STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

VARIANTA CONSULTATIVĂ

Comuna FĂRCAŞA

Str.Independenţei, nr. 59 cod 437155,

Fărcaşa, jud. Maramureş

Tel.: 0262 – 266 003

Fax.: 0262 – 266 001

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

A COMUNEI FĂRCAŞA

2014 – 2020

Pg. 1

Datele de contact ale autorităţilor locale:

Comuna Fărcaşa Str.Independenţei, nr. 59 cod 437155, Fărcaşa, jud. Maramureş Tel.: 0262 – 266 003 Fax.: 0262 – 266 001 Email: [email protected] Web: www.farcasa-maramures.ro

Primar: Ioan Stegeran

Viceprimar: Floare Mureşan

Secretar: Rodica Giurgiu

Consilier integrare europeană: Adela Unguruşan

Material realizat de SC Business Concept SRL

Str. Cloşca nr. 7, ap. 22

Cod 400039, Cluj Napoca, jud. Cluj

Tel: 0364-888751

Fax: 0264-487048

Email: [email protected]

Site: www.b-concept.ro

Echipa de elaborare a strategiei:

Sandu HOTIMA – director general

Daniela PĂUN – director executiv/ manager

proiect

Anca STAN – consultant

Ana VINTILĂ - consultant

Andreea POP – consultant

Andreea RĂCHITĂ – consultant

Zoltan ELEKES – graphic designer

mailto:[email protected]

http://www.b-concept.ro/

Pg. 2

Cuprins: INTRODUCERE .....................................................................................................................................................5

CAPITOLUL 1. AUDIT TERITORIAL .......................................................................................................................8

1. PREZENTARE GENERALĂ ............................................................................................................................8

1.1. Poziţia şi importanţa regională. Scurt istoric ......................................................................................8

1.2. Factori culturali ................................................................................................................................. 12

2. CARACTERIZARE TERITORIALĂ .................................................................................................................... 20

2.1. Localizare geografică ........................................................................................................................ 20

2.2. Caracterizare administrativ-teritorială ............................................................................................. 20

2.3. Patrimoniul natural ............................................................................................................................... 23

2.3.1. Relieful ...................................................................................................................................... 23

2.3.2. Reţeaua hidrografică ..................................................................................................................... 25

2.3.2. Resursele solului şi ale subsolului ............................................................................................ 26

2.3.3. Clima ......................................................................................................................................... 28

2.3.4. Flora şi fauna ............................................................................................................................ 30

2.3.6. Zone naturale valoroase ................................................................................................................ 31

2.4. Calitatea mediului înconjurător şi gestiunea deşeurilor ....................................................................... 32

2.4.1. Poluarea aerului ............................................................................................................................. 32

2.4.2. Poluarea solului ............................................................................................................................. 32

2.4.3. Poluarea apei ................................................................................................................................. 32

2.4.4. Poluarea sonoră ............................................................................................................................. 33

2.4.5. Gestionarea deşeurilor .................................................................................................................. 33

2.5. Zone cu risc natural şi antropic ........................................................................................................ 34

3. CARACTERIZAREA SOCIO – DEMOGRAFICÃ ........................................................................................... 37

3.1. Structura şi evoluţia populaţiei ............................................................................................................. 37

3.1.1. Structura pe vârste şi sexe ............................................................................................................. 38

3.1.2. Mişcarea naturală a populaţiei ...................................................................................................... 41

3.1.3. Mişcarea migratorie a populaţiei................................................................................................... 43

3.1.4. Structura pe etnii ........................................................................................................................... 45

3.1.5. Apartenenţa religioasă .................................................................................................................. 45

3.1.6. Structura pe nivel de educaţie a populaţiei ................................................................................... 46

3.2. Calitatea locuirii .................................................................................................................................... 47

3.3. Gradul de dezvoltare a societăţii civile ................................................................................................. 48

4. INFRASTRUCTURA ................................................................................................................................... 49

4.1. Infrastructura de transport ................................................................................................................... 49

4.1.1. Transport rutier ............................................................................................................................. 49

4.1.2. Transport feroviar .......................................................................................................................... 50

4.1.3. Transport în comun ....................................................................................................................... 50

Pg. 3

4.2. Infrastructura de telecomunicaţii ......................................................................................................... 51

4.3. Gospodărirea complexă a apelor .......................................................................................................... 52

4.3.1. Reţeaua de apă potabilă ................................................................................................................ 52

4.3.2. Sistemul de canalizare ................................................................................................................... 52

4.3.3. Sistemul de epurare ....................................................................................................................... 53

4.4. Alimentarea cu energie electrică .......................................................................................................... 53

4.5. Sistemul de alimentare cu gaz metan și sursele de încălzire ................................................................ 54

4.6. Infrastructura socio-educaţională ......................................................................................................... 54

4.6.1. Infrastructura educaţională ........................................................................................................... 54

4.6.2. Infrastructura de sănătate publică ................................................................................................ 55

4.6.3. Infrastructura culturală .................................................................................................................. 56

4.6.4. Infrastructura cultelor.................................................................................................................... 58

4.6.5. Infrastructura sportivă ................................................................................................................... 59

4.6.6. Infrastructura de asistenţă socială ................................................................................................ 60

4.6.7. Infrastructura de siguranţă publică ............................................................................................... 60

4.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spaţiilor verzi .................................................................. 61

5. CARACTERIZAREA ECONOMICĂ .................................................................................................................. 62

5.1. Gradul de dezvoltare economică .......................................................................................................... 62

5.2. Caracterizarea sectorului primar .......................................................................................................... 68

5.2.1. Industria extractivă ........................................................................................................................ 68

5.2.2. Exploatarea lemnului ..................................................................................................................... 69

5.2.3. Agricultura ..................................................................................................................................... 70

5.3.Caracterizarea sectorului secundar ....................................................................................................... 74

5.4. Caracterizarea sectorului terţiar ........................................................................................................... 76

6. MANAGEMENT URBAN ............................................................................................................................... 78

6.1. Caracterizarea generală a primăriei ...................................................................................................... 78

6.2. Resurse umane ...................................................................................................................................... 78

6.3. Capacitatea generală de management ................................................................................................. 79

6.4. Rolurile Autorităților Publice Locale. Comunicare și asociere administrativă ...................................... 80

7. ANALIZA SWOT ........................................................................................................................................ 82

CAPITOLUL 2. CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂŢII ............................................................................... 89

2.1. Procesul de consultare publică ............................................................................................................. 89

2.2. Observaţii şi concluzii în urma consultării publice în comuna Fărcaşa ................................................. 92

Capitolul III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI........................................................... 105

1. Viziune .................................................................................................................................................... 105

2. Obiective ................................................................................................................................................ 105

2.1. Obiective generale .......................................................................................................................... 105

2.2. Obiective strategice ........................................................................................................................ 105

3. Matricea domeniilor cheie de intervenţie ............................................................................................. 106

3.1. Habitat ............................................................................................................................................ 107

Pg. 4

3.2. Economie ................................................................................................................................ 110

3.3. Societate ................................................................................................................................. 113

4. Planul de acţiune ................................................................................................................................ 119

4.1. Habitat .................................................................................................................................... 119

4.2. Economie ................................................................................................................................ 132

4.3. Societate ................................................................................................................................. 143

Surse documentare ........................................................................................................................................ 165

Introducere

Pg. 5

INTRODUCERE

Începând cu al doilea război mondial, noţiunea de dezvoltare devine un concept larg utilizat în diverse

contexte ale modernizării. Există multe teorii care se concentrează asupra celei mai bune metode de a realiza

dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în satisfacerea necesităţilor pe care cetăţenii le percep şi în

soluţionarea problemelor care le afectează direct sau indirect viaţa. Ca atare, dacă prin definiţie dezvoltarea

durabilă este aceea care face legătura între generaţii înseamnă că generaţiile de azi vor hotărî viitorul celor

ce urmează, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu

colaborarea lor şi mai ales cu acceptul lor.

În anul 1987 Comisia Mondială de Dezvoltare Economică şi Mediu Ambiant a Naţiunilor Unite, reprezentată

prin Comisia Brundtland, atrage atenţia pentru prima dată că, adesea, creşterea economică duce în mod

paradoxal la o deteriorare a calităţii vieţii oamenilor, şi nu la o îmbunătăţire a acesteia, considerând că a

devenit imperios necesară „o formă de dezvoltare durabilă care să îndeplinească nevoile prezente fără a

compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile nevoi”. La doar 5 ani de la această

atitudine, în cadrul Summitului Mondial de la Rio de Janeiro din 1992 a fost elaborată şi adoptată Agenda

Locală 21, document identificat ca un instrument de promovare a dezvoltării durabile, care caută să

stabilească un echilibru între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului.

Toate acestea au condus la conturarea, în timp, a unor principii de referinţă în planificarea strategică şi

alcătuirea strategiilor de dezvoltare durabilă. Astfel, în cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Conferinţei Europene

a Ministerelor Responsabile pentru Planificare Regională, organizate în anul 2000 la Hanovra, au fost

adoptate de către ţările EU15 politicile de dezvoltare spaţială ce îşi propun atingerea obiectivelor de coeziune

socio-economică la nivel comunitar, între ţările membre. Aceste politici înglobează cele 9 principii ale

dezvoltării strategice durabile, principii ce fac referire la:

cunoaşterea profundă a teritoriului de administrat şi a contextului general, macro-economic, politic

şi social;

alocarea optimă de resurse (financiare, umane şi instituţionale) şi a instrumentelor de implementare

şi evaluare necesare;

implicarea actorilor locali şi a comunităţii în dezvoltarea lor urbană;

orientarea acţiunilor de management către piaţă, astfel încât strategiile să dezvolte şi să menţină o

corespondenţă reală între obiectivele şi resursele unei comunităţi; şi

orientarea acţiunilor către posibilităţile rentabile de specializare şi oportunităţile din mediul

înconjurător, astfel încât să se creeze un mediu atractiv şi de calitate pentru locuitori, prin intermediul

unor servicii corespunzătoare, care să conducă la o forţă de muncă calificată, la dezvoltarea sectorului

privat şi îmbunătăţirea productivităţii, la creşterea standardului de viaţă şi protecţia identităţii

culturale.

Introducere

Pg. 6

Fiind un concept care trebuie să se regăsească în toate acţiunile de dezvoltare ale unei comunităţi, nu doar în

relaţia dezvoltare-mediu, planificarea strategică a generat o serie de noi considerente ale managementul

strategic: modelul şi principiile managementul urban, aflate în strânsă legătură cu principiile directoare ale

Uniunii Europene pentru realizarea coeziunii teritoriale şi principiile şi metodologia planificării spaţiale,

respectiv a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci

când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Astfel că, orice comunitate

modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare.

Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă descentralizată şi ineficientă, în cadrul căreia

se pot rata oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase.

Considerente metodologice

Principiile ce stau la baza procesului de planificare strategică sunt asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea

comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Acestea sunt totodată

elementele esenţiale ale operaţionalizării Fondurilor Structurale, fiind incluse în pregătirea planurilor

multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre UE

printr-o serie de etape succesive, în urma cărora, planurile se realizează de jos în sus pentru a cuprinde

necesităţile reale, identificate obiectiv.

Procesul de planificare strategică vizează în general definirea reperelor strategice de dezvoltare a

comunităţii pe o perioadă de 5 până la 10 ani, având ca etape metodologice principale: realizarea unei analize

preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor

strategice principale şi articularea documentului strategic în maniera evidenţierii planului de acţiune şi a

proiectelor prioritare ce se impun a fi derulate.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei

publice, a unui management strategic integrat, performant la toate nivelurile, capabil să identifice şi să

fructifice oportunităţile apărute pentru beneficiul comunităţii.

Analiza realităţilor şi evoluţiilor la nivel zonal, regional, naţional şi european arată fără dubiu că supravieţuirea

şi dezvoltarea colectivităţilor locale, mai ales ale celor mici şi medii cum este şi cazul comunei Fărcaşa, depinde

aproape exclusiv şi în egală măsură de capacitatea Primăriei şi a Consiliului Local:

de a înţelege contextele economic, legislativ şi cel privind fenomenului de globalizare;

de a identifica obiectivele şi priorităţile de acţiune şi dezvoltare;

de a implementa proiecte concrete şi de a angaja reformele necesare;

de a atrage şi a motiva societatea civilă;

de a reabilita şi a dezvolta infrastructurile publice;

Introducere

Pg. 7

de a crea un cadru instituţional şi un mediu de afaceri stimulant pentru întreprinzătorii şi investitorii

privaţi,

de a proteja şi a valoriza mediul şi resursele locale şi zonale;

de a amenaja spaţiul comunitar pentru a-i spori calităţii ambientale, şi

de a se integra în structuri asociative intercomunitare (între consilii locale limitrofe).

Responsabilitatea de a elabora, adopta şi respectiv de a aplica o strategie de dezvoltare pentru comuna

Fărcaşa revine Consiliului Local, şi respectiv Primarului, ca instituţie executivă, în conformitate cu atribuţiile

lor legale.

Ca urmare a procesului de descentralizare, creşterea nivelului de autonomie locală măreşte atât libertatea de

decizie a Consiliului Local cât şi responsabilităţile sale de mediator şi catalizator al vieţii economice şi sociale

în care este chemat să joace un rol esenţial, în strâns parteneriat cu societatea civilă şi cu mediul

antreprenorial.

Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Fărcaşa a fost iniţiat ca răspuns la

interesul exprimat de către Consiliului Local al comunei Fărcaşa pentru elaborarea unui demers strategic. În

cadrul acestui proces au fost luate în calcul toate dimensiunile şi caracteristicile factorilor cu care comunitatea

se află în relaţii de interdependenţă, au fost efectuate analize ale teritoriului şi s-au consultat documente

strategice sectoriale, iar rezultatele obţinute au fost corelate cu date statistice, sondaje de opinie şi analize

efectuate în teren.

Instrumentele de cercetare folosite in procesul metodologic au fost:

a. Interviuri, desfăşurate în teren, care au vizat în principal lideri ai comunităţi, susceptibili de a influenţa

în sens pozitiv bunul mers al acesteia, respectiv şefii direcţiilor aparatului administrativ, precum şi

lideri informali ai comunităţii, cunoscuţi pentru implicarea, motivarea şi gradul de multiplicare al

ideilor în comunitate;

b. Date şi documente relevante (detaliate sub titlul „surse documentare”).

Capitolul 1/ AUDIT TERITORIAL

Pg. 8

CAPITOLUL 1. AUDIT TERITORIAL

1. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Poziţia şi importanţa regională. Scurt istoric

Comuna Fărcaşa este amplasată în cadrul Depresiunii Baia Mare, în partea de vest a judeţului Maramureş, la

o distanţă de 29 de kilometri pe direcţia S-V faţă de Baia Mare, oraşul reşedinţă de judeţ. Totodată, judeţul

Maramureş, şi implicit comuna Fărcaşa, face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest din România,

alături de judeţele Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Bihor şi Cluj.

Comuna Fărcaşa este formată din 4 localităţi, dintre care reşedinţa de comună, satul Fărcaşa, este localitate de rang IV conform PATN - secţiunea a IV - a, iar celelalte 3 sate: Buzeşti, Sîrbi şi Tămaia sunt localităţi rurale de rang V. Localizarea comunei Fărcaşa

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Maramureş

Din punct de vedere al împărţirii teritoriului pe „ţări” specifică zonei Maramureşului, comuna Fărcaşa face

parte din Ţara Codrului, subregiune istorică şi zonă cu o veche tradiţie în arta populară, ce se întinde între

Culmea Codrului şi Valea Someşului, pe teritoriul judeţelor Satu Mare, Marmureş şi Sălaj. În plus, Fărcaşa se


Pg. 9

află în zona de interferenţă dintre Ţara Codrului, Ţara Chioarului, Ţara Oaşului şi zona Satu Mare, fiind astfel

un punct de întretăiere al culturii şi al tradiţiilor locale.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Maramureş – Reactualizare 2008, relaţiile

dintre aşezările judeţului Maramureş sunt încadrate în două categorii principale:

Relaţiile administrative - referitoare la ansamblul relaţiilor economice şi sociale care au loc pe fondul

actualei organizări teritoriale, cu centrul şi originea în exteriorul regiunii de tip „ţară”;

Relaţii în cadrul „ţării” - având ca fond apartenenţa comunelor la sisteme arhaice de organizare, menţinute până în prezent.

Oraşul cu funcţie de pol din Ţara Codrului este Cehu Silvaniei, oraş de rangul III, ce se află în afara judeţului,

mai exact în judeţul Sălaj, din această cauză, la prima vedere sistemul din Zona Codrului pare destructurat.

Însă, la nivelul judeţului Maramureş, polul de creştere este oraşul Ulmeni, fost centru supracomunal care

gestiona relaţiile administrative cu Baia Mare. Distanţa dintre reşedinţa comunei Fărcaşa şi oraşul Ulmeni este

de 15 kilometri, utilizând drumurile judeţene DJ 193E, DJ 108A şi DJ 182B, însă acest lucru nu îi determină pe

locuitorii comunei să îl considere destinaţia uzuală pentru deplasările în scop economic (locuri de muncă,

comercializare de produse etc.), social (învăţământ liceal etc.) sau recreativ. Această situaţie se datorează, pe

de-o parte, dezvoltării superioare a comunei Fărcaşa din punct de vedere economic şi funcţionalităţii ei de

„mic orăşel” şi, pe de altă parte, accesibilităţii reşedinţei de judeţ aflate la o distanţă de 29 de kilometri de

comună.

La nivelul comunei, rolul polarizator este deţinut de localitatea de reşedinţă, Fărcaşa, în care sunt concentrate

printre altele instituţiile administrative locale, instituţiile de învăţământ şi de îngrijire a sănătăţii etc. În plus,

dezvoltarea deosebită a comunei din ultima perioadă şi localizarea fabricii de producţie a concernului

american EATON în satul Sîrbi au făcut ca aceasta să capete rol polarizator pentru întreaga zonă, atrăgând

zilnic fluxuri de navetişti către comună. Elementele definitorii ale comunei cu privire la acest aspect sunt:

Se numără printre cele mai dezvoltate şi bogate regiuni din judeţul Maramureş;

Atrage cu regularitate navetismul din satele învecinate care aparţin altor sisteme teritoriale, de

exemplu, locuitori ai comunelor Gârdani şi Sălsig din judeţul Maramureş şi Bârsău de Sus din judeţul

Satu Mare, numărul acestora fiind estimat la câteva sute;

Este o comună de destinaţie a migraţiei interne, o parte dintre foştii navetişti alegând să îşi stabilească

reşedinţa sau chiar domiciliul;

Recent s-a dezvoltat ca un mic orăşel, un număr însemnat de persoane din zonele învecinate făcându-

şi cumpărăturile în Fărcaşa unde pot găsi majoritatea produselelor de care au nevoie.

Încă din cele mai vechi timpuri, Valea Someşului a oferit condiţii favorabile dezvoltării comunităţilor umane,

pe teritoriul administrativ al comunei fiind descoperite dovezi arheologice (vase ceramice, bucăţi de unelte

agricole din fier şi obiecte de cult) ale civilizaţiei străvechi din aceste locuri. În plus, localităţile comunei Fărcaşa


Pg. 10

au fost atestate documentar de la începutul secolului al XIII-lea, numărându-se printre primele localităţi

atestate din Transilvania.

Prima atestare documentară a satului Fărcaşa datează din anul 1424, atunci când aceasta apare sub

denumirea de VillaValachalis Farkasazow, ce însemna aşezarea românească «La Lupi» sau Satul Lupilor. După

tradiţia populară, nucleul iniţial al aşezării Fărcaşa s-a aflat în zona colinară dintre pârâurile Fărcăşiţa şi Bârsău,

acolo unde locuitorii se simţeau protejaţi de posibilele revărsări ale Someşului. Tot în această zonă a existat

o pădure de stejar ce se întindea până în apropierea Someşului şi care le oferea oamenilor posibilităţi mai

bune de a se apăra în faţa primejdiilor datorită faptului că aceasta putea camufla aşezarea.

În plus, tradiţia populară menţionează că numele localităţii Fărcaşa vine de la o întâmplare petrecută cu multe

sute de ani în urmă, atunci când o haită de lupi a atacat un grup de negustori ce poposiseră peste noapte în

această aşezare, omorându-le caii. În urma acestui incident, aceştia au hotărât că nu vor părăsi locul până nu

vor stârpi toţi lupii din împrejurimi, ajungând astfel să se stabilească definitiv în zonă.

Satul Tămaia, aflat la o distanţă de 2 kilometri faţă de reşedinţa de comună, pe direcţia Nord - Est, a fost

prima localitate atestată cronologic dintre localităţile comunei Fărcaşa, aceasta fiind menţionată încă din anul

1231, sub denumirea de Thoman, posibil după numele unui plutaş pe nume Toma, care împreună cu oamenii

săi coborau pe Someş de mai multe ori pe an cu plutele încărcate cu sare de la Ocna Dejului până la Satu Mare

sau chiar mai departe, până pe teritoriul Ungariei. Tradiţia populară spune că Toma a ales acest amplasament

situat aproape la jumătatea drumului între Dej şi Satu Mare ca loc definitiv de locuit pentru el şi pentru cei

care îl însoţeau, acesta devenind, totodată, primul jude al localităţii. De-a lungul timpului, localitatea a mai

figurat în documente sub numele de Thomanyan în 1424, Tomanz în 1828 şi Tomagl, de factură lingvistică

turcească, fapt ce dovedeşte ocupaţia turcească şi în această zonă.

Analiza etimologică a denumirilor localităţilor arată existenţa rădăcinii lingvistice comune „Toma”, îmbogăţită

cu sufixe maghiare, turceşti sau germane, în funcţie de stăpânirea sub care s-a aflat. De asemenea, aşezarea

lui Toma exista ca localitate românească înainte de expansiunea maghiară asupra Transilvaniei, apărând în

documentele istorice şi sub denumirea de Villa Valachalis, adică aşezare românească, astfel, deşi denumirile

localităţilor au fost maghiarizate, locuitorii zonei erau români, lucru confirmat de toponimele locului (pentru

solele agricole ale moşiei satului): Prund, Prunduţ, Pietriş, Prundar etc.

Un alt sat cu atestare documentară veche este satul Sîrbi, menţionat prima dată într-un document în anul

1424 sub numele de Possessia Valachalis Tothfalu, care în limba română se traduce prin posesiune

românească a lui Toth. Mai târziu, în anul 1648, acesta apare în documente sub denumirea maghiarizată Olah

Tothffalu, în traducere aşezarea românească a lui Toth, pentru ca în perioada dominaţiei austro-ungare să o

găsim sub numele german de Szirp, iar numele actual (Sîrbi) îl deţine din anul 1918. Astfel, atât din denumire,

cât şi din tradiţia locală reiese faptul că localitatea a fost de la început românească, denumirile maghiarizate

sau germanizate fiind legate de dominaţie străină asupra Transilvaniei. În plus, ceea ce poate fi amintit din

legenda satului este faptul că nucleul iniţial de aşezăminte şi gospodării era pe versantul sudic al Dealului

Sîrbi, locuitorii ocupându-se la început cu activităţi de pomicultură şi exploatare a lemnului, iar o dată cu

înaintarea în timp, ei au început să se ocupe şi de cultura cerealelor, prin extinderea moşiei satului în lunca

Someşului.


Pg. 11

Numele localităţii Buzeşti a fost menţionat pentru prima dată într-un document în anul 1648, sub denumirea

maghiară de Olahuyfalu, adică localitatea «noul român», iar în 1828 apare sub o altă denumire, de origine

germană, Busepsstye, care prin traducere şi etimologizare din germană ar însemna producători de lână. Astfel,

cea din urmă denumire reflectă faptul că vechii locuitori ai zonei au fost în principal crescători de oi şi de capre

şi că sursele de existenţă erau valorificarea lânei şi a caşului. Însă, după părerea cunoscutului cercetător de

istorie locală, Valentin Băinţan, numele localităţii ar fi fost dat de către locuitorii satului Tămaia, care vedeau

aşezarea „pe buza dealului”, de unde provine numele locuitorilor de buzeni şi implicit şi numele localităţii.

În ceea ce priveşte arondarea administrativă a localităţilor din comună, primele însemnări scrise apar încă din

secolul al XIV-lea. În 1360, regele Ungariei le acordă fiilor săi teritoriile Chioarului, Ardudului, Sătmarului şi

Băii Mari, iar din 1424 teritoriul acestor localităţi, sub denumirea maghiară Aszinagh, apar în proprietatea

familiei nobiliare Belteky, aparţinând domeniului Beltiug până în anul 1470, atunci când, din cauza infidelităţii

nobilului faţă de regalitatea maghiară au fost luate satele de pe Someşul Mijlociu şi au fost trecute în posesia

altei familii nobiliare, Dragfy, căreia i-au aparţinut până în 1592. În plus, la sfârşitul secolului al XVI-lea,

localităţile de pe Someşul Mijlociu au fost arondate Voievodatului Ardusatului, proprietate nobiliară care se

afla pe domeniul familiei Bathory, din comitatul Sătmarului.

Organizarea de tip voievodal scoate în evidenţă revenirea la formele de organizare politică şi administrativă

româneşti, după ce, în anul 1541, Ungaria a fost transformată în paşalâc, şi revenirea Transilvaniei la forma

politică de principat autonom până în anul 1683. De asemenea, în secolul al XVI-lea, după instaurarea

dominaţiei habsburgice asupra Transilvaniei, organizarea administrativ - teritorială a localităţilor comunei a

evoluat diferit. Astfel, Fărcaşa apare ca localitate donată familiei Kalloy, principal proprietar al localităţii până

în 1906, atunci când aceasta a fost vândută unor familii maghiare din Ungaria, de aici reieşind faptul că

aşezarea numeroasă a populaţiei maghiare în Fărcaşa s-a stabilit reativ târziu. Istoricul David Prodan,

menţiona în lucrarea sa Iobăgia în Transilvania, faptul că Fărcaşa aparţinea domeniului Cetăţii Ardud,

împreună cu alte 58 de localităţi rurale româneşti cu organizare voievodală, Cetatea Ardudului, împreună cu

localităţile arondate, fiind menţionate ca aparţinând Comitatului Sătmar până în 1918.

Pe de altă parte, localităţile Tămaia, Sîrbi şi Buzeşti apar ca aparţinând proprietăţii baronului Karoly Mihaly

între anii 1629 - 1784, din 1784 acestea fiind stăpânite de baronul Hunyady . În plus, din anul 1810 toate cele

3 localităţi intră sub o nouă stăpânire, cea a familiei nobiliare Degenfeld, până în anul 1921, atunci când în

urma reformei agrare o parte din proprietăţile familiei Degenfeld au trecut în proprietatea ţăranilor din satele

comunei. Astfel, în timpul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, localităţile comunei s-au alăturat şi ele, odată

cu Transilvania, României întregite.

După Marea Unire, apar înregistrate ca şi comune: Tămaia, formată din localităţile Tămaia şi Buzeşti, şi

comuna Fărcaşa, compusă din satele Fărcaşa şi Sîrbi, care făceau parte în acelaşi timp din Plasa Ardusat,

judeţul Satu Mare. Însă, în urma unor schimbări administrativ - teritoriale, în anul 1952 s-a constituit comuna

Fărcaşa în forma în care se află şi în prezent, adică compusă din 4 localităţi şi cu reşedinţa de comună în

localitatea Fărcaşa. În plus, în perioada 1953 - 1959 comuna a aparţinut raionului Cehu-Silvaniei, regiunea

Baia Mare, din decembrie 1959 până în 1967 a aparţinut de raionul Şomcuta Mare, pentru ca din decembrie

1967 să aparţină de judeţul Maramureş.


Pg. 12

Referitor la evenimentele istorice care s-au petrecut pe teritoriul comunei sau pentru care să existe menţiuni

despre participarea activă a locuitorilor din Fărcaşa se remarcă prima ridicare la luptă a iobagilor în satele de

pe Someş, semnalată în anul 1380. Peste 2.000 de iobagi români s-au ridicat atunci împotriva nobilului Toma

Osvarău, care asuprea satele de pe malul stâng al Someşului, răzvrătirile antifeudale continuând pe măsura

înăspririi exploatării iobagilor în Transilvania. Între anii 1437 - 1438 a urmat Răscoala de la Bobâlna, care s-a

întins şi în comitatul Satu Mare, locuitorii comunei Fărcaşa alăturindu-li-se iobagilor conduşi de juzii Valentin

şi Martin care au trecut prin localităţile comunei Fărcaşa în drumul lor spre Bobâlna. Ulterior, locuitorii din

zona comunei au participat şi la Răscoala Curuţilor (1703 - 1711) care a fost cu greu înăbuşită de forţele

austriace. În plus, documentele vremii atestă faptul că locuitorii din această zonă au întreprins acţiuni de

revoltă în timpul Răscoalei de la 1784 condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, răscoală socială care a pus capăt

iobăgiei în Transilvania şi a făcut posibilă ştergerea numelui de toleraţi dat românilor de pactul de alianţă

„Unio Trium Nationum”.

În perioada care a urmat s-a evidenţiat participarea locuitorilor comunei Fărcaşa la Revoluţia de la 1848,

atunci când se dorea ca Transilvania să fie integrată forţat la Ungaria, însă riposta română a venit imediat,

Avram Iancu organizând gărzile naţionale româneşti din Apuseni, iar Ion Buteanu din Şomcuta Mare

mobilizând românii din Chioar şi de pe Someş. Apoi, a urmat contribuţia materială la Războiul de

Independenţă din 1877, pentru ca la începutul secolului XX satele din comună să se afle într-o continuă

frământare spre Marea Unire. De asemenea, locuitorii comunei au participat atât la Primul, cât şi la cel de-Al

Doilea Război Mondial.

1.2. Factori culturali

Comuna Fărcaşa face parte din zona etnografică a Ţării Codrului, situată între Culmea Codrului şi Valea

Someşului. Această zonă are o veche şi bogată tradiţie în arta populară, păstrând şi astăzi obiceiuri, ocupaţii

şi obiective ce îi conferă un real potenţial turistic. Astfel, în satele maramureşene de astăzi putem încă întâlni

numeroase elemente de cultură arhaică, care evocă parcă vremuri de mult apuse. Gospodăria tradiţională

autentică, portul popular încă utilizat în zilele de sărbătoare, organizarea vieţii pastorale, folclorul, dansurile

şi meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile care încă mai păstrează ceva din naivitatea şi din puritatea rituală a

începuturilor, toate fiind mărturii grăitoare ale culturii tradiţionale vii din Maramureş şi din Ţara Codrului.

Gospodăria ţărănească

Gospodăria ţărănească a jucat de-a lungul timpului un rol foarte important în viaţa oamenilor şi a comunităţii,

asigurându-le mijloacele de trai şi sursele de venit. Tradiţional, casa şi gospodăria erau un semn al avuţiei

proprietarului, arătând în acelaşi timp cât de „gospodar” este acesta, mentalitate care s-a menţinut şi în

prezent, doar formele de manifestare fiind altele. Astfel, de la gospodăriile elementare, construite pentru a

valorifica cât mai bine spaţiul redus disponibil ţăranilor cu situaţie modestă şi până la gospodăriile extinse, cu

mai multe încăperi, grajduri, şuri şi alte acareturi deţinute de ţăranii înstăriţi, arthitectura tradiţională

maramureşeană se înscrie în aceleaşi coordonate.


Pg. 13

În general, cele 4 sate ale comunei au o structură adunată, cu dispunere regulată a gospodăriilor de-a lungul

principalelor drumuri sau a uliţelor, în special, la Fărcaşa şi Tămaia, în timp ce satele Sîrbi şi Buzeşti au

majoritatea gospodăriilor pe deal, ceea ce lasă senzaţia că întregul sat este o uliţă. Astfel, satele Buzeşti şi

Sîrbi au păstrat structura tradiţională caracteristică aşezărilor de deal, în timp ce, reşedinţa de comună,

Fărcaşa are o structură mixtă caracteristică atât aşezărilor de deal, cât şi de câmpie, iar structura satului

Tămaia este tipic de câmpie, datorită amplasării în lunca Someşului. Mai mult, vetrele satelor sunt

caracterizate prin forme aureolare, cu tentacule în lungul arterelor de circulaţie, în acelaşi timp, având şi

structuri închegate, formate din nuclee în care gospodăriile sunt compacte, acolo unde se regăseşte parcelarul

autentic şi structura gospodăriei ţărăneşti tradiţionale, stâns legată de ocupaţia principală a locuitorilor, adică

de creşterea animalelor şi de culturile agricole.

Gospădăriile au curţi închise cu porţi şi garduri mijlocii din lemn şi fier forjat, iar fiecare dintre acestea dispune

de un lot de pământ pentru fiecare casă, aici casele fiind aşezate în faţă, la drum, cu şura în spatele curţii, iar

în spatele curţii se găsesc acareturile anexe: coteţe, hambare, garaje, beciuri. Construcţia caselor, şurilor şi

anexelor gospodăreşti din comuna Fărcaşa a fost făcută de meşteri „şcoliţi” la sat, meseria transmiţându-se

de la bătrâni la tineri. Casele tradiţionale din Ţara Codrului sunt aseamănătoare cu cele din Chioar, având, de

obicei, planul format din trei încăperi. La început dimensiunea caselor era mică şi erau construite în general

din pământ şi „lipe” (schit de lemn), cu ferestre mici şi uşi fără geam, fiind acoperite cu paie sau stuf şi

acareturi sărăcăcioase.

Comform descrieirii din Monografia comunei Fărcaşa, în componenţa caselor intra o cameră, în faţă, şi o

tindă, în cameră regăsindu-se un pat sau două, o lăiţă, un lădoi pentru haine, o masă, unul sau două scaune

cu spătar de lemn, o sobă de lut, o stelaje (etajeră) pentru vase şi uneori o poliţă deasupra sobei, pe când în

tindă se găseau un cuptor pentru pâine şi mălai, o lăicioară, o masă, găleata cu apă pusă pe un scăunel sau pe

un boc de lemn şi scara pe care se urca în podul casei. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a trecut de la

casele care ajunseseră să fie mai mari, constuite din pământ şi „lipe” sau chirpici, la case şi mai mari, din

cărămidă, iar ornamentaţia depindea de măiestria, priceperea şi gustul pentru frumos al meşterului, dar mai

ales al familiei pentru care lucra.

