): imperativele desecuritate energetică, de asigurare acompetitivitățiieconomiei,respectivdetranzițieasectoruluienergeticcătreunmodeldedezvoltare

sustenabilă, sprijinite pe fundamentul unei buneguvernanțe a sectorului energetic și urmărind, îndefinitiv, asigurarea energiei pentru toțiconsumatorii și suportabilitatea ei prin reducereasărăciei energetice și protecția consumatorilorvulnerabili.

Pagina2din116

Figura2–Cinciobiectivestrategicefundamentaleșicinciariicentraledeintervențiestrategică

Obiectivelestrategicefundamentalesuntdeclinateîn 25 deobiectiveoperaționale, pentru care suntdefinite acțiuni prioritare (capitolul IV), eșalonatepe termen scurt, mediu și lung. Ele abordeazăaspecte problematice ale sectorului energeticromânesc, ce reprezintă teme centrale deintervenție strategică. Strategia trasează și direcții

noidedezvoltarepentrusectorulenergetic,pentruca România să participe la tranziția energeticăglobală, maximizându-și beneficiile. Statul românse va implica nemijlocit în dezvoltarea șiimplementareaplanurilordeacțiuneșiadirecțiilorstrategicecedecurgdinStrategie.

PrincipiialeStrategieiEnergeticeCa prim principiu, Strategia pune pe plan centralinteresele tuturor consumatorilor de energie –casnici,comercialișiinstituționali.Documentulțineseamă de faptul că aceste nevoi și interese suntdiverse și în permanentă evoluție. În legătură cuaceasta, al doilea principiu este transparența șidialoguldesubstanțăcupărțile interesate,atât înprocesuldeelaborareaStrategiei,câtșiînprocesulgeneraldeîntocmireapoliticilor.

Modernizareasistemuluideguvernanțăenergeticăsebazeazăpetreiprincipii:omaibunădelimitarea funcțiilor statului de elaborator depolitici și dereglementatorde ceadedeținătordeactive și deinvestitor; utilizarea mecanismelor piețeicompetitive în urmărirea obiectivelor strategice,pentru a da o perspectivă stabilă mediului

investițional;respectareaneutralitățiitehnologice.Neutralitatea tehnologică este importantă dinperspectiva minimizării costului tranzițieienergetice; în urmărirea obiectivelor securitățiienergetice și al reducerii emisiilor trebuie evitatătendințadeaprescriesoluțiitehnologicespecifice,ce nu sunt bazate pe principii de eficiențăeconomică. Neutralitatea tehnologică se bazeazăpe capacitatea pieței competitive de a selectasoluțiiletehnologicecelemaieficientedinpunctdevedere al raportului performanță-cost, apte acontribui la realizarea obiectivelor strategice.Modelarea cantitativă oferă indicații cu privire lacompetitivitatearelativăatehnologiilorșilamodulîn care mixul lor poate contribui eficient laatingereaobiectivelorstrategice.

AriicentraledeintervențiestrategicăStrategia consfințește locul combustibililortradiționali–țiței,gaznatural,cărbuneșiuraniu–în mixul energetic pentru următoarele decenii.Hidroenergia rămâne coloana vertebrală asistemului energetic național. Cu o ponderecrescută a componentei nucleare,mixul energeticface loc și energiei regenerabile. Gazul natural

produs în zăcăminte onshore și în cele recentdescoperite în Marea Neagră poate acopericerereainternă,învremececărbunele,petermenmediu și lung, va suporta presiunea crescândă acostului emisiilor de GES. Biomasa își păstreazărolul central în încălzirea gospodăriilor dinmediulrural, dar în forme mai eficiente și mai puțin

Pagina3din116

poluante.Cogenerareadeînaltăeficiențăcontinuăsăjoaceunrolimportant,prininvestițiiplanificateintegrat cu modernizarea și redimensionareasistemelor de alimentare centralizată cu agenttermic, cu investiții în noi unități industriale,respectiv cu programele de creștere a eficiențeienergeticealocuințelor.

Structurasectoruluienergetic șiperspectivelesalede evoluție în orizontul de timp al Strategieiidentifică cinci arii centrale de intervențiestrategică, cu relevanță aparte pentru atingereaobiectivelorstrategicefundamentaleînperspectivaanului2030.

Figura3–Evoluțiaparculuidecapacitățiproducțieenergieelectricădisponibile,fărăinvestițiiîncapacităținoi

Sursa:MinisterulEnergiei,pebazadatelorTranselectrica,ANREșiraportărialecompaniilor

PARCULDECAPACITĂȚIDEPRODUCȚIEAENERGIEIELECTRICEPrima arie centrală de intervenție strategică esteînnoirea parcului de capacități de producție aenergiei electrice. Mixul energiei electrice alRomânieiesteșivarămâneechilibratșidiversificat(Figura 3). O bună parte a capacităților deproducție se apropie însă de sfârșitul duratei deviață,iaruneledintreelesuntineficienteeconomicși inadecvate ecologic. Înlocuirea capacităților deproducție a energiei electrice presupune investițiide7până la14mld€până în2030, în funcțiedescenariul de dezvoltare. Noile capacități deproducție vor utiliza tehnologii avansate, cueficiență ridicată, flexibile și mai puțin poluante,capabile să asigure stabilitatea sistemuluienergetic.

Energia nucleară este o opțiune strategică pentruRomânia.Proiectulnuclearconstituieceamaimareinvestițiepotențialăînsectorulenergeticromânescîn următoarele decenii. El este viabil doar încondițiideeficiențăeconomică,printr-oschemădegarantare a veniturilor obținute din producția șivânzarea energiei electrice, și de respectare a

condiționalitățilortehniceșidemediuconvenitelaniveleuropean.

Procesulde înlocuirea vechilor capacitățipebazăde gaz natural este în desfășurare, Româniadispunând în acest moment de peste 1500 MWinstalați în centrale eficiente, în urma investițiilordinultimii10ani. Înurmătorii10anisevaîncheiaprocesul de ieșire din uz a parcului de capacitățivechi, pe gaz natural. România are opțiuneastrategicădeamizaîncontinuarepegazulnaturalînmixulenergieielectrice.Acestaesterecomandatdeflexibilitateacentralelorceîlutilizează,carepotechilibracuușurințăproducția intermitentăaSRE,de costul relativ redus al investiției inițiale și alcheltuielilordementenanță,precumșideemisiilerelativredusedeGES.

Competitivitatea cărbunelui în mixul de energieelectrică depinde de randamentul fiecărui grup înparte,destuldescăzutpentrucapacitățiexistente,decostulcărbuneluilivratșideprețulcertificatelorde emisii EU ETS. Grupurile actuale pe bază decărbune au un rol important în stabilitatea SEN.Înlocuireaactualelorcapacitățipebazădecărbune

Pagina4din116

se va producemai ales după 2025. Eventuale noicapacități pe bază de lignit trebuie să aibăparametri supra-critici, eficiență ridicată și emisiideGESscăzute.

Strategiaprevede,pânăîn2030,ocreștereușoarăa capacității hidroenergetice, în principal prinfinalizareaproiectelorîncursdedesfășurare.Rolulesențial jucat de hidroenergie pe piața deechilibrarevatrebuiîntăritprinrealizarealatimpalucrărilor de mentenanță și retehnologizare.Investiții în centrale de pompaj invers sunt puținprobabileînaintedeanul2030;fezabilitatealorvafideterminatădenecesaruldeserviciipepiațadeechilibrare regională. Capacitățile hidroelectriceexistentepotasiguraserviciitehnologicedesistem,cu variații ale producției instantanee de până la4500MWîn24deore.

România are ca obiectiv atragerea, în continuare,de investiții în SRE, pentru a valorifica potențialulnatural ridicat, respectiv în industria conexă atranziției energetice. Accesul la schema de sprijinactuală prin certificate verzi se închide însă la 31decembrie 2016. Capacități noi pe bază de SREintermitente vor continua să se dezvolte fărăscheme de sprijin. Un factor determinant pentruviabilitateaproiectelordeSREîlreprezintăaccesulla finanțare cu costuri scăzute. Prin mecanismeadecvate de sprijin, utilizarea biogazului și adeșeurilorva crește, cuprecădere în capacitățidecogenerare,curespectareastandardelordemediu.

Româniași-aasumatțintaeuropeanădecreștereacapacității de interconectare a rețelei electrice detransport de 10% raportat la capacitatea instalatăîn anul 2020, iar ținta pentru anul 2030 este de15%.

INFRASTRUCTURAȘIAPROVIZIONAREACUGAZNATURALAdouaariecentralăde intervențiestrategicăesteinfrastructura și aprovizionarea cu gaz natural.Sistemul energetic românesc va avea un nivelridicat de stabilitate în fața șocurilor deaprovizionare cu energie, prin dezvoltarea bazei

naționale de resurse energetice și a realizăriiinfrastructuriidetransport,înspecialaproiectelordeinterconectarearețelelordegaznatural,cufluxbidirecțional(Figura4).

Figura4–Dezvoltarearețeleidetransportagazuluinatural,inclusivproiecteledeinterconectare

Sursa:GasInfrastructureEurope(ENTSOG/GIE2016)

Sedistingcaimportanțăproiecteledeexploatarearesurselor de gaze naturale, onshore și offshore,menitesăreducăgraduldedependențădeimportîndeceniileurmătoare.Menținereauneiproducțiiinterne semnificative de gaze naturale presupune

investiții în explorare geologică și creștereagradului de recuperare din zăcămintele existente,inclusiv de gaze asociate. Pe lângă realizareasondelor de exploatare și a instalațiilor specifice,dezvoltarea zăcămintelor recent descoperite în

Pagina5din116

MareaNeagrănecesităsiconstrucțiainfrastructuriide conectare la sistemul național de transport(SNT).

Pentruintegrareaînpiațaregionalădegaznatural,cel mai important proiect este interconectorulBulgaria-România-Ungaria-Austria(BRUA),inclusînlistaproiectelordeinterescomun(PCI)aUE.Oaltăprioritate este asigurarea capacității de transportspre RepublicaMoldova. În paralel, este necesarămodernizarea și retehnologizarea infrastructuriinaționale de transport, înmagazinare și distribuție

a gazului natural, pentru a permite operarea lapresiuni ridicate, reducereapierderilor de rețea șicreștereaflexibilitățiiînoperare.

Un obiectiv al Strategiei este crearea unei piețecompetitive de gaz natural: transparentă, lichidă,cu grad moderat de concentrare și prețconcurențial. Pentru coordonarea cu piața deechilibrare a energiei electrice, este necesarăatingerea unui grad comparabil de maturizare alcelor două piețe, prin armonizarea legislațieisecundare.

ROLULBIOMASEIÎNÎNCĂLZIREAGOSPODĂRIILORA treia arie centrală de intervenție strategicăprivește rolul central al biomasei în încălzireagospodăriilor din mediul rural. Aproape 90% dinlocuințeledinmediul rural și45% lanivelnaționalutilizează cu precădere lemn de foc pentruîncălzire. Locuințele sunt,de regulă, încălzitedoarparțial, în sobe cu ardere incompletă, nivelul deconfortfiindscăzut,iarcostulridicat.Pentrustatulromân, îmbunătățirea calității vieții pentrulocuitoriidinmediulruraltrebuiesăfieoprioritatestrategică, inclusiv prin asigurarea de serviciienergeticedecalitate.

Biomasa își va păstra un loc central în încălzirealocuințelor din mediul rural. Vor fi sprijinite, prinpolitici dedicate, utilizarea instalațiilor eficiente șimaipuținpoluante,și sistemeledecogenerarepebazădebiomasășibiogazînzonesemi-urbane,cu

distribuire centralizată a agentului termic.Dezvoltarea utilizării biomasei va respectastandardele tot mai stringente de sustenabilitatestabilitelaniveleuropean.

Înanul2030,majoritateagospodăriilordinmediulruralartrebuisăaibăacceslasursealternativedeîncălzire, iar locuințele vor fi mai eficienteenergetic.Prinextinderearețelelordedistribuțieagazuluinatural,vacreșteutilizareaacestuiapentrugătitși încălzire.Dezvoltareasistemelordistribuitede producție a energiei electrice (fotovoltaic șieolian), dublate de capacități de stocare, va avealoc mai ales în mediul semi-urban și va favorizaîncălzireacupompedecăldurăaer-solșigătitul încuptoareelectrice.Panourilesolaretermicevorfiosoluțieaccesibilăpentruîncălzireaapei.

DEZVOLTAREACOGENERĂRIIDEÎNALTĂEFICIENȚĂȘIMODERNIZAREASACETApatraariecentralădeintervențiestrategicăestedezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență, înparalelcumodernizareasistemelordealimentarecentralizată cu agent termic (SACET) care, înRomânia, are potențial ridicat. Strategiapromovează planificarea integrată la nivel local acapacității de cogenerare de înaltă eficiență, amodernizăriirețeleidedistribuțieșiaprogramelordeizolaretermică.

Înlocuirea vechilor centrale termoelectrice încogenerare cu unele noi este în desfășurare și vacontinuaînurmătorii10ani,înspecialînorașelecuo pondere ridicată a apartamentelor conectate la

SACET. Majoritatea capacităților în cogenerareexistentefuncționeazăpebazădegaznatural,însănoilecapacități vorutiliza în totmaimaremăsurăbiomasa, biogazul și energia geotermală, inclusivprindeschidereapiețeipentruactorinoi.

Înparalel,estenecesarădezvoltareapiețelorlocaledeenergietermică,prinmodernizarearețelelordedistribuție,eficientizarealorprinredimensionareșicreșterea calității în serviciul de furnizare aagentului termic către consumatori, în special ceicasnici. Strategia propune ca țintă păstrarea a celpuțin1,25mil apartamente conectate la SACET în2030.

CREȘTEREAEFICIENȚEIENERGETICEALOCUINȚELOR,SOLUȚIEPENTRUATENUAREASĂRĂCIEIENERGETICEA cincea arie centrală de intervenție strategicăaduce în prim plan amplificarea programelor decreștere a eficienței energetice a locuințelor. ÎnRomânia, sărăcia energetică este mai degrabă

rezultatul nivelului scăzut al veniturilor decât alprețurilor ridicate la energie, însă consumulspecificmaredeenergiepentruîncălzireaclădiriloragraveazăproblema.

Pagina6din116

Accentul trebuie pus pe blocurile de locuințe, cuimpactmaximdinpunctdevedereenergetic și canumăr de locuitori, respectiv pe gospodăriile ceprimescajutoarepentruîncălzire,cuimpactmaximdin punct de vedere social și bugetar. Sursele definanțare pot fi atât private, susținute prinreglementări adecvate la nivel național șieuropean, cât și publice, precum bugetele locale,bugetul central și fondurile structurale și cel deinvestiții strategice la nivel european. Lucrările deizolare termică trebuie să se conformeze unorstandardeminimedecalitate.

Pentru îndeplinirea țintei anuale de reabilitaretermicăacelpuțin3%dinstoculclădirilorpublice(CE 2012a), trebuie prioritizate, în continuare,școlile,spitalele,clădirileadministrativeetc.

Creșterea eficienței energetice a locuințelorpresupune și înlocuirea treptată a instalațiilor deiluminat și a aparatelor electronice șielectrocasnicecuunelenoi,ceutilizeazătehnologiimaieficienteenergetic(potrivitreglementărilordeeco-design).

NoidirecțiidedezvoltareasectoruluienergeticdinRomânia

Figura5–Noidirecțiidedezvoltare

Pentru a beneficia de oportunitățile oferite deprocesul de tranziție energetică globală, Româniatrebuie să-și asume direcții noi de dezvoltare însectorulenergetic.Acestedirecțiinoidedezvoltarepotaduceavantajedirecteconsumatorilorșicreșteatractivitatea României pentru investiții înindustria producătoare de mașini, componente șimaterialenecesaretranzițieienergetice:

(I)TransformareaRomânieiîncentrudeproducțiede mașini, componente și materiale pentrutranzițiaenergetică.Deexemplu,potfiproduseînRomâniabateriipentrustocareaenergieielectrice,automobile electrice, cu piesele și componenteleaferente, pompe de căldură, materiale pentrucreșterea eficienței energetice a clădirilor,tehnologii de gestiune a rețelelor inteligente și aconsumuluideenergieetc.Cercetarea și inovareavor potența această direcție de evoluțietehnologică.

Concurența pentru atragerea de capacități deproducție a acestor echipamente, componente șimaterialeesteacerbă.Pentruadeveniodestinațieatractivă de investiții și a crea locuri demuncă în

acestdomeniu,Româniatrebuiesădevină,treptat,unutilizatorimportantalacestortehnologii.

(II)Dezvoltarea rețelelor inteligente de transportși distribuție a energiei electrice. Rețeleleinteligente permit controlul în timp real șicomunicarea în dublu sens cu consumatorii, cuoptimizare instantanee a producției și consumuluideenergie.Interacțiuneadintrerețeleledeenergieelectrică, internet și rețelele de comunicații se vaamplifica, facilitând câștiguri de eficiențăenergeticășideflexibilitate.Noiletehnologiivorfiadoptate treptat, la un cost cât mai redus, cuprotecția datelor cu caracter personal și cu gradînaltdesecuritateînfațaatacurilorcibernetice.

(III) Rețelele inteligente vor facilita tranzițiaconsumatorului către rolul de prosumator, careinjectează în rețea propria producție de energieelectrică.Producțiadistribuitădeenergieelectrică(energie generată sau stocată în diferite tipuri desisteme de capacitate mică) poate reducepierderile în rețelele electrice și crește siguranțaaprovizionării. Pe termen lung, prosumatorul vaaveaimpactasupraarhitecturiirețelelor,înspecialatuncicânddispuneșideocapacitatedestocareaenergieielectrice,pentrua limita interacțiuneacurețeaua. Va scădea, astfel, numărul gospodăriilorfără acces la rețelele de energie, inclusiv prinadoptarea de soluții autonome (off-grid), ce vordevenimaiaccesibileeconomic.

(IV)Promovareaautovehiculelorhibrideșiacelorelectrice, atât autoturisme, cât și autobuze șiautoutilitare de mic tonaj, dedicate mediuluiurban.În2030,acesteavorfioprezențăobișnuităîntrafic,contribuindlareducereaemisiilordegaze

Pagina7din116

deeșapament.Rolulprincipalalstatuluivafiaceladeasusținedezvoltareainfrastructuriideîncărcareși a pieței în fazele incipiente de dezvoltare.România este bine situată pentru a produceautovehiculeelectrice,bateriișicomponente,fiindnecesarăopoliticăactivădeatragereaacestuitipdeinvestiții.

(V) Clădirile inteligente, din punct de vedere alconstrucției, arhitecturii, operării, transformării șistocării energiei, cu caracteristici de prosumator.Este oportună promovarea pe termen lung aconstrucției de astfel de clădiri la nivel național,

inclusiv prin stabilirea unor standarde ambițioasedeeficiențăenergeticăpentruconstrucțiilenoi.

Atingerea țintelor de decarbonare în orizontulanului 2050 va presupune investiții mari încreșterea eficienței energetice a imobilelor, iarstatelecarevorreușisăatragăinvestițiiînindustriaeficienței energetice vor avea de câștigat în fațacelor ce vor rămâne importatori ai acestortehnologii. România poate fi printre câștigători înacest domeniu: materialele de construcțiesustenabile și echipamentele pot fi produse înRomânia, atât pentru piața internă, cât și pentrupiețeleregionale.

ParticipareaechitabilăaRomânieilaatingereaținteloreuropenededecarbonareRomâniaîșivaîndepliniangajamentuleuropeancuprivire la țintele naționale pentru 2020 privindeficiența energetică, SRE și emisiile de GES, unefort suplimentar fiind necesar doar pentrucreșterea cotei de SRE în transporturi la 10% (CE2009a).

ScădereaemisiilordeGESvacontinua,darîntr-unritmmai lentdecât înultimii25deani,pe fondulprogresului înrestructurareasectorului industrial.Decarbonarea va presupune îmbunătățiri în toatesectoareledeactivitate,cuaccentpeeficientizareaconsumului de energie și pe creșterea ponderiienergiilorcurateînmixulenergetic.

Eficiența energetică este o direcție de acțiunestrategică pentru România, din considerente desecuritateenergetică(păstrareaunuigradredusdedependență de importuri), de competitivitateeconomică, de accesibilitate a prețurilor și delimitareaimpactuluidemediu.Creștereaeficiențeienergetice arputeaduce lamenținerea cererii deenergie primară în 2030 la nivelul curent,performanță remarcabilă ținând cont de ritmulsusținutestimatalcreșteriieconomice.

România și-a îndeplinit angajamentul pentru2020deacreștepondereadeSRE la24%dinconsumulbrut de energie finală (CE 2010a), ajungând lanivelulde26,3%în2015.Treifactorivordeterminaponderea SRE în România în 2030: costulcapitalului pentru finanțarea SRE; evoluțiaconsumului de biomasă pentru încălzire șiatingerea țintei pentru biocarburanți în 2020 întransporturi; și dezvoltarea electromobilității și aîncălziriielectrice.

Între2017și2030,printreprioritățilenaționalevorfi creșterea calității vieții în mediul rural șiîmbunătățirea gestiunii fondului forestier. EfectulvafiocreșteremailentăaponderiiSRE,caurmarea utilizării pe scară totmai largă a instalațiilor pebază de biomasă ce au eficiență ridicată, cureducerea implicită a consumuluidebiomasă.Dinacestmotiv,RomâniaanalizeazăcuatențieniveluldeambițiealțintelordeSREpentru2030.

România își propune să contribuie echitabil laatingerea țintelor comune europene pentru anul2030,decreștereaponderiiSRE înconsumulbrutde energie finală la 27%, creștere a eficiențeienergeticecu27%sau30%și reducereaemisiilordeGEScu40%fațăde1990(Tabel6,pagina110).

Strategia poziționează România în raport cupachetele de reformă a piețelor europene deenergie, în special cu cel intitulat „Energie CuratăpentruToți”, lansatdeComisiaEuropeană(CE)peparcursul anului 2016. Rezultatele modelăriicantitative realizate în procesul de elaborare aStrategiei fundamentează pentru România niveluloptim pentru cea mai mare parte a parametrilorurmăriți la nivel european prin pachetul „EnergieCuratăpentru Toți”. Țintelenaționalepentru anul2030 vor fi însă stabilite prin Planul NaționalIntegratpentruEnergieșiClimă,pecareRomâniaîlva elabora până la 1 ianuarie 2019 în urmaprocesului multilateral de negociere stabilit prinmecanismul de Guvernanță al Uniunii Energetice,ce urmează să intre în vigoare începând cu anul2017.

Atingerea țintelor va fi condiționată deo serie deacțiuniprioritarestabiliteînStrategie(capitolulIV),pornind de la specificul și nevoile sectorului

Pagina8din116

energeticromânesc,și totodată înconcordanțăcudirectivele și reglementările europene în vigoare,respectiv cu propunerile de reformă a piețelor deenergieînaintatedeCEpeparcursulanului2016.

Surse importante de venituri pentru cofinanțareainvestițiilor ce contribuie la atingerea obiectivelorstrategice,disponibileînspecialpetermenscurtșimediu, sunt fondurileeuropenestructuraleși celeeuropenepentruinvestițiistrategice,potențatedeîmprumuturi oferite de băncile de dezvoltare șiinvestiții, respectiv de finanțatori privați – inclusivprinparteneriatepublic-private.

Uneledirecțiidedezvoltarecuprinseînnoulpachetde propuneri al CE ar putea fi susținute și prinmecanisme dedicate de garantare și facilitare ainvestițiilor, de care România poate beneficiapentruatingereapropriilorobiectivestrategice.

O sursă importantă de venituri pentru finanțareainvestițiilor aferente tranziției energetice poateține de licitațiile permiselor de emisii aferentesistemuluiETS. În funcțiedeevoluțiaprețuluiETS,sumeledisponibilepot fideordinulmiliardelordeeuro.

Restul necesarului de finanțare este asigurat detarifelede rețea stabilitede reglementator și prinprețul produselor energetice către consumatoriifinali.

În funcție de scenariul de dezvoltare, efortulinvestiționaldemodernizareasectoruluienergeticromânesc necesită între 15 și 30 mld € până în2030. În scenariul definit prin modelareacantitativă ca fiind optim, necesarul de investițiitotaleînsectorulenergeticesteestimatlacirca25mld€.

ObiectivuldedecarbonarepetermenlungalUE28estesăreducăpânăîn2050emisiiletotaledeGEScu cel puțin 80% față de 1990. Asumarea acesteiținte la nivel național ar implica un efortinvestiționalmajor,cearpresupunetransformarealocuințelor în clădiri independente energetic șiaccelerarea electrificării transporturilor. Româniatrebuie să evite sprijinirea prin subvenții atehnologiilor de primă generație, insuficient decompetitive. Strategia ia în calcul o reducere aemisiilordeGEScu75%în2050,depășireaacestuinivel fiind condiționată de reducerea costurilortehnologiilor mai mult decât este anticipat înproiecțiileactuale.

Prinparticipareacercetătorilorromânilaprogrameinternaționale de cercetare-inovare în domeniulenergiilor curate și prin dezvoltarea producțieiindustriale de piese, componente și echipamentenecesare tranziției energetice, pe baza unei forțedemuncăbinecalificate,Româniavafiunpartenerîn atingereaobiectivelor europene șimondiale dedecarbonare.

Pagina9din116

INTRODUCEREStrategia Energetică a României 2016-2030, cuperspectivaanului2050esterezultatulunuiampludemers consultativ și analitic al MinisteruluiEnergiei, desfășurat pe parcursul anului 2016. Eatrasează direcțiile de dezvoltare ale sectoruluienergetic național pentru următoarele decenii,oferind autorităților publice și investitorilorreperele necesare în întemeierea deciziilorstrategice.

Strategia Energetică are cinci obiective strategicefundamentale, descrise pe scurt în capitolul I,alături de viziunea de dezvoltare a sectoruluienergetic până în anul 2030. Capitolul II prezintăelementele relevante de context internațional,european, regional și național, care condiționeazăplanificareastrategică.

Obiectivele strategice fundamentale structureazăîntregul demers de analiză și planificare înorizontulde timpal anilor2030, respectiv2050 șisunt prezentate detaliat în capitolul III: securitateenergetică, piețe de energie competitive, energiecurată și sustenabilitatea sectorului energetic,modernizareasistemuluideguvernanțăenergetică,protecția consumatorului vulnerabil și reducereasărăcieienergetice.

Obiectivelestrategicetrebuie îndeplinitesimultan,prin realizarea unui set de obiective operaționaleprezentate în capitolul IV care, la rândul lor, ausubsumateacțiuniprioritareeșalonateîntimp–petermenscurt,mediușilung.Realizareaobiectivelorstrategice presupune o abordare bine ancorată înrealitateasectoruluienergeticnaționalșioalocareînțeleaptăanecesaruluisubstanțialdeinvestiții.Înidentificarea acțiunilor prioritare, Strategia sebazează și pe concluziile Strategiei energetice aRomâniei pentru perioada 2007-2020, actualizatăpentruperioada2011-2020– inclusivdinpunctdevederealprevederilordemediușibiodiversitate.

Pentruosolidăîntemeiereaopțiunilorstrategice,afost realizat un studiu complex și detaliat demodelare cantitativă macroeconomică, cusimularea numerică și compararea a numeroasescenarii.PunctulfocalalStrategieiesteanul2030,în jurul căruia este structurată planificareastrategică și analiza de detaliu a sectoruluienergetic.Proiecțiilepentruanul2030suntbazatepeoanalizăminuțioasă.

Totodată,Strategiaabordeazășiperspectivaanului2050,careplaseazăRomâniaîntr-uncontextlargaltendințelor tehnologice, economice și de politicienergeticeestimateacaracterizaurmătoarele treidecenii. Fiind afectate de un grad mai mare deincertitudine, proiecțiile pentru 2050 suntrelevante mai ales din punct de vedere altendințelorgenerale,punândobiectivelestrategicepentru2030într-operspectivădetermenlung.

Strategia reunește recomandările calitative aleexperților și ale părților interesate din sectorulenergetic, împreună cu o bună fundamentarecantitativă a obiectivelor strategice, a acțiunilorprioritare și a țintelor propuse. Concret, parcursulmetodologicderealizareaStrategieiacuprinstreimarietape:

(i) Actualizarea analizei de sistem, publicată înfebruarie 2016, care reprezintă o „radiografie” astadiuluiactualalsectoruluienergeticromânesc.

(ii) Analiza calitativă a sectorului energetic,desfășurată prin consultarea în grupuri de lucru acirca 300 de specialiști reputați din domeniileprincipalele ale sectorului. Raportul consolidat deanaliză calitativă,publicat în iulie2016,analizeazăpunctele forte șielementeledevulnerabilitatealesectoruluienergeticnațional,contribuinddecisivlatrasareaviziuniidedezvoltarepentru2030.

(iii) Analiza cantitativă, realizată de un consultantinternațional (consorțiul Ernst & Young –E3Modelling), încaresuitademodelematematiceșimacroeconomicePRIMES/GEM-E3,utilizatășideComisia Europeană (CE), a constat în simularea șicompararea unor scenarii de dezvoltare, definitedeMinisterulEnergiei(ME):

a) Scenariul de Referință, ce presupune căRomânia nu își asumă alte ținte de politicienergetice în afara obligațiilor curente pentruanul2020;

b) Scenariul Politici 2030, ce presupune căRomânia își asumă în mod indicativ, pentru2030,țintelecolectiveeuropenedereducerecu40%aemisiilordegaze cuefectde seră (GES),de pondere a surselor regenerabile de energie(SRE) în structura producției totale de energie(27%), și de eficiență energetică (27%), cuasumarea până în 2050 a politicilor energeticeeuropene;

Pagina10din116

c) Scenariul Politici 2030 Maximal, carepresupune că, pentru 2030, România își asumăca obligatorii la nivel național țintele europenepentru GES, SRE și eficiență energetică,prezentatemaisus,precumșițintaindicativădereducere a emisiilor de GES pentru 2050 (80%fațăde1990).

Fiecarescenariua fostrulat îndiferitevariantedepreț al combustibililor, pentru orizontul de timppropus.Analizacomparativăascenariilorșiaunuinumăr mare de variații de scenariu prinmodificarea unui număr restrâns de parametri(senzitivități) a permis identificarea elementelorunuimixenergeticoptim,înorizontuldetimp2030și în perspectiva anului 2050, definit dinperspectivaminimizării costurilorde investiții, subconstrângerea îndeplinirii obiectivelor desecuritateenergetică,competitivitateapiețelordeenergieșidecarbonareasectoruluienergetic.

Au fost realizate proiecții privind prețurile,consumul, producția și importurile/exporturile deenergie, precum și necesarul de investiții, nivelulemisiilor etc. Rezultatele analizei cantitative suntprezentate în detaliu în capitolul IV, ca evoluțiiestimate ale sectorului energetic până în 2030,

respectiv în capitolul VI, ca tendințe pe termenlungpentruintervalul2030-2050.

Capitolul VII prezintă o analiză a efortului pe careRomânia și-l poate asuma pentru participareaechitabilălaatingereacolectivăaținteloreuropenededecarbonare,creștereaponderiiSREșieficiențăenergetică,înperspectivaanilor2030și2050.

Strategia este însoțită de o anexă ametodologieimodelării cantitative, care descrie modeleleutilizate,dateledeintrareșicategoriilededatedeieșire,precumșiscenariileșisenzitivitățilerulate.

ME subliniază necesitatea actualizării periodice aStrategieiEnergetice,prinrevizuirecelpuținodatălacinciani.

Unnumărmaredeexperțiai sectoruluienergetic,reprezentând mediul academic, agențiile dereglementare, companiile energetice, asociațiileprofesionaleșicelealesocietățiicivileaucontribuitcu dedicație și competență la clarificareanumeroaselor aspecte analizate în elaborareaStrategiei. Ministerul ME colaborare și pentruefortul susținut. Eventualele erori factuale sau deinterpretarerevinîntotalitateechipeideproiect.

Pagina11din116

I. VIZIUNEADEDEZVOLTAREȘIOBIECTIVELESTRATEGICEFUNDAMENTALE

I.1. Viziuneadedezvoltareasectoruluienergeticnaționalpentruanul2030Sectorul energetic contribuie în mod esențial laprocesul de dezvoltare a României, prin influențaprofundă asupra calității vieții, a competitivitățiieconomiei, a mediului înconjurător și a climei.Pentru a susține așteptările consumatorilor deenergie,sectorulenergeticdinRomâniatrebuiesădevină mai eficient economic, mai avansattehnologicșimaipuținpoluant.

Transformarea treptată,darprofundăa sectoruluienergetic prin implementarea prezentei Strategiireprezintă o adaptare lamodificările ample ce auloc la nivel mondial: efortul de atenuare aschimbărilor climatice, evoluția tehnologică(digitalizare și noi tehnologii pentru întreg lanțulvaloric al sectorului energetic) și tendințele dinpolitica internațională a energiei (globalizareapiețelor, dezvoltarea pieței unice europene aenergiei, precum și noi aspecte de securitate șidiplomațieenergeticăregională).

Punctul focal al analizei strategiceesteanul2030.Înacestorizontdetimp,consumatoruldeenergiecasnicșicelindustrialtrebuiesădispunădeserviciienergetice de calitate, la preț accesibil. PrinimplementareaStrategiei,Româniavaîncurajanoiinvestiții în economie. Industria își va consolidarolul central în creșterea economică sustenabilă.Producția de componente, echipamente șimateriale pentru tranziția energetică va avea oponderesemnificativă.

Până în 2030, România își va înlocui în bunămăsură acele capacități de producție a energieielectrice, care sunt ineficiente economic șiinadecvate ecologic, ajunse la sfârșitul durateinormate de viață, cu unele noi, bazate petehnologii avansate. Mixul de capacități deproducțievarămânediversificatșiechilibrat.Noilecapacități vor fi flexibile, capabile să asigurestabilitateaSEN,avândemisiiscăzutedeGESșidealtenoxe.

Ponderea producției distribuite de energie va finotabilă.Transportulșidistribuțiadeenergievorfidigitalizate.Rețeleleinteligentevorfacilitatranzițiaconsumatorului către postura de prosumator, ceinjectează în rețea propria producție de energie.Interacțiunea dintre rețelele de energie electrică,internet și rețelelede comunicații se vaamplifica,

favorizând câștiguri de eficiență energetică și deflexibilitate, inclusiv prin optimizarea curbei desarcină a SEN. Autovehiculul electric și cel hibridvorfioprezențăobișnuită.

Sistemul energetic național va fi mai sigur și maistabil în fața șocurilor de aprovizionare, datoritădezvoltăriisustenabileabazeinaționalederesurseenergetice primare (inclusiv a celor din MareaNeagră), a construcției de noi capacități deproducție a energiei electrice și a realizăriiinfrastructuriiproiectatededistribuțieșitransport,inclusivaceleideinterconectare.

Sursele și rutelede importdegazenaturalevor fidiversificate, prin extinderea capacităților deinterconectare în flux bidirecțional și acces laterminaleregionaledegaznaturallichefiat.Piețeledeenergie electrică și de gazenaturale vor fimaicompetitiveșilichide,înbeneficiulconsumatorilor.România va continua procesul de integrare înpiețele europene de energie, aducând ocontribuție importantă și profitabilă de stabilitateșisecuritateenergeticăregională.

Sevadiminuanumărulcetățeniloraflațiînsituațiede sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătățiriimecanismelordeprotecțiesocialășiaprogramelordirecționatedecreștereaeficiențeienergetice.Vascădea numărul gospodăriilor fără acces la sursealternativedeenergie.

Companiile energetice cu participații substanțialealestatuluivoraveaungradsporitdeautonomieșivorfimaieficientedinpunctdevederetehnologicși economic, contribuind simțitor lamodernizareasectorului energetic și a economiei. Mediulinstituțional în sector va fi îmbunătățit; actulbirocratic se va desfășura înmaremăsură online,iar administrația va fi mai eficientă și maitransparentă, ca urmare a adoptării de bunepractici.

Îndeplinirea acestei viziuni presupune eforturiinstituționale ale autorităților publice, precum șiinvestiții substanțiale. În funcție de scenariul dedezvoltare, efortul investițional de modernizare asectoruluienergetic românescva fide15până30mld € până în 2030. În scenariul definit prinmodelarea cantitativă ca optim, necesarul deinvestițiitotaleesteestimatlacirca25mld€.

Pagina12din116

I.2. ObiectivestrategicefundamentaleStrategia energetică are cinci obiective strategicefundamentale, care structurează întregul demersde analiză și planificare în orizontul de timp alanilor 2030 și 2050. Realizarea obiectivelorpresupune o abordare echilibrată în dezvoltareasectorului energetic național și a cheltuielilor de

investiții.Obiectivelestrategicevorfiîndepliniteînmod simultan, prin îndeplinirea unui set deobiective operaționale ce au subsumate acțiuniprioritare eșalonate în timp, cu calendar derealizarepe termen scurt,mediu și lung (capitolulIV).

I.2.1. CreștereaniveluluidesecuritateenergeticăSecuritateaenergetică reprezintă capacitateaunuistat de a-și asigura necesarul de energie în modneîntrerupt și la prețuri accesibile. Conceptul deindependență energetică, înțeleasă ca aspirațiecătre autosuficiență și insularizare, este depășit șicontraproductiv înperspectiva integrăriieuropenea piețelor de energie și a evoluției lor înurmătoarele decenii. Abordarea europeană apoliticilor de securitate energetică este bazată pereguli de cooperare intra și extra-comunitară, penormeșiinstituții.

România are, în prezent, un scor al nivelului desecuritateenergetică superiormedieiOCDEșimaibundecâtalvecinilorsăi(Institutefor21stCenturyEnergy 2013). Contextul internațional actual alpiețelordeenergieesteînsămarcatdevolatilitateși incertitudine, iar evoluția tehnologiilor poateavea efecte disruptive pe piețele de energie.Politicile climatice și de mediu, centrate pediminuarea emisiilor de GES și schimbareaatitudinilor publicului în favoarea „energiilorcurate”,influențeazăcomportamentulinvestiționalșitipareledeconsumenergetic.

Tabel1–Securitateaenergeticăseasigurăprinrealizareaconcomitentăaurmătoareloracțiuni

Planextern Planintern

Termenscurt

• Surseșirutealternativepentruimporturi

• Cooperareșiutilizareaunormecanismedesolidaritatelanivelregional.

• Interconectarebidirecțională(gaznatural),pentruafacefațăimediatsituațiilordecriză.

• Stocuristrategicedecombustibilifosilișirezervesuficientedecapacitate.

• AsigurareaadecvanțeiSEN,sistemedeechilibrare,rezervășistocare.

• Protecțiainfrastructuriicriticeîmpotrivaatacurilorcibernetice,teroristeetc.

Termenlung

• Competitivitateeconomicășieficiențaenergeticăaagențiloreconomici

• Diversificareasurselordeimportșiadestinațiilordeexportaenergiei.

• FinalizareapiețeiinterneaenergieilanivelulUE,cuetapaintermediarăregională

• ParticipareaRomânieilapiațaregionalăcafurnizordereziliență,inclusivînzonaMăriiNegreșiînțărileComunitățiiEnergetice

• Coordonareaplanificăriilanivelregionalaproiectelormajoredeinfrastructurăenergetică.

• Dezvoltareaparteneriatelorstrategiceînsectorulenergetic,pedimensiunileinvestițională,transferdeknow-howșisecuritateainfrastructuriicritice.

• Creștereacalitățiiguvernanțeienergetice:alegislației,reglementărilorșiactuluiadministrativ

• Menținereaunuimixenergeticdiversificatșiechilibrat,precumșiaunuigradridicatdeacoperireacereriicuresurseinterne

• Menținereaunuiciclunuclearintegratșiasigurareaexpertizeiîndomeniu

• Finanțareainvestițiilorînrețeledetransportșidistribuțiepentrualesporieficiențașiarealizatranzițiacătre„rețeleinteligente”

• Reducereagraduluidesărăcieenergetică,inclusivprincreștereaeficiențeienergeticelaconsumatoriivulnerabili

Pagina13din116

I.2.2. Piețedeenergiecompetitive,bazauneieconomiicompetitiveUn principiu al Strategiei este funcționareasistemului energetic pe baza mecanismelor piețeilibere, funcțiileprincipaleale statului fiindceledeelaboratordepolitici,dereglementator,degarantalstabilitățiisistemuluienergeticșideinvestitor.Înacest sens, investițiile vor fi direcționate în modeficient către sursele de energie și cătretehnologiile cele mai competitive din punct devedere economic, cu îndeplinirea țintelor dedezvoltare durabilă și de siguranță a sistemuluienergetic. Piața liberă va oferi consumatorului deenergie cel mai avantajos raport calitate/preț,susținândnemijlocit competitivitateaeconomicăațării.

Funcționareapieței liberepresupuneneutralitateatehnologică pentru sectoarele energiei electrice șiîncălzirii,atâtcuprivirelanivelulșitipuldetaxare,cât și cu privire la schemele de sprijin, subconstrângereageneralăaobiectivelordesecuritateenergetică și de reducere a poluării. Astfel,neutralitatea tehnologică justifică doar intervențiiale statului fundamentate din punct de vedereeconomic, social și ecologic pentru susținereatemporarăaunorsegmentedepiață–bonusuride

cogenerare, certificate verzi etc. Mecanismele desprijinpentrusurseneregenerabiledeenergievorfi construite în jurul imperativelor de securitateenergetică, adecvanță și siguranță în funcționareaSEN.

Româniaparticipălaunampluprocesdeintegrarea piețelor de energie la nivelul UE, având carezultatconcurențatotmaideschisăpepiețe.Suntnecesare măsuri menite să crească gradul decompetitivitate al prețului energiei și al serviciilortehnologice de sistem (STS), cu respectareaprincipiilor agreate la nivel european cu privire lafuncționarea piețelor regionale de echilibrare și azonelordepreț,respectivapiețelordecapacitate.

Obiectivele operaționale aferente (detaliate încapitolul IV)suntdezvoltareapiețeidegaznaturalși finalizarea dereglementării prețului, respectivdezvoltarea pieței de energie electrică spre unnivel de lichiditate, diversitate a produselor șitransparență comparabil cu cel din statele vest-europene.

I.2.3. Energiecurată,cuemisiiredusedegazecuefectdeserășialtenoxeSectorulenergeticestesursauneipărți însemnateaemisiilordegazecuefectdeseră(GES),oxizidesulf, oxizi de azot și de particule în atmosferă.Echipamentele, utilajele, instalațiile și proceseleaferente activităților din sectorul energetic au șiimpact considerabil asupra apelor, solurilor șiecosistemelor.Efectelesectoruluienergeticasupramediului înconjurător constituie o preocupare debază a Strategiei, reflectată în obiectivul strategicde dezvoltare durabilă prin protecția mediuluiînconjurătorșilimitareaîncălziriiglobale.

Contribuția României la atenuarea schimbărilorclimatice este ancorată în contextul politiciloreuropene, pe baza principiului participăriiechitabile la atingerea țintelor naționale pentru2020 și a țintelor comunitare pentru 2030.Prezentul documentprezintă, în capitolul VII, cele

mai importante ținte naționale indicative pentruponderea SRE în subsectoarele energiei electrice,al încălzirii și răcirii, respectiv al transporturilor;pentru creșterea eficienței energetice primare șifinale; pentru reducerea emisiilor de GES care nusuntcuprinseînsistemulETS.

Pe de altă parte, atenuarea impactului asupracalității apelor, a solurilor și a ecosistemelornecesită investiții suplimentare în reducereatuturor tipurilor de emisii poluante și a efectelorpoluării asupra biodiversității. Proiectele șiactivitățile curente ale companiilor din sectorulenergeticvorimplementacelemaibunepracticideprotecție a mediului, inclusiv cu privire laprotejarea biodiversității și reabilitarea siturilorcontaminate.

I.2.4. ModernizareasistemuluideguvernanțăenergeticăCreșterea calității sistemului de guvernanțăenergetică în România constituie baza pentrurealizarea tuturor celorlalte obiective strategice.Statuldețineunrolimportantînsectorulenergetic,prin funcțiile de legiuitor, reglementator și

implementator de politici energetice, pe de oparte, și prin cea de deținător și administrator deactivesauacționarsemnificativ,pedealtăparte–atât în segmentele de monopol natural(transportulșidistribuțiadeenergieelectricășigaz

Pagina14din116

natural),câtșiînproducție.Unprincipiuimportantal Strategiei este delimitarea activității statului calegiuitordeceadedeținătordeactive.

Într-un sistem de piață competitivă în sectorulenergetic, statul are rolul esențial dearbitru și dereglementator al piețelor. În acest sens, estenecesar un cadru legislativ și de reglementaretransparent,coerent,echitabilșistabil,dezvoltatîndialog cu părțile interesate, pentru a stimulainvestițiile la un cost competitiv al capitalului șipentruasusțineinteresulpublic.

Sunt necesare pregătirea și atragerea în sectorulenergetic a unei noi generații de specialiști, prinsusținerea sistemului de educație și de cercetareștiințifică în domeniul energiei și adaptarea sa lacerințele pieței și la noile dezvoltări tehnologice.

Un alt aspect important îl reprezintă efortul dereducere a birocrației prin transparentizare,digitalizareșisimplificareacircuituluibirocratic.

Caproprietardeactiveînsectorulenergetic,statultrebuie să îmbunătățească substanțial guvernanțacorporativă a companiilor la care dețineparticipații. Companiile energetice cu capital destat trebuie să se eficientizeze, să seprofesionalizeze și să se modernizeze tehnologic,pentru a deveni cu adevărat competitive la nivelregionalșieuropean.

Având în vedere caracterul strategic al sectoruluienergetic pentru securitatea și economianațională,managementulcompaniilordinsectorvaavea în vedere consolidarea pe termen lung apozițieicompaniilorînpiațadeenergie.

I.2.5. ProtecțiaconsumatoruluivulnerabilșireducereasărăcieienergeticeCa exponent definitoriu al interesului public,consumatorul de energie este în centrulpreocupărilor Strategiei. Toate obiectivelestrategice fundamentale vizează beneficii pentruconsumatorulfinal.

Accesibilitatea prețului este considerată a fi unadintre principalele provocări ale sistemuluienergetic și o responsabilitate strategică de primordin. În fapt, România nu se confruntă atât cu oproblemă structurală a prețurilor ridicate aleenergiei, cât mai degrabă cu problemasuportabilității și a sărăciei energetice (secțiuneaIII.5). Sunt necesare mecanisme selective deprotecție, direcționate către cei care au cuadevărat nevoie de asistența socială, iar nivelulasistențeitrebuiesăfiesuficientpentruaasiguraoprotecțierealăaconsumatorilorvulnerabili.

Suplimentul pentru locuire, prevăzut în recent-adoptata Lege nr. 196/2016 a venituluiminim de

incluziune, reprezintăunpas important înaceastădirecție.Petermenmediuși lung, trebuieaplicatesoluții eficiente economic pentru modernizareasistemelor de încălzire din mediul rural și pentrucreșterea eficienței energetice a locuințelor. Esteesențialăasigurareasurselordefinanțareaacestorprograme, în special pentru gospodăriile afectatedesărăcieenergetică.

În paralel, va crește calitatea comunicării întrefurnizorii de energie și consumatori, princontinuarea proiectelor de instalare de contoareinteligente cu citire la distanță și prin creștereatransparenței prețului final al energiei dupămodelul recent adoptat pentru factura la energieelectrică. Totodată, consumatorii vor dispune înmod gratuit de informații actualizate cu privire laofertele tuturor furnizorilor și vor avea garanțiadreptuluidea-șischimbafurnizorulîntimpscurtșifărăcosturinejustificate.

Pagina15din116

II. CONTEXT:PIEȚE,TEHNOLOGIE,GEOPOLITICĂ

II.1. ContextulglobalPiețele internaționale de energie se află într-operioadă de tranziție complexă, pe mai multedimensiuni: tehnologică, climatică, geopolitică șieconomică. Aceste evoluții au efecte profundeasupra sectorului energetic şi antrenează îndinamica lor pieţele energetice europene şi

naționale.Româniatrebuiesăseadaptezedintimpla tendințeledepepiețele internaționale,precumși la reașezările geopolitice ce influențeazăparteneriatele strategice, cu componentele lor desecuritate,investiții,comerțșitehnologie.

II.1.1. TransformăritehnologiceMultiple dezvoltări tehnologice, susținute deprețurilerelativmarialeenergieidupăanul2000șide subvenții de la bugetele publice, au dus înultimii ani la o producție crescută de energie. Pepiețele europene, influențate de politicileambițioase de eficiență energetică, a avut loc oușoară scădere a cererii de energie – care, foarteprobabil, se va accentua pe termen lung –concomitent cu o diversificare a ofertei. Efectul afostreducereaprețuluișiplasareaconsumatoruluideenergieîntr-opozițieavantajoasă.

Tehnologia extracției hidrocarburilor „de șist” adus la o răsturnare a ierarhiei mondiale aproducătorilor de țiței și gaz natural. Scădereaspectaculoasă a costurilor de producție a energieidin SRE, promisiunea stocării energiei electrice lascară comercială în următorii ani, emergențaelectromobilității,progresulsistemelordegestiuneaconsumuluideenergieși,îngeneral,digitalizareaîn toate segmentele lanțului valoric constituieprovocări la adresa paradigmei convenționale deproducție, transport și consum al energiei.Planificatorii de politici energetice și decidențiicompaniilor din sector operează într-unmediu denoioportunități,darșideincertitudine.

Transformareasectoruluienergieielectriceare locîn ritm accelerat, prin extinderea ponderii SRE șiprin „revoluția” digitală, ce constă în dezvoltareade rețele inteligentecucoordonare în timpreal șicu comunicare în dublu sens, susținute decreșterea capacității de analiză și transmisie a

volumelor mari de date, cu optimizareaconsumului de energie. Ponderea crescândă aproducției eoliene și fotovoltaice, cu generareintermitentă și profil stocastic, ridică problemaadecvanței SEN și a regulilor de funcționare apiețelor de energie electrică. Pe termen lung,creșterea producţiei descentralizate de energieelectricăpoateducelaungradsporitdereziliență,prinreorganizareaîntreguluisistemdetransportşidistribuție, în condiţiile apariției consumatoriloractivi(prosumatori)şiamaturizăriicapacitățilordestocareaenergieielectrice.

Deșiînstadiuincipient,utilizareaenergieielectriceîn transporturi are potențial transformativ. Laorizontul anului 2030, autovehiculul electric vaaduce schimbări notabile pe piețele de energie.După cum arată raportul World Energy Outlook2016 (IEA 2016b, 23) al Agenției Internaționalepentru Energie (IEA), parcul de automobileelectricelanivelmondials-adublatîn2015fațăde2014, ajungând la 1,3mil. Scenariul central al IEApreconizează creșterea până la 30mil automobileelectrice până în 2025 și la peste 150mil până în2040,ceeacevadeterminaoscădereacereriidepetrol de 1,3 mil barili/zi. Este însă posibilă oevoluție chiar mai accelerată a electromobilității.Produsele petroliere (benzină, motorină, kerosen,GPL) vor continua, totuși, să asigure majoritateaenergiei în transporturi în următoarele douădecenii.

II.1.2. AtenuareaschimbărilorclimaticePoliticile climatice și de mediu, centrate pediminuarea emisiilor de GES și pe schimbareaatitudinilor sociale în favoarea „energiilor curate”constituie un al doilea factor determinant, cemodelează comportamentul investițional și

tiparele de consum în sectorul energetic. Petermen lung, în structuramixului energetic se vorregăsi în mod substanțial SRE, cu sisteme șimecanisme de gestiune care le vor facilitaintegrarea. Fenomenul încălzirii globale va forța

Pagina16din116

transformarea economiei globale după un modelsustenabil, atât din punct de vedere al emisiilor,câtșialconsumuluidemateriiprime.

Acordulde laParis din2015 și politicile europenedeprevenireaschimbărilorclimaticecontribuie larealizarea unui sistem energetic sustenabil.Angajamentele luate în cadrul COP21impulsionează dezvoltarea tehnologiilor șicombustibililorcuemisiiredusedeCO2.PotrivitIEA(2016b), în 2015 emisiile de CO2 din sectorulenegetic la nivel mondial au stagnat, pe fondulreducerii cu 1,8% a intensității energetice,respectiv al creșterii ponderii SRE. În scenariulcentral al IEA, în 2040 majoritatea SRE vor ficompetitive fără scheme de sprijin dedicate;tehnologiafotovoltaicăvaaveaoscăderemediedecost de 40-70% până în 2040, iar tehnologiaeolianăoffshorevaaveacosturimediicucelpuțin10-25%maimici(IEA2016b,24).

Întrecombustibiliifosili,gazulnaturalestevăzutcafavorit, datorită emisiilor relativ reduse de GES șiflexibilității instalațiilor de ardere ce îl utilizează.Cărbunele și-a mărit ponderea în mixul global deenergie,dela23%înanul2000la29%înprezent,daracestvaldecreșterea luat sfârșit.Prognozelede creștere susținută a activității industriale în

economiileemergenteauduslainvestițiimajoreînproducția de cărbune, dar cererea a scăzut înultimiiani, lăsândcapacitățineutilizateșiprețurilecărbuneluilaunnivelfoartescăzut.