În privinţa mobilierului de uz casnic, în trecut acesta era făcut în cea mai mare parte din lemn, de către

meşterii locali şi cuprindea: masa, scaunele, laviţa, paturile, lăzile şi lădoaiele, lingurile de lemn, tocuri, găleţi

pentru apă, ciubere etc.

Cea mai impunatoare şi mai ornamentată construcţie din gospodărie era şura, casele mai vechi având şuri ale

căror porţi erau bogat ornamentate cu diferite motive, unele legate de viaţa omului, precum motivul soarelui,

funia vieţii (şarpele), colacul, coloana fără sfârşit, romburi repetate, simbolizând hora sau legătura strânsă

dintre membrii familiei sau comunitatea sătească, pe lângă toate acestea fiind utilizate şi motivele florale sau

sculpurile simple şi ciurul în scândură. Câteva dintre aceste motive se găsesc şi pe stâlpii de la tărnaţ la casele

construite între cele Două Războaie Mondiale. Porţile de şură au rămas la fel de împodobite şi astăzi,

sculptându-se şi în prezent motive florale sau arabescuri pe uşile de la intrarea principală a caselor, însă, din

păcate, în zilele noastre se văd mai rar case mai vechi, chiar şi confecţionarea sau brodarea de covoare,

perdele, lipidea, feţe de masă nu se mai păstrează şi în prezent pentru că sunt preferate de cele din oraş sau

din străinătate.


Pg. 14

Portul popular

În trecut, locuitorii comunei Fărcaşa îşi confecţionau îmbrăcămintea în casă, înzestrarea fiecărei familii

depinzând de măiestria femeilor în meşteşugul ţesutului şi al împletitului. Astfel, din Monografia comunei

Fărcaşa putem afla componenţa porturilor populare din trecut ale locuitorilor comunei Fărcaşa:

Portul popular bărbătesc era compus din gaci largi şi cămăşi din pânză „învăluită”, aceasta însemnând

că se urzea un fir de cânepă şi unul de bumbac şi se bătea bumbac. Partea din faţă a cămăşii se

introducea în gaci sau în cioareci, în timp ce partea încreţită din spatele cămăşii era lăsată să cadă

liberă peste gaci. Atunci când era mai rece afară, bărbaţii şi feciorii purtau laibere negre de postav

negru (stofă), iarna purtând şi căciuli de piele de miel. De asemenea, bărbaţii mai purtau cioareci,

căputuri de lipideu (pânză), de cioaric (stofă de lână), buici (vestoane din stofă), în cap aveau clopuri

de „păr” în zilele de sărbătoare şi de paie sau tei în zilele de lucru, iar în picioare duminica purtau

topănci de piele şi opinci, în zilele de lucru, pentru ca mai târziu, aceştia să înceapă să îşi facă sau să-

şi procure cizme.

Portul popular femeiesc era compus din rot’ii de pânză împăturate, cu ciur, cu pene (flori cusute), cu

citcă sau chiar haine de „păr” plisate cu „cupe”, pind’ileauă cu ciur sau la maşină, laibere de barşon

(catifea), zad’ii din-nainte cu ciur sau ştrengălaş, iar ca încălţăminte, vara purtau jumătăţi (pantofi) şi

iarna aveau topănci din piele. Mai mult, portul popular era întregit de joljurile (baticuri) subţiri de

„păr” sau „delin”, purtate de femei, în timp ce fetele umblau, în general, cu capul descoperit, cu

excepţia posturilor, când şi ele umblau cu jolj pe cap. Din păcate, în prezent, aceste obiecte de

îmbracăminte nu se mai pot găsi decât la unele familii care le păstrează ca amintire de la bătrâni, dar

este cunoscut faptul că portul popular este îmbrăcat în zilele de sărbătoare.

Obiceiuri şi tradiţii locale

Cunoaşterea obiceiurilor şi a folclorului înseamnă cunoaşterea istoriei locurilor din comuna Fărcaşa, astfel, se

remarcă de-a lungul timpului preocupări intense pentru culegerea folclorului din satele aparţinând comunei

Fărcaşa, care fac parte din zona de tranziţie dintre cele două zone etnografice Chioar şi Codru, despărţite de

râul Someş. Satul, ca mediu geografic şi social a fost principalul cadru în care s-au dezvoltat fenomenele

folclorice, iar faptul că structura socială a satului a evoluat de la o epocă la alta a scos în evidenţă schimbările

din modul de trai, care s-au reflectat şi în plan cultural şi care au influenţat viaţa folclorului.

Din nefericire, astăzi se constată că are loc o descreştere a interesului faţă de practicarea anumitor genuri

folclorice, iar pe de altă parte, se poate vedea cum creaţia folclorică este transferată dintr-un context cultural

în altul, adică din cel tradiţional în cel al culturii de masă. Astfel, spectacolele transmise la radio şi televizor îl

determină pe omul de la sat să devină tot mai mult receptor, şi nu producător, de noi valori culturale, acest

lucru întâmplându-se îndeosebi în cazul tinerilor care sunt mai receptivi la nou decât categoriile de oameni în

vârstă, care au o mentalitate mai conservatoare.


Pg. 15

În trecut, obiceiurile zilelelor dădeau un ritm propriu vieţii, iar respectarea cu stricteţe şi practicarea lor după

rânduială, imprima vieţii colective a satului o anumită cadenţă. În perioada muncilor agricole obiceiurile aveau

menirea de a stabili un echilibru între muncă şi odihnă, iar duminica era organizată cu petreceri proprii, la fel

ca şi zilele importante, respectiv sărbătorile religioase. Astfel, dintre manifestările culturale tradiţionale pot fi

amintite: danţul (joc duminical), d’igănia (mers pe omenie în alt sat), pelerinajul la mănăstiri şi activitatea

artistică a corurilor.

Conform Monografiei comunei Fărcaşa, danţul reprezenta una dintre formele de manifestare ale cetei

fecioreşti, acesta având rânduieli proprii de alcătuire şi funcţionare, rolul cel mai important fiind ocupat de

t’izeşi, adică de doi dintre feciorii mai mari ca vârstă, mai întreprinzători, mai descurcăreţi, care aveau trecere

în rândul tineretului. Aceştia aveau rolul de a aduna contribuţia stabilită în comun de la toţi feciorii, de a

aranja ceatarâşii şi de a căuta spaţiul necesar pentru desfăşurarea danţului: iarna în şură, iar vara în curtea

unui sătean. Totodată, t’izeşii aveau datoria de a aplana eventualele conflicte dintre feciori, în special dintre

cei din sat şi cei din alte sate veniţi la dans, anunţau d’igăniile în satele vecine şi organizau chiar şi colindatul

de Crăciun, iar în dansul din prima duminică din Chişlegi ei îi băgau în danţ pe feciorii şi fetele tinere care n-

au mai jucat până atunci.

Danţul avea şi funcţii suplimentare, fiind principalul loc de întâlnire a tineretului sau chiar de prefigurare a

viitoarelor posibile căsătorii, iar pentru femeile mai vârstnice, nelipsite de la aceste manifestări, era principalul

loc de „prospectare” a viitoarelor ospeţe, acolo unde se afla „opinia publică a satului”. Un danţ era compus

din 4 părţi: danţul de arăduit (d’intie), codrenesc (bolundu), învârtita (ardeleanu) şi săritul (mânâţălul), dansuri

ce se întâlneau în majoritatea satelor din cele două zone, Chioar şi Codru, iar „orchestra” era formată dintr-

un primaş, 1-2 contralăi, un gordanâş, mai târziu adăugându-se şi un acordeonist. În general, la danţ, în mijoc

jucau fetele şi feciorii intraţi de curând în strânsură, pe margini cei mari, în afara danţului jucau fete mici două

cu două, băieţii mici nejucând deloc, iar în fiecare duminică sau sărbătoare fetele şi feciorii trebuiau să

părăsească danţul înainte de asfinţitul soarelui.

Însă, se constată că în prezent această tradiţie a danţului şi a strânsurii s-a pierdut, fiind înlocuită mai întâi de

bal, iar apoi de discotecă. Printre cauzele acestei schimbări se numără: evoluţia satului, schimbarea

mentalităţii locuitorilor din zonele rurale, plecarea multor tineri la şcolile din oraş, angajarea în industrie,

stabilirea la oraş etc., care au făcut ca obiceiurile vechi şi tradiţiile să fie înlocuite de altele, de exemplu, în

prezent dansurile întâlnite sunt cele moderne, vechile dansuri tradiţionale păstrându-se numai pentru nunţi,

iar locul ceatarâşilor a fost luat de orchestre, DJ şi înregistrări muzicale.

Printre manifestările populare tradiţionale de mare amploare şi însemnătate se numără şi d’igănia, adică

mersul pe ospăţ al feciorilor şi fetelor dintr-un sat în altul, la o dată stabilită de t’izeşii celor două sate, acestea

fiind prilejuri de transmitere a cântecelor şi a bunei dispoziţii, de legare a unor prietenii pe viaţă şi de stabilire

a viitoarelor căsătorii. D’igăniile se organizau în a doua zi de Rusalii şi ţineau atâtea duminici, cu câte sate era

învecinat satul respectiv, de exemplu, tămâienii mergeau la d’igănie în cele 5 sate din jur: Buzeşti, Sîrbi,

Fărcaşa, Mogoşeşti şi Pribileşti, deci erau pe d’igănie 10 duminici de vară, buzenii mergeau pe d’igănie în 3

sate, sîrbenii în 4, fărcăşenii în 6 sate. Astfel, în duminica stabilită pentru d’igănie, ceatarâşii, feciori şi fete

plecau cântând în satul vecin, iar când soseau acolo, ceatarâşii din satul gazdă cântau marşul, îşi dădeau


Pg. 16

mâinile şi orchestrele se uneau, se mai dansa un dans, 2 sau 3 până se legau prieteniile: fete cu fete, feciori

cu feciori, iar spre seară aceştia reveneau acasă, având grijă să nu-i prindă noaptea pe drum.

În cadrul sistemului general al obiceiurilor tradiţionale, momentele importante din viaţa omului se constituie

pe baza legilor condiţionate de existenţă, având un rol important în consolidarea relaţiilor care există în

colectivitate şi determinând conservarea lor, chiar în condiţiile în cale lumea rurală trece printr-o perioadă

marcată de schimbări profunde, evidenţiindu-se, mai ales, obiceiurile legate de naştere şi de înmormântare.

În plus, o parte importantă a vieţii folclorice se desfăşoară şi în cadrul unor ocazii speciale, care marchează

date ale calendarului popular tradiţional, cele mai multe dintre acestea fiind legate de calendarul agricol,

însă, de-a lungul timpului s-a observat o pierdere a valenţelor rituale ale obiceiurilor şi accentuarea celor

ceremoniale (artistice), adică trecerea treptată la spectacol, în urma căreia se produce fenomenul de

demagizare a obiceiurilor populare, ajungându-se în acest fel ca tinerii să nu mai fie receptivi la ele. Aşadar,

obiceiurilor calendaristice le este carcateristică legătura directă sau indirectă cu muncile câmpului şi cu viaţa

şi bunăstarea individului şi a colectivităţii, acestea având, totodată, un caracter ciclic.

În privinţa colindatului s-a păstrat tradiţia ca cei care merg la colindat, copii între 12-14 ani, să poarte o straiţă

făcută de mama lor special pentru Crăciun, în care aceştia îşi pun darurile: coci, pupeze, colăcei, nuci, mere şi

dulciuri, această straiţă nemaifiind folosită pentru alte scopuri. Mai mult, în toate sărbătorile de Crăciun se

organiza un danţ, atunci erau băgate în seamă fetele tinere şi băieţii, se pregătea Vergelul, care se făcea

numai la Anul Nou (feciorii), iar însuraţii îl făceau la Crăciun, la Anul Nou şi la Bobotează, la Vergel fiind dusă

mâncare şi băutură, iar fetele mergeau însoţite de mame. De-a lungul sărbătorilor, practicile de ursit sau de

vreme nu lipseau: calendarul precipitaţiilor atmosferice cu coji de ceapă, uitatul în oglindă în noaptea de Anul

Nou şi între stele (fetele îşi vedeau iubitul), de asemenea, se dădea cu usturoi pe la toate clădirile din

gospodărie pentru ca acestea să fie ferite de duhuri rele, iar în ceea ce priveşte toate credinţele şi superstiţiile

existente, în special în mentalul celor din spaţiul rural, trebuie spus că acestea mai pot fi culese numai de la

oamenii în vârstă, pentru că cei tineri nu le ştiu şi nici nu recurg la ele.

Pe lângă partea practică a muncii în comun, clăcile şi şezătorile constituiau şi ele un mijloc potrivit pentru

unele manifestări folclorice, prin clacă ajungându-se să fie executate mai repede unele munci mai grele şi

urgente, lucrând-se pentru folosul unuia, pe când în şezători fiecare lucra pentru sine. Clăcile se făceau pentru

tors, scărmănat lâna sau pene, construcţii de case sau acareturi, transportul lemnelor, desfăcatul porumbului

sau bătutul florii soarelui, cosit, cules şi, în general, ţineau o zi sau o seară, iar dacă lucrul nu se termina,

acestea erau continuate şi a doua zi.

Indiferent de locul în care se desfăşurau clăcile, ele erau un fel de cronici ale satului, aici adunându-se tot

felul de ştiri sau vehiculându-se producţii folclorice ca: poveşti, anecdote, cântece, istorioare cu tâlc, în plus,

clăcile aveau şi o funcţie economică şi de ajutor reciproc, iar tipul clăcilor varia în funcţie de anotimp, cu

excepţia Postului Mare, atunci când clăcile erau numai pentru popă (tors fuioare, ţesut). Pe de altă parte,

astăzi nu se mai fac clăci de tors, deoarece nu s-a mai semănat cânepă de 40-45 de ani, iar dezvoltarea

industrială a făcut ca mica „industrie casnică” să dispară, doar clăcile pentru construcţia unei case sau a altor

acareturi se organizează, dar mai rar, acestea fiind, totdată, puţine şi foarte sărace în obiceiuri populare.


Pg. 17

Mai demult se organizau şi şezători în serile lungi de iarnă (luni, miercuri, joi), marţi seara şi vineri seara nu

se lucra pentru că exista credinţa că vine Marţoalea (duh rău) şi le scotea ochii cu fusul. În zilele în care veneau

la şezătoare, femeile lucrau cât vroiau, în funcţie de necesităţi: torceau, împleteau, coseau, ţeseau, etc.,

aceste practici fiind însoţite şi de cântece, glume, în timp ce feciorii şi fetele cântau şi dansau. În prezent,

şezătorile se organizează din ce în ce mai rar şi fără să se producă nici un fel de manifestare folclorică (jocuri

de şezătoare), caracterul lor fiind mai degrabă unul improvizat, astfel că în zilele noastre nimeni nu mai vine

la şezătoare şi nici de zilele şi serile „mânioase” nu mai ştie nimeni.

În general, se constată că în evoluţia culturii populare s-a produs un proces de mutaţie funcţională treptată,

obiceiurile, în ansamblul lor, pierzându-şi tot mai mult valenţele rituale, locuitorii satelor ajungând să

povestească şi să cânte tot mai puţin, în timp ce mijloacele moderne de comunicare cu masele au un rol

dominant. Doar şcoala sau slujitorii din biserici mai încearcă să mai sădească în sufletele copiilor şi tinerilor

dragostea pentru tradiţie şi pentru preţuirea şi transmiterea ei ca o comoară de nepreţuit a epocii

contemporane.

Meşteşuguri tradiţionale

Mărturiile practicării anumitor meşteşuguri tradiţionale în comuna Fărcaşa sunt reprezentate de numeroasele

obiecte de uz casnic păstrate încă din epoca medievală, cum sunt furca de tors, socala, meliţa, războiul de

ţesut etc., care dovedesc practicarea mai multor meşteşuguri casnice cu un pronunţat caracter local.

Astfel, printre meşteşugurile tradiţionale din comuna Fărcaşa se numără:

Morăritul – în comuna Fărcaşa s-au cultivat cereale (porumbul, grâul, secara, orzul şi ovăzul) încă din

cele mai vechi timpuri, datorită acestui fapt apărând în această zonă morile de măcinat cereale de pe

Someş, atestate încă din 1720 pentru localitatea Tămaia, mori care s-au menţinut în activitate datorită

productivităţii lor ridicate până prin anii 1970. În plus, s-a evidenţiat deosebirea dintre morile de apă

din această zonă şi cele din centrul şi sudul Transilvaniei, principalele diferenţe constând în faptul că

acestea din Fărcaşa erau mai mari şi mai complexe decât morile de apă din zona de deal şi munte,

care nu aveau nevoie de iazuri şi strajnice.

Întreţinerea morii, a iazului, precum şi reparaţiile mari erau asigurate de către proprietarii sau

„gazdele morii”, care erau în număr de 5-10 persoane. Referitor la iaz trebuie spus că acesta avea un

fel de dig, din pari şi crengi împletite, dispus de-a curmezişul apei, care mărea volumul de apă, iar în

acest fel erau puse în mişcare penele morii, în plus, iarna morile erau trase la mal în mici golfuri, ferite

de sloiurile de gheaţă care le-ar fi putut distruge primăvara, o dată cu topirea gheţii. Dispariţia acestor

mori este strâns legată de cooperativizarea agriculturii impusă de regimul comunist, în perioada anilor

1950 - 1962.

Împletitul din nuiele şi răchită – reprezintă o altă îndeletnicire veche şi tradiţională din comuna

Fărcaşa, aceasta dezvoltându-se datorită amplasării în apropierea Someşului, acolo unde se găseau

multe „huciuri” (adevărate plantaţii naturale de răchită), care aveau un scop dublu: pe de-o parte,


Pg. 18

regularizarea cursului apei, iar pe de altă parte, asigurarea materiei prime pentru împletit. Ca ocupaţie

tradiţională, împletitul de nuiele a început mai întâi în satul Tămaia, având o tradiţie de peste 300 de

ani şi datorită faptului că prin acest meşteşug localnicii puteau să îşi câştige existenţa şi să îşi întreţină

familiile numeroase de câte 6-8 copii, mai târziu, împletitul de nuiele s-a răspândit în toate cele 4

localităţi.

După anul 1962 s-au creat chiar secţii de împletitorie în cadrul CAP-urilor Tămaia şi Fărcaşa, secţia din

Tămaia fiind profilată pe împletituri mai complexe: mese, scaune, mobilier pentru copii, rafturi de

bucătărie etc., dispunând de un număr de 27 de angajaţi, pe când, în secţia de împletituri din Fărcaşa

se confecţionau mai mult coşuri pentru damigene pentru cele două fabrici de sticlă din Fărcaşa şi

Poiana Codrului. În plus, în perioada 1970-1985 secţia de împletituri din Tămaia avea comenzi de

mobilier din Germania, Suedia şi Olanda şi aducea CAP-ului un profit anual de 1-2 milioane de dolari,

însă, după anul 1989 secţia s-a dezmembrat, astăzi mai profesând la domiciliu doar 2-3 împletitori.

O altă ocupaţie tradiţională din comuna Fărcaşa este şi sticlăria, care s-a dezvoltat în zonă datorită

vecinătăţii satului Fărcaşa cu localitatea Poiana Codrului, în care se afla o veche fabrică de sticlă.

Astfel, mulţi fărcăşeni s-au îndreptat spre această fabrică şi s-au calificat în meseriile de suflători şi

gravori, ajungându-se astfel ca Fărcaşa să furnizeze o bună parte din personalul de muncitori ai fabricii

amintite. Pasul următor a fost înfiinţarea fabricii „Sticlă de Fărcaşa”, în anul 1973 , care a fost

amplasată în curtea morii şi care în perioada 1978 a ajuns să aibă peste 360 de angajaţi calificaţi.

Mai apoi, unitatea industrială s-a extins şi s-a modernizat, obţinând contracte externe, iar producţia

anuală ajungând să depăşească 18 milioane de lei în cursul anului 1980. Calitatea şi cantitatea

produselor realizate au crescut prin racordarea fabricii la gaz metan în urma extinderii de la Poiana

Codrului, Rubinul de Fărcaşa ajungând să fie renumit pe piaţa internă şi chiar europeană. După 1989

fabrica s-a privatizat, în acelaşi timp fiind reduse atât personalul, cât şi gama de producţie, iar secţia

de gravură a fost desfiinţată, ajungând să se axeze doar pe sticlă albă.

Lemnăritul şi fierăritul sunt alte meşteşuguri tradiţionale legate de viaţa tradiţională a satului,

acestea generând produse utilitare necesare pentru desfăşurarea activităţilor sătenilor;

Ţesutul, cusutul şi brodatul erau de asemenea meşteşuguri larg răspândite în rândul populaţiei

feminine din localităţile comunei Fărcaşa, de priceperea acestora depinzând practic înzestrarea şi

bunăstarea familiei.

Pe lângă acestea, o altă meserie practicată în satele din Fărcaşa era rotăritul. În plus, în economia locală un

loc important a fost ocupat şi de confecţionerii de butoaie, la care se mai adaugă şi croitorii, iar la un moment

dat funcţiona în Buzeşti chiar şi un atelier de cojocărit.

Religie şi spiritualitate

Sub aspectul credinţei creştine populaţia din comuna Fărcaşa a păstrat tradiţia ortodoxă, chiar dacă după

marile transformări politico-religioase, cauzate de instaurarea dominaţiei habsburgice de la începutul


Pg. 19

secolului al XVIII-lea, în Transilvania au apărut schimbări mai mult formale în cultul ortodox, cu cel greco-

catolic, dar după reforma religioasă din 1948, cultul creştin local a revenit în majoritate la cel ortodox. De

asemenea, puterea economică a românilor din Transilvania, comparativ cu cea a maghiarilor, saşilor şi secuilor

s-a reflectat şi în faptul că bisericile românilor au fost multă vreme construitre din lemn, această trăsătură

fiind specifică şi construcţiilor bisericeşti locale, însă arhitectura bisericească a evoluat o dată cu societatea şi

s-a perfecţionat în timp.

Referitor la datele privitoare la lăcaşurile de cult ale populaţiei din satele comunei există puţine informaţii,

acestea datând în mare parte din perioade mai apropiate zilelor noastre. Cu toate acestea, în urma consultării

Monografiei comunei Fărcaşa, aflăm că, în trecut, sărbătorile praznice împărăteşti aveau o foarte mare

importanţă pentru locuitorii comunei Fărcaşa, acestea reprezentând ocazii cu care, mai ales, femeile se

organizau în noroade şi mergeau la mănăstirile Rohia, Bixad sau Nicula cu scopul de curăţire sufletească şi

trupească.

De obicei se pleca la mănăstire vara: la Izvorul Tămăduirii (vineri după Paşte), la Înălţare, la Rusalii, la Ilie

Prooroc, la cele două sfinte Mării şi la Ziua Crucii, iar norodul se forma cu mai multe zile înainte sau chiar

câteva săptămâni, prin înţelegere: bărbaţi-femei, fete-feciori, acesţia pregătind o cruciţă de lemn, împodobită

cu şterguri şi coroniţe şi flori. În ajunul zilei de sărbătoare oamenii plecau la 4 dimineaţă la biserică, acolo

unde preotul satului le dădea binecuvântarea, iar apoi în sunetele clopotelor sătenii porneau cu crucea în

faţă, intonând cântece bisericeşti sau făcând Rozalul. De asemenea, prin satele prin care trecea norodul, se

trăgeau clopotele, iar cei din norod înconjurau bisericile de 3 ori, cântând. În timpul incursiunii se făceau cel

puţin 3 popasuri pentru odihnă, mâncare şi apă, iar o dată ajunşi la mănăstire, oamenii intrau cântând şi

înconjurând mănăstirea, urmând ca în ziua sărbătorii, după oficierea slujbei religioase, acesţia să se întoarcă

acasă. La întoarcere, norodul se reorganiza şi revenea în sat, oprindu-se la biserica din sat pentru a o înconjura

de 3 ori şi a se ruga.

Manifestarea era eminamente religioasă, obiceiul pierzându-se însă sub această formă în ultimii 40 - 45 de

ani, când pelerinajul noroadelor a fost înlocuit de pelerinajele mai degrabă pe cont propriu la mănăstiri şi fără

a se mai face călătoria pe jos şi după acest ritual. Există însă încercarea de a se revitaliza obiceiul unor astfel

de manifestări cel puţin odată pe an.


Pg. 20

2. CARACTERIZARE TERITORIALĂ

2.1. Localizare geografică

Comuna Fărcaşa este situată în partea de vest a judeţului Maramureş, în Depresiunea Baia Mare, întinzându-

se pe firul Someşului, eliberat de strâmtorile Ţicăului, care formează un defileu larg ce delimitează

depresiunea Baia Mare de Dealurile Codrului.

Localizarea reşedinţei comunei Fărcaşa, dar şi a celorlalte 3 sate aparţinătoare Fărcaşei, pe drumul judeţean

pe DJ 108A facilitează accesul în comună, dar şi către centrele urbane apropiate, cum sunt oraşul Ulmeni, care

se află la o distanţă de 15 kilometri de comună sau Baia Mare, reşedinţa de judeţ, aflată la 29 de kilometri de

comună. Distanţele relativ mici de aceste centre urbane uşurează accesul locuitorilor din Fărcaşa către

acestea, facilitând deplasările frecvente pentru locuri de muncă, învâţământ superior (liceu, facultate),

îngrijire medicală mai complexă, tranzacţii comerciale sau chiar posibilităţi mai variate de petrecere a timpului

liber.

Comuna Fărcaşa se învecinează cu:

Comuna Bârsău de Jos din Judeţul Satu Mare la Nord şi la Vest;

Comuna Ardusat la Nord - Est;

Comuna Satulung la Sud - Est;

Comuna Gârdani.

2.2. Caracterizare administrativ-teritorială

Suprafaţa totală a comunei Fărcaşa este de 4.841 hectare, reprezentând 0,8% din suprafaţa totală a judeţului

Maramureş, ceea ce situează comuna pe locul 51 din 76 de comune şi oraşe ale judeţului. Aproape 59% din

această suprafaţă, respectiv 2.844 hectare, este reprezentată de terenuri agricole, situând comuna pe locul

46 în judeţ, iar 41% de terenuri neagricole (1.997 hectare).


Pg. 21

Suprafaţa comunei Fărcaşa pe tipuri de terenuri, 2011

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Partea cea mai însemnată a terenurilor agricole este reprezentată de terenurile arabile (1.835 hectare - locul

9 în judeţ), urmate de păşuni (569 hectare - locul 49 în judeţ), fâneţe (379 hectare - locul 65 în judeţ). Suprafaţa

livezilor şi a viilor este de sub 2% din suprafaţa comunei, livezile ocupând o suprafaţă de 60 hectare, ceea ce

plasează comuna pe locul 27 în judeţ, în timp ce viile se întind pe o suprafaţă foarte mică, de aproximativ 1

hectar, Fărcaşa ocupând locul 18 în judeţ din acest punct de vedere. Terenurile neagricole, care ocupă puţin

peste 41% din suprafaţa comunei, sunt reprezentate mai ales de păduri întinse pe 1.173 hectare,

reprezentând 24,3% din suprafaţa comunei, ceea ce situează Fărcaşa pe locul 52 în judeţ. Suprafeţele ocupate

de ape şi bălţi (264 hectare), construcţii (105 hectare), căi de comunicaţii (74 hectare) şi terenuri degradate

şi neproductive (381 hectare) sunt relativ reduse şi ocupă fiecare sub 5% din suprafaţa comunei.

Aşadar, de aici se conturează posibilitatea dezvoltării unor avantaje competitive importante ale comunei

Fărcaşa în ceea ce priveşte agricultura, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului, punând astfel în valoare

înzestrarea naturală a acesteia.

Modul de folosinţă a terenurilor în comuna Fărcaşa, 2011

Tip suprafaţă de teren Suprafaţă (ha) Procent din suprafaţa comunei

Locul în judeţ

Procent din suprafaţa judetului pe tipuri de teren

Agricolă 2.844 58,75% 46 0,9%

Arabilă 1.835 37,91% 9 2,2%

Păşuni 569 11,75% 49 0,6%

Fâneţe 379 7,83% 65 0,3%


Pg. 22

Vii 1 0,02% 18 0,4%

Livezi 60 1,24% 27 1,0%

Terenuri neagricole 1.997 41,25% 44 0,6%

Păduri 1.173 24,23% 52 0,4%

Ape, bălţi 264 5,45% 5 4,9%

Construcţii 105 2,17% 33 0,8%

Căi de comunicaţii 74 1,53% 34 1,2%

Terenuri degradate şi neproductive 381 7,87%

7 3,7%

Total 4.841 100,00% 51 0,8% Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Satele aparţinătoare ale comunei sunt: Fărcaşa - reşedinţă de comună, Buzeşti, Sîrbi şi Tămaia, localităţile

fiind aşezate pe drumul judeţean DJ 108, fapt ce asigură o legătură bună cu reşedinţa de judeţ - Baia Mare şi

cu oraşul cel mai apropiat, Ulmeni.

Reşedinţa de comună, Fărcaşa, se află în partea sudică a teritoriului comunei, celelalte 3 localităţi sunt situate

în partea nord - estică a comunei, la distanţe cuprinse între 1 şi 3 km de reşedinţa de comună (Sîrbi la 1

kilometru, Tămaia la 2 kilometri, iar Buzeşti la 3 kilometri).

Organizarea administrativă a comunei Fărcaşa

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Maramureş

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2009, populaţia comunei era de 4.008

locuitori, iar cea mai mare parte dintre aceştia locuiau în satul reşedinţă de comună - Fărcaşa, în care existau

1.688 de persoane (respectiv 42% din populaţia totală a comunei), urmată de localitatea Tămaia cu 1.012

locuitori (25% din întreaga populaţie a comunei), satul Sîrbi cu 787 de locuitori (aproape 20% din total), cea

mai mică populaţie fiind înregistrată în satul Buzeşti, adică 521 de locuitori, respectiv 13% din întreaga

populaţie.


Pg. 23

Populaţia comunei Fărcaşa pe localităţi, 2009

Sursa : Institutul Naţional de Statistică

2.3. Patrimoniul natural

2.3.1. Relieful

Comuna Fărcaşa este situată în Depresiunea Baia Mare şi se întinde de-a lungul râului Someş, care formează

un defileu larg ce delimitează Depresiunea Baia Mare de Dealurile Codrului. În plus, comuna Fărcaşa dispune,

pe de-o parte, de suprafeţe netede şi plaje de o parte şi de alta a Someşului, iar pe de altă parte, de ridicături

de aproximativ 300 de metri în parte de Sud - Est a Dealurilor Codrului. Mai mult, teritoriul comunei Fărcaşa

este amplasat la contactul Câmpiei Someşului cu Dealurile Urmenişului, în cadrul acestuia întâlnindu-se două

forme distincte de relief: plană şi versanţi, aproximativ 55% din suprafaţa comunei fiind ocupată de relieful

deluros şi de podiş, 30% de depresiuni intracolinare, iar restul de 15% fiind acoperită de profil de câmpie şi

de luncă.

Forma plană este reprezentată de lunca şi terasele râului Someş, cu altitudini de 5 - 10 metri, formate din

luturi, pietrişuri şi nisipuri, pe baza cărora s-au format solurile brune cu diferite grade de podzolire. Lunca

Someşului ocupă aproximativ 2.000 de hectare din suprafaţa comunei şi constituie forma de relief cea mai

joasă, care poate fi inundată, mai ales, primăvara în timpul topirii zăpezilor, iar datorită influenţei râului,

terasele Someşului prezintă andulaţii sub forma unor mici grinduri şi a unor microdepresiuni lenticulare, acolo

unde se resimte excesul de umiditate în timpul perioadelor ploioase.

În ceea ce priveşte versanţii, care reprezintă cea mai mare parte din suprafaţa teritoriului şi care ocupă în

general pantele sudice ale Dealurilor Codrului, aceştia au înălţimi care nu depăşesc 500 de metri şi lungimi

mari, fiind bine înclinaţi şi brăzdaţi de ogaşe şi ravene, în special spre Valea Bârsăului. Tot în această zonă a

fost identificată o suprafaţă de aproximativ 250 de hectare (respectiv 1% din suprafaţa comunei) care prezintă


Pg. 24

riscuri de alunecări de teren sau de prăbuşiri, dintre care circa 50 de hectare prezintă o cotă mare de risc.

Aşadar, faptul că pe versanţi sunt frecvente rupturile şi alunecările de teren cauzate şi de forme ale eroziunii

în adâncime, a contribuit la aplicarea unor metode de protejare împotriva acestor fenomene, cum ar fi

înierbarea şi plantarea salcâmilor, care au dat rezultate foarte bune în combaterea acţiunii de eroziune a

solului.

Dealurile Urmenişului au altitudini de aproximativ 300 de metri, având înclinaţii de circa 4-10° şi cu diverse

expoziţii. În plus, acestea dispun de un microrelief accidentat, versanţii fiind afectaţi de rupturi, alunecări de

teren, eroziuni de suprafaţă şi chiar de adâncime, care sunt cauzate de formaţiunile geologice formate din

marne şi argile, care alcătuiesc constutuţia litologică a acestor dealuri.

Depresiunea Baia Mare este o subunitate ce face parte din Dealurilor Silvano - Someşe, aflată în partea de

vest a judeţului şi încadrată de Munţii vulcanici Igniş - Gutâi şi masivele cristaline Preluca, Dealu Mare - Prisaca

şi Codru - Făget, având o altitudine medie de 220 metri şi un aspect de amfiteatru, dată de seria de culoare

ce se întind pe Valea Someşului până la Ţicău, pe Valea Lăpuşului până la Remetea Chioarului şi pe Săsar până

la Baia Sprie. Aceasta este în acelaşi timp şi o depresiune erozivă de contact ce face trecerea între unitatea

eruptivă şi Dealurile Silvano - Someşene, etalând câteva nivele verticale: printre care o fâşie marginală de

piemonturi, glacisuri (piemontul Săsarului, glacisul Baia Mare-Seini) şi dealuri (Culmea Groşilor, Colinele

Curtuiuşului), o zonă de câmp înalt, care înglobează terasele fluviatile ale Lăpuşului şi Someşului (ce pot fi

utilizate pentru extinderea vetrelor de aşezări şi utilizare agricolă) şi zona joasă cu lunci şi terase inferioare

care au restricţii datorate excesului de umiditate.

În Depresiunea Baia Mare există o susceptibilitate mare faţă de procesele fluvio - denudaţionale (ravene,

torenţi) şi alunecări de teren datorită condiţiilor de pantă existente (preponderent 6-17◦). Alunecările de

teren frecvente din acest sector al Băii Mari şi din Baia Sprie care afectează construcţiile şi drumurile de acces

sunt binecunoscute, astfel, nu este întâmplător faptul că în mod tradiţional această fâşie a fost utilizată

exclusiv pentru amplasarea de construcţii uşoare, respectiv pentru culturi viticole şi pomicole, în special meri

şi castani comestibili.

Culmea Codrului (sau Codru - Făget), este o subdiviziune de dealuri joase din cadrul Dealurilor Silvano -

Someşene, constituită dintr-un horst cristalin îngust, dispus pe aproximativ 25 de kilometri, ce înregistrează

o altitudine maximă la 580 metri în vârful Lespezile (partea nordică rămânând în afara judeţului Maramureş),

la poalele sale, pe latura Est, Sud - Estică formându-se un piemont de acumulare relativ extins. De asemenea,

accesul dificil şi depărtarea de axele de comunicaţie, plus extensiunea pădurii şi fragmentarea accentuată şi

lipsa apei potabile au făcut ca vatra acesteia să fie evitată de aşezările omeneşti.

Expoziţia versanţilor preponderent semi-însorită şi doar pe alocuri umbrită face ca terenurile de pe raza

comunei Fărcaşa să fie potrivite mai ales pentru agricultură, culturile agricole alternând cu păşuni, fâneţe şi

pâlcuri de pădure. Una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor este agricultura, câmpiile având o pondere

reprezentativă la nivelul comunei, această activitate dând rezultate bune în tipurile de relief existente, dar pe

lângă aceasta se poate practica chiar şi apicultura (favorizată de flora bogată) şi creşterea animalelor, acestea

constituind la rândul lor activităţi potrivite pentru această zonă.

Expoziţia versanţilor în comuna Fărcaşa


Pg. 25

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ) Maramureş

2.3.2. Reţeaua hidrografică

Apele curgătoare din unitatea administrativ teritorială Fărcaşa aparţin din punct de vedere hidrografic

Sistemului hidrografic Someş - Tisa, această reţea hidrografică înregistând o lungime de 3.100 kilometri şi o

densitate cuprinsă între 0,5 şi 0,9 kilometri pătraţi. De asemenea, bazinele hidrografice ale sistemului

hidrografic sunt Someş, ce cuprinde râul Someş împreună cu afluenţii săi (Săsar, Bârsău şi Lăpuş) şi Tisa,

alcătuit din râul Tisa şi afluenţii Vişeu şi Iza.

Reţeau hidrografică de la nivelul comunei este compusă în principal din râul Someş şi pârâiele: Bârsău,

Fărcăşiţa, Tinoasa, Teştia, Valea Doamnei şi altele cu debite mai mici. Someşul formează pe teritoriul comunei

o albie minoră, cu o lăţime de 60 de metri şi o adâncime medie de 1,4 - 2 metri, având în general un curs

liniştit şi constituind o sursă de apă care ar permite irigarea a aproximativ 700 hectare de teren. În ceea ce

priveşte prevenirea şi stoparea acţiunii de eroziune laterală a râului care ameninţă unele locuinţe din satul

Tămaia, şi chiar şoseaua naţională care trece prin comună, Someşul a fost îndiguit pe o porţiune de 1,7

kilometri, dar lipsa îndiguirilor duce la pericolul de inundaţii, modificarea continuă a albiei şi scoaterea din

suprafaţa agricolă a unor suprafeţe de teren importante.

Cel mai important pârâu care brăzdează teritoriul comunei Fărcaşa este Bârsăul, care stăbate teritoriul

comunei de la Nord - Vest spre Sud - Vest şi care taie în acelaşi timp intravilanul localităţii Fărcaşa în partea

de sud, pentru ca mai apoi să se verse în Someş. În plus, în privinţa desecării terenului cu exces de umiditate

se constată că pârâul Bârsău reprezintă un recipient care colectează şi evacuază apele în Someş.

Pârâul Fărcăşiţa colectează apele din partea de Est a localităţii Fărcaşa şi partea de Vest a satului Sîrbi, în timp

ce restul pâraielor seacă vara din cauza lipsei surselor constante de alimentare.

Inundaţiile nu sunt însă o problemă cu care locuitorii comunei Fărcaşa să se confrunte frecvent, chiar dacă

Fărcaşa este aşezată de-a lungul râului Someş. În decursul anillor s-au făcut diferite lucrări de îndiguire a

Someşului, astfel că nu au mai avut loc fenomene foarte grave cum au fost cele înregistrate în anul 1970.

Inundaţiile din anul 1970 au fost cele mai dezastruoase şi păgubitoare inundaţii din istoria modernă şi


Pg. 26

contemporană a acestor localităţi, atunci când timp de 12 zile a plouat necontenit, cantităţile de apă ajungând

să depăşească 150 l/mp. Atunci, pe lângă precipitaţiile abundente s-a produs şi topirea zăpezii în zonele

montane, care au sporit cantităţile de apă şi au făcut ca Someşul să-şi mărească volumul foarte mult de la o

zi la alta, cota maximă de inundaţie fiind atinsă în ziua de 14 mai 1970, atunci când a depăşit cu aproximativ

2,5 metri cota de inundaţie, iar situaţia cea mai gravă s-a înregistrat în localitatea Tămaia, care este aşezată

în întregime pe treapta a doua a Someşului.

Însă, din anul 1971 au avut loc lucrări ample de îndiguire a Someşului în perimetrul localităţii Tămaia, iar la

sfârşitul lucrărilor de îndinguire Someşul a fost stabilizat şi satul ferit de inundaţii, în plus şi în anii 2000 - 2001

au mai fost realizate lucrări de îndiguire al malului stâng al Someşului, în zona de păşune a localităţii Buzeşti.

Totuşi, în ciuda măsurilor de precauţie şi a lucrărilor de îndiguire, în vara anului 2010 comuna Fărcaşa a fost

afectată de inundaţii, atunci când în urma precipitaţiilor torenţiale care au durat 20 de minute, s-a înregistrat

o cantitate de apă de aproximativ 90 - 100 l/mp, aversele abundente de ploaie ducând la formarea de torenţi

pe versanţi care au transport material aluvionar. Astfel, torenţii şi şuvoaiele de apă de pe versanţi au

contribuit la creşterea debitelor văilor şi pâraielor din Fărcaşa, fiind afectate un număr de 50 de anexe

gospădăreşti, curţile şi subsolurile, iar pe lângă toate acestea, secţiunile de scurgere ale podeţelor nu au putut

prelua întregul volum de apă, care s-a revărsat pe arterele de circulaţie şi uliţele din sat, circulaţia

desfăşurându-se cu dificulatate pe DJ 108A la Fărcaşa şi pe DN 1C la Satulung.

2.3.2. Resursele solului şi ale subsolului

Datorită faptului că pe teritoriul comunei Fărcaşa relieful predominant este de deal şi de câmpie, solurile

prezente aici sunt în principal de tipul luvosolurilor şi eutricambosolurilor, dar se găsesc şi zone cu luvosoluri

albice şi chiar aluviosoluri.

Pe teritoriul comunei Fărcaşa se evidenţiază 4 tipuri de soluri:

Solul aluvial - întâlnit pe Valea Someşului şi care poate fi împărţit în alte 4 subdiviziuni:

- sol aluvionar scheletic - care datorită apropierii de albia minoră este expus inundaţiilor;

- sol de nisip grosier - care datorită fertiliăţii reduse este în general puţin utilizat, în special

pentru plantaţiile de răchită;

- sol aluvionar argilos - ce prezintă un exces de umiditate, ajungând astfel ca apa să

stagneze pe el şi necesitând lucrări de evacuare a apei;

- sol aluvionar puternic humificat - este cel care ocupă cea mai mare suprafaţă a luncii şi

care are o fertilitate foarte bună.

Solul brun şi brun podzolit erodat pe pante - necesită lucrări de evacuare dirijată a excesului de apă

şi lucrări de combatere a eroziunii;


Pg. 27

Complex de soluri cu alunecări accentuate - în cazul acestora sunt necesare lucrări de împădurire sub

forma unor perdele de protecţie sau a unor împăduriri complete;

Soluri lacovistite - sunt cele care se întâlnesc în special pe Valea Bârsăului şi care au nevoie de lucrări

de desecări.

De asemenea, solurile de pe teritoriul comunei Fărcaşa mai pot fi clasificate în 2 categorii:

Soluri mijlocii -care sunt prezente în Lunca Someşului;

Soluri grele - care se găsesc în zona versanţilor.

Treapta dealurilor mai înalte, situată în jumătatea Nord-Estică a comunei, este caracterizată prin prezenţa

luvosolurilor albice care au un conţinut de humus de slabă calitate, dau reacţii puternic acide şi au o saturaţie

scăzută în baze. Conţinutul scăzut în substanţe nutritive face ca acestea să fie acoperite în principal de păduri

de foioase şi de pajişti şi păşuni cu productivitate şi valoare nutritivă medii spre scăzute. De asemenea, livezile

plantate pe aceste tipuri de sol dau producţii medii, fiind dezavantajate, pe lângă conţinutul slab în substanţe

nutritive, şi de variaţiile mari ale regimului hidric.

În jumătatea Sud - Vestică a comunei, adică în cea mai mare parte a teritoriului comunei, este prezentă

treapta câmpiilor şi a dealurilor joase, caracterizată prin prezenţa preponderentă a luvosolurilor şi

eutricambiosolurilor. În dealurile piemontane, luvosolurile ocupă de obicei terenuri plane cu drenaj

defectuos şi bazinete depresionare, conţinutul lor de humus este scăzut şi de calitate inferioară, fiind astfel

mai ales soluri forestiere sau potrivite pentru livezi şi anumite culturi mai puţin pretenţioase, cum ar fi

cartoful, orzul şi plantele furajere pentru care este nevoie de adaos de îngrăşăminte chimice.

Eutricambosolurile, în schimb, s-au format de obicei pe versanţi cu drenaj bun şi pe suprafeţe cvasiorizontale

(lunci, terase, poduri interfluviale) în dealurile piemontane sau în câmpiile umede. În general, acestea au

evoluat pe roci bogate în calciu sau alte elemente bazice cum ar fi argilele, luturile şi marnele, prezintă o

structură lutoasă sau luto-prăfoasă, au conţinut de humus relativ scăzut, au un grad ridicat de saturaţie în

baze, dau reacţie slab acidă până la neutră şi au o aprovizionare cu substanţe nutritive relativ bună. Astfel,

pot fi valorificate prin păduri şi pajişti, plantaţii de pomi fructiferi şi culturi puţin pretenţioase, cu un adaos

redus de îngrăşăminte.

Aluvisolurile ce se găsesc şi ele pe teritoriul comunei Fărcaşa includ atât solurile aluviale, cât şi protosolurile

aluviale (aluviosolurile entice) şi coluviosolurile (aluvisoluri coluvice), acestea fiind constituit din depozite

fluviatile sau fluvio-lacustre recente. Acestea sunt solurile cele mai răspândite în lunca principalului râu,

Someş şi au o fertilitate mai ridicată decât celelalte protisoluri, putând fi utilizate pe o scară largă: pajişti

naturale sau culturi furajere, culturi cerealiere mai variate (porumb, grâu, orz etc.), plante tehnice şi

alimentare (cartofi, sfeclă de zahăr), legume, zarzavaturi. În privinţa solurilor din comuna Fărcaşa se mai

observă că din suprafaţă totală a comunei aproximativ 15% din sol este expus degradării prin eroziune, mai

ales, în zona luncilor şi a pâraielor, iar aprovizionarea cu substanţe nutritive este mediocră sau slabă.

Tipurile de soluri pe teritoriul comunei Fărcaşa


Pg. 28

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ) Maramureş

Resursele subsolului care pot fi găsite pe teritoriul comunei Fărcaşa sunt:

nisipul cuarţos, utilizat ca materie primă pentru industia sticlei

materialul balastier care se foloseşte în construcţii.

Astfel, nisipul cuarţos reprezintă ingredientul principal folosit la fabricarea tuturor tipurilor de geamuri sau a

principalelor produse din sticlă, precum sticle, borcane, sticlă plată (gemuri, oglinzi), sticlă folosită pentru

becuri, neoane, tuburi sau ecrane de televizor, fibră de sticlă etc. Mai mult, nisipul cuarţos este utilizat la

turnătorie (prepararea amestecurilor de formare din turnătorii de fontă, oţel, neferoase, ca materie primă

pentru obţinerea nisipului peliculizat), ceramică (obiecte sanitare, ornamente, gresie, faianţă), filtrare (este

principalul mediu de firltrare din industria apelor, utilizat în staţii de filtrare a apei potabile sau puţuri forate),

industria construcţiilor (folosit la blocuri de beton, fundaţii, ţiglă pentru acoperişuri, ciment), adezivi

(producerea adezivilor folosiţi pentru punerea în operă a gresiei, faianţei, placajelor), obţinerea silicatului de

sodiu sau prelucrarea chimicalelor şi metalelor, plasticului, produselor refractare sau stimularea producerii

petrolului.

Pe de altă parte, materialul balastier este un amestec de pietriş şi nisip utilizat în construcţii, pentru

terasamente, umplutură, platforme etc.

2.3.3. Clima

Datorită aşezării comunei în zona depresionară a Băii Mari, clima de aici este una temperat - continentală, cu

ierni blânde şi veri nu prea călduroase, cu precipitaţii în general suficiente pe parcursul întregului an şi cu

vânturi dominante din Sud - Vest, ce bat în timpul verii cu o frecvenţă de 10,8%, aducând ploi abundente, şi

vânturile de Sud - Est cu frecvenţă de 8,4%. Totuşi, aşezarea comunei în zona depresionară a Băii Mari

determină apariţia unui micro-climat specific, şi anume topoclimatul de depresiune.

Tipul de topoclimat pe teritoriul comunei Fărcaşa


Pg. 29

Sursa: PATJ Maramureş, actualizat 2008

Acesta se întâlneşte în vetrele depresiunilor, cum este cea a Băii Mari, care, spre deosebire de celelate

depresiuni existente în judeţul Maramureş, beneficiază de un climat mai cald şi cu precipitaţii mai bogate, în

Depresiunile Maramureşului şi a Lăpuşului întâlnindu-se un climat mai răcăros şi destul de umed. În plus,

acest topoclimat se remarcă prin frecvenţa ridicată a calmului atmosferic, iar principalele fenomene climatice

de risc ale topoclimatului de depresiune sunt reprezentate de inversiunile de temperatură, ceaţa, îngheţurile

timpurii de toamnă şi târzii de primăvară, minimele termice coborâte, valurile de căldură.

Temperatura medie anuală înregistrată în această zonă are valorile cuprinse între 9,4 - 9,7°C, valorile cele

mai scăzute fiind înregistrate în luna ianuarie şi februarie, respectiv -2,4°C şi -0,8°C, pe când, valorile cele mai

mari ale teperaturii medii anuale se înregistrează în lunile iulie (21°C), august (19,5°C) şi iunie (18,6°C). De

asemenea, temperatura decadală din timpul anului creşte de la 2,7°C în prima decadă a lunii martie, până la

6,5°C în decada a treia, iar în luna aprilie de la 8,5°C în decada întâi, la 12,4°C în decada a treia. La toate aceste

valori se ajunge în formă descrescândă în luna octombrie, care este aproape similară lunii aprilie şi în luna

noiembrie, care are analogie aproximativă în luna martie, în plus, se observă că toamnele sunt în general

lungi, fapt ce permite culturilor să ajungă la maturitate.

Valorile precipitaţiilor din comuna Fărcaşa înregistrează o medie anuală de aproximativ 700 mm/an, cele mai

abundente precipitaţii lunare fiind caracteristice lunilor mai şi iunie, în timp ce în perioada martie - octombrie

suma medie a precipitaţiilor este de 485,8 mm/mp. Referitor la regimul vânturilor se constată că frecvenţa

cea mai mare o prezintă vânturile care bat din direcţia Sud - Est, de aproximativ 10,6%, fiind urmate de

vanturile din Sud - Vest care prezintă o frecvenţă de 10,1%, intensitatea cea mai mare având-o vânturile din

Sud - Vest şi Nord - Vest.

Conform PATJ Maramureş, numărul mediu anual de zile cu precipitaţii mai mari de 0,1 mm este ridicat pe

teritoriul judeţului, corelându-se cu valorile cantităţilor anuale de precipitaţii. Acest număr este de 110-160

de zile în regiunile deluroase mai joase, mai mult, caracteristicile reliefului influenţează şi precipitaţiile sub

formă e ninsoare şi stratul de zăpadă, astfel că în Depresiunea Băii Mari numărul mediu de zile cu ninsoare

este cuprins între 30 şi 40 de zile (39,9 la staţia meteorologică Baia Mare), iar grosimea medie a stratului de

zăpadă variază în judeţ, în intervalul decembrie-aprilie, între 12 cm, în aprilie, şi 37 cm, în februarie, faţă de


Pg. 30

valorile medii ale grosimii stratului de zăpadă, grosimile maxime fiind considerabil mai mari, cu valori ce

depăşesc 40 cm.

Lipsa unei staţii meteorologice pe teritoriul comunei, dar şi apropierea de Baia Mare şi încadrarea din punct

de vedere geografic în Depresiunea Băii Mari şi similitudinile climaterice cu aceasta ne permit să dăm ca

repere în ceea ce priveşte valorile diferitelor elemente climaterice de la Baia Mare. În ceea ce priveşte

umezeala relativă a aerului, media anuală este de 75% la staţia de la Baia Mare, luna cu cea mai mare

umezeală fiind decembrie din cauza frecvenţei ceţii, urmată de luna iulie pe fondul ploilor abundente, iar luna

cu cea mai mică umezeală fiind aprilie datorită circulaţiei foarte intense a aerului la trecerea de la sezonul

rece la cel cald.

Se constată că în ciuda poziţionării în Nordul ţării, o mare parte din teritoriul judeţului, printre care şi comuna

Fărcaşa, se bucură în general de temperaturi surprinzător de mari, în cazul Depresiunii Baia Mare acest lucru

fiind consecinţa deschiderii largi spre Vest şi Sud - Vest, de unde sosesc masele de aer cald, de origine

atlantică, respectiv, meditereaneeană, ca şi a prezenţei Carpaţilor Maramureşeni, care protejează

depresiunea de advecţiile reci dinspre Nord şi Nord - Vest. Aşadar, climatul de adăpost permite existenţa unei

palete largi de culturi agricole şi a unor suprafeţe importante ocupate de livezi şi chiar prezenţa unor specii

termofile (viţa de vie, castanul comestibil).

În plus, dezvoltarea activităţilor legate de agricultură este favorizată şi de cantităţile de precipitaţii, care sunt

surprinzător de mari, valoare explicabilă prin existenţa unor factori ca: deschiderea largă spre Vest,

vecinătatea cu rama montană, prezenţa în aer a unei cantităţi sporite de nuclee de condensare e origine

antropică, rezultat al activităţilor aferente industriei metalelor neferoase din municipiu. Aşadar, problema

secetei nu este la ordinea zilei în acestă regiune, iar potenţialul termic şi cel hidric oferă bune premise şi

pentru dezvoltarea turismului, activitate care a devenit din ce în ce mai importantă în judeţ.

2.3.4. Flora şi fauna

Relieful variat şi clima blândă fac ca pe teritoriul comunei Fărcaşa să se găsească o vegetaţie bogată şi

diversificată, de la vegetaţia specifică zonelor de câmpie şi de luncă şi până la cea din zonele deluroase. În

plus, cea mai mare parte din suprafaţa comunei (2.844 hectare din totalul de 4.841 hectare) este ocupată de

terenul agricol, în timp ce aproape o pătrime din suprafaţă este acoperită cu păduri (1.173 ha).

Comuna Fărcaşa este amplasată în cea mai mare parte în zona de vegetaţie a foioaselor, mai precis, în subzona

stejarului, localităţile din regiunea deluroasă fiind înconjurate de masive păduroase ce sunt alcătuite mai ales

din gorun (Quercus petraea), iar dintre speciile secundare prezente în comună pot fi amintite: fagul (Fagus

sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) şi plopul (Populus), acestea două din

urmă fiind întâlnite mai rar. De asemenea, pe dealuri creşte şi alunul (Corylluc avellana), iar în luncile apelor

curgătoare este prezentă vegetaţia specifică de luncă (pajişti de luncă şi zăvoaie - pădurile de luncă - cu specii

de copaci precum salcia, răchita şi plopul; de arbuşti precum socul negru şi de plante agăţătoare precum

murul şi hameiul, dar şi o serie de specii de iarbă).


Pg. 31

Vegetaţia floristică, pe de altă parte, este diferenţiată în funcţie de relief, astfel, că putem întâlni:

vegetaţie ierboasă în zona pantelor cu expoziţii însorite, aceasta fiind reprezentată de specii precum

pirul târâtor (Agropyron repeus), Festuca suculata, Trifolium procumbeus, Lotus corniculatum, etc.;

vegetaţia ierboasă a pantelor dosnice, care include plante dominante ca paius roşu (Festuca rubra),

Agrostis tenuis, Pona pratauis, Festuca pratensis etc.

fâneaţa de pe luncă şi terease care deţine în componenţa floristică plante ca Pona pretensis, Festuca

rubra, Agrostis tenuis, vitelar (Antoxiantum odorentum) etc.

Microdepresiunile care au un exces de umiditate permanentă sau temporară conţin în special specii hidrofile,

în plus, pe teritoriul Fărcaşei se întâlnesc şi câteva pâlcuri de circa 50 de castani comestibili.

De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că stejarul roşu este un simbol al comunei Fărcaşa, care se găseşte

şi pe stema comunei, aici existând şi o rezervaţie naturală de stejari de acest tip.

Astfel, se remarcă faptul că flora şi vegetaţia din zonă au o importanţă deosebită atât din punct de vedere

ecologic, cât şi economic (scop furajer, medicinal, industrial şi chiar decorativ), în comună găsindu-se, ca specii

alimentare sau culinare: fragi, zmeură, mure, soc, ciuperci şi altele, iar ca plante medicinale: brânduşe de

primavară, angelica, degetar galben, ventrilica, etc.

Fauna este condiţionată în special de vegetaţie, printre animalele specifice zonei numărându-se: iepurele

(Lepus europaeus), cerbul (Cervus elaphus), veveriţa (Sciurius vulgaris), mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis

lupus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), păsările: raţa sălbatică (Anas platyrhynchos),

ciocănitoarea (Picidae), vrăbia (Passer montanus), ciora (Corvus frugilegus), coţofana (Pica pica), fazanul

(Phasanius colchicus), potârnichea (Perdix perdix) şi diferitele specii de peşti care trăiesc în apele Someşului,

dintre care somnul (Silurus glanis), ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus Cephalus),

mreana (Barbus barbus) şi plătica (Abramis brama).

2.3.6. Zone naturale valoroase

O zonă naturală importantă din comuna Fărcaşa este reprezentată de rezervaţia de stejari, în care se găsesc

două specii de stejar mai puţin răspândite în alte părţi ale ţării. Mai mult chiar, stejarul roşu este un simbol al

comunei Fărcaşa, semnificând faptul că localitatea se află într-o zonă bogată în foioase, şi regâsindu-se chiar

şi pe stema comunei.

La nivelul comunei nu sunt înregistrate areale protejate sau situri Natura 2000.


Pg. 32

2.4. Calitatea mediului înconjurător şi gestiunea deşeurilor

2.4.1. Poluarea aerului

Comuna Fărcaşa este aşezată într-o zonă depresionară, ferită de aglomeraţia şi poluarea marilor centre

urbane, beneficiind de o poziţie favorabilă din acest punct de vedere. De asemenea, faptul că o mare parte

din teritoriul său este acoperit de păduri de foioase, pajişti naturale sau teren arabil face ca, în general,

locuitorii comunei să beneficieze de un aer curat, nepoluat.

În prezent, poluarea aerului din comună provine de la următoarele surse:

gazele de eşapament provenite de la autovehicule şi antrenarea de praf de pe drumurile publice cu

trafic intens care traversează zone construite compacte (de-a lungul drumurilor comunale şi a celor

judeţene);

arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale,

instituţionale.

activităţile industriale.

Valorile poluării sunt reduse şi nu prezintă un pericol real pentru contaminarea zonei sau pentru scăderea

atractivităţii sale, totuşi se impune grija pentru respectarea condiţiilor de protecţie a mediului atât de

locuitorii, cât şi de antreprenorii din zonă.

2.4.2. Poluarea solului

Poluarea solului este cauzată îndeosebi de scurgerile din platformele de gunoi menajer aferente adăposturilor

de animale, a deversărilor de ape uzate menajere de la puţuri absorbante, deversări directe în şanţul

drumului - de la locuinţe sau grajduri de animale, precum şi de la salubrizarea incorectă (insalubrizarea)

drumurilor cu trafic greu intens precum şi cu atelaje.

2.4.3. Poluarea apei

Poluarea apelor freatice din comuna Fărcaşa este cauzată de poluarea cu nitraţi din surse agricole proveniţi

mai ales din depozitările gunoielor de grajd, a îngrăşămintelor şi pesticidelor direct pe sol. Pentru prevenirea

acestei poluări, la nivelul comunei Fărcaşa a fost adoptat Planul Local de Acţiune pentru protecţia apelor

împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Acesta asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în

Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin

Decizia nr. 221983/GC/12.06.2013 a Comisiei pentru reglementarea nitraților în România.


Pg. 33

În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, sunt întâlnite situaţii în care apele uzate neepurate sunt evacuate în

Someş prin câteva guri de vărsare, ceea ce generează poluarea apelor cu substanţe precum azotiţii, amoniul

şi fosfaţii. Acestea sunt frecvent întâlnite în gunoiul de grajd, dar şi în apele menajere (detergenţii), iar odată

ajunşi în organism, pot crea probleme grave de sănătate, pe de altă parte având impact negativ asupra

biodiversităţii acvatice.

2.4.4. Poluarea sonoră

În ciuda caracterului izolat al comunei şi a amplasării sale într-o zonă depresionară, care fac ca problemele

cauzate de poluare sonoră să fie minime, se constată totuşi că o posibilă sursă de poluare sonoră în comuna

Fărcaşa este traficul rutier. Astfel, traseul de traversare al drumurilor judeţene DJ 193E şi DJ 108A prin

localitate generează poluare sonoră, poluarea aerului şi pericole legate de traficul rutier. Cu toate acestea,

nivelele de zgomot pe principale artere de circulaţie nu depăşesc limitele admise prin normele de sănătate

publică.

2.4.5. Gestionarea deşeurilor

Principalele categorii de deşeuri prezente pe teritoriul comunei Fărcaşa sunt:

- deşeuri menajere provenite din gospodăriile populaţiei;

- deşeuri lemnoase provenite de la activitatea de exploatare şi prelucrare a lemnului;

- deşeuri zootehnice provenite de la activitatea de creştere a animalelor;

- deşeuri provenite din activităţile desfăşurate de agenţii economici.

Printre cele mai grave probleme legate de protecţia mediului se numără generarea deşeurilor în cantităţi mari

şi gestiunea necorespunzătoare a acestora. La nivelul comunei Fărcaşa, precolectarea, colectarea, transportul

şi depozitarea deşeurilor, chiar şi a celor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim

special, se face în mod organizat, prin Serviciul Public de Salubrizare, Consiliul Local al Comunei Fărcaşa

concesionând gestiunea acestui serviciu de salubrizare în favoarea societăţii Truck Sped SRL, în baza unui

contract şi în urma unei licitaţii publice. Astfel, serviciul de salubrizarea funcţionează din anul 2004, iar

operatorul serviciului public de salubrizare de la nivelul comunei a repartizat fiecărei gospodării din comună

câte o pubelă, deşeurile ridicate de la populaţie şi de la agenţii economici de pe raza comunei fiind depozitate

la rampa de gunoi situată în localitatea Satu Nou de Jos, aflată la aproximativ 30 de km distanţă de comună.

Deşeurile lemnoase, rezultate din industria de prelucrare a lemnului sunt reutilizate ca sursă de energie

calorică, ceea ce face ca ele să nu polueze apele de suprafaţă, iar în privinţa deşeurilor speciale spitaliceşti,

cabinetele medicale de pe teritoriul comunei Fărcaşa au încheiat contracte de colectare a deşeurilor

spitaliceşti cu anumite societăţi acreditate. În plus, deşeurile zootehnice rezultate în gospodăriile proprii, ca


Pg. 34

urmare a creşterii animalelor, se folosesc apoi ca şi fertilizante pentru pomicultură şi agricultură de către

producătorii agricoli.

Alte tipuri de deseuri întâlnite pe raza comunei, generate de către agenţii economici sau de locuitori, şi care

sunt valorificate spre reciclare ar fi: pet-uri, metale, hartie/ carton, folie ambalaj etc. În aceste condiţii,

Comuna Fărcaşa respectă prevederile referitoare la diminuarea cantităţii de deşeuri cu 10% în fiecare an faţă

de anul precedent, prin creşterea cantităţii de deşeuri valorificate spre reciclare.

2.5. Zone cu risc natural şi antropic

Chiar dacă spaţiul din Transilvania este carcaterizat printr-un climat umed şi mai răcoros în comparaţie cu

celelalte teritorii din ţară, iar în ceea ce priveşte perspectiva geologică, este aşezată pe o placă tectonică mai

stabilă, totuşi urmările unor evenimete climatice şi telurice s-au resimţit şi în această zonă, constatându-se

astfel, că de-a lungul timpului, mai multe evenimente catastrofale s-au abătut asupra Fărcaşei.

Principale riscuri naturale la care este expusă comuna Fărcaşa sunt:

- inundaţiile, care reprezintă cea mai importantă categorie de riscuri naturale;

- alunecările de teren;

- eroziunile de sol;

- cutremurele de pământ.

Conform Planului Urbanistic General al comunei, în categoria zonelor de risc natural din comuna Fărcaşa se

încadrează:

În Fărcaşa - zonele cu alunecări de teren aflate în parte de Nord – Vest a localităţii;

- pârâul Fărcăşiţa - care are un caracter torenţial în amonte de localitate şi care în perioadele

cu precipitaţii abundente afectează gospodăriile şi terenurile arabile;

- Valea Făgetului – care colectează şi Valea Teştiei şi are un curs sinuos şi care produce rupturi

de maluri.

Buzeşti - zona cu alunecările de teren care se află în partea de nord a localităţii;

- râul Someş, care sapă puternic malul şi care poate afecta drumul judeţean.

De asemenea, în PUG sunt listate şi următoarele zone care au fost amenajate şi în prezent nu mai crează

probleme:

Sîrbi - zonă cu alunecări de teren ce se găseşte în partea de nord a localităţii. În acest caz s-au

regularizat malurile Văii Doamnei, astfel că nu au mai apărut probleme.

Tămaia - zona centrală a acesteia, pe marginea drumului şi adiacent curţii bisericii care este în

permanenţă mlaştină. S-au desfăşurat lucrări de amenajare a pârâului care traversează localitatea,

iar în prezent zona centrală a acesteia nu mai este mlăştinoasă.


Pg. 35

Inundaţiile au fost cauzate în această comună în special datorită aşezării acesteia pe valea Someşului, cele

mai vechi date despre acest fenomen hidrologic datând chiar din anul 1491, menţiunea fiind făcută în lucrarea

lui Florian Dudaş, Catastrofe naturale în Transilvania. Alte inundaţii foarte mari au fost semnalate şi în anii

1532, 1665, 1712, 1806 sau 1910, acestea producându-se uneori chiar de două ori pe an. Însă, cea mai recentă

dintre marile inundaţii s-a produs în anul 1970, luna mai, atunci când a plouat necontenit timp de 12 zile,

cantităţile de apă ajungând să depăşească 150 l/mp, inundaţiile de atunci cuprinzând întreaga Transilvanie şi

fiind cauzate, pe lângă ploi, şi de topirea zăpezilor din zonele montane, care a mărit cantitatea volumul de

apă din Someş. Cota maximă de inundaţie a fost înregistrată în ziua de 14 mai 1970, atunci când aceasta a

ajuns să atingă 2,5 metri, iar situaţia cea mai gravă a fost întâlnită în localitatea Tămaia, aşezată în întregime

pe terasa a doua a Someşului, protejată parţial de malul stâng mai înalt şi consolidat cu un huceag.

Bilanţul a fost dezastruos, în Tămaia 18 gospodării fiind distruse complet, 16 gospodării distruse parţial, iar

întreaga suprafaţă arabilă inundată, pe când în celelate localităţi ale comunei au fost afectate terenurile

agricole pe o lăţime de 2-3 kilometri. Astfel, inundaţiile din 1970 au rămas cele mai dezastruoase şi mai

păgubitoare din istoria modernă şi contemporană a localităţii, în urma acestora, din anul 1971 fiind începute

lucrări ample de îndiguire a Someşului în zona localităţii Tămaia, lucrările desfăşurându-se pe o lungime de

2,5 kilometri, în amonte şi în aval de localitatea Tămaia, pe malul stâng al râului, astfel că la finele celor trei

ani de îndiguiri cursul Someşului a fost stabilizat şi satul a putut să fie ferit de inundaţii. Pe de altă parte însă,

în ciuda faptului că şi în anii 2000 - 2001 au mai fost efectuate lucrări de îndiguire a malului stâng al Someşului,

în zona de păşune a localităţii Buzeşti, în vara anului 2010 au avut loc alte inundaţii în Fărcaşa în urma unei

viituri ce a provocat inundarea a 50 de anexe gospodăreşti, curţi şi subsoluri, iar circulaţia s-a desfăşurat cu

dificultate pe D.J. 108A la Fărcaşa.

În privinţa alunecărilor de teren se observă că în intravilanul stabilit în 1990 sunt prezente zone cu alunecări

de teren în partea de nord a satelor Fărcaşa, Buzeşti şi Sîrbi, lucru ce face ca populaţia să-şi strămute

gospodăriile spre sudul localităţilor, acolo unde există terenuri mai stabile. De asemenea, eroziunilor de sol

se produc în special pe cursul Văii Someşului, care este meandrat cu puternice eroziuni ale malurilor, având o

luncă inundabilă în perioadele abundente, ceea ce afectează terenurile arabile şi pune în pericol porţiunea

drumului judeţean, care se află în nordul teritoriului administrativ. Afluenţi pe care îi primeşte sunt mici,

având într-o oarecare măsură cursurile din aval regularizate, principalele probleme fiind în amonte, atunci

când au loc ploi abundente sau primăvara la topirea bruscă a zăpezilor, în urma acestora fiind afectate

gospodăriile şi terenurile agricole.