Raportul Energie, schimbări climatice și mediu alIEAdinnoiembrie2016(IEA2016a)prezintăolistăde măsuri pentru reducerea emisiilor de GES însectorul energetic cu scopul limitării încălziriiglobalelacelmult2°Cfațădenivelulpreindustrial,printre care: creșterea eficienței energetice;reducerea progresivă a folosirii grupurilorineficientepebazăde cărbune și înlocuirea lor cucapacități pe bază de gaz natural, preferabil cucaptură și stocare a CO2; creșterea investițiilortotaleanualeînSRE;introducereaunuiprețglobalalpoluării(pentruCO2);creareaunuisetglobaldeindicatori ai decarbonării; creșterea capacitățiiguvernelor de a implementa procesul de tranzițieenergetică. De asemenea, IEA susține eliminareatreptatăasubvențiilorpentrucombustibili fosili lautilizatori până în anul 2030,prețurile scăzutedinprezent facilitând acest demers, precum șireducereaemisiilordemetan(gazcuefectdeserămult mai puternic decât CO2) în producția,transportul, înmagazinarea și distribuțiahidrocarburilor.

II.1.3. TransformărieconomicePe fondul creșterii rapide a producției dehidrocarburi din surse neconvenționale („de șist”)înSUA,aldecizieiOrganizațieiȚărilorExportatoarede Petrol (OPEC) din noiembrie 2014 de a nuscădea nivelul producției și al încetinirii creșteriieconomice în marile economii emergente, prețulpetrolului a scăzut de la 114 $/baril în iunie 2014până la 28$/baril, în februarie2016. La începutullunii decembrie 2016, în urma deciziei OPEC de ascădea ușor producția pentru următoarele șaseluni, barilul Brent a crescutmoderat, la 55$, însăcontractele futures pentru 2019 au rămas lacotațiile anterioare, de circa 58 $/baril. Potrivitcelormairecenteestimăriale IEA,prețularputearevenilaunnivelde60$/barilînjurulanului2020,după care se estimează o perioadă lentă decreșteresprenivelulde85$/barilpânăîn2030.

Petrolul ieftin influențează consumul global deenergie și evoluția fluxurilor comerciale șiinvestiționale lanivelmondial.Reducereaprețuluiacestuia în ultimii doi ani a dus și la scădereaprețuluigazuluinaturalșiaenergieielectrice, faptfavorabil pentru consumatori, dar care erodează

capacitateaproducătorilor de energie de a investiînproiectede importanțăstrategică.Prinefectdedomino, ieftinirea afectează și profitabilitateainvestițiilor în SRE și în eficiență energetică,precum și ritmul de creștere al utilizăriiautovehiculelor cu propulsie electrică. Cu toateacestea,atractivitateaSRE rămâne relativ ridicată,atât timp cât costul tehnologiilor SRE continuă săscadă.

Gazulvarămâneunpilonalmixuluienergeticșivafisusținutdetranzițiadelacărbunelagaznaturala procesului de decarbonare a economieimondiale.Comerțulinternaționalcugazestedinceîn ce mai intens, prin creșterea ponderii gazuluinaturallichefiat(GNL);pânăîn2020sevadezvoltasubstanțial capacitatea terminalelor de lichefiere,în special în Australia și SUA. Prețul gazului sestabilește tot mai mult la nivel global, cu micidiferențe regionale, iar o pondere tot mai mareeste dată de piețele spot, în detrimentul indexăriilaprețulpetrolului,alprețurilorreglementateetc.

Pagina17din116

Cărbunele își pierde treptat rolul primordial înproducția de energie electrică în mai toateregiunile globului, dar în Asia (mai ales în India șiChina) această tranziție ar putea întârzia.Numeroase companii din industria extractivă acărbunelui sunt în insolvențădin cauzapierderilordinultimiiani.

Pe măsură ce unitățile de producere a energieinuclearefinalizateînanii1970-80ajunglasfârșituldurateideviațăîn2030-40,înnumeroasestatesepune problema înlocuirii acestor capacități.Presiunea de a limita schimbările climatice vaîncuraja toate formele de energie fără emisii deGES.

II.2. Contextuleuropean–UniuneaEnergetică

II.2.1. Pachetuldepropuneridereformă„EnergieCuratăpentruToți”Pe parcursul anului 2016, CE a prezentat douăpachete importante de propuneri de reformă apoliticilor europene în domeniul energiei,anticipate în 2015 prin Strategia-cadru a UniuniiEnergetice. Aceste pachete sunt definitorii pentrusectorul energetic european, și implicit pentru celromânesc, în perioada 2020-2030, fiindmenite săaccelereze tranziția energetică în UE. Ele prezintăîn mod coerent și integrat o întreagă serie depropuneri legislative (directive și regulamente),urmândafinegociatecustatelemembreșipărțileinteresate, în vederea definitivării pe parcursulanului 2017, a aprobării de către ParlamentulEuropeanșiaimplementăriiceltârziudin2020.

Înlunaiulie2016afostpublicatunprimpachetdepropuneri, cu privire la: reducerea emisiilor non-ETS în fiecarestatmembrupentruperioada2021-2030 (România are alocatăo cotăde reducerede2%),includereaîncontabilizareaemisiilordeGESacelor rezultate din utilizarea terenurilor,schimbarea destinației terenurilor și silvicultură,precum și o comunicare privind o strategieeuropeană pentru decarbonarea sectoruluitransporturilor.

La 30 noiembrie 2016, CE a prezentat al doileapachet de reformădin acest an, intitulat „EnergieCurată pentru Toți”, ce include propunerilegislativedemareimportanță:

• actualizareadirectivelorprivindSRE(CE2016b),adirectiveiprivindeficiențaenergetică(CE2016c)șiadirectiveiprivindperformanțaenergeticăaclădirilor(CE2016d);

• unnoudesignalpiețeiunicedeenergieelectrică(CE2016e),cepresupuneactualizareadirectiveicuprivirelareguliledefuncționarea

pieței,aregulamentuluiprivindAgențiapentruCooperarealaniveleuropeanaautoritățilordeReglementareîndomeniulEnergiei(ACER),precumșiaregulamentuluicuprivirelagestiuneariscurilorînsectorulenergieielectrice;

• unnouregulamentcuprivirelaGuvernanțaUniuniiEnergetice(CE2016f),menitsăintegreze,săsimplificeșisăcoordonezemaibinedialogulstatelormembrecuCEșiacțiunilestatelormembreînvederearealizăriiobiectivelorUniuniiEnergetice;

• noireglementărișideciziialeCE,precumșioseriederecomandăricuprivirelaeco-design(CE2016g),cevizeazăcuprecădereeficiențaenergeticășietichetareaechipamentelorpentruîncălzireșirăcire,precumșinormepentruprocedurilegeneraledeverificarearespectăriistandardelordeeco-designdecătreproducători.

Strategia orientează și fundamenteazăpoziționarea României în raport cu acestepropuneri de reformă a pieței europene deenergie. Strategia prezintă, prin obiectiveleoperaționale și acțiunile prioritare prezentate încapitolul IV, opțiuni strategice de intervenție astatuluiromânînsectorulenergetic,fărăaanticipaînsă forma finală a directivelor și regulamentelor,ce va fi rezultatul unui proces substanțial denegociereîntreCEșipărțileinteresate.

Mai jos sunt prezentate, succint, premiselerealizării Uniunii Energetice, pe baza celor mairecente comunicări și a propuneri de reformăformulatedecătreCE.

Pagina18din116

II.2.2. SecuritateșidiplomațieenergeticăîncadrulUEÎncă din anul 2000, CE a asociat securitateaenergeticăaUEcuasigurareadisponibilității fiziceneîntrerupte a produselor energetice, la prețaccesibil și urmărind dezvoltarea durabilă (CE,2000a). După cum este menționat în Strategiaeuropeană a securității energetice din 2014 (CE2014b,2), „UE importă53%dinenergiapecareoconsumă. Dependența de importul de energie sereferă la țiței (aproape 90%), la gaz natural (66%)și, într-o mai mică măsură, la cărbune (aproape42%)șilacombustibilnuclear(40%)”.

Printre acțiunile prioritare propuse de Strategiaeuropeanăasecuritățiienergeticesenumără:• Construireauneipiețeinterneaenergiei

completintegrate;

• Diversificareasurselorexternedeaprovizionareșiainfrastructuriiconexe;

• ModerareacereriideenergieșicreștereaproducțieideenergieînUE;

• Consolidareamecanismelordecreștereaniveluluidesecuritate,solidaritate,încredereîntrestate,precumșiprotejareainfrastructuriistrategice/critice;

• Coordonareapoliticilorenergeticenaționaleșitransmitereaunuimesajunitarîndiplomațiaenergeticăexternă.

Dependența de importul de energie genereazăvulnerabilitate mai ales în ceea ce privește gazulnatural: „șase state membre depind de Rusia, încalitate de furnizor extern unic, pentru toateimporturile lor de gaz natural și trei dintre acestețări folosescgazulnaturalpentruasatisfacepesteun sfert din necesarul lor total de energie.” (CE2014b). În 2014, 37,5% din importurile de gazenaturaledinUEproveneaudinFederațiaRusă.

Lansat în februarie 2015, proiectul UniuniiEnergetice urmărește să crească gradul deintegrare în sectorul energetic prin coordonareastatelormembreîncincidomeniiinterdependente:securitate energetică, solidaritate și încredere;piață europeană a energiei pe deplin integrată;contribuția eficienței energetice la moderareacererii de energie; decarbonarea economiei;cercetarea,inovareașicompetitivitatea.

Acțiunea externă în politica energetică europeanăestesubliniatăîncomunicareaCEprivindStrategia-cadruaUniuniiEnergetice(CE2015a).Primadintrecele cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice este

„securitateaenergetică,solidaritateașiîncrederea”între statele membre. Cu toate acestea, practicadiplomatică arată mai degrabă preferința țărilormembreUEpentruacorduribilateralecu furnizoriexterni, în detrimentul solidarității în acțiuneaexternă.

O altă dimensiune este diplomația mediului, încontextul formării unui regim internațional alpoliticilor climatice pe baza Acordului de la Paris.UE și-a asumat unele dintre cele mai ambițioasețintedereducereaemisiilordeGES,decreștereacoteiSREșideeficiențăenergetică.

Pentrua-șimenținecompetitivitatea industrială încondițiile unor reglementări severe de reducereemisiilor de GES și de promovare a SRE, dar șipentru a limita efectul de carbon leakage(relocalizarea capacităților industriale energo-intensive în jurisdicții cu reglementări mai puținsevere și „exportul” implicitdeemisiideGES),UEdesfășoară o diplomație a energiei și a climei.Printrealtele,așacumestemenționatînPlanuldeacțiune al UE pentru diplomație energetică alConsiliului UE din iulie 2015, politica energeticăexternă a UE promovează „în state terțecunoașterea leadership-ului european în materiedetehnologiișiemisiiredusedecarbon,înspecialsurse de energie regenerabilă și eficiențăenergetică” (Consiliul UE 2015, 6). Astfel,diplomația europeană a energiei și climei are și odimensiune de diplomație economică, științifică șitehnologică, de dezvoltare a pieței mondiale atehnologiilorcuemisiiscăzutedeGES.

Diplomația energetică trebuie să reacționeze latendințeledepepiețele internaționaledeenergieși la reașezările geopolitice globale și regionale.Geopolitica energiei face ca parteneriatelestrategice,cucomponentedesecuritate, investiții,comerț și tehnologie să fie pe primul plan aldiplomațieienergetice.

UE este un important finanțator al proiectelorenergetice, în special al celor care vizeazăgenerarea de „energie curată” şi interconectareapiețelor energetice. Spre exemplu, pacheteimportantedefinanțaresuntalocateproiectelordeinteres comun (PCI) din domeniul energiei,dezvoltate de cel puțin două state membre. PrinProgramul Energetic European pentru RedresareEconomică, introdus în 2009, 4 mld € au fostdedicate cofinanțării proiectelor de energie, ce

Pagina19din116

urmăresc simultan redresarea economică șireducereaemisiilordeGES.

Infrastructuradeenergieelectricășidegazeafostfinanțatăcu2,4mld€.ImplicareafinanciarăaUEînproiectele de infrastructură energetică este încreștere. Bugetul pentru exercițiul financiar 2014-2020sprijinăproiecteleexterne,carecontribuieladiversificareasurselordeenergiealeUE.

România beneficiază de finanțare europeanăpentru proiectul BRUA, gazoduct cu un traseu de528kmpe rutaBulgaria-România-Ungaria-Austria.Datorită importanței sale pentru securitateaenergeticăaEuropeiCentrale șideSud-Est,BRUA

areprioritate laniveleuropeanşieste finanțat, înprimă fază, cu 179 mil €, prin intermediulConnecting Europe Facility (CE 2016h). Româniatrebuiesăcontinueeforturiledeaatragepacheteconsistentedefinanțaredinfondurieuropene.

Deasemenea,UEademaratprocesulderevizuireaRegulamentului 994/2010 privind măsurile degarantare a securității aprovizionării cu gazenaturale.Vafiasiguratăaprovizionareaprioritarăaconsumatorilor casnici din fiecare stat membruprinîntreruptibilitateaconsumatorilornecasnici,curesponsabilități în comun ale statelor la nivelregionalfațădeconsumatoriiprotejați.

II.2.3. PoliticieuropenedereducereaemisiilordegazecuefectdeserăUE își asumă un rol de lider în combatereaschimbărilor climatice, atât prin sprijinireaacordurilor globale în domeniul climei, cât şi prinpoliticile sale climatice. În ultimii 20 de ani, UE adecuplatcusuccesconsumuldeenergieșiemisiiledeGESdecreștereaeconomică.

O dimensiune a diplomației energetice europeneeste diplomația mediului, în special în contextulformării unui regim internațional al politicilorclimaticepebazaAcordului de la Paris.Obiectivulglobal pe termen lung convenit la Paris în 2015este limitarea creșterii temperaturii medii globalela 2°C, comparativ cu nivelul preindustrial. UE ajucat un rol important în crearea consensuluiinternaționalpentruatingereaacestuiobiectiv.

De asemenea, UE şi-a dovedit leadership-ul prinasumarea unor ținte ambițioase de reducere aemisiilor de GES, de creștere a cotei de SRE înstructura consumului de energie și de eficiențăenergetică. Așa-numita contribuție indicativădeterminatănaționalaUEîncadrulAcorduluidelaPariscoincide,înfapt,cuțintele40/27/27stabiliteprinCadrul european pentru politica privind climașienergiaînperioada2020-2030,cuopțiuneadeacrește ambiția în ceea ce privește eficiențaenergetică de la 27 la 30%. UE are ambiția de areduce până în 2050 emisiile de GES cu 80-95%

față de nivelul anului 1990, țintele fiind de 40%pentru2030șide60%pentru2040.

Pentrusegmentulnon-ETS,reducereapropusăestede30%pânăîn2030fațădeanul2005,țintăcarevafirealizatădestatelemembreînmodcolectiv.

Diplomațiaeuropeanăaenergieișiclimeiincludeodimensiune economică și tehnologică, dedezvoltare a piețelor de tehnologii cu emisiiscăzutedeGESlanivelmondial.

SchemadecomercializareacertificatelorETSafostreformată ultima dată în 2015, în încercarea de alimita efectele scăderii prețului emisiilor pe piațaeuropeană.UnprețpreamicalETSnustimuleazăinvestițiaînenergiecuratăşiîntehnologieverde.

Prin pachetul de reformă publicat de CE în iulie2016, utilizarea terenurilor și sectorul forestiersunt inclusepentruprimaoară încadrulenergeticși climatic al UE. Regulamentul propus pentruacestesectoareprevederegulideresponsabilizarepentru modul de folosire a terenurilor șisilvicultură. Politica Agricolă Comună sprijinăacțiunile climatice prin măsuri de îmbunătățire agestiuniiterenurilor.

Politiciledecreștereaeficiențeienergeticeși celede promovare a SRE se înscriu și ele în efortulglobaldeaccelerareaeforturilordedecarbonare.

II.2.4. Eficiențaenergetică,prioritateaprincipalăanouluipachetdereformăPropunerea CE pentru actualizarea directivei cuprivire la eficiența energetică (CE 2016c) este decreștere a țintei de reducere a cererii de energieprimarădela27%la30%.Prevederilearticolului7al directivei sunt extinse până în 2030, dar lasăflexibilitate deplină fiecărui stat membru în

alegerea măsurilor prin care sunt îndepliniteobligațiiledereducereacereriideenergie.Statelemembre sunt încurajate să coreleze măsurile decreștere a eficienței energetice a locuințelor cucele de reducere a fenomenului de sărăcieenergetică.

Pagina20din116

PropunereaCEderevizuireadirectiveicuprivirelaperformanța energetică a clădirilor (CE 2016d)urmărește decarbonarea segmentului clădirilorpână în 2050, prin crearea unei perspective petermen lung pentru investiții și creșterea ritmuluide renovare a clădirilor. Directiva prevedeutilizarea noilor tehnologii în „clădiri inteligente”,pentru a îmbunătăți managementul energetic alacestora. Prin promovarea instalării de stații dereîncărcare a autovehiculelor electrice în anumitetipuri de clădiri noi, directiva contribuie și ladezvoltarea electromobilității. Contractele dePerformanță Energetică vor deveni un instrumentmai eficient înpromovareaeficienței energetice aclădirilor prin creșterea transparenței și aaccessuluilaknow-how.

Creștereaperformanțeienergeticeaclădiriloresteoariecentralăde intervențieaStrategiei, întrucâtpoate contribui semnificativ la creștereaeconomică, la crearea de noi locuri de muncă, lasporirea securității energetice și la reducereasărăciei energetice în România. Noile prevederieuropene în domeniu pot accelera digitalizareasectorului construcțiilor și promova dezvoltareaforțeidemuncăcucalificareînaltă.

CE a lansat, de asemenea, planul de lucru 2016-2019pentruecodesign(CE2016g),cevaintroducestandarde de eficiență energetică pentru noi

categorii de produse și va muta accentul de peeficiențaenergeticăpedesignînspirituleconomieicirculare. În fine, CE a publicat și o serie derecomandări cu privire la eficiența energetică șietichetarea echipamentelor pentru încălzire șirăcire, precum și propuneri de norme pentruprocedurile generale de verificare a respectăriistandardelordeecodesigndecătreproducători.

În ceea ce privește finanțarea investițiilor îneficiența energetică, cu cost inițial ridicat șirecuperare a investiției pe termen lung, CEintroduce inițiativa „Finanțare inteligentă pentruclădiri inteligente”, ce pornește de la principaleleinstrumente financiare europene. Inițiativacuprindemăsurispecificecarepotdebloca10mld€finanțaresuplimentarăaproiectelordeeficiențăenergetică, cuaccentpe treidirecții: (1)utilizareamai eficientă și mai flexibilă a fondurilor publicedisponibile pentru programe de creștere aeficiențeienergetice;(2)sprijinpentruproiectedereabilitare a clădirilor, inclusiv prin crearea de„ghișee unice” la nivel național; (3) reducereapercepției asupra riscului de investiție în proiectede reabilitare energetică a clădirilor pentruinvestitori și finanțatori, prin accesul la baze dedatedetaliate și la studii de cazpentruunnumărseminificativ de proiecte de succes la niveleuropean.

II.2.5. PromovareaenergieidinsurseregenerabilePropunerea CE pentru actualizarea directivei depromovarea SRE (CE2016b)prevede șasedirecțiide acțiune. Prima dintre ele propune principiigenerale de urmat atunci când statele membredefinesc politici de sprijin pentru SRE, curespectarea principiilor de transparență, eficiențăeconomică și bazate în cât mai mare măsură pemecanismele pieței competitive. Aceste elementesuntreuniteînStrategie,subprincipiulneutralitățiitehnologice. Propunerea avanseazămăsuri pentrusimplificarea birocrației și creșterea sprijinuluipentru proiectele SRE în rândul comunitățilorlocale, în special prin introducerea unui „ghișeuunic”șiaunuiprocessimplificatdeautorizare.

Adouadirecțiedeacțiuneaduce înprimplanSREîn segmentul de cerere pentru încălzire și răcire(SRE-IR), prezentând opțiuni pentru statelemembrepentruaatinge, lanivelnațional,unritmde creștere a ponderii SRE în cererea totală deenergiepentruîncălzireșirăcirecu1%anualpânăîn 2030. De asemenea, directiva intenționează să

asigure accesul terților la rețelele SACET, pentrunoi producători ce utilizează SRE (cu precăderebiomasă, biogaz și energie geotermală, dar arputeafiluateînconsiderareșipompedecăldură).

A treia direcție de acțiune urmărește creștereaponderiiSREșiacombustibililorcuconținutscăzutde carbon în sectorul transporturilor – inclusivbiocombustibili avansați, hidrogen, combustibiliprodușidindeșeurișiSRE-E.Directivaintroduceunplafon în scădere treptată pentru cotabiocarburanților de primă generație, aceștiaurmândsăfieînlocuițideceiavansați

Apatradirecțiedeacțiunepromoveazăomaibunăinformare a consumatorilor cu privire la SRE,inclusiv prin întărirea sistemului de garanții deorigine, respectiv printr-o mai bună informare cuprivire la sursele de energie pentru încălzire.Directiva garantează dreptul consumatorilorindividuali și al comunităților locale de a deveniprosumatori și de a fi remunerați pentru energia

Pagina21din116

livrată în rețea, precum și alte mecanisme ceînlesnescaceastătranziție.

A cincea direcție de acțiune prevede întărireastandardelor de sustenabilitate pentru energiaprodusă pe bază de biomasă – inclusiv garanțiaevitării defrișărilor și a degradării habitatelor,precumșicerințacaemisiileaferentedeGESsăfiecontabilizate în mod riguros. Biomasa utilizată înscop energetic în instalații de ardere mari și

biocarburanții avansați vor trebui să respectestandarde stringente ale emisiilor de GES. Noileinstalațiimari de ardere vor trebui să funcționezeîncogeneraredeînaltăeficiență.

A șasea direcție de acțiune vizează asigurarearealizării țintei colective de 27% pentru pondereaSRE în consumul final brut de energie la niveleuropeanîn2030,cueficientizareacosturilor.

II.2.6. NouldesignalpiețeideenergieelectricăPropunerea CE cu privire la reguli comune defuncționareapiețeiinternedeenergieelectrică(CE2016e) aduce cele mai substanțiale modificăricuprinse înpachetul „EnergieCuratăpentruToți”.Prin această propunere, CE definește principiilegeneraleșidetaliiletehnicealeorganizăriipiețeideenergie electrică, cu specificarea drepturilor șiresponsabilităților tuturor tipurilor de participanțila piață.Noul design al pieței de energie electricăva facilita creșterea ponderii de SRE intermitentede la aproximativ 30% în prezent până la 50% în2030, prin dezvoltarea deplină a piețelor determen scurt și prin remunerarea îmbunătățită atuturor tipurilor de servicii de echilibrare, la nivelregional.

Înceeacepriveștepiațaangrodeenergieelectrică,nouldesignprevede:(1)înlăturareaplafoanelordepreț, cedistorsioneazăpiațași limiteazăveniturileproducătorilor,pericilitândviabilitateainvestițiilor;(2) armonizarea regulilor de dispecerizare pentrutoate tipurile de capacități, inclusiv SREintermitente, dispecerizarea cu prioritate fiindpăstrată doar pentru capacitățile mici și pentrucele pe bază de tehnologii în stadiu incipient dedezvoltare;(3)reducereasituațiilordecongestieainfrastructurii de interconectare transfrontalieră arețelelorelectricedinstatelemembreprintr-omaibunăcoordonareîntreoperatoriidetransportșidesistem, respectiv prin investiții în proiecte deîmbunătățire a fluxurilor; (4) o mai bunăremunerare a participării consumatorilor deenergie electrică la piața de echilibrare pringestiuneacererii.

Pentru piețele cu amănuntul de energie electrică,noul design prevede o mai bună informare și osporire a drepturilor consumatorilor, prin (a)creștereacalității informațiilor cuprinse în factură;(b) garantarea accesului gratuit la instrumente decomparare a ofertelor furnizorilor de energieelectrică, ce îndeplinesc standarde minime de

calitate; (c) înlesnirea condițiilor de schimbare afurnizorului; (d) garantarea accesului la un contorinteligent cu o minimă funcționalitate, înmajoritatea statelor membre; (e) înlesnireacondițiilor de participare la piața de energieelectrică din rolul de prosumator; (f) garantareadreptului de a participa la piața de echilibrare,individual sau prin platforme de centralizare, prindreptul de a avea un contract de furnizare aenergiei electrice cu preț variabil, ce încurajeazămanagementulactivalpropriuluiconsum.Nevoileconsumatorilor vulnerabili vor fi acoperite prinpăstrarea tarifului social sau prin măsurialternative adecvate de protecție socială și decreștereaeficiențeienergetice.

Noul design al pieței prevede și crearea uneientități de coordonare a activității operatorilorrețelelor de distribuție la nivel european(asemănătoareENTSO-E),cuatribuții în integrareaSRE, producția distribuită de energie electrică,stocarea energiei electrice, sisteme inteligente demăsurareșicontrolalconsumuluietc.

Noul design al pieței are în vedere îmbunătățireacapacitățiidegestiuneariscurilorlanivelregional,pentru a depăși abordările strict naționale, maicostisitoare, de pregătire pentru a face fațăsituațiilor extreme. În principal, este vorba dedezvoltarea unei metodologii comune pentruanaliza riscurilor și a modului de prevenire șipregătire a situațiilor de criză, respectiv pentrugestionarea acestor situații atunci când acesteaapar.Înfine,designulpiețeinuîncurajeazăpiețeledecapacitate,darpermitecaastfeldemecanismesă fie realizate în anumite situații. CE propune șimecanisme prin care piețele de capacitate potfuncționa în mod eficient, la nivel regional și cudeschidere pentru toate tipurile de participanți lapiață. Detaliile urmează a fi stabilite în urmanegocierilor cu statele membre și părțileinteresate.

Pagina22din116

II.2.7. GuvernanțaUniuniiEnergeticePropunereaCEpentruunnouregulamentcuprivirela guvernanța Uniunii Energetice (CE 2016f)urmărește crearea unui cadru coerent, simplificatși integrat de reglementare și dialog între CE șipărțile interesate, pentru gestionarea eficientă atuturor aspectelor ce țin de cele cinci dimensiuniale Uniunii Energetice și de corelarea acestora cualte domenii, precum cel al climei și protecțieimediului, al agriculturii, al transporturilor, aldigitalizăriiș.a.m.d.

Principalul instrument introdus prin acestregulamenturmeazăsăfiePlanulNaționalIntegratpentru Energie și Climă (PNIEC), care înlocuieștenumeroase obligații, uneori redundante, deraportare la nivel național – sunt integrate 31 deobligații de raportare și suprimatealte23. Statele

membre urmează să trimită primul draft alpropriului PNIEC în 2018, pe baza unei specificațiidetaliatedecuprinsdefinităprinregulament.

Progresul cu privire la îndeplinirea obiectivelorUniunii Energetice pentru toate cele cincidimensiunialesalevafimonitorizatînmodregulatdecătreCE.Dacăefortulcumulatpropusdestatelemembre prin propriile PNIEC pentru perioada2021-2030nuestesuficientpentruaatingețintelecomune lanivelulUE– înspecialcelecuprivire lapondereaSREșilacreștereaeficiențeienergetice–,CEvatransmiterecomandăristatelormembreșiva lua măsuri la nivel european. O astfel demăsură ar putea fi crearea unui mecanism definanțare cu costuri minime a proiectelor SREoriundeînstatelemembre.

II.3. Contextulregional:EuropadeSud-EstșiBazinulMăriiNegre

II.3.1. InterconectarearețelelordetransportalenergieiInterconectările înconstrucțiealeEuropeideSud-Estcontribuie ladezvoltareapiețelordeenergieşia unor mecanisme regionale de securitateenergetică, după regulile comune ale UE.Cooperarea regională este o soluție eficientă lacrizeleaprovizionăriicuenergie.ÎnEuropadeSud-Est, față de Europa de Vest, interconectările,capacitățile moderne de înmagazinare a gazului,instituțiile, regulile de funcționare a pieței șicalitatea infrastructurii sunt încă în curs dedezvoltare.

Transelectrica SA este implicată în mai multeproiecte incluse pe lista proiectelor de interescomun la nivel european. Transgaz SA are în plandezvoltarea de proiecte de interconectare custatelevecine,celmaiimportantînacestsensfiindBRUA.Înparalel,pefondulreduceriiprevizionateaproducției interne de țiței, este oportunăcontinuarea demersurilor de interconectare asistemului românesc de transport al țițeiului cuceledinpiețelevecinesituateînvestulRomâniei.

Trebuie dezvoltate mecanisme de coordonare aplanificării şi finanțării proiectelor regionale deinfrastructurăenergetică.România trebuie săaibăo prezență activă în diplomația energetică intra-comunitară,încoordonarecuțărileEuropeideEst,custructurăasistemelorenergeticeasemănătoare.

Înafarăde interconectărilecuUngaria șiBulgaria,România trebuie să dezvolte interconectări și cuțările vecine din afara UE (Republica Moldova,Serbia, Ucraina). Capacitatea reală deinterconectaredepinde însădestarearețelelordetransportdinstatelevecine.

Atât timp cât Balcanii de Vest şi Ucraina nuparticipălasistemulETS,energiaelectricăprodusăacolo pe bază de combustibili fosili are avantajulcompetitiv de a nu reflecta impactul emisiilor deGES în costul de producție. Acest aspect ține decompetitivitatea energiei electrice produse încondițiidiferitede reglementare, în sensmai larg,în special cu privire la costurile aferentecondiționalităților de mediu în cadrul UE, și vatrebuiabordatînviitorulapropiat.

UE își promovează politicile energetice în Europade Sud-Est prin intermediul Comunității Energiei,care reunește țările UE, precum și pe cele aleEuropei de Sud-Est și ale Bazinului Mării Negre,urmărind să-și extindă normele de piață în acestspațiu.Larândullor,țăriledelaperiferiasud-esticăaUEsuntinteresatedeocooperaremaiintensăcuaceasta în domeniul energiei. Participarea deplinăa Turciei este importantă; în prezent, Turcia arestatut de observator în cadrul ComunitățiiEnergetice.

Pagina23din116

II.3.2. GeopoliticaregionalăBazinulMăriiNegreadevenit,înultimiiani,ozonăcu risc politic mărit. Riscul folosirii tranzitului degaz natural prin Ucraina ca armă într-un conflictpolitico-militar ridică semne de întrebare asuprastabilității pe termen lung a rutei ucrainene deaprovizionare cu gazenaturale. Pe termenmediu,este necesară clarificarea problemei tranzituluigazelor rusești prin Ucraina, începând cu 2019,precum și realizarea la timp a unor ajustări deinfrastructură şi a unor aranjamente contractualecaresăasigureRomânieisiguranțaînaprovizionarecu gaze naturale de import. Activitățile deexplorare, dezvoltare și exploatare în MareaNeagră necesită un climat de securitate şi depredictibilitate.

Ca țară de frontieră a UE, România este directexpusă creșterii tensiunilor geopolitice în BazinulMării Negre. În același timp, România se poateevidenția ca furnizor regional de securitateenergetică. Fluxul de gaze naturale dinspreRomânia ar ajuta țări ca Republica Moldova șiBulgaria să-şi reducă dependența excesivă de osursă unică, iar producătorii din România ar primiun impuls de a investi în prelungirea duratei deviațăa zăcămintelorexistenteși îndezvoltareadenoizăcăminte.

Prin modernizarea capacităților de înmagazinarede gaz natural și prin sisteme de echilibrare și derezervă pentru energia electrică, România poateaduce o contribuție importantă și profitabilă lapiațaregionalăaserviciilortehnologicedesistem.

II.4. Sistemulenergeticnațional:stareaactuală

II.4.1. Resurseenergeticeprimare

ȚIȚEICu o tradiție de peste 150 de ani în exploatareațițeiului și gazelornaturale,Româniaeste singurulproducătorsemnificativdehidrocarburidinEuropade Sud-Est. Pe fondul declinului natural alzăcămintelor, producția anuală s-a diminuatconstant în ultimul deceniu, ajungând în 2015 la3,8 mil t țiței și 10,8 mld m3 de gaz natural;rezervele dovedite de țiței erau, în 2015, de 38,4milt,iarceledegazede101,4mldm3.

În 2015, producția internă de țiței a acoperitaproape40%dincerere.Declinulproducțieimediianualeafostde2%înultimiicinciani,fiindlimitatprininvestițiiînforareaunornoisonde,repuneriînproducție, recuperare secundară etc. Scădereaaccentuată a prețului țițeiului din 2014 a redussemnificativ investițiile de acest tip. RezerveledoveditedețițeialeRomânieisevorepuizaîn12-15 ani, la prezenta rată de exploatare. Pe termenscurt și mediu, România trebuie să-și asume caprioritate investiții în creșterea gradului derecuperare din zăcămintele existente, iar petermen lung, în dezvoltarea proiectelor de

explorare a zonelor de adâncime (sub 3000m), acelor onshore cu geologie complicată și azăcămintelor offshore din Marea Neagră. Estenecesară actualizarea periodică a studiilor deevaluare a resurselor geologice de hidrocarburi lanivelnațional.

Pentru ca statul să-și maximizeze beneficiileeconomice și sociale aferente sectorului petrolier,cadrul legislativ șide reglementare (maicuseamăcel fiscal) trebuie să țină cont și de efecteleindirecte ale investițiilor realizate, în dezvoltareadeindustriisuportșicreareadelocuridemuncă.

Ciclurileinvestiționaleînexplorareașiproducțiadețiței,respectivdegaznatural,suntdelungădurată,iar cadrul de reglementare trebuie să confere operspectivăde termen lung.Dinacestmotiv, estede importanță strategică dezvoltarea un cadru dereglementare predictibil, stabil și adaptat situațieiinternaționale, bine corelat cu tipul și potențialulde dezvoltare al diferitelor tipuri de zăcăminte,pentru menținerea competitivității industrieipetrolierenaționale.

Pagina24din116

GAZNATURALGazelenaturaleauoponderedeaproximativ30%din consumul intern de energie primară. Cota lorimportantă se explică prin disponibilitatea relativridicată a resurselor autohtone, prin impactulredus asupra mediului înconjurător și princapacitateadeaechilibraenergiaelectricăprodusădinSREintermitente(eolieneșifotovoltaice),datăfiind flexibilitatea centralelordegenerarepebazădegaze.Deasemenea, infrastructuraexistentădeextracție, transport, înmagazinare subterană șidistribuțieesteextinsăpeîntregteritoriulțării.

Piața de gaze naturale este avantajată de pozițiafavorabilă a României față de capacitățile detransport în regiunea sud-est europeană şi deposibilitateade interconectarea SNTcu sistemelede transport central europene și cu resursele degazedinBazinulCaspic,dinestulMăriiMediteraneșidinOrientulMijlociu,prinCoridorulSudic.

În2015,producțiadegazenaturaleadepășit95%din consumul intern. În ultimii ani, producțiainternăconstantășiconsumul înscădereaureduspondereaanualăa importurilordegazede la15%în2013la7,5%în2014și ladoar2,5%în2015. Înschimb,în2016,pefondulcotațiilorînscăderealepetrolului, importurile prin contracte pe termenlung au ajuns la prețuri egale sau chiar mai micidecât cele din producția internă. În anii ceurmează,pentruproducătoriidegazenaturaledinRomânia va fi importantă menținerea la un nivelcompetitivînraportcusurseledinimport,avândînvedere oferta excedentară de gaz natural la nivel

global, prețurile internaționale convergând sprevalorireduse.

De asemenea, până în anul gazier 2015-2016,tariful de rezervare de capacitate în SNT gazenaturale pe intrările din import a fost mai maredecât cel pe intrările din producția internă, astfelcă producția locală a beneficiat de un avantajcompetitiv. Începând cu anul gazier 2016-2017,rezervarea pe ambele tipuri de puncte(intrare/ieșire)sefacelaacelașitarif.Prinurmare,competitivitatea și viteza de reacție la mișcărilepiețeidevinelementeesențialeînstrategiafiecăruiproducătorșiimportator.

Consumul intern de gaze naturale s-a stabilizat înultimii ani, după o perioadă de descreștereaccentuată. În 2015, consumul final măsurat laputerea calorifică inferioară (PCI) a fost de 73,6TWh, din care 9 TWh ca materie primă pentruproducerea îngrășămintelor chimice. Restul de64,6TWhaufostutilizațiînscopenergetic:29TWhîn sectorul industrial; 10 TWh pentru încălzire însectorulcomercialșialinstituțiilorpublice,inclusiv0,8TWhînsectorulagricol;25,6TWhîngospodării,pentru încălzirea spațiului rezidențial și a apei,respectiv pentru gătit. Un segment important alutilizării gazului natural în România esteproducerea de energie electrică și de energietermică, în centrale de cogenerare cu capacitateinstalatămare.37,5TWhaufostutilizațiîn2015înproducția de energie electrică și de căldură,respectiv în explorarea, producția, transportul șidistribuțiacombustibililorfosili.

CĂRBUNECărbunele este o componentă de bază a mixuluienergetic, fiind un pilon al securității energeticenaționale. În perioadele meteorologice extreme,atât vara cât și iarna, cărbunele acoperă o treimedinnecesaruldeenergieelectrică.

România dispune de rezerve totale de 12,6mld tlignit,cuoputerecalorificămediede1800kcal/kg,concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia.Zăcămintele în exploatare totalizează 986 mil t.Producțiaanualăde lignitascăzutde la31,6mil tîn2012 la22,1mil t în2015, situându-sepe loculșase în UE – după Germania, Polonia, Grecia,Republica Cehă și Bulgaria. Rezervele de huilă,concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului,

totalizează 2,2mld t, din care 592mil t se află înperimetre exploatate. Puterea calorifică a huileiromâneștiestede3650kcal/kg.Producțiadehuilă,în2015,afost1,29milt,înscăderedela1,87miltîn2012.

Ambele companii naționale producătoare decărbune se află într-o situație economică critică.Producătorul de huilă, Complexul EnergeticHunedoara este în insolvență, fiind amenințat defaliment. Producătorul de lignit, ComplexulEnergeticOltenia, este în curs de implementare aunui plan de restructurare și de modernizaretehnologică,învedereaeficientizăriiactivității.

Pagina25din116

URANIURomâniaareexperiențasolidăaunuiciclucompletal combustibilului nuclear, dezvoltat pe bazatehnologiei canadiene CANDU. Dioxidul de uraniu(UO2), utilizat pentru fabricarea combustibiluluinecesar celor două unități nucleare existente,răcite și operate cu apă grea (HWR, heavy watermoderated), deținute și exploatate deNuclearelectrica SA, este produsul procesării șirafinării uraniului extras din producția indigenă.

După închiderea, în 2016, a zăcământului de laCrucea-Botușana (jud. Suceava), CompaniaNațională a Uraniului a intrat într-un proces derestructurare, cu perspectiva exploatării unor noizăcăminte de uraniu indigen. Nuclearelectricaachiziționeazămateriaprimădepepiațaexternăînvederea fabricării combustibilului nuclear lasucursala de la Pitești, Fabrica de CombustibilNuclear.

Pagina26din116

SURSELEREGENERABILEDEENERGIERomânia dispune de resurse bogate și variate deenergie regenerabilă: biomasă, hidroenergie,potențial geotermal, respectiv pentru energieeoliană, solară și fotovoltaică. Acestea suntdistribuite pe întreg teritoriul țării și vor putea fiexploatate pe scară mai largă pe măsură ceraportul performanță-preț al tehnologiilor se vaîmbunătăți, prin maturizarea noilor generații deechipamente și instalații aferente. Potențialulhidroenergetic este utilizat în bună măsură, deșiexistă posibilitatea de a continua amenajareahidroenergetică a cursurilor principale de apă, curespectarea bunelor practici de protecție abiodiversității și ecosistemelor. În ultimii șase ani,România a avansat în utilizarea unei părțiimportante a potențialului energetic eolian și

fotovoltaic. Vor fi construite noi capacități încentrale eoliene și fotovoltaice, chiar dacă ritmulde creștere va încetini, probabil, în perioadaurmătoare.Biomasaocupăun loc central înmixulenergieielectrice,înspecialprinutilizarealemnuluide foc în mediul rural, însă potențialul dedezvoltareesteîncontinuareridicat,înspecialprineficientizare și introducerea de noi tehnologii,precumbiorafinăriileșicapacitățiledeproducereabiogazului (secțiunea VI.2.1). Gestionareajudicioasă a fondului forestier este o condiție debază în utilizarea energetică a masei lemnoase.Resursele geotermale și solare sunt exploatatedoar marginal în România, existând un potențialsubstanțialdecreștereautilizăriiacestorresurseîndeceniileurmătoare.

II.4.2. RafinareașiproduselepetroliereÎn ciuda diminuării numărului de rafinăriioperaționale, România are o capacitate deprelucrare a țițeiului mai mare decât cerereainternă de produse petroliere. Rafinăriileromânești, careachiziționeazăproducțianaționalădețițeișiimportăcircadouătreimidinnecesar,auînprezentocapacitateoperaționalăde12milt/an.În ultimii ani a avut loc o scădere a activitățiiindigene de rafinare, pe tendința scăderii decompetitivitateaindustrieieuropenearafinării,pefondulprețuluirelativridicatalenergiei înUEfațăde țările competitoare și al costului rezultat dinreglementările europene de reducere a emisiilordeCO2șidenoxe.

În2014,rafinăriiledinRomâniaauprelucrat11,66mil t de țiței și aditivi, rezultând 5,17 mil tmotorină; 3,06 mil t benzină; 0,75 mil t cocs depetrol; 0,56mil tGPL; 0,46mil t asfalt; 0,38mil tkerosen; 0,32mil t păcură; 0,28mil t nafta; 0,75miltgazederafinărieși0,46miltdealteproduse

derafinărie.Consumultotaldeprodusepetroliereafostde8,64milt.

Importul net de țiței a fost de 6,67 mil t, înprincipaldinKazahstanșiFederațiaRusă,darșidinAzerbaidjan,Irak,LibiașiTurkmenistan.În2016aufostfăcuteșiimporturidețițeidinIran.Importurilede produse petroliere au fost, în principal, demotorină(circa1miltdinRusia,UngariașiSUA)șideasfalt(0,41milt,înspecialdinUngaria,SerbiașiPolonia). România rămâne un exportator net deprodusepetroliere.

Cererea de produse petroliere depinde în specialde evoluția sectorului transporturilor. În ultimuldeceniu, ca urmare a reglementărilor tot maistringente, tehnologia a evoluat cătremotoare cuardere internă de eficiență crescută. În paralel, lanivel mondial are loc diversificarea modului depropulsie a autovehiculelor, prin utilizareabiocarburanților,agazuluinaturalșibiogazului,darșiaenergieielectriceși,marginal,ahidrogenului.

II.4.3. Transportul,înmagazinarea,distribuțiașipiațagazuluinaturalSistemul Național de Transport (SNT) gazenaturale,operatdeTransgazSA,areungradredusde utilizare, fiind dimensionat în anii 1960 pentruun consum triplu față de cel actual, în special înunități industriale mari. Acest fapt genereazăcosturimarideutilizareainfrastructurii,cuefectulcăRomâniaeste țaraeuropeanăcu ceamaimarepondere a tarifelor de rețea în prețul final algazelor. Este necesară o regândire a funcționării

sistemului de transport și dedistribuție a gazelor.În special, se impune adaptarea parametrilortehnicipentruasigurareatransportuluiînregimdeînaltă presiune, la nivelul de operare al statelorvecine.

Un obiectiv al Strategiei este crearea unei piețecompetitivedegaze:transparentă,lichidă,cugradmoderat de concentrare, cu preț concurențial.

Pagina27din116

Pentru corelarea cu piața energiei electrice, estenecesară atingerea unui grad comparabil dematurizare al celor două piețe, prin armonizarealegislațieisecundareșidispecerizarecoordonată.

Este în curs de realizare un model de piațăcompetitivă, aliniat la normele ENTSO-G, cuadoptarea unui cod al rețelei care să asigureechilibrarea zilnică a SNT. Obligativitatea fiecăruiparticipant la piață de a fi echilibrat zilnic vastimulatranzacțiilepentruziuaurmătoareși intra-zilnice.

Un alt aspect reglementat de codul rețelei esterezervarea de capacitate pe punctele deintrare/ieșire în/din SNT. Pe lângă ajustareatarifelor, prețul gazului poate fi redus prindezvoltarea pieței secundare de capacitate detransport.Tranzacțiiledeoptimizareaportofoliuluidecapacitățivorreducecomponentadetransportdinprețulangro.

Pentru exploatarea zăcămintelor de gaze dinMarea Neagră, o condiție este realizarea unorcapacități de transport și interconectare a SNT cuțările vecine. Sunt necesare atât investiții care săpermită preluarea cantităților din producțiaoffshore, cât și modernizarea și extinderea SNTpentruadaptarealacerințelepieței.

Traseul gazoductului BRUA va fi situat înapropierea grupurilor de producție de energieelectrică din cadrul CEO și CEH (Craiova, Ișalnița,Turceni, Rovinari, Paroșeni, Deva). În acest fel,BRUAoferăatractivitatepentruposibileinvestițiiîncentralemoderne,pebazădegazenaturale,având

șipotențialuldeapreluaeventualevolumedegazedesintezăobținutepringazeificarealignitului.

Interconectareacusistemeledetransportdegazedinstatelevecinenecesităși investiții încapacitățiIT, pentru a permite tranzacții și alte operațiunitransfrontaliere,atâtprintr-unsistemdecontrolșiachiziție de date (SCADA) compatibil cu rețelelevecine, cât și printr-oplatformăde tranzacționarepentruziuaurmătoaresauintrazilnică.Pânăacum,licitațiile pentru importul dinspre Ungaria șirezervările de capacitate asociate, dar și pentrucapacitatea pe firul Isaccea-Negru Vodă I au avutlocpeplatformeexterne.

Pentru a juca un rol regional important, suntnecesare dezvoltarea internă a SNT șiinterconectarea în flux bidirecțional cu statelevecine, precum și o piață a gazelor competitivă,lichidă și transparentă. În prezent, peste 95% dinproducțianaționalădegazeprovinedeladoimariparticipanți la piață (ANRE 2015b), fapt ceconstituieovulnerabilitatedesecuritate,dat fiindcaracterulînchisalpiețelordefurnizare.Reziliereaunuicontractdeproducțieinternăcuvolumemaripoateperturbaactivitateaproducătorului.

Piața internă necesită un grad sporit deflexibilitate, inclusiv prin utilizarea multiciclu acapacităților de înmagazinare. Deschidereainterconectorilor cu țările vecine și a coridoarelorregionale va fi atât o oportunitate pentru export,câtșioextindereacapacitățilordeimport,cerereași oferta la nivel regional având impact înactivitateaproducătorilor.

II.4.4. Energieelectrică

CONSUMULDEENERGIEELECTRICĂConsumultotaldeenergieelectricăa înregistratoscădere substanțială de la 60 TWh în 1990 la 40TWhîn1999(Eurostat2016),înprincipalpefondulcontractării activității industriale, după care acrescut până la 48 TWh în 2008. Criza economicădin 2008-2009 a cauzat o nouă scădere aconsumului,urmatădeoreveniregradualăla47,5TWh în2015 (Transelectrica2016a). Înprimele11luni ale anului 2016, consumul finalper capita deenergieelectricăînRomâniaafostfoarteapropiatceluidinperioadasimilarăaanului2015,de2430kWh/an.

Potrivit datelor Eurostat publicate în iulie 2016,Româniaaavutîn2015alșaseleacelmaimicpreț

mediu din UE al energiei electrice pentruconsumatorii casnici. Totuși, dată fiind puterearelativ scăzută de cumpărare, suportabilitateaprețuluiesteoproblemădeprimordin,careducela unnivel ridicat de sărăcie energetică.De altfel,aproape100000delocuințedinRomânia(dincareo parte nu sunt locuite permanent) nu suntconectatelarețeauadeenergieelectrică;celemaipotrivite pentru ele sunt sistemele distribuiteautonomedeproducereaenergiei.

Există o rezervă însemnată de îmbunătățire aeficienței în consumul brut de energie electrică,date fiind pierderile de transformare, respectivcele din rețelele de transport și distribuție. Pe de

Pagina28din116

altăparte,consumuldeenergieelectricăsepoateextindeînsectoarenoi.

În domeniul încălzirii, tehnologia pompelor decăldură depinde nu doar de costurile de investiții(relativmari, în comparație cu centralele pe bazăde gaze), ci și de raportul de preț între energiaelectrică și gazul natural. Acest raport este, înprezent, net favorabil gazului natural; pentruconsumatoriicasnici,prețulperkWhestedepestetrei ori mai mare pentru energia electrică decâtpentrugazulnatural.Estemaidegrabădeașteptatca,prin creștereaniveluluide trai, să seajungă lacreștereanumăruluideaparatedeaercondiționatșiacuptoarelorpentrugătitelectrice(cupăstrareaplitelorcugaznatural).

Un alt domeniu de perspectivă este electro-mobilitatea.Ponderea transportuluipublicelectrica scăzut în ultimii ani la nivel național, iarmunicipalitățileșiautoritățilecentraletrebuiesăiamăsuri pentru inversarea acestei tendințe. Pe dealtă parte, parcul auto, bazat covârșitor pemotoare cu combustie internă, a cunoscut oexpansiune, deși semenține încămult submedia

per capita europeană. Scăderea prețului deachizițiealautomobilelorelectricepânălaunnivelsimilar celui pentru autovehiculele cu motorconvențional va fi un factor determinant pentrueconomicitateaelectromobilității.

Pătrunderea semnificativă a autovehiculelorelectrice pe piața din România depinde deschemele publice de sprijin – în prezentdirecționate atât către construcția de stații dereîncărcare,câtșicătresprijinfinanciarlaachizițiadeautomobileelectrice–șidecreștereaviabilitățiieconomice a acestui tip de locomoție. MinisterulMediuluiademarat în2016unprogramdesprijinpentru construirea de stații de reîncărcare abateriilor,cevaacoperi80%dincostulinvestițiilorîn limita unui buget total de 70 mil lei, suficientpentru construirea a circa 400 de stații cureîncărcarerapidășialte400cureîncărcarelentă.

Dezvoltarea economică a țării poate duce lacreșterea consumului de energie electrică și înagricultură, prin reabilitarea și dezvoltareasistemelordeirigații.

PRODUCȚIADEENERGIEELECTRICĂRomânia are un mix diversificat de energieelectrică,bazatînceamaimareparteperesurseleenergetice indigene. În anul 2015, structuraproducției de energie electrică a fost următoarea:28% cărbune (în principal lignit), 27% hidro, 18%nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2%fotovoltaic și 1% biomasă (ANRE 2015a). Înperioada ianuarie-octombrie 2016, structuraproducției a fost: 29% hidro, 25% cărbune, 18%nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2%fotovoltaic și 1% biomasă (ANRE 2016b).Aproximativ 42% din mixul de energie electricăestecompusdinSRE,60%estefărăemisiideGESși75% are emisii scăzute de CO2. Intensitateaemisiilor de CO2 pe unitatea de energie electricăprodusăesteapropiatădenivelulmediueuropean,decirca300gCO2/kWh.

Omareparteacapacitățilordegeneraresuntmaivechi de 30 de ani, cu un număr relativ redus deore de operare rămase până la expirarea durateitehnice de funcționare. Grupurile vechi suntfrecvent oprite pentru reparații și mentenanță,unele fiind în conservare. Există o diferență deaproape3400MW întreputereabrută instalată șiputereabrutădisponibilă,dincarecirca3000MWsunt capacități pe bază de cărbune și de gaz

natural. Capacitățile termoelectrice pe bază decărbune și gaz natural reprezentau, în 2015,aproximativ40%dinputereadisponibilăbrutășiaurealizat 40% din producția anuală de energieelectrică.

Diversitateamixuluienergeticapermismenținerearezilienței SEN, cu depășirea situațiilor de stresgenerate de condiții meteorologice extreme.Totuși,înviitor,generareapebazădeSREvapuneprobleme de competitivitate capacităților pecărbune și pe gaze. România are un potențialconsiderabil de dezvoltare a SRE – eoliană,fotovoltaică, biomasă. În condițiile închideriischemei de susținere prin certificate verzi a SRE(Legea 220/2008) la 31 decembrie 2016, noiinvestiții în SRE pot avea loc în condițiile ieftiniriitehnologiilorșiascăderiicosturilorcapitalului.