În perioada 1471 - 1940, cutremurele de pământ au afectat întreaga zonă de nord - vest a Transilvaniei, şi o

dată cu ea localităţile aparţinătoare comunei Fărcaşa, după cum menţionează Florian Dudaş, în Registrul

cutremurelor de pământ din Transilvania. Astfel, reiese feptul că s-au înregistrat destul de multe mişcări

seismice, însă cu un grad redus de intensitate şi pagube mai puţine decât în alte zone ale ţării, cele mai

importante cutremure datând din anii 1471, atunci când a avut loc cel mai vechi cutremur menţionat în scris,

în 1550 - cutremur de pământ de circa 25 - 30 de secunde, iar din tradiţia locală aflăm că în 1738 turnul bisericii

din Tămaia s-a prăbuşit din pricina unui cutremur de pământ. Alte cutremure s-au mai înregistrat în anii 1804

şi 1880, iar în epoca contemporană, cutremurele au fost mai rare în această zonă, resinţindu-se doar cele din

anii 1940 şi 1977 din zona Vrancei.


Pg. 36

Referitor la zonele cu risc antropic, pot fi menţionate ca potenţial periculoase apele reziduale de la bazinele

de dejecţii solide şi lichide ale adăposturilor de animale din cadrul gospodăriilor sau a microfermelor cărora

le lipsesc staţii de epurare proprii sau sisteme de maturare a dejecţiilor.


Pg. 37

3. CARACTERIZAREA SOCIO – DEMOGRAFICÃ

3.1. Structura şi evoluţia populaţiei Conform datelor furnizate de Institulul Naţional de Statistică, comuna Fărcaşa avea la data de 1 ianuarie 2012

un număr de 4.095 de locuitori, număr ce reprezenta aproximativ 2% din populaţia rurală a judeţului

Maramureş şi 0,8% din populaţia totală. Astfel, comuna se află pe locul 29 între unităţile administrativ -

teritoriale ale judeţului, fiind în acelaşi timp a şaptesprezecea comună a judeţului după numărul de locuitori.

În acelaşi timp, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din octombrie

2011, populaţia totală a comunei Fărcaşa a fost de 4.015 locuitori, în timp ce rezultatele preliminare înaintau

un număr total de 4.020 de locuitori. Diferenţele între cele trei valori sunt generate de diferenţa de

metodologie de culegere şi procesare statistică a datelor, dar şi de momentul diferit de culegere a datelor.

Prin urmare, din motive de relevanţă şi consistenţă a datelor utilizate, pentru scopul analizei în evoluţie a

indicatorilor socio - demografici, am utilizat informaţiile din baza de date a Institutului Naţional de Statistică

la 1 ianuarie sau 1 iunie, după caz, iar pentru analiza statică a indicatorilor am utilizat rezultatele de la RPL

2011, cu menţiunea că datele necesare calculului indicatorilor de calitate a locuirii au fost disponibile la nivel

de UAT doar în rezultatele preliminare ale RPL 2011, fără a fi fost făcute publice şi în cadrul rezultatelor finale.

Populaţia stabilă din judeţul Maramureş şi din comuna Fărcaşa la 1 ianuarie 2012

Comuna Fărcaşa 4.095 locuitori

Judeţul Maramureş Rural: 202.614 locuitori Urban: 306.159 locuitori

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia din ultimii ani a numărului de locuitori ai comunei a fost ascendentă, manifestând însă o tendinţă de

temperare a fenomenului de creştere a numărului de locuitori în perioada recentă. Dacă la 1 ianuarie 1992

comuna avea un număr de 3.834 de locuitori, în următorii zece ani acesta s-a redus cu 1,5% (-58 de persoane

în 2002), pentru ca 10 ani mai târziu să crească cu 6,8% ( +261 de persoane în perioada 2002 - 2012). Astfel,

la 1 ianuarie 2012 comuna avea un număr de 4.095 de locuitori, o populaţie cu 4,6% mai mare faţă de 2005

şi cu 3,2% mai mare faţă de 2008 , iar faţă de 2011 populaţia a rămas constantă, întregistându-se o creştere

de doar 0,7% faţă de anul 2012, evidenţiindu-se astfel faptul că fenomenul de creştere al populaţiei începe să

stagneze.

Astfel, principalii factori care a contribuit creşterea populaţiei au fost:

Reorientarea economică a comunei după 1989, care a dus la o dezvoltare a economiei şi la asigurarea

necesarurilor de locuri de muncă;

Atragerea investitorilor străini în comună;

Rolul polarizator al comunei şi dezvoltarea structurilor instituţionale;

Dezvoltarea industriei prelucrătoare;


Pg. 38

Atragerea populaţiei din zonele învecinate în comună şi limitarea fenomenului de migraţie al

populaţiei proprii cu care se confruntă alte comune din judeţ.

Populaţia stabilă a comunei Fărcaşa la 1 ianuarie, 2002 – 2012


3.1.1. Structura pe vârste şi sexe

Referitor la structura populaţiei pe sexe, la data de 1 ianuarie 2012 comuna Fărcaşa se caracteriza printr-un

echilibru relativ, balanţa înclinându-se uşor în favoarea sexului feminin, care reprezenta 51,6% din totalul

populaţiei, diferenţa fiind de 129 de persoane. Referitor la evoluţia în timp, se constată că populaţia masculină

a crescut cu 5% faţă de anul 1992, în timp ce populaţia feminină a crescut cu 9%, raportul femei - bărbaţi

păstrându-se de-a lungul întregii perioade.

Structura pe sexe a populaţiei comunei Fărcaşa la 1 ianuarie, 1992 - 2012


Pg. 39


Astfel, un indicator utilizat în studiile demografice care analizează comparativ raportul populaţiei masculine

şi a celei feminine (nr. bărbaţi/nr. femei *100) este raportul de masculinitate. În cazul comunei Fărcaşa acesta

are valoarea medie de 94, ceea ce înseamnă că la 100 de femei corespund 94 de bărbaţi, valoare inferioară

mediei naţionale şi judeţene. În plus, trebuie precizat că la nivel judeţean acest raport este de 96 de bărbaţi

la 100 de femei, iar la nivel naţional este de 95 de bărbaţi la 100 de femei, conform datelor de la Institutul

Naţional de Statistică de la 1 ianuarie 2012.

Pe grupe de vârstă raportul de masculinitate fluctuează, astfel încât pentru grupa de vârstă 0-4 ani acesta

atinge valoarea maximă de 121, ceea ce înseamnă că la 100 de fete corespund 121 băieţi, acesta scăzând la

grupa de vârstă 5 - 9 ani la valoarea de 99. După această scădere are loc o creştere a acestui raport, astfel

încât pentru vârsta 10-14 de ani acesta atinge valoarea de 111, reprezentând 111 de băieţi la 100 de fete.

După scăderea raportului pentru vârsta 15 - 19 de ani (90 de bărbaţi la 100 de femei), acesta creşte pentru

grupa de vârstă 20 - 24 ani, scăzând apoi o dată cu grupa 25 - 29 ani la 95, şi crescând din nou pentru grupa

de 30 - 34 ani la 119, după care se înregistrează o scădere continuă până la valoare de 88 pentru categoria

de ani 50 - 54. Cu excepţia categoriilor de vârstă cuprinse între 55 - 59 de ani şi 65 - 69, care înregistrează

valori mai mari, în general, se observă că are loc o scădere a raportului de masculinitate, mai ales după vârsta

de 70 de ani observându-se o accentuare puternică a diferenţelor numărului populaţiei masculine şi feminine,

precum şi o scădere a raportului de masculinitate, datorată, în special, speranţei de viaţă mai mari a femeilor

manifestă în general şi modelelor de mortalitate diferite la bărbaţi şi la femei. Astfel, raportul de masculinitate

ajunge să ia valoarea de 76, caracteristic pentru grupa de vârstă 70 - 74 de ani, scăzând până la 43 la vârstele

80 - 84 ani.


Pg. 40

Raportul de masculinitate pe grupe de vârstă, comuna Fărcaşă, 1 ian. 2012


Pe de altă parte, piramida vârstelor pentru comuna Fărcaşa ilustrează tendinţă recentă de scădere

demografică cu care se confruntă comuna, aceasta prezentând forma clasică de „urnă” caracterizată prin

subţierea păturilor de populaţie cu vârste mici şi a populaţiei vârstnice. Astfel, populaţia cu vârsta cuprinsă

între 0 - 4 ani şi 5 - 9 ani (cele mai slab reprezentate categorii de vârstă mică) este de aproape 2 ori mai redusă

decât cea cu vârsta cuprinsă între 35 - 39 şi 40 - 44 de ani (cele mai bine reprezentate categorii de vârsta din

comună). Totuşi este necesar să subliniem faptul că această evoluţie se datorează şi atragerii în trecut a unor

migranţi din comunităţile învecinate de vârstă adultă, veniţi în Fărcaşa în căutarea unui loc de muncă, situaţia

putând distorsiona aspectul piramidei demografice în condiţiile în care aceştia nu şi-au întemeiat încă o

familie şi nu au dat naştere la copii. Totuşi, se prefigurează premisele unei scăderi demografice viitoare, dacă

Fărcaşa nu va reuşi să atragă în continuare migranţi şi/sau dacă populaţia va amâna tot mai mult mărirea

familiei.

0

20

40

60

80

100

120

1400

-4 a

ni

5-9

an

i1

0-1

4 an

i1

5-1

9 an

i2

0-2

4 an

i2

5-2

9 an

i3

0-3

4 an

i3

5-3

9 an

i4

0-4

4 an

i4

5-4

9 an

i5

0-5

4 an

i5

5-5

9 an

i6

0-6

4 an

i6

5-6

9 an

i7

0-7

4 an

i7

5-7

9 an

i8

0-8

4 an

ip

este

85

ani


Pg. 41

Structura populaţiei comunei Fărcaşa pe sexe şi vârstă


În ceea ce priveşte raportul de dependenţă demografică, repectiv coeficientul rezultat prin raportarea

numărului de persoane „dependente” (copii sub 15 ani şi persoane cu o vârstă mai mare de 65 de ani) la

numărul de persoane cu vârsta legală de muncă (15-65 ani), din comuna Fărcaşa înregistra la 1 ianuarie 2012

o valoare de 46. Acest lucru înseamnă că unui număr de 100 de persoane cu vârstă legală de muncă (indiferent

dacă au sau nu un loc de muncă), le revin 46 de persoane dependente, respectiv care nu au vârsta legală de

muncă (chiar dacă unele din acestea sunt încadrate în muncă), ceea ce reliefează povara economică potenţială

pe care populaţia productivă o poartă. Din acest punct de vedere situaţia este mai puţin bună decât cea

înregistrată la nivel naţional şi judeţean, la nivel naţional înregistrându-se 43 de persoane dependente la 100

de persoane în vârstă de muncă, în timp ce la nivelul judeţului raportul este de 41.

Din punct de vedere al evoluţiei în timp a raportului de dependenţă demografică, valoarea acestuia scade

treptat în intervalul anilor 2002-2012, astfel încât în 2002 valorea raportului era 55, în 2005 şi în 2008 a ajuns

la 47, iar în 2011 şi 2012 a înregistrat valoarea minimă a intervalului, respectiv 46.

3.1.2. Mişcarea naturală a populaţiei

Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă mecanismul principal al creşterii demografice, fiind compusă din

rata de natalitate şi cea de mortalitate care, împreună, generează rata de spor natural.


Pg. 42

Rata de natalitate reprezintă numărul născuţilor - vii la 1.000 de locuitori într-un an de referinţă. În ceea ce

priveşte comuna Fărcaşa, acest indicator a fluctuat considerabil, dar în general acesta s-a aflat pe un trend

descendent în ultimii 20 de ani, pornind de la o valoare de 14,5‰ în 1990 şi ajungând la 7,8‰ în 2011, ultimul

an pentru care există date disponibile. Maximul ratei de natalitate pe perioada de analiză a fost înregistrat în

anul 1990 (14,5‰), iar minimul în anul 2003 (5,6‰). Începând cu anii ’90 se constată că rata de natalitate de

la nivelul comunei Fărcaşa s-a menţinut inferioară celei de la nivel naţional şi judeţean pe tot intervalul

studiat. Astfel, la nivelul anului 2011 natalitatea înregistrată în Fărcaşa era de 7,8‰, în timp ce în judeţul

Maramureş era de 9,3‰, iar la nivel naţional de 9,2‰.

Rata de mortalitate reprezintă numărul de decedaţi la 1.000 de locuitori într-un an de referinţă. În ultimii 20

de ani, în comuna Fărcaşa valorile acestei rate au fluctuat în general în intervalul 12‰ şi 17‰, cu 3 excepţii:

anii 1993 şi 1998 când a fost egală cu 17,6‰ şi anul 2008 când a fost egală cu 11‰. Analizând rata de

mortalitate de la nivelul anului 2011 din comuna Fărcaşa comparativ cu cele la nivel naţional şi judeţean, se

observă că această (12,0‰) era superioară atât celei judeţene (10,4,‰), cât şi celei naţionale (11,8‰).

Comparând ratele de natalitate şi de mortalitate înregistrate în comuna Fărcaşa în perioada 1990 - 2012, se

constată că după primul an al intervalului când natalitatea depăşea cu 2,4 puncte procentuale mortalitate

(ceea ce constituia premisa creşterii demografice), rata de mortalitate a avut valori superioare în fiecare an

al intervalului studiat. Totuşi, existenţa unui flux migrator de persoane nou intrate în comună, chiar dacă nu

permanent şi imediat, ar putea duce la estomparea scăderii demografice naturale.

Rata de natalitate şi rata de mortalitate în comuna Fărcaşa, 1990-2010

Sursa: Institutul Naţional de statistică

La nivel sintetic, relaţia dintre natalitate şi mortalitate este ilustrată de rata de spor natural, care măsoară

intensitatea creşterii/descreşterii unei populaţii din cauza unui excedent/deficit de naşteri în comparaţie cu

decesele dintr-un an de referinţă. Din acest punct de vedere, singurul an în care comuna Fărcaşa a înregistrat


Pg. 43

valori pozitive a fost 1990 valoarea fiind de 2,4‰, în ceilalalţi ani valorile au variat în general între -0,8‰ şi -

10,4‰,

Astfel, după anul 1990 si până în prezent rata de spor natural înregistrează valori negative, însă se observă şi

o tendinţă de scădere a valorilor, printre principalele cauze care au contribuit la dezechilibrarea situaţiei

numărându-se: posibilitatea planificării familiale şi a alegerii, nesiguranţa locurilor de muncă în economia de

piaţă şi deci a viitorului persoanelor sau scăderea generală a nivelului de trai, care determină amânarea

momentului de aducere pe lume a copiilor şi care limitează numărul de copii din familie.

Comparativ cu situaţia de la nivel judeţean şi naţional, rata sporului natural din Fărcaşa din ultimii 20 de ani a

cunoscut o evoluţie mai fluctuantă, cu variaţii ce au luat valori în intervalul 2,4‰ şi -10,4‰ (aproximativ 13

puncte procentuale). La nivel naţional intervalul de variaţie a fost de aproximativ 6 puncte (de la -3‰ până la

3‰), iar cel de la nivel judeţean a fost de 7 puncte (de la -1‰ la 6‰), valori negative ale sporului natural

începând să se înregistreze doar din anul 2002 în Maramureş. De asemenea, conform graficului de mai jos, se

constată că încă din anul 1990, rata sporului natural în Fărcaşa a fost inferioară atât celei naţionale cât şi celei

judeţene. În prezent, rata sporului natural atât la nivelul comunei cât şi la nivelul judeţean şi naţional se află

în zona negativă, atât Fărcaşa, cât şi judeţul Maramureş intrând într-un regres mai puternic faţă de media

naţională. La nivelul anului 2011, rata sporului natural a înregistrat în Fărcaşa valoarea -4,17‰, în Maramureş

fiind -1,10‰, iar în ţară de -2,6‰.

Rata sporului natural în comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş şi România, 1990 - 2011

Sursa: Insitutul Naţional de Statistică

3.1.3. Mişcarea migratorie a populaţiei


Pg. 44

Din analiza elementelor care constituie mişcarea migratorie a populaţiei, respectiv stabilirea sau schimbarea

reşedinţei sau a domiciliului în/din localităţile aparţinătoare (prin migraţie internă sau externă), se constată

că Fărcaşa este o comună de destinaţiei şi nu o comună sursă. Oportunităţile economice din comuna Fărcaşa

fac ca populaţia să prefere să vină în comună atât temporar (cu reşedinţa), cât şi permanent (cu domiciliul).

Astfel, în 1992 se înregistrează o diferenţă dintre plecări cu reşedinţă şi stabiliri de reşedinţă de 22 de oameni,

însă, din anul în 2002 se constată că situaţia s-a inversat, numărul celor stabiliţi cu reşedinţă în Fărcaşa fiind

mai mare decât al celor plecaţi cu reşedinţă, diferenţa fiind în 2002 de 4 oameni, în 2008 de 14 oameni, iar în

2008 şi 2011 câte 9, respectiv 19 oameni, pentru ca în anul 2012 să fie înregistrată diferenţa cea mai mare

de 22 oameni.

În ceea ce priveşte plecările permanente din Fărcaşa, situaţia este şi ea una bună, înregistrându-se diferenţe

negative dintre stabiliri şi plecări cu domiciliu (inclusiv migraţia externă), excepţie făcând doar anul 1992

atunci când diferenţa a fost pozitivă, de 49 de oameni, iar din anul 2002 această diferenţă ajuns să fie în

favoarea stabilirilor cu domiciliul. Astfel datorită dezvoltării economice înregistrată în ultimii ani la nivelul

comunei diferenţele au fost de 19 persoane în 2002, 48 de persoane în 2005 şi 50 de persoane în 2008.

Mişcarea migratorie a populaţiei în comuna Fărcaşa, 1992-2012

Migraţia populaţiei 1992 2002 2005 2008 2011 2012

Stabiliri de reşedinţă 25 12 27 25 35 38

Plecări cu reşedinţă 47 8 13 16 16 16

Stabiliri cu domiciliul

(inclusiv migraţia externă) 13

134

64

81

N/A N/A

Plecări cu domiciliul

(inclusiv migraţia externă) 62

43

16

31

N/A N/A

Sursa: Insitutul Naţional de Statistică

Un element important al mişcării migratorii este reprezentat şi de migraţia externă, cu precădere în căutarea

unui loc de muncă în ţări aparţinând Uniunii Europene, mai ales în contextul liberalizării forţei de muncă. Din

păcate, statisticile relevante la nivel naţional şi local sunt limitate având în vedere principiul liberei circulaţii a

persoanelor în UE, dar şi faptul că o parte dintre emigranţii din România nu lucrează cu forme legale în ţara

de destinaţie, lucrează doar sezonier sau nu îşi schimbă reşedinţa, figurând adesea în cadrul populaţiei stabile

a localităţilor de origine. Din acest punct de vedere, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011 a

încercat să clarifice situaţia persoanelor plecate temporar sau permanent, dar nedeclarat, din ţară, un indiciu

pentru migraţia externă fiind persoanele tempor absente sau plecate pe o perioadă îndelungată din ţară şi

din localitate.

Conform rezultatelor preliminare ale RPL 2011, din populaţia stabilă de 4.020 de persoane a comunei au fost

declarate temporar absente, la nivelul lunii octombrie 2011, un număr de 763 persoane, respectiv 19% din


Pg. 45

întreaga populaţie de la momentul respectiv. Din totalul populaţiei temporar absente 730 de locuitori au fost

declaraţi ca fiind plecaţi în străinătate, cel mai probabil în căutarea unui loc de muncă. În ceea ce priveşte

migraţia permanentă, s-au înregistrat un număr de 5 de persoane plecate pentru o perioadă îndelungată,

respectiv 0,12% din totalul populaţiei, dintre care 4 sunt plecate în străinătate.

3.1.4. Structura pe etnii

În urma analizării rezultatelor finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, din punctul de

vedere al structurii populaţiei comunei reiese că aceasta este formată majoritar din români, care reprezintă

aproximativ 95,6% din populaţia totală. De asemenea, un număr de 28 de locuitori ai comunei s-au declarat

de etnie maghiară, reprezentând 0,69% din totalul locuitorilor, iar un număr de 62 persoane s-au declarat a

fi de etnie rromă, adică un procent de 1,5% din întreaga populaţie a Fărcaşei. În plus, la nivelul comunei există

şi câţiva locuitori de origine germană, iar despre 83 de locuitori din comună nu există informaţii disponibile

referitoare la etnia de care aparţin.

Populaţia comunei Fărcaşa pe etnii, 2011

Numărul total al

populaţiei

EE Etnia

Română Rromă Maghiară Germană Informaţie

nedisponibilă

4.015 3.840 62 28 2 83

100% 95,6% 1,5% 0,69% 0,04% 2,06%

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - rezultate definitive

3.1.5. Apartenenţa religioasă

După apartenenţa religioasă, populaţia comunei Fărcaşa este majoritar ortodoxă, un procent de 84,9% dintre

locuitorii comunei aparţinând acestei religii. Restul populaţiei aparţine cultelor penticostal (9,9%), romano -

catolic (1,3%), greco - catolic (1,01%), baptist, reformat, Martorii lui Iehova, adventişti de ziua a şaptea şi

creştini de rit vechi sub (sub 1,5% din populaţie). De asemenea, în privinţa a 83 de persoane din comună nu

sunt disponibile informaţii referitoare la apartenenţa religioasă.


Pg. 46

Populaţia comunei Fărcaşa după apartenenţa religioasă, 2011

Numărul

total al

populaţiei

Religia

Ortodoxă Penticostală Romano -

catolică

Greco -

catolică

Baptistă Martorii

lui Iehova

Alte

religii

Informaţii

nedisponibile

4.015 3.410 382 50 39 16 13 7 83

100% 84,9% 9,9% 1,3% 1,01% 0,39% 0,32% 0,17% 2,06%

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - rezultate definitive

3.1.6. Structura pe nivel de educaţie a populaţiei

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie din comuna Fărcaşa, rezultatele finale ale RPL 2011 relevă faptul că

ultima formă de învăţământ absolvită de majoritatea locuitorilor aparţine învăţământului secundar (77,23%

din populaţia stabilă de peste 10 ani), urmată de învăţământul primar (13,67%), învăţământul superior

(5,87%) şi învăţământul postliceal (0,72%). În acelaşi timp, 2,48% din locuitorii comunei sunt fără şcoală, dintre

care 0,13% sunt analfabeţi (5 persoane). La nivelul comunei se înregistrau astfel 210 persoane cu studii

superioare finalizate, dintre care 196 până la nivel de licenţă şi 26 de persoane cu studii postliceale sau de

maiştri. De asemenea, dintre cei 2.762 de locuitori care au terminat o formă de învăţământ secundar, 796 au

absolvit doar liceul, cei mai mulţi fiind cei 1.316 locuitori ce au finalizat doar gimnaziul, iar 650 o şcoală

profesională sau o şcoală de arte şi meserii. Pe lângă aceştia, 489 de persoane au finalizat doar 4 clase (aici

intrând şi populaţia şcolară cu vârste sub 14 ani – 222 persoane).

Aşadar, aceste date reflectă un nivel destul de ridicat de educaţie al populaţiei comunei, concentrat mai ales

în zona învăţământului secundar, însă şi ciclul superior este foarte bine reprezentat, chiar dacă în comună nu

există o facultate iar studenţii se deplasează în oraşele din apropiere pentru aceasta (ceea ce presupune

costuri mai mari şi ar putea cauza dificultăţi pentru unele familii cu posibilităţi materiale reduse). De

asemenea, se remarcă faptul că ponderea persoanelor fără şcoală în populaţie este foarte scăzută, neatingând

pragul de 2,5%, iar rata analfabetismului, care se ridică la doar 0,13% din populaţie (5 persoane), este cu mult

mai mică decât media judeţeană (0,99%) şi cea naţională (1,36%).


Pg. 47

Împărţirea populaţiei din comuna Fărcaşa în funcţie de nivelul de educaţie, 2011

Populaţia

stabilă de

10 ani şi

peste

Total

Nivelul instituţiei de învăţământ absolvite

Superior

Post-

liceal

şi de

maiştri

Secundar

Primar

Fără şcoală

absolvită

Total

din care:

Total

Superior

Inferior

(gimnazial) Total

din care:

universitar

de

licenţă

Liceal

Profesional

şi de

ucenici

Persoane

analfabete

3.576 210 196 26 2.762 796 650 1.316 489 89 5

100%

5,87% 5,48% 0,72% 77,23% 22,25% 18,17% 36,80%

13,67

% 2,48% 0,13%

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 - rezultate finale

3.2. Calitatea locuirii În ceea ce priveşte calitatea locuirii, în comuna Fărcașa erau înregistrate la nivelul anului 2011 un număr de

1.122 gospodării pentru o populaţie stabilă de 4.020 de locuitori (PRL 2011 - date preliminare, nefiind

publicate rezultate definitive pe această temă). Acestor gospodării le corespundea un număr de 1.282 de

locuinţe convenţionale, cu o suprafaţă totală locuibilă de 61.706 m2. Astfel, fiecare gospodărie avea un număr

mediu de 3,58 de persoane, cărora le revenea o suprafaţă locuibilă medie de 54,99 m2/ gospodărie, respectiv

15,36 m2 locuibili/persoană.

Comparabil cu situaţia la nivel judeţean şi naţional, numărul de persoane/gospodărie aferent comunei Fărcașa

este mai mare atât decât media judeţului Maramureş (2,82 locuitori/gospodărie), cât şi decât media

naţională, respectiv 2,66 locuitori/gospodărie.

Indicatori de locuire pe localităţi, comuna Fărcașa, 2011

Localitate Nr.

gospodării

Nr. locuinţe

convenţionale

Suprafaţa

locuibilă

(mp)

Număr

locuitori

Persoane /

gospodărie

Mp locuibili

/ gospodărie

Mp locuibili

/ persoană

Fărcașa 1.122 1.282 61.706 4.020 3.58 54,99 15,36

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, rezultate preliminare

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011 , calitatea locuirii

în comuna Fărcașa era superioară mediei judeţene şi naţionale în ceea ce privește racordarea locuințelor la

electricitate, 99,4% din locuinţe fiind recordate la electricitate (1.274 de locuințe convenționale). În ceea ce

privește numărul locuințelor cu instalație de apă, 72,8% (933 locuințe convenționale), media este una


Pg. 48

inferioară mediei județene, dar superioară celei naționale. În privința numărului de locuințe cu încălzire

centrală (32,9%, adică 422 locuințe convenționale), a celor cu bucătărie în locuință (75,7%, adică 970 de

locuințe convenționale) și a celor cu baie în locuință (49,9%, adică 640 locuințe convenționale), mediile sunt

inferioare celor de la nivel județean și național.

Calitatea locuirii în comuna Fărcașa, jud. Maramureş şi România, 2011

Indictor/ UAT Nr. locuinţe

convenţional

e

% locuinţe cu

instalaţie

electrică

% locuinţe cu

instalaţie de

apă

% locuinţe cu

încalzire

centrală

% locuinţe cu

bucătăria în

locuinţă

% locuinţe cu

baia în

locuinţă

România 8.450.942 96,6% 66,7% 44,4% 84,6% 61,9%

Judetul Maramureş 194.687 95,0% 73,3% 34,8% 82,2% 66,4%

Comuna Fărcașa 1.282 99,4% 72,8% 32,9% 75,7% 49,9%

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, rezultate preliminare

3.3. Gradul de dezvoltare a societăţii civile Termenul de societate civilă se referă la toate formele asociative de tip apolitic care nu sunt părţi ale unei

instituţii fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri, respectiv organizaţiile nonguvernamentale

(asociaţii sau fundaţii), sindicatele şi uniunile patronale. Fiecare dintre aceşti actori ai societăţii civile, aceste

organizaţii sunt formate din cetăţeni asociaţi benevol sub diferite forme, care au aceleaşi interese şi care îşi

dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele personale.

La nivelul comunei Fărcaşa societatea civilă s-a structurat în organizaţii non - guvernamentale în domeniul

protecţiei mediului, a dezvoltării socio - economice locale, sprijinirii producătorilor agricoli, însă există o

anumită reticenţă la nivelul comunei în ceea ce priveşte implicarea acesteia în dezvoltarea locală şi derularea

de proiecte în folosul comunităţii. Totuşi, la nivelul comunei Fărcaşa există 6 asociaţii, cu domeniul de

activitate în zootehnie şi afiliate la nivelul judeţean, în plus, se doreşte sprijinirea producătorilor agricoli, fiind

luată în calcul înfiinţareai unei „Asociaţii profesionale ale producătorilor agricoli”.

Asociaţii existente în comuna Fărcaşa:

Fărcaşa: Asociaţia crescătorilor de taurine „FĂGET”;

Asociaţia crescătorilor de taurine „IZVOREANA”;

Tămaia: Asociaţia crescătorilor de animale „SOMEŞ”;

Asociaţia crescătorilor de taurine „TĂMÂIANA”;

Buzeşti: Asociaţia crescătorilor de animale „MĂRIUCA”;

Sîrbi: Asociaţia crescătorilor de animale „SÂRBANA”.


Pg. 49

4. INFRASTRUCTURA

4.1. Infrastructura de transport

4.1.1. Transport rutier

Comuna Fărcaşa se află la o distanţă de 14 kilometri de principala arteră rutieră a judeţului Maramureş, DN

1C (E 58), având astfel o situare geografică relativ defavorabilă în raport cu conexiunile la axele majore de

circulaţie.

Infrastructura de transport rutier de pe teritoriul comunei Fărcaşa este reprezentată de reţeaua de străzi,

drumuri comunale şi judeţene, după cum urmează:

Reţeaua de străzi a comunei care cuprinde 96,2 kilometri de străzi, dintre care:

Tip stradã Lungime Pondere

Drumuri vicinale de pãmânt 33,12 km 34,4 %

Drumuri pietruite ºi strãzi 28,00 km 29,1 %

Drumuri de exploataþie agricolã 15,68 km 16,3 %

Drumuri comunale 9,95 km 10,3 %

Drumuri pietruite de acces la balastiere 6,25 km 6,5 %

Drumuri de acces pãºune 2,50 km 2,6 %

Strãzi betonate 0,70 km 0,7 %

Total 96,20 km 100%

Drumurile judeţene şi comunale:

DJ 108 A - care face legătura între limita judeţului Sălaj şi judeţul Maramureş pe următorul traseu

Ţicău - Ulmeni - Tohat - Sălsig - Fărcaşa - Sîrbi - Buzeşti - DJ 193 (între Colţirea şi Ardusat);

DJ 193 E – care leagă localităţile Asuaju de Sus, Asuaju de Jos şi Bârsău de Sus (jud. Satu Mare) de

comuna Fărcaşa;

DC 84 – care face legătura dintre DJ 108A şi localitatea Tămaia şi care se întinde pe o lungime de

2,15 kilometri;


Pg. 50

DC 94 – cu o lungime de 7,8 kilometri, care începe din localitatea Fărcaşa, traversează localităţile

Sîrbi şi Buzeşti şi ajunge în localitatea Tămaia.

În prezent starea infrastructurii rutiere este relativ buna, însă necesită îmbunătăţiri şi modernizări pentru

tronsoanele de drum neasfaltate (conform inventarului domeniului public, peste 61 de km de drumuri din

comună sunt de acest tip). Totuşi, administraţia şi-a manifestat disponibilitatea şi interesul pentru menţinerea

infrastructurii rutiere în stare bună, efectuându-se lucrări de amenajare a drumurilor comunei în sensul

lucrărilor de pietruire pentru străzile neasfaltate, pe de o parte, şi a lucrărilor de asfaltare a circa 6 km, pe de

altă parte, în cadrul unui proiect finanţat prin fonduri europene, iar străzile ce compun DC 94 sunt finanţate

prin fonduri guveramentale. În acest sens, pentru celelalte străzi ale comunei se vor realiza proiecte de

modernizare în următoarea perioadă de planificare.

În ceea ce priveşte legătura cu judeţele învecinate, DJ 193E care face legătura cu comuna Bârsău din judeţul

Satu Mare a fost astfaltat pe porţiunea de pe teritoriul comunei pe o singură bandă în anul 2008, anterior

fiind neasfaltat. În prezent acesta este foarte greu practicabil în urma realizării reţelei de canalizare menajeră

pe această porţiune, situaţia fiinc cu atât mai problematică cu cât drumul reprezintă calea de acces pentru

locuitorii din zonă care fac naveta către Fărcaşă pentru locurile de muncă şi pentru instituţiile de învăţământ,

sau care vin în comună pentru cumpărături sau recreere.

De asemenea, un mare inconvenient pentru locuitorii comunei, îndeosebi cei din localitatea Tămaia, este că

aceştia nu au posibilitatea să ajungă pe drumul cel mai scurt la terenurile arabile care se află pe malul drept

al Râului Someş, trecerea făcându-se cu două poduri plutitoare.

4.1.2. Transport feroviar

Reţeaua de cale ferată nu străbate teritoriul comunei Fărcaşa, aceasta fiind situată la o distanţă de

aproximativ 15 kilometri de cea mai apropiată staţie de cale ferată. Astfel, staţiile C.F.R. cele mai apropiate

sunt haltele din Ulmeni la 15 kilometri şi din Satulung la 18 kilometri, iar gara din Baia Mare se află la o

distanţă de 29 de kilometri .

4.1.3. Transport în comun

Transportul în comun la nivelul comunei Fărcaşa este realizat de o firmă de transport intern şi internaţional

de persoane, SC J&R Car SRL, înfiinţată în 2005 în Arad, care asigură transportul persoanelor între reşedinţele

de judeţ Maramureş şi Sălaj, respectiv municipiile Baia Mare şi Zalău, comuna Fărcaşa şi satele aparţinătoare

aflându-se pe acest traseu.


Pg. 51

Traseele de transport în comun cu punct de staţie în comuna Fărcaşa:

Firma

Traseu

Frecvenţa

Durata

J&R Car Arad

Zalău - Ulmeni - Fărcaşa - Sîrbi - Tămaia - Buzeşti - Ardusat - Lăpuşel - Recea - Baia Mare (dus - întors)

1 cursă / zi (luni – duminică)

0,41 ore (Fărcaşa - Baia Mare)

1,44 ore (Fărcaşa - Zalău)

0,23 ore (Fărcaşa - Ulmeni)

Sursa: www.autogari.ro

În plus, elevii din comună care urmează studii liceale la Baia Mare beneficiază de transport în comun decontat

de Ministerul Educaţiei Naţionale. De asemenea, angajaţii celei mai mari societăţi comerciale din comună,

care este şi cel mai mare angajator, respectiv SC Eaton Electro Producţie SRL - parte a concernului american

EATON - au posibilitatea utilizării facilităţilor de transport către şi de la fabrică cu mijloacele de transport în

comun contractate de societate.

4.2. Infrastructura de telecomunicaţii În ceea ce priveşte telecomunicaţiile, locuitorii comunei Fărcaşa au acces la servicii de telefonie fixă şi mobilă,

la televiziune prin cablu şi fibră optică şi la internet atât fix (prin fibră optică), cât şi mobil (prin modem, de la

operatorii de telefonie mobilă).

În privinţa reţelei telefonice fixe, în comuna Fărcaşa există două centrale telefonice automate, una amplasată

în curtea Căminului Cultural şi alta la intrarea în localitatea Tămaia care deservesc abonaţii din toate

localităţile comunei. Pe de altă parte, serviciile de telefonie mobilă sunt asigurate de marii operatori din ţară:

Orange, Vodafone, Cosmote şi RCS - RDS/Digi Mobil, aceştia asigurând şi servicii de internet mobil prin

modem. Acestea au acoperire în toate localităţile comunei, iar în zonele în care nu există semnal există

posibilitatea instalării posturilor de telefonie fixă, astfel că nu există zone locuite izolate din acest punct de

vedere.

În ceea ce priveşte serviciul de televiziune prin cablu şi fibră optică, la nivelul lunii mai 2013 pe teritoriul

comunei Fărcaşa existau 3 operatori care aveau licenţe de retransmisie de programe de radio și de televiziune

în rețele de comunicații electronice: SC Global Cable Network SRL, SC Maramureş Telecom SRL şi SC RCS &

RDS SA.

http://www.autogari.ro/


Pg. 52

4.3. Gospodărirea complexă a apelor

4.3.1. Reţeaua de apă potabilă

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, aproape 73%

dintre locuinţele din comuna Fărcașa (72,8%, respectiv 933 dintre cele 1.282 de locuințe convenţionale),

beneficiază de prezenţa unei instalații de apă în locuinţă. Situaţia este mai bună decât cea la nivel naţional,

unde 66,7% din locuinţe au apă curentă, dar sensibil inferioară mediei judeţene (73,3%).

Sistemul de alimentare cu apă din comună este alcătuit din:

- Uzina de apă, care reprezintă punctul de plecare al rețelei de distribuție a apei în localitate;

- Cinci puţuri de captare forate cu adâncimea de 240 - 300 metri care captează apa din pânza freatică;

- Două rezervoare de înmagazinare a apei, cu un volum de câte 550 mc;

- Reţeaua de alimentare cu apă potabilă în lungime de 38,754 km;

- Hidranții de incendiu amplasaţi conform normelor tehnice.

De asemenea, în localitățile Fărcașa, Sîrbi și Buzești există și instalații izolate de alimentare cu apă care constau

în captarea de izvoare de pe versantul nordic al localităților. Aceste instalații au fost realizate în general în

regie proprie de către cetățeni și firme pentru a le satisface nevoile proprii.

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, lungimea totală a rețelei de distribuție a apei

potabile în anul 2011 era de 36,5 km, cu 19,5 km mai mult decât în anul 2008. Aceleași surse statistice arată

o capacitate a instalațiilor de producere a apei potabile de 225 mc/zi, ceea ce înseamnă o capacitate totală

anuală de aproximativ 82 mii mc, utilizată aproape integral, cantitatea de apă potabilă furnizată

consumatorilor fiind de 81 mii mc. Din cantitatea de apă potabilă distribuită, 62 % a fost destinată uzului

casnic (50 mii mc).

Indicatori privind infrastructura de alimentare cu apă în comuna Fărcașa, 2011

Indicator 2011

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile 36,5 km

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile 225 mc/zi

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor 81 mii mc

din care pentru uz casnic 50 mii mc


4.3.2. Sistemul de canalizare

În ceea ce priveşte sistemul de canalizare, în prezent comuna Fărcaşa este deservită parţial de un sistem

centralizat, iar parţial de instalaţii şi bazine vidanjabile individuale ale populaţiei şi ale agenţilor economici,

extinderea sistemului centralizat fiind o prioritate.


Pg. 53

Conform Compartimentului Urbanism din cadrul Primăriei Comunei Fărcaşa, în 2011 lungimea totală a

conductelor de canalizare era de 10,369 km, după această dată finalizându-se o lungime de 11,847 km printr-

un proiect integrat, astfel încât in prezent (anul 2013) lungimea totală a reţelei de canalizare fiind de 22,216

km. De asemenea, sistemul de canalizare dispune de 7 staţii de pompare pe reţea şi de cămine de racord

pentru populaţie şi acoperă circa 60% din necesarul comunei.

Sistemul de evacuare a apelor din Comuna Fărcaşa este de tip divizor, după cum urmează:

- apele uzate menajer se deversează prin intermediul rețelei de canalizare în stația de epurare

amplasată în aval de localitatea Tămaia;

- apele pluviale se direcţionează prin rigole deschise (șanțuri), în anul 2012 aceasta extinzându-se şi în

satele Buzești și Sîrbi.

Până la finalizarea rețelei de canalizare și de colectare a apelor uzate menajer, orice construcție realizată va

trebui să aibă un sistem individual de colectare, obligându-se în momentul realizării rețelei centralizate să se

racordeze la aceasta.

Dată fiind importanța, din punct de vedere al confortului, dar mai ales a siguranței cetățenilor și a mediului

înconjurător, extinderea rețelei are un carcater prioritar la nivelul comunei.

4.3.3. Sistemul de epurare

Comuna Fărcașa dispune de o stație de epurare pe raza localităţii Tămaia, cu o capacitate de 4.200 ELS

(locuitori echivalenţi standard), aceasta deservind sistemul de canalizare și colectare a apelor uzate menajere

existente și în curs de extindere, cu deversare în emisar râul Someş.

4.4. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică în comună se realizează din Sistemul Energetic Național, rețeaua deservind

consumatori cu o structură a consumului diferențiată: consum casnic, iluminat public, agenți economici și

instituții publice.

Conform Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011, peste 99% din locuinţele din comună (1.274

din cele 1.282 existente) erau racordate la rețeaua de electricitate. Situaţia alimentării cu energie electrică

este foarte bună, superioară mediilor judeţene şi naţionale, cele 8 locuinţe neelectrificate reprezentând fie

case nou construite sau în curs de construire, fie erori de înregistrare.


Pg. 54

4.5. Sistemul de alimentare cu gaz metan și sursele de încălzire Comuna Fărcașa este deservită de un sistem de alimentare cu gaz metan alcătuit din:

- conducta de medie presiune Poiana Codrului – Fărcașa;

- două stații de reglare și măsurare, amplasate în localitățile Fărcașa și Sîrbi;

- reţea de distribuţie a gazului metan.

Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, lungimea totală a conductelor

de distribuţie a gazului metan din comuna Fărcașa era în 2011 de 31,9 kilometri. Cantitatea de gaze naturale

distribuită în acelaşi an a fost de 802 mii mc, dintre care 75% (602 mii mc) pentru uz casnic.

Indicator 2011

Lungimea totală a conductelor de distribuire a gazelor (km) 31,9

Gaze naturale distribuite (mii metri cubi), din care: 802

pentru uz casnic 602


Având în vedere existenţa sistemului de alimentare cu gaz metan pe teritoriul comunei, o mare parte dintre

locuitori folosesc gazul metan ca şi combustibil pentru încălzire, însă există şi situaţii în care se folosesc şi

surse alternative (în general lemn) pentru încălzirea individuală a locuinţelor.

4.6. Infrastructura socio-educaţională

4.6.1. Infrastructura educaţională

Şcoala a avut şi în satele comunei Fărcaşa un rol de centru de cultură important şi civilizator, sistemul

educaţional fiind elementul defiinitoriu pentru susţinerea dezvoltării şi asigurării resurselor umane necesare.

Astfel, deşi până în secolul al XV - lea în zona din care face parte comuna Fărcaşa numărul şcolilor a fost foarte

mic, în oraşele Baia Mare şi Satu Mare au funcţionat şcoli pe lângă biserici, ca şi pe lângă mănăstirile din Ieud

şi Peri. De asemenea, la început şcolile funcţionau pe lângă biserici şi mănăstiri, de organizarea unui

învăţământ sătesc putându-se vorbi numai din secolul al XVIII - lea, atunci când nevoile statului şi ale bisericii

au facilitat accesul la învăţătură cel puţin în ciclul primar şi pentru tinerii din familiile mai modeste.

În prezent, în comuna Fărcaşa funcţionează Şcoală Gimnazială „Lucian Blaga” cu sediul în centrul de comună,

de care aparţin şi două grădiniţe cu program normal – una în centrul de comună şi una în Tămaia - iar celelalte

sate nu dispun de infrastructură şcolară. Din anul şcolar 2014-2015 în Tămaia va funcţiona Grădiniţa cu

program prelungit. Anterior anului 2010 Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” funcţiona ca şi „Grup Şcolar Fărcaşa”

şi asigura inclusiv ciclul secundar de învăţământ printr-o şcoală de arte şi meserii şi o clasă de liceu. După

desfiinţarea învăţământului secundar din comună, elevii se deplasează în municipiul Baia Mare sau în oraşul

Ulmeni pentru continuare studiilor, iar în cazul studiilor postliceale sau universitare se pot îndrepta către


Pg. 55

centrele universitare din Baia Mare, Cluj Napoca sau Oradea. După anul 2010, elevii care fac naveta în oraşele

învecinate pentru a urma studiile liceale beneficiază de decontarea transportului de către Ministerul

Educaţiei.

Clădirile în care funcţionează şcoala şi grădiniţele din comună au fost renovate şi modernizate în ultimii ani,

în prezent fiind în stare bună de funcţionare. Baza didactico - materială de care dispun şcolile este bună sau

acceptabilă, existând echipamente şi mobilier corespunzător. Astfel, conform Institutului Naţional de

Statistică, în 2011 în comuna Fărcaşa existau 4 laboratoare şcolare şi 19 săli de clasă şi cabinete şcolare, număr

acestora fiind mai mic decât în 2008, şi egal cu cel din 2002 şi 2005.

De asemnea, în cadrul şcolii din Fărcaşa funcţionează un centru de documentare şi informare, care a fost

realizat în urma demarării programului franco - român „Educaţie pentru informaţie în medii rurale

defavorizate”, iar din 2013 în cadrul grădiniţei din Tămaia funcţionează Centrul de Resurse şi Sprijin în

Educaţie, care are ca scop integrarea şcolară şi socială a copiilor preşcolari şi şcolari mici, prin asigurarea

şanselor egale de dezvoltare.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 în Fărcaşa învăţau un număr total de 450 de elevi şi

preşcolari dintre care 137 în grădiniţe, 140 în ciclul primar şi 173 în ciclul gimnazial. Populaţia şcolară este cu

30% mai mică faţă de anul 1992 (cu aproape 200 de elevi mai puţin), iar daca eliminăm influenţa

învăţământului secundar care în prezent nu mai este reprezentat în comună scăderea înregistrată a fost de

17% (la vremea respectivă 104 elevi fiind încadraţi în învăţământul profesional şi de ucenici). Faţă de anul

2008, pe de altă parte, efectivul total de elevi a scăzut cu 32% (-210 elevi), sau cu aproape 10% prin eliminarea

influenţei ciclului secundar de învăţământ (-49 preşcolari şi elevi din ciclul primar şi gimnazial).

Concomitent cu scăderea numărului de elevi şi cu desfiinţarea învăţământului secundar din comună a scăzut

şi efectivului de cadre didactice, acesta fiind în 2011 de 41 de persoane faţă de 49 cu 3 ani mai devreme,

dispărând 6 posturi din învăţământul primar şi 2 posturi din ciclul gimnazial. Astfel, din cele 41 de cadre

didactice din comună 7 predau în învăţământul preşcolar, 8 în învăţământul primar şi 24 în cel gimnazial.

4.6.2. Infrastructura de sănătate publică

Conform datelor furnizate de reprezentanţii Primăriei Comunei Fărcaşa, infrastructura de sănătate publică

din comuna Fărcaşa este reprezentată de două cabinete medicale situate în Fărcaşa şi în Tămaia, două

farmacii şi două cabinete stomatologice, ce deservesc toate cele patru localităţi componente ale comunei. De

asemenea, comuna dispune de un Centru de Permanenţă, după ora 15 aici consultând câte un medic de

urgenţă. Cel mai apropiat spital este Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, aflat la o

distanţă de 29 km de comună.

În plus, în anul 2011 în comuna Fărcaşa a fost inaugurată staţia Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi

Descarcerare (SMURD) care asigură intervenţia rapidă în caz de urgenţă şi care deserveşte o populaţie de

aproximativ 16.000 de persoane, cuprinzând 5 comune şi 11 sate. Staţia este dotată cu o ambulanţă de tip B,

cu echipaj de prim ajutor calificat, iar, după inaugurarea acesteia, distanţa de răspuns a personalului I.S.U. la


Pg. 56

urgenţe medicale a scăzut la 15 kilometri, la fel, şi timpul mediu de răspuns s-a micşorat de la 32 de minute

la 10 minute, ceea ce înseamnă o reducere de mai mult de 3 ori a perioadei de la anunţarea unui eveniment

până la sosirea salvatorilor.

Personalul medical este reprezentat de 3 medici de familie, o asistentă medicală, doi farmacişti privaţi şi doi

medici stomatologi privaţi.

4.6.3. Infrastructura culturală

Infrastructura culturală din comuna Fărcaşa este reprezentată de:

Căminele Culturale din cele 4 localităţi ale comunei;

Biblioteca Comunală din localitatea Fărcaşa;

Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din localitatea Buzeşti, monument istoric de

importanţă naţională;

Monumentele Eroilor din satele Fărcaşa şi Tămaia.

Căminele culturale din cele 4 localităţi ale comunei Fărcaşa au fost renovate şi modernizate în ultimul timp.

Pe lângă posibilităţile de desfăşurare a activităţilor culturale în condiţii optime, acestea oferă şi dotări

materiale pemtru organizarea nunţilor, botezurilor, înmormântărilor sau a oricăror feluri de întruniri. Căminul

Cultural din localitatea Fărcaşa s-a mutat în locaţia în care se află în prezent încă din anul 1981, iar apoi, în

1987 în incinta acestuia a fost amenajată şi biblioteca comunală.

În prezent, în Fărcaşa există 2 biblioteci, dintre care 1 aparţine de Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” şi 1

publică, reprezentată de Biblioteca Comunală. Aceasta este amenajată în cadrul căminului cultural din

localitate încă din anul 1987, având la dispoziţie 3 săli, dintre care 2 sunt amenajate pentru împrumut şi

lectură, iar cea de-a treia sală este pregătită pentru organizarea diferitelor activităţi culturale, în timpul

vacanţelor şcolare aici putându-se juca tenis de masă, şah, table etc. În 2011 aceasta deţinea un număr total

de 23.452 de volume şi o persoană angajată, numărul de citirori activi înregistrat era de 950, iar numărul

volumelor eliberate a fost de 7.793.

Fondul de carte al Bibliotecii din Fărcaşa s-a îmbogăţit de-a lungul timpului prin donaţii de la Ministerul

Culturii, Rezerva Naţională de Carte, Biblioteca Centrală Universitară sau prin donaţii din Elveţia, care

cuprindeau cărţi din literatura franceză, dar şi prin achiziţii de fond de carte anuale.. În plus, în 2001 biblioteca

comunală din Fărcaşa a primit diploma pentru „Cel mai modern sediu de bibliotecă din judeţ” la concursul

organizat de către Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. De asemenea, biblioteca comunală a devenit şi gazda

lansărilor de carte a poeţilor locali, a unei expoziţii de sculptură sau a organizării de serbări şcolare şi

preşcolare, iar în anul 2009 s-a calificat pentru programul Biblionet - finanţat de Fundaţia condusă de Bill şi

Melinda Gates. Programul Biblionet constă în crearea şi dotarea unui Centru de Internet pentru Public (CIP)

în 20 de localităţi din judeţul Maramureş, printre care s-a numărat şi comuna Fărcaşa.


Pg. 57

Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din localitatea Buzeşti care dateaza din anul 1799 şi

este declarată monument istoric de interes naţional. Cu o arhitectură puternic influenţată de stilul baroc, şi

pictură datând din secolul al XIX-lea, biserica va fi inclusă in circuitul turistic din Nordul Transilvaniei reînviind

in acest fel turismul ecumenic din zonă.

Monumente

Monumentul Eroilor din Fărcaşa se află în centrul localităţii şi a fost ridicat în amintirea celor trei eroi

căzuţi în Cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1944, la Ardusat, în locul numit „Valea

Şarpelui”. Aceştia au fost care au fost aduşi la spitalul de campanie din Fărcaşa, fiind înmormântaţi

tot aici. Astfel, pe monument se regăsesc numele celor trei eroi ai războiului: Popa Vasile, Ghebeleu

Gheorghe şi Ştirbu Florea.

Monumentul Eroilor din Tămaia care a fost ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Cel de-Al Doilea Război

Mondial.

Activităţi culturale:

Ansamblul folcloric de copii „Plaiuri Someşene” a fost înfiinţat în scopul promovării tradiţiilor locale

şi a participat la diferite manifestări artistice, în ţară şi în străinătate. În perioada 27 - 30 iulie 2013

acesta a reprezentat România la Festivalul Folcloric Internaţional „Piruet”, care a avut loc la Bratislava,

Slovacia. De asemenea, în anul 2007 acesta ansamblu a obţinut locul III la Festivalul Internaţional de

Cântece şi Dansuri Tradiţionale din Bulgaria. În prezent, ansamblul este alcătuit din opt perechi de

dansatori cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani, şi, în general, prezintă un colaj de dansuri tradiţionale

din Maramureş.

Corul „Eaton” din satul Sîrbi a fost înfiinţat în anul 2008, acesta fiind compus dintr-un grup de 50 de

angajaţi ai societăţii care produce echipament electronic din localitate, muncitorii realizând toate

acţiunile legate de cor în afara orelor de muncă, aceste acţiuni fiind în acelaşi timp caritabile. În toţi

anii de activitate corul a participat la numeroase acţiuni organizate pe plan local sau judeţean, cu

diverse ocazii şi de sărbători, astfel, coriştii tuturor confesiunilor religioase reuşesc să îmbine munca

cu partea artistică, acesţia ajungând să-şi formeze un repertoriu bogat şi diversificat, pe care l-au

prezentat cu diferite ocazii.

Festivalul de colinde „Deschide uşa, creştine!”, a avut prima ediţie în anul 2007 şi reuneşte în fiecare

an pe scena Căminului Cultural din localitatea Fărcaşa formaţii corale de amatori din comuna Fărcaşa

şi din împrejurimi. În cadrul festivalului cei care urcă pe scenă vor ca prin colidele lor să aducă în faţa

spectatorilor bucuria sărbătorilor de iarnă.

Revista „Gazeta de Fărcaşa” este o publicaţie locală care se editează periodic şi cuprinde informaţiile

de actualitate de la nivelul comunei Fărcaşa.


Pg. 58

4.6.4. Infrastructura cultelor

Mănăstirile şi bisericile au avut de-a lungul timpului un rol foarte important în viaţa satului maramureşean,

comuna Fărcaşa nefăcând excepţie de la acest lucru. Pe lângă rolul de centru al spiritualităţii satului, biserica

a avut şi un important rol de centru cultural şi de învăţământ, în aceste locaşe apărând primele cărţi religioase

şi pe lângă acestea funcţionând şi primele şcoli.

Având în vedere acest aspect, în comună există o biserică veche, de o frumuseţe şi o valoare arhitecturală

deosebită, şi anume Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Buzeşti, care datează din

anul 1799 şi este catalogată ca monument de inters naţional, fiind nominalizată pe lista Monumentelor

Istorice. Construită din lemn de stejar, pe o fundaţie de piatră cu bile de stejar, biserică este un adevărat

monument de arhitectură, cu altarul şi masa cioplite în piatră şi separarea naosului de pronaos printr-un grilaj

de lemn de tei aurit, cu iconiţe reprezentând pe Maica Domnului şi sfinţii. De asemenea, pictura interioară a

bisericii a fost făcută pe pânză şi lipită, fiind o pictură ortodoxă în întregime, ce reprezintă scene biblice şi

sfinţi ai bisericii ortodoxe.

Acoperişul era construit din şindrilă, iar turla avea la început 51 de metri, fiind la vremea respectivă, una dintre

cele mai înalte construcţii de cult din satele maramureşene, însă, în anul 1962, în urma unei furtuni puternice,

turla s-a prăbuşit şi a necesitat reparaţii capitale, care au început în 1964 şi s-au terminat în 1987. În plus,

referitor la aşezarea bisericii, bătrânii satului vorbesc de un loc numit „Cleje”, din partea de est a localităţii,

acolo unde ar fi fost situată biserica, însă, datorită faptului că în timp vatra satului s-a mutat, credincioşii au

fost nevoiţi să îşi construiască o biserică nouă, care a fost amplasată mai aproape de poalele colinelor.

În prezent, Biserica de lemn din Buzeşti este supusă unui proces de restaurare în cadrul proiectului

„Restaurarea Bisericii de lemn din Buzeşti, comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş, în vederea introducerii în

circuitul turistic” în valoare de 3,9 mil. lei, finanţat prin Programul Operaţional Regional, Domeniul Major de

Intervenţie 5.1. „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea

infrastructurilor conexe”.

Pe lângă biserica de lemn din Buzeşti, în comuna Fărcaşa mai există câte o biserică ortodoxă în toate

localităţile comunei, astfel:

- Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcaşa, a fost construită în anul 1977 din cărămidă şi are o

lungime de 31 de metri, lăţimea de 19 metri, o cupolă şi 4 turnuri, 2 în faţă şi 2 în spate, iar intrarea

în biserică se face prin 3 uşi exterioare, simple în 2 canate de stejar şi 4 uşi interioare simple, într-un

canat de lemn de stejar;

- Biserica Ortodoxă Sîrbi a fost construită după ce s-au încheiat lucrările de demolare a vechii biserici

începute în anul 1992 şi care au durat un an şi jumătate, pe când lucrarea de construcţie propriu - zisă

a durat efectiv 4 ani şi 7 luni, acesta fiind construită din cărămidă, în stil de cruce latină;

- Biserica Ortodoxă Nouă din Buzeşti a fost finalizată în anul 1992, însă temeliile acesteia au fost puse

în anul 1980. În plus, este de menţionat că acesta are formă de cruce greacă şi este construită din

cărămidă, acoperită cu tablă zincată, iar pictura a fost făcută în stil neorealist.


Pg. 59

- Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Tămaia a fost atestată documentar pentru

prima dată în anul 1691, dar în urma cutremurului din 1738, aceasta a avut de suferit, turla principală

probuşindu-se. Astfel, construcţia bisericii actuale a început în anul 1885 şi s-a încheiat în 1898, pe

vremea aceea fiind una dintre cele mai frumoase şi mai impunătoare construcţii bisericeşti din satele

Transilvaniei. Stilul construcţiei este unul mai mult romanic, cu puţine elemente gotice şi bizantine,

iar zidurile construcţiei sunt din piatră şi cărămidă, turla având un schelet lemnos. Mai mult, biserica

mai dispune de o grotă în peretele sudic al naosului în care este aşezată o statuie a Maicii Domului,

adusă cu ocazia sfinţirii bisericii cu hramul pe care îl poartă astăzi, statuia având în acelaşi timp şi o

valoare artistică şi religioasă deoarece a fost adusă din localitatea franceză Lourdes, acolo unde a fost

sfinţită şi unde a avut legături directe cu marile evenimente religioase închinate cultului Fecioarei

Maria. De asemenea, în trecut aveau loc pelerinaje aici, statuia fiind considerată făcătoare de minuni,

rămânând şi în prezent o atracţie religioasă considerată în continuare ca având puteri miraculoase.

În ceea ce priveşte lăcaşele de cult ale celorlalte confesiuni menţionăm:

- Biserica Romano - Catolică „Sfântul Nicolae” din Fărcaşa, care este frecventată în principal de

membrii familiilor maghiare sau a celor mixte. Acesta a fost contruită între anii 1941 - 1947 şi se

încadrează în stilul gotic, ritualul religios se realizeză în limba maghiară, de două ori pe lună şi la

sărbătorile importante, iar hramul bisericii are loc în luna iunie, de sărbătoarea „Inima lui Iisus”.

- Biserica penticostală din Sîrbi, primii adepţi ai mişcării neoprotestante fiind semnalaţi aici încă din

anul 1933, iar odată cu creşterea numărului adepţilor, a fost nevoie şi de un lăcaş de rugăciune, astfel,

în 1981 acesta a fost dat în folosinţă. Mai mult, datorită faptului că după 1989 numărul adepţilor

cultului penticostal din comună a sporit simţitor, s-au mai construit două lăcaşuri de cult în localităţile

Fărcaşa şi Buzeşti.

- Bisericile penticostale din Fărcaşa şi din Buzeşti au fost construite după anul 1989 ca urmare a

creşterii numărului de credincioşi penticostali din zonă.

- Biserica Greco - Catolică „Adormirea Preacuratei” din Tămaia.

Pe lângă prezenţa cultelor menţionate mai sus, în comuna Fărcaşa sunt prezenţi şi adepţi ai cultelor baptist,

Martorii lui Iehova sau reformat.

4.6.5. Infrastructura sportivă

În comuna Fărcaşa infrastructura sportivă este reprezentată de:

- baza sportivă din localitatea Fărcaşa;

- sala de sport din localitatea Fărcaşa

- sala de gimnastică şcolară din localitatea Tămaia


Pg. 60

Existenţa unei baze sportive multifuncţionale ce cuprinde permite desfăşurarea de competiţii sportive de

interes local şi zonal, în general aici practicându-se mai ales fotbalul. Terenul de sport din localitatea Fărcaşa

este multifuncţional şi a început să fie reamenajat în perioada 2010 - 2011. Atât în Fărcaşa cât şi în Tămaia

există o sală de sport, construite prin Programul Naţional „Săli de Sport”.

În plus, comuna Fărcaşa este reprezentată la nivelul competiţiilor sportive de Clubul Sportiv Fărcaşa şi de

echipa de fotbal AS Eaton Fărcaşa, al cărei sponsor principal este concernul EATON şi care joacă în Liga a IV -

a, Seria Sud. Însă, în trecut a mai existat o echipă de fotbal în Tămaia, AS Someşul Tămaia, care însă s-a retras

din campionatul Ligii a IV - a, Seria Sud, în septembrie 2010.

4.6.6. Infrastructura de asistenţă socială

Nevoile de asistenţă socială ale locuitorilor comunei Fărcaşa sunt asigurate de către Primăria Comunei

Fărcaşa, prin Serviciul de Asistenţă Socială, care contabilizează cazurile sociale, efectuează anchete sociale şi

care contribuie la dezvoltarea planurilor de acţiune prin care sunt propuse acordări de prestaţii sociale sau

punerea în practică a unor măsuri specifice pentru remedierea cazurilor sociale. Astfel, pentru dezvoltarea şi

diversificarea prestaţiilor şi serviciilor adecvate necesităţilor familiilor şi persoanelor sărace, fără nici un venit

sau care au venituri reduse, persoane cu handicap, şomeri, pensionari, vârstnici sau alte categorii sociale care

sunt defavorizate, sunt oferite ajutoare sociale.

4.6.7. Infrastructura de siguranţă publică

Siguranţa publică în comuna Fărcaşa este asigurată de Postul de Poliţie din comună care aparţine de Secţia

numărul 3 de Poliţie Rurală Fărcaşa, alături de Ariniş, Ardusat, Asuaju de Sus, Băseşti, Băiţa de sub Codru,

Bicaz, Oarţa de Sus, Gîrdani, Sălsig. În plus, în comuna Fărcaşa, localitatea Sîrbi există un post de jandarmi,

acesta fiind inaugurat în 2009 şi reprezentând primul post al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi din afara

Băii Mari. În cadrul acestuia există un birou teritorial cu 5 jandarmi care se ocupă de respectarea liniştii şi

ordinii publice din zonă.

Totodată, în anul 2011 a fost inaugurat un nou punct de lucru al ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă)

Maramureş în comuna Fărcaşa, iar în 2012 au început lucrările pentru modernizarea clădirii care acum

găzduieşte punctul de lucru al Pompierilor ce aparţine ISU Maramureş, aici existând spaţii corespunzătoare

pentru adăpostirea autospecialelor şi a personalului care le deserveşte.

De asemenea, începând cu 15 august 2012, prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, în comună s-a înfiinţat Garda de Intervenţie nr. 2 Fărcaşa, din cadrul Detaşamentului de Pompieri “Căpitan Adrian Marchiş” Baia Mare.


Pg. 61

4.6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spaţiilor verzi

Infrastructura de agrement din comuna Fărcaşa este reprezentată de:

- un complex de joacă aflat în vecinătatea şcolii din Fărcaşa;

- un skate park de 180 mp inaugurat în anul 2013;

- baza sportivă multifuncţională şi sala de sport Fărcaşa care sunt deschise şi pentru ceilalţi locuitori ai

comunei în afara elevilor;

- câteva locaţii pentru agreement amenajate ca spaţii adecvate pentru picnic.

În plus, în prezent (2013) se află în derulare un proiect finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu

pentru amenajarea de spaţii verzi/ parcuri în cinci locaţii din comună.

Atracţii turistice:

Biserica de lemn din Buzeşti - reprezintă cel mai important monument istoric de pe Valea Someşului,

fiind înscrisă pe lista Monumentelor Istorice de interes naţional. Aceasta are hramul „Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril” şi a fost construită în anul 1799, din lemn de stejar. Este aşezată în partea

superioară a cimitirului satului, pe locul numit Piciorul Codrului şi are o arhitectură tipică pentru epoca

în care a fost construită, compusă din pridvor, pronaos, naos şi altar, deţinând totodată o

monumentalitate sporită, datorită tehnicilor de lucru nemaiîntâlnite la alte monumente din lemn din

Maramureş. Dimensiunile bisericii sunt mai mult dezvoltate pe verticală, iar

structura monumentală este realizată din grinzi masive din lemn de stejar, fundaţia din piatră şi forma

barocă a acoperişului, ce o diferenţiază de familia monumentelor din lemn din epocă. Sfînta masă şi

altarul sunt din piatră cioplită, biserica fiind orientată cu altarul spre est, iar intrarea se face prin uşa

situată în partea de vest a clădirii. Are pridvor, pronaos, care este separat de naos de un grilaj din

lemn de tei aurit, pe care există iconiţe bine păstrate cu Maica Domnului şi cu sfinţi.

Acoperişul a fost construit din şindrilă, iar pictura interioară este una pur ortodoxă, reprezentând

scene biblice şi sfinţi, aceasta fiind mai întâi executată pe pânză şi apoi lipită. Din păcate, pictura este

foarte degradată, pînzele sunt desprinse, iar suportul de lemn trebuie tratat special, astfel că aproape

200 metri pătraţi trebuie pictaţi din nou, doar 50 metri pătraţi putând fi restauraţi şi conservaţi. Turla

bisericii avea, iniţial, o înălţime de 51 metri şi era cea mai înaltă biserică de pe Valea Someşului şi una

dintre cele mai înalte din satele maramureşene, însă această s-a prăbuşit în anul 1962 din cauza unei

furtuni puternice, în urma acestui eveniment având loc lucrări de reparaţii capitale, demarate

începând cu anul 1964 şi finalizate în anul 1987. Cu ocazia acestor lucrări s-a realizat o fundaţie nouă

din piatră, s-a refăcut turla, dar de această dată de doar 22,30 metri înălţime, iar la baza turlei se află

4 turnuleţe, care îi simbolizează pe cei 4 evanghelişti. Însă, biserica se degradează din cauza umezelii

şi lipsei de căldură, ceea ce face necesară restaurarea ei, fapt ce ar echivala cu punerea ei în circuitul

turistic naţional, alături de alte monumente istorice biserici de lemn din judeţul Maramureş.


Pg. 62

5. CARACTERIZAREA ECONOMICĂ

5.1. Gradul de dezvoltare economică Aşezată pe Valea Someşului şi în apropierea Dealurile Codrului, comuna Fărcaşa beneficiază de o poziţie

geografică favorabilă care a permis dezvoltarea aşezărilor umane încă din cele mai vechi timpuri, dezvoltarea

zonei fiind bazată pe agricultură şi pe activităţile de creştere a animalelor. Solurile fertile de luncă din

apropierea Someşului, păşunile întinse şi clima specifică au favorizat obţinerea unor producţii mulţumitoare

pentru cultura plantelor şi au facilitat creşterea animalelor în condiţii bune, locuitorii de aici asigurându-şi

traiul din aceste activităţi încă din cele mai vechi timpuri. Ca dovadă a mândriei cu care locuitorii comunei

Fărcaşa privesc acest mod de existenţă stă colţul muzeistic amenajat la şcoala din Tămaia unde sunt expuse

numeroase unelte agricole de diverse vechimi şi cu diverse utilităţi, în trecut acestea fiind nelipsite din fiecare

gospodărie ţărănească.

Pe lângă aceste 2 ocupaţii, în trecut în zonă erau considerate importante şi practicarea vânătorii, dovedită de

un sigiliu local din anul 1803, şi meşteşuguri casnice, cu un pronunţat caracter local, atestate de obiecte din

epoca medievală precum furca de tors, socala, meliţa, războiul de ţesut etc. De asemenea, printre

îndeletnicirile practicate din cele mai vechi timpuri de către locuitorii comunei mai pot fi menţionate

împletitul de nuiele şi răchită, lemnăritul, fierăritul, ţesutul sau rotăritul.