România senumărăprintrecele14 statemembreUEcare îșimenținopțiuneadeutilizareaenergieinucleare.Înprezent,energiaelectricăprodusăprinfisiune nucleară acoperă aproape 20% dinproducțiadeenergieelectricăațăriiprinceledouăunități de la Cernavodă; procentul poate depăși30% dacă va fi realizată investiția în două noireactoaredetipCANDU-6,ceeacearexercitașio

Pagina29din116

presiune competitivă asupra producătorilor pebazădecărbuneșigazenaturale.

Prețul în creștere al certificatelor ETS va pune opresiune suplimentară asupra producătorilor pebazădecombustibilifosili.Înschimb,celeeficientepe bază de gaz natural au perspectiva uneipoziționări competitive în mixul energetic,mulțumită emisiilor relativ reduse de GES și denoxe, precum și flexibilității și capacității lor dereglaj rapid. Ele sunt capabile să ofere servicii desistem și rezervă pentru SRE intermitente. Înfuncție de evoluția cererii de energie electrică, aperformanței capacităților instalate, a prețurilortehnologiilor(inclusivacosturilordeoperareșidementenanță), combustibililor și certificatelor ETS,este posibil să fie instalate atât capacități noi pebazădecărbune(deonouăgenerațietehnologică),câtșipebazădegaznatural.

Compania Romgaz derulează un proiect deinvestiții într-o centrală pe gaze naturale cu ciclucombinat la Iernut, cu capacitate de 400MW, învaloare de 285 mil €, ce urmează a intra înproducțieîn2020.

Hidroenergia constituie principalul tip de SRE.Centralelehidroelectrice auun randament ridicat,iar energia stocată în lacuri de acumulare estedisponibilăaproapeinstantaneu,ceeaceleconferăunroldebazăpepiațadeechilibrare.Cumomareparte din centralele hidroelectrice au fostconstruite în perioada 1960-1990, sunt necesareinvestiții în creșterea eficienței. CompaniaHidroelectrica are în curs de realizare, până în2020, investiții totale de peste 800 mil €, careinclud finalizarea a circa 200 MW capacități noi,condiționată de obținerea avizelor de mediu,precum și modernizarea și retehnologizareacapacitățilorexistente.

MaicuseamăînultimiicincianiaufostdezvoltatemasivînRomâniacapacitățieolieneșifotovoltaice– circa4500MW.Deși auadusdejao contribuțieimportantă la încadrarea României în ținta dereducere a emisiilor de GES pentru 2020, lascădereaprețuluimediuangroalenergieielectriceși la scăderea gradului de dependență deimporturi, caracterul lor intermitent a cauzatdificultăți tehnice și costuri de integrare în SEN,precum și un impact în factura consumatorilorfinali.SchemadesusținereatehnologiilorSREprincertificate verzi a suferit modificări repetate întimp scurt, ceea ce a creat serioase probleme depredictibilitate și de funcționalitate în aceastăindustrie.

Puterea instalată în centrale eoliene este deaproximativ3000MW,nivelconsideratapropiatdemaximumpentru funcționarea în siguranțăa SEN,în configurația sa actuală. Volatilitatea producțieideenergieîncentraleeolienesolicităîntregulSEN,necesitândoredimensionareapiețeideechilibrareși investițiicorespunzătoareîncentraledevârf,cureglajrapid.

Puterea instalată în centrale fotovoltaice este deaproximativ 1300 MW. Piața de echilibrare estemai puțin solicitată de fluctuațiile de putere alecentralelorfotovoltaice,careauofuncționaremaipredictibilă decât de a celor eoliene. În general,centralele fotovoltaice produc mai multă energievara și pe timpul zilei, iar celeeoliene, iarna și petimpulnopții.

Tot în categoria SRE este inclusă și biomasa,inclusiv biogazul, care nu depinde de variațiimeteorologice. Dat fiind potențialul lor economic,aceste surse de energie pot câștiga procenteimportanteînmixuldeenergieelectrică.

INFRASTRUCTURAȘIPIAȚADEENERGIEELECTRICĂOperatoruldetransportșidesistem,TranselectricaSA coordonează fluxurile de putere din SEN princontrolul unităților de producție dispecerizabile.Unitățiledispecerizabilesuntcelecare,ladispozițiaDEN, pot fi pornite, oprite sau ajustate din punctde vedere al puterii. Deși dispecerizarea implicăcosturi suplimentare pentru producători, ea faceposibilă echilibrarea SEN în situații extreme. Dinputereatotalăbrutădisponibilădeaproape20000MW,doar3000MWsuntnedispecerizabili.

Planul de dezvoltare al rețelei electrice detransport (RET) (Transelectrica 2016b), înconcordanță cu modelul elaborat de ENTSO-E lanivel european, urmărește evacuarea puterii dinzonele de concentrare a SRE către zonele deconsum, dezvoltarea regiunilor de pe teritoriulRomâniei în careRETestedeficitară (deexemplu,regiuneanord-est),precumșicreștereacapacitățiideinterconexiunetransfrontalieră.

Pe fondul creșterii puternice a investițiilor în SREintermitente din ultimii ani, echilibrarea pieței a

Pagina30din116

devenitesențială,cuatâtmaimultcucâtgrupurilepe bază de cărbune nu pot răspunde rapidfluctuațiilor vântului și radiației solare decât pebandă îngustă. Categoriile principale deproducători cu răspuns rapid la cerințele deechilibrare sunt centralele hidroelectrice șigrupurilepebazădegazenaturale.Echilibrareapeopiață regionalănecesită capacitate suficientădeinterconectare.

Pe măsura dezvoltării rețelelor inteligente, prețulspot va influența și curba de consum, prinintermediulsistemelordegestiuneaconsumului–

de exemplu, prin automatizarea aparatelorelectrocasniceșiasistemelordeiluminat,pentruarăspunde în timp real semnalului de preț alenergiei.

Începând din noiembrie 2014, piața pentru ziuaurmătoare (PZU) din România funcționează înregim cuplat cu piețele din Republica Cehă,Slovacia și Ungaria (cuplarea 4M MC), pe bazasoluțieidecuplareprinpreța regiunilor.Cuplareapiețelor regionale presupune crearea unei piețeregionale intra-zilnice și a unei piețe regionale deechilibrare.

IMPORTULȘIEXPORTULDEENERGIEELECTRICĂDin cele 35 de state membre ale ENTSO-E, unnumărde12, întrecareșiRomânia,auexportnetde energie electrică. În 2015, România a exportataproximativ 10,5 TWh și a importat 3,8 TWh,rezultândunexportnetdecirca10%dinproducțiatotală brută de energie electrică, similar anului2014.Primele10lunidin2016indicăoscăderecucirca o treime a exportului net față de 2015.Exportul de energie electrică nu este, în sine, unobiectivstrategic,darRomâniapoatesă-șimenținăpoziția de producător de energie în regiune și destabilizator în gestionarea situațiilor de stres lanivelregional. Înacestsens,Româniatrebuiesă-șiîntărească competitivitatea pe partea de serviciitehnicedesistem.

Întrucât capacitățile de echilibrare și rezervă suntplanificatelanivelnațional,înmultestatemembrealeUE va exista un excedent de capacitate, astfelcă exportul pe termen lung presupunecompetitivitate pe piața europeană. De aceea,pentru sectorul energetic românesc, ar trebui careglementările să evite impunerea unor costurisuplimentarefațădecompetitori.Competitivitateaproducției de energie electrică depinde și desistemul de tarife, taxe și impozite, care includtariful de injectare a energiei electrice în rețea,neîntâlnit pe piețele vecine, sau taxa pe apauzinată în centralele hidroelectrice ori utilizatăpentrurăcireîngrupurilepecărbune.

II.4.5. Eficiențăenergetică,energietermicășicogenerare

EFICIENȚĂENERGETICĂEficiența energetică este o cale dintre cele maipuțin costisitoare de reducere a emisiilor de GES,dediminuareasărăcieienergeticeșidecreștereasecurității energetice. Ținta UE de eficiențăenergetică pentru 2020 este de diminuare aconsumuluideenergieprimarăcu20%înraportcuniveluldereferințăstabilit în2007(MDRAP2015).Pentru România, ținta este de 19%,corespunzătoareuneicererideenergieprimarăde500 TWh în 2020. Pentru 2030, UE își propune oreducerecumulatăcucelpuțin27%aconsumuluideenergie.

Potrivit Eurostat, intensitatea energetică aeconomieiRomânieiîn2014erade95%dinmediaUE, raportat la paritatea puterii de cumpărare. Învaloareabsolută, intensitateaenergeticăa fostde0,235 tep/1000€ în 2014, echivalentul a 2730

kWh/1000€. Consumul mediu de energie percapita era1,6 tep (18,6MWh), celmai scăzutdinUE28.

Dacă România își asumă obiectivul european dereducere a cererii de energie cu 27-30%, ținta decerere de energie primară pentru 2030 ar fi de431-454TWh.ConformdatelorpreliminarealeINS(2016), cererea de energie primară în 2015 a fostde383TWh,cu117TWhsubțintapentru2020șicu47-71TWhsubceapentru2030.Desigur, țintapentru 2030 trebuie privită din perspectiva uneicreșterieconomicesusținute,astfelcăatingereaeiva presupune măsuri semnificative de creștere aeficiențeienergeticeîntoateramuriledeconsum.

Eficiența energetică în România s-a îmbunătățitcontinuuînultimiiani.Între1990și2013,Româniaa înregistrat cea mai mare rată medie de

Pagina31din116

descreștere a intensității energetice din UE, de7,4%,pe fondul restructurăriiactivității industriale(ANRE 2016a). În perioada 2007-2014, scădereaintensității energetice raportată la PIB a fost de27%,obținută inclusivprin închidereaunorunitățiindustrialeenergo-intensive.

Creșterea eficienței energetice prin investiții întehnologieesteesențialăpentru întreprinderilecuintensitateenergeticăridicată,pentruaputeafacefață concurenței internaționale. Companiile dinmetalurgie au investit considerabil în eficiențăenergetică,potențialuleconomicfiindatinsînbunămăsură. Prin urmare, creșterea rapidă încontinuareaeficiențeienergetice în industrieestemai dificilă, potențial ridicat regăsindu-se înprezentînspecialîncreștereaeficiențeienergeticea clădirilor (rezidențiale, birouri și spațiicomerciale).

În segmentele rezidențial și terțiar, intensitateaenergetică poate fi îmbunătățită prin

termoizolarea imobilelorși introducereaaparaturiielectrocasnice mai performante, ce seconformează celor mai noi standarde deecodesign. Cu toate acestea, creșterea veniturilorva genera o creștere a consumului de energie –efect de recul, legat de creșterea generală agradului de confort – inclusiv prin utilizareaaparatelordeaercondiționatîntimpulverii.

Pentruatragereainvestițiilorsubstanțialeînmăsuride eficiență energetică, este necesar un cadru dereglementarestabilși transparent,precumși ținterealiste la nivel național. Va fi încurajată piațaserviciilor energetice, precum contractele deperformanță energetică de tip ESCO, prinadoptarea reglementărilor necesare. Pentrustabilirea bunelor practici este relevant „Coduleuropean de conduită pentru Contractul dePerformanță Energetică”, inițiativă la care auaderat 13 companii private cu activitate înRomânia.

ÎNCĂLZIREAEFICIENTĂAIMOBILELORRenovarea termică a clădirilor este o modalitateeconomică de creștere a eficienței energetice.Segmentulclădirilorșialserviciilorreprezintă40%dinconsumultotaldeenergiedinUE–circa45%înRomânia – în special încălzire și răcire. La nivelulUE, încălzirea rezidențială reprezintă 78% dinconsumul de energie, în vreme ce răcireareprezintă doar circa 1%. Până în 2050, seestimează că producția de frig va depăși 50% dinconsumul total pentru încălzire/răcire. Prinutilizareapanourilorsolareșiaenergieigeotermalesauapompelordecăldurăsepotconstruicasecuconsum „aproape zero” sau cu „bilanț energeticpozitiv”(energyplus).

Cererea de energie termică este concentrată însectoarele industrial, rezidențial și al serviciilor. Însectorul rezidențial, principalii factori ceinfluențeazăcerereasunttemperaturaatmosfericășiniveluldeconforttermicallocuințelor–care,larândul său, depinde de puterea de cumpărare apopulației, dar și de factori culturali.Unalt factoreste dat de standardele de termoizolare aclădirilor. Pe termen lung, încălzirea globală vaaduce ierni mai blânde care, împreună cuinvestițiile în izolare termică, vor reduce simțitorcererea de energie termică. Pe de altă parte,creșterea nivelului de trai va duce la creștereaconfortului termic al populației și a suprafeței

construite, chiar în condițiile continuării declinuluidemografic.

România are un total de circa 8,5 mil locuințe,dintre care mai puțin de 7,5 mil sunt locuitepermanent. 80% au fost construite în perioada1945-1989. Doar 5% dintre apartamente suntmodernizate energetic. Prețul scăzut reglementatalgazuluinaturalșiaccesulnereglementatlamasalemnoasă pentru foc au menținut costurile cuîncălzirea la niveluri ce nu justificau economicinvestițiiîntermoizolarealocuințelor.Pemăsurăcecomercializarea masei lemnoase este mai binereglementată iar prețurile energiei suntliberalizate, costurile cu încălzirea vor cunoaște ocreștere, încurajând investițiile în măsuri dereabilitaretermicăalocuințelor.

OtreimedinlocuințeleRomâniei(aproape2,5mil)se încălzesc direct cu gaz natural, celemai multefolosindcentrale/sobepentru locuința individuală.Aproximativ 3,5 mil locuințe folosesc combustibilsolid–majoritatea lemne,dar și cărbune. Înplus,aproximativ 1,25 mil apartamente sunt racordatela sisteme de alimentare centralizată cu agenttermic. Restul locuințelor sunt încălzite cucombustibili lichizi (păcură,motorinăsauGPL)sauenergie electrică. Peste jumătate dintre locuințesuntîncălziteparțial.

Pagina32din116

Mijloacelefinanciaredisponibilepentruinvestițiiîncreșterea eficienței energetice a locuințelor,precum fondurile structurale și cele de investițiistrategice, vor fi mai bine coordonate prinadoptarea pachetului de reformă „Energie CuratăpentruToți”alUE.Programeledeizolaretermicăaclădirilor finanțate din fonduri europene și/saufonduri publice trebuie direcționate cu precăderecătre comunitățile afectate de sărăcie energetică.Eliminarea pierderilor de energie va contribuisubstanțial la reducerea facturii de încălzire, cuefectul scăderii necesarului de fonduri alocatesuplimentelorpentrulocuire.

Investițiile în termoizolarea clădirilor vor aveamultiple efecte pozitive: dezvoltarea sectoruluiconstrucțiilor și crearea de locuri de muncă;reducerea facturii la încălzire și îmbunătățireaconfortului termic; creșterea securității energeticeprinreducereaconsumului;reducereaemisiilordeGESșiaintensitățiienergetice.

Pentru regiunile care dispun de potențialgeotermal semnificativ, precum județele Ilfov șiBihor, energia geotermală este atât o opțiuneeconomică de încălzire/răcire, cât și una dereducereaemisiilor.

ENERGIETERMICĂȘICOGENERAREStrategia UE pentru Încălzire și Răcire (IR)promovează unități de cogenerare și sinergiadintreenergiaelectrică,încălzireșirăcireînunitățidetrigenerare.Estededoritcaelesăfiesituateînapropiereacentrelorurbanesau industriale,astfelîncât energia termică produsă în cogenerare săcorespundăîncâtmaimaremăsurăcererii.

Înultimiiani,numeroaseunitățidecogeneraredinorașeaufostdezafectatedincauzaneîncadrării încerințele de mediu, a lipsei investițiilor înmentenanța rețelelor de distribuție și a slabeicalitățiaserviciiloroferiteconsumatorilor.Înmulteorașe din România, sistemele municipale deîncălzire (SACET) s-au confruntat în ultimii 20 deani cu debranșări ale consumatorilor, aceștiaalegând soluții individuale de încălzire – centralede apartament pe bază de gaze naturale,convectoaresaucalorifereelectrice.

Doar 15% din necesarul total de căldură înRomânia (de 76 TWh către consumatori casnici și21 TWh în sectorul terțiar) este distribuit prinSACET,tendințafiinddescăderecătredoar10%înanul 2020. Diferența este împărțită aproape egal

întreîncălzireapebazădegaznatural(38%)șiceape bază de biomasă (44%, în special în mediulrural). Totuși, în principalele centre urbane,încălzireacentralizată lanivelmunicipalreprezintăîncă o proporție importantă. Conform datelorANRSC, energia termică în orașe este asigurată încirca 60 de localități prin centrale electrice determoficare (CET) și sisteme SACET. În prezent,1,25milapartamentemaisuntracordatelaSACET.Bucureștiul reprezintă 44%, următoarelor nouălocalități mari revenindu-le cumulat 36% (ANRSC2015).

În2016,20de localități cuSACET funcționeazăcumai puțin de 1000 de apartamente branșatefiecare.Din1990,numaipuținde250delocalitățiau renunțat la sistemele de încălzire centralizată.Pierdereamediedecăldurăînrețeleledetransportși de distribuție a căldurii în România este foarteridicată, de circa 30%. Doar 20% din rețeauaprimară și 30% din cea secundară de furnizare șidistribuție au fost modernizate, ținta la nivelnaționalpentru2020fiindde30%,respectiv40%.

Pagina33din116

III. DESCRIEREAOBIECTIVELORSTRATEGICEFUNDAMENTALE

III.1. Securitateșidiplomațieenergetică

III.1.1. SecuritateaenergeticăaRomânieiSecuritateaenergeticăesteobiectivfundamentalalplanificăriistrategice.Definităprincapacitateauneițări de a-și asigura necesarul de energie în modneîntrerupt și la prețuri accesibile, securitateaenergetică este o preocupare de prim ordin înEuropa de Sud-Est, dat fiind caracterul cvasi-monopolist al piețelor de gaze naturale dinregiune.

România este statulmembruUE cu celemaimiciimporturi de energie per capita. Înzestrarea

naturală cu resurse energetice variate și tradițiaindustrială în multiple ramuri ale sectoruluienergetic se reflectă într-un mix energeticdiversificat și echilibrat. Totuși, în ciuda perioadeifastepecareotraverseazădinpunctdevederealsecurității energetice, România se confruntă cu oseriederiscuridetermenscurt,mediușilung,caretrebuie gestionate în mod corespunzător.

VULNERABILITĂȚIINTERNEDESECURITATEENERGETICĂParcul capacităților convenționale de producție aenergiei electrice în unități mari pe bază decombustibili fosili necesită retehnologizare, înspecial încompaniileenergeticecucapitaldestat.Există o diferență mare între capacitatea brutăinstalatăacentralelorelectricedecirca24500MWși cei doar aproximativ 14000 MW efectivdisponibili, ce generează marea majoritate afluxurilordeenergieelectricăcirculateînSEN.

Rețelele de transport și distribuție a energieielectriceșiagazuluinaturalaunevoiedeinvestițiimajore pentru reducerea pierderilor și realizareatranziției către „rețelele inteligente”, prinmodernizări și retehnologizări. Provocarea este caaceste investiții să fie realizate fără a crește maimult decât este necesar tarifele de utilizare și,implicit,facturaconsumatoruluifinal.Coordonareașiprioritizarea investițiilorpoatefi îmbunătățită încadrulunorgrupuridelucruinterministeriale.

SEN va necesita o capacitate crescândă deechilibrare, în procesul de integrare a SRE.Siguranța în funcționare a SEN, în condiții devolatilitate a piețelor de energie, de creștere aproducțieiintermitenteșiaincidențeifenomenelormeteorologiceextreme(detipulseceteiprelungiteși al inundațiilor) ridică problemaadecvanței SEN.Adecvanțadenotă „capacitateaSENdea satisfaceîn permanență cererile de putere și energie aleconsumatorilor, luând în considerare ieșirile dinfuncțiune ale elementelor sistemului, atât celeprogramate cât și cele rezonabil de așteptat a se

produce neprogramat”, după definiția utilizată deTranselectrica.

SNT gaze naturale, construit înmare parte în anii1970și1980,opereazălapresiunescăzută,între6și35bar.Princomparație,presiuneadeoperareasistemelor de transport de gaze naturale dinstatelevecineestecuprinsă între55și70bar.Dinmotive tehnice, capacitatea de export de gaze aRomânieiesteredusă.

O verigă importantă a lanțului de producție aenergiei nucleare, producerea de combustibilnuclear, este afectată de o situație financiarădificilă. În prezent, pe fondul scăderii prețuluiuraniului pe piața internațională, exploatareaminereuluideuraniudinRomânia și concentrarealui în materie primă pentru combustibil nuclear(UO2)încadrulindustrieiautohtonedeextracțieșiprocesare a uraniului este o activitatenecompetitivă economic. Este necesarărestructurarea și eficientizarea acestei industrii,inclusiv prin dezvoltarea și exploatarea unui nouzăcământ de minereu de uraniu. În ceea ceprivește apa grea, trebuie găsite soluțiiinstituționale și financiare pentru stocarea șiprezervarea calității apei grele, în cantitățisuficiente pentru activitatea pe termen lung aunitățilornucleare.

O altă vulnerabilitate internă de securitateenergeticăesteproblemacomplexurilorenergeticepe bază de lignit și huilă. Pe fondul creșteriianticipate a prețului certificatelor ETS, cărbuneleva suferi presiunea competitivă a tehnologiilor cu

Pagina34din116

emisiiscăzutedeGES.Inevitabil,petermenlungsevareducepondereacărbuneluiînmixuldeenergieprimarăalRomâniei. Situațiaeconomică și socialăacompaniilorcuactivitateprincipală însectoarelelignitului și al huilei, cu capital majoritar de stat,trebuie rezolvată prin restructurarea șieficientizareaactivității,concomitentcudemarareaprocesului de reconversie treptată (pe parcursulurmătoarelordouă-treidecenii)azonelorminiere,ținându-se cont de importanța lor în securitateaenergetică națională și de caracterulmonoindustrialalacestorzone.

În producția de țiței și gaze naturale, provocareaține de insuficiența investițiilor în creștereagradului de recuperare din zăcăminte și îndezvoltarea unor noi zăcăminte. Pe fondulpersistențeiprețuluiscăzutalpetroluluipepiețeleinternaționale,seimpunestimulareainvestițiilorînsectorul de explorare și producție, printr-unmecanism flexibil care să țină în același timp contde o posibilă revenire a prețurilor, precum și depotențialul specific fiecărui tip de zăcământ – înfuncție de vechime, mărime, complexitateageologiei etc. În acest fel, pot fi maximizatebeneficiile socio-economice pe termen lungasociateactivitățiisectoruluipetrolier.

Energetica rurală în România este dependentă debiomasă pentru generarea de energie termică, înspecialîninstalațiidearderecurandamentscăzut.Consumul rural de biomasă este contabilizat încategoria SRE, fiind estimat cu grad deincertitudine de circa 20%. Reglementările privindutilizarea biomasei ca materie primă energeticăsuntinsuficiente.

Creștereaeficiențeienergeticeînutilizarearuralăabiomasei este de importanță strategică. Soluțiiledepind de o reglementare adecvată. România areun potențial ridicat pentru culturi de planteenergetice, dar care nu este gestionatcorespunzător. Orice demers de exploatare aplantelor energetice și de producere abiocarburanților trebuie să țină cont de criteriiletot mai stringente de sustenabilitate la niveleuropean. Noile propuneri ale CE prin pachetul„Energie Curată pentru Toți” pot contribui laîmbunătățirea gestiunii fondului forestier și a

sustenabilității biomasei cu destinație energetică.Ele aduc claritate și predictibilitate, încurajânddezvoltarea sustenabilă a sectorului biomasei cudestinațieenergetică.

O vulnerabilitate internă privește guvernanțaenergetică,respectivclaritateașistabilitatealegilorși a reglementărilor, funcționalitatea instituțiilor șicalitateaactuluiadministrativînsectorulenergetic.Inconsecvența instituțională dăunează planificăriistrategice.Neclaritățilelegislative/dereglementarese traduc în slaba capacitate de implementare.Printre altele, aceste sincope generează odiscrepanță între atractivitatea României pe planextern, ca destinație pentru investiții în sectorulenergetic, și posibilitatea investitorilor de a-șirealiza în timp rezonabil și fără costuri inutileproiectele de investiții. Circuitul birocratic deobținereainformațiilor,permiselorșiautorizațiilorestegreoiși,uneori,incoerent.

Transparența și combaterea corupției țin, deasemenea, de buna guvernanță. Energia este unsector cu mari mize financiare, cu grupuri deinterese puternice și active. Echilibrul dintre eletrebuie realizat sub arbitrajul competent alstatului, în sensul funcționării eficiente, stabile șiechitabilea întreguluisectorenergetic.Elaborareașimodificarea legislațieidinsectorulenergeticareconsecințemajoreasupraeconomiei în ansamblu,dar și asupra securității naționale. Legislația este,uneori, modificată în mod conjunctural, fărătransparența necesară. Fundamentarea actuluilegislativ este, uneori, precară și înconjurată desuspiciuni privind ingerințele unor grupuri deinterese.

Participarea eficientă a României la elaborareapoliticilor energetice europene, precum șiimplementarea corespunzătoare a acestor politici,necesităsporireacapacitățiidecercetare,analizășimodelareadatelorstatisticeînacesteinstituții,cuelaborarea sistematică de studii, proiecții șiprognoze privind sectorul energetic, mediul șiclima, transporturile, agricultura, securitatea etc.Este necesară instituționalizarea unor grupuri delucruinterministeriale,cucomponenteacademice,deafacerișineguvernamentale.

RISCURIEXTERNEDESECURITATEENERGETICĂALEROMÂNIEIPe plan extern, securitatea energetică presupunediminuarea riscului de dependență de un singurfurnizorexternsaudeounicărutădetranzit,prin

diversificarea surselor de energie și a căilor detransport(CE2015a).

Pagina35din116

Transformărileprofundepeplanglobalși tranzițiaenergeticădinUEpotdeveniriscuridacăRomânianuseadapteazălatimp.Tehnologia,încombinațiecupiațacompetitivă,modificăraportuldeforțepeharta mondială a energiei, cu ample consecințegeopolitice și geoeconomice. Pe de o parte, noiletehnologii de producere a energiei au adus unexcedent de ofertă de energie pe piețeleinternaționale,astfelcăpreocupăriledesecuritateenergetică numai sunt, în primul rând, legate deinsuficiența surselor de energie. Pe de altă parte,progresul tehnologic a contribuit la diminuareacererii, prin multiple măsuri de eficiențăenergetică.

Efectul cumulat este avantajarea consumatorului,princreștereaconcurențeiînsegmentulproducțieideenergieșiprindiminuareageneralăaprețurilorangro. Incertitudinea decizională în ceea ceprivește investițiile în energie se resimte în toatesegmentele:producție,infrastructurășiconsum.

Dezechilibrul dintre cererea și oferta de energiereprezintă un risc de securitate energetică. Înultimiiani, consumuldeenergiea fost în scădere,iar capacitatea de producție este mare princomparație,ceeaceexplicădependențaredusădeimporturi. Există, înprezent, o supracapacitatedeproducție de energie electrică în regiune. Însă, înlipsa investițiilor în noi capacități, regiunea poateajungedupă2025laundeficitdecapacitate.

Este anticipată o creștere a consumului intern deenergie, deși România se află pe o tendință clarădedecuplareacreșteriieconomicedeconsumuldeenergie. Capacitatea excedentară de producțietrebuie echilibrată, treptat, cunivelul consumului,pentru optimizarea costurilor, atât pe partea deproducție,câtșipeceaderețea.

Cuplarea piețelor de energie electrică va aduce opresiune competitivă asupra producătorilorromâni, în special asupra activelor ineficiente,ajunse la sfârșituldurateinormatedeviață.Existăși problemaneaplicării uniformea constrângerilorde mediu: între statele vecine României, doarUngaria și Bulgaria sunt supuse csondițiilor deoperare cărora li se conformează producătorii dinRomânia. Este posibil ca producția indigenă dehidrocarburi și de energie electrică bazată pecărbunesăsediminueze.

Principalul risc extern de securitate energetică înceea ce privește alimentarea cu gaz natural estedependența de un furnizor extern unic de gaz

natural. Interconectarea SNT gaze naturale larețelele de transport din țările vecine este unfactor esențial de diminuare a amenințărilor desecuritate în aprovizionare. Nealinierea lastandardele europene de presiune plaseazăRomânia într-o „groapă de potențial”, ocolită defluxuriledeenergie– „groapă”nudoardenaturătehnică,cișieconomică,financiarășitehnologică.

Pe termen mediu și lung, printr-o capacitateadecvată de interconectare în flux bidirecțional,terminaleleregionaledeGNLarputeadevenisursealternative de gaz pentru România. Concurențagazuluinaturallivratdindiferitesursevacontribuila creareauneipiețemai lichideși competitive, încare prețul se stabilește mai ales printranzacționarepepiețespot.

Opțiunea strategică a României este pentrudeschidere și interconectare în piața unicăeuropeană, cu toate infrastructurile majore.Altminteri,existărisculizolăriipeparteadetranzitenergetic, fărăamenționacosturideoportunitateale tranzacțiilor neefectuate. Fluxurile de energiepot fi reorientate către șiprinRomâniadoardacăserealizează investiții importante în infrastructurășisedezvoltămecanismedepiațăcompetitivă.

Statulromântrebuiesăfiebineinformatșipregătitsă reacționeze la evoluțiile de pe plan regional,europeanșiinternațional,atâtdinpunctdevederepolitic, cât și economic și tehnologic. ProiecteleenergeticealeRomânieitrebuiesăfierealiste,binecoordonate la nivel regional, pentru a își puteaasigurafinanțarea.Eleconstituie, înegalămăsură,unelementdesecuritatenațională.

În Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țăriipentru Perioada 2015-2019 (AdministrațiaPrezidențială2015)este specificată, cadirecțiedeacțiune, „asigurarea securității energetice prinadaptarea operativă și optimizarea structuriiconsumului de resurse energetice primare,creșterea eficienței energetice, dezvoltareaproiectelor menite să asigure diversificareaaccesului la resurse, îmbunătățirea capacității deinterconectare și a competitivității, inclusiv prinimplementareaobiectivelorUniuniiEnergetice”.

Cariscuri,amenințărișivulnerabilități,suntincluseurmătoarele: (i) „distorsiuni pe piețele energeticeși proiectele concurente ale unor actoristatali/non-statali menite să afecteze eforturileRomânieideasigurareasecuritățiienergetice(...);(ii) „acțiuni/ inacțiuni menite să limiteze accesul

Pagina36din116

liberalconsumatorilorlaresurseenergeticesigure,alternative și la prețuri rezonabile (...); și (iii)„incoerența în gestionarea diverselor tipuri deriscuri; corupția; elemente ce țin de limitareacapacității instituțiilorstatuluidegestionariscurileșiamenințărilelaadresainfrastructuriicritice.”

Caelementedeinfrastructurăcritică,sistemeledetransport, distribuție și stocare de energie suntesențiale pentru buna funcționare economică șisocială a țării. Cum transformarea lor în sistemeinteligente presupune digitalizare, vor trebuigestionate adecvat și riscurile în creștere de atacciberneticasupracentrelordecontrol.

FACTORIDESECURITATEENERGETICĂNAȚIONALĂRomâniaestețarădefrontierăaEuropei,situatălainterfața dintre UE și Bazinul Mării Negre. EstepoartadeintrareînUEpentruRepublicaMoldova,un partener important al Ucrainei și un actorimportant din vecinătatea Federației Ruse. AcesteelementesusținșipotențeazăfuncțiaRomânieidepol regional de stabilitate energetică. Prinmodernizareacapacitățilordeînmagazinaredegaznaturalșiprinsistemederezervășideechilibrare,Româniapoatecontribui înmodprofitabil lapiațaregionalăa serviciilor tehnologicede sistem (STS).Țările sud-est europene au sau își planificăexcedente de capacitate de producție a energieielectriceșinuîșibazeazăstrategiilepetermenlungpe importuri. Comercializarea STS reprezintă ooportunitatepecareRomâniaopoatevalorificapepiațaregionalădeenergie.

Pedealtăparte,SREvorbeneficiade tendințadescădereacosturilorșidecreșterearandamentuluitehnic, precum și de creșterea prețului

certificatelor ETS, astfel că în deceniul următor seanticipează că investițiile în noi capacități de SREvor deveni auto-sustenabile, chiar în lipsa uneischemesuport.Producțiadistribuitădeenergievadiminua transportul energiei pe distanțe mari,micșorând pierderile. Rețelele inteligente șicontorizarea inteligentă vor pune în valoareprosumatorul și sistemele de management alcererii de energie. Pachetul de reformă „EnergieCuratăpentruToți” alUEavanseazăpropuneridenatură să anticipeze și să faciliteze aceastătranziție,înbeneficiulconsumatorilor.

Eficiența energetică este un element important alsecurității energetice. Ca țară cu o intensitateenergetică mult peste media UE, România poaterealiza progresemari, cu tehnologiile actuale și laprețurile curente, pe întreg lanțul procesuluienergetic: producție, transport, distribuție șiconsumdeenergie.

III.1.2. DiplomațiaenergeticăÎn sensgeneral,diplomațiaenergetică se referă laacțiunea de politică externă prin care statele îșipromovează interesele energetice. Securitateaenergetică constituie preocuparea dominantă adiplomației energetice. În Strategia de securitateenergetică a UE, cheia pentru îmbunătățirea

securității energetice constă „în îmbunătățireacooperării lanivel regional și european în ceea ceprivește funcționareapieței interne și, înaldoilearând, într-o acțiune externă mai coerentă” (CE2014b).

DIPLOMAȚIAENERGETICĂAROMÂNIEIÎNCONTEXTEUROPEANPlanuldeAcțiunepentruDiplomațiaEnergetică,ceaînsoțitConcluziileConsiliuluiEuropeandePoliticăExternă privind Diplomația Energetică din 20 iulie2015, specifică următoarele linii de acțiuneprioritară: susținerea obiectivelor de politicăexternă ale Uniunii Energetice; dezvoltareacooperării și adialoguluiUE cu statele și regiunileproducătoareimportante,custateleșiregiuniledetranzit, cu țările din vecinătate și cu parteneriicheie, „în special din vecinătatea sa (CoridorulSudic de Gaz, cooperarea energetică Euro-Mediteraneeană, regiunea Est-Mediteraneeană,

Comunitatea Energiei)”; îmbunătățirea arhitecturiienergetice globale și a inițiativelor multilaterale;întărirea mesajelor comune și a capacităților dediplomație energetică (Consiliul UE 2015). Ca statmembrualUE,Româniași-aasumatacesteliniideacțiune, destinate atingerii obiectivelor UniuniiEnergetice și ale Strategiei UE de SecuritateEnergetică.

Experții UE în diplomație energetică trebuie să secoordoneze cu cei în diplomația mediului. Va fiintensificată interacțiunea cu think-tank-urileindependente, cu mediul academic și cu experții

Pagina37din116

din industrie,cuscopuluneimaibune înțelegeriarepercusiunilor politice ale dezvoltărilor șitendințelordinenergie.

În același timp, România are interese proprii desecuritateenergetică,cețindestructurasistemuluisăuenergetic,despecificulresurselornaturale,desituarea geografică și de gradul de dezvoltareeconomică.Situată înEuropadeSud-Est,Româniaeste mai slab interconectată cu rețelele detransportdegaznaturalșideenergieelectricăalevecinilorsăidecâtțărileEuropeiCentrale,fărăalemenționapecelevest-europene.

Prin Uniunea Energetică, UE susține statelemembredinEuropadeSud-Estsă iasădinrelativaizolareșivulnerabilitatefațădeosursă(șieventualchiar și o rută) unică de aprovizionare cu gaznatural. Realizarea gazoductului BRUA constituieunpasimportantînsusținereadezvoltăriiSNTgazenaturale și a interconectărilor bidirecționale cuBulgaria și Ungaria. Dar România și regiunea sud-est europeană necesită investiții mult mai amplede infrastructură energetică pentru a ajunge lastandardecomparabilecustatelevest-europene.

Înperioadaurmătoare,Româniavaparticipaactivlanegociereanoilorpachetedereformăapiețelorde energie la nivel european. Strategia, înansamblul său, orientează și fundamenteazăpoziționareaRomâniei înraportcuacestepachetede reformă a pieței europene de energie.Rezultatele modelării cantitative realizate înprocesuldeelaborareaStrategieiidentificăniveluloptimpentruRomâniapentruceamaimarepartea parametrilor urmăriți la nivel european prinpachetul „Energie Curată pentru Toți”. Țintelenaționale pentru 2030 vor fi stabilite însă prinPlanulNaționalIntegratpentruEnergieșiClimă,pecareRomâniaîlvaelaborapânăla1ianuarie2019,în urma procesului iterativ și multilateral denegociere,stabilitprinmecanismuldeGuvernanțăal Uniunii Energetice, ce urmează să intre învigoareîn2017.

CE a lansat în 2014 Planul European pentruInvestiții Strategice, cunoscut și sub numele de„Planul Juncker”. Planul mobilizează investiții învaloaredecelpuțin315mld€ între2015și2017,direcționateinclusivînproiectedeinfrastructurăși

inovare. Niciunul dintre cele 200 de proiectepropusedeRomânia în decembrie 2014nu a fostacceptat pentru finanțare. În aceste condiții, esteimperioscaviitoarelepropunerialeRomânieisăfieproiecte de o calitate corespunzătoare, corectdirecționate către domeniile susținute de PlanulJuncker.

Totodată, se impune și o acțiune coordonată ațărilor est-europene pentru acces prioritar lafinanțareaproiectelorde infrastructură, inclusiv însectorul energetic. Succesul Planului este deașteptat să conducă la extinderea programuluipânăîn2020,cusuplimentareafondurilor.

Un format interguvernamental de cooperare astatelor regiunii central și sud-est europene esteCESEC (Central and South Eastern Europe gasConnectivity). Formarea CESEC este legată deexperiența eșecului proiectului Nabucco și denecesitateasusțineriipoliticeșidiplomaticeaunorproiecte strategice de infrastructură energetică înregiune,pentruadiversificaaprovizionareacugaznatural. CESEC s-a profilat ca o inițiativădiplomatică de coordonare într-o regiune în careeste necesară o mai bună cultură a cooperării șisolidarității. Extinderea graduală a acopeririigeografice a CESEC mărește complexitatea(geo)politică a agendei sale și accentueazădivergența de priorități, dar oferă și posibilitateadezvoltării unor proiecte regionale de amploare,bazate pe complementaritate de interese. PentruRomânia, este importantă includerea RepubliciiMoldova în CESEC, ca pas în așezarea ei pe hartaenergeticăeuropeană.

La reuniunea CESEC de la Budapesta, dinseptembrie 2016, a fost făcut un pas importantprin includerea în formatul de cooperare acomerțului cu energie electrică și a piețelorcuplate, a planificării coordonate și a dezvoltăriiinfrastructurii de transport de energie electrică,precum și a SRE și a eficienței energetice. PentruRomânia, un aspect de urmărit în cadrul CESECprivitorlacuplareapiețelordeenergieelectricăvafi asigurarea unui cadru competitiv echitabil, înspecial cu privire la costurile angajamentelor demediu, ce nu sunt aplicabile în aceeași măsură șistatelorcenufacpartedinUE.

PARTENERIATESTRATEGICEINTERNAȚIONALERomânia poate beneficia de o dezvoltare acooperării bilaterale și multilaterale în sectorulenergetic, în multiplele sale dimensiuni: de

securitate;comercialășiinvestițională;tehnologicăși academică; de sprijin al principiilor de piațăliberășiastatuluidedrept.Securitateaenergetică

Pagina38din116

este o arie de cooperare prin dezvoltareaCoridorului Sudic de Gaz, dezvoltarea de rețeleinteligente, cercetarea surselor neconvenționaledeenergieșiacelorde„energiecurată”,precumșiprinatragereadeinvestițiiînsectorulenergetic.Înaceste privințe, cooperarea internațională poatepromova nu doar transfer de tehnologie șicompetențe,cișisusținereacercetării îndomeniulenergiei. Cooperarea în proiecte de cercetare peteme de relevanță strategică – de exemplu,tehnologiile de stocare a energiei electrice;„cărbunelecurat”;eficiențaenergetică;tehnologiareactoarelor nuclearemodulare de generația IV –poate contribui substanțial la reabilitarea unoradintreinstitutelenaționaledecercetare.

Pe dimensiunea de comerț și investiții,parteneriatele strategice urmăresc facilitarea

relațiilordintrecomunitățiledeafacerișicreareaînRomânia a unui mediu investițional atractiv,transparentșipredictibil.Companiileenergeticedevârfprezenteînțaranoastră, înspecial însectorulpetrolier, dar și al tehnologiilor digitale, alechipamentelor și serviciilor, au un aport esențialdecapitalșiknow-how,deculturăorganizațională,de eficiență și de integritate în industriaenergetică.

Aportul de tehnologie și de capital al partenerilorstrategiciaiRomânieiladescoperireazăcămintelorde gaze naturale în apele adânci ale zoneieconomice exclusive românești și, eventual, ladezvoltarea și producția din aceste zăcăminte,constituie un factor de securitate energetică, așacum reliefează analiza testului de stres alsistemului gazelor naturale (secțiunea V.8.3).

III.2. Competitivitateapiețelordeenergie,bazăauneieconomiicompetitiveStrategia Energetică este elaborată pe premisauneitranzițiiasectoruluienergeticromânescdelao structură cvasi-autarhică, aproape izolată derețelele de energie ale statelor din jur șidependentădeimporturidegazenaturaledelaununicfurnizorextern,printr-unsingursistemexternde tranzit, către o structură deschisă, bineinterconectată transfrontalier, cu coduri de rețeaarmonizatelanivelregionalșieuropeanșicupiețecuplate.

Motivația acestei tranziții, asumate deja deRomânia prin articolul 194 al Tratatului deFuncționare al UE, precum și prin numeroasedirective, regulamente și documente strategicecare articulează acquis-ul comunitar în domeniulenergiei, este multiplă: eficientizarea activitățiieconomice în sectorul energetic, punerea ladispoziția consumatorului a celei mai avantajoaseoferte și creșterea securității energetice prindiversificarea surselor și a rutelor externe deaprovizionare.

Construcția de infrastructură de interconectareeste esențială, dar importante sunt și regulile defuncționare și interoperabilitatea. De exemplu,pentru gazul natural, în 20 din cele 28 de statemembre funcționează puncte virtuale detranzacționare. În România, Bulgaria și Grecia, elesunt în fază de implementare, deși potrivitRegulamentului(CE)715/2009privindcondițiiledeacceslarețeleledetransportdegaznatural,aceststadiutrebuiarealizatdin2009.Absențapunctelor

virtuale de tranzacționare în regiune îngreuneazăemergența unei piețe regionale lichide de gaznatural, cu o ordine de merit funcțională, dupăcum remarcă raportul ACER din noiembrie 2016privind implementarea codului de echilibrare arețelei(ACER2016).

Beneficiile interconectării piețelor de energie nupot fi realizatedecât încondițiidecompetitivitateapieței interne,caretrebuiesăfieneconcentrată,transparentă,lichidășinediscriminatorie,susținutăde instituții funcționale, de infrastructurădezvoltată și de acces la piețele financiare încondițiidecostmoderatalcreditării.Funcționareaoptimă a pieței necesită monitorizare șisancționarepromptăapracticiloranticoncurențialeși de corupție, eficientizare birocratică șireglementări coerente și stabile – deci oguvernanțăenergeticădecalitate.

Piețele competitive și interconectate de energiesusțincompetitivitateaeconomieiînansambluprinasigurarea celor mai bune prețuri ale energiei, lanivel regional. Beneficiile sunt resimțite în moddirect de consumatorul final, prin obținerea deprețuri mai scăzute, pe termen mediu și lung.Totuși,tranzițiacătrepiețecompetitivenupoatefiparcursă fără sprijinul cetățenilor.Or, în condițiileîn care fenomenul de sărăcie energetică esteaccentuatînRomânia,succesulStrategieidepinde,pedeoparte, demăsura în care statul român vaasigura suportabilitatea tranziției prin mecanismeeficiente de protecție socială și de eficiență

Pagina39din116

energetică. Pe de altă parte, succesul Strategieipresupune și realizarea beneficiilor piețeicompetitive, astfel încât agenții economici să

dispună de prețuri competitive ale energiei sau,după caz, de facilități economice menite să leasigurecompetitivitateinternațională.

III.2.1. ConcentrareapiețelordeenergieșipromovareaconcurențeiPiețele de energie electrică și de gaz natural dinRomânia prezintă, în segmente importante, graderidicatedeconcentrare.RaportulNațional2015alANRE,publicatîniulie2016(ANRE2016b),prezintăvalorile indicelui Herfindahl-Hirschmann (HHI)pentru piețele de energie electrică și de gaze.IndiceleHHIesteceamai largacceptatămăsurăaconcentrării piețelor (HHI<1000 este specific uneipiețe neconcentrate; 1000<HHI<1800 denotă oconcentraremoderatăaputeriidepiață;HHI>1800indicăoconcentrareridicatăaputeriidepiață).

Astfel, pe piața producătorilor dispecerizabili deenergie electrică, indicele HHI pentru valorilemedii anuale stagnează în zona de concentrareridicată, cu o valoarede 1826 în 2015, în scăderedela1947în2010.Pepiațapentruziuaurmătoare(PZU), HHI indică lipsa concentrării (338-552) peparteadevânzareșioconcentraremoderată(527-924) peparteade cumpărare. Piața centralizată acontractelorbilateralecunegocieredublăcontinuăeste, de asemenea, neconcentrată, cu HHI între542 și 821 la vânzare și între 506 și 725 lacumpărare.

Piațadeechilibrareprezintăvalorideconcentrarefoarte ridicată pe toate segmentele, atât lacreșterea cât și la scăderea de putere: reglajsecundar (HHI4368, respectiv4274), reglaj terțiarrapid (HHI 3626, respectiv 5779) și reglaj terțiarlent (HHI2997,respectiv2640).Acesteniveluridemare concentrare indică, în fapt, dominația uneicompaniidin totalulde114participanți laaceastăpiață.Deaceea,reducereaconcentrăriipepiațadeservicii tehnologice de sistem (STS) devine oacțiuneprioritarăa Strategiei Energetice,mai alesînperspectivacreșteriianticipateanecesaruluideflexibilitate în SEN. Obiectivul înlocuiriicapacităților de generare ale parcului actual decapacitățicuunelenoitrebuiedublatdecerințacaacesteasă fie flexibile,aptedeaparticipaeficientlapiațaSTS.

Piața cu amănuntul este mult mai puținconcentrată, dat fiind numărul mare de furnizori.Pentruansamblulpiețeideretail,HHIafostde548în 2015. Totuși, există o concentrare notabilă pe

anumitesegmentealeretailuluicătreconsumatoriiindustriali, în special pentru cei cu consum anualdeenergieelectricăsub20MWh.

Piațadegazenaturale prezintăungrad ridicatdeconcentrarepesegmentuldeproducțieșipecelalimporturilor. În 2015, producătorii dominanți degaze naturale din România, Romgaz și OMVPetrom,auacoperitaproape95%dinproducție,iarprimiitreiimportatoriaucumulataproape95%dinimporturi, reprezentând sub 2,5% din consum. Pepiața concurențială de furnizare activau, în 2015,74decompanii,primeletreiavândocotădepiațăde circa 65%. HHI era de 1673, ceea ce indică oconcentraremoderatăaputeriidepiațăaacestorfurnizori. Pe piața reglementată activau 39 defurnizori, primii trei având o cotă de piață deaproape93%(concentrarefoarteridicată.

MăsurileANREdea licențiamaimulțiproducătoriși importatori de gaz natural, pentru a crea unmediu concurențial mai robust, sunt necesare șibinevenite.Înplus,legiferareaobligativitățiipentrucompaniileproducătoaredeatranzacționaopartea volumelorde gaznatural pepiețele centralizateeste un pas în direcția creării unei piețe maicompetitiveșimailichide.

PiațadeenergietermicădinRomâniarămâneunalocală, concurența manifestându-se, în principalîntre tehnologiile folosite în producerea energieitermice și mai puțin între participanții la piață.Astfel, sistemul de producere și alimentare cuenergie termică este relativ închis, transportul șidistribuţia energiei termice fiind activități cucaracter de monopol, desfășurate de operatorizonali, la tarife reglementate. Prețul energieitermice în sistem centralizat este reglementat;prețul local de referință este stabilit de cătreautoritățile locale pe baza prețului localreglementat, determinat de ANRE sau ANRSC.Pentru creșterea competitivității pieței de energietermică,rețelelemunicipaledeenergietermicăvorfiredimensionate–dupăcaz, fragmentatezonal–șiaccesibile,pebazeconcurențiale,pentrudiferitesursedeagenttermic,inclusivpebazădebiomasăsolidă,biogazșienergiegeotermală.

Pagina40din116

III.2.2. RespectarearegulilordeconcurențăpepiețeleenergeticeConsiliului Concurenței este instituțiadeterminantă în monitorizarea, prevenirea șisancționareapracticiloranticoncurențiale.ConsiliulConcurențeiainvestigat,dindecembrie2015pânăla mijlocului anului 2016, mai multe piețeenergetice: piața de carburanți, piața maseilemnoase, piața de GPL, identificând mecanismede cartelizare și sancționându-le cu amenzisubstanțiale. Consiliul Concurenței va monitoriza,

prevenișisancționapracticiledetipcartel,precumîncălcarea regulilor de transparență și accesnediscriminatoriu în achizițiile publice, prinaranjamente de trucare a acestor proceduri. Deasemenea, va realiza monitorizarea activității delobby în sectorul energetic. Acțiunile ConsiliuluiConcurenței vor fi susținute prin adoptarea celormaibunepractici.

III.3. EnergiecuratășiimpactredusasupramediuluiînconjurătorLa nivel global, sectorul energetic are impactconsiderabil asupra mediului înconjurător, prinpoluarea aerului, a apelor și a solurilor, și în ceeace privește emisiile de GES și contribuția laschimbările climatice. Și în România, sectorulenergeticrămâneosursăimportantădeemisii,iarunele activități sunt de natură să afectezeecosistemele și biodiversitatea. Prin urmare,sectorul trebuiesă implementezeriguros legislația

de mediu și să adopte cele mai bune practicipentrulimitareaimpactuluiasupramediului.

În ultimul deceniu, în sectorul energetic dinRomânia s-au realizat progrese semnificative delimitareaimpactuluidemediu.Suntînsănecesare,în continuare, eforturi considerabile pentru casectorul energetic să contribuie la tranzițiaRomâniei către o economie bazată pe principiiledezvoltăriidurabile.

III.3.1. ImpactulsectoruluienergeticasuprapoluăriiaeruluiProgresul cel mai semnificativ se înregistrează înreducereaprincipalelortipurideemisiidepoluanțiîn aer, astfel încât România se încadrează, înprezent, în plafoanele de emisii asumate prinProtocolulde laGöteborg, ratificatdeRomânia în2003. Datele pentru 2013 ale Agenției Europenepentru Mediu certifică faptul că emisiile depoluanțiatmosfericicuefectacidifiant înRomâniasesitueazăaproapedemediaeuropeană.Poluareaaerului în sectorul energetic este cauzată înprincipal de centralele termoelectrice, de traficulrutierșideardereacombustibililorpentruîncălzire.

Ceamaimare parte a instalațiilormari de arderealecentralelortermoelectricefieauajunslafinaluldurateideviațășiaufostretrasedinfuncțiune,fieaufostechipatecuinstalațiidelimitareaemisiilordedioxid de sulf (SO2) și a particulelor depraf cudiametru mic (PM2,5 și PM10). În urma unorinvestiții substanțiale,aproape toatecentralelepebazădelignitîndeplinesccondițiiledemediu.

La orizontul anului 2020, conform reglementărilorîn vigoare, este de așteptat conformarea custandardele europene și în ceea ce priveșteemisiiledeoxizideazot(NOx),însăinvestițiilecelemaicostisitoareaufostdejarealizate.Seimpun,încontinuare, ameliorări substanțiale și costisitoare

pentruunnumărlimitatdegrupuri,daracesteaseaflă, de regulă, în proprietatea unor companii îninsolvență sau faliment, funcționarea lor viitoarefiind incertă. Pe măsură ce grupurile vechi șiineficiente ajung la capătul duratei tehnice saueconomicede viață și sunt înlocuitedealtelenoi,cutehnologiedeultimăgenerație,estedeașteptatcaemisiilesăsereducăîncontinuare.

Pe termen mediu și lung, este de așteptat ocreștereaelectromobilității,ceeliminăpoluareacugazedeeșapament, în special înmediul urban. Înurmătoriiani,estedeașteptatcapoluareacauzatăde traficul rutier să scadă, prin creșterea ponderiiautovehiculelor dotate cu tehnologii ce respectăstandardele cele mai recente de poluare și aautovehiculelor hibride. Pentru ca autovehicululelectric să contribuie substanțial la reducereapoluării aerului, va trebui să fie desăvârșitătranziția energetică către SRE și către altetehnologii de producție a energiei electrice cuemisii scăzute, respectiv tehnologii sustenabilepentru stocarea energiei electrice în cantitățiînsemnate.