În perioada comunistă agricultura şi meşteşugurile erau organizate în cooperative agricole, în cadrul CAP-

urilor Tămaia şi Fărcaşa organizându-se secţii de împletitorie – mobilier la secţia din Tămaia şi coşuri pentru

damigene la cea din Fărcaşa. În perioada 1970-1985 secţia de împletituri din Tămaia avea comenzi de mobilier

din Germania, Suedia şi Olanda şi aducea CAP-ului un profit anual de 1-2 milioane de dolari, însă, după anul

1989 secţia s-a dezmembrat, astăzi mai profesând la domiciliu doar 2-3 împletitori. De asemenea, fabrica de

sticlă înfiinţată în comună în 1973, „Sticlă de Fărcaşa”, angaja un număr mare de muncitori, locuitorii comunei

calificându-se în meseriile de suflători şi gravori. Aceasta producea produse de calitate deosebită care erau

vândute inclusiv la extern, în anul 1980 ajungând la o cifra de afaceri de peste 18 milioane lei (la cursul anului

respectiv), Rubinul de Fărcaşa ajungând să fie renumit pe piaţa internă şi europeană. După 1989 fabrica s-a

privatizat, în acelaşi timp fiind reduse atât personalul, cât şi gama de producţie, iar secţia de gravură a fost

desfiinţată, ajungând să se axeze doar pe sticlă albă. De asemenea, o parte din locuitorii comunei lucrau în

exploataţiile industriale din oraşele învecinate (Ulmeni şi Baia Mare).

Astfel, în urma transformărilor din România de după 1989, în Fărcaşa s-au produs schimbări în sectorul

economic care au dus la trecerea de la practicarea agriculturii, sticlărie şi împletire a nuielelor ca ocupaţii de

bază ale locuitorilor, la dezvoltarea unor noi domenii de activitate, industria devenind principala ramură a

economiei locale.

Astfel, declinul înregistrat în agricultură s-a datorat fărămiţării suprafeţelor agricole în parcele prea mici

pentru a fi rentabile economic şi faptului că în domeniu a rămas agrenată în cea mai mare parte populaţia de

vârsta a treia. În aceste condiţii, agricultura a devenit o resursă insuficientă pentru meţinerea, chiar la nivel

de subzistenţă, a gospodăriilor localnicilor, locuitorii căutându-şi venituri alternative. Pe de altă parte, din

punct de vedere industrial, imediat după anul 1989, comuna Fărcaşa a cunoscut o perioadă de stagnare


Pg. 63

urmată de regres, pierderea contractelor externe şi dezorganizarea întreprinderilor de stat aruncate pe piaţa

liberă având un impact deosebit asupra capacităţii acestora de adaptare, astfel că locuitorii comunei s-au

văzut nevoiţi să se reorienteze spre alte activităţi sau chiar să plece în străinătate pentru a-şi putea asigura

venitul necesar.

Din fericire, în prezent nu se mai regăseşte lipsa direcţiei economice de la începutul perioadei de tranziţie,

atragerea unor investitori străini serioşi la momentul oportun arătându-şi în prezent roadele, comuna

devenind astfel un magnet pentru locuitorii unităţilor administrativ teritoriale învecinate care vin aici în

căutarea unui loc de muncă. Pe lângă aceşti investitori străini, s-au dezvoltat şi o serie de firme ai unor

întreprinzători români, cu activităţi dintre cele mai variate, de la producţie de mobilă la transporturi de marfă

şi călători sau construcţii. Aşadar, activitatea economică din comună este bine dezvoltată, numărul

companiilor care funcţionează aici fiind unul satisfăcător, reuşind să satisfacă în mare parte necesarul de

locuri de muncă la nivel local, atrăgând astfel lucrători şi din zonele învecinate.

Cel mai important investitor din comună este compania Eaton Electro Producţie SRL, care a venit în localitatea

Sîrbi încă din anul 2000, pe când funcţiona ca şi concern austriac, sub denumirea de Moeller Electro Producţie

SRL. A creat până în prezent peste 2000 de locuri de muncă, fiind situată în topul firmelor din judeţ pentru

cea mai mare cifră de afaceri, cel mai mare număr de salariaţi şi cel mai mare exportator.

La nivelul lunii august 2013 în comună erau înregistrate un număr total de 60 de societăţi comerciale, dintre

care 47 firme aveau înregistrate situaţiile financiare la sfârşitul anului 2012, ultima perioadă pentru care

bilanţurile companiilor sunt publice, restul societăţilor comerciale fie nu şi-au depus bilanţul, deşi sunt încă în

activitate, fie au fost înfiinţate în anul 2013. Astfel, din cele 47 de firme, 2 au înregistrat cifre de afaceri mai

mari de 10 mil. ron pe an ron (Eaton Electro Producţie SRL , cu activităţi în domeniul producţiei de componente

electrice, şi Hagero SRL, cu activitate de transport rutier de mărfuri), 6 aveau cifra de afaceri cuprinsă între 1-

10 mil. RON şi 17 firme realizaseră o cifră de afaceri cuprinsă între 100.001 şi 1 mil. ron. De asemenea, 22 de

societăţi comerciale din comuna Fărcaşa au raportat în aceeaşi perioadă cifre de afaceri mai mici de 100 mii

ron, 6 dintre acestea înregistrând cifre de afaceri sub 10.000 ron.

Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa după cifra de afaceri la 31 decembrie 2012

Cifra de afaceri

(decembrie 2012)

Număr

firme

Procent în total

0 – 10.000 ron 6 12,77%

10.001 – 100.000 ron 16 34,04%

100.001 – 1.000.000 ron 17 36,17%

1.000.001 – 10.000.000

ron 6

12,77%

> 10.000.000 ron 2 4,26%

Total 47 100%

Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii


Pg. 64

Referitor la volumul de business generat de companiile din comuna Fărcaşa, în anul 2012 acesta totaliza o

sumă de peste 872 milioane ron, 96,7% din acesta fiind generat de industria prelucrătoare (ca urmare a

influenţei majore a celei mai mari firme din comună Eaton Electro Producţie SRL – care are ca activitate

fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii şi o CA de peste 831 mil. ron), 2,4% de transport,

0,5% de domeniile comerţului, 0,4% de construcţii, restul revenind domeniilor agriculturii şi industriei

extractive. De asemenea, în ceea ce priveşte profitul total obţinut de societăţile comerciale din Fărcaşa, se

observă că firmele care au cifra de afaceri mai mare obţin şi profiturile cele mai mari, astfel, 93,7% din profitul

total este cumulat de industria prelucrătoare, 5,9% de transporturi, restul profiturilor împărţindu-se între

domeniul comerţului (0,3%) şi construcţiilor (0,1%).

Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa pe domeniu de activitate, august 2013, date financiare la 31

decembrie 2012

Domeniu de activitate

Societăţi comerciale*

Angajaţi Cifră de Afaceri

totală Profit total

Nr. % din total Nr.

% din total Ron

% din total Ron

% din total

Agricultură 2 3,3% 0 0,0% 14,480 0,0% - 0,0%

Exploatare forestieră 1 1,7% 1 0,0% 7,372 0,0% - 0,0%

Industrie extractivă 1 1,7% 1 0,0% 113,586 0,0% 535 0,0%

Industrie prelucrătoare 14 23,3% 1.856 91,4% 843,358,476 96,7% 34,541,669 93,7

%

Construcţii 18 30,0% 65 3,2% 3,424,782 0,4% 48,240 0,1%

Comerţ 9 15,0% 24 1,2% 3,958,850 0,5% 102,964 0,3%

Transport 7 11,7% 78 3,8% 21,312,917 2,4% 2,177,882 5,9%

Hoteluri şi restaurante 2 3,3% 5 0,2% 158,042 0,0% - 0,0%

Alte servicii 6 10,0% 1 0,0% 73,839 0,0% 1,405 0,0%

Total 60 100% 2.031 100% 872.422.344 100% 36.873.773 100% Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii

* Sunt incluse în statistică doar companiile în funcţiune în luna august 2013, indiferent dacă au şi şi-au depus

sau nu situaţiile financiare la dec. 2012. Prezenta statistică nu ţine cont de companiile care au raportat situaţii

financiare la dec. 2012, dar nu mai erau în funcţiune în luna august 2013.

Activitatea economică de la nivelul UAT Fărcaşa nu este concentrată în localitatea reşedinţă de comună, ci în

localitatea Sîrbi, firmele prezente aici înregistrând un volum de business total de peste 856 mil. ron, adică

98,2% din totalul înregistrat în comună, un profit total de aproximativ 36,4 mil. ron (98,6%) şi un număr de

1,845 de angajaţi (90,8% din total), aceste valori ridicate datorându-se prezenţei concernului Eaton în

localitate. Urmează apoi, localitatea Fărcaşa pe teritoriul căreia se află cele mai multe firme ca număr,

respectiv 25 firme – 42% din total, firme care însă au înregistrat un volum de afaceri de aproape 7,7 mil. ron

(0,9% din cifra de afaceri a comunei), un profit de peste 296 mii ron (0,8%) şi un număr de 87 salariaţi (4,3%).


Pg. 65

Localitatea Buzeşti se apropie de Fărcaşa, la nivelul ei existând 15 firme, ce înregistrează peste 6 mil. ron cifră

de afaceri (0,8% din total), şi un număr de 87 angajaţi (4,3%). Ultima din punct de vedere al activităţii

economice este localitatea Tămaia, la nivelul acesteia existând un număr de 12 firme, înregistrând cea mai

slabă performanţă economică în comparaţie cu celelalte localităţi aparţinătoare comunei.

Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa pe localităţi, august 2013, date financiare la 31 decembrie

2012

Localităţi Număr firme Cifră de afaceri Profit total Număr salariaţi

Fărcaşa 25 41,7% 7.698.899 0,9% 296.521 0,8% 87 4,3% Buzeşti 15 25,0% 6.826.536 0,8% 168.510 0,5% 87 4,3% Tămaia 12 20,0% 982.600 0,1% 42.713 0,1% 12 0,6%

Sîrbi 8 13,3% 856.914.310 98,2% 36.368.804 98,6% 1.845 90,8%

TOTAL 60 100% 872.442.345 100% 36.876.548 100% 2.031 100% Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii

În funcţie de localitate, sectoarele cu impactul cel mai mare din punct de vedere al producţiei, contribuţiei la

bugetul local, locurilor de muncă create, investiţiilor realizate, impactului social şi impactului de mediu creat)

pe localităţi sunt următoarele:

- Fărcaşa: comerţul;

- Buzeşti: construcţiile şi turismul - în special cel de week-end;

- Sîrbi: industria prelucrătoare, transportul de mărfuri;

- Tămaia: construcţiile.

Numărul total al angajaţilor la firmele existente în comuna Fărcaşa a fost de 2.031 de persoane, ceea ce

asigură necesarul locurilor de muncă la o populaţie de 2.811 locuitori în vârstă de muncă (72% angajaţi în

comună), şi pentru navetiştii din zonele apropiate. Dintre persoanele angajate, 1.856 lucrează în industria

prelucrătoare (91,4%), 78 de persoane îşi desfăşoară activitatea în domeniul tansporturilor (3,8%), 65 în

domeniul construcţiilor (3,2%), iar 24 activând în domeniul comerţului (1,2%). În restul domeniilor de

activitate cum sunt: hoteluri şi restaurante, exploatare forestieră, industrie extractivă şi alte servicii activează

un număr mic de 5 angajaţi. De asemenea, majoritatea firmelor din comună (40) au între 0 şi 10 angajaţi

(85,11% din totalul de 47 de firme), 6 firme au între 11 şi 50 angajaţi (12,77%), existând o singură firmă care

are peste 500 de angajaţi, şi anume Eaton Electro Producţie SRL (1.749 angajaţi). Situaţia firmelor fără niciun

angajat (24), ceea ce ar echivala cu munca benevolă depusă de asociaţii firmei fără a-şi face contract cu

societatea, dar şi numărul mic de angajaţi în industrii care necesită forţă de muncă numeroasă este un indiciu

al muncii nedeclarate şi nefiscalizate.

Societăţile comerciale din comuna Fărcaşa după numărul de angajaţi la 31 decembrie 2012


Pg. 66

Număr angajaţi (decembrie 2011)

Număr firme

Procent din total

0 24 51%

1 - 10 16 34%

11 - 50 6 13%

> 500 1 2%

Total 47 100%

Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii

În aceste condiţii, numărul mediu de şomeri prezenţi în statisticile AJOFM Maramureş are relevanţă limitată,

nefiind definitoriu pentru situaţia locuitorilor fără un loc de muncă, ci pentru cea a locuitorilor care şi-au

pierdut recent locul de muncă şi încă primesc indemnizaţie de şomaj, după expirarea acestei perioade ieşind

din statistici. Totuşi, în această statistică este cuprins impactul crizei economice din 2008 şi reducerea

activităţii mai multor societăţi, persoanele afectate de aceste evenimente fiind înregistrate ca şomeri până în

anul 2010, ieşind apoi din statistici. Astfel, în anul 2007 şi 2008 numărul şomerilor a fost de 22, respectiv 29

de şomeri şomeri, apoi numărul acestora a urcat brusc la 76 de şomeri în anul 2009, rămânând constant şi în

2010, pentru ca din 2011 să fie scadă către valorile din perioada 2007 - 2008, ajungând la 22 de şomeri în

2013.

Numărul mediu de şomeri din comuna Fărcaşa la sfârşitul lunii aprilie, 2007- 2013

Sursa: AJOFM Maramureş

Pe lângă cele 60 de societăţi comerciale, în Fărcaşa există şi un număr important de entităţi fără personalitate

juridică (Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale şi Întreprinderi Familiale) care beneficiază de o

procedură simplificată de înregistrare, autorizare şi desfăşurare a activităţii economice, precum şi de un


Pg. 67

număr redus de documente contabile necesare. De asemenea, regimul fiscal aplicat acestor entităţi este mai

avantajos din punctul de vedere al impozitării, contabilitatea este mult simplificată, iar costurile pe care le

presupune atât înregistrarea cât şi derularea activităţii sunt mai reduse. Pe de altă parte, pentru a-şi putea

desfăşura activitatea ca P.F.A., I.I. şi I.F. este necesar ca titularul întreprinderii să aibă o calificare în domeniul

în care activează entitatea, şi din cauza faptului că aceasta nu are personalitate juridică, el răspundere

personal cu tot patrimoniul propriu pentru entitate.

Dintre cei 91 de întreprinzători din Fărcaşa care şi-au înregistrat entităţi fără personalitate juridică până în

luna iunie 2013, majoritatea desfăşoară activităţi în domeniul agriculturii (30 de întreprinzători dintre care 9

în cultura plantelor, 14 în creşterea animalelor şi 7 în ferme mixte), 28 de entităţi desfăşoară activităţi de

comerţ, 14 au activităţi în industria prelucrătoare, 11 lucrează în construcţii, 6 în domeniul serviciilor şi încă 2

sunt înregistrate în domeniul hotelurilor şi restaurantelor.

Entităţi fără personalitate juridică în comuna Fărcaşa (iunie, 2013)

Domeniu de activitate Nr. % în total

Agricultură 30 33%

Industrie prelucrătoare 14 15%

Construcţii 11 12%

Comerţ 28 31%

Hoteluri şi restaurante 2 2%

Alte servicii 6 7%

Total 91 100%

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Maramureş

Din păcate nu există statistici clare cu privire la rezultatele financiare şi la numărul de angajaţi ai acestor

entităţi fără personalitate juridică, astfel încât nu se poate aprecia volumul de afaceri pe care acestea îl

generează şi nici forţa de muncă pe care o ocupă, însă practica ultimilor ani arată că în cazul acestor forme de

organizare în general înregistrările contabile sunt minime, la fel ca şi numărul de angajaţi oficiali.

Aşadar, datorită existenţei unor firme şi unor întreprinzători relativ prospere în domenii ca industria

prelucrătoare, transport, construcţii, comerţ, agricultură, dezvoltarea economică a comunei este una

favorabilă investiţiilor şi a oportunităţilor de angajare, determinând o situaţie economică bună pentru

locuitorii comunei şi stabilirea tinerilor din alte localităţi în această comună.


Pg. 68

5.2. Caracterizarea sectorului primar

5.2.1. Industria extractivă

După declinul înregistrat de industriile din economia socialistă din zonele de polarizare urbană, mai ales zona

Baia Mare şi industria minieră cu sectoarele adiacente acesteia, care constituiau un perimetru de navetă

frecventat de mulţi localnici din zona Fărcaşa până în anii ’90, cea mai mare parte a locuitorilor din comuna

Fărcaşa şi din zonele învecinate care făceau naveta şi erau domiciliaţi în raza de circa 35 - 40 kilometri faţă de

municipiul Baia Mare şi-au pierdut locurile de muncă, au intrat în şomaj şi s-au văzut nevoiţi să se întoarcă în

comună. Astfel, în ciuda declinului înregistrat în agricultură sau diferite ramuri industriale, ca sticlăria, comuna

Fărcaşa s-a îndreptat spre dezvoltarea altor sectoare şi domenii economice, ajungând ca prin dotările de care

dispune să atragă cu regularitate o parte din populaţia din satele învecinate.

În ceea ce priveşte industria extractivă din comuna Fărcaşa se remarcă faptul că aceasta dispune de resurse

ale solului care pot să fie exploatate: nisipul cuarţos, care reprezintă ingredientul principal folosit la fabricarea

tuturor tipurilor de geamuri sau a principalelor produse din sticlă şi care mai este utilizat la turnătorie

(prepararea amestecurilor de formare din turnătorii de fontă, oţel, neferoase, ca materie primă pentru

obţinerea nisipului peliculizat), ceramică (obiecte sanitare, ornamente, gresie, faianţă), filtrare (este

principalul mediu de filtrare din industria apelor, utilizat în staţii de filtrare a apei potabile sau puţuri forate),

industria construcţiilor (folosit la blocuri de beton, fundaţii, ţiglă pentru acoperişuri, ciment), adezivi,

obţinerea silicatului de sodiu sau prelucrarea chimicalelor şi metalelor, plasticului, produselor refractare sau

stimularea producerii petrolului.

În plus, din comuna Fărcaşa mai poate fi extras şi material balastier, care este un amestec de pietriş şi nisip

utilizat în construcţii, pentru terasamente, umplutură, platforme etc, în prezent existând în localitatea Sîrbi o

singură firmă, Niso Extract SRL, care se ocupă cu extracţia pietrei şi nisipului şi cu extracţia argilei şi caolinului,

acesta înregistrând o cifră de afaceri de aproximativ 114.000 de ron în 2012. Pe lângă aceasta, firma SC Truck

Sped SRL deţine şi o staţie de betoane, însă statistic este încadrată în domeniul serviciilor din cauza

înregistrării unui cod CAEN principal aferent acestui domeniu.

Astfel, datorită resurselor de nisip cuarţos din comună şi vecinătăţii satului Fărcaşa cu localitatea Poiana

Codrului, în care se afla o veche fabrică de sticlă, în comuna Fărcaşa s-a dezvoltat ca ocupaţie tradiţională

sticlăria. Mai întâi locuitorii comunei s-au îndreptat spre fabrica din vecinătate şi s-au calificat în meseriile de

suflători şi gravori, ajungându-se astfel, ca Fărcaşa să furnizeze o bună parte din personalul de muncitori ai

fabricii amintite. Însă, după ceva timp s-a dorit înfiinţarea unei fabrici de sticlă şi în Fărcaşa, astfel, în urma

mai multor încercări şi cu sprijinul sătenilor, în 1973 intră în producţie unitatea industrială „Sticlă de Fărcaşa”,

care a fost amplasată în curtea morii şi care în perioada 1978 a ajuns să aibă peste 360 de angajaţi calificaţi.

Mai apoi, unitatea industrială s-a extins şi s-a modernizat, obţinând inclusiv contracte externe, iar producţia

anuală a ajuns să depăşească 18 milioane de lei în cursul anului 1980. În plus, calitatea şi cantitatea produselor

realizate au sporit simţitor prin introducerea gazului metan, în urma extinderii de la Poiana Codrului. Astfel,

Rubinul de Fărcaşa a ajuns să fie renumit pe piaţa internă şi chiar europeană, iar după 1989 fabrica s-a

privatizat, în acelaşi timp fiind reduse atât personalul, cât şi gama de producţie, iar secţia de gravură a fost

desfiinţată, ajungând să se axeze doar pe sticlă albă.


Pg. 69

5.2.2. Exploatarea lemnului

Comuna Fărcaşa deţine importante resurse forestiere, însă activităţile tradiţionale ale locuitorilor s-au

îndreptat mai mult spre agricultură decât spre exploatarea lemnului. În ciuda specificului întrebuinţării pe

scară largă a lemnului în Maramureş, nu se poate spune că zona Fărcaşa se evidenţiază în mod special la acest

capitol, dar totuşi, printre meşteşugurile tradiţionale s-a numărat împletitul de nuiele şi răchită, care s-a

putut practica datorită amplasării în apropierea Someşului, acolo unde se găseau multe „huciuri” (adevărate

plantaţii naturale de răchită) care aveau un scop dublu: regularizarea cursului apei şi asigurarea materiei

prime pentru împletit. Ca ocupaţie tradiţională, împletitul de nuiele a început mai întâi în satul Tămaia, având

o tradiţie de peste 300 de ani, iar datorită faptului că prin acest meşteşug localnicii puteau să îşi câştige

existenţa şi să îşi întreţină familiile numeroase, mai târziu, împletitul de nuiele s-a răspândit în toate cele 4

localităţi.

După anul 1962 s-au creat chiar secţii de împletitorie în cadrul CAP-urilor Tămaia şi Fărcaşa, secţia din Tămaia

fiind profilată pe împletituri mai complexe: mese, scaune, mobilier pentru copii, rafturi de bucătărie, etc., pe

când în secţia de împletituri din Fărcaşa se confecţionau mai mult coşuri pentru damigene pentru cele două

fabrici de sticlă din Fărcaşa şi Poiana Codrului. În plus, în perioada 1970-1985 secţia de împletituri din Tămaia

avea comenzi de mobilier din Germania, Suedia şi Olanda şi aducea CAP-ului un profit anual de 1-2 milioane

de dolari, însă după anul 1989 secţia s-a dezmembrat, astăzi mai profesând la domiciliu doar 2-3 împletitori.

În ceea ce priveşte fondul forestier comuna are o situaţie bună, deţinând la nivelul teritoriului administrativ

o suprafaţă de peste 1.173 de hectare de pădure care acoperă 24,3% din suprafaţa totală a comunei, fapt ce

amplasează Fărcaşa pe locul 52 la nivelul judeţului. Din aceasta, 267,89 ha de pădure se află în proprietatea

comunei. Comuna Fărcaşa este amplasată în cea mai mare parte în zona de vegetaţie a foioaselor, mai precis,

în subzona stejarului, localităţile din regiunea deluroasă fiind înconjurate de masive păduroase ce sunt

alcătuite în principal din gorun, printre speciile secundare numărându-se fagul, carpenul, mesteacănul sau

plopul, iar în luncile apelor curgătoare este prezentă vegetaţia specifică de luncă (pajişti de luncă şi zăvoaie -

pădurile de luncă - cu specii de copaci precum salcia, răchita şi plopul; de arbuşti precum socul negru şi de

plante agăţătoare precum murur şi hameiul).

În plus, pe teritoriul Fărcaşei se întâlnesc şi câteva pâlcuri de circa 50 de castani comestibili, pe lângă toate

acestea ar mai fi de menţionat şi că stejarul roşu, un simbol al comunei Fărcaşa, care se găseşte şi pe stema

comunei, aici existând şi o rezervaţie naturală de stejari de acest tip. Astfel, se remarcă faptul că flora şi

vegetaţia din zonă au o importanţă deosebită atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic (scop furajer,

medicinal, industrial şi chiar decorativ), în comună găsindu-se, ca specii alimentare sau culinare: fragi, zmeură,

mure, soc, cireş de pădure, ciuperci şi altele, iar ca plante medicinale: brânduşe de primavară, angelica,

degetar galben, ventrilica, etc.

În prezent activităţile care au la bază exploatarea lemnului sunt reduse, în comună existând o societate

comercială care prestează acest tip de activitate, Forest Marketing SRL, în localitatea Buzeşti. Pe de altă parte,

în comună mai sunt înregistrate SC Ridorail România SRL, societate româno-franceză care produce elemente

de lemn pentru galerii şi diverse elemente pentru jucării din lemn, F.M.F. Trans SRL care fabrică alte produse


Pg. 70

din lemn, articole de plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite şi 3 entităţi fără personalitate juridică

ce prestează activităţi de prelucrare a lemnului, fabricând elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru

construcţii.

5.2.3. Agricultura

Datorită suprafeţelor mari de terenuri agricole şi a păşunilor întinse din zonă, dar şi amplasării comunei pe

Valea Someşului, cu climă blândă, ocupaţiile preponderente ale locuitorilor comunei Fărcaşa au fost legate

încă din cele mai vechi timpuri de agricultură şi de creşterea animalelor.

Din suprafaţa totală de 4.841 hectare a comunei, terenurile agricole ocupă 2.844 de hectare, reprezentând

59% din suprafaţa comunei, ceea ce plasează Fărcaşa pe locul 46 la nivelul judeţului. Mai mult, terenurile

agricole sunt reprezentate de suprafeţe importante de teren arabil - 1.835 hectare (38% din suprafaţa

comunei, plasând-o pe locul 9 la nivelul judeţului) şi păşuni - 569 hectare (12% din suprafaţa totală), urmate

de fâneţe - 379 hectare (8% din suprafaţa totală) şi de terenurile ocupate cu livezi şi vii – 31 ha, respectiv 1,2%

din totalitatea terenurilor din comună.

Fondul funciar al comunei Fărcaşa

Teren arabil

Păduri Păşuni Fâneţe Livezi şi vii Alte terenuri

Total

Suprafaţă (ha) 1.835 1.173 569 379 61 824 4.841

% 38% 24% 12% 8% 1% 17% 100%


Astfel, potenţialul agricol datorat condiţiilor de sol şi climă, asigură cantităţi importante de cereale (grâu şi

porumb), plante tehnice (floarea soarelui), cartofi, legume şi fructe (prune, mere). De asemenea, în flora

spontană de păşune şi pădure există arbuşti precum afinul, murul şi zmeurul, dar şi flori şi plante medicinale.

Datorită potenţialului important al agriculturii în zonă, aceasta poate deveni o activitate economică prosperă,

producţiile bune şi cantităţile mari de cereale ce pot fi recoltate de pe terenurile agricole de aici putând

contribui la dezvoltarea economiei locale mai ales dacă s-ar dezvolta facilităţi de procesare la nivel local.

Pe de altă parte, în ciuda condiţiilor de mediu propice pentru practicarea agriculturii, comuna se confruntă cu

probleme din cauza lipsei sistematizării şi fărâmiţării excesive a parcelelor determinată de agricultura de

subzistenţă, dezorganizată şi pe suprafeţe mici, cu mecanizare minimă. În plus, lipsa de asociere în domeniul

cultivării plantelor cauzează dificultăţi inclusiv în desfacerea producţiei, producătorii individuali fiind nevoiţi

să îşi vândă surplusul de producţie imediat după recoltare la preţuri puţin avantajoase.

Pe lângă activitatea de cultivare a terenurilor şi de pomicultură, locuitorii din Fărcaşa se ocupă şi cu creşterea

animalelor, iar datorită păşunilor şi fânaţelor întinse din zonă, activitatea de creştere a animalelor este axată

mai ales pe creşterea ovinelor şi bovinelor, dar şi pe cea a porcinelor şi păsărilor.


Pg. 71

Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, ultima cercetare statistică de asemenea anvergură,

efectivul total de animale din comuna Fărcaşa era format din 738 bovine, 494 ovine, 66 caprine, 1.174 porcine,

13.703 păsări, 180 cabaline şi 224 familii de albine.

Efectivele totale mai mari de bovine se regăsesc în localităţile Fărcaşa (255 animale, respectiv 35% din

efectivul total al comunei) şi Tămaia (203 bovine, 28% din total). Printe principlele rase de bovine crescute în

zonă se numără Bruna de Maramureş şi Bălţată Românească şi metişii acestora, acestea fiind rase rezistente

şi bine adaptate condiţiilor de mediu, hranei disponibile şi exploataţiilor de dimensiuni mici. O oportunitate

de dezvoltare ar putea fi crearea unor exploataţii de dimensiuni mici sau medii de vaci de carne, de asemenea

rase adaptate mediilor colinare, care oferă o bună valorificare a păşunilor.

Ovinele sunt crescute în general în număr mic sau mediu pe lângă gospodăriile individuale ale sătenilor şi

date la păşunat la stână pe perioada verii, însă în trecut numărul acestora era mult mai mare, creşterea oilor

reflectându-se chiar în denumirea germană a satului Buzeşti, „Buseptsie”. Cel mai mare număr de ovine de la

nivelul teritoriului administrativ al comunei Fărcaşa se regăseşte în localitatea Sîrbi, care deţine trei sferturi

din totalul efectivelor de ovine din comună, respectiv 382 ovine, ce corespunde unui procent de 77% din total,

în celelalte localităţi existând efective mai mici de 100 de ovine, iar în Fărcaşa nefiind înregistrate deloc.

Comparativ cu ovinele, efectivele de caprine sunt mult reduse, respectiv 66 de animale pe teritoriul comunei

ne-existând exploataţii de mari dimensiuni pentru această specie. Efectivele cele mai mari de animale se

găsesc în localitatea Buzeşti (35 animale, 53% din întregul efctiv de caprine), urmată de localitatea Sîrbi, cu

16 caprine, adică echivalentul a 24% din numărul total de caprine din comună.

Efectivele de porcine, pe de altă parte, reflectă obiceiurile de creştere a acestor animale aproape în fiecare

gospodărie rurală pentru uzul familiei. Cele mai mari efective, conform RGA 2010, se găseau în localitatea

Fărcaşa (485 porcine, 41% din total), după care urmează localităţile Tămaia (295 animale, app. 25% din total)

şi Sîrbi (236 porcine, app 20% din total).

Numărul total al păsărilor din comună (13.703 conform RGA 2010) reflectă, de asemenea, obiceiurile

populaţiei de creştere a acestora în gospodăriile rurale pentru uzul propriu al familiei şi surplusul de produse

pentru comercializare. Cele mai mari efective sunt înregistrate în Fărcaşa (6.479 păsări, respectiv 47% din

întregul efectiv) şi Tămaia (3.534, adică app. 26% din total).

Numărul cailor crescuţi în comuna Fărcaşa (180 conform RGA 2010) este un indicator pentru agricultura de

subzistenţă care utilizează forţa animalelor pentru muncile câmpului şi pentru activităţi de transport cu

tracţiune animală. Cel mai mare număr de cabaline se înregistra în localitatea Fărcaşa (122 animale), după

care urmează localităţile Sîrbi şi Tămaia, cu un număr de 17, respectiv 25 de cabaline.

Albinăritul este o altă ocupaţie reprezentată pe teritoriul administrativ al comunei Fărcaşa, aici existând o

vegetaţie polifloră de păşune şi fâneţe bogată, iar accesul către zone naturale nepoluate foarte potrivite

pentru albinărit fiind facil. Conform RGA 2010 în comună a fost raportat un număr de 224 familii de albine,

ocupaţie fiind practicată mai ales în localităţile Sîrbi (115 familii de albine, ceea ce reprezintă un procent de

app. 51% din total) şi Fărcaşa (89 familii de albine, adică 40% din total). Se remarcă însă faptul că în localităţile


Pg. 72

Buzeşti şi Tămaia se înregistreză efective reduse de familii de albine, adică un număr de câte 10 familii de

albine în fiecare dintre cele două localităţi.

Efectivul de animale din localităţile componente ale comunei Fărcaşa, 2010

Localitate Nr. gospodarii agricole

Bovine Ovine Caprine Porcine

Păsari Cabaline Familii de albine

Persoane care au lucrat în agricultură

Nr. % în populaţie

Fărcaşa 549 255 - 4 485 6.479 122 89 1.096 65%

Buzeşti 265 149 72 35 158 2.002 6 10 475 91%

Sîrbi 222 131 382 16 236 1.688 27 115 420 53%

Tămaia 380 203 40 11 295 3.534 25 10 696 69%

TOTAL 1.416 738 494 66 1.174 13.703 180 224 2.687 67%

Sursa: Recensământul General Agricol 2010

Totuşi, în general, la nivelul comunei Fărcaşa se practică agricultura de subzistenţă, în exploataţii agricole

divizate care cultivă suprafeţe de 1 - 2 ha şi care au maxim 3 - 4 vaci, câteva oi şi câţiva porci crescute mai

ales pentru uzul familiei şi doar surplusul fiind comercializat. Acest lucru este evidenţiat şi de numărul

locuitorilor care au lucrat în agricultură în 2010, respectiv aproape 2.687 de persoane, care reprezintă aproape

67% din populaţia totală şi peste trei sferturi, adică 79% din populaţia cu vârsta de peste 15 ani.

În ceea ce priveşte exploataţiile agricole organizate, la nivelul lunii august 2013 în comună erau înregistrate 2

societăţi comerciale cu activităţi în agricultură: Med Prod SRL, în localitatea Buzeşti cu domeniu de activitate

creşterea animalelor, cu o cifră de afaceri de peste 14.000 ron şi Ferma Băiţa SRL care se ocupă de asemenea

cu creşterea animalelor, dar pentru care nu există date financiare disponibile.

Pe lângă acestea în comună sunt înregistrate 30 de entităţi fără personalitate juridică (PFA, II, IF) cu activitate

în sectorul agricol, care se ocupă în principal de creşterea animalelor (14 de entităţi), de cultivarea legumelor

şi a fructelor (9 entităţi) şi de operarea unor ferme mixte (7 entităţi). În ceea ce priveşte tipurile de animale

crescute de întreprinzătorii din Fărcaşa se remarcă albinele, crescute de 8 întreprinzători, bovinele de lapte,

crescute de 4 întreprinzători şi porcinele crescute de 2 întreprinzători. Faptul că întreprinzătorii înregistraţi

care se ocupă de agricultură reprezintă 33% din totalul entităţilor fără personalitate juridică din comună

reflectă importanţa agriculturii la nivelul comunei şi faptul că aceasta este modalitatea principală prin care

locuitorii îşi asigură veniturile.

Asociaţiile şi grupurile de producători sunt în general bine reprezentate la nivelul comunei, în comuna

Fărcaşa existând 6 asociaţii, cu domeniul de activitate în zootehnie şi afiliate la nivelul judeţean dintre care:

două în localitatea Fărcaşa, Asociaţia crescătorilor de taurine „FĂGET” şi Asociaţia crescătorilor de taurine

„IZVOREANA”, două în Tămaia, Asociaţia crescătorilor de animale „SOMEŞ” şi Asociaţia crescătorilor de


Pg. 73

taurine „TĂMÂIANA”, una în Buzeşti, Asociaţia crescătorilor de animale „MĂRIUCA” şi alta în localitatea

Sîrbi, Asociaţia crescătorilor de animale „SÂRBANA”.

Totuşi se remarcă lipsa unor forme asociative în domeniul cultivării plantelor în ciuda potenţialului important

pe care îl are comuna în acest domeniu. Astfel, lipsa asocierii este sinonimă cu lipsa de organizare, cu slaba

putere de negociere a preţurilor de achiziție şi de vânzare şi cu dificultatea comercializării produselor agricole,

funcţionând în acelaşi timp ca o frână pentru dezvoltarea agriculturii şi a unei economii durabile la nivelul

comunei.

Posibilităţile de desfacere a producţiei agricole pentru producătorii din Fărcaşa sunt limitate, cauzele

principale ale acestor probleme fiind îndeosebi fărâmiţarea exploataţiilor agricole care descurajază apariţia

unor puncte de colectare, depozite sau chiar mici fabrici de procesare în această zonă. În plus, până în prezent

nu s-a înregistrat niciun produs local sau tradiţional în zona comunei Fărcaşa, astfel că vânzarea de produse

agricole generice şi nediferenţiate contribuie la scăderea şanselor agricultorilor de a-şi vinde produsele în

profit sau măcar de a-si acoperi costurile astfel încât să evolueze de la agricultura de subzistenţă.

Printre problemele principale cu care se confruntă agricultorii din zonă se numără:

- Fărâmiţarea exploataţiilor agricole care determină practicarea unei agriculturi de subzistenţă

ineficiente;

- Lipsa asocierii, mai ales în domeniul culturii plantelor;

- Dificultatea desfacerii produselor agricole;

- Deficitul de forţă de muncă calificată şi motivată în agricultura, tinerii de aici părăsind mediul rural

pentru centrele urbane apropiate sau pentru a pleca la muncă în străinătate.

Un potenţial de dezvoltare major se remarcă în următoarele direcţii:

1. dezvoltarea unor exploataţii eficiente de cultivarea a plantelor în zonele terenurilor arabile fertile ale

unităţii administrativ teritoriale;

2. dezvoltarea unor facilităţi de depozitare sau de uscare a fructelor şi legumelor pentru a le mări

termenul de valabilitate şi pentru a facilita comercializarea lor în condiţiile unui preţ mai bun;

3. identificarea unor nişe de piaţă – produse tradiţionale sau ecologice – specifice zonei, crearea unui

brand local şi încurajarea dezvoltării exploataţiilor agricole producătoare;

4. dezvoltarea fermelor zootehnice de bovine din rase mixte autohtone (Brună de Maramureş, Bălţata

Românească) şi din rase de carne, acestea având capacitatea de a valorifica cel mai bine păşunile şi

fâneţelor întinse;

5. dezvoltarea fermelor de ovine şi caprine, uşor adaptabile zonei de deal;

6. realizarea de venituri alternative pentru localnici prin dezvoltarea formelor de agroturism, în mod

special în baza caracteristicilor şi dezvoltării turistice a Zonei Codrului;


Pg. 74

În aceste condiţii, dezvoltarea agriculturii este dificilă pe termen scurt, însă zona are un potenţial important

în domeniul agriculturii, atât în ceea ce priveşte cultivarea plantelor, fie că sunt fructe, legume, cereale sau

plante tehnice, creşterea animalelor adaptate zonei sau practicarea albinăritului la o scară mai mare. Aşadar,

o susţinere adecvată din partea autorităţilor locale ar putea duce la o dezvoltare importantă, şi mai ales,

durabilă, a comunei Fărcaşa.

5.3.Caracterizarea sectorului secundar Din punct de vedere al volumului de afaceri generat, sectorul secundar este cel mai bine reprezentat sector

al economiei din comuna Fărcaşa, generând 97% din afacerile din comună (peste 846 milioane ron din cele

872 milioane ron realizate în total la nivelul comunei) şi angajând 95% din personal (1.921 din cei 2.031 de

angajaţi din comună). Ca şi număr de firme, în sectorul secundar activează 32 de firme, reprezentând 53,3%

din numărul total de firme înregistrate în comună, dar dintre acestea doar 21 şi-au depus situaţiile financiare

la Administraţia Financiară pentru anul 2012.

Cea mai bine reprezentată ramură a sectorului secundar este industria prelucrătoare, care a realizat în 2012

prin cele 14 firme care au acest domeniu de activitate aproximativ 97% din cifra de afaceri la nivel de comună,

respectiv 843 milioane ron şi a angajat 91% din salariaţii din zonă (1.856 de persoane).

Domeniile principale de activitate corespunzătoare industriei prelucrătoare înregistrate în UAT Fărcaşa sunt:

Fabricarea echipamentelor electrice - reprezentată de cea mai mare firmă de comună din toate

punctele de vedere, Eaton Electro Producţie SRL, care se află în localitatea Sîrbi şi are CAEN-ul

„fabricarea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii”. Cu o cifră de afaceri de peste 831 mil.

ron (96% din total), un profit de peste 34 mil. ron (93% din profitul total obţinut în comună) şi un

număr de peste 1.700 de angajaţi (84% din întregul număr al angajaţilor din comună), societatea

Eaton Electro Producţie SRL susţine o mare parte din economia comunei Fărcaşa. Această societate

şi-a început activitatea în comună în anul 2002, având capital integral austriac şi fiind parte a

Concernul MOELLER afiliat în 2010 la concernul american EATON, unul dintre cei mai importanti

producatori mondiali de echipamente electrice de joasa tensiune si de solutii de automatizare, care

include intre brand-urile sale nume cunoscute precum Moeller, Holeck, Westinghouse, Cutler

Hammer, etc. De la înfiinţare, societatea concentrează forţa de muncă locală şi a devenit forţa şi

pilonul de competitivitate care a relansat dezvoltarea socio - economică a comunei Fărcaşa. De

asemenea, se poate spune că la Fărcaşa există o adevărată industrie, dacă nu cea mai mare investiţie

din mediul rural, cel puţin una dintre cele mai mari, iar obiectivul principal de activitate îl constituie

producţia de contactoare electrice, activitatea de producţie, verificare, depozitare şi ambalare a

acestora realizându-se în 5 hale industriale. Mai mult, această companie a contractat o firmă pentru

transportul regional zilnic al angajaţilor firmei din comuna Fărcaşa - Sîrbi.

Industria alimentară - reprezentată de Bobpan SRL, din localitatea Tămaia, cu CAEN „fabricarea

pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”, 3 angajaţi şi o cifră de afaceri de

peste 200.000 ron în 2012 şi de Ipar Barta SRL, din localitatea Fărcaşa, cu activitate principală


Pg. 75

fabricarea produselor de morărit, care a avut în 2012 un număr mediu de 11 angajaţi şi care a realizat

o cifră de afaceri totală de aproximativ 140.000 ron şi de. Pe lângă aceste societăţi în comună sunt

înregistrate şi două entităţi fără personalitate juridică cu activităţi de fabricare a sucurilor de fructe şi

legume şi de fabricare a pâinii, prăjiturilor şi a altor produse de patiserie, pentru care însă nu există

date financiare centralizate.

Prelucrarea lemnului - reprezentată de o societate comercială: F.M.F. Trans SRL, cu sediul în Tămaia

şi cu CAEN „fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie şi din alte

materiale vegetale împletite”, care a avut în 2012 un număr de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri de

aproape 490.000 ron. Pe lângă aceste societăţi în comună sunt înregistrate şi 3 entităţi fără

personalitate juridică cu activităţi de fabricare a elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru

construcţii.

Fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice - în acest domeniu activează două companii, una

în localitatea Fărcaşa (Pro Win Tec SRL) şi una în localitatea Sîrbi (Maral Stil SRL), cele două având

CAEN-ul „fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii”, pe lângă acestea în comună

existând şi o entitate fără personalitate juridică ce are ca activitate principală fabricarea altor produse

din material plastic.

Fabricarea produselor din minerale nemetalice - în comună sunt înregistrate 2 companii, una cu

activitate de fabricare a betonului în localitatea Sîrbi (Truck Speed SRL - 45 de angajaţi, pe locul 3 în

comună după volumul de business înregistrat, respectiv peste 6,5 mil. ron CA) şi una cu activitate de

tăiere, fasonare şi finisare a pietrei (A.B.C. Marmi SRL - localitatea Sîrbi). Pe lângă aceste firme, în

comună mai există şi 6 entităţi fără personalitate juridică, dintre care 4 se ocupă cu fabricarea

produselor din beton pentru construcţii, iar 2 au activităţi de tăiere, fasonare şi finisare a pietrei.

Fabricarea construcţiilor şi articolelor metalice - există 3 companii în localitatea Fărcaşa care

realizează activităţi în acest domeniu, Metal Sistem Dex SRL (fabricarea de construcţii metalice, CA

de aproximativ 30.000 ron), Mecanica Tacaci SRL (fabricarea articolelor din fire metalice, CA de peste

70.000 ron, 3 angajaţi) şi Zincrom SRL (activitate de fabricare a articolelor din fire metalice, cu CA de

peste 130.000 ron, 6 angajaţi). În privinţa entităţilor fără personalitate juridică din acest domeniu de

activitate, se constată existenţa unei entităţi de acest fel ce se ocupă cu fabricarea de uşi şi ferestre

de metal.

Fabricarea mobilei - este înregistrată o singură companie cu activitate de acest tip, Ridorail România

SRL, din Buzeşti, care are o cifră de afacere de peste 4,4 mil. ron, capitalul mixt, româno - francez şi

un număr de 32 de angajaţi, situându-se astfel printre cele mai mari companii de la nivelul comunei

Fărcaşa. În plus, produsele finite obţinute sunt destinate atât pieţei interne, cât şi celei externe. Pe

lângă aceasta, menţionăm şi SC Montaud SRL, societate de asemenea cu capital francez înregistrată

în Buzeşti, care are obiect de activitate fabricarea altor produse manufacturiere pentru export, dar

care nu şi-a depus situaţiile financiare la finalul anului 2012.

În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor la nivelul comunei se înregistrează un număr total de 18 firme care

activează în domeniul construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale (10 firme), realizării instalaţiilor


Pg. 76

pentru clădiri (3 firme), lucrări de finisaje (5 firme) şi realizare de învelitori şi şarpante (1 firmă). Dintre firmele

care activează în acest domeniu cele mai mari sunt: Astera Batiment SRL din localitatea Buzeşti, cu CAEN

„vopsitorie, zugrăveli şi monturi de geamuri”, cu un număr de 35 de salariaţi şi CA de peste 1 mil. ron şi IPD

Tec SRL din localitatea Fărcaşa, cu CAEN „lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat”, cu

un număr de 5 salariaţi şi o cifră de afaceri de peste 680.000 ron. Volumul de business generat de firmele de

construcţii este de 3,4 mil.ron şi reprezintă doar 0,4% din cifra de afaceri cumulată la nivelul comunei, sectorul

fiind în acelaşi timp responsabil pentru 3,2% din locurile de muncă de la nivelul comunei (65 angajaţi).

Pe lângă acestea, în comună sunt înregistrate şi un număr de 11 entităţi fără personalitate juridică cu activitate

principală în domeniul lucrărilor de finisare (8 entităţi), lucrări speciale de construcţii (2 entităţi) şi doar o

entitate ce se ocupă cu construirea clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, pentru care însă nu există date

financiare centralizate. Totuşi, numărul mare de întreprinzători înregistraţi în acest domeniu de activitate,

reprezentând 12% din numărul total de entităţi fără personalitate juridică de pe teritoriul administrativ al

comunei, reflectă importanţa pe care acest sector o are în viaţa economică a comunei.

5.4. Caracterizarea sectorului terţiar Sectorul terţiar din comuna Fărcaşa este reprezentat de 24 societăţi comerciale, respectiv 40 % din totalul

firmelor înregistrate în comună, şi 36 de entităţi fără personalitate juridică, ce reprezintă 39,5% din PFA-urile,

II-urile şi IF-urile înregistrate aici. La nivel de rezultate financiare raportate, având în vedere faptul că pentru

entităţile fără personalitate juridică nu sunt disponibile date centralizate, volumul de afaceri realizat de

firmele din domeniu reprezintă 2,9% din cifra de afaceri cumulată la nivel de comună, respectiv aproape 25,5

mil. ron, majoritatea fiind înregistrat de domeniul transporturilor.

Aşadar, domeniul comerţului este reprezentat la nivelul comunei Fărcaşa de 9 societăţi comerciale, dintre

care, 2 cu activităţi de comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, iar restul se

ocupă cu comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate (5 firme) şi în magazine specializate (2 firme).

Cea mai mare firmă din domeniul comerţului este Lodicom SRL din Fărcaşa, care are CAEN – ul „comerţ cu

amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, 10 angajaţi şi CA

de aproape 2 mil.ron, urmată de firma Rubimar SRL din Fărcaşa, care are CAEN - ul „comerţ cu ridicata

nespecializat cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, 5 angajaţi şi CA de peste 1

mil. ron. Pe lângă acestea, sunt înregistrate 28 de entităţi fără personalitate juridică, dintre care 17 prestează

activităţi de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse

alimentare, băuturi şi tutun, 2 prestează activităţi de comerţ cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor

şi furniturilor, şi câte una prestează activităţi de comerţ cu amănuntul a produselor nealimentare, a bunurilor

de ocazie, comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, comerţ cu ridicata al florilor, intermedieri şi

comerţ cu produse diverse sau întreţinerea şi repararea autovehiculeor.

Domeniul serviciilor este reprezentat de 15 societăţi comerciale şi 8 entităţi fără personalitate juridică care

prestează activităţi de transporturi (7 firme - 2 ce se ocupă cu transporturi urbane, suburbane şi

metropolitane de călători şi 5 ce activează în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri), întreţinerea şi


Pg. 77

repararea autovehiculelor (2 firme), servicii de cazare (o entitate fără personalitate juridică) şi servicii de

reparaţii aparate de uz casnic (o entitate fără personalitate juridică), dar şi 2 firme care se ocupă cu activităţi

de servire a băuturilor şi o entitate fără personalitate juridică de acest gen. Astfel, printre cele mai mari firme

din domeniul serviciilor se numără cele din transporturi, care totalizează o cifră de afaceri de peste 21 mil.

ron (2,4% din volumul de business înregistrat în comună), un profit total de peste 2 mil. ron (5,9%) şi un număr

total de 78 de angajaţi (3,8%), dintre acestea cea mai mare fiind Hagero SRL, din Fărcaşa, înfiinţată în 1994 ce

se ocupă de transporturi rutiere de marfă, care se află pe locul 2 în comună din punct de vedere al cifrei de

afaceri, aceasta fiind de peste 18 mil. ron, în timp ce numărul salariaţiilor este de 48. Aceasta este urmată de

Lodicom SRL, care are CAEN -ul „baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor ”, are o cifră de afaceri de

aproape 2 mil. ron şi angajează 10 persoane şi de Inter Bus Speed SRL, care are CAEN -ul „transporturi urbane,

suburbane şi metropolitane de călători ”, o cifră de afaceri de peste 1,9 mil. ron şi 22 de angajaţi.


Pg. 78

6. MANAGEMENT URBAN

6.1. Caracterizarea generală a primăriei Unitatea Administrativ Teritorială Fărcaşa are obligaţia de a îndeplini atribuţiile stabilite prin Legea nr

215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi prin celelalte acte normative în vigoare. Primarul,

viceprimarul, secretarul comunei şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu

activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului,

soluţionând problemele curente ce apar în comunitatea locală.

Primăria Fărcaşa este organizată pe compartimente cu atribuţii în principalele domenii de activitate, potrivit

specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limitele mijloacelor financiare de care

dispune.

Primăria Fărcaşa funcţionează într-o clădire aflată în centrul comunei situată pe strada Independenţei nr. 59,

spaţiul destinat activităţii administrative fiind în prezent insuficient pentru desfăşurarea activităţii. De

asemenea, starea dotărilor şi a finisajelor este medie şi lipsesc sălile adecvate pentru întâlnirile cu cetăţenii şi

pentru consilierea acestora, ceea ce contribuie la îngreunarea apropierii dintre autorităţile publice locale şi

cetăţeni, astfel că se impun atât extinderi de spaţiu, cât şi reparaţii şi refacerea finisajelor pentru spaţiile

existente.

De asemenea, dotarea tehnico – materială este limitată şi uzată moral, fiind necesare modernizări şi înlocuiri

în ceea ce priveşte tehnica de calcul şi programele software utilizate de angajaţii administraţia locală pentru

a reduce timpul de răspuns la solicitările cetăţenilor şi timpul de realizare a sarcinilor presupuse de activitatea

curentă şi activitatea investiţională a primăriei, dar şi pentru a creşte în general calitatea actului administrativ.

6.2. Resurse umane Aparatul administrativ al comunei Fărcaşa este compus din 38 de posturi, dintre care:

- două funcţii de demnitate publică: primar şi viceprimar;

- 18 funcţii publice: dintre care una de conducere şi 17 de execuţie;

- 18 funcţii contractuale.

Conform Organigramei aparatului de specialitate al Primăriei Comunei Fărcaşa, structura aparatului

administrativ al comunei cuprinde următoarele compartimente:

1. Compartiment Contabilitate: 1 funcţie publică de execuţie

2. Compatiment Impozite şi taxe: 3 funcţii publice de execuţie (1 vacant)


Pg. 79

3. Compartiment Integrare europeană: 1 funcţie publică de execuţie

4. Compartimnet Reurese umane, salarizare: 1 funcţie publică de execuţie (vacant)

5. Compartiment SPCLEP: 3 funcţii publice de execuţie (1 vacant)

6. Compartiment Birou Administrativ: 6 funcţii contractuale, dintre care 1 funcţie contractuală de

conducere şi 5 funcţii contractuale de execuţie (1 vacant)

7. Compartiment Apă, canal: 3 funcţii contractuale de execuţie (1 vacant)

8. Compartiment Cultură: 1 funcţie contractuală de execuţie

9. Compartiment Cadastru şi agricultură: 2 funcţii publice de execuţie (1 vacant)

10. Compartiment Juridic, contencios: 1 funcţie publică de execuţie (vacant)

11. Compartiment Asistenţă socială: 1 funcţie publică de execuţie

12. Compartiment Urbanism: 2 funcţii publice de execuţie (1 vacant)

13. Compartiment Achiziţii publice: 1 funcţie publică de execuţie (vacant)

14. Compartiment Poliţie locală: 2 funcţii contractuale de execuţie, toate vacante

15. Compartiment Implementare proiecte: 5 funcţii contractuale de execuţie, toate vacante.

Relaţiile de subordonare din cadrul aparatului administrativ se prezintă astfel:

Primarul are în subordine viceprimarul, secretarul, compartimentul Contabilitate, Integrare

europeană, Resurse umane, SPCLEP, Birou administrativ, compartimentul Implementare proiecte

şi Poliţie locală.

Viceprimarul are în subordine compartimentele Cultură şi Cadastru, Agricultură.

Secretarul are în subordine compartimentele Juridic, contencios, Asistenţă socială, Urbanism şi compartimentul Achiziţii publice.

6.3. Capacitatea generală de management Comuna Fărcașa este o comună de dimensiuni medii, având un teritoriu de 4.841 ha și o populație de 4.015

locuitori (Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor – rezultate definitive), având în componență 4 sate:

Fărcașa, Buzești, Sîrbi și Tămaia. Având în vedere similitudinile manifestate de către localitățile aparţinătoare,

comuna prezintă un grad de omogenitate relativ ridicat, ceea ce nu pune probleme majore în administrare.

În plus, comuna este bine dezvoltată economic, atragerea unor investitori străini serioşi la momentul oportun

şi buna relaţie între autorităţile publice locale şi întreprinzătorii din comună arătându-şi în prezent roadele.


Pg. 80

Pe lângă aceşti investitori străini, s-au dezvoltat şi o serie de firme ai unor întreprinzători români, cu activităţi

dintre cele mai variate, de la producţie de mobilă la transporturi de marfă şi călători sau construcţii. Aşadar,

activitatea economică din comună este bine dezvoltată, numărul companiilor care funcţionează aici fiind unul

satisfăcător, reuşind să satisfacă în mare parte necesarul de locuri de muncă la nivel local, atrăgând astfel

lucrători şi din zonele învecinate.

Prin urmare, veniturile din taxe şi impozite colectate de la societăţile comerciale de pe raza comunei şi de la

angajaţii acestora permit atingerea unui nivel bun al veniturilor la bugetul local, la care se adaugă şi

sponsorizările atrase de la cele mai mari firme pentru diverse proiecte, Autorităţile Publice Locale beneficiind

astfel de posibilitatea realizării unor proiecte şi investiţii la care nu au acces foarte multe dintre comunele

judeţului.

Pe lângă fondurile proprii şi sponsorizările de care dispune comuna, o modalitate importantă prin care se

poate capitaliza potenţialul major de dezvoltare al comunei şi al locuitorilor săi este identificarea de proiecte

şi programe inteligente şi inovative de dezvoltare pentru implementarea cărora să se atragă finanţări

alternative şi nerambursabile.

6.4. Rolurile Autorităților Publice Locale. Comunicare și asociere administrativă Unul din cele mai importante roluri ale autorităţilor publice locale este de a cunoaşte şi a analiza toate

aspectele referitoare la viaţa în comunitatea, de a identifica disfuncţionalităţile şi a propune măsuri de

remediere sau îmbunătăţire, în acelaşi timp identificând şi implementând măsurile necesare dezvoltării

ulterioare armoniase a comunităţii. Astfel, autorităţile publice locale trebuie să întreprindă atât acţiuni

reactive, cât şi acţiuni pro-active pentru transformarea comunităţii aflate în grija lor.

De asemenea, acestea au rolul de a reprezenta comunitatea la nivel judeţean, astfel încât interesele

comunei să fie transmise şi susţinute la forurile competente, maximizând fondurile atrase pentru

dezvoltarea comunei.

Pentru a fi mereu la curent cu starea comunităţii pe care o au în grijă, dar şi pentru a informa şi consulta

cetăţenii în probleme de interes local, autorităţile publice locale trebuie să întreprindă un demers constant

de consultare şi dezbatere publică. Astfel de demersuri au rolul de a ţine autorităţile publice locale

conectate la realităţile vieţii în comunitate şi de a identifica modificările în starea locuitorilor şi a localităţii

cât mai curând. De asemenea, o bună relaţie de comunicare cu cetăţenii şi posibilitatea acestora de a-şi

exprima opiniile şi ideile de îmbunătăţire a vieţii în comunitate asigură premisele pentru alegerea şi

prioritizarea corectă a direcţiilor de dezvoltare şi de investiţii. În plus, cetăţenii sunt astfel responsabilizaţi

şi implicaţi direct în dezvoltarea comunităţii lor, simţindu-se parte a acestui proces de evoluţie.

Pentru o bună comunicare cu locuitorii comunei, Autorităţile publice locale din Fărcaşa trebuie să îşi

regândescă strategia de comunicare şi de relaţii publice, identificând cele mai potrivite canale de comunicare

cu cetăţenii (inclusiv comunicare la distanţă cu cetăţenii aflaţi în străinătate) şi asigurându-se că informaţiile


Pg. 81

ajung în timp util şi în mod transparent la fiecare cetăţean interesat. În acest sens sunt absolut necesare

următoarele demersuri:

- Actualizarea site-ului comunei astfel încât să cuprindă informaţii actuale şi relevate şi să poată pune

la dispoziţia cetăţenilor anumite servicii online precum descărcarea şi înregistrarea de cereri şi

solicitări, transmiterea de comunicări oficiale, plată taxe şi impozite etc;

- Prezenţa în „social media” (facebook, twitter etc.);

- Stabilirea unui program bine-definit şi accesibil de audienţe pentru cetăţeni;

- Organizarea unor dezbateri publice periodice cu privire la problemele de interes major.

Un alt resort de dezvoltare pe care autorităţile publice locale îl au la dispoziţie este asocierea şi cooperarea,

acestea având dreptul să se asocieze cu alte entităţi sau autorităţi publice din ţară sau din străinătate, unindu-

şi eforturile, resursele şi know-how-ul şi formând asociaţii, fundaţii sau asociaţii de dezvoltare comunitară sau

intercomunitară. Aceste asociaţii au scopul de a realiza în comun diferite proiecte de dezvoltare de interes

zonal sau regional sau să furnizeze în comun anumite servicii publice, ducând la creşterea calităţii vieţii

locuitorilor lor.

Începând cu luna mai 2006, Comuna Fărcașa face parte din Asociația „Microregiunea de dezvoltare

economico-socială a Țării Codrului”, alături de alte 10 comune, al cărui scop principal este dezvoltarea

economico-socială și ameliorarea stării materiale a populației din zonă, prin mobilizarea forțelor și inițiativelor

persoanelor fizice și juridice, prin favorizarea și încurajarea inițiativei membrilor comunității în direcția inițierii

unor proiecte de dezvoltare, folosind resursele din zonă, atât în interes comunitar cât și individual.

Începând cu anul 2012, comuna Fărcaşa alături de alte 10 comune, dintre care una din judeţul Satu Mare, de

oraşul Tăuţii Măgherăus şi de societăţi private, sau ONG-uri, au înfiinţat grupul de Acţiune Locală Maramureş

- Vest care a obţinut fnanţare în cadrul FEADR, axa IV. GAL MM-V propune atragerea de fonduri pentru

dezvoltarea mediului privat în pondere de 70%, iar pentru beneficiarii publici în procent de 30%. În aceste

condiţii, fiind cel mai tânăr GAL din judeţ, se află la ultima sesiune de finanţare, alocată integral instalării

tinerilor fermieri.


Pg. 82

7. ANALIZA SWOT

SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINTARI/RISCURI

Demografie - Cea mai mare parte a

populaţiei este tânără

(40% sub 45 de ani);

- Evoluţia ascendentă a

numărului de locuitori în

ultimii 10 ani,

manifestând însă o

tendinţă de temperare

în perioada recentă;

- Echilibru relativ între

populaţia feminină şi

masculină;

- Nu există discrepanţe

majore între grupele de

vârstă;

- Proces de îmbătrânire

mai puţin accentuat;

- Oportunităţi economice

pentru populaţia din

comună ;

- Este asigurat numărul

locurilor de muncă;

- Nu se înregistrează un

fenomen al migraţiei

accentuat, Fărcaşa fiind

- Rata natalităţii începe să

scadă din ce în ce mai mult;

- Rata mortalităţii superioară

celei judeţene şi naţionale;

- Rata sporului natural

negativă;

- Raportul de dependenţă

demografică mai mare decât

cel judeţean şi cel naţional

- Ameliorarea ratei de mortalitate

la nivel naţional;

- Crearea unor asociaţii sau ONG-

uri care să aibă ca scop

dezvoltarea durabilă a comunei

Fărcaşa;

- Posibilitatea accesării de fonduri

europene pentru creşterea

calităţii vieţii în comuna Fărcaşa;

- Continuarea scăderii

demografice;

- Scăderea numărului

locurilor de muncă .


Pg. 83

mai degrabă o comună

de destinaţie, nu o

comună sursă.

Infrastructură - Reţea rutieră formată

din 2 drumuri judeţene

(DJ108 A şi DJ 193 E) şi 2

drumuri comunale (DC

84, DC 94) aflate în stare

foarte bună, bună sau

medie.

- 99% din gospodăriile din

comună sunt racordate

la energie electrică;

- Staţia de epurare din

localitatea Tămaia în

curs de extindere;

- Existenţa unui sistem de

alimentare cu gaz

metan;

- Infrastructură bună de

telecomunicaţii

(telefonie fixă, mobilă,

internet şi televiziune),

majoritatea populaţiei

având acces la aceste

servicii

- Accesul locuitorilor la

transportul rutier în

comun către oraşele şi

- Reţeaua de străzi secundare a

localităţilor parţial împietruită

şi din pământ, ceea ce le face

greu practicabile;

- Lipsa accesului direct la

transportul feroviar (cea mai

apropiată gară fiind la 18 km)

- Reţea de apă potabilă

insuficient dezvoltată (36,724

km) existând şi zone

neacoperite;

- Reţeaua de canalizare

insuficient dezvoltată (22,216

km), ceea ce generează

deversarea apelor uzate

menajere direct în apele

curgătoare şi în pânza freatică

în zonele neacoperite;

- Modernizarea infrastructurii

publice prin accesarea de

fonduri europene şi

guvernamentale.

- Creşterea gradului de

uzură al infrastructurii şi

al echipamentelor din

dotare;

- Lipsa resurselor

financiare pentru

finanţarea şi

cofinanţarea proiectelor

finanţate prin Fonduri

Structurale;

- Cunoştinţe insuficiente

legate de elaborarea şi

administrarea

proiectelor finanţate din

Fondurile Structurale

pentru proiecte de

infrastructură şi mediu;


Pg. 84

comunele din vecinătate

(servicii private de

transport)

Cultură - Păstrarea tradiţiilor şi a

culturii locale,

îmbrăcarea portului

popular în zilele de

sărbătoare

- Organizarea festivalului

„Deschide uşa Creştine”

şi desfăşurarea pe

teritoriul comunei a

festivalului

„Maramureşu’ s-adună”;

- Existenţa ansamblului

folcloric de copii „Plaiuri

Someşene”;

- Existenţa unui cămin

cultural în fiecare

localitate şi starea bună

de funcţionare a

acestora, în urma

lucrărilor de renovare şi

modernizare din ultimii

ani;

- Existenţa unei reviste

locale „Gazeta de

Fărcaşa”;

- Meşteşugurile tradiţionale pe

cale de dispariţie;

- Promovarea redusă a

artiştilor locali;

- Finanţarea redusă a

activităţilor culturale.

- Organizarea mai multor

evenimente de promovare a

culturii locale

- Accesarea de fonduri europene

şi guvernamentale pentru

promovarea culturii şi tradiţiei

din Fărcaşa.

- Estomparea treptată a

tradiţiilor locale odată cu

schimbarea generaţiilor

şi plecarea tinerilor din

comună;

- Lipsa resurselor

financiare pentru

finanţarea şi



Structurale;



administrarea


Fondurile Structurale;


Pg. 85

- Existenţa a 2 biblioteci

în comună.

Educaţie - Existenţa Şcolii

Gimnaziale „Lucian

Blaga” care funcţionează

într-o clădire inaugurată

în 2012;

- Infrastructură

educaţională în stare

bună de funcţionare

bună;

- Dotare materială foarte

bună a şcolii;

- Existenţa profesorilor

calificaţi şi cu

experienţă.

- Săli de sport amenajate

în Fărcaşa şi Tămaia;

- Bază sportivă modernă

amenajată în Fărcaşa.

- Scăderea populaţiei şcolare;

- Inexistenţa unei creşe;

- Lipsa unei grădiniţe cu

program prelungit în Fărcaşa;

- Numărul mic de săli de clasă

şi de laboratoare în clăsirea

inaugurată în 2012

- Construcţia unui corp nou la

şcola din Fărcaşa prin fonduri

europene

- Dezvoltarea educaţiei practice

meşteşugăreşti pentru elevi

prin şcoli de vară sau programe

de tip „after school”;

- Dezvoltarea unor cursuri de

specializare în meseriile care

sunt cerute în zonă;



dezvoltarea învăţământului în

comuna Fărcaşa.

- Surse insuficiente de

finanţare pentru

educaţie şi pentru

programe educative

inovative;

- Lipsa resurselor

financiare pentru

finanţarea şi



Structurale;



administrarea



Sănătate - Asigurarea accesului

locuitorilor la asistenţă

medicală de bază în

comună;

- Existenţa Centrului de

Permanenţă;

- Distanţa de 25 km de cel mai

apropiat spital aflat în Baia

Mare;

- Lipsa unei policlinici şi a

medicilor specialişti care să

ofere consultaţii în comună.

- Dotarea cu echipamente

moderne a centrelor medicale;

- Atragerea de medici specialişti

competenţi care să ofere

consultaţii în comună;

- Lipsa fondurilor pentru

sănătate;

- Plecarea personalului

medical în străinătate;


Pg. 86

- Existenţa unei staţii

mobile a SMURD în

comună;

- Existenţa a două

cabinete stomatologice

în comună;

- Existenţa a două

farmacii în comună.

- Existenţa a 3 medici de

familie.

Dezvoltare

economică - Economia comunei este

foarte bine dezvoltată,

cu activităţi în domenii

precum alimentaţie

publică, transport rutier

intern şi internaţional,

fabricarea

componentelor

electrice, prelucrarea

lemnului, exploataţie

balastiere, fabricare

betoane, comerţ şi

servicii.

- Comuna a evoluat în

destinaţie pentru

locuitorii satelor

învecinate care vin aici

în căutare de locuri de

muncă, în scopuri

- Economia susţinută doar de

un mare investitor, ceea ce ar

putea destabiliza economia în

cazul în care acesta ar înceta

să îşi desfăşoare activitatea

pe teritoriul comunei Fărcaşa;

- Agricultura slab reprezentată

în economia comunei;

- Lipsa exploataţiilor agricole

organizate, practicarea

agriculturii de subzistenţă;

- Lipsa asocierii în domeniul

cultivării plantelor, a

cerealelor în principal;

- Desfacerea cu dificultate a

produselor.

- Posibilitatea înregistrării şi

promovării unui brand local

pentru produsele tradiţionale;

- Posibilitatea realizării unor

investiţii în industrie alimentară

în concordanţă cu specificul

locului;

- Certificarea ecologică a unor

produse;

- Realizarea de exploataţii mici şi

medii de vaci din rase mixte sau

de carne bine adaptate zonei;

- Realizarea unor mici unităţi de

procesare a produselor

agricole: carne, lactate etc.