Arderea combustibililor pentru încălzire are oponderesemnificativăînemisiiletotaledeamoniac(NH3),compușiorganicivolatili(NMVOC,precursori

Pagina41din116

ai ozonului) și monoxid de carbon (CO). O sursăapreciabilă a acestor emisii este arderea gazuluinatural, utilizat în mod direct sau în centrale decogenerareaenergiei termice și electrice. În ceeacepriveștecentraleleîncogenerarepebazădegaznatural,înultimuldecenius-aurealizatinvestițiiînnoi centrale de putere mică și medie, cu emisiispecificescăzute.

Tranziția către centrale eficiente pe bază de gaznatural,cuemisiiscăzutedenoxe,estedeașteptatsă continue și în următorii 10 ani, pe măsură cegrupurile vechi existente ajung la capătul durateide viață. Pede altă parte, proliferarea centralelorindividualepebazădegaznatural,utilizatepentruîncălzirea locuinței și asigurarea apei calde,contribuie la creșterea emisiilor difuze de NH3,NMVOC și CO. Sunt necesare studii suplimentareprivind efectul acestor emisii asupra sănătății petermen lung a locatarilor din blocurile deapartamenteundepredominăcentrale individualepe bază de gaz natural, cu evacuarea gazelor dearderepeorizontală.

Totsegmentulîncălziriilocuințelor,înspecialcelpebazăde lemn în instalații de ardere ineficiente cuardere incompletă, areo contribuție semnificativălaemisiiledeparticule,dăunătoarefloreișifaunei.AproximativjumătatedingospodăriiledinRomâniautilizeazălemnulcasursăprincipalădeîncălzire,iarprogresul în asigurarea accesului la combustibilialternativi pentru încălzire este lent, în special înmediulrural.

Pedeoparte,intrareagazuluinaturalșiaenergieielectriceînmixulenergeticdinmediulruralesteundemers costisitor și de durată, ce va produceefecte notabile doar pe termen lung. Pe de altăparte, biomasa continuă să aibă o pondereimportantă în încălzirea din mediul rural. Înurmătorii 15 ani, este necesară reducereaconsumului de lemn pentru încălzire prin izolareatermicăalocuințelorșiprinderulareadeprogramedeconversiecătreinstalațiideardereeficiente,cuarderecompletășiemisiiscăzute.

III.3.2. ImpactulsectoruluienergeticasuprapoluăriiapeișiasolurilorImpactul negativ al activităților din sectorulenergetic asupra calității apelor din România esterelativ scăzut. Centralele termoelectrice suntresponsabile pentru o parte importantă avolumului de apă captată, cu utilizarea ei înprocesulderăcireșicudeversarealatemperaturămai ridicată în cursurile de apă din care seaprovizionează.Acestfenomendepoluaretermicăeste concentrat la nivel local, cu impact relativredusasupraecosistemeloracvatice.Calitateaapeinu are de suferit prin uzinare în centralelehidroelectrice, însă lacuriledeacumulareaferenteamenajărilor hidroenergetice alterează sistemelehidrologice.Sectorulenergeticestesupusuneitaxeridicate de uzinare a apei, ce asigură veniturilenecesare pentru amenajarea cursurilor de apăafectate. Impactul principal al centralelorhidroelectriceasupramediuluinuesteatâtasupracalității apei, cât asupra ecosistemelor și abiodiversității(secțiuneaIII.3.3).

Degradarea apelor de suprafață este cauzată, înprincipal, prindeversareaapeloruzate, insuficientepurate sau total neepurate. Este necesarăconformareacureglementărileeuropenecuprivirela tratarea apelor uzate. Se remarcă și potențialuldereducereaemisiilordemetanprinproducțiadebiogaz,osursăregenerabilădeenergie,înprocesul

de tratare a apelor uzate. Un produs secundar înacest proces este îngrășământul organic, ce îiînlocuieștepeceipebazădegaznatural.

GestiuneainadecvatăadeșeurilorînRomâniaesteoaltăsursădepoluare,atâtaapelordesuprafață,cât și a acviferelor. Incinerarea deșeurilor poatereprezenta o contribuție sustenabilă a sectoruluienergetic la problema gestiunii deșeurilor, darnumaiîncondițiidesortareselectivășirecuperareîn prealabil a elementelor reutilizabile saureciclabile. Pe de altă parte, o soluție cu efectpozitiv asupra mediului este transformareafracțiuniiorganiceadeșeurilorînbiogaz.

O atenție specială privind calitatea apelorsubterane se impune în extracţia, transportul şiprelucrareațițeiului.ProducțiadehidrocarburidinRomânia se află pe o pantă descendentă;majoritatea zăcămintelor suntmature, iar în lipsaunornoidescoperirisondeleurmeazăafi,treptat,abandonate.Dinacestmotiv,unaspect importantdemediulegatdesectorulpetrolierestegestiuneasiturilor contaminate. O bună parte a siturilorcontaminate în deceniile anterioare au fostpreluate prin privatizare și reabilitate de cătreOMV Petrom. În ceea ce privește activitățile deexplorare șiexploatare, care înprezent sunt launnivelscăzutdincauzaprețurilorjoasealepetrolului

Pagina42din116

și gazului, toate proiectele sunt supuseprocedurilor de evaluare a impactului asupramediului. Cu o bună gestiune, efectele acestoractivitățiasupramediuluivorfiminore.

Există situri contaminate ca urmare a activitățilordeextracțiearesurselorenergetice,iarreabilitareaminelor închise în ultimele decenii în România nueste încă finalizată.O parte aminelor de huilă seaflă în – sau urmează să – parcurgă un procestreptat de închidere. Și o parte a carierelor delignit, ale căror rezerve sunt aproape epuizate,

urmeazăafiînchiseînurmătoriiani,fiindnecesarelucrărideredareasuprafețelorîncircuitulnatural,conformcelormaibunepractici.

Extracția lignitului în cariere de suprafață este unfactordedegradareasolurilor.Cariereleșihaldelede steril sunt urmarea decopertărilor unorsuprafețe semnificative de teren, fapt ce schimbăfundamental și permanent relieful și ecosistemelelocale. Lucrările suntnecesarepentru continuareaactivității, însă trebuie să aibă loc cuminimizareaimpactuluiasupramediului.

III.3.3. ImpactulsectoruluienergeticasupraecosistemelorșiabiodiversitățiiOrice activitate antropică are un impact asupramediului înconjurător, iar sectorul energetic nufaceexcepție.Înafarădepoluareaaerului,aapelorși a solului, sectorulenergetic influențeazămediulînconjurător și prin amplasarea propriu-zisă aconstrucțiiloraferenteînmediulnatural.

Se disting, în principal, două tipuri de resurseenergetice:celecuconcentrarespațialămareșicuamprentă redusă– în special combustibilii fosili șienergia nucleară; respectiv cele distribuite înspațiu, cu o amprentă mai amplă – SRE (hidro,eolian, fotovoltaic, biomasă etc). SRE suntpreferate în tranziția către dezvoltarea durabilădatorită reducerii poluării și limitării schimbărilorclimatice, însă efectul antropic al sectoruluienergetic crește prin adoptarea tehnologiilordistribuiteceexploateazăSRE.Astfel,adoptareapescară largă a SRE trebuie făcută cu precauție,pentru a limita urmările negative asupraecosistemelorșiabiodiversității.

Centralelehidroelectriceauimpactputernicasupramediului înconjurător, alterând cursul și debitulapelor curgătoare și ecosistemele înconjurătoare.Pentru centralele hidroelectrice existente, este înprimul rând necesară asigurarea funcționalității„scărilor de pești”, pentru a nu limita excesivmigrația în amonte a speciilor de pește din apelecurgătoare ale României, asociată cu beneficii deservicii ecologice importante. Pentru centraleleconstruitefărăaaveaprevăzuteastfelde„scăridepești”, proiectele de modernizare șiretehnologizare trebuie să evalueze posibilitatearealizării lor, prin analize cost-beneficiu după celemaibunepractici.

Pentru o parte a centralelor hidroelectrice, unimpactputernic asupraecosistemeloresteasociatcusincopeînasigurareadebituluideservitute.Este

esențialăexploatareajudicioasăadebitelorrâurilorînscophidroenergetic, fărăapericlita integritateașifuncționareaecosistemelorpecareledeservesc,cu atât mai mult atunci când traversează ariiprotejate. De aceste considerente trebuie ținutcontcuatâtmaimultînprocesuldeavizarepentruamenajări hidroenergetice noi sau în curs derealizare, atât pentru proiecte la scară mică(microhidrocentrale), cât și pentru amenajări deanvergură.

Parcurile de panouri fotovoltaice au o amprentămarelasol,uneoricudislocareaunorsuprafețedeteren utilizate în alte scopuri sustenabile.Biocarburanții de primă generație și culturileenergetice prezintă o dilemă asemănătoare:terenurile utilizate sunt fie scoase din circuitulnatural, fie nu mai pot fi utilizate pentruproducerea de alimente, iar monoculturileperturbăecosistemeșidiminueazăbiodiversitatea.Parcurile eoliene modifică microclimatul local,produc un tip specific de poluare fonică șiafectează avifauna, iar drumurile de acces au unefectdesegmentareaecosistemelorlasol.

Toate aceste aspecte pot fi gestionate prindezvoltareadetehnologiiSREmaieficienteșiprinproiectareaconstrucțiiloraferenteîntr-unmodmaipuțin intruziv, cu o amplasare ce ține cont departicularitățileecosistemelor.

Înfine,depozitareadeșeurilorradioactiveprezintădileme cu privire la diminuarea riscului de impactnegativasupraecosistemelorpetermenlung.

Bineînțeles, proiectele situate în interiorul sau înapropierea ariilor naturale protejate și a altorhabitate de interes conservativ (de exemplu,siturile Natura 2000) vor continua să fie supuseunui regim aparte, strict, de avizare. Româniatrebuie să închidă procedura de infringement cu

Pagina43din116

privire la încălcarea Directivei Habitate și să iamăsuri adecvate pentru a preveni continuareadegradăriizonelorprotejate.

Raportul demediu aferent Strategiei Energetice aRomâniei pentru perioada 2007-2020, actualizatăpentru perioada 2011-2020, în vigoare până laadoptarea prezentei Strategii, conține aspecteimportante cu privire la impactul sectoruluienergetic asupra ecosistemelor. Astfel, esteesențială evitarea unei aglomerări a proiectelorenergetice în aceeași zonă, ceea ce presupuneevaluări de mediu cumulative. Astfel de evaluărisunt necesare și la nivelul fiecărui subsectorenergetic. Raportul justifică necesitatea măsurilorcompensatorii pentru habitatele şi ecosistemeleafectate de activităţi energetice și a lucrărilor dereconstrucţie ecologică, ce permit refacereatipurilor native de ecosisteme şi împiedicăinstalareaşidezvoltareaspeciiloralohtone.

Activitatea unităților nuclearo-electrice genereazădeșeuri radioactive, care trebuie gestionate șidepozitate în condiții de siguranță, pentru a evitaefectele negative asupra sănătății publice. PotrivitOrganizației Mondiale a Sănătății, la doze mariradiațiile ionizante pot avea efecte acute asuprasănătății,precumarsurialepielii,pierdereapăruluisausindromulacutlaradiații.Ladozemici,efectulradiațiilorconstăîncreșterearisculuidecancer.

Legislația prevede obligația de depozitaredefinitivă în siguranță a combustibilului nuclearuzat și a deșeurilor radioactive și, dupădezafectarea unităților nucleare, ecologizareaterenuriloreliberatede instalații.Româniatrebuiesă finalizeze construcția unui depozit final dedeșeuri slab și mediu active, pentru stocarea

deșeurilor rezultate din funcționarea șidezafectareatuturorunitățilornucleare.

Titularii autorizației nucleare, care dețin șioperează instalațiile nucleare, răspund degospodărirea deșeurilor radioactive rezultate dinfuncționarea instalațiilor nucleare și dindezafectarea acestora, până la depozitareadefinitivă în depozitele finale. Ei au obligația de afinanța colectarea, sortarea, tratarea,condiționarea, depozitarea intermediară șitransportul în vederea depozitării definitive adeșeurilor radioactive generate din activitățile deexploatare, întreținere și reparație a instalațiilornucleare, precum și de a contribui la constituirearesurselor financiare pentru gospodărirea însiguranță a deșeurilor radioactive și dezafectareainstalațiilornucleare.

Responsabilitatea depozitării definitive acombustibilului nuclear uzat și a deșeurilorradioactive, inclusiv a celor rezultate dindezafectarea instalațiilor nucleare și radiologicerevine, prin lege, Agenției Nucleare și pentruDeșeuri Radioactive (ANDR). ANDR trebuie săfinalizezeconstrucțiaunuidepozit finaldedeșeurislabșimediuactive,cucapacitatesuficientăpentrudepozitarea definitivă în principal a deșeurilorrezultatedinfuncționareașidezafectareaunitățilorde la Cernavodă. Strategia națională pe termenmediu și lung privind gospodărirea în siguranță acombustibilului nuclear uzat și a deșeurilorradioactive prevede ca atât combustibilul nuclearuzat, cât și deșeurile de viață lungă rezultate dinfuncționarea și dezafectarea tuturor unitățilornucleare să fiedepozitatedefinitiv într-undepozitgeologic, ce urmează să fie pus în funcțiune decătreANDRînjurulanului2055.

III.3.4. RolulsectoruluienergeticînatenuareaschimbărilorclimaticeșiadaptareSectorulenergetic, inclusivardereacombustibililorpentru încălzire și a carburanților în motoare cucombustie internă, este principalul responsabilpentru emisiile de GES. Din acest motiv, sectorulenergetic joacă rolul central înatenuarea încălziriiglobale, fiind necesară reducerea treptată, dardrastică,aemisiilordeGES.

Reducerea emisiilor deGES în segmentul energieielectricepoateavealocprintranzițiatreptatădelautilizareacombustibililorfosilicătreutilizareacelorfără emisii de GES – SRE și energia nucleară, cuetapa intermediarăa înlocuirii cărbuneluidecătregazul natural. Cărbunele și gazul natural își pot

păstra un loc în mixul energiei electrice prinadoptarea celor mai eficiente și nepoluantetehnologii – inclusiv, pe termen lung, prininstalarea echipamentelor de captură a CO2, cutransportulșistocareaCO2înformațiunigeologice(CSC). Tehnologia CSC este în stadiu incipient,avândcosturiridicate.

Întransporturi,reducereaemisiilordeGESareloc,în primul rând, prin creșterea eficiențeiautovehiculelor.Reducereaconsumuluispecificdecarburant este însă compensată de creștereamobilității, astfel încât emisiile totale sunt, încontinuare,înușoarăcreștere.Petermenmediuși

Pagina44din116

lung, este de așteptat pătrunderea puternică aautovehiculului electric în transportul rutier, ceeacevacontribuilareducereaemisiilordeGES,dacăsectorul energiei electrice își reduce intensitateaemisiilor.

AproximativjumătatedingospodăriiledinRomâniautilizează ca sursă principală pentru încălzirebiomasa – de regulă, lemn de foc ars în instalațiiineficiente (sobe). Pentru România, esteimportantă valorificarea sustenabilă, pe scarălargă, a biomasei. Este de așteptat și extindereautilizării pompelor de căldură bazate pe energieelectrică din SRE, în timp ce gazul natural vacontinuasăjoaceunrolimportantpentruîncălzire.Contribuția cea mai importantă la reducereaemisiilor de GES în sectorul încălzirii va veni însădin scăderea cererii, prin creșterea eficiențeienergetice a clădirilor. Pe termen scurt, se impunmăsuri de izolare termică a locuințelor, curespectarea unor standarde înalte de calitate; petermen lung își vor face efectul standardele deeficiență energetică pentru clădirile noi, inclusivcaselepasiveșiactive.

Româniaareangajamentelaniveleuropeanpentru2020 cuprivire lapondereaSRE în consumul finalde energie și în sectorul transporturilor, respectivțintedereducereaemisiilordeGESșidecreștereaeficiențeienergetice.

Țintele naționale pentru 2030 vor face obiectulprocesului iterativșimultilateraldecuantificare la

nivel european, prin intermediul PlanuluiNaționalIntegrat pentru Energie și Climă (PNIEC), parte anoiiabordăriaguvernanțeiUniuniiEnergetice.Elevorfiprezentatepânăla1ianuarie2019.Româniavacontribuiechitabil laobiectivulcomunalUEdereducereaemisiilordeGES(capitolulVII).

România se va confrunta tot mai des cuevenimentemeteorologiceextreme,precumvaluride căldură, secetă, inundații și căderi de grindină.Sectorul energetic joacă un rol esențial și înprocesuldeadaptarelaschimbărileclimatice.Celemai importante, în acest context, vor fi gestiuneajudicioasă a fondului forestier, dezvoltareasustenabilă a culturilor de plante energetice,respectiv amenajarea hidroenergetică a cursurilordeapă.

În toate aceste domenii de activitate, activitățilecurente trebuie să țină cont de capacitatea deadaptare a ecosistemelor la schimbările climaticeanticipate în cele mai recente studii detaliate deprofil. La fel de important este ca proiectele deinvestiții aferente să contribuie constructiv laprocesul de adaptare al ecosistemelor laschimbările climatice, în timp util și la scaranecesarăpentruaevitadegradareaîncontinuareaecosistemelorșireducereabiodiversității.

Exempledeastfeldeinvestițiisuntceleînmărireagradului de siguranță a barajelor și digurilor;monitorizarea eficientă a stării de sănătate apădurilor,evitareamonoculturiloretc.

III.3.5. Informareașiimplicareaconsumatorilor,înspirituldezvoltăriidurabileTranziția energetică este un proces detransformare complexă și de durată a sectoruluienergetic, cu implicații profunde asupraconsumuluideenergie.Pentruaputealuacelemaibunedeciziide investiții înechipamenteșiaalegesursele potrivite de energie, consumatorii aunevoiedeacces lasursealternativedeenergie (înspecial înmediul rural) șide informațiide calitatecu privire la opțiunile de care dispun și laoportunitățiledefinanțare.

Cadrul de reglementare șimecanismele de sprijintrebuie să fie accesibile, echitabile și coerente,contribuind la îndeplinirea obiectivelor strategice.

Autoritățile trebuie să comunice mai bineimportanțatranzițieienergeticeșimodalitățileprincaresevarealiza,cupunereaînvaloareaatuurilorRomâniei, prin campanii de informare și dialogpublic.

Va fi acordată atenție dezbaterilor publice cuprivire la proiectele majore de dezvoltare asectorului energetic din România, dezbateri cetrebuie să acopere inclusiv impactul acestorproiecte asupra mediului înconjurător. Acesteaspecte sunt discutate în mai mare detaliu însecțiunea III.5, dedicată consumatorului deenergie.

III.4. ModernizareasistemuluideguvernanțăenergeticăStatul român are o implicare extinsă în sectorulenergeticprin funcțiilede reglementator, legiuitor

și implementator de politici energetice și princalitateadedeținătordeactiveînacestsector,atât

Pagina45din116

în segmentele demonopol natural (transportul șidistribuția de energie), cât și în producția șifurnizareadeenergie.Prinpachetelemajoritarepecare statul le deține în majoritatea companiilormari din sectorul energetic, deciziile sale caacționarauefectesemnificativeasuprasectorului.

Conform bunelor practici, funcția statului deelaboraredepoliticienergeticeșidereglementatortrebuie separată de poziția sa de acționar încompaniilepublice.Unobiectivdeguvernanțăesteneutralitatea statului față de companiile dinsectorul energetic, indiferent de acționariatulacestora.

Întranzițiacătreeconomiadepiață,companiilecucapital majoritar de stat din sectorul energeticromânescauavutmaridificultățiînasereformașia deveni eficiente economic, astfel că valoareaadăugată la economia națională a fostsuboptimală. Prin acumularea de pierderi șiarierate, ele au îngreunat modernizareatehnologicășimanagerialăasistemuluienergeticșiau creat dificultăți și indus costuri suplimentareconsumatorilor.

Coerența instituțională, dublată de competențăprofesională, trebuie să fie fundamentul înelaborarea de politici energetice sectoriale decalitate, de care depinde și calitatea mediuluiinvestițional.

Însectorulhidrocarburilor,claritateașistabilitateafiscalității constituie un element esențial pentrurealizareainvestițiilorînmarileproiecte,cuorizontdedezvoltaredeordinuldeceniilor.Sistemulfiscalpetrolier trebuie să sprijine parteneriate durabileîntre stat și companii prin care, pe de o parte,guvernulparticipăînmodsubstanțialladistribuireacâștigurilor, atunci cândacestea sunt susținutedeprețurileridicatealețițeiuluișigazuluiși,pedealtăparte, acordă companiilor producătoare termenifiscali atractivi și stimulativi atunci cândhidrocarburile sunt ieftine pe piețeleinternaționale. Obiectivul principal este caRomânia să continue activitățile de explorare șidezvoltare a zăcămintelor de hidrocarburi și sămaximizeze beneficiile socio-economice asociateacestuisector,petermenmediușilung.

Unexempludepolitică fiscalăcuun riscpotențialridicatdeaparițieaunorefectenegativeestecelaltaxării apei uzinate în România, prin careAdministrația Națională Apele Române impunetuturorutilizatorilordevolumedeapădinenergieo taxădenivel ridicat și bazatăpeometodologienemaiîntâlnităpeplaneuropean.Corelareacucelemai bune practici internaționale va permiteevitarea unor situații care pot genera dezavantajcompetitiv.

III.4.1. StatulcadeținătordeactiveînsectorulenergeticExistă rațiuni economice, sociale (de serviciupublic) șidesecuritatenaționalăpentrudeținereade către stat de participații în companiile dinsectorulenergetic.Statulvamenține,peorizontulde timp al Strategiei, pachetul de control încompaniile cu monopol natural în transportul degaz natural și de energie electrică, precum și încompaniile implicate în ciclul combustibiluluinuclear.

Pe măsură ce piețele devin mai competitive șistabile iar condițiile economice mai avantajoase,statul poate valorifica pachete de acțiuni însocietățile cu activitate de producție, distribuțiesau furnizare, respectiv în industria petrolului șigazelor,prinintermediulpiețeidecapital.

Laorizontulanului2030,esteoportuncastatulsăcontinue să dețină participații și în producția șidistribuția de energie electrică și de gaz natural.Eventualeleprocesede valorificaredepachetedeacțiuni trebuie să țină cont, în primul rând, denevoile de investiții ale companiilor pe termenmediușilung.

Succesul unor astfel de tranzacții în sectorulenergetic românesc depinde de implementareaunuicadruspecificdereglementărișideadoptareaunor principii și practici corecte de guvernanțăcorporativădecătreacționari.

III.4.2. GuvernanțacorporativăacompaniilordestatdinsectorulenergeticProfesionalizareamanagementului și depolitizareanumirilor în companiile controlate de stat,împreunăcusupraveghereafărăingerințeaactului

de administrare constituie, în special în sectorulenergetic,imperativestrategice.

Pagina46din116

Profesioniștii pot îmbunătăți calitatea actuluimanagerial și supravegherea companiilor, potintroducesistememodernedecontrol internșidegestionare a riscului, pot crește transparențaactivităților operaționale, manageriale și deadministrare/supraveghere și pot iniția și susțineprocesedeeficientizareaactivitățiicompaniilor.

Guvernul trebuie să se asigure că procesul deselecție în vederea unei eventuale înnoiri amandatelor este transparent, echitabil, cu ocomunicare detaliată a criteriilor de selecție și arezultatelor evaluărilor intermediare și finale.

III.4.3. TransparențășiintegritateînsectorulenergeticÎnafarădeprevederile legaleprivindtransparența– publicarea declarațiilor de avere și de interese,publicarea anunțurilor de recrutare, desfășurareaachizițiilor publice prin proceduri transparente șicompetitive, publicarea rapoartelor financiare șiale administratorilor etc – sunt necesareinstrumente suplimentare de promovare aintegrității și de combatere a corupției în sectorulenergetic. De mare importanță este gestionareaconflictelordeinterese,atâtlanivelulautoritățilorcu atribuții în energie, cât și al întreprinderilorpublice din sector. Sunt necesare o cooperarestrânsă între autoritățile din energie și AgențiaNațională de Integritate (ANI), coduri de eticăfuncționale, un mecanism de penalizare aneconformării laprevederile legale și contractualeprivind conflictul de interese și un mecanism deavertizaretimpurie.

Ministerul Energiei (ME) s-a implicat activ înStrategia Națională Anticorupție, prin careactivitatea sa și a companiilor din subordine va fimonitorizatăprinmecanismeclareșitransparente.Prioritățile participării în acest proiect alGuvernului sunt creșterea integrității, respectivreducerea vulnerabilităților și a riscurilor decorupție.

Vor fi urmărite îndeaproape identificarea,descurajarea și sancționarea înțelegeriloranticoncurențiale; implementarea planurilor deintegritate ca cerințe obligatorii pentruîntreprinderile publice; schimbul de bune practiciîn implementareaprogramelorde integritate întremediul privat și sectorul public; consultări publiceperiodiceîntrereprezentanțiisectoruluipublicșiaimediului de afaceri cu privire la agenda naționalăanticorupție și politicile publice cu impact asupraactivității economice; și diseminarea politicilor șiprogramelor anti-mită, dezvoltate la nivelulcompaniilor, inclusiv prin aducerea acestora lacunoștința posibililor contractori și furnizori, cusolicitarearespectăriiunorstandardeechivalente.

Pentru facilitarea transferului de bune practici înmanagementul resurselor naturale, este oportunăaderarea României la Inițiativa pentruTransparența Industriei Extractive (EITI),organizație internațională ce promovează unstandard de transparență și responsabilitate înexploatarea de țiței, gaze naturale și resurseminerale. Standardul EITI este implementat în 51destatemembre,cepublicăanualrapoarteprivindlanțulvaloricalextracțieișivalorificării resurselor,cu asigurarea transparenței asupra contractelor șilicențelor din sector, a producției și a veniturilorgenerate din activitățile extractive, precum și aalocărilor și a modului de cheltuire a acestorvenituri.

Pe lista de priorități se înscrie și continuareaprocedurilor de recrutare de administratoriprofesioniști, conform OUG 109/2011 privindguvernanța corporativă, cu completările șimodificărileulterioare,inclusivnormedeaplicare.

Unul dintre riscurile din sectorul energeticromânesc este cel de reglementare, asociat cuschimbările frecvente ale cadrului legislativ șireflectat în nesiguranța indusă în rândulinvestitorilor. Îmbunătățirea modului în care suntgestionateproceseledeconsultarepublicăesteunmijloc de diminuare a riscului de reglementare șide transparentizare a actului administrativ, îngenere.

Acceptabilitatea publică a politicilor și a marilorproiecte de investiții este esențială. Trebuiedezvoltate mecanisme precum sistemulavertizorilorde integritate,publicareaderapoarteperiodice asupra achizițiilor efectuate și a tuturorsponsorizărilor acordate, precum și publicareaconținutului consultărilor publice. Ținând cont căîntreprinderile publice gestionează, indirect, baniicontribuabililor, ele ar trebui să publice rapoartetrimestriale și anuale la un nivel apropiat decalitateșidedetaliucucelalcompaniilorlistatelabursă.

III.4.4. Capitaluluman:educațieșicercetareînsectorulenergeticSectorul energetic necesită competențeprofesionale complexe, care nu pot fi furnizatedecât de un sistem educațional avansat, conectatlatendințeletehnologice,managerialeșilegislativede nivel internațional și european. Atâtadministrația publică a sectorului energetic, cât șicompaniile de toate tipurile cu active în sectorulenergeticnecesităforțădemuncăspecializată.

În administrarea sectorului energetic este necesarun spectru larg de competențe profesionale:tehnico-inginerești, de management public, deelaborare de politici, de planificare strategică, IT,analiză statistică șimodelare, analiză financiară șifiscală, experiență juridică specifică, națională și

internațională etc. Mai mult, ele trebuie să fieprezente în instituțiile administrației publice la unnivel de înaltă competitivitate, corelat curesponsabilitateadeciziilordintr-unsectorcheiealeconomieinaționale.

Este necesar, prin urmare, un nivel competitiv debeneficii financiare și sociale pentru experții dinadministrația publică centrală, apropiat de cel alpiețeiprivatea forțeidemuncă.Pedealtăparte,este necesară introducerea unui sistem demăsurareaperformanței administrației publice și,complementar, unul de retribuire diferențiată, pebazăderesponsabilitățișiperformanțe.

SISTEMULDEEDUCAȚIEȘIFORMAREPROFESIONALĂ

Pentru formarea adecvată a competențelorprofesionale, este nevoie de un sistem deînvățământ tehnic robust și flexibil, adaptat lanevoile pieței, susținut de legătura dintrecompanii,ME,MENCSșiMMAP.

Este necesară revigorarea liceelor industriale cuprofil energetic și crearea de specializăriliceale/profesionale în cooperare cu companiileenergetice.Armonizareaprogramelordestudiucuperspectivele piețelor energetice și cu tendințeletehnologice celemai recente este un imperativ șipentruînvățământulenergeticsuperior.

Planurile de învățământ trebuie diversificate caprofil șiarie tematicășiextinsede laspecializărilestrict tehnico-inginerești (ce rămân fundamentale)către domeniile conexe, cerute de un sistem depiață competitivă: economia energiei, legislațieenergetică, analizăde risc,piețe și tranzacționare,politicainternaționalăaenergiei,analizădeimpactdemediuetc.Unelespecializăripotfidezvoltateșiîn sistem de învățământ postuniversitar, așa cumestecazulcuformareaauditorilorșiamanagerilorenergetici, cu acreditarea programelor de cătreANRE. Este necesară formarea profesionalăavansatășicontinuăaspecialiștilor,atâtînsectorulpublic,câtșiîncelprivat.

Colaborarea internațională pentru formareacompetențelor în domeniul energiei trebuierealizatăinclusivprinprogramecomunedelicență

șimasterat și prin tezededoctorat în cotutelă cuuniversități de prestigiu la nivel mondial, dublatedeperioadede internship încompaniidinsectorulenergetic.Estenecesarăsimplificareaprocedurilorde recunoaștere a diplomelor obținute launiversitățideprestigiudinafaraRomâniei.

O parte a competențelor necesare sistemuluienergetic românesc vor continua să fie dobânditeîn instituții de învățământ din străinătate, adeseaînsoțite de abilități organizaționale acumulate încadrul companiilor internaționale. Acest faptcontribuie la formarea unui mediu profesionalvibrant și dinamic în sectorul energetic dinRomânia.Pedealtăparte,sistemuldeeducațieînenergie nu poate fi performant în lipsa unorprograme avansate de cercetare în energie, atâtfundamentale,câtșiaplicate.

Inovațiile din IT permit astăzi companiilor dinenergie gestionarea în detaliu și în timp real aactivităților,atâtfizic(peteren)câtșicomercial(lanivel de tranzacții). Astfel, a devenit necesarăformareadeanaliști „hibrid”, cupregătiredublă–nu doar cunoștințe de piață, ci și aptitudini deprogramare – capabili să dezvolte autonomaplicații software sau fișiere automatizate, pentrugestionarea portofoliului. Această tendință va fiaccentuată de avansul tehnologiilor open-source,care permit dezvoltarea in-house de instrumentedegestiuneinformatică.

Pagina48din116

CERCETAREȘTIINȚIFICĂȘIINGINERIETEHNOLOGICĂÎNDOMENIULENERGIEI„O uniune energetică pentru cercetare, inovare șicompetitivitate” reprezintă cea de-a cinceadimensiune a Pachetului Uniunii Energetice (CE2015a). Sunt propuse patru priorități esențiale,caretrebuieavansatelanivelulUE:

• deținereapozițieidelidermondialînceeacepriveștedezvoltareaurmătoareigenerațiidetehnologiiîndomeniulenergieidinSRE,inclusivproducțiașiutilizareaînmodecologicabiomaseișiabiocombustibililor,alăturidestocareaenergiei;

• facilitareaparticipăriiconsumatorilorlatranzițiaenergetică,prinrețeleinteligente,aparateelectrocasniceinteligente,orașeinteligenteșisistemedeautomatizarealocuințelor;

• sistemeenergeticeeficienteșimobilizareatehnologiilorpentruaaducefonduldeclădirilaunnivelneutrudinpunctdevedereenergetic;

• sistemedetransportmaidurabile,caredezvoltășiaplicălascarălargătehnologiișiserviciiinovatoarepentruasporieficiențaenergeticășipentruareduceemisiiledegazecuefectdeseră.

Alte priorități privesc captarea și stocarea CO2(CSC)saucercetareanucleară(CE2015a,19).

Majoritatea acestor domenii de cercetare șiinovare intră în aria de activitate a institutelor decercetare științifică și inginerie tehnologică îndomeniul energiei din România: energeticănucleară (inclusiv reactori de tip HWR și reactorinuclearidegenerațiaIV);nanostructurișimaterialenoi; tehnologii de producere curată și eficientă aenergiei;rețeleinteligenteșisistemedeprocesareși transmisie a datelor; pile de combustie; fizicaplasmei și laseri de mare putere; cabluri șiechipamenteelectricespeciale; fizicazăcămintelorșiafluidelorpetrolifere;biotehnologieetc.

Între institutelenaționaledecercetareși inginerietehnologică din sectorul energetic se numărăInstitutuldeStudii șiProiectăriEnergetice (ISPE)–București; Institutul Național de Cercetare șiDezvoltare în Domeniul Energiei (ICEMENERG) –București; Institutul de Studii și ProiectăriHidroenergetice (ISPH) – București; Institutul deCercetări și Proiectări Tehnologice (ICPT) –Câmpina, specializat în industria petrolului;Institutul de Cercetări Electrotehnice (ICPE) –București; Regia Autonomă Tehnologii pentru

Energia Nucleară (RATEN) – Mioveni, având încomponență două sucursale – Institutul deCercetăriNuclearePitești(RATENINC)șiCentruldeInginerie Tehnologică pentru Obiective NucleareBucurești Măgurele (RATEN CITON); InstitutulNațional de Cercetare și Dezvoltare pentruCriogenie și Cercetări Izotopice (ICSI) – RâmnicuVâlcea. Se adaugă centrele specializate decercetare în energie din cadrul universitățilortehnice (București, Iași, Cluj și Timișoara), aleUniversitățiidePetrolșiGazedinPloiești(UPG),aleUniversitățiidinPetroșani,precumșiceleasociatefacultățilordegeologiedinprincipaleleuniversități.

Schimbarea tehnologică promovată de StrategiaEnergetică nu se bazează numai pe import detehnologie și know-how. Este importantăpromovarea instituțiilor de cercetare cu profilenergetic de către statul român prin asigurarearesurselor financiare adecvate, publice și private,facilitareașisusținereaprogramelorinternaționalede cooperare semnificative pentru obiectivelenaționale – atât prin intermediul MinisteruluiEnergiei (prin avizarea programelor publice șimonitorizarea rezultatelor întregului sector decercetare),câtșialMinisteruluiEducațieiNaționaleși Cercetării Științifice (prin administrareafondurilor dedicate energeticii și desfășurareaprogramelordecercetareînenergie).

Integrarea în spațiul european al cercetării înenergie (Strategic Energy Technology Plan – SET-Plan) cu prioritate pentru tehnologiile de interesnațional,utilizareafonduriloreuropene(programecadru,fonduristructurale,granturietc)șiaccesullaaltesursenaționaleșiinternaționaledefinanțareacercetăriipresupuneșisusține,într-uncercvirtuos,existența unor resurse umane adecvate –cercetători cu rezultatevalidateprin recunoaștereinternațională.

Între proiectele cu potențial pentru dezvoltareacercertării științifice și ingineriei tehnologice îndomeniul energiei în România, se numărădezvoltarea tehnologică și realizarea unui proiectdemonstrativ de CSC, respectiv realizarea uneiinstalații demonstrative pentru tehnologiareactorilorrapizirăcițicuplumb.ProiectulExtremeLight Infrastructurepoate,deasemenea,deschidenoi oportunități de colaborare internațională înproiecteconexedecercetare, inclusiv îndomeniulenergiei.

Pagina49din116

Îndimensiuneasaaplicată,cercetareaîndomeniulenergiei are nevoie de parteneriate cu industriaenergetică.Astfel,cercetarearomâneascăvaputeacontribui la menținerea unui nivel ridicat al

învățământului de profil, la asigurarea resurselorumanenecesareatât sectoruluipublic, cât și celuiprivat și, implicit, la creșterea securității șicompetitivitățiienergeticeaRomâniei.

III.5. ConsumatoruldeenergieCa exponent definitoriu al interesului public,consumatorul de energie este în centrulpreocupărilor Strategiei. Această abordare este îndeplinăconcordanțăcuceaeuropeană,promovatăprinpachetul „EnergieCuratăpentruToți”.Astfel,toate obiectivele strategice prezentate în acestdocument vizează beneficii ale consumatoruluifinal:

• securitateaenergeticăpresupuneaccesultuturorconsumatorilorlaenergie,înmodneîntreruptșilaprețaccesibil;

• dezvoltareapiețelorcompetitivedeenergiearecascopobținereaceluimaibunprețpentruconsumatorșisusținereacompetitivitățiieconomice;

• protejareaconsumatoruluivulnerabilșicombatereasărăcieienergeticeaucameniresusținereacapacitățiicelormaidefavorizațiconsumatoricasnicișiaccesulacestoralaenergielastandardedecente,capremisepentruincluziunealorsocială;

• modernizareasistemuluideguvernanțăenergeticăareprintrescopurisimplificarea,accesibilizareașitransparentizareaactuluiadministrativ,înbeneficiultuturorconsumatorilor;

• „energiacurată”desemneazăefortulsectoruluienergeticdeaproduce,procesa,șitransportaenergieînmodsustenabil,cuimpactasuprabunăstăriigenerațiilorurmătoare.

III.5.1. PrețulenergieiAccesibilitateaprețuluienergieiesteconsideratăafi una dintre principalele provocări ale sistemuluienergetic și o responsabilitate strategică, inclusivdincauzaunorelementecontextualespecifice(deexemplu, condiții inadecvate de locuire din punctde vedere al eficienței energetice). Prețul mic alenergieia fostvăzutcamijlocdeprotecțiesocialăși de asigurare a competitivității internaționale aproduselorfabricateînRomânia.

CelemairecentedatealeEurostat(2016)aratăcăprețul final energiei în România este considerabilsubmediaeuropeană,atât lagaznatural,câtși laenergie electrică. Astfel, România a avut în 2015cel mai mic preț din UE al gazului natural pentruconsumatorii casnici, de 34 €/MWh, urmată deEstonia (38 €/MWh) și Bulgaria (39 €/MWh).Pentru consumatorii industriali, cel mic prețeuropean al gazului l-a avut în 2015 Belgia (29€/MWh),urmatădeRepublicaCehă(30€/MWh)șiRomânia (31 €/MWh). La energie electrică,Româniaaavutîn2015alșaseleacelmaimicprețmediudinUEpentru consumatorii casnici,de132€/MWh, după Bulgaria (96 €/MWh), Lituania,Republica Cehă, Estonia și Croația (131 €/MWh).Pentru consumul industrial, România a avut altreileacelmaimicprețalenergieielectrice,de80€/MWh, după Bulgaria și Republica Cehă (78

€/MWh), fiind urmată de Croația (93 €/MWh) șiEstonia(96€/MWh).

Desigur, și puterea medie de cumpărare înRomânia este sensibil sub media europeană.Eurostat(2016)aratăcăPIBpercapitaînRomânia,laparitateaputeriidecumpărare,estede57%dinmediaUE. Totodată, România are și celmaimaregrad de inegalitate în distribuția veniturilor dinîntreagaUE,cuuncoeficientGinide37,4 în2015,considerabil peste media UE de 30,9. Pentrucomparație, țările scandinave membre ale UE aucoeficienți Gini de 25-27, în vreme ce statelecentralșiest-europenesuntînintervalul28-30–cuexcepțiileSlovacieișiCehiei,ambelecu24-25.

AcestedatesugereazăcăRomânianuseconfruntăatâtcuoproblemăstructuralăaprețurilorridicateale energiei, așa cum este cazul altor stateeuropene,câtcuoproblemăstructuralăasărăcieienergetice, dată fiind ponderea de circa 40% apopulației aflate în sărăcie energetică, conformcalculelor bazate pe definiția utilizată în Legea196/2016 a venitului minim de incluziune. Deasemenea, rezultă că politica de protecție socialăprin prețuri reglementate ale energiei esteineficientă și cu efect limitat; sunt necesaremecanisme mai selective, direcționate către cei

Pagina50din116

careaucuadevăratnevoiedeasistența statului–iarnivelulasistențeitrebuiesăfiesuficientpentrua asigura o protecție reală a consumatorilorvulnerabili.

România a ales cu claritate calea economiei depiață și a integrării în piața unică europeană. Dinnumeroase rațiuni, autarhia energetică nu este oopțiunepractică,chiardacăprincipalulargumentaladepțilorsăiestenevoiadeaprotejaconsumatoriivulnerabili și de a asigura energie foarte ieftinăpentru consumul intern, prin îngreunarea saublocareaexporturilordeenergie.

Prin interconectareșiprindeschidereapiețelordegaze și de energie electrică la nivel continental,România trebuie să participe la piețe lichide șicompetitive, demonopolizate și transparente, cureglementăriechitabileșistabile.Doarastfelpotfiasigurate amplele resurse financiare necesare însectorul energetic îndeceniileurmătoare,precumși îndomeniile industrialedeprelucrareaenergieiprimare. Consumatorul de energie va beneficiaastfel de cel mai bun preț al energiei, fie ea dinsurseindigenesaudinimport.

Consumatorii industriali în ale căror costuri deproducție energia are o pondere ridicatăbeneficiază de forme de ajutor de stat, precumscutirea parțială de obligația de a achiziționa

certificate verzi. Asigurarea unui mediu economiccât mai competitiv pe plan internațional, în careenergia nu trebuie să reprezinte o cheltuialăîmpovărătoare, este o politică acceptată la niveleuropean și promovată inclusiv prin ajutoare destatpentruindustriaenergo-intensivă.

În același timp însă, dat fiind gradul ridicat dedependență energetică a UE și standardele înaltede mediu, energia în UE va menține, înurmătoarele decenii, costuri mai mari decât celedin regiunile mari producătoare de energie –OrientulMijlociu,RusiasauAmericadeNord–fărăa menționa țările producătoare în care consumulintern de energie este masiv subvenționat. Prinurmare, dezvoltarea industrială europeană sebazează predominant pe inovație și tehnologiieficienteenergetic.

Înacestcontext,Româniaareavantajulcădispunedeodiversitatederesurse,deunsistemenergeticrelativ dezvoltat și de o situare geograficăfavorabilă tranzitului regionaldeenergie.Dar,datfiind necesarul masiv de investiții în toatesegmentelesectoruluienergetic,realizarealorprinmecanismedepiațăeste condiționatădeunnivelsuficient de ridicat al prețurilor energiei sau deimpunerea unor tarife reglementate suficient demaripentrucompaniiledetipmonopolnatural.

III.5.2. Consumatorulvulnerabilșisărăciaenergetică

CONCEPTULDESĂRĂCIEENERGETICĂSărăcia energetică desemnează situațiagospodăriilor care nu-și pot fi încălzi locuințele launnivelsuficientși/saunupotacopericheltuielilecu alte servicii energetice de bază. Sărăciaenergetică constituie o problemă socialăimportantă: are un impact negativ semnificativasuprasănătățiipublice,esteunfactordeadâncireastăriisocialedesărăcieșidemarginalizaresocialăși are efecte negative asupra eforturilor dereducereaemisiilordeGES,datfiindconsumulderegulăineficientalenergieiînastfeldegospodării.

Sărăcia energetică este un concept multi-dimensional, ce comportă atât o dimensiuneobiectivă,câtșiunasubiectivă(Rademaekersetal2015). Din punct de vedere obiectiv, sărăciaenergetică caracterizează situația oricăreigospodării al cărei venit net, după scădereacosturilor cu energia, este sub nivelul național desărăcie,iarcheltuielilecuenergiasuntpestemedia

națională. Din punct de vedere subiectiv, ogospodărie este în situație de sărăcie energeticădacă membrii ei declară că nu-și pot asigura unnivel adecvat de confort termic în sezonul rece.Rezultatele celui mai recent sondaj la nivel UEprivind veniturile și condițiile de locuire (EU-SILC2014)aratăcă10,2%dinpopulațiaUEseconsiderăincapabilă să-și asigure un nivel adecvat deîncălzire.

Doar câteva state membre ale UE au legislațienațională ce include conceptul de sărăcieenergetică,fărăaexistaunconsensasupradefiniriijuridice a termenului. Prin pachetul „EnergieCurată pentru Toți”, CE propune înființarea unuiObservator al Sărăciei Energetice, care vamonitorizanivelulsărăcieienergeticeînfiecarestatmembru și va disemina bune practici pentrureducereaacestuifenomen.

CONSUMATORULVULNERABILÎn ceea ce privește conceptul de consumatorvulnerabil,directiveleceluide-alTreileaPachetdereformăapiețeieuropenedeenergie(CE2009cșiCE2009d)prevădobligațiaca„StateleMembresăia măsuri adecvate de protecție a consumatorilorfinali și, în special,aconsumatorilorvulnerabili. Înacest context, fiecare Stat Membru va definiconceptuldeconsumatorvulnerabil,caresepoatereferilasărăciaenergetică.”

Concepteledesărăcieenergeticășideconsumatorvulnerabil sunt înrudite, dar în același timpdistincte. Îndiscursuleuropeandepoliticipublice,vulnerabilitateaconsumatoruluideenergieținedeincapacitatea de a accesa servicii de furnizare aenergiei, din motive diferite: dificultate în a plătifacturile, risc de întrerupere și deconectare, lipsădeinformareadecvatăetc(Pyeetal2015).

Consumatorul vulnerabil este, în mod tipic, opersoanăcuvenituri scăzute, învârstă și/saucuo

dizabilitate sau boală. În România sunt circa100000 de gospodării fără acces la rețeaua deenergieelectrică,cuurmăriasupraniveluluidetraișiașanselordeincluziunesocialăacelorcetrăiescînastfeldecondiții.

Recenta propunere a CE de reglementare privindpiațadeenergie electrică (CE2016e)puneaccentpe protecția consumatorului vulnerabil, inclusivprin stabilirea unui mecanism de evitare aîntreruperii furnizării pentru consumatori aflați înincapacitatea de a-și plăti la timp facturile cuenergia. Prețurile reglementate și tarifele socialevor fipermisecamăsuri temporaredeprotecțieaconsumatorilor vulnerabili. Totuși, pe termenmediu și lung, cauzele sărăciei energetice vor ficombătute prin măsuri de eficiență energetică,prevăzute în directivele pentru eficiențăenergetică, respectiv pentru perfomanțaenergeticăaclădirilor.

LEGISLAȚIAROMÂNEASCĂÎNDOMENIULegeanr.123/2012aenergieielectrice și gazelornaturale,cucompletărileșimodificărileulterioare,definește clientul vulnerabil drept „clientul finalaparținânduneicategoriidecliențicasnicicare,dinmotivedevârstă, sănătate sauvenituri reduse, seaflă în riscdemarginalizaresocială și care,pentruprevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri deprotecție socială, inclusiv de natură financiară.Măsurile de protecție socială, precum și criteriiledeeligibilitatepentruacesteasestabilescprinactenormative”.

Legea nr. 196/2016 privind venitul minim deincluziune, „cu scopul prevenirii și combateriisărăciei și riscului de excluziune socială”,operaționalizeazăacestconceptșidefinește,înart.6, consumatorul vulnerabil drept „clientul casnic,persoana singură sau familia care nu își poateasigura din bugetul propriu acoperirea integrală acheltuielilor legate de încălzirea locuinței și alecărei venituri sunt situate în limiteleprevăzutedeprezenta lege.” Art. 20 introduce noțiunea desuplimentpentrulocuire,acordatcaajutorsocialînperioadasezonuluirecepentruîncălzirealocuinței.

Cuantumurile suplimentului pentru locuire,stipulateînart.23și24,aufostutilizateînanaliza

cantitativă a problemei consumatorului vulnerabilși a sărăciei energetice, cu proiecții pentru 2030,plecânddeladateleanului2015.

Din cele aproape 7,5 mil locuințe din Româniaanului2015–4,3mil înmediulurbanși3,2mil înmediul rural – o bună parte sunt încălzite doarparțial:circa90%dinceledelațarășiaproape20%din cele de la oraș. În special pentru locuireaurbană, încălzirea parțială a locuinței ține deincapacitatea familiilor de a-și asigura nivelulnecesar de confort termic, fapt corelat cuveniturilescăzutediponibilepentruplatafacturilor.

Venitulmediunetlunarpercapitaîn2015afostde1011 lei (1190 lei în mediul urban și 802 lei înmediul rural), potrivit datelor INS (2016).Cheltuielilecuenergia,pedealtăparte,reprezintă15% din venitulmediu net pe gospodărie (14% laorașși18%lațară).

Un alt mecanism de asistență a consumatorilorvulnerabili este tariful social al energiei electrice,valabil pentru un număr mic de kWh consumațilunar.Acestaesteoopțiuneutilăpentrugospodăriisărace,cuconsummicdeenergie.

Pagina52din116

FENOMENULSĂRĂCIEIENERGETICEDefiniția sărăciei energeticeutilizată înmodelareacantitativă se bazează pe prevederile Legii196/2016 privind venitul minim de incluziune, lacare se adaugă un prag de costuri cu energia de10% (utilizați pentru plata facturilor la energieelectricășipentrumăsurideeficiențăenergetică).

Potrivit legii, o gospodărie va fi îndreptățită săprimească suplimentul pentru locuire atunci cândvenitul ei net ajustat, calculat pe baza uneimetodologii specifice, este de mai puțin de 600lei/lună – acesta fiind un indicator, dar nu unicul,pentrusărăciaenergetică.Legeaintrăînvigoareîn2018, în prezent fiind acordat un ajutor lunarpentru încălzire pe perioada sezonului rece, pe

baza unei metodologii de eligibilitate și de calculsimilare.

O definiție mai stringentă utilizată în modelareacantitativă a sărăciei energetice decât în legislațiaromânească actuală adaugă încă un procent decosturi de 10% pentru cheltuielile de transport,echipamenteșicombustibilpentruîncălzire.Astfel,gospodăriile care au venituri nete lunare ajustatesub 600 lei și care cheltuiesc mai mult de 10%pentru energie electrică și eficiență energetică,respectiv 20% pentru energiei electrică,combustibili și eficiență energetică, suntconsideratecafiindînsărăcieenergetică.

Figura6–Costurilecuenergiaalegospodăriilorcelormaipredispuselasărăcieenergetică

Sursa:InstitutulNaționaldeStatistică,2016

Tabel2–Număruldegospodăriiceauprimitajutorpentruîncălzireîn2015șicostultotalalsprijinului

costultotal

(lei)numărul

gospodăriilormedia(lei)anuală

media(lei)lunară

Ajutoarepentruîncălzire-agenttermicSACET 42.904.969 131.240 327 65

Ajutoarepentruîncălzire-gaznatural 72.019.403 173.941 414 83Ajutoarepentruîncălzire-lemn,cărbune,GPL 78.300.426 460.641 170 34Ajutoarepentruîncălzire-energieelectrică 4.559.277 9.663 472 94Valoareatotalăaajutoarelor 197.784.075 775.485 255 51

Sursa:MinisterulMuncii,2016

În Scenariul de Referință, pe baza primei definițiirezultă, pentru 2015, un număr de 675.000gospodării înRomâniaaflate însărăcieenergetică,adică 9%din total. Numărul va scădea la 510.000gospodăriiîn2020(7%)șila250.000(4%)în2050.Pe baza definiției mai stringente, rezultă pentru2015 un număr de 1,52 mil gospodării în sărăcieenergetică, reprezentând 20% din total. În 2030,

numărulscadela0,94mil(13%),iarîn2050ajungela0,33mil(5%).

Unaspectcenupoatefineglijatînanalizasărăcieienergetice în România, suplimentar față deacoperirea costurilor cu încălzirea în sezonul rece,este ponderea ridicată a costurilor cu energiaelectrică în coșul de consum energetic al

Pagina53din116

gospodăriilor (Figura6). Încondițiile încareprețulenergiei electrice este de așteptat să crească petermen lung, trebuie identificate mecanisme princare gospodăriile supuse riscului de sărăcie

energetică să beneficieze de măsuri adecvate deprotecție și de sprijin, inclusiv în ceea ce priveșteacoperirea cererii de energie electrică necesarăpentru un trai decent.

III.5.3. Consumatorulactiv(prosumatorul)Odată cu creșterea ponderii consumatorilor ceutilizează sisteme distribuite de producție aenergieielectricepebazădepanouri fotovoltaice,contoareinteligente,sistemecasnicedestocareînbaterii, mobilitate electrică și, în general,dispozitive inteligente de consum al energiei, sevor produce transformări importante ale moduluiîn care este distribuită energia electrică.Prosumatorul nu este un simplu consumator deenergie,cișiunproducătordeenergiecare,avândposibilitatea de a-și optimiza momentul deconsum, respectiv de injectare a energiei dinproducția proprie în rețea în funcție de prețulinstantaneu al energiei, poate modifica profilulcurbei de sarcină aplatizând vârfurile și „ridicând”golurile.

În acest fel, prosumatorul poate contribui laintegrarea în SEN a producției intermitente dinSRE, reducând costurile de echilibrare. Nouadirectivă actualizată de promovare a SRE (CE2016b) propune garantarea dreptuluiconsumatorilorindividualișialcomunitățilorlocalede a deveni prosumatori și de a fi remunerațipentru energia livrată în rețea, precum și altemecanisme ce înlesnesc această tranziție. Spreexemplu, consumatorii vor avea dreptul de asolicita de la furnizor un contor inteligent și uncontract cu preț dinamic, care să le permită să-șiadapteze consumul la variația prețului energieielectrice.

Digitalizarea rețelelor de energie electrică,împreună cu creșterea „inteligenței”dispozitivelorde consum de energie – potențate în special de

tendința de dezvoltare a „internetului obiectelor”(internetof things)–vorduce treptat lacreștereaschimburilor automatizate de energie în dublusens, între rețelele de distribuție și sistemele deconsum activ. Există însă și anumite riscuri legatede comportamentul încă insuficient cunoscut alunor asemenea sisteme, astfel că integrarea loreficientă înpiețeledeenergiepresupuneproiectepilot și studii comparative, pentru desprindereaunorbunepractici.

Operatorii de transport și de distribuție vorcontinua să modernizeze și să dezvolte rețeleleelectrice în concept de rețele inteligente, apte săinteracționeze în timp real cu prosumatorii și săsusținămodeledinamicedebusiness.Sistemeledemanagementalrețeleivorpermiterăspunsulrapidla schimbările de preț, diferențierea locală aprețului și vizibilitatea în timp real a reacțiilorprosumatorilor. România are un plan de acțiunepentru dezvoltarea rețelelor inteligente, adoptatprin Ordinul 2081 din 2010 al MinistruluiEconomiei, Comerțului și al Mediului de Afaceri,darimplementarealuiseconfruntăcuîntârzieri.

ANRE va crea cadrul de reglementare necesarintegrăriiprosumatorilorînrețeleledeutilitățișialaccesuluiproducțieiprosumatorilorpepiațaangro– de exemplu, funcționarea agregatorilor desarcină, care reunesc producția unui numărmarede prosumatori până la depășirea unui prag decapacitate (de exemplu, 0,5 MW) pentruparticiparea la piața angro; sau funcționareaplatformelor de tip peer-to-peer în micro-rețele(microgrids).

III.5.4. InformareaconsumatoruluiConsumatorul de energie trebuie să fie informatcorect și complet cu privire la drepturile,responsabilitățile și opțiunile sale în asigurareaunorserviciienergeticedecalitate–inclusivrelațiacu furnizorii.Calitatea informăriipubliceșiaccesulprompt al părților interesate la informațiile deinteres public constituie o componentă a buneiguvernanțeenergetice.

Drepturileconsumatoruluideenergievorfiîntăriteprinnoulpachetde reformăapiețelordeenergieeuropene, descris în secțiunea II.2. Succint, CEpromovează o mai bună informare aconsumatorilor cu privire la SRE, inclusiv prinîntărirea sistemuluidegaranțiideorigine șiomaibună informare cu privire la sursele de energiepentruîncălzire.

Pagina54din116

De asemenea, noul design al pieței de energieelectrică prevede o mai bună informare aconsumatorilor, prin: (1) creșterea calitățiiinformațiilor cuprinse în factură; (2) garantareaaccesului gratuit la instrumente de comparare aofertelor furnizorilor de energie electrică, ceîndeplinesc standarde minime de calitate; (3)garantarea accesului la un contor inteligent cu ominimă funcționalitate, în majoritatea statelormembre,șialtemăsurisimilare.

Procesul de elaborare al politicilor publice, alplanurilor strategice și al reglementărilor însectorulenergetictrebuiesupusconsultăriipubliceînmodadecvat,însoțitdefundamentăripertinentedinpunctdevedereștiințific,economicșiecologic.Numai așa se poate dobândi și consolidaîncrederea publicului în autoritățile caregestioneazăsectorulenergetic.

Marile proiecte de exploatare a resurselorenergetice sau de infrastructură energetică, cu

impact potențial major de mediu, trebuie să fiedezbătute înmodadecvat și însoțitedeprogramepublice de informare, care să antreneze cele maiprestigioase instituții. Acceptanța socială este ocondiție importantă de succes a unor astfel deproiecte.Publicul românescadevenitmai activ înultimii ani în a-și exprima opiniile și voința cuprivirelaproiectedeinvestiții,precumdezvoltareașiextracțiagazelor„deșist”,inclusivprinmișcărișiacțiunideprotest.

În cazul dezvoltării unor noi zăcăminte de resursenaturaleenergeticestatul,încalitatedeproprietaral resurselor, trebuie să introducă mecanismefiscaleprincarecomunitățilelocale,caresuportăînmod disproporționat costurile de mediu și dedisconfort industrial, să beneficieze de o anumităcotădinveniturilebugetarerezultatedinîncasarearedevențelor și a altor taxe și impozite aplicateactivitățiirespective.

Pagina55din116

IV. OPERAȚIONALIZAREAOBIECTIVELORSTRATEGICECele cinci obiective strategice ale sectorului energetic românesc sunt traduse în practică printr-un set deobiective operaționale (OP). La rândul lor, obiectivele operaționale urmărite prin intermediul unor acțiuniprioritare(AP).Încorelațiecuacțiunileprioritareșipebazarezultateloranalizeicantitative,încapitolulVIIsuntprezentatețintecuantificabile,princaresuntîndepliniteoparteaacțiunilorprioritareînorizontulanului2030.

Realizarea Strategiei Energetice va fi urmată de elaborarea de planuri naționale de acțiune, care să asiguretranspunereaînrealitateaproiectelorconcretedeinvestiții,însensulîndepliniriiobiectivelorstrategice.

Tabel3–Corespondențaîntreobiectivelestrategicefundamentaleșiobiectiveleoperaționale

[OP1] Mixenergeticdiversificatșiechilibrat

AP1a:Continuareaexploatăriisustenabileatuturortipurilorderesurseenergeticeprimarealețării.

AP1b: Realizarea unui parc diversificat și flexibil al capacităților de producție de energie electrică, apt săacoperecerereainternășisăasigureadecvanțasistemuluielectroenergetic.

AP1c: Adoptarea de tehnologii avansate în sectorul energetic, prin atragerea de investiții private, prinsusținereacercetăriiștiințificeșiprindezvoltareaparteneriatelorstrategice.

OBIECTIVELE STRATEGICE FUNDAMENTALE la care contribuieSecuritate Competiție Mediu Guvernanță Consumator

OP1 ü ü üOP2 üOP3 üOP4 üOP5 ü ü üOP6 üOP7 üOP8 üOP9 ü ü üOP10 ü ü üOP11 ü üOP12 ü üOP13 ü üOP14 üOP15 üOP16 üOP17 ü üOP18 üOP19 ü ü üOP20 üOP21 üOP22 üOP23 ü üOP24 üOP25 ü

Pagina56din116

AP1d:DezvoltareadecapacitățideproducțieaenergieielectricefărăemisiidirectedeGES.

[OP2] Dezvoltareadenoizăcămintederesurseprimare,pentrumenținereaunuinivelscăzutdedependențădeimporturideenergie

AP2a:Unmediuinvestiționalstimulativpentruexplorareașidezvoltareadezăcămintedețițeișigazenaturale,precumșipentrucreștereagraduluiderecuperaredinzăcămintelemature.

AP2b:Cadrul fiscal aplicat producției de resurse naturale trebuie adaptat specificului geologic național și săincorporezemecanismefiscalecemaximizeazăcâștigulpetermenlungalstatului.

AP2c:Asigurarealatimpainfrastructuriinecesarepentruaccesullapiațăaproducțieidinnoizăcăminte.

AP2d: Valorificarea resurselor naționale de energie primară în cât mai mare măsură în economia internă,pentruageneraunefectdemultiplicareeconomică.

[OP3] Creștereacapacitățilordeinterconectarearețelelordetransportdeenergie

AP3a: Dezvoltarea capacităților de interconectare cu flux bidirecțional și a componentelor aferente dinsistemelenaționaledetransportdeenergie.

AP3b: Coordonarea la nivel regional pentru dezvoltarea la timp, finanțarea și exploatarea proiectelorinternaționaledeinfrastructurăenergetică–energieelectrică,gaznaturalșițiței.

AP3c: Armonizarea codurilor de rețea și a tarifelor de transport de energie, pentru facilitarea fluxurilor deenergielanivelregionalșidezvoltareaunorpiețecompetitivedeenergie.

[OP4] Asigurareacapacitățiidestocaredeenergieșiasistemelorderezervă

AP4a: Constituirea de stocuri obligatorii de țiței, produse petroliere și stocuri strategice de gaze naturale,precumșirezervehidrologiceînlacuriledeacumularealehidrocentralelor.

AP4c:DezvoltareadecapacitățiflexibileșidemecanismedeintegrareaSREintermitenteînSEN.

AP4b:Dezvoltareacapacitățilordestocareaenergieielectrice,atâtînsistemehidroelectricedepompaj,câtșiîn sisteme de acumulatoare electrice și alte sisteme (aer comprimat, hidrogen), inclusiv la locațiaprosumatorului.

[OP5] Creștereaflexibilitățiisistemuluienergeticnaționalprindigitalizare,rețeleinteligenteșiprindezvoltareacategorieiconsumatoriloractivi(prosumatori)

AP5a:Digitalizareasistemuluienergeticnaționalînsegmenteledetransport,distribuțieșifurnizare.

AP5b: Susținerea prosumatorilor prin reglementări adecvate, concomitent cu dezvoltarea rețelelor și acontoarelorinteligenteșicuintroducereacontractelordefurnizarecuprețdinamic.

AP5c: Integrareaproducțieidistribuite șiaprosumatorilor în sistemulenergetic,prin susținereaagregatorilordecereredeenergie,inclusivlanivelulcomunitățilorlocale.

[OP6] Protecțiainfrastructuriicriticeîmpotrivaatacurilorfiziceșiinformatice

AP6a:Implementareademăsuridesecurizarefizicăainfrastructuriicriticefațădeposibileacteteroriste.

AP6b:Securitateainformaticăasistemelordecontrolarețelelorenergeticeprinîntărireabarierelordigitaledeprotecție,precumșiprincooperareinternațională.

Pagina57din116

[OP7] ParticipareaproactivăaRomânieilainițiativeleeuropeneșiinternaționaledediplomațieenergetică

AP7a: Participarea României la configurarea mecanismelor de solidaritate pentru asigurarea securitățiienergeticeînsituațiidecrizăaaprovizionăriicuenergie.

AP7b:ParticipareaRomânieidinstadiileincipientedeelaborareadocumenteloreuropenecucaracternormativșistrategic,însensulpromovăriiintereselornaționale.

AP7c: Creșterea capacității României de a atrage finanțare europeană pentru dezvoltarea proiectelor deinfrastructurăstrategicășiaprogramelordeeficiențăenergetică.

AP7d:DemersuridiplomaticedeaderareaRomânieilaOrganizațiapentruCooperareEconomicășiDezvoltare(OCDE),șiimplicareînactivitățileAgențieiInternaționalepentruEnergie.

AP7e:AderareaRomânieilaInițiativapentruTransparențaIndustriilorExtractive(EITI).

[OP8] AdâncireaparteneriatelorstrategicealeRomânieipedimensiuneaenergetică

AP8a:Atragereainvestițiilorcompaniilorenergeticedevârfînsectorulenergeticromânesc.

AP8b:Dezvoltareacooperăriiîndomeniulcercetăriiștiințificeșiatransferuluideknow-how.

AP8c:Cooperarecuautoritățilestatelorpartenerepentrucreștereasecuritățiiinfrastructurii.

[OP9] Înlocuirea,laorizontulanului2030,acapacitățilordeproducțiedeenergieelectricăcevorieșidinexploatarecucapacităținoi,eficienteșicuemisiireduse

AP9a: Investiții în capacități noi de generare a energiei electrice, sub constrângerea realizării obiectivelordesecuritateenergetică,competitivitateapiețelorșidecarbonareasectoruluienergetic.

AP9b:Asigurareaunuicadrudeneutralitatetehnologicăpentrudezvoltareamixuluienergeticnațional.

AP9c: Asigurarea mecanismelor de finanțare pentru investițiile în noi capacități de producere a energieielectricefărăemisiideGES,încondițiideeficiențăeconomică.

AP9d:Schemelede susținerepentru surseleneregenerabile de energie trebuie să fie eficiente economic, cucaractertranzitoriușiconstruiteînjurulimperativelordesiguranțăînfuncționareaSEN.

[OP10] CreștereaeficiențeienergeticepeîntreglanțulvaloricalsectoruluienergeticAP10a:Valorificareapotențialuluideeficiențăenergeticăînsectorulclădirilor,prinprogramedeizolaretermicăînsectorulpublic,alblocurilordelocuințeșialcomunitățilorafectatedesărăcieenergetică.

AP10b:Abordareintegratăasectoruluideîncălzireșirăcirecentralizatăaclădirilor,cucoordonareaproiectelordeinvestițiipelanțulvaloric–producție,transportșiconsumeficientalagentuluitermic/derăcire.

AP10c:Dezvoltarearețelelorinteligenteșiadoptareacontorizăriiinteligentepentrufiecareconsumator.

AP10d: Combaterea furturilor de energie și implementarea treptată, în condiții de eficiență economică, demăsuridediminuareapierderilortehnicederețea.

AP10e:Desfășurarea de către stat a unor campanii de informare publică privind eficiența energetică, cu odimensiunededicatăenergeticiirurale.

[OP11] CreștereaconcurențeipepiețeleinternedeenergieAP11a:Dezvoltareapieței interneagazuluinatural,princreștereavolumelortranzacționateșia lichidității, șicuplareaulterioarăaacesteialapiațaeuropeanăagazuluinatural.

AP11b: Dezvoltarea pieței energiei electrice prin eliminarea restricțiilor în utilizarea unor instrumente detranzacționarefolositepepiețeleeuropeneșidiversificareatipurilordecontracteutilizate.

Pagina58din116

AP11c: Integrarea piețelor de energie românești în piața unică europeană a energiei, pentru a crește rolulregionalalplatformelorbursiereromâneștiîntranzacționareaproduselorenergetice.

AP11d:Diminuareagraduluideconcentrarepepiețeleenergetice.

[OP12] Liberalizareapiețelordeenergieșiintegrarealorregională,astfelîncâtconsumatoruldeenergiesăbeneficiezedecelmaibunprețalenergiei

AP12a: Eliminare graduală a prețurilor reglementate ale energiei la consumatorii finali, concomitent cuprotecțiaeficientășibinețintităaconsumatorilorvulnerabiliprinajutoaresocialeadecvate.

AP12b: Creșterea gradului de transparență și de lichiditate a piețelor de energie și reducerea gradului deconcentrarepepiețelecentralizate.

[OP13] Eficientizareaactivitățiieconomiceacompaniilorenergeticecontrolatedestat

AP13a:Managementulcompaniilorenergeticecucapitaldestatînsensulcreșteriicompetitivitățiișiavaloriilorpetermenmediușilung,fărăcondiționărideordinpolitic.

AP13b:Eliminareapierderilorîncompaniileenergeticecucapitaldestat.

AP13c:Optimizareaeconomicăaportofoliilordeactiveșideproiectedeinvestițiialecompaniilorenergeticedestat,princăutareadenoioportunități,prioritizareșirenunțarelaproiectelenefezabile.

[OP14] PoliticieconomiceșifiscaledestimulareainvestițiilorîndezvoltareaindustrieiproducătoaredeechipamentepentruSRE,eficiențăenergeticășielectromobilitate

AP14a: Susținerea cercetării științifice și a investițiilor în producția de echipamente și componente pentrutranzițiaenergetică–tehnologiileSRE,deeficiențăenergeticășialeelectromobilității.

AP14b: Susținerea cercetării științifice și a investițiilor în producția de echipamente și componente pentrutranzițiaenergetică–tehnologiileSRE,deeficiențăenergeticășialeelectromobilității.

AP14c: Atragerea investițiilor în capacități de producție ale industriei tranziției energetice (echipamente,componenteșimateriale)

AP14d:Dezvoltareapiețeidecombustibilialternativiîntransporturișiainfrastructuriidestațiidealimentarecuenergieelectrică,gaznatural,biogazșihidrogen

[OP15] ReducereaemisiilordeGESșinoxeînsectorulenergetic

AP15a: Activitățile curente și proiectele companiilor din sectorul energetic trebuie să respecte legislația demediușisăaplicecelemaibunepracticiinternaționaledeprotecțieamediului.

AP15b: Reducerea în continuare a emisiilor de poluanți în aer, apă și sol, aferente sectorului energetic,gestionareaînsiguranțăadeșeurilorșirestaurareasiturilorcontaminate.

AP15c: Susținerea cercetării științifice pentru decarbonarea sectorului energetic. Cooperare internaționalăpentrurealizareaunuiproiectpilotdecaptareșistocareaCO2(CSC).

[OP16] Dezvoltareasustenabilăasectoruluienergeticnațional,cuprotecțiacalitățiiaerului,aapei,asoluluișiabiodiversității

AP16a:Aplicareadesancțiuni suficientde severepentruaasigura respectarea legislației și a reglementărilorprivindprotecțiamediuluiînconjurătorșiabiodiversității.

AP16b: Organizarea de programe de informare și dezbateri publice privind marile proiecte din energie, culuareaînconsiderareaintereselorcomunitățilorlocaleșiainteresuluinaționalpetermenlung.

Pagina59din116

[OP17] ParticipareaechitabilălaefortulcolectivalstatelormembreUEdeatingereațintelordeeficiențăenergetică,deSREșidereducereaemisiilorGES

AP17a:ÎndeplinireațintelorasumatedeRomâniapentruanul2020.

AP17b: Participarea echitabilă la realizarea țintelor colective ale statelor membre UE pentru 2030, subimperativelegarantăriisecuritățiienergeticeșialecompetitivitățiipiețelordeenergie.

AP17c:ParticipareaechitabilălarealizareaobiectivuluieuropeandereducereaemisiilordeGEScu80%fațădeanul1990înanul2050,respectivdelimitareaschimbărilorclimaticela1,5-2°C.

[OP18] SeparareafuncțieistatuluideproprietarșiacționardeceadearbitrualpiețeienergeticeAP18a:Separareainstituționalăaactivitățiistatuluicalegiuitor,reglementatorșielaboratordepolitici,pedeoparte,deceadedeținătorșiadministratordeactive,pedealtăparte.

[OP19] Transparentizareaactuluiadministrativ,simplificareabirocrațieiînsectorulenergeticșiîntărireacapacitățiiadministrativeastatuluiînsectorulenergetic

AP19a:Reducereabirocrațieiprintransparentizare,digitalizareșiintroducerea„ghișeuluiunic”.

AP19b: Introducerea celormai bunepractici privind transparența și responsabilitatea în interacțiuneadintreconsumatorșisistemuladministrativ.

AP19c: Dezvoltarea de mecanisme instituționale, precum avertizorii de integritate; publicarea de rapoarteperiodiceasupraachizițiilorpublicerealizateșiatuturorsponsorizăriloracordate.

AP19d:Eliminareaconflictelordeintereseîninstituțiipubliceșicompaniienergeticecucapitaldestat.

AP19e:Transparență,fundamentareșiconsultarepublicădesubstanțăînprocesuldeelaborarealegislațieiîndomeniulenergiei.

AP19f:Întărireacapacitățiiautoritățilordindomeniulenergieidearealizaanalizedeimpactpentrupropunerilelegislativeșidereglementare,precumșipentruproiectelemajoredeinvestiții.

AP19g:Informareapublicăaconsumatorilordeenergiecuprivireladrepturileșiresponsabilitățilelor,precumșicuprivirelaopțiuniledea-șioptimizaraportulcalitate-prețînconsumuldeenergie.

[OP20] Susținereaeducațieișipromovareacercetăriiștiințifice

AP20a: Dezvoltarea învățământului superior în domeniul energiei și armonizarea sa cu nevoile sectoruluienergetic.Parteneriatecuindustriaenergeticăpentrueducațieșiformareprofesională.

AP20b:Susținereaînvățământuluimediuprofesionalîndomeniulenergiei.

AP20c: Susținerea activității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare în domeniul energiei;dezvoltareadeparteneriatepublic-privatecuindustriaenergetică,urmândcelemaibunepractici.

AP20d:Dezvoltareacapacitățiideatragereșiutilizareasurselordefinanțarepentrucercetareștiințifică,prinparticipareaînconsorțiiinternaționale,precumșilaprogrameșiproiecteeuropeneșiinternaționale.

AP20e:Programedeformarecontinuăpentruspecialiștiidinadministrațieaisectoruluienergetic.

AP20f: Dezvoltarea tehnologică și realizarea în România, prin parteneriat european, a unei instalațiidemonstrativepentrutehnologiareactorilorrapizirăcițicuplumb.

[OP21] Îmbunătățireaguvernanțeicorporativeacompaniilorcucapitaldestat

AP21a: Implementarea normelor privind guvernanța corporativă a companiilor cu capital de stat șiintroducereaunormecanismedemonitorizareaperformanțeimanagerialeaacestorcompanii.

Pagina60din116

AP21b: Asigurarea profesionalismului și transparenței procesului de selecție a echipei demanagement, cu opublicaredetaliatăacriteriilordeselecțieșiarezultatelorintermediareșifinale.

AP21c: Creșterea transparenței prin publicarea de rapoarte trimestriale și anuale la un nivel comparabil dedetaliucucelalcompaniilorlistatelabursă.

[OP22] Îmbunătățireacadruluiinstituționalsectorulenergetic

AP22a:ReformareaANRMînsensulconfeririiunuigradridicatdeautonomieinstituționalășibugetară,precumșiînsensulcreșteriicapacitățiisaleadministrative.

AP22b:Realizareauneimaibunealocăriacompetențelorîntreautoritățiledereglementare.

[OP23] Cadrulegislativșidereglementaretransparent,coerent,echitabilșistabil,caresăstimulezeinvestițiilelauncostcompetitivalcapitalului.

AP23a: Instituirea reglementărilor însectorulenergeticpebazaunorstudiiadecvatedenecesitateși impact,carepotincludecomponentedemodelare.

AP23b:Raportarealacelemaibunepracticidereglementare,pentruidentificareaunorsoluțiiflexibileșiușordeadministrat.

AP23c:Unmediupoliticșiinstituționalstabil,cuefectulatrageriiinvestițiilorși,implicit,aldiminuăriirisculuidețarășiacostuluicapitaluluipentruinvestițiileînRomânia.

[OP24] CreștereaaccesuluipopulațieilaenergieelectricășigaznaturalAP24a:Îmbunătățireaaccesuluilasursealternativedeenergie,prindezvoltarearețelelordedistribuție.

AP24b:Dezvoltarea,prindiversesursede finanțare,demicro-rețeleleșidesistemedegeneraredistribuităaenergieielectrice,cuprioritatepentrugospodăriilefărăacceslaenergieelectrică.

AP24c:Desfășurareaunuiprogrampublicde sprijinireaachizițieide instalațiidearderepebazădebiomasănoi,eficienteșiecologice,pentrugrupurilesocialeeligibile,cuprecăderedinmediulrural.

[OP25] Reducereagraduluidesărăcieenergeticășiprotecțiaconsumatoruluivulnerabil

AP25a:Realizareadeprogramepublicedeizolaretermicăaimobilelorpentrucomunitățileafectatedesărăcieenergetică,înscopulreduceriipierderilordeenergieșialscăderiicheltuielilorcuîncălzirea.

AP25b:Protecțiaconsumatoruluivulnerabilprinajutoaresocialeadecvate,precumajutoarelepentruîncălzireșitarifulsocialalenergieielectrice,respectivprinobligațiideserviciupublic.

AP25c: Informareaconsumatorilorvulnerabili cuprivire lamăsuriledeeficientizareaconsumuluideenergie,precumșicuprivirelamodalitățiledeprevențieaîntreruperiifurnizăriideenergie.

Pagina61din116

Tabel4–Eșalonareaîntimpaacțiunilorprioritare

Scurt (2016-2020)

Mediu (2021-2025)

Lung(2026-2030)

Scurt (2016-2020)

Mediu (2021-2025)

Lung(2026-2030)

AP1a ü AP13a üAP1b ü AP13b üAP1c ü AP13c üAP1d ü AP14a üAP2a ü AP14b üAP2b ü AP14c üAP2c ü AP14d üAP2d ü AP15a üAP3a ü AP15b üAP3b ü AP15c üAP3c ü AP16a üAP4a ü AP16b üAP4b ü AP17a üAP4c ü AP17b üAP5a ü AP17c üAP5b ü AP18a üAP5c ü AP19a üAP6a ü AP19b üAP6b ü AP19c üAP7a ü AP19d üAP7b ü AP19e üAP7c ü AP19f üAP7d ü AP19g üAP7e ü AP20a üAP8a ü AP20b üAP8b ü AP20c üAP8c ü AP20d üAP9a ü AP20e üAP9b ü AP20f üAP9c ü AP21a üAP9d ü AP21b üAP10a ü AP21c üAP10b ü AP22a üAP10c ü AP22b üAP10d ü AP23a üAP10e ü AP23b üAP11a ü AP23c üAP11b ü AP24a üAP11c ü AP24b üAP11d ü AP24c üAP12a ü AP25a üAP12b ü AP25b ü

AP25c ü

Pagina62din116

V. EVOLUȚIASECTOARELORENERGETICENAȚIONALEPÂNĂÎNANUL2030TendințelededezvoltareasectoruluienergeticdinRomânia până în anul 2030, prezentate în acestcapitol,aufostrelevateprintr-unampludemersdediagnoză,întreprinsdeMinisterulEnergiei(ME)peparcursul anului 2016, urmat de modelareacantitativă de detaliu a subsectoarelor relevante,prinintermediulsuiteidemodelemacroeconomicePRIMES/GEM-E3, utilizată inclusiv de CE îndefinirea politicilor energetice și de mediu. CE apublicat rezultate actualizate ale Scenariului deReferințăPRIMESpentrufiecarestatmembrualUEîn iulie 2016, iar rezultatele analizelor de impactale celor mai relevante senzitivități au fostpublicate în lunanoiembrie, caparteapachetului„EnergieCuratăpentruToți”.

Modelarea cantitativă a constat în rularea a treiscenarii principale (Scenariul de Referință,Scenariul Politici 2030 și Scenariul Politici 2030Maximal), în câte trei subscenarii de preț alcombustibililor – preț scăzut, mediu și ridicat.Scenariul de Referință aferent modelării realizatepentruME prezintă diferențe notabile față de celrealizatpentruCE.Toatedatelede intrareau fostactualizate conform celor mai recente statistici șiraportărialecompaniilordinsubordineaME.

Suplimentar față de cele nouă scenarii șisubscenarii de preț, au fost rulate numeroasesenzitivități,prinmodificareaunuinumărredusdeparametri aimodelării (date de intrare), pentru aînțelege impactul acestor modificări asuprasectorului energetic (date de ieșire). Pe bazarezultatelor modelării a fost definit un așa-numitScenariu Optim (POPT). Rezultatele suntprezentate, încontinuare,pentruScenariulOptim,pentru perioada 2015-2030. Perspectivele dedezvoltare pentru intervalul 2030-2050 suntprezentateîncapitolulVI.

Prezentareametodologică de detaliu a procesuluide modelare cantitativă este parte a „Raportuluiconsolidat almodelării cantitative”, care însoțeșteca anexă documentul Strategiei, asemeneacelorlalte două rapoarte publicate pe parcursulanului 2016 de ME: „Analiza stadiului actual și aangajamentelor naționale și internaționale”,respectiv „Raportul consolidat al consultăriicalitative”.

Strategia oferă o viziune de dezvoltare pentrusectorulenergeticnaționalșistabileșteobiectivelestrategice. De asemenea, identifică acțiuni

prioritarecaretrebuiesăfieluatedestatulromânpentru a direcționa sectorul energetic cătreîndeplinireaviziuniidedezvoltare.Statulromânseva implica, în mod nemijlocit, în dezvoltarea șiimplementareaplanurilordeacțiuneșiadirecțiilorstrategicecedecurgdinStrategie,atâtîndomeniulresurselor primare, cât și în cel al capacităților deproducereaenergieielectriceșitermice,respectivcelalrețelelordetransportdeenergie.

Realizarea condițiilor Scenariului Optim depindeatâtdefactoriinterni,cepotficontrolațidestatulromân (politici publice și fiscale, reglementări,investiții etc.), cât și de factori externi (prețulresurselorenergetice,evoluțiatehnologică,evoluțiigeopolitice regionale și mondiale, politicile deatenuareaschimbărilorclimaticeetc).

Rezultatele demersului de modelare cantitativătrebuie interpretate cu prudență, fiind proiecții acăror valoare rezultămai degrabă din comparațiaîntre scenarii decât din rezultatele modelăriipentru un scenariu anume. Din acest motiv,Scenariu Optim a fost definit și este prezentat încomparație cu rezultatele altor scenarii.Rezultatele trebuie interpretate ca o estimare aunuiviitorprobabil,nucaprezentaredeterministăaunuiviitorprestabilitprinprezentaStrategie.

Strategia urmează principiile neutralitățiitehnologice și al eficienței economice, conferindconsumatorului de energie rolul central. Suntidentificateposibilecăialternativedeevoluție,princare pot fi realizate obiectivele strategice, fiecarecu avantajele și dezavantajele sale. Rezultatelemodelării cantitative sunt reprezentări alesistemuluienergeticînansamblușinuauroluldeadetermina viabilitatea unor proiecte specifice deinvestiții, cu toate că unele proiecte de mareimpactaufostanalizateîndetaliu.

Astfel, deși direcțiile strategice de dezvoltare alesectoruluienergeticauroluldeaghidainvestițiile,deciziile finale de investiții ale companiilor vor filuatedecătreinvestitori–inclusivdestatulromân,în rolul de deținător de active și investitor – înurma unui demers particularizat de analiză aviabilității fiecărui proiect în parte. ME șiconsultantul care a realizat modelarea cantitativănu își asumă responsabilitatea pentru modul încaretendințeleprezentateînacestdocumentsunttranspuseîneventualedeciziideinvestiții.

Pagina63din116

V.1. Consumuldeenergie

V.1.1. CerereadeenergiepesectoaredeactivitateConsumul brut de energie al României a scăzutsemnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377TWh (1TWh=0,086mil tep), echivalentul a circa19MWhpercapita,iarconsumulfinaldeenergieafost254TWh.Diferențade123TWhrezultădin:

• 66TWhpierderiinerentealeprocesuluidetransformareîncentraletermoelectrice,înunitățilenucleareșiîncentraletermice(pentrualimentarecentralizată);

• 28TWhconsumalsectoruluienergetic–consumpropriutehnologicaltermocentralelor,alrafinăriilorșialindustrieiextractive(producțiadețiței,gaznaturalșicărbune);

• 17TWhconsumalresurselorenergeticecamaterieprimă(industriapetrochimică);

• 12TWhpierderiînrețelelededistribuțiealeenergieielectrice,gazelorșienergieitermice.

Rezultatelemodelării estimează consumulbrutdeenergie în 2030 la 394 TWh (creștere cu 4%), iarcerereade energie finală la 269 TWh (creștere cu6%). Consumul resurselor energetice ca materieprimăurmeazăsăcreascăcu35%(6TWh),întimpce consumul și pierderile aferente sectoruluienergeticvorscădeacu4TWh.

Structura sectorială a cererii de energie finală în2015 și 2030 este prezentată în Figura 7. Seremarcăoușoarăscădereaconsumuluirezidențialcaefectalcreșteriieficiențeienergetice,precumșicreșterea cererii în transporturi și în industriaproducătoaredecomponenteșiechipamente.

Figura7–Cerereadeenergiefinalăpesectoaredeactivitateîn2015și2030

Sursa:PRIMES

V.1.2. MixulenergieiprimareRomânia are un mix energetic echilibrat șidiversificat. Gazul natural, principala resursă deenergie în România, a avut în 2015 o pondere de29% (111 TWh) în mixul energiei primare, fiindurmatdețiței,cuoponderede27%(101TWh).Aufost consumați 65 TWh proveniți din cărbune(dintrecare55TWhlignit)și46TWhsubformădebiomasă.Energieinucleareîicorespund35TWhînmixul de energie primară, iar 26 TWh provin dinSRE pentru producția de energie electrică(hidroenergie,eolianșifotovoltaic).Diferențaîntreconsumulbrutdeenergieșimixulenergieiprimare

(Figura 8) este dată de exportul net de energieelectrică,cenupoatefialocatpetipurideresurse.

Pentruanul2030,ScenariulOptimaratăoscăderea gazului natural la 106 TWh (27%), menținereaconsumuluidețiței(26%)șireducereacontribuțieicărbunelui. În schimb, se dublează contribuțiaenergieinucleareșicreșteceaaenergieiprovenitedin biomasă (inclusiv biogaz) la 51 TWh. SRE înproducțiadeenergieelectricăcrescla37TWh.

Pagina64din116

Figura8–Structuramixuluienergieiprimareîn2015și2030

Sursa:PRIMES

V.1.3. ConsumuldeenergiefinalăAnaliza consumului de energie finală în 2015 (întotal 254 TWh) pe tipuri de consum energeticaduce înprimplannecesarulde încălzireși răcire,

estimat la 97 TWh (39%) – din care 76 TWh îngospodării și 21 TWh în sectorul serviciilor (

Figura 9). Urmează, în ordine descrescătoare,consumul în procesele industriale (48 TWh) și întransportul de persoane (48 TWh). Restulconsumuluienergeticindustrialestede27TWhdeenergie finală, iar transportul de marfă consumăechivalentula17TWh.

Echipamentele electronice și electrocasniceutilizate de gospodării și în servicii consumă 13

TWh (din care 10 TWh consum casnic). În fine,consumulspecificsectoruluiagricolestede4TWh.Pentru2030,rezultatelemodelăriiaratăocreșteremaiimportantădoarpentruconsumulenergeticînindustria producătoare de mașini, utilaje șiechipamente, respectiv în transportul de marfă.Consumulpentru încălzireurmează să scadăușor,princreștereaeficiențeienergetice.

Figura9–Consumuldeenergiefinalădupădestinațiaenergetică

Sursa:PRIMES

Pagina65din116

V.2. Resurseenergeticeprimare:producțieinternășiimporturi

V.2.1. ȚițeiPrețulscăzutalpetroluluipepiațainternaționalăaredus drastic, în ultimii doi ani, investițiile înexplorare și dezvoltare de noi zăcăminte, iarefectul este resimțit din plin și în România. Deșieste probabilă redresarea treptată a prețuluipetrolului și, implicit, revenirea parțială ainvestițiilor în sector, producția de țiței dinRomânia se află pe o pantă descendentă, cu unniveldeînlocuirearezervelorsubunitar,dincauzagradului ridicat de depletare al zăcămintelor.Creștereagraduluiderecuperareesteposibilă,însă

investițiilesuntsubstanțialeșinecesităuncadrudereglementare specific.Doardescoperireaunornoizăcăminte poate susține nivelul curent deactivitateînsectorulpetrolier.

Rezultatele modelării arată o înjumătățire aproducțieiinternedețiței,laaproximativ2miltîn2030. Creșterea dependenței de importuri nupoatefievitatăpetermenmediușilungdecâtprinîncurajarea activității de explorare și producție,respectiv prin creșterea eficienței în consumul decarburanțipetrolieri.

V.2.2. GaznaturalProducțiadegaznaturals-astabilizatînultimiiani,ca urmare a investițiilor în prelungirea duratei deviațăazăcămintelorexistenteșiadezvoltăriiunoranoi. În 2015, producția s-a situat la un nivelapropiatdecelalcererii.

Rezultatele modelării prezintă evoluții diferitepentru curba de producție a gazului natural, îndiferite scenarii de preț. Producția anuală este deașteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10mld m3 pentru perioada 2016-2030, în ScenariulOptim.Producțiaonshoreestedeașteptatsăscadăîntoatescenariile,menținereaunuigradredusdedependențăfațădeimporturifiindcondiționatădedezvoltarearezervelorrecentdescoperiteînMareaNeagră.Resurselesuplimentaredegaznaturaldin

zăcămintele offshore sunt prevăzute în mixulenergetic al României în toate scenariile, cuexcepția celui improbabil de menținereîndelungată a prețurilor joase, ce nu justifică ocontinuareainvestiției.

Momentul în care va începeproducția gazului dinnoile zăcăminte are un grad ridicat deincertitudine. Astfel, în scenariul ce presupune orevenirerapidăaprețuluilanivelridicat,producțiadinMareaNeagrăarurmasăajungălavârfînjurulanului2025.Persistențaprețurilormedii-scăzutearputeaamânadezvoltareazăcămintelor.Modelareaestimează dezvoltarea zăcămintelor și atingereamaximuluiproducțieiceltârziuîn2030.

V.2.3. CărbuneProducția de lignit și huilă în România depindedirect de cererea națională de materie primă însectorul de producere a energiei electrice, ceacoperăaproapeînîntregimeconsumuldelignitșihuilă.Rolulcărbuneluiînmixuldeenergieelectricăva depinde de competitivitatea prețului materieiprime. Pentru huila consumată în cadrul CEH,planulderestructurareacompanieiaprobatdeME

prevedemenținereaproducției lamineleVulcanșiLivezeni.ProducțiaîncadrulSocietățiiNaționaledeÎnchideriMineValeaJiuluivafimenținutăpână în2018. Referitor la CEO, planul de restructurareprevede închiderea unor cariere, cu menținereaproducției la nivelul necesar acoperirii cererii,inclusivprindeschidereadenoifronturidelucru.

V.2.4. BiomasășideșeurilecudestinațieenergeticăBiomasa este și va rămâne principalul tip de SREdin România. Principala formă a biomasei cudestinație energetică produsă în România estelemnulde foc (95%), fiindun importantgeneratordeGES.Datele cuprivire la producția debiomasăsolidăprezintăungradmaredeincertitudine(circa

20%) față de estimarea centrală de 42 TWh în2015,incertitudinereflectatășiînconsumulpentruîncălzireșiînbalanțeleenergeticealeRomâniei.

Consumuldelemndefocutilizatîngospodăriiesteestimat la 36 TWh, restul fiind preponderentbiomasă utilizată în producția de energie termică,

Pagina66din116

respectivaceleitermiceșielectriceîncogenerare.Rezultatelemodelăriiaratăoscăderecucirca20%aconsumuluidelemndefocpânăîn2030,ceeaceva conduce la scăderea ușoară a producției, la 39TWh.

Producția de biocarburanți și cea de biogaz aupotențialridicat.În2015,producțiaafostde1500GWh pentru biocarburanți și 450 GWh pentrubiogaz.Pentru2030,rezultatelemodelării indicăocreștere la4100GWhabiocarburanților,necesarăpentru atingerea țintei naționale pentru 2020 de

10% pondere SRE în sectorul transporturi.Creșterea este de șapte ori mai rapidă pentrubiogaz,pânălaoproducțiede3500GWhîn2030,pe fondul dezvoltării sectorului agricol și, în maimicămăsură, almodernizării stațiilor de tratare aapeloruzate.

Producția de energie pe bază de deșeuri poatecreșteînRomânia,însăaccentultrebuiesăcadăpecolectarea selectivă, reciclarea și recirculareamateriilorprime,maidegrabădecâtpeincinerare.

V.2.5. ImporturinetederesurseenergeticeRomâniaesteexportatornetdeenergieelectricășiproduse petroliere, dar importă cam 70% dinconsumuldețiței,oparteagazuluinaturalșimicicantitățidehuilășiminereudeuraniu.Ținândcontde exporturile de produse petroliere, gradul dedependență de importuri de țiței pentruacoperireaconsumuluiinternestedecirca50%.

În 2015, importul net a reprezentat 16% dinconsumul de energie primară, al treilea cel maiscăzut nivel între statele membre UE28.Dezvoltarea concomitentă a resurselor de gaznaturaldinMareaNeagrășiaproiectuluiunităților3 și 4 de la Cernavodă ar putea pune România înipostaza de exportator net de gaz. Din dateleactuale, producția din zăcămintele offshoredescoperitepânăînprezent înMareaNeagrăvaficoncentrată pe parcursul a circa 10 ani, iar

dublareaproducțieideenergienuclearăva înlocuiîn special cărbunele și, într-o anumită măsură,gazulnatural înmixulenergieielectrice. Însituațiaîn care nu se construiește nici un nou reactornuclear,pondereamărităagazuluinaturalînmixulenergiei electrice poate genera o situație dedependență relativ ridicată de importuri, dar șineatingereaținteidelimitareaemisiilordeGES.

Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor dehidrocarburi face probabilă o creștere ușoară aimporturilor, dar ponderea lor nu va depăși,probabil, 25% din consumul intern în 2030 –aproapeînîntregimețiței.

În prezent, România este importatoare decombustibil nuclear și va rămâne, probabil,dependentăpetermenlungdepiațainternaționalădeuraniu.

V.3. Energieelectrică

V.3.1. PrețulenergieielectricePotrivitproiecțieiPRIMESdincadrulScenariuluideReferință realizat pentru CE (iulie 2016), prețulangro este estimat să crească de la nivelul scăzutdinprezent,deaproximativ30€/MWh,launnivelmediu cuprins între 65 și 85 €/MWh pentruperioada 2030-2050. Factorii determinanți pentruevoluția prețului sunt costurile (1) al capitaluluipentru investiții în tehnologiile de producție a

energiei electrice, (2) cu combustibilii, (3) demodernizareși retehnologizarea infrastructuriidetransportșidistribuțieși(4)cucertificateleETSdeemisii deGES. În prezent, producătorii de energieelectrică nu sunt profitabili (cost mediu total de114€/MWhraportat launprețmediu finalde94€/MWh), situație ce nu poate persista pe termenlung(Figura10).

Pagina67din116

Figura10–Estimareacomponentelordecosttotalalenergieielectriceîn2015și2030

Sursa:MinisterulEnergiei,pebazadatelorPRIMES

Proiecția centrală amodelării, pe baza estimărilorcelor trei factoridecostpentru fiecaretehnologieșiamixuluioptimdeenergieelectricădinpunctdevedere al eficienței economice, estimeazăunprețmediuangroalenergieielectricedeaproximativ80€/MWh pentru 2030-2050, apropiat de nivelulmaxim al intervalului probabil de variație. Dacăoricaredintrefactoriidecostvorfimaimicidecâtînproiecțiacentrală,prețulmediuvafimaiscăzut.

Pentru proiectele de investiții în noi capacități deproducție a energiei electrice, acest interval depreț este referința pentru evaluarea veniturilorviitoareprobabile.Proiectelecuuncostmairidicat,precumcelepebazădeSREsauenergienucleară,voraveanevoieîncontinuaredeschemedesprijin,pânăcândcostul„uniformizat”total(levelisedcostofelectricity,LCOE)vascădeacătreacest interval.

În lipsa unor scheme de sprijin, pot fi dezvoltatedoarproiectelecebeneficiazădecondițiinaturalefoarte favorabile, cu efectul amânării creșteriiponderiiSREînmixulenergieielectrice.Unrezultatimplicit va fi creștereaemisiilordeGES și, laniveleuropean,unprețcrescutalETS,reflectatînprețulenergiei. Acest fapt va încuraja investițiisuplimentare în SRE până la atingerea țintelor deemisii.

La prețul angro al energiei electrice se adaugătarifele de rețea, taxele și accizele, în funcție detipuldeconsumatorșidebandadeconsum.Astfel,proiecția din Scenariul Optim (POPT), față de ceadin Scenariul Politici 2030 (P2030M) și din analizade senzitivitate fără dublarea energiei nucleare,P2030MSC,aratăunprețfinalalenergieielectrice,pecategoriideconsumatoriprezentatînFigura11.

Figura11–Prețulfinalalenergieielectricepetipuriprincipaledeconsumatori(tarifeșitaxeincluse)

Sursa:PRIMES

După anul 2020, se remarcă o creștere a prețuluienergiei electrice în principal ca efect al creșteriiprețului angro cu energia electrică, pentru arecupera costurile de producție – inclusiv costulanuităților de capital, ce fac posibilă înlocuireaparcului de capacități prin noi investiții.Componenteleaferente tarifuluiderețeași taxelesuntmenținuteconstante,învaloarereală,pentruîntreaga perioadă analizată. În perioada 2017-2020, prețul energiei electrice estede așteptat sărămânelaunnivelapropiatceluidinprezent.

Creșterea pe termen lung a prețului energieielectrice are loc în ansamblul UE, Româniarămânândîncontinuareprintrestatelemembrecucele mai scăzute prețuri cu energia electrică,semnificativ submedia europeană. De asemenea,creșterea veniturilor va compensa creștereaprețurilor, astfel încât ponderea cheltuielilor cuenergia electrică în bugetul gospodăriilor varămâne la un nivel asemănător celui din prezent,deși consumul de energie electrică urmează săcreascăapreciabil.

V.3.2. CerereadeenergieelectricăCererea de energie electrică depinde de ritmulcreșteriieconomice,denivelulde trai,deevoluțiasectoarelor industriale cu potențial de dezvoltare,respectiv de perspectivele utilizării energieielectrice în noi segmente de consum, precumîncălzire,răcire,gătitșielectromobilitate.

Scenariilepresupunocreșteresusținutăaniveluluidetrai–deciaconsumuluicasnic–șiaactivitățiiînindustria prelucrătoare, dar rezultatele modelăriinu indicămodificări de substanță la nivel sistemicprivind încălzirea electrică și electromobilitatea.Rezultatelepentru2030suntinfluențatedestadiulincipient în care se află aceste tehnologii înRomânia și de inerția în fața schimbării. Este

preconizatăînsăocreșteresusținutăacereriifinalede energie electrică, de la 44 TWh în 2015 la 51TWh în 2030. Fațăde aceastăproiecție, scenariilealternative arată ca probabilă o evoluție decreșteremaidegrabămailentăacererii.

Româniaare,înprezent,unconsummediuorardeenergie electrică de 6500 MWh, cu variații întreaproximativ 4200 MWh și 9600 MWh (minim șimaxim în ultimii nouă ani, pentru care suntdisponibile date detaliate). La orizontul anului2030, proiecția indică o creștere a consumuluimediu cu circa 20%, fiind de așteptat creșterisimilareșipentrumaximșiminim.(Figura12).

Figura12–Consumulfinaldeenergieelectricăpesectoaredeactivitate

Sursa:PRIMES

V.3.3. CapacitateainstalatășiproducțiadeenergieelectricăRomânia rămâne un exportator net important deenergieelectricăînregiune,chiardacăîn2016s-aremarcat o moderare a exporturilor și o creștereușoarăaimporturilor.Exportuldeenergieelectricănu este însă, în sine, un obiectiv strategic, astfelîncâtproducțiaanualăoptimădeenergieelectrică

ar trebui, în mod ideal, să urmeze nivelul cererii.România dispune de capacități de producțieflexibile, ce pot contribui la piața regională deechilibrare – prin exporturi, atunci când prețurilesuntridicateșiimporturilaprețuriscăzute.

Pagina69din116

Figura13–Disponibilitateaparculuidecapacitățiexistente,fărărezervășiinvestițiiîncapacităținoi

Sursa:MinisterulEnergiei,pebazadatelorTranselectrica,ANREșiraportărialecompaniilor

Pânăînanul2030,estedeașteptatretragereadinfuncțiuneacirca1800MWpebazădegaznaturalși 2400 MW pe bază de cărbune (Figura 13). Pemăsurăcecapacitățilevechisuntretraseînrezervăsau dezafectate, sunt necesare noi capacități înlocullor.Modelulsugereazătipuldecapacitățicarele pot înlocui pe cele retrase, în condiții deeficiență economică și cu îndeplinireaobiectivelorstrategice.Toatecapacitățilenoi trebuie săaibăoeficiență globală ridicată, să fie flexibile și săasigureconformarealacondițiileimpuseprincodulderețeașireglementăriconexe,laniveleuropean.

Fiecare investiție, definită generic în funcție detipul de capacitate și nu ca proiect specific,

conduce lacreștereaoferteiși lascăderearelativăaprețuluienergieielectrice, respectiv la creștereamarginalăacereriișiaexporturilor, încomparațiecu situația în care investiția nu ar avea loc.Impactulestecuatâtmaimare,cucâtcapacitateaadăugată în sistem este mai mare. Întrucâtcreșterea cererii este limitată, oferta în exces sereflectăînprincipalîncreștereaexporturilor.

O decizie finală de investiții pentru un proiect deimportanță sistemică se răsfrânge asupra loculuituturor celorlalte proiecte în mixul energetic.Astfel, se poate vorbi despre o anumită rivalitateîntre energia nucleară, cărbune și gaz natural înmixulenergieielectrice.

ENERGIANUCLEARĂEnergia nucleară este o opțiune strategică pentruRomânia.Realizarealatimpșiînbugetaprelungiriiduratei de viață a Unității 1 de la Cernavodă vamobiliza expertiza nucleară din România. Înperioada retehnologizăriiUnității 1, va fi necesarăasigurarea energiei din surse alternative sau dinimport. Din acest motiv, ar putea fi justificatăamânarea retragerii definitive din uz a unorcapacitățipebazădegaznaturalsaucărbune.

Extinderea capacităților nucleare reprezintă odecizie strategică. Una sau două noi unități vorutiliza în bună măsură infrastructură existentă șivor valorifica rezervele însemnate de apă greaproduse în România. În plus, va fi asiguratăcontinuitateașidezvoltareaexpertizeiromâneștiîn

sectorul nuclear, premisele reîntregirii cicluluinuclear complet în România prin îmbunătățireafezabilității proiectului de dezvoltare și exploatarea zăcământului de minereu de uraniu de laTulgheș-Grințieș, precum și dezvoltarea industrieiorizontaleautohtone.

Fiecare unitate de la Cernavodă contribuie la oreducereaemisiilordeGEScuaproximativ2mil tCO2 echivalent anual, presupunând că înlocuieșteexclusiv capacități pe bază de gaz natural;respectiv, 4 mil t CO2 echivalent, dacă ar înlocuiexclusiv capacități eficiente pe bază de lignit.Pentru durata de viață inițială, până laretehnologizare după 25 de ani de funcționare,fiecarereactorpoateastfelreduceemisiiledeGES

Pagina70din116

din regiune cu 50-100 mil t CO2 echivalent, ocontribuțieconsiderabilălațintelededecarbonareeuropene.Nutoateacestereduceriaraveaînsălocîn România, întrucât proiectul de la Cernavodă arputeaînlocuiinclusivcapacitățidinstatelevecineșiar contribui la reducerea de emisii de GES înîntreagaregiune.

ProiectulUnităților3și4este,dedeparte,celmaimareproiectpotențialde investițiidinRomânia înurmătoarele decenii, prin urmare a fost abordatspecificînmodelareacantitativă.Dacăproiectulserealizează, dat fiind factorul foarte ridicat deîncărcare al reactoarelor de tip CANDU (până la93%pentru25deani),elvaînlocuialteproiectecucapacitatemaimaredecâtcei1400MWinstalați.

Analizândfactorimediideîncărcareaicapacitățilorîn centrale termoelectriceconvenționale,Unitățile3 și 4 de la Cernavodă ar putea reduce necesarulde capacitate din alte surse în regiune cu până la3000MW.Obunăparteaacesteiînlocuiriestedeașteptat să aibă loc prin retragereamai devremedin funcționareaunorgrupurivechi, ineficienteșipoluante. Surplusul de capacitate instalată înRomânia conduce la exporturi nete suplimentarede energie electrică, ce înlocuiesc investiții în noicapacități,inclusivînstatelevecine.

RezultatelemodelăriiaratăcăproiectulUnităților3și 4 poate fi viabil doar printr-un mecanism degarantare a veniturilor, ce reduce costurilefinanțării. O astfel de formă de ajutor de stat arputea fi similară cu cea aprobată de CE pentruMareaBritanie.Având învederecăpiațanuoferăcondiții de predictibilitate adecvate pentruinvestițiilemari, cu duratemari de implementare,ME întreprinde demersuri pentru evaluarea unuiastfel de mecanism de sprijin. Realizareaproiectului în formaprevăzută înprezentdepinde

deaprobareamecanismului de sprijinde cătreCEși de aranjamentul comercial cu investitorulstrategic.

Pe de o parte, dublarea producției de energienucleară va reduce prețul energiei electrice pepiața națională și pe cea regională, și implicitveniturile producătorilor de energie. Pe de altăparte, prețul final al energiei electrice pentruconsumatorii casnici și industriali ar putea să fiemai scăzut sau mai ridicat, în funcție de nivelulsubvențieiacordateprinintermediulmecanismuluidesprijin.