- Realizarea unor investiţii în

turism şi în activităţi

recreaţionale;

- Scăderea puterii de

cumpărare a populaţiei

pe fondul crizei

economice, ceea ce

creşte dificultatea

desfacerii produselor;

- Lipsa informării şi

educării locuitorilor în

domeniul antreprenorial

- Lipsa resurselor

financiare pentru

finanţarea şi



Structurale;



administrarea


Pg. 87

economice sau

recreative;

- Industria prelucrătoare

foarte bine dezvoltată;

- Este asigurat necesarul

de locuri de muncă din

comună;

- Resurse naturale

bogate: teren arabil,

păşuni, fâneţe, fond

forestier, materiale de

construcţii;

- Potenţial important în

domeniul cultivării

cerealelor, creşterii

animalelor, apiculturii şi

exploatării materialelor

de construcţii;

- Existenţa a 6 asociaţii cu

domeniul de activitate

în zootehnie şi afiliate la

nivelul judeţean.



dezvoltarea economică a

comunei Fărcaşa.



Management

urban - Comună relativ facil de

gestionat din punct de

vedere administrativ;

- Manifestarea unei

atitudini bune şi

deschise către

- Participarea insuficientă a

personalului din APL la

cursuri de formare

profesională continuă;

- Echiparea Primăriei cu dotări

şi sisteme uzate moral şi

- Identificarea de proiecte şi

programe inteligente şi

inovative de dezvoltare;

- Posibilitatea accesării de

consultanţă specializată în

probleme de dezvoltare;

- Imposibilitatea atragerii

eficiente de finanţări

nerambursabile;

- Resurse financiare

insuficiente pentru

finanţarea şi


Pg. 88

dezvoltare din partea

administraţiei locale;

- Disponibilitatea unui

buget local, venituri

proprii şi surse atrase

din sponsorizări care

permit implementarea

de către APL de proiecte

de dezvoltare.

insuficienţa spaţiului destinat

activităţii de administrare

locală.

- Atragerea de finanţări

alternative şi nerambursabile

pentru punerea în practică a

proiectelor de dezvoltare.



Structurale.

Capitolul 2 / CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂȚII

Pg. 89

CAPITOLUL 2. CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂŢII

2.1. Procesul de consultare publică

Una dintre cele mai importante etape în programarea strategică, ce are loc pe parcursul sau chiar în urma

efectuării auditului teritorial care oferă informaţiile de bază cu privire la situaţia comunităţii în cauză, este

consultarea publică. Acest proces, prin care practic are loc consultarea locuitorilor comunităţii, are rolul de a

realiza un tablou detaliat al realităţilor vieţii în comunitate, identificând atitudini, aşteptări, interese şi

convingeri ale locuitorilor privind chestiunile legate de situaţia actuală şi dezvoltarea aşteptată a comunităţii

lor. De asemenea, acest proces are avantajul de a asigura premisele pentru alegerea şi prioritizarea corectă

a direcţiilor de dezvoltare şi de investiţii, în acelaşi timp responsabilizând şi implicând direct cetăţenii în

dezvoltarea comunităţii lor, simţindu-se astfel parte a acestui proces de evoluţie.

În procesul de consultare publică a locuitorilor comunei Fărcaşa s-a utilizat pentru culegerea datelor ancheta

ca metodă de cercetare calitativă, iar instrumentul folosit a fost ghidul de interviu. În ceea ce priveşte tipul

de interviu utilizat, s-a optat pentru interviul faţă-n faţă asimilat unei conversaţii sau unei discuţii verbale cu

persoanele intervievate. Acest tip de interviu permite operatorului o mai bună coordonare a discuției, îl ajută

în observarea elementelor de exprimare paraverbală şi elimină dificultăţile de comunicare cauzate de

inexistența sau de caracterul precar al mijloacelor de comunicare la distanță.

Totodată, s-a optat pentru interviul individual sau personal, care dă o notă de originalitate şi conferă

personalitate răspunsurilor date de intervievați, în timp ce în cazul unui interviu de grup subiecţii ar putea fi

tentaţi să imite comportamentul altor subiecţi sau să îşi ascundă adevăratele răspunsuri, simţindu-se inhibaţi

de prezenţa şi răspunsurile celorlalţi indivizi intervievaţi din grup.

În ceea ce privește tehnica discuţiei şi orientarea acesteia, ghidul de interviu pe care s-a elaborat studiul a

fost de tipul semistructurat, rămânând la latitudinea operatorului dacă utilizează sau nu anumite întrebări şi

momentul în care ele sunt adresate intervievatului, datele fiind colectate sistematic. În acest fel,

intervievatorului i se oferă un anumit grad de libertate în desfăşurare, putând să decidă asupra căror subiecte

/ itemi să insiste şi care din acestea pot fi omise. În cazul unor astfel de interviuri semistructurate posibilitatea

de comparare e redusă, iar întrebările - cheie pot fi omise sau tratate superficial.

Scopul utilizării acestei metode a fost, în primul rând, acela de a obţine informaţii cât mai complexe şi de

profunzime, bazându-se pe comunicarea verbală dintre operatorul de interviu şi intervievat. Acesta este

motivul principal pentru care nu s-a optat pentru metoda cantitativă de culegere a datelor şi folosirea

chestionarului, al cărui dezavantaj ar fi fost tocmai omiterea subtilităţilor care de multe ori pot fi observate

nu doar din răspunsurile scrise, dar mai ales din limbajul non-verbal sau cel paraverbal şi spontaneitatea

răspunsurilor.


Pg. 90

Utilizând ghidul de interviu s-a urmărit îndeosebi obţinerea unor informaţii cu privire la percepţiile locuitorilor

comunei Fărcaşa asupra problemelor cu care se confruntă comuna lor şi, pe de altă parte, oportunităţile pe

care localitatea lor le prezintă în domeniul dezvoltării socio - economice. Astfel, interviul a fost menit să

culeagă date despre practicile şi experienţele, gândurile şi interpretările fiecăruia dintre cei intervievaţi, dar

şi aşteptările şi speranţele lor, aceştia reprezentând gândirea comună a majorităţii locuitorilor.

Reprezentativitatea acestei metode sociologice calitative constă în saturaţia informațiilor, indiferent de

numărul acestora, pe măsura derulării interviurilor nemaiobţinându-se alte informaţii suplimentare care ar

schimba direcţia temei urmărite în studiul de faţă. Aşadar, spre deosebire de cercetările cantitative în care se

utilizează sondajele de opinie şi unde reprezentativitatea este dată de numărul respondenţilor, în studiul de

faţă nu este atât de important numărul persoanelor intervievate, cât este calitatea răspunsurilor şi aşa cum

s-a menţionat, ideea comună a subiecţilor.

Grupul - ţintă este format din locuitorii comunei Fărcaşa care au statutul de persoane - cheie în comunitate,

persoane cu o imagine mai vastă asupra vieţii în comună sau asupra domeniului lor de activitate, lideri de

opinie în comunitate, oameni respectaţi în sat, oameni ale căror realizări au un impact accentual asupra

comunităţii în ansamblu. De asemenea, un aspect important al alegerii grupului ţintă a fost gradul de

disponibilitate al persoanelor pentru a participa la studiu, fiind vorba despre o participare integral voluntară,

fără motivaţii exterioare imediate, singura „recompensă” fiind posibilitatea exprimării opiniei şi participării la

evoluţia în bine a comunităţii din care fac parte. Prin urmare, criteriile statistice uzuale (vârstă, profesie, studii,

sex) au o valoare pur informativă, fără a avea un impact direct asupra rezultatelor studiului.

Ghidul de interviu utilizat este compus din 8 întrebări generice, care urmăresc, în mare parte, identificarea

de către intervievaţi a două direcţii principale: pe de o parte, problemele actuale cu care se confruntă comuna

lor şi, pe de altă parte, avantajele pe care le prezintă localitatea, care au potenţialul de a fi transformate în

oportunităţi de dezvoltare socio - economică.

Astfel, două întrebări din ghidul de interviu au menirea de a cere subiecţilor intervievaţi să identifice, în

ordinea importanţei lor, primele 3 avantaje, respectiv primele 3 probleme ale localității lor. Următoarea

întrebare încearcă să restrângă aria şi urmăreşte identificarea de către intervievaţi a pricipalelor urgenţe ale

comunei. Această întrebare are scopul de a restrânge discuţia de la general la particular şi de a verifica

continuitatea şi validitatea răspunsurilor de la întrebarea anterioară, fiind astfel şi o întrebare de control a

celei precedente.

Următoarea întrebare restrânge mai mult aria răspunsurilor şi direcţia discuţiei, cerând subiecţilor să

identifice primele 3 avantaje, dar şi primele 3 probleme pe patru domenii predefinite şi sugerate de către

operatorul de interviu, şi anume: domeniul economic, îngrijirea sănătăţii, situaţia educaţiei şi, nu în ultimul

rând, viaţa culturală.

Următoarele două întrebări vizează primele 3 probleme identificate de intervievaţi, în ordinea importanţei

lor şi referitoare la tinerii, respectiv la vârstnicii din localitate, probleme cu care cele două categorii de

persoane se confruntă în viaţa de zi cu zi, datorate, în special, condiţiilor sociale şi economice existente în

localitatea lor.


Pg. 91

Ultimele două întrebări sunt formulate astfel încât să pună intervievaţii în situaţia de a avea putere de decizie

(în calitate de primar al comunei) şi, în acest sens, să decidă direcţiile pentru dezvoltarea comunei peste 7 ani,

din punct de vedere social, cultural şi economic.

Lista întrebărilor cuprinse în ghidul de interviu:

1. Care credeţi că sunt principalele 3 avantaje ale comunei dvs.?

2. Care credeţi că sunt principalele 3 probleme ale comunei dvs.?

3. Care credeţi că sunt principalele urgenţe ale comunei dvs.?

4. Vă rugăm să ne spuneţi care sunt primele 3 avantaje şi primele 3 probleme în legatură cu urmatoare domenii din comuna dvs.:

Domeniu Avantaje Probleme

Oportunităţile economice/ de angajare

Îngrijirea sănătăţii

Educaţie

Viaţa culturală

5. Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă tinerii din comuna dvs.?

6. Care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confrunta vârstnicii din comuna dvs.?

7. Dacă aţi fi primar, care ar fi primele 3 lucruri pe care le-aţi face pentru dezvoltarea comunei dvs.?

8. Cum aţi dori să fie comuna dvs. peste 7 ani?


Pg. 92

2.2. Observaţii şi concluzii în urma consultării publice în comuna Fărcaşa Demersul de consultare publică din comuna Fărcaşa a constat în realizarea de interviuri cu persoanele cheie

din comunitate, urmărindu-se, pe de o parte, identificarea principalelor avantaje şi oportunităţi pentru o

viitoare dezvoltare economică, socială, culturală, dar şi în domeniile sănatăţii, al educaţiei şi turismului din

Fărcaşa, şi pe de altă parte a principalelor probleme cu care se confruntă locuitorii comunei.

Deşi este dificil a se face o generalizare cu privire la grupul ţintă al studiului, conform criteriilor statistice

uzuale (vârstă, sex, studii) acesta a fost reprezentat în mare parte de persoane de genul masculin, cu o vârstă

cuprinsă între 25 şi 44 de ani, şi cu studii superioare. Astfel, 69% din populaţia intervievată aparţinea genului

masculin, şi 31% celui feminin. Dintre acestea 58% aveau vârsta cuprinsă între 22 şi 44 de ani, 36% aveau

vârsta cuprinsă între 45 -65 de ani şi 6% aveau vârsta mai mare de 65 de ani. În ceea ce priveşte ultima şcoală

absolvită, majoritatea persoanelor intervievate aveau studii superioare (56%), aproximativ 36% aveau studii

liceale şi postliceale şi doar 8% absolviseră şcoală profesională.

La întrebarea adresată de operatorul de interviu cu scopul identificării principalelor avantaje pe care comuna

le prezintă și care ar putea fi valorificate în sensul creșterii și dezvoltării socio - economice au fost

identificate de către respondenți un număr variat de avantaje (19 avantaje distincte). Astfel, cele mai des

întâlnite răspunsuri referitoare la avantajele comunei au fost: potenţialul economic (16%), infrastructura

bine dezvoltată şi managementul foarte bun al conducerii locale (câte 12% fiecare răspuns), existenţa

utilităţilor şi poziţionarea geografică a comunei (10%), urmate de apropierea de reşedinţa de judeţ, Baia

Mare (8%), de implementarea proiectului „O comună - o şcoală” şi de gradul de dezvoltare economică (câte

7% fiecare) şi de infrastructura educaţională foarte bună (6%). În plus, printre răspunsurile date de un număr

mai mic de persoane s-au numărat: prezenţa Centrului de Permananenţă, a SMURD-ului şi a Jandarmeriei

pe teritoriul comunei, varietatea resurselor, oamenii cooperanţi şi muncitori, potenţialul turistic, tradiţia în

împletitul nuielelor sau a fabricării sticlei, dar şi faptul că Fărcaşa este o comună multietnică şi

multireligioasă.

- Potenţialul economic 16%

- Infrastructura bine dezvoltată

- Managementul foarte bun al conducerii locale

12%

- Existenţa utilităţilor

- Poziţionarea geografică

10%

- Apropierea de Baia Mare 8%

- Proiectul „O comună - o şcoală”

- Dezvoltarea economică

7%

- Infrastructura educaţională foarte bună 6%


Pg. 93

- Oameni cooperanţi, muncitori

- Prezenţa Centrului de Permanenţă, a SMURD-ului şi a

Jandarmeriei

- Varietatea resurselor, potenţialul agricol

4%

- Comună curată

- Potenţial turistic

- Tradiţia în industria sticlei

- Tradiţia împletitului nuielelor

- Biserica din Buzeşti – introdusă în circuitul turistic

- Serviciile comerciale

- Societatea multietnică şi multireligioasă

1%

În ceea ce priveşte principalele probleme identificate de către respondenţi, şi acestea au avut un grad mare

de diversitate, însă cele mai recurente, şi deci cele mai stringente pentru locuitori, au fost: inexistenţa unui

pod fix peste râul Someş (9%), faptul că există puţine zone de agrement, de recreere şi de petrecerea

timpului liber (8%) sau chiar inexistenţa unei baze sportive multifuncţionale şi a unor cluburi sportive (7%).

De asemenea, într-o proporție mai mică au mai fost identificate şi alte lipsuri ale comunei precum: problemele

populaţiei vârstnice, lipsa drumurilor agricole, practicarea unei agriculturi de subzistenţă, lipsa unui centru

de primiri urgenţe, a grădiniţelor şi şcolilor cu program prelungit, dispariţia industriei sticlei sau

neexploatarea resurselor de energie regenerabilă.

- Inexistenţa unui pod fix peste râul Someş 9%

- Puţine zone de agrement 8%

- Lipsa unei baze sportive multifuncţionale şi a unor cluburi sportive 7%

- Problemele populaţiei vârstnice (venituri mici, lipsa centre de socializare sau

de tratament)

- Inexistenţa unor drumuri agricole

- Practicarea unei agriculturi de subzistenţă

- Lipsa valorificării resurselor

- Finalizarea greoaie a lucrărilor din lipsa fondurilor

6%

- Plecarea tinerilor din comună şi îmbătrânirea populaţiei

- Infrastructura şi racordarea la utilităţi - nefinalizată

4%

- Lipsa unui centru de primiri urgenţe

- Probleme legate de curăţenie, neutilizarea colectării selective

3%


Pg. 94

- Lipsa grădiniţelorşi a şcolilor cu program prelingit

- Infracţionalitate şi vandalism

- Turism nedezvoltat

- Poluarea apei şi a solului

- Infertilitatea solurilor, în special în zona de deal

- Problemele cu animalele sălbatice care distrug culturile şi cu câinii lăsaţi liberi

de stăpâni

- Lipsa unui brand pentru apa de la Cârjău

- Distanţa faţă de oraşe

- Inexistenţa unei reţele de electricitate capabilă să ajute la dezvoltarea

industrială

- Colaborarea limitată între autorităţile locale şi cele judeţene sau naţionale

2%

- Spaţiile mici din şcoală

- Lipsa unei şosele rapide

- Probleme fitosanitare

- Locul provizoriu al jandarmeriei

- Oameni reticenţi

- Lipsa unui sistem de supraveghere urbană

- Neexploatarea surselor de energie regenerabilă

- Dispariţia industriei sticlei

- Lipsa unei „societăţi“ a primăriei care să întreprindă lucrări de utilitate publică

- Lipsa unei piste pentru biciclete

1%

În ceea ce priveşte principalele 3 urgenţe de rezolvat în comună, răspunsurile primite au fost dintre cele mai

diverse, însă aspectele pe care s-a insistat au fost cele cu referire la nevoia unei canalizări funcţionale şi a

recordării la apă potabilă în toate zonele (14%), asfaltarea sau recondiţionarea tututor drumurilor din

comună (13%), finalizarea construcţiei blocurilor ANL-urilor şi a celorlalte lucrări începute (10%),

amenajarea unor locuri de recreere şi de agrement (9%). În plus, printre alte urgenţe menţionate au fost:

podul de peste râul Someş, lipsa unei creşe şi a unei grădiniţe cu program prelungit, nevoia amenajării unor

drumuri agricole sau nevoia înfiinţării unor trasee turistice şi a unor pensiuni în scopul dezvoltării

turismului.

- Canalizarea funcţională şi racordarea la apă potabilă în toate zonele 14%

- Asfaltarea tuturor drumurilor sau recondiţionarea şi pietruirea acestora 13%

- Finalizarea construcţiei ANL-urilor şi a celorlalte lucrări începute 10%

- Amenajarea unor locuri de recreere şi de agrement (parc, patinoar, ştrand) 9%


Pg. 95

- Podul de peste râul Someş

- Lipsa unei creşe şi a unei grădiniţe cu program prelungit

- Lărgirea trotuarului de pe podul din centrul comunei şi semnalizarea luminoasă a

trecerilor de pietoni

- Nevoia amenajării unor drumuri agricole

- Dezvoltarea turismului,înfiinţarea unor trasee turistice şi pensiuni

6%

- Igienizarea comunei, curăţarea fântânilor şi rezolvarea problemelor fitosanitare

- Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială, amenajarea unor centre sociale

pentru vârstnici

5%

- Amenajarea unor locuri de joacă pentru copii şi înfiinţarea unui program after

school

- Înfiinţarea unui Post Poştal funcţional în comună

4%

- Construirea unui pod secundar peste Valea Făgetului

- Nevoia unui sistem de supraveghere performant

- Extinderea Centrului de Permanenţă

- Adâncirea şi betonarea şanţurilor pentru apele pluviale şi desfundarea podurilor în

zona Făgetului

3%

- Construirea unei echipe pentru administrarea cimitirelor

- Amenajare unei staţiuni cu apă termală la Buzeşti

- Utilizarea apei din Someş la un preţ mai mic în scop industrial sau pentru irigaţii

- Desfăşurarea unei campanii de „responsabilizare” a cetăţenilor prin întâlniri

publice

- Nevoia implicării primăriei în asociere

- Realizarea unui plan de dezvoltare pentru alimentarea electrică, în colaborare cu

firmele din comună

- Constituirea unor asociaţii agricole pentru comasarea pământurilor

- Revitalizarea meşteşugurilor (broderit, împletitul nuielelor)

- Finalizarea proiectului depozitului de deşeuri

- Revitalizarea Fabricii de Sticlă

1%

În urma rezultatelor obţinute privind principalele probleme, respectiv urgenţe din comuna Fărcaşa, putem

concluziona că cele mai stringente probleme cu care se confruntă locuitorii comunei Fărcaşa sunt: inexistenţa

unu pod fix peste Someş, lipsa mai multor zone de agrement, a unei baze sportive multifuncţionale şi a unor

cluburi sportive, urmate de urgenţa construirii unei canalizări funcţionale şi racordarea la apă potabilă în toate

zonele şi de asfaltare a drumurilor sau recondiţionarea şi pietruirea acestora. Pe de altă parte, cele mai

importante avantaje ale comunei Fărcaşa, cum au fost menţionate de către persoanele intervievate sunt:

potenţialul economic, infrastructura bine dezvoltată, managementul foarte bun al conducerii locale, dar şi

poziţionarea geografică şi apropierea de Baia Mare.


Pg. 96

Referitor la cele 4 capitole sugerate şi indicate de către operatorul de interviu - dezvoltarea economică,

sănătatea, educaţia şi viaţa culturală, se remarcă anumite oportunităţi, respectiv probleme stringente,

identificate de mai multe persoane intervievate.

Astfel, legat de oportunităţile economice / de angajare din comuna Fărcaşa, principalele avantaje pe care le

prezintă comuna sunt: prezenţa firmei EATON în comună (27%), investiţii făcute în comună, datorită

facilităţilor acordate de autorităţile locale (24%), existenţa locurilor de muncă (22%), a firmelor (16%) şi

gradul de dezvoltare economică (14%). De asemenea, într-o proporţie mai mică au fost identificate şi

următoarele avantaje economice: potenţialul economic, finalizarea depozitului ecologic care asigură noi

locuri de muncă şi forţa de muncă calificată.

- Prezenţa EATON în comună 27%

- Investiţii din comună şi facilitarea acestora 24%

- Există locuri de muncă 22%

- Există multe firme 16%

- Gradul de dezvoltare economică 14%

- Potenţialul economic 10%

- După finalizarea depozitului ecologic pentru deşeuri vor fi asigurate noi locuri de

muncă

8%

- Forţă de muncă calificată şi organizarea unor cursuri de calificare pentru

meseriile cerute pe piaţă

6%

- Transportul asigurat pentru muncitorii firmelor mari

- Personal specializat în fabricarea sticlei

- Iniţiativa de dezvoltare a afacerilor a celor întorşi din străinătate

2%

Pe de altă parte, problemele majore ale comunei în domeniul dezvoltării economice sunt: lipsa atragerii

investitorilor (24%), lipsa diversificării activităţilor economice (16%), lipsa încurajării şi a sprijinului

autorităţilor locale către antreprenorii locali (13%), lipsa locurilor de muncă înalt calificate sau în producţie

(11%), dar şi închiderea Fabricii de Sticlă, salariile mici sau lipsa personalului calificat.

- Lipsa atragerii investitorilor 24%

- Lipsa diversificării activităţilor economice 16%

- Lipsa încurajării şi a sprijinului autorităţilor locale către antreprenorii locali 13%

- Lipsa locurilor de muncă înalt calificate sau în producţie 11%


Pg. 97

- Închiderea Fabricii de Sticlă 8%

- Salarii mici

- Lipsa personalului calificat

- Accesul limitat al unor antreprenori la infrastructură

5%

- Lipsa unei pieţe de desfacere

- Lipsa unui consultant pentru proiecte europene

- Lipsa unui birou de consultanţă pentru firmele private

- Multe terenuri nelucrate

- Cadrul legislativ restrictiv

3%

Corelând principalele avantaje identificate de respondeți în ceea ce privește posibilitatea de dezvoltare

economică a comunei Fărcaşa (existenţa investiţiilor, a firmelor, a locurilor de muncă, potenţialul economic)

cu principalele probleme menționate (lipsa diversificării activităţilor economice şi lipsa sprijinului autorităţilor

locale către antreprenorii locali) putem remarca faptul că, în urma încurajării antreprenoriatului local de către

autorităţile locale, avantajele comunei ar fi valorificate, obținându-se totodată noi locuri de muncă, ce ar

putea să fie înalt calificate, fapt care ar rezolva una din problemele de ordin socio - economic pe care le are

de înfruntat comuna.

Referitor la domeniul sănătăţii în comuna Fărcaşa există: un Centru de Permanenţă (33%), medici şi cabinete

medicale dotate în fiecare localitate (24%), serviciul SMURD (22%), dar şi farmacii şi cabinete stomatologice

(16%). Pe lângă acestea, personalul medical amabil şi sprijinirea mediciul în ceea ce priveşte naveta

reprezintă alte avantaje din domeniul sănătăţii.

- Există un Centru de Permanenţă dotat 33%

- Există medici şi cabinete medicale dotate în fiecare localitate 24%

- Serviciul SMURD 22%

- Există farmacii şi cabinete stomatologice 16%

- Noul personal medical este amabil 3%

- Medicii sunt sprijiniţi în ceea ce priveşte naveta 2%

În schimb, cu toate avantajele din domeniul sănătăţii comunei Fărcaşa, problemele sau lipsurile identificate

sunt cele care fac referire la lipsa unei policlinici şi a unor medici specialişti (27%), dar şi la problemele cu

care se confruntă Centrul de Permanenţă (23%), la lipsa unui centru de primiri urgenţe cu ambulator (18%)

sau la atitudinea necorespunzătoare a unor medici de familie sau dotarea deficitară a cabinetelor medicale

(câte 14% dintre răspunsuri fiecare).


Pg. 98

- Lipsa unei policlinici, a unor medici specialişti 27%

- Centrul de Permanenţă este insuficient dotat 23%

- Lipsa unui centru de primiri urgenţe cu ambulator 18%

- Atitudinea necorespunzătoare a unor medici de familie

- Dotarea cabinetelor medicale este deficitară

14%

- Lipsa acută a fondurilor

- Lipsa informării despre prevenirea îmbolnăvirilor şi dificultatea depistării

precoce a bolilor

- Lipsa unui centru de îngrijire pentru vârstnici

- Lipsa finanţării pentru achiziţionarea produselor medicale uzuale şi de primă

necesitate

9%

- Lipsa unui asistent medical / medic şcolar

- Lipsa unei săli de naşteri

- Lipsa unui medic la SMURD

- Lipsa unui cabinet medical în Tămaia la care să aibă acces toţi cei 3 medici de

familie

5%

La capitolul educaţie, în comuna Fărcaşa există: o şcolă nouă, cu un spaţiu modern şi o bază materială bine

dotată (42%), o singură şcoală, rezultată în urma comasării din învăţământ şi care face să crească concurenţa

şi performanţa (25%), iar transportul elevilor este asigurat (23%). Pe lângă aceste avantaje principale, se

observă că există o colaborare bună între primărie şi consiliul administrativ al şcolii, dar şi faptul că există

cadre didactice bune, titulare şi calificate şi că se organizează activităţi extraşcolare.

- Şcoală nouă, cu un spaţiu modern şi o bază materială bine dotată 42%

- O singură şcoală 25%

- Transportul elevilor este asigurat 23%

- Colaborarea foarte bună între primărie şi consiliul administrativ al şcolii

- Cadre didactice bune, titulare şi calificate

17%

- Activităţi extraşcolare (ski, înot, ciclism, excursii, participare la festivaluri) 15%

- Existenţa unei săli de sport şi a unui teren de fotbal sintetic 12%

- Tradiţia bună a şcolii 8%

- Lucrări pentru construirea unui stadion şi a unui bazin de înot 6%


Pg. 99

- Decontarea navetei pentru cadrele didactice 4%

- Internet în şcoală

- Rezultate foarte bune la concursuri şi olimpiade şcolare

- Achiziţionarea de biciclete pentru copii

2%

Problemele din domeniul educaţiei în comuna Fărcaşa sunt: lipsa unei grădiniţe cu program prelungit (33%),

scăderea calităţii învăţământului, la fel ca la nivel naţional (13%) şi spaţiile de joacă insuficiente (10%). În

plus, pe lângă aceste probleme identificate, au fost indicate într-o proporţie mai mică şi cele legate de lipsa

unei creşe, a utilităţilor în şcoală, a unei cantine sau lipsa unui asistent medical şcolar şi a unui psiholog în

şcoală.

- Lipsa unei grădiniţe cu program prelungit 33%

- Scăderea calităţii învăţământului, la fel ca la nivel naţional 13%

- Spaţii de joacă insuficiente 10%

- Lipsa unei creşe

- Lipsă utilităţilor

- Lipsa posibilităţii continuării studiilor în comună

- Lipsa unei cantine

- Lipsa spaţiilor de agrement (bazin de înot, pistă pentru biclete)

7%

- Necesitatea unui spaţiu nou cu încă 4 săli de clasă

- Lipsa unui asistent medical şcolar

- Lipsa unui psiholog şcolar

- Lipsa unui amfiteatru în şcoală

- Spaţii nefolosite ale şcolilor din unele localtăţi

- Nu se pune accent pe educaţia ecologică

- Favorizarea anumitor copii

- Implicarea redusă a unor părinţi în educaţia copiilor

- Lipsa unui liceu şi a unei şcoli postliceale în zonă

3%

În ciuda avantajelor pe care le prezintă comuna, din punct de vedere educațional, problemele identificate în

acest domeniu pot duce pe termen lung la o deterioare a nivelului de educație (scăderea calităţii

învăţământului, lipsa unui medic şi al unui psiholog şcolar), lipsa creșelor şi a grădiniţelor cu program prelungit

descurajând natalitatea, familiile preferând să se mute în localități unde pot beneficia de astfel de servicii. La

fel de descurajatoare poate fi şi lipsa utilităţilor şi lipsa posibilităţii continuării studiilor în comună, având în

vedere că nu există un liceu sau o şcoală postliceală în zonă.


Pg. 100

Avantajele de care beneficiază comuna Fărcaşa în ceea ce priveşte viaţa culturală sunt: existenţa

Ansamblului „Plaiuri Someşene” (61%), organizarea evenimentelor, a activităţilor culturale cu ocazia

diferitelor sărbători (58%), dar şi organizarea anuală a festivalului „Deschide uşa, creştine” (45%). De

asemenea, alte avantaje importante menţionate sunt: acţiunile organizate de bibliotecă, faptul că în Fărcaşa

căminele culturale au fost modernizate şi dotate pentru o gamă mai largă de evenimente, dar şi existenţa

festivalului cultural „Maramureşu’ s-adună“ şi existenţa unor coruri - unul religios şi unul al jandarmeriei.

- Ansamblul „Plaiuri Someşene” 61%

- Organizarea evenimentelor , a activităţilor culturale, cu ocazia diferitelor

sărbători

58%

- Organizarea anuală a festivalului „Deschide uşa, creştine” 45%

- Acţiunile culturale ce se desfăşoară în cadrul bibliotecii 23%

- Căminele Culturale modernizate şi dotate pentru o gamă variată de evenimente 19%

- Existenţa unui Centru de Documentare şi serviciul Bilionet la bibliotecă

- Festival cultural „Maramureşu’ s-adună”

16%

- Exisţa unor coruri – religios şi al jandarmeriei 13%

- Implicarea şi susţinerea financiară a Primăriei în ceea ce priveşte Ansamblul

„Plaiuri Someşene”

- Revitalizarea tradiţiilor

10%

- Renovarea monumentelor istorice 6%

- Existenţa unui sculptor interpret 3%

Cele mai mari probleme identificate în domeniul vieţii culturale din comuna Fărcaşa sunt: lipsa unei Case de

Cultură de tip amfiteatru şi care să fie dotată corespunzător (29%),faptul că nu se organizează mai multe

activităţi şi evenimente culturale, lipsa de implicare şi de receptivitate a locuitorilor comunei (câte 13% din

răspunsuri fiecare), dar şi lipsa fondurilor şi pierderea tradiţiilor (câte 8% dintre răspunsuri).

- Lipseşte o Casă de Cultură de tip amiteatru, dotată corespunzător

- Nevoia mai multor evenimente şi activităţi culturale

29%

- Neimplicarea locuitorilor comunei în viaţa culturală 13%

- Lipsa fondurilor

- Pierderea tradiţiilor

8%

- Acustica din Căminul Cultural nu este optimă 4%


Pg. 101

- Lipsa unui ansamblu instrumental

- Renunţarea la „Zilele Fărcaşei”

Principalele probleme cu care se confruntă tinerii din comuna Fărcaşa sunt: lipsa locurilor de agrement şi a

unui club al tinerilor (35%), lipsa locurilor de muncă (20%), veniturile mici, dar şi faptul că sunt nevoiţi să

emigreze (câte 11% din răspunsuri fiecare). În plus, alte probleme indicate de către persoanele intervievate

sunt: lipsa părinţilor care sunt plecaţi în străinătate, a consilierii în ceea ce priveşte orientarea profesională

dar şi a locuinţelor.

- Lipsa unui club al tinerilor şi a altor locuri de agrement 35%

- Lipsa locurilor de muncă mai bine plătite, înalt calificate 20%

- Veniturile mici

- Nu ştiu să îşi petreacă timpul liber în mod constructiv, comoditatea

- Nevoia de a emigra din lipsa motivaţiei de a rămâne

11%

- Lipsa părinţilor plecaţi în străinătate

- Nu sunt probleme majore

- Lipsa unei consilierii în ceea ce priveşte orientarea profesională

7%

- Mentalitatea

- Disputele, certurile ce au loc în cele 2 discoteci

4%

- Lipsa locuinţelor

- Consumul de alcool

2%

Problemele majore ale vârstnicilor din comuna Fărcaşa sunt cauzate de: inexistenţa unui azil (31%),

inexistența unui club al pensionarilor, al unui loc de socializare sau de consiliere (24%), singurătatea, dar și

faptul că aceștia au venituri mici (câte 17% din răspunsuri fiecare). În plus, au mai fost menţionate şi lipsa

unui punct poştal funcţional în comună, dar şi inexistenţa unei policlinici sau a unei cantine sociale.

- Inexistenţa unui azil de bătrâni 31%

- Lipsa unui club al pensionarilor, al unui loc de socializare şi de consiliere 24%

- Singurătatea

- Venituri mici

17%

- Lipsa unui punct poştal funcţional în comună 14%

- Nu au probleme 7%


Pg. 102

- Inexistenţa unei policlinici, inexistenţa unui program prin care să fie vizitaţi de

către medici şi consultaţi la domiciliu

- Lipsa unei cantine sociale

5%

- Lipsa sprijinului financiar pentru clarificarea situaţiei juridice a proprietăţilor

deţinute de vârstnici

- Lipsa informării vârstnicilor asupra beneficiilor utilizării cardurilor bancare

2%

Majoritatea locuitorilor comunei, puşi în ipostaza de a avea putere de decizie, au menţionat că ar studia,

continua şi supraveghea proiectele începute (24%), ar atrage investitorii în comună (19%) şi ar sprijini

agricultorii, luând totodată măsuri pentru îmbunătăţirea şi modernizarea agriculturii (14%). În plus, ar face

demersuri pentru atragerea fondurilor nerambursabile, pentru valorificarea mai mare a terenurilor în

agricultură, dar şi pentru înfiinţarea unei baze de agrement în comună şi a mai multor locuri de joacă pentru

copii.

- Studierea, continuarea şi