În general, disponibilitatea unei mari cantități deenergie electrică produse în bandă, la un costoperațional relativ redus, este un factor deatractivitatepentruindustriaenergo-intensivă.Prinurmare, dublarea producției de energie nuclearăestedenaturăsăcreascăviabilitateaproducțieideoțel, aluminiu etc. Pede altăparte, trebuie evitatca prețul energiei electrice pentru astfel deconsumatori să fie suportat doar de către ceilalțiconsumatori. Problematica este similară cu cea aschemeidesprijinpentruSREprincertificateverzi,în vigoare până la sfârșitul anului 2016 și careproduceefectepânăînanul2031.

Proiectul extinderii capacității nuclearepresupuneși întărirearețeleidetransport,pentruaevacuaocantitate semnificativă de energie electricăprodusă pe un perimetru restrâns și a o distribuiconsumatorilordintoatățarașidinregiune.

Luând în calcul aceste considerente, rezultatelemodelăriicantitativearatăoportunitateaextinderiicapacităților nucleare din România. Strategiaprevede, ca principală opțiune, realizarea a douăreactoarenoi, încondițiideeficiențăeconomicășide respectare a condiționalităților tehnice și demediuconvenitelaniveleuropean.

GAZULNATURALRomâniadispunedeocapacitatenetăinstalatăpebază de gaz natural de circa 3650 MW, din care1750cucogeneraredeenergietermicășielectrică.450 MW se află în rezervă, iar alți 1150 MW se

apropie de sfârșitul duratei normate de viață,urmând a fi retrași din uz în perioada 2017-2023(Figura 14).

Pagina71din116

Figura14–Evoluțiacapacitățilornetedisponibilepebazădegaznatural(cușifărăcogenerare)

Sursa:PRIMES,pebazadatelordeintrarevalidatedeMinisterulEnergiei

În locul capacităților vechi, ce vor fi retrase înrezervă sau dezafectate în viitorul apropiat, suntnecesare investiții în noi capacități, o parte fiinddestinate funcționării în cogenerare în localitățilecuSACETfuncțional:București,Constanța,Galațișialtele. Este cuprinsă aici și înlocuirea capacitățilorde la Iernut. Costul investiției este relativ redus,sub 1000 €/kW putere instalată, astfel încât sepoate asigura finanțarea chiar în condiții de costridicat al capitalului, iar turbinele sunt eficiente șiflexibile, cu costuri dementenanță relativ reduse.Decizia de investiție este relativ ușor de luat, iarperioadade implementarefizicăaproiectuluiestescurtădinperspectiva investițiilor înnoicapacitățideproducție a energiei electrice. Pe termen lung,viabilitatea investițiilor în centrale termoelectricepe bază de gaz natural depinde preponderent deproiecțiiledeprețpentrugazulnatural.

Procesulde înlocuirea vechilor capacitățipebazăde gaz natural este în plină desfășurare, Româniadispunânddepeste1500MW instalați în centraleeficiente, în urma investițiilor din ultimii zece ani.Doar400MWputereinstalatăîncentralelenoinusuntcuciclucombinat,iar630MWfuncționeazăîncogenerare.Aproximativ1050MWdincapacitățilenoi pe bază de gaz natural fac parte din câtevagrupurimari de producție, însămajoritatea noilorgrupuriaucapacităținete instalatedecelmult50MW, fiind distribuite geografic și oferind încogenerare abur pentru industrie, agent termicpentru populație și energie electrică în sistem.Aproximativ jumătate din cei 400 MW putere

instalată în capacități distribuitenoi suntdeținutede companii de utilități, iar restul de cătrecompaniicuactivitateindustrială.

În afară de înlocuirea parțială a vechilor centraletermoelectrice pe bază de gaz natural, adaptatănevoilor actuale, România are opțiunea strategicădeamizaputernicpegazulnaturalpentruroluldecombustibil de tranziție către o economiesustenabilă. Impedimentul principal ține deincertitudineacuprivirelaevoluțiaprețuluigazuluinatural, însă majoritatea statelor europenemizeazăpegazînroluldecombustibildetranziție.Gazul natural este recomandat de flexibilitateacentralelor ce îl utilizează și care pot echilibra cuușurințăproducțiaintermitentăaenergieieoliene,de costul relativ redus al investiției inițiale și alcheltuielilordementenanță,precumșideemisiilerelativredusedeGES.

Înanalizaopțiuniistrategicedeaîncurajacreștereaponderii gazului în mixul energiei electrice dinRomânia, un element central îl reprezintăaprovizionareacugaznatural.CutoatecăRomâniaîșiacoperăaproapeintegralcerereainternădegaznatural din producție proprie, rezervele onshoreexistente sunt în curs de epuizare. Pentru a evitacreșterea semnificativă a dependenței deimporturi,chiardacăacesteavor fidisponibiledinsurse și prin rute alternative, este necesarădezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite înultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este ocondițiesinequanonpentruaputeamizapegazulnatural în mixul energiei electrice.

CĂRBUNELERomâniadețineînprezent3300MWdecapacitatenetăinstalatășidisponibilă(inclusivcelerezervatepentru servicii de sistem) în centraletermoelectrice pe bază de lignit și de huilă, altecapacități fiind în curs de retehnologizare.GrupurilepehuilădelaDeva,cuexcepțiagrupului

3,vorfiretrase,cuperspectivefoarteredusedeafi repornite (Figura 15). În plus, câteva dintregrupurilepebazădelignitsunt,înprezent,retrasepentru investițiide retehnologizareșiprelungireadurateideviață.

Figura15–Evoluțiacapacitățilornetedisponibilepebazădecărbune

Sursa:PRIMES,pebazadatelordeintrarevalidatedeMinisterulEnergiei

Toate grupurile pe bază de lignit au fost puse înfuncțiuneînperioada1970-1990,iarcelemaivechise apropie de sfârșitul duratei de viață, fiindnecesare fie investiții de retehnologizare pentruextinderea duratelor de viață ale echipamentelorexistente, fie înlocuirea lor cu grupuri noi, prininvestiții mai mari. Competitivitatea cărbunelui înmixul de energie electrică depinde de: (1)randamentulfiecăruigrup,destuldescăzutpentrucapacitățile existente; (2) costul lignitului livratcentralei, situat la un nivel relativ ridicat la niveleuropean;(3)prețulcertificatelordeemisiiEUETS.

Pentrua-șipăstra locul înmixulenergieielectrice,grupurilepebazădelignitaleCEOtrebuiesăscadăcâtmaimultcostullignitului.Noicapacitățipebazăde lignit trebuie să aibă parametri supracritici,eficiență ridicată, flexibilitate în operare și emisiispecifice de GES scăzute. Grupurile existenterămân necesare cel puțin până la finalizarea cusucces a lucrărilor de retehnologizare a Unității 1delaCernavodă.

Proiecțiile de preț pentru energia electrică șipentru certificatele ETS indică păstrareacompetitivității lignitului în mixul de energieelectrică, launnivelasemănătorceluidinprezent,cel puțin până în anul 2025. După 2025,competitivitatea lignitului este dificil de evaluatpentru grupurile vechi, depinzând inclusiv de

materializarea proiectelor noi sau de prelungireaduratei de viață pentru capacități pe bază de gaznaturalsaudeenergienucleară.Fărăîndoială,însă,lignitul va asigura o parte semnificativă din mixulenergieielectriceși înanul2030.Șimai importantvafirolullignituluiînasigurareaadecvanțeiSENînsituații de stres, precum perioadele de secetăprelungită saudegerputernic–aspecteanalizateîncadrultestelordestres.

ÎnurmarestructurăriiCEH,vorrămâneînfuncțiunegrupurile recent modernizate ale CEH în județulHunedoara,respectivcelealeVeolialaIași,precumșicâtevagrupurimicialealtoroperatori.

Resursele de huilă din România sunt costisitor deexploatat, ceea ce face improbabilă construireaunor grupuri noi în locul celor retrase, nefiindjustificate investiții ce ar urma să folosească huilăde import. Durata de viață rămasă a grupurilorexistentevadepindedemăsuraîncarereușescsărămână competitive în mixul energiei electrice înurma restructurărilor și să își îndeplineascăobligațiiledemediu.

Pe termen lung, rolul lignitului în mixul energeticpoate fipăstratprindezvoltareadenoicapacități,prevăzute cu tehnologie de captare, transport șistocare geologică a CO2 (CSC), după cum esteprezentatînsecțiuneaVI.2.4.

HIDROENERGIA

Figura16–Capacitateainstalatășiproducțianetădeenergieelectrică,centralehidroelectrice,2015

Sursa:Transelectrica

Strategia preconizează o creștere ușoară acapacității hidroenergetice (Figura 16), prinfinalizareaproiectelorîncursdedesfășurare.Rolulesențial jucat de hidroenergie pe piața deechilibrarevatrebuiîntăritprinrealizarealatimpalucrărilor de mentenanță și retehnologizare.

Capacitățile hidroelectrice pot asigura serviciitehnologice de sistem, cu variații ale producțieiinstantanee de până la 4500 MW în 24 de ore.După cum este menționat în secțiunea II.4.4,Hidroelectricadispunedeunbugetdeinvestițiidepeste 800 mil € până în 2020, atât în lucrări demodernizare și retehnologizare, cât și în circa200MW în obiective hidroenergetice noi, în curs definalizare.

Rezultatele modelării indică un grad scăzut defezabilitatepentrutoateinvestițiileîncapacitățidepompajînaintedeanul2030.Capacitățileflexibile,ce pot participa la piața de echilibrare șiinterconexiunilesuntestimatearămânesuficientepentru a asigura curba de sarcină, inclusiv însituații de stres. Este însă necesar un studiuaprofundatînaceastăprivință,lanivelregional.Deasemenea,esteoportunărealizareaunuistudiudelocațiipentrucapacitățideacumulareprinpompajde dimensiuni mici (50-100 MW).

SURSELEREGENERABILEDEENERGIEELECTRICĂ(SRE-E)Similarenergieinucleare,tehnologiileceutilizeazăSRE au costuri de operare și mentenanță relativreduse, dar costuri mari cu investiția inițială.Diferența principală între energia nucleară și ceape bază de SRE constă în profilul curbei deproducție: în bază pentru energia nucleară,intermitentă și cu profil stocastic pentru energiaeoliană, cea fotovoltaică și cea dinmicrohidrocentrale.

Din cauza costului ridicat al investiției inițiale, unfactor determinant pentru viabilitatea proiectelorcevalorificăSREesteaccesullafinanțarecucosturiscăzutealecapitalului.Modalitateaobișnuitădeareduce costurile capitalului este de a oferi oschemă de sprijin, fie prin garantarea veniturilor(tarife la injectarea în rețea sau contracte pentrudiferență), fie prin alocarea unui bonus fix sauvariabil (de tipul certificatelor verzi) la livrarea înrețea, suplimentar față de venitul din vânzareaenergiei.

Pentru România, modificările frecvente aleschemei de sprijin prin certificate verzi din ultimii

ani, cumulate cu riscul de țară specific uneieconomii emergente, situează costul capitaluluipentruSRElaunuldintrecelemairidicateniveluridin UE. Prin urmare, există riscul ca participareaechitabilă a României la îndeplinirea țintelorcomune UE pentru SRE în anul 2030 să fiecostisitoare.

Acest risc poate fi gestionat prin reducereacosturilor capitalului pentru SRE la nivelul mediuUE, spre exemplu prin susținerea unei schemedegarantare a investițiilor în SRE la nivel european.Esteoportunăadoptareauneiastfeldeschemedegarantare,înparalelcuscăderearisculuidețarăalRomâniei prin îmbunătățirea guvernanțeisectoruluienergetic.Astfel,Româniapoatedevenidin nou atractivă pentru investițiile în SRE înperioada 2020-2030, fără a fi necesară o schemăde sprijin împovărătoare pentru consumatori.ScenariileOptim(POPT)șiP2030MSApresupununcostscăzutalcapitalului,cesereflectăîncreștereainvestițiilor încapacitățiSREșiaponderiiacestoraînmixulenergieielectrice(Figura17).

Figura17–Capacitateainstalatăîncentraleeolieneșifotovoltaiceînfuncțiedecostulcapitalului

Sursa:PRIMES

Alternativa, în care costul capitalului rămâneridicat și descurajează instalarea de noi capacitățide SRE în absența unei scheme de sprijin(P2030M),vapuneRomâniaînfațauneidileme.Pede o parte, dat fiind nivelul de trai mai scăzut alRomâniei,nuestejustificatăintroducereauneinoischeme de sprijin pentru SRE – cu atâtmai puținpână spre anul 2030, când efectele prezenteischemedesprijin,pebazădecertificateverzi,vorfi dispărut după 15 ani de la intrarea recentă înproducțieanoilorcapacitățiSRE.Pedealtăparte,menținerea României în grupul statelor membreatractive pentru investițiile în SRE poate aduceavantajul investițiilor în industria conexă atranziției energetice – fabricarea de componentepentru turbine eoliene, panouri solare șifotovoltaice, autovehicule electrice, respectiv ceade materiale și echipamente pentru creștereaeficiențeienergetice.Astfelde investiții reprezintăun vehicul important de dezvoltare sustenabilă îndeceniileurmătoare.

Din perspectivă europeană, există, în continuare,zone din România cu potențial ridicat deexploatare a SRE. Neutilizarea acestui potențialcrește costurile atingerii țintelor comune prindirecționarea investițiilor către zone cu potențialnatural mai scăzut, în state cu cost mai mic alcapitalului.DinperspectivaRomâniei,investițiileînSRE pot avea loc într-un ritm ceva mai lents înperioada 2020-2030, cât timp costurile aferentesunt încă relativ ridicate; decalajul poate fi

recuperat după anul 2030, atunci când sepreconizează că tehnologiile SRE vor devenicompetitivefărăschemedesprijin.

Accesul în schema de sprijin actuală pe bază decertificateverzi se închide la sfârșitulanului2016,astfel încât sunt improbabile investiții noi încapacitățieoliene,fotovoltaice,microhidrocentralesaupebazădebiomasă,înperioada2017-2020,cuexcepțiacelorcareprimesccofinanțaredinfonduristructuraleeuropene.

În Scenariul Optim (POPT), după 2020, Româniareușește să atragă investiții în noi capacități pebază de SRE, prin reducerea costurilor capitalului,fără a fi necesare noi scheme de sprijin. Aceastăevoluție sporește competitivitatea în atragereadeinvestiții în industriile conexe. În condiții de costscăzutal capitalului și fărăoschemădesprijin, seestimează o creștere treptată a capacitățiloreolienecu1500MWșiacelorfotovoltaicecu1400MW în perioada 2020-2030 (Figura 17, POPT). Întotal, creșterea capacităților instalate pe bază deSRE între 2017 și 2030 va fi mai mică decât înperioada2011-2016.

Esteimprobabilădezvoltareadecapacitățimaripebazădebiomasăsauamicrohidrocentralelorpânăîn 2030, rezerva nevalorificată a acestora urmândsăfieexploatatăîncondițiideeficiențăeconomicăpe termen lung. Cu toate acestea, utilizareabiogazului și a deșeurilor va cunoaște o creștereimportantăîncapacitățidecogenerare.

V.3.4. ImportulșiexportuldeenergieelectricăRezultatelemodelăriiaratăcăRomâniavarămâneexportator net de energie electrică, în toate

scenariile,deșiacestanuesteunobiectivstrategic.Nivelul exporturilor nete este chiar așteptat să

Pagina75din116

crească pe termen lung, întrucât energia electricăprodusă în România este de așteptat să rămânăcompetitivă în regiune pe termen lung, prinimplementarea prezentei Strategii (Figura 18). Unfactor semnificativ de impact asupra niveluluiexporturilor nete este realizarea proiectuluiunităților 3 și 4 de la Cernavodă. Construcția adouă noi reactoare ar mări exporturile nete deenergie electrică de la aproximativ 7 la 11 TWhanual. Astfel, România va rămâne un furnizorimportant de energie electrică și de reziliență înregiune.

Figura18–Exportulnetdeenergieelectrică

Sursa:PRIMES

V.3.5. Concluziicuprivirelamixuloptimalenergieielectriceînanul2030Româniaareobiectivulstrategicdeadețineunmixalenergieielectriceechilibratșidiversificat.Înelseregăsesctoatetipuriledesursedeenergieprimarădisponibile în România la costuri competitive. Dinconsiderente de securitate energetică, strategiaconsfințeșteloculcombustibililortradiționaliînmix– gaz natural, uraniu și cărbune (Figura 19).Tranziția energetică urmărește creșterea ponderiiproducției energiei electrice fără emisii de GES,adesea din surse intermitente precum energiaeolianășiceafotovoltaică.ToateSREvorcunoașteodezvoltareînRomâniadupăanul2020,ritmuldecreștere al fiecăreia fiind determinat de evoluțiacosturilor relative ale tehnologiilor. În contextulcreșterii producției din SRE intermitente, toatecapacitățile convenționale noi trebuie să ofereservicii de sistem și să respecte condițiile deadecvanță la nivelul sistemului, în așa fel încât săfieevitatecongestiileapărutelanivelderegiuni.

Dublarea producției de energie nucleară poateavea loc în condițiile în care este atinsă eficiențaeconomică considerată în modelarea cantitativă,ce nu induce costuri suplimentare semnificativepentru consumatorii finali, și sunt respectatecondiționalitățile tehnice și demediu convenite lanivel european. Realizarea a două noi reactoare

nucleare ar mări marginal cererea de energieelectrică și ar reduce producția din capacități pebazădecombustibilifosilișiSREcucirca6TWh.

Deciziiledeinvestițiiînprelungireadurateideviațăa vechilor capacități sau în noi capacități pe bazăde gaz natural și cărbune devin mai dificile dinmomentul luării deciziei finale de investiții pentrunoicapacităținucleare.

Dinacestmotiv,pondereagazuluinatural înmixulenergiei electrice este estimată a crește doarmarginal în perioada 2016-2020, după care scadesub nivelul din anul 2015. Se limitează, astfel,fezabilitateaproiectelornoipegaznatural,înafaracelor care înlocuiesc grupuri ce se retrag înperioada 2020-2023. Prin scăderea costului deproducție a lignitului, respectiv prin investiția încapacități noi, poate fi asigurată competitivitatealignitului în mixul energiei electrice, la nivelulactual, cel puțin până în anul 2025. Situația estevalabilă și pentru grupurile pe huilă ale CEH.Scădereaproducției îngrupuripebazădecărbuneseaccentueazădupă2025,pemăsurăcegrupurilevechiseapropiedefinaluldurateideviață.

Pagina76din116

Figura19–Mixuldecapacitatebrutăinstalatăîn2015și2030(ScenariulOptim,POPT)

Sursa:PRIMES

Figura20–Evoluțiaproducțieinetedeenergieelectrică–energienucleară,cărbuneșigaznatural

Sursa:PRIMES

După cum se poate observa în Figura 20, gazulnaturalșienergianuclearăsuntopțiunialternative,în bunămăsură echivalente pentru viitorulmix alenergiei electrice. Astfel, producția a 250 TWh înperioada 2025-2050 poate fi asigurată fie deenergianucleară, fie prinutilizarea a circa 50mldm3 – ce corespunde, aproximativ, unei jumătăți avolumului rezervelordescoperite înMareaNeagră– în centrale termoelectrice eficiente pe bază degaz natural. Acest fapt arată că România arealternative solide pentru acoperirea cererii deenergieelectricăpânăînanul2050,contribuindînacelașitimplaefortulcolectivalUEdeatenuareaschimbărilorclimatice.

În condițiile dublări ponderii energiei nucleare înmixul de energie electrică, va fi mai dificilăînlocuirea grupurilor vechi pe bază de cărbune cugrupuri noi pe bază de gaz natural (inclusiv gazobținut prin gazeificarea lignitului) utilizândinfrastructura existentă, dat fiind rolul limitat

pentru gazul natural în mixul energiei electricedupăanul2030.

Înceledinurmă,pozițiarelativăagazuluinaturalșia cărbunelui înmixulenergieielectricedupă2025va depinde de prețul certificatelor de emisii ETS.După cum este ilustrat în Figura 21, proiecțiilecurente arată o creștere susținută a costuluiemisiilorpânăla40€/tonăCO2echivalentîn2030,pentruafacilitaatingereațintelordedecarbonare.LaacestprețETS,gazulnaturalestecompetitiv înmixfațădelignitlaunprețde19€/MWhîn2030.Dacă prețul ETS rămâne mai scăzut decât seestimează în prezent, există posibilitateamențineriiprelungiteacărbuneluiînmixulenergieielectrice, întrucât este improbabilă păstrareaprețului gazului natural sub 15 €/MWh în 2030.Fără o dublare a producției de energie nucleară,mixul energiei electrice va include mai mult gaznaturalșicărbune.

Pagina77din116

Figura21–Prețulestimatalgazuluinatural(CSP,coalswitchingprice)lacareacestadevinemaicompetitivdecâtlignitulînmixuldeenergieelectrică

Sursa:MinisterulEnergiei,pebazadatelorPRIMES

Figura22–Mixulenergieielectriceîn2015și2030(ScenariulOptim,POPT)

Sursa:PRIMES

Capacități noi pe bază de SRE intermitente vorcontinua să se dezvolte fără scheme de sprijin(Figura 22). Un factor determinant pentruviabilitatea proiectelor de SRE este accesul lafinanțare cu costuri scăzute ale capitalului. Prin

mecanisme adecvate de sprijin, utilizareabiogazului și a deșeurilor va crește ușor, cuprecădere în capacități de cogenerare, curespectareastandardelordemediu.

V.4. ÎncălzireașirăcireaFigura23–Încălzireașirăcireaimobilelordupăsursadeenergie

Sursa:PRIMES

Pagina78din116

Cererea de energie primară pentru încălzireaclădirilorșiutilizareaaburului industrial reprezintăunsegmentimportantalcereriideenergielanivelnațional.Înrezultatelemodelării,accentulcadepeevoluțiadiferitelortipuride încălzirea locuințelor,respectiv a instituțiilor publice și a spațiilorcomerciale(Figura23).

Dintr-un total de aproximativ 7,5 mil locuințeocupate permanent, 1,25 mil beneficiază deîncălzire prin sisteme de alimentare centralizată,aproximativ 2,5 mil utilizează gazul natural, iarcirca3,5milutilizeazămasa lemnoasă (Figura24).Restulgospodăriilorfolosescsistemealternativedeîncălzire, pe bază de produse petroliere sauenergieelectrică,inclusivpompedecăldură.

Figura24–Numărullocuințelor(mil)permanentocupatedupătipuldeîncălzire

Sursa:PRIMES

V.4.1. ÎncălzireaprinsistemedealimentarecentralizatăcuenergietermicăModernizarea SACET este o arie centrală deintervenție a Strategiei. Raportul României din2015 asupra implementării Directivei privindeficiența energetică (2012/27/UE) prezintă unscenariu de referință și patru scenarii alternativede dezvoltare a sistemelor municipale dealimentarecentralizatăcuenergietermică(SACET)până în 2030. Valoarea totală a investițiilor înrețele în această perioadă variază între 1,3 și 2,6mld €, în funcție de capacitatea de a asigurasursele de finanțare și de a inversa tendința dedebranșareînritmsusținutaapartamentelordelaSACET.

Toate scenariile prevăd renunțarea la SACET înunele dintre cele 60 de localități ce utilizează unastfel de sistem, cel puțin până în 2020. Cauzelesunt multiple: eficiența scăzută a centralelor încogenerare; starea precară a rețelelor dedistribuție, cu pierderi mari și costuri de operareridicate; încasarea cu întârziere sau neîncasareafacturilor pentru agent termic și apă caldă;

companii de utilități în insolvență sau în faliment,cuserviciideslabăcalitate.

Necoordonarea lucrărilor de modernizare arețelelor în localitățile cu celemaimari problemeîn gestionarea SACET poate duce la menținerearitmului de debranșare din ultimii ani. Consecințaar fi păstrarea a doar circa 1 mil apartamenteconectate la SACET în 2020, din care jumătate înBucurești.SoluționareainsolvențeiRADETșiELCENeste un imperativ pentru realizarea la timp ainvestițiilor necesare în RADET și înlocuireagrupurilorpegaznaturalaleELCEN.

În perioada lucrărilor de modernizare integrată aSACETșiaunitățilordecogenerare,suntnecesaremăsuri tranzitorii pentru a asigura calitateaserviciului de furnizare și a reduce debranșările.Autoritățile publice locale au un rol crucial îngestionarea cu succes a acestei perioade detranziție. Capacitatea lor de implementare aproiectelordemodernizareaSACETșidecreștereacalitățiiserviciilordefurnizaretrebuieîntărită.

Pagina79din116

Dupăanul2020,toatescenariileprevădorevenirea numărului de apartamente conectate la SACET,ca urmare a creșterii prețului la gazul natural,respectiv a reabilitării rețelelor și creșterii calitățiiserviciilor în tot mai multe localități cu SACETfuncționale (Figura 25). Există exemple de bunepractici: Iași,Oradea,Focșaniș.a.Obunăgestiuneasistemuluișistabilireaprețuriloragentuluitermicsub nivelul alternativei – gaz natural utilizat încentrale de apartament – poate atrage noiapartamente însistem,crescândastfeleficiența înexploatare.

În perspectiva anului 2030, țintele de reabilitaretermicăablocurilordelocuințeînorașelecuSACETpotdeterminaoscădereconsiderabilăacereriideagent termic. De aceea, lucrările de reabilitare arețelelor de termoficare și dimensionarea noilorcentrale de cogenerare trebuie coordonate,anticipând evoluția curbei de consum. Astfel,cerereadeagent termicestedeașteptatsăscadăpentruacelașinumărdeapartamenteconectatelaSACET.

Figura25–ÎncălzireaprinSACET–numărlocuințeșicerereatotalădeagenttermic

Sursa:PRIMES

Strategia propune ținta de a păstra numărulapartamentelorconectatelaSACETîn2030la1,25mil, adică revenirea la nivelul din prezent după oscădere în anii următori. Astfel, Scenariul Optimpresupune investiții de aproximativ 4 mld € înrețele, cazane de apă fierbinte și noi grupuri încogenerare pe bază de gaz natural, în locul celorajunselacapătuldurateideviață.Prinlucrăriledemodernizare, se reduc diferențele de preț alagentului termic dintre localități, reflectând

operareaîncondițiideeficiențăeconomicăaunorsistememoderne,eficiente,cupierderireduse.

Combustibilulprincipalpentruasigurareaagentuluitermic în SACET este gazul natural, doar câtevalocalități utilizând lignitul, huila sau biomasa.Situațiaestedeașteptat săpersistepână în2030,deșitendințaestedepătrunderepescarămailargăa încălzirii centralizate pe bază de biomasă și aceleipebazădeenergieelectrică.

V.4.2. ÎncălzireadistribuităcugaznaturalCentralele termice individuale pe bază de gaznatural au crescut considerabil în popularitate înultimii 20 de ani, fiind preferate de gospodăriilerămase fără încălzire centralizată, fie prinfalimentul SACET la care erau branșate, fie prindebranșare voluntară, din cauza serviciilorcostisitoare și de slabă calitate. De asemenea, obunăpartealocuințelornoi,atâtcasecâtșiblocuride locuințe, aleg centrala termică pe bază de gaznatural.

În prezent, există înRomâniamaimult de 2,2milgospodării cu centrale termice individuale,majoritateaînmediulurban(Figura26).Deșiastfelde centrale pot asigura fără probleme confortultermicalîntregiilocuințeînsezonulrece,oparteagospodăriilor optează pentru încălzirea parțială alocuinței,dinrațiunieconomice–înspecialceleculocuințe individuale, unde costurile cu încălzireasuntmaimari.

Gospodăriile ceutilizeazăgazpentru încălzire,darcare nu dețin centrale termice individuale, dispun

Pagina80din116

fie de convectoare pe bază de gaz natural, fie desobe tradiționale de teracotă. În mediul urban șisemi-urban, o practică obișnuită este utilizarea înparalel a gazului natural și a lemnului de foc însobele de teracotă. Peste 250000 de gospodăriifolosescastfeldeinstalațiideîncălzire.

Gazul natural va rămâne combustibilul preferatpentru încălzire în mediul urban în România, celpuțin până în anul 2030. Majoritatea locuințelornoi, ce urmează a fi construite până în 2030, voradopta gazul natural pentru încălzire, îndefavoarea SACET, a biomasei și a energieielectrice (pompe de căldură). În plus, o parte alocuințelor existente urmează să treacă de laSACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc laîncălzireapebazădegaznatural.Tranzițiaestedeașteptat să aibă loc în special în mediul urban și

semi-urban, cu acces la rețeaua de distribuție agazului natural, chiar dacă va continua extinderearețeleișiînmediulrural.

În anul 2030, proiecțiile arată că aproape 3,2 milgospodării vor utiliza în principal gazul naturalpentru încălzire. Consumul total de gaz naturalpentru încălzirea directă a locuințelor este deașteptatsăcreascăușorînurmătoriiani,influențatde următorii factori: (1) creșterea numărului delocuințe ce utilizează în principal gazul naturalpentru încălzire cu 700000; (2) creștereaconfortului termic în locuințele încălzite cu gaznatural,concomitentcucreștereaniveluluidetrai;(3) scăderea consumului prin creșterea eficiențeienergetice a locuințelor, determinată inclusiv deliberalizareaprețului lagaznatural șidecreștereatreptată a prețului pe piețele internaționale.

Figura26–Încălzirealocuințelorcugaznaturalșicerereatotalădegaz(fărăgătitșiîncălzireaapei)

Sursa:PRIMES

Prețul gazului natural pentru gospodării este deașteptat să creascăde la 42 €/MWh în prezent la55€/MWhîn2030.Modelareaprevedeocreștereaniveluluide traialgospodăriilor, într-un ritmcel

puținegalcucelal creșteriiprețurilor,astfel încâtnivelul general de sărăcie energetică nu va creștedinpricinaprețuluigazuluinatural.

V.4.3. ÎncălzireaculemndefocAproximativ90%dingospodăriiledinmediul ruralși 15% din cele din mediul urban se încălzescpreponderent cu lemnde foc, în sobe ineficiente,cu ardere incompletă, fără filtre de particule.Încălzirea locuinței este, de obicei, parțială iarconfortul termic scăzut. Este vorba, în total, deaproximativ 3,5 mil locuințe, la care se adaugăcâteva zeci demii de locuințedin zoneleminiere,încălzitedirectcucărbune.

Încălzireacu lemn înmediul rural înRomânia ținede tradiție, însă lipsa surselor de energie

alternativelaunprețaccesibilreprezintăobarierăimportantă în modernizarea sistemelor deîncălzire.Pânăîn2030,rezultatelemodelăriiindicăotranzițiecătreîncălzireapebazădegaznaturalînmediul urban, renunțându-se treptat la încălzireaculemnsaucărbuneînsobeineficientedinmotivedepoluareaaeruluișideconforttermic.Înmediulrural, fărămăsurisuplimentaredesprijin,tranzițiacătreîncălzireacugazvaavealocmultmaiîncet,înlocalitățilecurețeadedistribuțieagazului.

Pagina81din116

Consumul de lemn de foc este de așteptat săcrească ușor în următorii ani, pe fondul asigurăriiunuigradcrescutdeconforttermic,pemăsurăcecreșteniveluldetrai.Darcerereadelemndefocvaintra apoi pe o pantă descendentă, ca efect alizolării termice a locuințelor din mediul rural. Unnumăr tot mai mare de gospodării, în special

locuințe noi, vor adopta instalații eficiente deîncălzirepebazădebiomasă,cuarderecompletășifărăemisiipoluante.Această tranzițiecătre formede încălzire mai eficiente și mai ecologice cubiomasă se va face simțită tot mai puternic înurmătoriianișivacontinuașidupă2030.

V.4.4. ÎncălzireacuenergieelectricășidinsursealternativedeenergiePrețul scăzut al gazului natural în raport cu cel alenergiei electrice face ca încălzirea electrică alocuințelor să nu fie economică în România,situație ce nu este de așteptat să se schimbe înmodfundamentalpânăîn2030(Figura27).Totuși,vârfurile de consum al energiei electrice înRomânia se înregistrează iarna, în perioadele

geroase, ca urmare a utilizării intensive acaloriferelor electrice. Presiunea scăzută dinrețeaua învechită de transport și distribuție agazului natural, ce pune probleme în special înperioadele geroase, explică necesitatea încălziriielectricepentruscurteperioadedetimp.

Figura27–Prețulfinalpentrugospodăriialprincipalelortipurideenergiepentruîncălzire(incl.TVA)

Sursa:PRIMES

Încălzirea cu preponderență pe bază de energieelectrică în România are potențial în special înlocuințele individualedinmediul semi-urbanși celrural, acolo unde se poate justifica economicinvestițiaînpompedecăldurăaer-sol,cueficiențăenergetică ridicată. Însoțită de acumulatoare decăldură,încălzireacupompedecăldurăarputeafifezabilăprinutilizareaenergieielectriceproduseîngolul de noapte, reprezentând și o formă destocare a energiei electrice. Investiția inițială esteînsă considerabilă, astfel încât este improbabilăpenetrarea puternică a pompelor de căldură înlipsa unei scheme de sprijin din partea statului.Continuarea pe termen lung a programului CasaVerde Plus ar încuraja dezvoltarea unei piețenaționale pentru pompe de căldură. Rezultatelemodelăriinuindicăocreșterenotabilăanumăruluidelocuințeîncălzitecupompedecăldurăîn2030.

Energia geotermală areunpotențial relativ scăzutla nivel național, însă ar putea acoperi o parteconsiderabilă a cererii de energie pentru încălzireîn unele localități – inclusiv în București, cualimentare din geotermalul de București; suntnecesarestudiisuplimentarecuprivirelapotențialșilacompetitivitateaeconomicăaacesteisursedeenergie, dar și cu privire la eliminarea riscului depoluare a acviferelor de adâncime prin forajeimproprii, astfel încât să poată fi integrată înproiecteledemodernizarearețelelordedistribuțieaagentuluitermicînBucurești.

ObunăpartealocuințelorindividualedinRomâniași-ar putea asigura o parte a necesarului de apăcaldă prin utilizarea panourilor solare termice.Pătrunderea lor este un proces de durată cenecesită continuarea și extinderea programuluiCasaAVerdeAPlus.

Pagina82din116

V.4.5. RăcirealocuințelorcuaparatedeaercondiționatRecensământul locuințelor din 2011 contabiliza540000 locuințe cu aparate de aer condiționat.Ritmuldecreștereafostsusținutînultimiiani.Totmaimulte gospodării dinmediul urban instaleazăpompe de căldură aer-aer pentru a-și asiguraconfortul termicpeperioadacălduroasăaverii, înspecialînsudulțării.

Efectul utilizării aparatelor de aer condiționatasupra consumului total de energie electrică nueste foarte mare, întrucât acestea sunt utilizatedoar sporadic, în perioadelede caniculă. Impactulmai mare este resimțit la nivelul rețelelor dedistribuție,princoncentrareacererii în spațiuși întimp.Totuși,vârfulcereriideenergieelectricăestemairidicatiarna,înperioadelegeroase,decâtvara.Astfel, întărirea rețelelor de distribuție trebuie să

țină cont mai degrabă de necesarul de încălzireiarna, decât de cel de răcire vara. În timpul iernii2015-2016 s-a înregistrat un record al cererii demoment înultimuldeceniu,de9576MW, în timpce vara 2016 a adus un maxim de 8077 MW, cuaproximativ 1500 MW mai mic. Pentru a depășicererea maximă pe timp de iarnă, ar fi necesarăinstalarea și utilizarea simultană a aproximativ 1mil aparate de aer condiționat. Situația se poateschimbapetermen lung,princreștereanumăruluide aparate de aer condiționat, concomitent curenunțarea la sursele electrice de încălzire iarna,atunci când rețelele de gaz natural vor fi fostmodernizate pentru a putea furniza la parametriinormalipetimpdeger.

V.4.6. ÎncălzireaînsectorulserviciilorșiinstituțiilepubliceCea mai mare parte a instituțiilor publice (clădiriadministrative, școli, spitale etc) și a clădirilor debirouri utilizează pentru încălzire gazul natural(Figura 28). Se remarcă și o cotă semnificativă aîncălziriișirăciriipebazădepompedecăldurăaer-aer, ce utilizează energia electrică (32% în 2015).

Ponderea energiei electrice în încălzirea clădirilorde birouri este de așteptat să rămână relativconstantă.Niveluldeconfort termic înclădiriledebirouri este ridicat, nefiind anticipată o creștereconsiderabilăacererii.

Figura28–Cerereadeenergiepentruîncălzireînsectorulterțiar,dupătipulenergiei

Sursa:PRIMES

Există, însă, instituții publice, în special școli înmediul rural, cu sistemede încălziredeficitare,deobicei pe bază de lemn de foc. Pentru ele suntnecesareinvestițiiîninstalațiimodernepebazădebiomasă sau, în funcție de accesul la rețeaua dedistribuție, în asigurarea încălzirii cu gaz natural.Soluționarea acestor probleme trebuie să fie o

prioritatepentruautoritățile locale,darnuareunimpact sistemic asupra cererii de energie.Creșterea eficienței energetice a clădirilor debirouri și a instituțiilor publice, în special prinreabilitare termică, va duce la o scădere ușoară acererii.

Pagina83din116

V.4.7. UtilizareaaburuluiînindustrieDoar20%dinaburulutilizatînindustrieprovinedinsistemele de alimentare centralizată cu energietermică, restul fiind produs de către industrie înunități proprii de cogenerare și cazane de apăfierbintesituateînincintaindustrială.

Centralele cu ciclu combinat șimotoarelepebazădegaznaturalsuntosoluțieatractivă,modularășiflexibilă,pentruconsumatoriiindustriali.Numeroșiauto-producători au investit în astfel de unități înultimul deceniu. Tendința este de așteptat săcontinue, atât prin dezvoltarea „organică” a

unităților industriale existente, cât și prin aparițiadenoiproducătoriindustriali.

O sursă alternativă de asigurare a aburuluiindustrial este biomasa, utilizată în centrale cucogenerarepebazăderumegușșipelețide lemn,în special în sectorul prelucrării lemnului și înapropierea centrelor de prelucrare. Extindereasuplimentarăa industrieideprelucrarea lemnuluieste însă limitată, prin urmare nu se întrevede ocreștere semnificativă a utilizării biomasei înobținereaaburuluiindustrial.

V.5. MobilitateaAceastă secțiuneprezintă evoluția până în 2030 aparcului de transport (în special cel alautovehiculelor), a numărului de pasageri și avolumului de marfă transportat, a consumului decarburant și a emisiilor de poluanți ai aeruluiaferenți. Vor avea loc schimbări importanteasociatecuînlocuireaaproapecompletăaparculuiautovehiculelor în decursul a 15 ani, noileautovehiculefiindconformecustandardeletotmaistringentedeeficiențăenergeticășiemisii.

Rezultatele pentru 2030 nu indică modificări desubstanțăînceeapriveșteutilizareacombustibililor

alternativi, întrucât această tranziție este dedurată.România,prinvechimeaparculuisăuauto,se află cu aproape 10 ani în urma statelordezvoltateșivarecuperadoarparțialacestdecalajîn următorii ani. Rezultatele pe termen lung,descriseîncapitolulceprezintăperspectivapentruanul 2050, arată însă o transformare mult maiprofundă a mobilității în România, inclusiv cuprivirelapătrundereapepiațăaautovehiculelorcupropulsiehibridăsauelectrică.

V.5.1. ParculdeautoturismeRomânia se află la doar puțin peste jumătateamediei europene în ceea ce priveștemotorizarea,cuaproximativ270deautoturismeînmatriculatela1000locuitori,dartendințaestedecreștererapidăa parcului auto, în special prin importul deautovehicule folosite. La începutul lui 2016 erauînmatriculate în România 5,15 mil autoturisme,dintre care aproximativ 3,2 mil cu motoare pebenzină,1,9mildieselși60000alimentatecuGPL.Tendința este de creștere a ponderiiautoturismelor diesel, 55% din cele 330000 deautoturisme înmatriculate pentru prima oară înRomânia în 2015 având motor pe motorină.Numărulautoturismelorhibrideestefoartescăzut,iar numărul celor electrice, deși în creștere prin

susținerea programului Rabla Plus, rămâneneglijabil(Figura29).

Vechimea medie a parcului autoturismelor dinRomâniaestedepeste12ani,fiindprintrecelemairidicate din Europa. Circa 75% din autoturismeleînmatriculate pentru prima oară în România în2015șiînprimelenouălunidin2016suntrulateînstatele vest-europene. Vechimea medie aautoturismelor rulate importate în România estede13anipentrucelecumotorpebenzinășide10anipentrudiesel.Uncalcul simplu (Tabel5) aratăcă autoturismul mediu înmatriculat pentru primadatăînRomâniaaavut,în2015,ovechimedecirca8,5ani.

Pagina84din116

Tabel5–ParculautoturismeloraflatelaprimaînmatriculareînRomâniaîn2015

Sursa:DirecțiaRegimPermisedeConducereșiÎnmatriculareaVehiculelor

Figura29–ParcultotaldeautovehiculedinRomâniapetipuridecombustibil

Sursa:PRIMES

Pentru2030,rezultatelemodelăriiindicăocreștereconsiderabilă a parcului auto în România, până la356 de autoturisme la 1000 locuitori, fără însă aatingemediaeuropeană.Creștereaniveluluidetraiva duce la creșterea treptată a ponderiiautoturismelor noi în totalul celor nouînmatriculate, astfel încât vechimea medie aparculuivascădea.

Strategia estimează că, deși distanța totalăparcursă de autoturisme pe șoselele din Româniavacreștepânăîn2030cuaproximativ35%,emisiiledeCO2vorrămâneconstante,laaproximativ8milt. Consumul de carburant este estimat să creascăcudoar6%până înanul2030,caefectalcreșteriieficiențeienergeticeanoilorgenerațiidemotoare.Întreaga creștere va fi acoperită de combustibilialternativi–înprimulrând,biocarburanțișiGPL.

Înlipsasubvențiilor,autovehicululelectricurmeazăsădevinămaiavantajospentrușoferispresfârșitulanilor 2020. Scenariile optimiste arată o prezențăputernicăaautovehiculelorhibride,acelorhibridecubaterieșiacelorelectriceînstateledezvoltate,

cel mai devreme peste cinci ani. Date fiindvechimea parcului auto din România, pondereamare a mașinilor rulate între cele nouînmatriculateșiprețulmediurelativscăzutalcelorachiziționate, Strategia nu întrevedeopătrundereputernică a mobilității electrice până în 2030.Modelul PRIMES estimează parcul autoturismelorelectrice la 30000 în 2025 și 126000 în 2030. Oparte a acestora ar putea fi produse în România.Totodată, numărulmașinilor pe bază de hidrogenarputeadepăși10000.

Poluareaaeruluicauzatădeautoturismevascădeaconsiderabil, ca urmare a standardelor tot maistricte cărora li se conformează generațiile noi.Astfel, rezultatele detaliate alemodelării arată căemisiiletotaledeparticulevorscădeacu25%,celede noxe cu 45%, iar cele de monoxid de carbon(CO) cu 70%.Modelul PRIMESestimează costurilenevăzute ale poluării asociate folosiriiautoturismelor la circa500mil € în2015, însăelevor scădea cu mai mult de 40% până în 2030, lamaipuținde300mil€.

Benzină Motorină TotalAutoturismerulatedeimport 112,964 136,609 249,573Autoturismenoideimport 21,111 31,762 52,873AutoturismenoiproduseînRomânia 13,989 13,084 27,073Volumautoturismelaprimaînmatriculare 148,064 181,455 329,519Vârstamedieaautoturismeloruzatelaînmatriculare 13 10 11Averageageofallcarsatregistration 10 7 8.6

Pagina85din116

V.5.2. ParculdeautovehiculedetransportmarfășipersoaneLa începutul lui 2016, în România erauînmatriculate 21000 de autobuze (vechimemediede14ani),25000demicrobuze(vechimemediede9 ani) și 775000 de autovehicule de marfă(vechimemediede12ani),dintrecare330.000demare tonaj (Figura 30). Similar parcului

autoturismelor, trei sferturi dintre autobuzele șiautovehiculele de marfă înmatriculate pentruprima dată în România provin din import și au ovechimemedielaînmatricularede15,respectiv10ani.

Figura30–Evoluțiaparculuiautovehiculelordetransportmarfășipersoanedupămoduldepropulsie

Sursa:PRIMES

Pentru2030,Strategiaestimeazăcreștereaușoarăa parcului de autobuze și a celui demicrobuze la24000, respectiv 33000. O mică parte amicrobuzelor vor avea propulsie hibridă sauelectrică.Ocreștererapidăestedeașteptatpentruparcul autovehiculelor de marfă, cu 45% până la1,12 mil, dintre care 560000 de mare tonaj. În2030,30%dinparculdeautoutilitaredemictonaj(sub 3,5 tone) urmează să aibă motoare cu

tehnologie hibridă, ce reduc poluarea la vitezemici, în special în mediul urban. Alte 10% dintreautoutilitarele demic tonaj ar urma să fie hibridecu baterie, complet electrice sau cu propulsie pebazădehidrogensauGPL.Dintreautovehiculeledemarfă demare tonaj, aproximativ 50000 ar puteaavea motoare hibride, iar 25000 ar utiliza gazulnaturalcomprimat(GNC).

Figura31–Emisiilepoluantealeautovehiculelordetransportmarfășicălători(NOxșiparticule)

Sursa:PRIMES

Modelareapreconizeazăpentru2030ocreșterecudoar 12% a distanței parcurse de autobuze șimicrobuze, cu menținerea numărului de pasageri

transportați și creșterea distanței medii parcurse.Creștereamobilitățiiesteanticipatămaidegrabăîntransportulcuautoturismulpersonal,celferoviarși

Pagina86din116

cel aerian. Cererea de carburant pentrualimentareaautobuzelorșimicrobuzelorvascădeaușor, ca urmare a creșterii eficienței parculuicirculant, prin pătrunderea noilor generații deautovehicule,maieficienteenergetic.

Emisiile de CO2 sunt în corelație directă cuconsumul de carburant, urmând să scadă ușor, lacirca1miltCO2.Oschimbaremaiimportantăesteprevăzută în ceea ce privește poluarea aerului –scăderea emisiilor de noxe cu 66%, a celor departicule cu75% și a celordemonoxidde carboncu80%(Figura31).Progresulpoatefiexplicatprinfaptulcădoarpuțineautobuzeșimicrobuzeaflateîn trafic în România în prezent se conformeazăstandardelor tot mai stricte de poluare. În 2030,cele mai vechi autobuze și microbuze vor ficonformecelpuțincustandardulEuro6.

Volumul total de marfă transportat pe șosele șidistanța parcursă de autoutilitare vor crește cuaproximativ60%pânăîn2030,conformScenariuluiOptim.Cerereadecarburantpentruautoutilitarele

de tonajmic urmează să crească cu doar 14%, caurmare a pătrunderii tehnologiilor alternative depropulsie și a creșterii considerabile a eficiențeienergetice a noilor generații de autoutilitare.Autovehiculeledemaretonaj(peste3,5t),pentrucarecreștereaeficiențeienergeticeestemailentă,vor consuma circa 1,5mil tep, în creștere cu 45%față de nivelul înregistrat în 2015. Prin urmare, șiemisiile de CO2 aferente transportului de marfăurmează să crească cuaproximativ30%,de la 3,6la4,7miltCO2.

Poluareaaeruluiesteunuldintreefectelenegativecele mai pregnante asociate transportului demarfă. De aceea, este îmbucurătoare reducereaemisiilor aferente autovehiculelor de mare tonaj:reducerea emisiilor de noxe cu 50%, a celor departiculecu60%șiacelordeCOcu70%.Costurilenevăzutealepoluăriiaeruluiasociatetransportuluirutierdemaretonajsevorînjumătăți,la95mil€în2030.

V.5.3. TransportulferoviarTransportulferoviar(inclusivmetroulșitransportulurban de călători cu tramvaiul) este mai eficientenergeticșimaipuținpoluantdecâtcelrutier,fiindîncurajatatâtlaniveleuropean,câtșiînstrategiilede dezvoltare durabilă a României. Viteza redusăde circulație, impusă de starea proastă ainfrastructurii, a favorizat traficul rutier în daunacelui feroviar, iar această tendință este dificil deinversat pe termen scurt. În preajma anului 2030însă, prin lucrări substanțiale de modernizare ainfrastructurii feroviare, este de așteptat cadistanțaparcursă (număruldevagon-km)pecaleaferatăsăcreascăcucirca50%(Figura32).

Astfel, în timp ce mobilitatea călătorilor întransportulrutieresteestimatăsăcreascăcu35%,cea în transportul feroviar va crește cu 40%.Volumul demarfă transportat pe șosele va creștecu60%,întimpcetransportulferoviardemarfăvaînregistraocreșterede65%(indicatorultone-km).Rezultatul este o creștere ușoară a ponderiitransportuluiferoviarînmobilitateatotală:dela5la6%înmobilitateacălătorilorșidela39la40%învolumultransportatdemarfă.

Desigur, statul român poate să promovezemobilitatea feroviară mai puternic decât esteindicatînrezultatelemodelării,cereflectăpoliticileactuale. Prioritatea strategică a construcției de

autostrăzi, ce răspunde în bună măsurăașteptărilor călătorilor și transportatorilor,încetinește ritmul reabilitării căilor ferate șiconstruireadeliniidemareviteză,faptcenuestede natură să înlesnească tranziția dinspretransportul rutier către cel feroviar mai devremede2030.

Aproape întreaga creștere a activității în sectorulferoviar va fi preluată de locomotive electrice,cererea de motorină urmând să rămână aproapeconstantă,laaproximativ120000tep,cucreștereala10%aponderiibiodiesel-ului.Cerereadeenergieelectrică în transportul feroviar va crește de la1080 GWh în 2015 la 1860 GWh în 2030. Unsegment al transportului feroviar este transportulurban de călători cu metroul și tramvaiul, pentrucare cererea de energie electrică în 2030 esteestimată la 120 GWh, ca urmare a creșteriiactivității cu 17%. Prin comparație, cererea deenergieelectricăîntransportulrutieresteestimatăsă crească de la 0 la 500 GWh în 2030, ceea ceînseamnă că transportul feroviar va dominacreșterea cererii de energie electrică în sectorultransporturilorpânăîn2030.

Pagina87din116

Figura32–Transportferoviar(distanțaparcursă)

Sursa:PRIMES

V.5.4. TransportulaerianșicelfluvialTransportul aerian cu originea sau destinația înRomâniaurmeazăsăînregistrezeunritmridicatdecreștereînperioadaanalizată,comparatcunivelulprezent, mult inferior statelor occidentale. Astfel,este de așteptat cel puțin o dublare a traficuluiaerianpânăîn2030,creștereaeficiențeienergetice

anoilorgenerațiideavioaneșiocreșterecu70%acereriidekerosen,lapeste400000tep(Figura33).Creștereaesteestimatălaaproximativ60%pentrudistanțe scurte (sub 500 km), la 70% pentrudistanțe medii (între 500 și 2500 km) și la 75%pentrudistanțemari(peste2500km).

Figura33–Cerereadecombustibilpentrutransportulaerianșifluvial(miitep)

Sursa:PRIMES

Este puțin probabilă pătrunderea notabilă acarburanților alternativi în transportul aerianînaintede2030.Astfel, creștereaemisiilordeCO2cauzatădetraficulaerianesteestimatătotla70%,până launnivelde1,2mil tCO2 in2030.EmisiilecurselorinternealeRomânieireprezintădoarcirca10%din total. Emisiile aferente traficului aerian și

maritiminternaționalsuntcontabilizateseparat,laniveleuropeanșimondial.Impactulpoluăriiaeruluiprintraficaerianesteasociatînspecialemisiilordenoxe,ceurmeazăsăcreascăcuaproximativ40%–mai puțin decât creșterea cererii de carburant.Pondereaemisiilordenoxecauzatedetransportulaerian în totalul emisiilor de noxe în sectorul

Pagina88din116

transporturi va crește de la 7% în 2015 la 16% în2030. Costurile nevăzute aferente poluării aeruluicauzatedetransportulaerianvorcrește, la rândullor,dela80la110mil€în2030.

TransportulfluvialînRomâniacorespundeaproapeîn întregime transportuluipeDunăre și pe canalulDunăre-Marea Neagră. Transportul fluvial depasageriestelimitatlaDeltaDunării,latraversareafluviului cu bacul și la vase de croazieră. Maidezvoltat este transportul fluvial de marfă.Rezultatelemodelăriiestimeazăocreșterecu35%avolumuluidemarfă transportatpeDunăre,cuo

creștere aferentă a cererii de energie estimată la40%, ceea ce poate fi justificat de o creștere aexporturilorșiintensificareatraficuluiînamonte.

ConsumuldemotorinăpentrutraficuldemarfăpeDunăre ar urma să crească de la 37000 la 45000tep, întrucât Scenariul Optim prevede o ponderede 9% în consumul total pentru gazul natural,respectivcreștereala10%aponderiibiodiesel-uluiîn mixul de motorină. CE urmărește reducereaemisiilor poluante aferente traficului fluvial înEuropa prin introducerea combustibililoralternativi, GNL fiind soluția ceamai avantajoasă.

V.5.5. MixuldeenergieînsectorultransporturiCreștereaeconomicășianiveluluidetrai,înparalelcu creșterea calității infrastructurii de transport,induc un ritm rapid de creștere a mobilității înRomânia, cu aproximativ o treime pentrutransportuldepasagerișicudouătreimipentruceldemarfăpânăîn2030(Figura34).

Consumultotaldeenergieîntransporturivacreștecu 16%, de la 5,55 la 6,45 mil tep, limitat decreștereaeficiențeienergeticeaautovehiculelorșiaavioanelor.Cerereadeenergievacreștecu10%întransportuldecălători(dela4,1la4,5miltep)șicu 40% în transportul marfă (de la 1,4 la 1,9 miltep). 73% din creșterea totală a cererii decarburanți este asociată traficului rutier, care vaconsuma5,7mil tep în2030, cu18%din creștereasociatătraficuluiaerian.Ceamaimarecreștereacererii de carburanți va veni din partea

autocamioanelor – 460000 tep, puțin pestejumătatedintotalulcreșteriicereriiîntransporturi.

În ceea ce privește cererea de energie întransporturi pe tipuri de carburant până în 2030,modelareaindicăoscădereacereriidebenzinăcu20%,dela1,44la1,14miltep,întimpceconsumulde motorină va crește cu 13%, de la 3,5 la 4 miltep. Consumul total de benzină și motorină arurmasăcreascăcucelmult4%.Creștereatotalăacereriidecombustibilipetrolieri,inclusivkerosenșiGPL, ar urma să fie de 7%. În total, pondereacombustibililor petrolieri în totalul cererii deenergie în transporturi ar urma să scadă de la94,6%în2015la87,2%în2030–sumaponderilorpentru motorină (62%), benzină (18%), kerosen(6%) și GPL (1%).

Figura34–Cerereadeenergiefinalăîntransporturipetipdecombustibil

Sursa:PRIMES

Ponderea combustibililor alternativi în totalulcereriideenergiepentrutransportvacreștede la5,4% în 2015 la 12,8% în 2030. Cei 12,8%,echivalentul energetic a 9600 GWh, reprezintă

suma ponderilor de 8,1% pentru biocarburanți,3,1% pentru energia electrică, 1,5% pentru gazulnatural și 0,1% pentru hidrogen. Astfel, este deașteptat o creștere de 2,5 ori a cererii de

Pagina89din116

biocarburanți,la520.000tep;ocreșterede2,2oria cererii de energie electrică, la aproape 2400GWh;șiocreștereaproapelafeldemareacereriidegaznatural,pânăspre1100GWh.

Emisiile de CO2 aferente sectorului transporturiurmeazăsăatingăaproape17,4miltCO2în2030,ocreșterecu9% fațăde2015.Poluareaaerului șiemisiilealtorgazecuefectdeserăvorscădeaînsăconsiderabil:cu25%celedeparticule,cu37%cele

denoxe,cu40%celedeCOșicu45%celedeoxizidesulf.ModelulPRIMEScalculeazăoscăderecuotreime a costurilor nevăzute asociate poluăriiaerului cauzate de transporturi, la 780 mil € în2030. Tendința descendentă se va păstra și înperioada2030-2050,astfelîncâtcostulvaajungela410 mil € în 2050, o treime din cel înregistrat în2015.

V.6. EficiențaenergeticăEficiența energetică este adesea caracterizată,figurat, ca fiind forma cea mai valoroasă deenergie, dat fiind că reduce costurile și impactulnegativ asupra mediului înconjurător asociat cuconsumul de energie, dar și dependența deimporturideenergie.Potențialulcelmairidicatdecreștere a eficienței energetice în România se

regăsește în încălzirea clădirilor, în transformarearesurselor energetice primare în energie electricăîn centrale termoelectrice, în transportul șidistribuția energiei electrice și a gazului natural,respectiv în transporturi și în industrie. Eficiențaenergetică în sectorul transporturilor este tratatăînsecțiuneadedicatămobilității.

V.6.1. EvoluțiaintensitățiienergeticePrincipalul indicator al eficienței energetice lanivelul economiei naționale, intensitateaenergetică,raporteazăconsumulbrutdeenergielaunitateadeprodusinternbrut.Datelepentru2015arată pentru România o intensitate energetică de218 tep/mil €2013, cu 75% mai mare decât mediaeuropeană.Raportatînsălaputereadecumpărare,intensitateaenergeticăaRomânieisesitueazăușorsub media europeană, cu toate că sectorulindustrial ocupă o pondere în economie pestemediaeuropeană.

Nivelulintensitățiienergeticecorespundestructuriieconomiei naționale și competitivității ei.Principala cale de reducere a valorii intensitățiienergetice constă în dezvoltarea prioritară a

ramuriloreconomicecuvaloareadăugatăridicată.Este, de asemenea, necesară izolarea termică aimobilelor, pentru a asigura suportabilitateacosturilor cu încălzirea în condițiile creării piețeiunice europene a energiei și a creșterii globale aprețurilorlaenergiedelanivelulredusdinprezent.

Pentru anul 2030, în condiții de creștereeconomicăsusținută,modelulPRIMESestimeazăoscădere a intensității energetice pentru Româniacu 30%, până la 153 tep/mil €2013. Acest nivel arurma să fie cu 65% mai mare decât mediaeuropeană, decalajul fiind dificil de redus,deoarece statele membre UE au ținte ambițioasedeeficiențăenergetică.

V.6.2. EficiențaenergeticăaclădirilorConsumul de energie pentru încălzirea și răcirealocuințelor este estimat pe baza spațiului deîncălzit, aproximat prin suprafața totală alocuințelor (m2); a necesarului de energie pentruîncălzirea unității de suprafață (kWh/m2), caredepinde,larândulsău,decalitateaizolăriitermicea locuinței și de numărul de grade-zile(temperatura exterioară); și a faptului că multelocuințe din România sunt încălzite doar parțial(temperaturaîninterior).Aceiașifactorideterminăși necesarul de energie pentru încălzirea clădirilorce găzduiesc spații comerciale, clădiri de birouri,școli, spitale, instituții publice și alte clădiri

aferente sectorului serviciilor, însă în acesteaconfortultermicesteconsideratasiguratintegral.

Suprafața celor aproximativ 7,47 mil locuințeocupate permanent în România în 2015 esteestimatăla350milm2(medieasuprafețeiutilede47 m2), din care aproape jumătate sunt locuințeîncălzite parțial. Tendința de îmbătrânire apopulației va conduce la scăderea ușoară anumărului gospodăriilor, până la 7,14mil locuințeocupate permanent în 2030. Suprafața utilă alocuințelor este însă de așteptat să crească cuaproape 40%, la 490milm2. Condițiile de locuirevor fi astfel îmbunătățite, prin construcția de

Pagina90din116

locuințe mai spațioase și prin extinderealocuințelor individuale cu suprafețe mici, astfelîncât media suprafeței utile va atinge 68m2/gospodărieîn2030,încreșterecuaproape50%fațăde2015.Creștereaniveluluidetraivaducelaungradmaimaredeconforttermicînlocuințe,cureducereanumăruluicelorîncălzitedoarparțial.

Cererea finală de energie pentru încălzirealocuințelor, fărăa include încălzireaapeișigătitul,a fost de 55 TWh în 2015 și va fi de 53 TWh în2030.Scădereaușoarăacereriideenergie,înciudacreșterii suprafeței locuite, este urmareaintroducerii standardelor minime de eficiențăenergeticăpentruclădirilenoi,respectivaefortuluiinvestițional în creșterea eficienței energetice alocuințelorexistente.

Odată cu creșterea prețurilor energiei, investițiiledevinrentabile,însensulrecuperăriicosturilorîntr-un orizont rezonabil de timp prin reducereaconsumului. Sunt incluse atât programele dereabilitare termică cu finanțare de la bugetulautoritățilorpubliceșidinfondurieuropene,câtșiinvestițiile directe ale gospodăriilor. Astfel,consumul specific mediu de energie pentruîncălzire scade de la circa 155 kWh/m2 în 2015 la110 kWh/m2 în 2030, o reducere cu 30%.Indicatorul includesuprafețe încălziteparțial, fiindrelevant doar pentru stabilirea unei ținte la nivel

național. Pentru locuințele încălzite integral,necesarul mediu de energie pentru încălzire estemairidicat,locuințeleindividualeavând,îngeneral,consummaimaredecâtapartamentele.

Clădirile publice și cele aferente sectoruluiserviciilor dispun, în total, de circa 135 mil m2,pentru climatizarea cărora s-au consumat 21,5TWh în 2015 – consum specificmediu de energiefinală de 160 kWh/m2. Pentru 2030, rezultatelemodelării indică un consum ușor diminuat, deaproximativ20TWh,pefondulcreșteriimailenteasuprafeței construite decât creșterea cuaproximativ35%aeficiențeimediiainstalațiilor,cetransformă energia finală achiziționată în energietermicăutilă.

Eficiența în transformare crește prin adoptareasoluțiilor eficiente de încălzire, precum centraletermice moderne, sobe de teracotă înlocuite cucentraletermicepebazădegaznaturalsaupompedecăldurăadoptatepescarămai largă.Oparteaacestor investiții se recuperează în scurt timp,făcând obiectul de activitate al companiilor deservicii energetice de tip ESCO. Rezultatelemodelării prevăd utilizarea acestui tip de serviciiinclusivpentruclădirileadministrativeșiinstituțiilepublice, prin reglementarea corespunzătoare aacestuitipdeserviciu,conformbunelorpractici.

V.6.3. RandamentulcentralelortermoelectriceșiconsumulpropriutehnologicCentralele termoelectrice din România, construiteîn mare parte în perioada 1960-1990, aurandament relativ scăzut, de aproximativ 35% înmedie.Astfel,în2015,pentruoproducțiebrutădeenergie electrică de 29 TWh în centraletermoelectrice,s-auutilizatcărbune,gaznaturalșipăcurăcuconținutenergeticde86TWh.Centralelecu cogenerare au valorificat suplimentar 18 TWhsub formă de agent termic sau abur industrial,astfel încât pierderile de transformare au fost de39 TWh. O mai bună distribuție în spațiu acentralelor termoelectrice, pentru a deservi zonecu necesar de energie termică, ar putea creșteeficiența transformării.Uneledintrecelemaimaricentrale termoelectrice din România (Turceni,Rovinari, Iernut) nu sunt localizate în apropiereacentrelormarideconsum.

Utilizareafrecventăacentralelortermoelectricepepiața de echilibrare presupune creșteri și scăderide putere frecvente, ce reduc randamentul. Esteimportant ca parcul de capacități pe bază de gaz

natural,cepotechilibraproducțiaintermitentădinSRE, să aibă randament ridicat inclusiv la variațiifrecventeșirapidedeputere.

Prin înlocuirea centralelor vechi, precum cele pebazădehidrocarburicucicludeschisșicelepebazăde cărbune cu parametrii critici, cu adoptarea detehnologiimaieficiente,cumarficentralelecugazcuciclu combinat și cele cuparametrii supracriticipebazădecărbune,pierderileîntransformarepotfi reduse considerabil. Eficientizarea parcului decentraletermoelectriceducelascădereacereriideenergie primară necesară asigurării consumuluifinal de energie electrică. Această tranziție esteesențială pentru competitivitatea economieiRomâniei, în contextul tendinței de creșteretreptată a ponderii energiei electrice în cerereafinalădeenergie.

Centraleletermoelectricecutehnologiivechiauunconsum propriu tehnologic ridicat. În 2015,consumul propriu tehnologic total al centralelorelectrice, termice și cu cogenerare a fost de

Pagina91din116

aproximativ 5250 GWh. Rețelele electrice detransport și distribuție sunt relativ uzate și au, încontinuare, componente dimensionate pentru oaltă structură de consum. Pierderile totale înrețelele de transport și distribuție au depășit, înanul2015,6800GWhși11%dinproducțianetădeenergie electrică. Consumul propriu tehnologic vascădea prin înlocuirea centralelor vechi șiineficiente,atuncicândajunglacapătuldurateideviață din punct de vedere tehnic sau economic.Pierderileînrețelevorfireduseprininvestiții.

Rezultatelemodelării pentru anul 2030 estimeazăconsumul propriu tehnologic la 4650 GWh, înscăderecu11%fațădeniveluldin2015,pefondulscăderii cu 40% a producției brute de energieelectrică în centrale termoelectrice, dar a utilizăriilor sporite pe piața de echilibrare. Pierderile înrețelesuntestimatela6300GWh,înscăderecu8%față de 2015, pe fondul creșterii cu 18% aproducțieinetedeenergieelectrică.

V.6.4. EficiențaenergeticăînindustrieSectorul industrial a trecut printr-un processubstanțial de transformare după 1990. Prininvestiții în tehnologii moderne de producție șieficiențăenergetică,industriadinRomâniaeste,înprezent, competitivă pe plan internațional, cupremisebunepentrudezvoltareșiextindereînnoiramurideproducție.Auditurileenergetice impusela nivel european pentru toți marii consumatoriindustriali contribuie la identificarea timpurie amăsurilor ce pot crește eficiența energetică și laimplementarealor,atuncicândsuntfezabile.

Eficiența energetică a industriei raportată lavaloareaadăugatăbrutăcrescuse,în2015,cu23%față de anul 2000, iar rezultatele modelăriiestimeazăocreșteresuplimentarăcu20%pânăîn2030. Măsuri adiționale de eficiență energetică

devin fezabile economic prin creșterea prețurilorenergiei, ajutate și de sumele disponibile pentruprogramedeeficientizareprinprogrameeuropeneși guvernamentale. Un exemplu de program decreștereaeficiențeienergeticeșiacompetitivitățiiindustriei este scutirea parțială a sectoarelor cuintensitate ridicată a consumului de energie de laplata certificatelor verzi, în schimbul investiției înmăsurideeficiențăenergetică.

Strategia de dezvoltare industrială în Româniaprevede investiții cu precădere în industrii cuvaloareadăugată ridicată și consumspecific redusde energie, ce pun în valoare capitalul uman. Oastfel de oportunitate este dezvoltarea sectoruluide producție a instalațiilor și echipamenteloraferentetranzițieienergetice.

V.7. InvestițiiînsectorulenergeticRomânia are nevoie de investiții substanțiale însectorulenergeticînurmătoareledecenii,înprimulrând pentru a asigura continuitatea înaprovizionare a consumatorilor, dar și pentru aparticipa la tranziția energetică globală și a senumăra printre beneficiarii procesului complex detransformare a sectorului energetic în spirituldezvoltăriidurabile.

Investițiilecelemaimarivoravealocpeparteadecerere de energie, prin înlocuirea treptată atehnologiilorvechideconsumalenergieicualtelemai eficiente, flexibile și cu emisii scăzute. Parculauto este un exemplu elocvent de segment alcererii de energie, ce va cunoaște transformărisubstanțiale în următoarele decenii, prinpătrunderea pe piață a autovehiculelor mai

eficiente,cuemisiimaiscăzute–inclusivacelorcutehnologie hibridă sau cumotor electric. Tot maimulți consumatori vor deveni posesori deechipamente electrocasnice și electroniceconectate la internet, cu eficiență ridicată și cuposibilitateadea comunica cu rețelele inteligentedeenergieelectrică.

Pentru dezvoltarea și sustenabilitatea sectoruluienergetic,va fi susținută financiarcomponentadecercetare, dezvoltare tehnologică și inovare.Investiția în cercetare va urma realizareaobiectivuluiangajat laniveleuropeanpentru2020(2% din PIB, 1% public și 1% privat). După 2020,RomâniavareducedecalajulfațădemediaUE,prinmajorareala3%dinPIBafinanțăriicercetării.

Pagina92din116

V.7.1. InvestițiiînsectorulpetrolierPentru Strategia Energetică sunt importanteinvestițiile directe în sectorul energetic, înproducția internă de energie primară, în stocareagazului natural și în transformarea resurselorprimareîncarburanți,energieelectricășitermică.

Investițiileînexplorareșiproducțiahidrocarburilorsunt dificil de estimat pe termen lung, din cauzafluctuațiilor mari a prețurilor internaționale alehidrocarburilor, respectiv a relativei opacități asectorului;prinurmare,elenufacobiectulanalizeicantitative.

Raportările OMV Petrom pentru 2011-2015menționează investițiimediianuale înexplorareșiproducție de aproximativ 920 mil €, dar în 2016nivelul este mult scăzut, din cauza prețurilorreduse ale țițeiului. Ultimul raport al Romgazmenționează investițiimediianuale înexplorareșiproducție de aproximativ 200 mil € pentruperioada 2014-2015, cu un nivel, de asemenea,maiscăzutîn2016.

Sunt planificate noi investiții în creștereacapacității de injecție, extracție și înmagazinare agazului natural în depozite subterane. RealizarealordepindededezvoltareapiețeigazuluinaturalînRomânia,inclusivprinintegrareadenoiservicii,ceprivesc înmagazinarea pe principii comerciale.Rafinăriileînfuncțiunesunt,dupăparcurgereaunuiamplu proces de restructurare și modernizare,competitive la nivel regional. Importator net dețiței, România exportă produse petroliere înregiune și există condiții favorabile pentru

păstrarea nivelului actual de activitate în sectorulderafinare,celpuținpânăîn2030.

Companiile petroliere investesc în explorarea șidezvoltareadenoizăcăminte,astfelîncâtsădeținărezerve pentru menținerea producției mediianuale. Pentru România, provocarea principalăeste menținerea sau creșterea rezervelor și aproducției,astfelîncâtsăacoperecâtmaimultdincererea internă. Există, în continuare, potențialpentrudescoperireadenoizăcăminte,astfelcăseanticipează o creștere a investițiilor pe termenmediu și, în cazul unor descoperirii semnificative,petermenlung.

Vorfinecesareîncontinuareinvestițiișiînsectorulrafinării, în special pentru adaptarea mixului deproducție a produselor petroliere către cele cuvaloare adăugată ridicată și cerere în creștere,precum kerosenul. Va crește capacitatea deprelucrare în biorafinării, prin investiții în noicapacități,maiîntâipentruacoperireaînmaibunămăsură a cererii interne, iar pe termen lung, cupotențial de a deservi prin exporturi piețeleregionale, asemenea exportului net de produsepetroliereclasice.

Oportunitatea finanțării interconectării sistemuluinaționaldetransportalțițeiuluicucelealestatelorvecine situate la vest trebuie analizată într-unstudiudedicatde fezabilitate, ce ia în considerareultimele evoluții internaționale în domeniu șitendințele de evoluție ale sectorului petrolierromânesc.

V.7.2. InvestițiiînsectorulenergieielectricePrețul final al energiei electrice este alcătuit dindouă componente principale: costul total alproducției în centralele electrice și costul asociatrețelelor de transport și distribuție. Investițiile sereflectăîncosturilecuretehnologizareacentralelorelectriceexistenteșicuconstrucțiadenoicentrale,respectiv costurile cu modernizarea și extinderearețelelorelectrice.

Modelul PRIMES estimează necesarul de investițiiaferenterețelelorelectricelaaproximativ500mil€anual până în 2030. Aceste costuri includproiectele de interconectare și de dezvoltare arețelei prevăzute în Planul de Dezvoltare alTranselectrica pentru 2016-2025 și continuareaacestuiapânăîn2030,precumșinivelulestimatalinvestițiilor în rețele de distribuție. Investițiile

includ echipamente și tehnologii ce fac tranzițiacătre „rețelele inteligente” cu comunicarebidirecțională,cugestiuneeficaceșicuflexibilitatemai mare în operare. Este estimat și costuldezvoltării treptate a producției distribuite aenergiei electrice, cu impact în special la nivelulrețelelordedistribuție.Astfelde investițiinu suntdenaturăsăcreascănivelultarifelorderețea.

Modelarea cantitativă relevă diferențeconsiderabileîntrevolumeleinvestițiilorîncentraleelectrice, în funcție de scenariul de dezvoltare.Astfel, totalul investițiilor pentru perioada 2016-2030variazăîntre7și14mld€,echivalentula500-1000 mil €/an. Scenariul Optim se situează lamarginea superioară a acestui interval. Diferențaprincipală se regăsește între scenariile cu sau fără

Pagina93din116

proiectul a două noi unități nucleare. Faptul căinvestiția în dublarea capacității nucleare ecostisitoarenuesteonoutate,darimpactulasupra

costului final al energiei electrice depinde dearanjamentul comercial cu investitorul, fiindposibilăoreducereaacestuia.

V.7.3. InvestițiiînsectorulenergieitermiceSistemele de alimentare centralizată cu energietermică(SACET)cuprinddouăelementeprincipale:centralele termice sau cu cogenerare de energietermică și energie electrică, respectiv rețelele dedistribuție a agentului termic. Mai mult dejumătate dintre cele 60 de localități cu SACETfuncțional în România au nevoie de investițiisubstanțiale înmodernizarea distribuției de agenttermic, prin înlocuirea vechilor conducte cu altelenoi. Noile rețele trebuie dimensionate corect lacerereaestimatădeagenttermicșideapăcaldă,înscădere față de nivelul din prezent, ca urmare alucrărilor de reabilitare termică a blocurilor delocuințe, dar cu potențial de creștere prinatragereadenoiconsumatoridupăeficientizareșicreșterea raportului calitate-preț pentru serviciileoferite.

Nivelul investițiilor în rețelele de distribuție aagentuluitermicesteestimatîntre1,3și2,6mld€,conformceluimairecentstudiualpotențialuluide

încălzire centralizată și cogenerare de înaltăeficiență în România (ME 2015a), remis ComisieiEuropene la sfârșitul lui 2015. Investițiile anualenecesare sunt estimate între 87 și 175 mil €, cunivelulsuperiorasumatînScenariulOptim,pentruaasiguradezvoltareapetermenlungasectorului.

În paralel, este necesară înlocuirea vechilorcentrale termoelectrice în cogenerare, ce seapropiedesfârșituldurateideviață,cuunnecesaral investițiilor estimat între 1 și 1,5 mld €.Suplimentar, vor avea loc investiții în înlocuireaunei părți a cazanelor de apă fierbinte ajunse lasfârșituldurateideutilizare,cuunnivelestimatalcheltuielilorîntre45și60mil€/an.ScenariulOptimprevede investiții în noi capacități de cogenerare,de90mil€/anpânăîn2030șiunminimde45mil€/analinvestițiilorîncazanedeapăfierbinte,fiindpreferate unitățile ce produc energie termică șielectricăîncogenerare.

V.7.4. AsigurarearesurselorfinanciarepentruderulareaprogramelordeinvestițiiStrategia identifică investiții substanțiale ce suntnecesarepentrumodernizarea și retehnologizareasistemuluienergeticromânesc înurmătorii15ani.Analiza scenariilor alternative de dezvoltareestimează investițiile totale în sectorul energetic(exclusiv ceea ce ține de consumul energiei) între15 și 30 mld € pentru perioada 2017-2030, cu oestimare centrală de aproximativ 25 mld €. Fărăîndoială, majoritatea investițiilor se vor baza pecapitalul privat, însă nu poate fi neglijat rolulimportant al statului în facilitarea deciziilor deinvestiții, în special prin îmbunătățirea sistemuluideguvernanțăasectoruluienergetic.

În primul rând, statul are obligația de a crea uncadrude reglementare șidepoliticipublice stabil,predictibil, transparent și echitabil pentru toatecompaniile ce acționează în sectorul energetic,inclusivcelecucapitaldestat,pebazaprincipiilordeneutralitatetehnologică.

Înaldoilearând,statultrebuiesăacționezepentrua îmbunătăți guvernanța companiilor la care estedeținător de active, în vederea eficientizării șitransparentizării activităților acestora. Prin acestedemersuri, statul român poate asigura accesul la

finanțarelacosturimaimicialecapitalului,ceeacetransformă proiecte altminteri nefezabile îninvestițiicertepentrusectorulenergetic.

În afară de capitalul privat, alte surse importantede finanțare sunt cele puse la dispoziție prinprogramele de investiții europene – fonduristructurale și cel pentru investiții strategice (ceestedeașteptatsăfieprelungitpânăînanul2020și suplimentat), respectiv cele ale băncilor deinvestiții și de dezvoltare (BEI, BERD etc). Un rolimportant îl pot juca și parteneriatele public-private,respectivschemedeinvestițiiprecumcelede tipESCOpentrucreștereaeficiențeienergeticeaimobilelor.

Statulpoatedefini șimecanismede sprijinpentruanumite tipuri de investiții, precum cele degarantare a veniturilor. Strategia nu propunemecanisme concrete, dar semnalează importanțarespectăriiprincipiuluineutralitățiitehnologiceșiacelui de limitare a impactului pe careo eventualăschemădesprijinîlpoateaveaasupracostuluifinalalenergiei.

Pagina94din116

O posibilă sursă importantă de finanțare ainvestițiilor în sectorul energetic în deceniileurmătoare o reprezintă veniturile bugetareasociate licitațiilor pentru permisele de emisiiaferente sistemului ETS. În funcție de evoluțiaprețuluicertificatelordeemisii,acesteveniturivorfimaimari saumaimici, însă în orice caz sumeledisponibile pentru investiții sunt substanțiale, deordinulmiliardelordeeuroînurmătorii15ani.

Acesteavor trebuialocateproiectelorde investițiipe baza unui set de priorități bine definite, cuprecădere pentru proiecte esențiale pentrurealizarea obiectivelor strategice, dar pentru careinvestițiile sunt dificil de realizat în lipsacofinanțării din acest fond. Exemple suntmodernizareașiredimensionareasistemelorSACETdinmarileorașe, reabilitareatermicăa imobilelor,înnoirea parcului de centrale în cogenerare deînaltăeficiență.

V.8. TestedestresalesistemuluienergeticnaționalÎn modelarea cantitativă a evoluției sectoruluienergeticnaționalînorizontulanului2030,aufostrealizate teste de stres pe componentele dereziliență a SEN, respectiv de capacitate de

gestionare a unei crize de aprovizionare cucombustibili, în condiţii meteorologice deosebite(secetă prelungită, caniculă, zăpadă, temperaturifoartescăzuteetc.).

V.8.1. Testdestresalsectoruluielectroenergetic:condițiideprimăvarășivară

CONDIȚIIȘIIPOTEZEPENTRUTESTULDESTRESDEPRIMĂVARĂȘIVARĂUnul dintre efectele climatice cu impact asuprasectoruluienergeticestevariabilitateahidrologică.PotrivitStrategieideAdaptareClimaticăaBazinuluiDunării, adoptată în2012, îndeceniileurmătoare,segmente importante ale Bazinului Dunării se vorconfruntacuodescreștereavolumuluideapășideprecipitații.

Dată fiind importanța hidroenergiei în mixulnațional al României și faptul că majoritatearezervelor hidroelectrice ale țării sunt situate înBazinul Dunării, este esențială evaluareavulnerabilității SEN față de posibile situații desecetă. Deficitul de apă al Dunării poate afecta șiproducțiadeenergieelectricănuclearăși termică,care necesită debite suficiente pentru răcireareactoarelor, respectiv a condensatoarelorturbinelor. Dependente de apa Dunării sunt nudoar reactoarele centralei nucleare de laCernavodă,cișiceledelaPaks(Ungaria),Kozloduy(Bulgaria) și Mochovce (Slovacia). Realizarealucrărilor de îmbunătățire a navigației pe sectorulCălărași-Brăila poate contribui la asigurarea răciriiinstalațiilordecondensaredinRomânia, reducândriscul de oprire a reactoarelor în caz de secetăseveră.

Dincolo de aspectele hidrologice, dacă o perioadăsecetoasă este dublată de caniculă, randamentulcentralelor termoelectrice este afectat. Testul destres adaugă și constrângerea unei perioade dediminuare substanțială a vitezei medii a vântului,ceea ce reduce aproape la zero producția deenergieeoliană.

Modelul PRIMES-IEM a fost rulat pentru Româniaînscenariuluneiperioadesecetoaseînlunilemai–august, cu reducerea potențialului hidroenergetic.Caefect,centralelenuclear-electricedinRomânia,Bulgaria și Ungaria își reduc producția. Acestecondiții sunt simulate pentru anii 2020, 2025 și2030, pentru toate cele trei scenarii de bază –ScenariuldeReferință(RM),Politici2030(P2030M)și Politici 2030Maximal (P3050M), în varianta deprețmediu al combustibililor. Sunt analizatedouăzile de lucru tipice, una de primăvară și una devară.Obiectivulestedeaevidenția impactulunorasemenea circumstanțe hidrologice șimeteorologiceasuprareziliențeiSEN,comparatcuScenariul de Referință.

REZULTATELETESTULUIDESTRESÎNZILEDELUCRUDEPRIMĂVARĂȘIVARĂA fost modelat impactul factorilor de stresmenționațimaisusasupraurmătoarelorelemente:

• CapacitateaSENdeaacopericerereadeenergieșideserviciitehnologicedesistem;

Pagina95din116

• CapacitateaSENdeamenținenivelulexporturilorșideaasiguraimporturilenecesareoperăriiîncondițiidesiguranță;

• Efecteleasupraprețuluipepiațaangrodeenergieelectrică;

• Dependențadeanumițicombustibilișideinfrastructuraaferentăacestora.

Rezultatele modelării arată că, în niciun scenariuanalizat, SEN nu se confruntă cu deficit deproducțieșicuîncălcărialecerințelordeasigurareacapacitățilorderezervă,înniciunuldintreaniidereferință (2020, 2025 și 2030). În nicio situațienuestecompromisăsecuritateaînaprovizionare.Maimult, în unele cazuri, SEN îșimenține capacitateade asigurare a exporturilor, oferind reziliențățărilorvecine,afectatedeaceleașicondițiidestres.

Astfel, în anul 2020, România își va mențineexporturile de energie electrică, în condițiimeteorologicenormale, întoatescenariile,pentruambele zile tipice. Când condițiile de stres suntaplicate algoritmului de alocare de capacitate înziuadelucrudeprimăvară,exporturilesuntîntre5și 9 GWh/zi în toate scenariile. În ziua tipică devară, în condiții de stres, exporturile se reduc lacirca jumătate față de o zi fără condiții de stres,fiindcuprinseîntre10și12GWh.AceastaaratăcăSEN poate oferi securitate energetică la nivelregional.

În 2025, România va exporta energie electrică întoate scenariile, în condiții meteo normale, înambele tipuri de zile de lucru. Exporturile suntredusecucirca50%încondițiidestres,cuexcepțiascenariuluiP2030M în ziuade lucrudevară, cândreducereaestecu80%.

În2030,deasemenea,Româniavaexportaenergieelectrică în toate scenariile, în ambele zile tipice.Exporturile sunt mai mari în ziua tipică deprimăvară, în intervalul 30-40 GWh în toate celetreiscenarii.Înziuatipicădevară,exporturilesuntde10-15GWh.Încondițiidestres,seînregistreazădiferențesemnificativederăspuns întreceledouăzile tipice de lucru. În ziua de primăvară,exporturilescadcu10-20%,învremeceînziuadevară, exporturi de circa 15GWh sunt înlocuite deimporturi de 7-10 GWh. Un atare volum zilnic alimporturilor, în circumstanțe excepționale, nuprezintăoproblemădereziliențăaSEN.

Testele de stres nu au vizat perioada după anul2030,cândsevafaceputernicsimțitefectulintrăriiînfuncțiuneanoilorunităținucleare.

În ceea ce privește impactul de preț al condițiilorde stres asupra pieței pentru ziua următoare,analiza arată că acesta este limitat și gestionabilpentruziuatipicăde lucrudeprimăvară, învremece în ziua de vară impactul de preț estesemnificativ,dardetermenscurt.

V.8.2. Testdestresalsectoruluielectroenergetic:condițiideiarnă

CONDIȚIIȘIIPOTEZEPENTRUTESTULDESTRESDEIARNĂTestul de stres în condiții de iarnă exploreazăvulnerabilitățile SEN în condiții de frig extrem.Modelul PRIMES-IEM este rulat sub următoarelepresupuneri: temperatură scăzută (sub -20˚C) șicăderimasivedezăpadă,aplicatepentru24deoreîntr-ozitipicădelucrudeiarnă,înanii2020,2025și 2030. Temperatura scăzută are impact asupraaprovizionării cu combustibili și a disponibilitățiicentralelor termoelectricepebazăde gaznatural,

prin cererea crescută gaze naturale și de energieelectrică pentru încălzire. Frigul și căderile dezăpadă afectează puternic producția centralelorelectrice eoliene și fotovoltaice. Centralelehidroelectricefuncționează încondițiideger,cuosarcină redusă, de 3500MW.Modelul determinăefectele capacității diminuate de producție aenergieielectrice.

REZULTATELETESTULUIDESTRESÎNCONDIȚIIDEIARNĂNu au loc întreruperi în alimentarea cu energieelectrică și încălcări ale cerințelor de asigurare acapacitățilorderezervăînniciunuldintrescenariilestudiate – P2030M, P3050M și RM – în niciunuldintre anii de referință. SEN este capabil să

traverseze condițiile de stres fără a compromitestabilitatea și securitatea în aprovizionare, încondițiidefuncționarenormalăapiețeideenergieelectricăeuropeană(Figura35).

Pagina96din116

Figura35–Testuldestresalsistemuluielectroenergeticdevarășideiarnă

Sursa:PRIMES

Rezultatele testului de stres arată că Româniatrebuie să se bazeze pe importuri pentru a-șiasiguranecesaruldeenergieelectrică în condițiilespecificatedestres.Înanul2020,Româniaexportăenergie electrică în toate scenariile, în condițiimeteorologicenormale.Acesteexporturinupot fimenținute în condițiile testului de stres, fiindînlocuitecuimporturicedepășesc24GWhîntoatescenariile.

În2025,deasemenea,Româniaesteexportatorîntoate scenariile, în condiții meteo obișnuite.Condițiile de stres induc o inversare a acestuicomportament comercial, în toate scenariile: 30GWh în RM, respectiv 50 GWh în scenariileP2030MșiP3050M.Situațiaestesimilară în2030:exporturi de energie electrică în condiții meteo

obișnuite și importuri semnificative în condiții destres: 25 GWh în RM, respectiv 35 GWh înscenariile P2030M și P3050M. Astfel, în toatescenariileșiîntoțiianiidereferință,capacitateadeimport este esențială pentru stabilitatea SEN încondițiideiarnăseveră.

În ceea ce privește costurile, situațiile de condițiiextreme de iarnă aduc costuri suplimentare, înspecial în jurulanului2020șimaiales înP3050M.Presiuneacosturilorsuplimentarescadeulterior,înperioada 2025-2030. În aceste condiții esteesențialăfuncționareanormalăapiețeideenergieelectrică europeană, pentru a se putea asiguraimporturiledeenergieelectricănecesareacopeririideficitului deenergie electricădin SEN, la un costacceptabilpentruconsumatori.

V.8.3. TestdestresalsectoruluigazelornaturaleDupă cum indică rezultatele testelor de stresrealizatelafineleanului2014deCEșiENTSO-G(CE2014c), în situația unei întreruperi a livrărilor degazedinFederațiaRusăprinUcraina cătrepiețeleUE pentru o perioadă cuprinsă între una și șaseluni, în intervalul septembrie-februarie, cu douăsăptămâni de iarnă geroasă în februarie, Româniaar fi fost în 2014 printre cele mai sever afectatestate europene din punct de vedere al capacitățiide import, cuundeficitestimatdegaznaturalde1,3mldm3–altreileacelmainefavorabilrezultatdupăFinlanda(2,2mldm3)șiUngaria(2,1mldm3).

Modelarea cantitativă cu PRIMES-Gas supply ainclus un test de stres pentru sistemul de gaznatural, cu două componente: (1) presupunereaîntreruperiicompletealivrărilordegaznaturalprinUcraina cătreRomânia pentru un interval de șaseluni (septembrie – februarie); (2) presupunereapesimistă că România nu exploatează recenteledescoperiridinMareaNeagră, încondițiile încare

cererea de gaz natural rămâne la nivelulScenariuluideReferințăînintervalul2015-2030.

Scenariul de Referință (RM) indică dezvoltarea cusucces a zăcămintelor din Marea Neagră, darmomentul intrării lor în producție depinde deevoluția prețului gazului pe piața regională.Producțiadegazevacreștenotabildupă2020șivaajunge la un maximum în jurul anului 2025, înspecialmulțumităzăcămintelordinMareaNeagră,reușind să contrabalanseze depletarea câmpurilormature onshore. După 2025, în acest scenariu,România va deveni independentă de importuri.Pentruconsum,RMindicăocreștere între2016și2020, prin creșterea ponderii gazului natural înmixul de energie electrică, cu o ușoară scăderecătre 2025, urmată de stabilizare până în 2030.Astfel, în condițiile livrărilor neîntrerupte de gazedinRusiaprinUcraina,Românianusevaconfruntacu probleme serioase de securitate înaprovizionare.

Pagina97din116

PresupunândoîntreruperealivrărilorprinUcrainavremedeșaseluni,Românianuvafiafectatădeocriză a aprovizionării cu gaze nici în 2025, nici în2030,dacăîșivamențineproducțiașiconsumullanivelul din RM. Situația mai dificilă se prezintă laînceputulanilor2020,cânddeficituldegazecauzatde întrerupereatranzituluiucraineanestedecirca1 mld m3. Pentru suplinirea sa, opțiunile sunt (i)creșterea extracției din înmagazinarea subterană;(ii) importuri din statele vecine; (iii) reducerealivrărilor către consumatorii neprotejați; și (iv)creșterea producției interne de gaz natural. Cumcapacitatea cumulată de aprovizionare din importși din stocare în 2020 va fi de circa 74mil m3/zi,livrărilevorfisuficientepentruaacopericonsumulintern. Procentajul de consum neacoperit în jurulanului 2020, în condiții de întrerupere a livrărilorprinUcraina,estedecirca3%șidisparecompletînanii2025și2030.Creșterileestimatedeprețsuntde5% în2020 fațădeRM, caurmarea costurilorsuplimentarede transport pentru importurile prinUngariafațădeceleprinUcrainașiacosturilordeînmagazinare.

Adouacomponentăatestuluidestresexamineazăimplicațiile situației nedezvoltării zăcămintelor degaze din Marea Neagră, în condițiile în careconsumul semenține la nivelul RMpână în 2030.Unastfeldescenariuaravea implicațiimajoredinpunct de vedere al necesarului de consum.Impactul crizei de aprovizionare prin Ucraina s-arresimțiîntotdeceniul2020-2030.În2020,estedeașteptatundeficitdegaznaturaldecirca1,2mldm3. Volumele disponibile în țările vecine vor filimitate,ceeacearmențineundeficitîntre2020și2030.Deficitulestimatsevadiminua între2025și2030,pe fondul creșterii importurilordinUngaria.Creștereamedie de preț în scenariul „fărăMareaNeagră” este estimată la 7% în 2030 față deScenariul de Referință, influențată de costurile detransport din Ungaria, de creșterea întrebuințăriicapacităților de înmagazinare subterană și decererea crescutăpe timpde iarnă. Rezultă, astfel,că dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor dinapele adânci aleMăriiNegre constituienudoarooportunitate economică, ci și un importantelement de securitate energetică în deceniulurmător.

Pagina98din116

VI. PERSPECTIVEALESECTORULUIENERGETICROMANESCINTRE2030ȘI2050

VI.1. RolultendințelordedezvoltarepetermenlungînelaborareaStrategieiPerspectiva de dezvoltare a sectorului energeticpână în anul 2050 este utilă din două motiveprincipale: (1) sectorul energetic are o intensitateridicatăacapitalului,iarmulteproiecteauuncicluinvestițional lung, astfel încât o bună parte adeciziilor de investiții ce vor avea loc în viitorulapropiat vor continua să își producă efectele în2050;și(2)politicileenergeticeșidemediualeUE,inclusivțintelepentruanul2030,suntconstruiteînjurul obiectivului pe termen lung de a reduceemisiiledeGEScucelpuțin80%pânăîn2050.

Obiectivul global de atenuare a schimbărilorclimatice poate fi îndeplinit doar prin acțiuni șimăsuricucaractertransformatorlanivelplanetar.O direcție principală de acțiune va fi accelerarea

tranziției energetice. Multe dintre transformărilepe termen lung ale sectorului energetic pot fianticipate, dat fiind ritmul lent de înlocuire alinfrastructuriienergetice.

Tendințele prezentate în acest capitol oferă operspectivă asupra evoluției sectorului energeticdin România pentru perioada 2030-2050, pe bazarezultatelor modelării cantitative. Incertitudineaproiecțiilor pe termen lung face ca ele să aibă uncaracter mai degrabă orientativ și să fiesusceptibile de revizuiri mai ample în viitor.Reluareaexercițiuluidemodelarecantitativăpestecincianivaconduce,probabil,larezultatediferite,deși în linii mari, ele vor fi asemănătoare cu celevalabileîn2016.

VI.2. Evoluțiasectoruluienergeticromânescînorizontulanului2050Tendințele de dezvoltare prezentate mai jos sereferăla:creșterearoluluisustenabilalbiomaseiînmixul energetic; viitorul electromobilității;creștereaponderiiSREînmixulenergieielectriceșiutilizarea tehnologiilor CSC; forme de stocare aenergiei; eficiența energetică, în special aimobilelor; încălzirea electrică pe bază de pompedecăldură.

Toate aceste evoluții, deși sunt de așteptat săreducă emisiile de GES, ar putea avea un impactputernicasupramediului,oportunitateadezvoltăriinoilor tehnologii la scară largă trebuind analizatăminuțios.Celmaiprobabil,noigenerațiialeacestortehnologii, mai eficiente și mai ecologice, vor fiadoptatelascarălargă.

VI.2.1. ÎntărirearoluluibiomaseișiadeșeurilorîntranzițiaenergeticăBiomasa reprezintă principala formă de SRE înmixulenergeticalRomânieișiîșivapăstraacestrolpe termen lung. După anul 2030, analizapotențialului de dezvoltare a biomasei la niveleuropean indică posibilitatea unei creștericonsiderabile a suprafeței terenurilor utilizate înRomânia înmodeficient, în culturi lignoceluloziceanuale și perene. Producția totală de biomasă cudestinație energetică în România ar putea creștede la 47 TWh în 2015 la 184 TWh în 2050, dintrecare 119 TWh culturi de biomasă lignocelulozică(partea stângă în Figura 36). Astfel, biomasa arputea deveni principalul produs energetic alRomâniei, în condițiile în care o bună parte arputea fi destinată exporturilor, în urmatransformării în produse energetice finite, cu

valoare adăugată ridicată. Problema gestiuniideșeurilor va fi soluționată prin transformarea înproduse energetice, producție de biogaz și uleiuricudestinațieenergetică,însăvolumulrezultatestemaimicdecâtpotențialulplantelorlignocelulozice.

Transformarea biomasei în produse energetice vaavea loc înnoicapacitățiderafinareșiprelucrare,rezultând în 2050 aproximativ 120 TWh, înprincipal produse echivalente pentru diesel (55TWh),kerosen(22TWh)șibenzină(14TWh).Alteproduse energetice importante sunt biogazul (11TWh) și lemnul (14 TWh), utilizat de companii deutilități pentruproducția în cogenerarede abur șienergie electrică. Păcura și etanolul pe bază debiomasăvorocupaunlocmarginal(parteadreaptăînFigura36).

Pagina99din116

Figura36–Producțiabiomaseicudestinațieenergetică(S)șideproduseenergeticepebazădebiomasă(D)

Sursa:PRIMES

Strategia nu propune o dezvoltare către export asectorului biomasei din România; oportunitateaunei astfel de abordări va putea fi analizată îndeceniile următoare, în funcție de evoluțiapoliticilor globale de decarbonare, pe baza unorstudiiaprofundatedeoportunitatespecifice.Rolul

acestei analize este de a evidenția potențialulmajor pe care România îl are în modernizarea,eficientizarea și dezvoltarea sectorului biomasei șicrearea unei noi industrii naționale, cea deprelucrare și rafinare a produselor energetice pebazădebiomasă.

VI.2.2. RoluldetermenlungalautovehicululuielectricîntransporturiMobilitateaelectricăreprezintăoalternativăsolidăși credibilă, de termen lung, lamotorul cu ardereinternă. Gazul natural, GPL-ul și hidrogenul suntcombustibili alternativi viabili pentru sectorultransporturilor, însăestepuținprobabilsăofereosoluție de înlocuire pe scară largă a produselorpetroliereînmixulenergetic.

Motorul electric este caracterizat de randamentridicatșidelipsaemisiilorrezultateînurmaarderiicarburanților. Autovehiculele cu motor cu ardereinternăsunt,înprezent,osursămajorădepoluareîn mediul urban, cu toate că noile tehnologiilimiteazăpoluareacugazedeeșapament.

Pe de altă parte, principala problemă aautovehiculului electric constă în dificultateastocării energiei electrice. Din punct de vedere alsustenabilității, se pune și problema emisiiloraferenteproducțieideenergieelectrică,dominatăde combustibilii fosili. Pe termen lung însă,autovehiculeleelectricesuntdeașteptatsădeținăun rol central, pe măsură ce crește eficiențabateriilor, respectiv producția în cantități mari aenergieielectricecurate.

Tranzițiade lamotorulcuardere internăcătrecelelectricesteprobabilsăaibăloctrecândprinetapaintermediarăaautovehiculelorhibride(echipatecuambeletipuridemotor),cusaufărăalimentaredin

rețeaua de energie electrică. Cea mai timpuriedezvoltare o vor avea autovehiculele hibridepentru care motorul electric are doar un rolmarginal, la viteze mici, în traficul urban (Figura37).

Etapaadouava consta în creștereanumăruluideautovehiculehibridedetipplug-in,acărorbateriedecapacitatemediesepoateîncărcadelaosursăexternă de energie electrică. Aceste autovehiculecombinăavantajelemotoruluielectric,înspecialîntraficul urban și pe distanțe scurte, cu cele alemotorului cu ardere internă, cu alimentare rapidăși la îndemână când se parcurg distanțe lungi, înafara orașelor. În fine, a treia etapă va consta încreșterea rapidă a ponderii autovehiculelor purelectrice,cubateriidemarecapacitate,pemăsurăcecostul lorscade, iarenergiaelectricăprovine înmaimarepartedinsursecuemisiiscăzutedeGES.

Pentru România, nu este oportună traversareaacestorpașimairapiddecâtesteeficientdinpunctde vedere economic, cu excepția unor schemedesprijin de amploare limitată pentru dezvoltareainfrastructuriipublicedereîncărcareșiosusțineremarginală a pieței în etapele incipiente dedezvoltare, coordonată cu dezvoltarea industrieiautovehiculelorelectriceînRomânia.

Pagina100din116

Figura37–Evoluțiaparculuideautovehiculeînperioada2030-2050,înfuncțiedemoduldepropulsie

Sursa:PRIMES

Rezultatele modelării ilustrează parcurgerea celortrei etape ale tranziției către electromobilitate înRomânia, înperioada2030-2050,pentruScenariulOptim. Astfel, în 2050, în România ar urma să fieînmatriculate circa 10 milioane de autovehicule,din care 13% hibride și 5% hibride plug-in pebenzină, 11% hibride și 9% hibride plug-in pemotorină, 19% autovehicule electrice și 1,5% cupiledecombustiepebazădehidrogen.

Astfel, aproape 60% din parcul auto ar urma săaibă,în2050,oformădepropulsieelectrică.Dintreautovehiculele pe motorină și benzină, o bunăparte ar putea folosi produse energetice pe bazăde biomasă (secțiunea VI.2.3.). Bineînțeles,tranzițiacătreelectromobilitatepoateavealocmairapidsaumai lent, înfuncțiedeevoluțiafactorilorprincipaliexplicațimaisus.

VI.2.4. ProducțiaenergieielectricepebazădetehnologiicuemisiiredusedeGESPerioada 2020-2030 va aduce creșteri moderatealecapacitățilordeproducțieaenergieidinSREcuprecădere electrice eoliene și fotovoltaice, dupăcum este explicat la paginile 60-66. Modelareainclude doar capacități ce se dezvoltă fără oschemă dedicată de sprijin, în locații cu potențialenergetic ridicat, în care proiectele sunt fezabileeconomic. Pe măsură ce costul emisiilor de GEScrește iar performanța tehnologiilor eoliană șifotovoltaică crește în raport cu costurile, tranzițiaenergetică se va accelera și în România, princreșterea ritmului de extindere a centraleloreoliene, fotovoltaice și a altor tehnologii cuemisiiredusedeGES.Înparalel,vaavealocoreducereacostului capitalului pentru investițiile în SRE înRomânia. Aceste evoluții sunt de așteptat să aibăun impact puternic în mixul energetic în specialdupă2030.

Figura 38 prezintă evoluția estimată a capacitățiiinstalateîncentraleelectricefotovoltaiceșieolieneîn perioada 2030-2050, pentru Scenariul Optim(POPT) și pentru Scenariul Politici 2030 Maximal(P3050M). Se remarcă o creștere importantă acapacităților instalate în ambele scenarii, fără a fi

necesară o schemă dedicată de sprijin. În anul2050, rezultatele modelării arată o capacitatetotalăinstalatăîncentraleeolienede8500MWînscenariul POPT și de 11800 MW în scenariulP2030M.Pentrucapacitățile instalatefotovoltaice,valorile corespunzătoare sunt 6900 MW și,respectiv, 9000 MW. Capacitatea instalată încentrale termoelectrice pe bază de biomasă esteestimatălapuținpeste500MWîn2050.

Creșterea mai accentuată, pe termen lung, acapacităților SRE în scenariulP3050Mdecurgedinpoliticile ambițioase de decarbonare, prin careprețulemisiilorGESpepiațaETScreștefoartemultși se dezvoltă capacități de stocare, ce pot preluacantități mari de energie electrică produsăintermitent și nesincronizat cu cererea. Înaintede2030,scenariulPOPTaratăocreșteremairapidăacapacităților SRE decât în scenariul P3050M, dincauza costului mai scăzut cu capitalul pentruinvestițiileînSREînRomânia–rezultatalpoliticilorstatuluiromândeareducerisculdețară,înspecialpentruacesttipdeinvestiții.

Pagina101din116

Capacitatea netă instalată în centrale pe bază deSRE în anul 2050 presupune investiții mai maridecât simpla adăugare de noi capacități celorexistente, întrucât va fi necesară și înlocuireacapacitățilorexistente, instalate înperioada2010-2016, în momentul în care vor ajunge la sfârșituldurateideviață,înperioada2030-2040.

De asemenea, după 2035 se vor crea premisepentru introducerea reactorilor nucleari degenerațiaIV,micișimodulari(SMR),carevorputeacreștepondereaenergieicuemisiiscăzutedeGES.Realizarea tehnologiei de reactori rapizi răciți cuplumb, cu o contribuție semnificativă a României,va aduce posibilitatea participării la proiecte deinvestițiipeplanmondial.

Figura38–Capacitateainstalatăîncentraleelectriceeolieneșifotovoltaiceînperioada2030-2050

Sursa:PRIMES

Toate scenariile pornesc de la premisa utilizăriihidroenergieișiaenergieinuclearepetermenlungînRomânia.Hidroenergiaestecoloanavertebralăasistemuluienergetic,iarenergianuclearăadaugăocontribuțieesențială lamixulenergeticdiversificatși echilibrat al României. Alături de hidroenergie,SREșienergienucleară,mixulenergeticfacelocșicărbunelui,inclusivînscenariilededecarbonare,laorizontulanului2050.Astfel, rezultatelemodelării

indică fezabilitatea, începând cu anul 2035, aproiectelor pentru noi centrale termoelectrice pebază de lignit, cu condiția ca acestea să fieprevăzute cu tehnologia de captură, transport șistocare geologică a CO2 (CSC). În funcție descenariu,modelareaaratăcăarputeaficonstruităo capacitate pe bază de lignit prevăzută cu CSCcuprinsăîntre300și1000MW.

VI.2.5. StocareaenergieielectricelascarămareRezultatele modelării arată o dezvoltareremarcabilă a capacităților eoliene și fotovoltaicepe termen lung (secțiunea VI.2.4). Producțiaintermitentă de energie electrică poate puneproblemedeadecvanțăsistemuluielectroenergetic(SEN), din cauză că doar o parte a capacitățilorinstalate pot oferi servicii pe piața de echilibrare,iarcapacitateadeinterconectareestelimitată.Dinacestmotiv,dupăanul2030șimaialesdupă2040,va apăreanecesitateade a dezvolta noi soluții destocare a energiei electrice produse în centraleeolieneșifotovoltaice.

În orizontul anului 2050, SEN ar putea necesitacapacitățicepotasiguraechilibrareapentru15-20GWinstalați încentralecuproducțieintermitentă.În afară de tipurile de capacități disponibile înprezent,sevordezvoltasistemedebateriidemare

capacitate, ca soluție marginală pe piața deechilibrare,respectivnumeroasesistemedebateriide capacitățimaimici, distribuite geografic. Douăsoluții importante, care în prezent suntcostisitoare, dar care ar putea deveni fezabileeconomic,suntcentralelehidroelectricecupompajinvers(CHEAP),respectiv,dupăanul2035,procesulde hidroliză pe bază de energie din SRE pentru aproduce hidrogen. Hidrogenul poate fi ulteriorutilizatfiedirectîntransport,fiesubformădegazde sinteză din SRE, injectat în sistemul detransport/distribuție a gazului natural, după ceesteaduslastandarddemetanprinreacțiacuCO2.

Centralelehidroelectricecupompajdevinnecesareînmixuldecapacități în toate scenariileanalizate,însădoardupăanul2030.POPTprevedecapacitățidepompajinversdeaproximativ1000MWînanul

Pagina102din116

2050, cu variații între 850 MW și 1100 MW, înfuncție de scenariu. Cele două scenarii în carenecesarul de capacități de pompaj invers este celmaiscăzut(450MW,respectiv750MW)suntcelecudecarbonareambițioasă(ScenariulPolitici2030Maximal, învarianteledeprețscăzut,respectivdeprețmediualcombustibililor–P3050LșiP3050M).

PentruP3050LșiP3050M,necesarulmaiscăzutdecapacități hidroelectrice cu pompaj este justificatde dezvoltarea, în paralel, a capacităților deproducție a gazului de sinteză. Rezultatelemodelării pentru cele două scenarii arată odezvoltare rapidă a acestei tehnologii după anul2040,ajungând în2050 laoproducțiede28TWhgazdesinteză.

ProducțiadegazdesintezădinSREestebinevenităîn mixul energetic către sfârșitul tranziției

energetice, la orizontul anului 2050, pentru căpoate contribui la decarbonarea gazului natural.Metanul sustenabil este necesar în proceseindustrialeceutilizeazăflacăra,undeestedificildeînlocuit.

Atât pomparea inversă a apei în centralehidroelectrice, cât și hidroliza au un randamentrelativ scăzut. Din acest motiv, chiar dacă sedezvoltă astfel de capacități de stocare la scarămare, este preferabilă utilizarea energiei electriceîn momentul în care este produsă, respectivstocareaeiînbaterii.

Un rol important în echilibrarea SEN îl vor avearețelele inteligente și managementul cererii deenergie, inclusiv prin creșterea roluluicomunitățilorlocaleșialprosumatorilor,deținătoridemici capacități de stocaredistribuite geografic.

VI.2.6. EficiențaenergeticăaimobilelorStocul clădirilor din România are o eficiențăenergeticărelativscăzută,iarconsumulspecificdeenergiepentruîncălzireșirăcireesterelativridicat,cu o medie națională de 157 kWh/m2/an (parteadreaptă în Figura 39), în condițiile în care circajumătate din locuințe sunt încălzite doar parțial.

Programele naționale de creștere a eficiențeienergetice, în paralel cu creșterea costurilor cuenergia,vorîncurajainvestiții înizolareatermicăalocuințelor în următorii 15 ani, în toate scenariilededezvoltare.

Figura39–Eficiențaenergeticăagospodăriilor(S)șiconsumuldeenergiepentruîncălzireșirăcire(D)

Sursa:PRIMES

După 2030, creșteri suplimentare ale eficiențeienergetice la încălzire vor fi însămai costisitoare,presupunând lucrări mai ample și complexe dereabilitare.Dacă înScenariuldeReferință(RM)nuaulocinvestițiidirectecuscopulcreșteriieficiențeienergetice, Scenariile Optim (POPT) și Maximal(P3050M) prevăd investiții considerabile încreșterea eficienței energetice a stocului delocuințe.Astfel,POPTaratăoscădereaconsumuluispecific de energie pentru încălzire și răcire, între2030 și 2050, de la 108 la 81 kWh/m2/an, prininvestiții medii anuale de 2,6 mld €. Princomparație,P3050Maratăoscădereaconsumului

de la 107 la 66 kWh/m2/an, prin investiții mediianualede4mld€.EfortulinvestiționalsuplimentardeatrecedelaPOPTlaP3050Mestefoarteridicatși nejustificat pentru puterea de cumpărare aconsumatorilordinRomânia.

Consumultotaldeenergiealgospodăriilorvaurmaînbunămăsurănecesarulpentruîncălzireșirăcire.Cererea de energie a gospodăriilor pentru gătit,încălzire, iluminat, electronice și electrocasnice,estedeașteptatsăcreascăfoartepuțin,caurmarea adoptării treptate a noilor tehnologii deecodesign, cu consum specific tot mai scăzut.

Pagina103din116

VI.3. ConsumuldeenergiealRomânieiîntre2030și2050Atâtcerereadeenergiefinală,câtșiconsumulbrutdeenergieprimarăsuntașteptatesăscadăușorînRomânia în perioada 2030-2050, ca urmare ainvestițiilor în eficiență energetică și a creșteriiponderiiserviciilorîneconomie,pefondulcreșteriieconomice mai lente, cauzate de fenomenul deîmbătrânire,darșidescădereapopulației.Analizaconsumului de energie pe tipuri de resurse și pe

segmenteale cererii nuarată schimbărimajore înconsumuldeenergiepesegmentedecerereșipesectoare de activitate, dar vor avea loctransformări importante în mixul energetic,remarcabilînspecialîncerereadiferitelortipurideenergie lanivel sectorial șidinpunctdevederealtehnologiilorutilizate.

VI.3.1. ConsumulbrutdeenergieprimarăpetipurideresurseRezultatele modelării pentru Scenariul Optimindicăoscăderecu7%acereriideenergieprimarăîntre2030și2050,dela394la365TWh.Scade,deasemenea,pondereacombustibililor fosili înmixuldeenergieprimară,dela61%la47%,fiindînlocuițideSRE,cecrescdela22%la35%(Figura40).

Creșterea cu 45 TWh a SRE este alocată aproapeegal energiei eoliene, fotovoltaice și geotermale,carecreștemaimultdedubludela20TWhîn2030la 44 TWh în 2050, respectiv biomasei, cu ocreșteredela51la72TWh.Energiahidroelectricănuesteprevăzutăacrește înmodsubstanțial,dar

creșterea nu este exclusă dacă se realizează noiinvestiții în centrale hidroelectrice pe principalelecursuri de apă – cel mai mare potențial fiind încontinuarepecursulDunării.

Între 2030 și 2050, cererea de cărbune și cea dețiței suntestimatesăse reducăcuaproximativ28TWh fiecare. În 2050, cărbunele ar putea acoperidoar3%dincerereadeenergieprimară,înscăderedela10%în2030.Gazulnaturalîșipăstreazăloculîn mixul energiei primare, cu o pondere aproapeconstantădecirca25%.

Figura40–Consumulinternbrutdeenergieprimarăîn2030și2050

Sursa:PRIMES

VI.3.2. ConsumulbrutdeenergiefinalăpesegmentedeconsumPerspectiveledeevoluțieacereriideenergiesuntprezentate pentru intervalul 2030-2050 potrivitScenariului Optim (POPT), în comparație cuscenariile principale de politici analizate (Figura41). POPT se prezintă, din acest punct de vedere,

ca scenariu de mijloc, cu estimări situate întretendințeledescăderemairadicalădinscenariilecupolitici ambițioase de decarbonare, eficiențăenergetică și cotă de SRE, pe de o parte, șiScenariuldeReferință(RM),pedealtăparte.

Pagina104din116

Figura41–Consumuldeenergiefinalăîn2030și2050,pesegmentedeconsum

Sursa:PRIMES

În industrie, consumuldeenergie finalăvascădeaușor de la 80 TWh în 2030 la 75 TWh în 2040,urmatdecreștereușoarăpânăla77TWhîn2050.Consumul final de energie în industriile energo-intensive prezintă o tendință similară celui dinindustrie, în ansamblu; după o scădere de la 45TWhîn2030la40TWhîn2040,consumulrămânerelativ constant la acest nivel, în toate scenariile,pânăîn2050.

În sectorul rezidențial, consumul final de energierămâne la un nivel similar celui din prezent, decirca86TWhpână în2040,urmatdeoscădere la79TWhîn2050.Rezultateleprezintă, înacestcaz,o evoluție de mijloc, în cadrul unui tipar relativconsistent cu celelalte scenarii, cu scădere maiputernică de consum doar în scenariile cu politiciambițioase de decarbonare, prin investițiisubstanțialeîneficiențaenergeticăaimobilelor.

În sectorul serviciilor, se preconizează un consumstabildeenergieîntre2030și2050,înjurulvaloriide 23 TWh. Consumul în agricultură este deaproximativ 4 TWh. Nivelul este unul median,

situat între proiecțiile de ușoară creștere aleScenariuluideReferințășiceledeușoarăscădere,alescenariuluiambițiosdedecarbonare.

Consumul final deenergie în sectorul transporturiprezintă,înPOPT,ocreșterelentădela75TWhîn2030 la 77 TWh în 2035, urmată de o scăderegradualăpânăla74TWhîn2050.

În total, consumul brut de energie finală esteașteptat să scadă ușor, de la 269 la 257 TWh.Ponderea segmentelor de consum rămâneaproximativ aceeași în perioada 2030-2050.Principalul segment al cererii rămân gospodăriile,cu 31% din consum, urmat îndeaproape deindustrieșitransporturi,ambeleapropiatede30%.Consumul segmentelor terțiar și agricolcompletează cererea de energie finală, cu opondere de 10%. Rezultatele modelării nuanticipează modificări substanțiale în niciunsegment de consum, cu excepția dezvoltării cuprecădere a electromobilității și a sectoarelorindustriei cu valoare adăugată ridicată și consumspecificdeenergierelativscăzut.

VI.3.3. ConsumulbrutdeenergiefinalăpetipurideresurseConsumulfinaldeprodusepetroliereînregistreazăevoluții puternic divergente de la scenariu lascenariu. În POPT, este preconizată o scăderecontinuăaconsumuluidela79TWhîn2030la70TWhîn2040șidoar55TWhîn2050(Figura42).Pede altă parte, RM estimează un nivel staționar,situat în jurul nivelului de 93 TWh în varianta depreț mic al combustibililor, în vreme ce P3050Mprevede cea mai accentuată scădere, până lanivelul de 35 TWh în 2050. Evoluția estedeterminatăderitmuldiferitdecreștereaponderiielectromobilitățiiîntransportulrutier,înfuncțiedescenariu.

Consumul final de gaz natural rămâne constantîntre 2030 și 2050, la nivelul de 68 TWh, înScenariul Optim. Nivelul maxim al cererii esteestimat în Scenariul de Referință cu preț scăzut(RLow), în jurul nivelului de 73 TWh, în vreme cescenariulP3050Mindicăoscăderesemnificativăacereriidegaznatural,de la63TWh în2030 la47TWhîn2050.

Astfel,evoluțiacererii tuturorcombustibililor fosilieste condiționată de prețul lor, de nivelul deambiție al politicilor de decarbonare, respectiv deprețuleuropeanalcertificatelordeemisiiETS.

Pagina105din116

Consumuldeenergiefinalădinbiomasășideșeuriprezintă,înPOPT,ocreșterenotabilă,dela45TWhîn 2030 la 53 TWh în 2050. O creștere maipronunțată este indicată, în mod previzibil, deP3050M, care prevede o țintă obligatorie pentrucotadeSREîn2030șiasumarealanivelnaționalațintei de reducere a emisiilor de GES cu 80% în2050.

Consumul final de energie electrică prezintă untipar robust și consistent de creștere în toatescenariile studiate. În intervalul 2030-2050, înPOPT,consumulfinaldeenergieelectricăvacreștedela51TWhîn2030la65TWhîn2050.Oponderemai mare a consumului de energie electrică înconsumul total de energie este preconizată înP3050M, de maximă ambiție în ceea ce priveștedecarbonarea,pânăla74TWhîn2050.

Consumul final de abur prezintă, în POPT, oscădere lentă de la 18 TWh în 2030 la 17 TWh în2050.Șideaceastădată,POPTestesituat lanivelmedian. Nivelul maxim al cererii de agent termicesteaferentScenariuluideReferințăînvariantadeprețmarealcombustibililor(RHigh),cuunconsumdeagenttermicde20TWhîn2050.

În ceea ce privește ponderea energiei electrice înconsumul finaldeenergie,POPT indicăo tendință

clarășisolidădecreștere,dela19%în2030la25%în 2050. Electrificarea consumului este maiaccentuată înscenariulP3050M, încarepresiuneacompetitivă asupra combustibililor fosili este ceamaimare și în care, în 2050, este atins nivelul de31%. Pe de altă parte, RLow indică o evoluțiemoderată a electrificării consumului către doar20%în2050.

Ponderea gazului natural în consumul final deenergie pe termen lung prezintă o cotă aproapeconstantă, în POPT, la un nivel de circa 25%.Pondereamaimare a gazului natural în consumultotal de energie este favorizată în scenariulP2030L, cu politici climatice și de mediu relativrelaxate și cu prețmic al combustibililor – 28% în2050– și estedescurajată,potrivit așteptărilor, înP3050M, cu politici ambițioase de decarbonare –20%.

Intensitateaenergetică raportată laPIBprezintăoscădere de la 153 tep/mil €2010 în 2030 la 108tep/mil €2010 în 2050. Intensitatea emisiilor decarbon raportată la PIB va cunoaște o scăderecontinuă,potrivitScenariuluiOptim,de la258 la tCO2/mil€2010în2030la119tCO2/mil€2010în2050–tendințăredatăcuconsistențăîntoatescenariile.

Figura42–Consumuldeenergiefinalădupătipulenergiei(2030și2050)

Sursa:PRIMES

VI.4. Producțiașiimporturilenetedeenergieîntre2030și2050Producția totalădeenergieprimarăvaprezentaoușoarăscădere,dela304TWh(echivalentula26,2miltep)în2030la287TWhîn2050(Figura43).

Producția totală de cărbune va scădea de la 32TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuareatendinței de diminuare a cărbunelui în mixulenergetic (45 TWh în 2020). Proiecția ScenariuluiOptimestesituatălaunnivelsuperioralproducției

față de scenariile și senzitivitățile cu preț mic alcombustibililorși/saucareincludpoliticienergeticemai ambițioase de decarbonare, eficiențăenergeticășipondereSRE.

Se estimează că producția de țiței își va continuatendințadescăderelentăîntre2030și2050,dela22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 mil tep). În scenariulambițiosdedecarbonarecombinatcuprețurimici

Pagina106din116

alepetrolului,producțiadețițeicunoașteunpunctde cotitură în2035, începândde la care are locoscădereabruptăcătrezero.

Producțiadegaznaturalvascădea,dupăceatingeun nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare aproducțieidinMareaNeagră,la96TWhîn2030șila65TWhîn2050.Cașiîncazulțițeiului,scenariilede preț mic prevăd o scădere către zero aproducțieidegazeîncepândcu2045.

Producția de energie din SRE va crește în ritmsusținut,dela86TWhîn2030la129TWhîn2050.Tendința de creștere este consistentă în toatescenariile rulate, însă apar variații mari întrescenariilededecarbonareșiScenariuldeReferință.

Producția totalădeenergiepebazădebiomasășideșeuri prezintă, în toate scenariile, o creștereconsistentă în perioada analizată, 2030-2050. ÎnscenariulPOPT,producțiaestede48TWhîn2030și de 68 TWh în 2050. Este notabilă tendința de

accelerare a producției pe bază de biomasă după2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne șieficientelascarălargă,înspecialînmediulrural.

Evoluția dependenței de importuri de energieprezintă diferențe de la scenariu la scenariu.Potrivit POPT, de la nivelul de 23% în 2030,dependențadeimporturivacreștela29%în2035,pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Țițeiulrămâne principala formă de energie importată înRomânia în toată perioada analizată și în toatescenariile.

Valorilemaximealedependențeideimporturiarfiatinse în scenariulRLowcu42% în2030și62% în2050;celeminime,pedealtăparte,arfiatinse înscenariulambițiosdedecarbonare(P3050M):17%în2030,28%în2035,pentruacoborîladoar2%în2050.Așa cum sepoate vedea în Figura43, acestscenariunecesităunvolumconsiderabilmaimaredeinvestițiidecâtPOPT.

Figura43–EvoluțiaproducțieideenergieprimarăînRomâniadupăsursaenergiei

Sursa:PRIMES

VI.5. Estimareainvestițiilorînsectorulenergeticînintervalul2030-2050Vor fi necesare investiții susținute și în intervalul2030-2050. Potrivit POPT, cheltuielile de investițiiîn sectorul energetic vor fi, între2031 și 2050,decirca13mld€2013,ceeacerevinelaomedieanualăde 665 mil €2013. Necesarul de investiții variazăîntre un maxim în scenariul P3050L, cu un nivelmediu anual de investiții de 1470 mil €2013, și unminimînRLow,cuomedieanualăde285mil€2013.

Raportat laPIB, totalul cheltuielilorde investiții înenergieprezintă, înPOPT,unparcursvariabil între2030 și 2050: 5,7% în 2030, 5% în 2035, 5,3% în2045și4,9%în2050.Înceeacepriveșteinvestițiile

în capacități de producție a energiei electrice,inclusivîncogenerare,acesteasunt,potrivitPOPT,de 125 mil €2013 anual în intervalul 2026-2035 și620mil €2013 anual în intervalul 2036-2050. Pe dealtăparte,modelareaindicăocreșteresubstanțialăa veniturilor generate prin licitarea certificatelorETS, în POPT: 1,2 mld €2013 în 2030, cu creșterecontinuă până la 5,8 mld €2013 în 2050. Dar, prinincludereauneimariponderiaenergieinucleareînmixul energetic, POPT nu reprezintă scenariul deveniturimaximedincertificateETS.

Pagina107din116

VII. PARTICIPAREAECHITABILALAATINGEREAȚINTELORUE28IN2030ȘI2050Româniaîșivaîndepliniangajamentuleuropeancuprivire la țintele naționale pentru eficiențaenergetică,energiaregenerabilășiemisiiledeGESpentru anul 2020, un efort susținut suplimentarfiindnecesardoarpentrucreștereacoteideSREîntransporturi (SRE-T) la 10%. Efortul strategic înurmătorii ani va consta în principal în imprimareaunei direcții de evoluție a sectorului energeticconform cu obiectivele strategice prioritare,inclusiv participarea la procesul îndelungat șicomplex de transformare pentru atenuareaschimbărilorclimatice.

UEastabilitțintecomunepentruceitreiparametripentru anul 2030 și a lansat, în iulie 2016, un

pachet de inițiative legislative care să susținăatingerea lor. În decembrie 2016, CE a publicatpropuneri de reformăapieței comunea energiei,ce sprijină eforturile pentru atingerea țintelorcomune.

Înacestcontext,rezultatelemodelăriicantitativeasectorului energetic din România pentru perioada2016-2030fundamenteazămandatuldenegociereal României pentru stabilirea țintelor indicativenaționalepentru2030cuprivirelaemisiiledeGES,SRE și eficiență energetică, în mod echitabil. Maijos sunt prezentate succint rezultatele modelăriipentru 2030, în toate scenariile, cu privire la cotade SRE, emisii de GES și eficiență energetică.

VII.1. ReducereaemisiilordegazecuefectdeserăRomânia își redusese în 2015 emisiile de GES cu54%fațăde1990,multpestenivelulmediude20%stabilit ca țintăUE28pentru 2020 și ținta de 40%pentru 2030. Scăderea este, în primul, rândrezultatul unui proces amplu și dificil detransformare a sectorului industrial, ce poate ficonsideratînbunămăsurăîncheiat.

Industria rămâne principalul motor de creștereeconomică sustenabilă pentru România și arepremise foarte bune de dezvoltare în deceniileurmătoare,înspecialînproducțiademașini,utilajeși echipamente, cu valoare adăugată tot mairidicată. Pe termen scurt, creșterea eficiențeienergetice și scăderii emisiilor deGES nu vormaiprogresalafeldesubstanțial.ScădereaemisiilordeGESvaavealocîntr-unritmmultmailentdecâtceldin ultimii 25 de ani, fiind rezultatul concertat amici îmbunătățiri în toate sectoareledeactivitate.Un rol primordial îl vor avea însă eficientizareaconsumului de energie și creșterea ponderiienergiilorcurateînmixulenergetic.

Pentru2030,rezultatelemodelăriiindicăoscăderesuplimentară a emisiilor totale de GES cu 6-9%,până la60-63% fațăde1990. În valoareabsolută,emisiile anuale se vor reduce de la 116mil t CO2echivalentîn2015la94-102miltCO2echivalentîn2030. Vor contribui atât sectoarele cuprinse însistemulETS,câtșiactivitățilenon-ETS.

EmisiiledeGEScuprinseînsistemulETSs-auredusînRomâniacu43%înperioada2005-2015,dela75la43miltCO2echivalent.ȚintamedieUE28pentru2030dereducereaemisiilorETSestede43%față

de situația din 2005, nivel atins deja de România.Bineînțeles, prin participarea la sistemul ETS,România va continua să reducă emisiile de GESaferente–celmaiprobabillaunnivelcuprinsîntre30și35mil tCO2echivalent (32mil t înPOPT), înfuncțiedeevoluțiamixuluienergetic. Însituația încareprețulcertificatelordeemisiiETSrămâneînsă,la nivel european, la o valoaremai scăzută decâteste necesar pentru atingerea țintelor dedecarbonare, emisiile deGES cuprinse în sistemulETS vor fi mai ridicate. Nu există și nu suntnecesare ținte naționale pentru emisiile de GESacoperitedeschemaETS.

Pentru emisiile de GES non-ETS, CE a propuspentruRomâniaoțintădereducerecu2%în2030față de nivelul din 2005, în timp cemedia pentruUE28 este o reducere de 35%. Această țintă esteechitabilă și ține contdenecesarulRomânieideacreșteconsumuldeenergieîntandemcucreștereaeconomică,înspecialînanumitesectoarenon-ETSprecum transporturile și încălzirea locuințelor. Cueforturisusținuteîncreștereaeficiențeienergeticeînsectorul încălzirii,Româniapoateatingeșichiardepășiaceastățintă.

Pe scurt, România contribuie echitabil la procesuldedecarbonarealUE28,cuoreduceredecelpuțin60%aemisiilordeGEStotaleîn2030fațăde1990,în toate scenariile analizate. La nivel european,reducerea medie de 60% urmează a fi țintaintermediarăpentruanul2040,pecareRomâniaova atinge probabil cu 10 ani mai devreme.

Pagina108din116

ScenariulPOPTaratăoreducerecu62%aemisiilor în2030.

VII.2. CreșterearoluluiSREînmixulenergeticRomânia și-a îndeplinit angajamentul europeanpentru2020dea creștepondereaSRE la24%dinconsumul brut de energie finală (ponderea SRE),atingândpentruacest indicatorunnivelde26,3%în2015.

Depășirea țintei programate mult înainte determen este rezultatul unei creșteri rapide aproducției de energie electrică din SRE (SRE-E), înspecial în microhidrocentrale, centrale electriceeoliene și fotovoltaice. Investițiile în acestecapacități sunt efectul subvenției prin schemacertificatelor verzi, ce impune un cost delocneglijabil pentru consumatorul final. Schemacertificatelorverzivagarantaunvenitsuplimentarproducătorilor acreditați timp de 15 ani, dar iasfârșit la 31 decembrie 2016 pentru toate

proiectele noi și nu este oportună introducereauneinoischemesimilaredesprijinmaidevremede2030,cândvafiluatsfârșitschemaactuală.

România ar putea introduce un mecanism desprijinpentrudezvoltareapotențialuluibiomaseiînforme moderne și eficiente, însă dezvoltarea încontinuareaparcuriloreolieneșisolarfotovoltaiceva continua doar atunci când costul acestortehnologii le face competitive fără scheme desprijin. Acest lucru este de așteptat să aibă loc înurmătoruldeceniu,prinurmaresevorconstruinoicapacități eoliene și fotovoltaice în România chiarînabsențauneischemedesprijin,dupăanul2020.Rezultatelemodelăriiconfirmăocreșteretreptată,dar tot mai susținută, a capacităților eoliene șifotovoltaice pentru întreaga perioadă 2020-2030.

VII.2.1. PondereaSREînconsumulfinaldeenergieelectrică(SRE-E)Factoriiceimaiimportanțicevordeterminaritmuldedezvoltare a capacităților regenerabile sunt (1)evoluția costului tehnologiilor SRE, (2) costulcărbunelui și al gazului natural și (3) prețul ETS.Toate aceste elemente de cost sunt dificil deanticipat, însă celmaimare grad de incertitudineestecuprivire laprețulETS. ÎncondițiileunuiprețscăzutalETS,fărăoschemădesprijinpentruSRE-E,dezvoltareatehnologiilorcuratevafiîncetinită.

Un preț relativ scăzut al ETS, ce nu conduce laieșirea cărbunelui dinmixul energiei electrice, darrateazăastfelîndeplinireațintelordedecarbonare,arpăstracotaSRE-Elaunnivelapropiatdeceldinprezent, sub 45%. Mult mai probabilă este însăcreșterea prețului ETS către nivelul minim, cepermite totuși atingerea țintelor de decarbonare.LaacestniveldeprețETS, cotaSRE-Eva crește la52%în2030.

Un alt factor ce va influența considerabil, petermen scurt și mediu, dezvoltarea producției de

SRE-E este nivelul costului capitalului pentrufinanțarea investițiilor. România are unul dintrecelemairidicatenivelurialecostuluicapitaluluidinUE28, ceea ce înseamnă că, de exemplu, esteconsiderabil mai scumpă construirea unei turbineeolieneînRomâniadecâtînGermania.Înlipsaunuimecanismeuropeande garantare a investițiilor înSRE, România va fi puțin atractivă pentru noiinvestiții, încetinind ritmul de creștere a ponderiiSRE.

Scenariul POPT presupune însă un cost definanțare a investițiilor scăzut pentru SRE înRomânia,ceeacearputeacreștesuplimentarcotaSRE-E la un nivel cuprins între 55% și 62%.Diferența este dată de evoluția mixului energieielectrice, în special în ceea ce privește creștereaponderii energiei nucleare. POPT calculează oponderea SRE-E de 55% în 2030. România nu îșiasumăînsăopondereanumepentruSRE-E.

VII.2.2. PondereaSREînconsumulbrutdeenergiefinalăpentruîncălzireșirăcireÎncălzireaclădirilorșiutilizareaaburuluiînproceseindustriale reprezintă principalul segment deconsum energetic, mai important decât energiaelectrică sau consumul în transporturi. În 2015,România a acoperit din SREmaimult de 28% dinconsumulbrutdeenergiefinalăpentru încălzireșirăcire(pondereaSRE-IR).Evoluțiaacestuiindicator

va determina în ceamaimaremăsură cota totalăSREîn2030.

Scenariile ce arată o tranziție rapidă către formemodernedeutilizareabiomaseipentruîncălzireșitrecerea unui număr însemnat de localități ruralela încălzirepebazădegaznaturalșicupompede

Pagina109din116

căldurăaratăoscădereaponderiiSRE-IRcu5%,la23%în2030.Esteimprobabilăomodificareatâtdeprofundă amodului de încălzire a locuințelor, dareste clară tendința de scădere ușoară a ponderii

SRE-IR.Dacătransformareamoduluide încălzireșiizolarea termică a locuințelor au loc lent și suntlimitateînprincipallamediulurban,pondereaSRE-IRarputeacreșteușor,lacelmult30%.

VII.2.3. PondereaSREînconsumulbrutdeenergiefinalăîntransporturi(SRE-T)Sectorul transporturilor a rămas aproape completcaptiv în dependența de o singură resursăenergetică,țițeiul.Ritmuldetrecerelacombustibilialternativi este însă în curs de accelerare la nivelmondial, iar CE sprijină creșterea roluluibiocarburanților și dezvoltarea infrastructuriloralternative de alimentare. Pe termen lung,proiecțiile arată o transformare profundă asectorului transporturilor către electro-mobilitateși biocarburanți, însă nu vor avea loc schimbărifundamentale în România înainte de 2030. Dealtfel, ponderea SRE-T nu este direct corelată cuceaaelectromobilității,fiindnecesarăcreștereaînparalelaponderiiSRE-E.

RomâniaîșivaatingețintapentruSRE-Tde10%în2020, însă este puțin probabilă o creștere

ulterioară rapidăavolumuluidebiocarburanți,nuîn ultimul rând datorită considerentelor desustenabilitateaproducțieilor.Dacăpânăîn2020,creștereaponderiiSRE-Tvafisusținutădemixuldebiocarburanți în benzină și motorină, până laatingerea țintei de 10%; în perioada 2020-2030,ponderea SRE-T va crește în special ca urmare acreșterii ponderii mobilității electrice, pesegmentele feroviar și rutier. Astfel, în funcție deritmuldepenetrareal autovehiculelorhibride și acelor electrice, ponderea SRE-T în 2030 ar puteaajungela13-15%.

Creșterea cu 3-5 puncte procentuale nu esteneglijabilă,venindpefonduluneicreșterisusținutea sectorului transporturilor. Ea anticipează ocreșteremultmairapidăînperioada2030-2050.

VII.2.4. ConsiderațiicuprivirelațintaSREpentruanul2030Trei factoriprincipali vordeterminapondereaSREîn România în 2030: (1) costul capitalului pentrufinanțarea SRE-E, (2) evoluția consumului debiomasă pentru încălzire până în 2030 și (3)atingerea țintei pentru biocarburanți întransporturi și electro-mobilitatea. Rezultatelemodelării indică o pondere pentru SRE în 2030cuprinsă între28%și32%, fărăonouăschemădesprijin pentru SRE-E și cu continuarea tendințeloractuale de dezvoltare pentru segmentele deconsumtransporturișicelalîncălziriișirăcirii.

Însituația încareare locotranzițiemairapidădelautilizarea ineficientăabiomaseipentru încălzireînmediul rural cătregaznatural,energieelectrică

(pompe de căldură) și utilizarea mai eficientă abiomasei, ponderea SRE va fi între25% și 28%. Înperioada2017-2030,estepreconizatăocreștereacalității vieții pentru locuitorii mediului rural și oîmbunătățire a gestiunii fondului forestier, avândca efect o creștere lentă a SRE prin reducereaponderiiSRE-IR.

Pe scurt, România nu-și poate asuma o țintă SREambițioasă pentru 2030, propunerea de țintăorientativă către CE fiind de 27%. Este posibilă ocreșteremairapidăaponderiiSRE,dareaarputeacompromite obiectivul de creștere a calității viețiiînmediulrural.

VII.3. CreștereaeficiențeienergeticeLa nivelulUE, ținta de eficiență energetică pentruanul 2020 este raportată la cererea de energieprimară, respectiv la o proiecție pentru 2020 aacesteicererirealizatăcumodelulPRIMESîn2007.Astfel, ținta este una de reducere a cererii deenergie primară cu 20% față de valoarea dereferință calculată dupămetodologia descrisămaisus. Utilizând acest indicator al CE, România și-aatinsțintapentrueficiențăenergeticăpentru2020,cererea de energie primară pentru 2020 fiind

estimată la36%subnivelulde referință,mult subțintanaționalădereducerecu19%.

Utilizând același indicator în 2030, prin eforturisusținute în creșterea eficienței energetice,Româniaarurmasă-șipăstreze reducereacu36%a cererii de energie primară, chiar în condiții decreștere economică susținută. Astfel, scenariulPOPTprezintăunnivelalcereriideenergieprimarăîn 2030 egal cu cel din 2015.Nivelul de 36%estesuperior țintelor avute în vedere pentru eficiența

Pagina110din116

energeticălanivelulUE28în2030,de27%(nivelulcelmaiprobabil)sau30%(nivelulambițios,asupracăruiasevaluaodecizieceltârziuîn2020).

Menținerea cererii de energie primară în 2030 launnivelapropiatdeceldin2015este în interesulstrategicalRomâniei.Acest lucruestenecesardinconsiderente de securitate energetică (păstrareaunui grad redus de dependență de importuri), decompetitivitate economică, de suportabilitate aprețurilorpentruconsumatoriicasnicișireducerea

graduluidesărăcieenergetică,precumșipentrualimita impactul asupra mediului înconjurător.România nu își asumă o țintă națională globalăpentrueficiențaenergetică,contribuindechitabillaatingereaținteicomune.Țintesectorialecuprivirela eficiența energetică pot fi asumate la nivelnațional, pentru a încuraja realizarea la timp ainvestițiilor, dar fără ca acestea să constituieangajamentelaniveleuropean.

VII.4. Valoriindicativealețintelorpentruanii2020,2030și2050Pebazarezultatelormodelării,Strategiapropunevalorileindicativealețintelordedecarbonare(Tabelul6):

Tabel6–Ținteindicativededecarbonarepentruanii2020,2030și2050

Indicatorul U.M. 2015 2020 2030 2050

ReducereaemisiilorGES %fațăde1990 54 55 62 75

ReducereaemisiilorGESnon-ETS %fațăde2005 8 0 2 30

PondereaSRE % 26.3 24 27 47

PondereaSRE-E % 43.7 44 55 78

PondereaSRE-T % 4.6 10 13 60

Intensitateaenergeticăîneconomie tep/mil€2013 218 190 155 105

Intensitateaemisiilor–energieelectricășiabur gCO2/kWh 319 300 170 50

Sursa:MinisterulEnergiei,pebazarezultatelormodelăriiPRIMES

Înceeacepriveșteindicatorulprincipalpentruanul2050, urmărit la nivel european – scădereaemisiilordeGEScu80%fațăde1990–POPTaratăocontribuțieechitabilăpentruRomânialaaceastățintăde75%.Nuesteimposibilăatingereaținteide80% pentru România, dar rezultatele modelăriiarată că pentru creșterea eficienței energetice alocuințelor la standard de casă pasivă, respectivaccelerarea electrificării transporturilor șisprijinireaprinsubvențiiaSREdeprimăgenerație,efortul investițional ar fi nejustificat de marepentruputereadecumpărareaconsumatorilor.

Românianuexclude reducerea cu80%aemisiilorde GES în 2050, dar acest lucru este posibil doarprin maturizarea noilor tehnologii, cu reducereacosturilor.

Prinparticipareacercetătorilorromânilaprogrameinternaționale de cercetare-inovare în domeniulenergiilor curate și prin dezvoltarea producțieiindustriale de componente și echipamentenecesare tranziției energetice, la un nivel înalt decalitate și cost competitiv, pe baza unei forțe demuncăbinecalificate,Româniavafiunpartenerînatingereaobiectivelordedecarbonare.

Pagina111din116

ACTUALIZAREAPERIODICĂASTRATEGIEIENERGETICEMinisterul Energiei monitorizează în permanențăsectorul energetic, inclusiv stadiul deimplementare al Strategiei Energetice 2016-2030,cuperspectivaanului2050.Planuriledeacțiuneșimăsurilenecesarepentru îndeplinireaobiectivelorstrategice vor fi urmărite îndeaproape, pentru aasigurasurseledefinanțareșiderulareaîncondițiioptimeaproiectelordeinvestiții.

Necesitatea actualizării periodice a Strategiei ținede schimbările care au loc pe plan local, regional,european și mondial. Transpunerea în practică aStrategieiEnergeticedepindedecontextulnaționalși internațional, ambele evoluând îninterdependențădinamică.

Transformarea climatului economic impune noitendințe de dezvoltare a societății și a nevoiloracesteia. Noile tehnologii și produse energeticereorientează alegerile de investiții, încrederea în

procesele energetice, precum și structurasistemuluielectroenergetic.

Pentruarăspundemodificărilordecontext,odatălacelmultcinciani,voravealoc:

• Actualizareadatelorșiaanalizeidesistem;

• Onouăanalizăcalitativăatendințelordinsistemulenergeticnațional;

• Redefinireascenariilorșionouămodelarecantitativă;

• Revizuireațintelorșiaprioritățilordeacțiune.Strategia Energetică se bazează pe dezvoltareapiețelor concurențiale de energie electrică, gazenaturale și alte resurse primare, ceea ce duce lanevoia de noi abordări, odată cu modificareatendințelordepiață.

Pagina112din116

REFERINȚEBIBLIOGRAFICEAdministrațiaPrezidențială (2015),GhidulStrategieiNaționaledeApărareaȚăriipentruPerioada2015-2019,decembrie

ACER(2016),Raportasupraimplementăriicoduluideechilibrarealrețelei,7noiembrie

ANRE(2014),Listacapacitățilordeproduceredeenergieelectricășitermicăîncogenerare,cuacreditarefinală,DeciziapreședinteluiANREnr.1279din28.05.2014

ANRE(2015a),Raportnațional2014,31iulie

ANRE(2015b),Raportlunardemonitorizareapiețeiinternedegazenaturalepentrudecembrie2015

ANRE(2015c),Raportmonitorizarepiațădeenergieelectrică,decembrie2015

ANRE(2016a),Raportprivindprogresulînregistratînîndeplinireaobiectivelornaționaledeeficienţăenergetică

ANRE(2016b),Raportnațional2015,31iulie

CE(2000),GreenPaper:Spreostrategieeuropeanăpentrusiguranțăînalimentarecuenergie,COM(2000)0769final,29noiembrie

CE(2009a),Directiva2009/28/CEprivindpromovareautilizăriienergieidinsurseregenerabile,23aprilie

CE (2009b), Regulamentul nr. 715/2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelornaturale,13iulie

CE(2009c),Directiva2009/72/CEprivindnormelecomunepentrupiaţainternăaenergieielectrice,13iulie

CE(2009d),Directiva2009/73/CEprivindnormelecomunepentrupiaţainternăînsectorulgazelornaturale,13iulie

CE (2010a),Strategia energetică pentru 2020, o strategie pentru competitivitate, sustenabilitate și securitateenergetică,COM(2010)0639final,10noiembrie

CE (2010b), Regulamentul nr. 994/2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gazenaturaleșideabrogareaDirectivei2004/67/CEaConsiliului,20octombrie

CE(2011),Perspectivaenergetică2050,Strategiaenergeticăpentru2050,COM(2011)885final,15decembrie

CE(2012),Directiva2012/27/UEprivindeficiențaenergetică,art.5,25octombrie

CE (2014a),Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada2020-2030, COM(2014) 15 final, 22ianuarie

CE(2014b),Strategiaeuropeanăasecuritățiienergeticedin2014,COM(2014)330final,28mai

CE (2014c),Pregătirea pentru posibile întreruperi ale alimentării cu gaz natural de la Est în toamna și iarna2014/2015,COM(2014)654final,16octombrie2014

CE (2015a), O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniulschimbărilorclimatice,COM(2015)80final,25februarie

CE(2015b),Proiectedeinterescomun,18noiembrie

CE(2016a),Pachetuldeiarnă,Energiecuratăpentrutoțieuropenii,30noiembrie

CE (2016b), Energie curată pentru toți europenii, Propunere pentru directiva privind promovarea surselorregenerabiledeenergie,COM(2016)767final,30noiembrie

CE (2016c), Energie curată pentru toți europenii, Propunere pentru revizuirea directivei privind eficiențaenergetică,COM(2016)761final,30noiembrie

CE (2016d), Energie curată pentru toți europenii, Propunere pentru revizuirea directivei privind performanțaenergeticăaclădirilor,COM(2016)765final,30noiembrie

CE(2016e),Energiecuratăpentrutoțieuropenii,Propunerepentrudirectiveprivindreguliledefuncționarealepiețeiinternedeenergieelectrică,COM(2016)864final,30noiembrie

Pagina113din116

CE (2016f), Energie curată pentru toți europenii, Propunere privind regulamentul cu privire la guvernanțaUniuniiEnergetice,COM(2016),759final,30noiembrie

CE (2016g), Energie curată pentru toți europenii, Comunicare a Comisiei privind planul de lucru pentru eco-design2016-2019,COM(2016)773final,30noiembrie

CE(2016h),ConnectingEuropeFacility,CEFEnergy,18martie

CE (2016i),Ostrategieeuropeanăpentruomobilitatecuemisii scăzutededioxiddecarbon,COM(2016)501final,20iulie

CE (2016j),AccelerareatranzițieiEuropeicătreoeconomiecuemisii scăzutededioxiddecarbon,COM(2016)500final,20iulie

CE(2016k),Rezultatelescenariuluidereferință2016pentruenergie,transportșiemisiidegazecuefectdeseră.Tendințepentru2050,20iulie

ConsiliulUE(2015),Councilconclusionsonenergydiplomacy,EnergyForeignAffairsCouncil,PlanuldeacțiunealUEpentrudiplomațieenergetică,20iulie

ENTSOG/GIE (2016),EuropeanNetworkofTransmissionSystemOperators forGas,Gas InfrastructureEurope,SystemDevelopmentMap2015/2016,14septembrie

EU-SILC(2014),EUStatisticsonIncomeandLivingConditions

Eurostat(2016),Balanțeenergetice

IEA(2015),WorldEnergyOutlook2015,noiembrie

IEA(2016),WorldEnergyOutlook2016,noiembrie

IEA(2016b),Energie,schimbăriclimaticeșimediu,noiembrie

INS(2011a),Consumurileenergeticeîngospodăriiînanul2009,august

INS(2016),AnuarulstatisticalRomâniei2015

Institutefor21stCenturyEnergy(2013a),InternationalEnergySecurityRiskIndex

MDRAP (2014), Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şicomerciale,atâtpublicecâtşiprivate,existentelanivelnaţional,aprilie

MDRAP (2015),Raport privindevaluarea potențialului național depunere înaplicarea cogenerării de înaltăeficiențășiatermoficăriișirăciriicentralizateeficiente,decembrie

MDRAP(2016),SituațiaserviciilorpubliceSACET,iunie

ME (2007),StrategiaenergeticăaRomânieipentruperioada2007 -2020actualizatăpentruperioada2011–2020,HGnr.1069/2007,19noiembrie

ME(2010),PlanulNaţionaldeAcţiuneînDomeniulEnergieidinSurseRegenerabile(PNAER),iunie

ME(2015),PlanulNaţionaldeAcţiuneînDomeniulEficiențeiEnergetice(PNAEE3),11martie

ME (2016), EconomicConsultingAssociates (ECA),SustainableResource Initiative PolicyDialogue FrameworkEnergy&ResourcesWindowPotentialChangestotheRomanianRESLegislation,octombrie

MMFPSPV (2015),Buletin statistic–Asistență socială,Ajutoarepentru încălzirea locuinței, aferente sezonuluirecenoiembrie2014–martie2015

MMAP(2013),StrategianaţionalăaRomânieiprivindschimbărileclimatice2013–2020

MMAP(2015),MinisterulMediului,BancaInternaționalăpentruReconstrucțieșiDezvoltare,PlanulNationaldeAcțiuneprivindSchimbărileClimatice2016–2020,finanţatdinFondulEuropeanpentruDezvoltareRegională,prinProgramulOperaţionalAsistenţăTehnică2007–2013,iunie

OPEC(2014),OrganizațiaȚărilorExportatoaredePetrol,Raportanual,noiembrie

Pye,Steve,AudreyDobbinsetal(2015),EnergypovertyandvulnerableconsumersintheenergysectoraccrosstheEU:Analysisofpoliciesandmeasures,PolicyReport,Insight_E

Pagina114din116

Rademaekers,Koenetal(2016),SelectingIndicatorstoMeasureEnergyPoverty,FinalReportfortheEuropeanCommission–UnderthePilotProjectEnergyPoverty–AssessmentoftheImpactoftheCrisisandReviewofExistingandPossibleNewMeasuresintheMemberStates,Trinomics

Transelectrica(2016a),Schimburilefizicelunareşidatedebalanţă

Transelectrica(2016b),PlanuldedezvoltareaRET–perioada2016–2025,21iulie

Transgaz (2014), Planul de dezvoltare al Sistemului Național de Transport de Gaze Naturale 2014-2023, 22decembrie

Transgaz(2016),Proiectemajorededezvoltare

Pagina115din116

PARTICIPANȚILAREALIZAREASTRATEGIEIENERGETICE

ECHIPADEPROIECTRaduDudău,DragoșTâlvescu,AlexandraDanu,AdrianVictorManoliu.

CONSILIULDIRECTORVictor Grigorescu, Costin Borc, Corina Popescu, Cristian Bușu, Aristotel Jude,Mihnea Constantinescu, AdinaGeorgescu,VasileIuga.

CONSILIULCONSULTATIVVictorAthanasovici,AdrianBadea,DumitruChisăliță,AntoniaColibășanu, Carmencita Constantin, MihneaCrăciun,SorinGal, IoanaGheorghiade,NiculaeHavrileț,Dan Ionescu,Valentin Ionescu,Virgiliu Ivan,OctavianLohan,LaurianLungu,CorinaMurafa,VirgilMușătescu,AlexandruPătruți,RăzvanPurdilă, IonSterian,AndreiȚărnea,PetruVăduva.

SPECIALIȘTIDINMINISTERULENERGIEIElena Popescu, Corneliu Condrea, Dan Agrișan, Alexandru Alexe, Daniela Ambruș, Roxana Apreutesei, OanaBălan,PaulBalaşcan,DanielaBarbu,AngelicaBobe,CrăițaBucheru,ClaudiuButacu,AncaDobrică,ElenaHaca,DanaHățiși,CristinaIrimescu,ValeriuIvan,VictorMarin,CeraselaMarin,MădălinaMihăilescu,CristinaNecula,CătălinaNedelcu,AuroraNegruț,MihaelaPreda,FeliciaRăcășanu,AuraSlate,LauraStanislav,LiviuStoican,IonTriștiu,CornelZeveleanu.

ALȚISPECIALIȘTI1SandaAbrudan,AdrianAdam,AncaAlbu,AdrianaAlexandru,ViorelAlicuș,MelaniaAmuza,NicolaeAnastasiu,Lavinia Andrei, Teodora Andrei, Daniel Apostol, Ionuț Apostol, Doru Apostol, Aurel Arion, Adina Aștilean,ConstantinBăducu,GheorgheBălan,ConstantinBălășoiu,DumitruBezoi,MihaiBeznoska,ValeriuBinig,MirceaBiţoiu, Alexandra Bocșe, Lucian Bode, Corneliu Bodea, Serdar Bolat,Mircea Boldura, Alexandra Borislavschi,Adrian Borotea, Ionel Borș, Ionuț Brigle, Dragoș Constantin Buda, Camelia Budeanu, Sorin Burchiu, RaduBurnete, Mihaela Butacu, Cosmin Buteică, Nicolae Buzoianu, Emil Calotă, Dana Canea, Constantin Căpraru,AlexandraCaraciobanu,AlexandruCaragea,FilipCârlea,AndreiCârnu,SergiuCelac,IonCepraga,EmiliaCerna-Mladin,MarianCernat,FlorinCetățeanu,TeodorChirica,BogdanChirițoiu,EugenCincu,LiviuCioneag,DănuțAdrian Ciontea, Ion Ciută, Filip Cojocaru, Iolanda Colda, Olivia Comșa, Simona Constănceanu, GeorgeConstantin, Marin Constantin, Liliana Corui, Diana Cosmoiu, Victor Costache, Andrei Covatariu, EduardCozminschi, Radu Crăciun, Cristina Cremenescu, Cătălin Cristescu, George Cristodorescu, Doina Cucueteanu,AdelinaDabu,AnaDaraban,DanaDaraban,MihaiDaraban,KingaDaradics,GeorgeDarie,MihaiDarie,LeonzinaDarie, Ionel David, Mihai David, Bert De Colvenaer, Călin Dejeu, Ovidiu Demetrescu, Melania Diaconescu,DanielaDiaconu,AlexandraDiala,MirelaDima,AliceDima,RaduDimeca,ValentinaDimulescu,DanaDinescu,MihaelaDobre,MarianDobrin,IonDobroiu,MarinelaDracea,LuizaDrăghici,CosminDrăgoi,CătălinDragostin,ConstantinDudu-Ionescu,RamonaDulamea,DanielDuma,AnaMariaDumitrache,GabrielDumitrașcu,DanielDumitrescu,RaduCorneliuDumitrescu,AureliuDumitrescu,MihaelaDupleac,SebastianEnache,RaduEnache,DumitruFederenciuc,OanaFeldiorean,IoanaFlorea,DanFofiu-Sânpetreanu,ȘtefanFrangulea,AmaliaFugaru,Dragoș Gabor, Ioana Gafton, IoanaGâlcă, Alexandra Gâtej,Mihai Gavrilaș, Robert Gavriliuc,Marian Geantă,DanGheorghe,PaulGheorghiescu,ȘtefanGheorghe,DanGheorghiu,AlexandraGherman,CosminGhiță,IoanaGhiță, Ciprian Glodeanu, Florian Glodeanu, Nicolae Golovanov, Mircea Gordan, Răzvan Grecu, TeodoraGrigoriță, Eugenia Gușilov, Alexandru Havris, Radu Holom, Iulian Hornet, Manuela Horvath, Orieta Hulea,GheorgheHurduzeu, Iulian Iancu,Ana-Maria Icătoiu,Ovidiu Ilieș,Cătălin Ionescu,Gheorghe Ionescu,Mihaela1 Lista includenumeleexperților careauparticipat la sesiunilede lucru, careau trimitobservații scrise sau careauavutdiscuțiiaplicatecuechipadeproiect.Echipadeproiectîșiprezintăscuzepentruoriceeventualăomisiune.

Pagina116din116

Ionescu, Delia Ionică, Carmen Ioniță, Ioan Iordache, Gabriel Istoc, Adrian Ionițoaiei, Marcel Istrate, NicolaeIstudor,TudorelIvan,ValentinaIvan,MihaelaIvan,IustinIvănescu,NarcisJeler,DumitruJianu,BorbelyKaroly,Roxana Kedey, John Knapp, Grzegorz Konieczny, Szalai Laci, Andrei Lavinia, Valentin Lazea, Victor Lucian,Daniela Lulache, Cătălin Lungu, Ioan Lungu,Răzvan Lupulescu,MihaiMacarie,MihaiMaci,Maria-MagdalenaManea,AdrianMarciuc,CristinaMărgeanu,JozsefMargitfalvi,ViorelMarian,GeorgianaMarin,FlorinMașala,Emilian Mateescu, Alexandru Maximescu, Alessio Menegazzo, Cosmina Mengheș, Mihai Mereuță, DumitraMereuță, Roxana Mihai, Mihaela Mihăilescu, Mihai Mihăiță, Mihail Cristian Miler, Maria Mînicuţă, AdrianaMircea, Radu Miron, Andreea Mitiriță, Andrei Moarcaș, Martin Moise, Constantin Martian, BogdanMoldoveanu,AdrianMoraru,NicolaeMunteanu,VasileMunteniţă,AdolfMureșan, IonMurgescu,AlexandruMustață,CarmenNeagu,SorinNecșulescu,HoriaNecula,CristinaNeculai,SilviuNeguț,GetaNicodim,MarcelNicolaescu,NicolaeNiculescu,OtiliaNuțu,CristinaOlaru, LauraOprea,BogdanOslobeanu, LaurențiuPachiu,IlincaPandele,IoanPapoi,Adrian-DanielPascu,CodruțPascu,SorinPătrășcoiu,CristianPatticu,CătălinPăuna,FlorinPăunescu,GeorgePeltecu,SorinPetre,GheorghePaul,LucianPetrescu,CristianPîrvulescu,OvidiuPop,Gabriela Popescu, Anca Popescu, Bogdan Popescu, Dragoș Popescu, Aurelian Popescu, Alina Pordea, PetruPostolache,LetițiaPupăzeanu,IonuțPurica,PatriciaPușchilă,IoanRaceu,VariniaRadu,CornelRădulescu,ElenaRastei, Elena Ratcu, Bogdan Renea,Mihaela Roman, Cornel Rotaru, Ioan Rotaru,Maria Roth, Vasile Rugină,AlinaRusanu,PetruRușeț,DorinRusu,RoxanaSandu,NicolaeSdrula,LauraŞandor,MariaȘanta,SergiuSârghi,SilviuSârghi,DanielaScripcariu,NicolaeSdrula,ViorelȘerban,CristianSfercoci,ConstantinSilva,GabrielSârbu,Byeong Soo, Mihai Spătaru, Eric Stab, Claudia Staicu, Vlad Stanciu, Elena Stancu, Lucian Stancu, CristianStănescu, Alexandru Stănilă,Marieta Stași,Mihai Stoica, Gheorghe Ștefan, Cornel Ștefănescu, Vasile ZacheuȘtefănescu,MihaiStoica,ArturStratan,AdrianStratulat,RazvanStroe,NemesSzabolcs,CristianTalmazan,AlinTănase,AdrianTanțău,AlexandruTeleru,LetițiaTiberiu,AdrianTimofte,MihaiToader-Paști,GabrielTrăistaru,Oana Truță, Manuela Unguru, Bogdan Văduva, Lajos Vajda, Gerard Verdebout, Victor Vernescu, Călin Vilt,ValentinVițalariu,SilviaVlăsceanu,ŞtefanVoicu,DanielVoiculescu,ClaraVolintiru,SorinVornicu,MarkWagley,CristinaZaharia.

Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva...

Documents

Transcript of Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva...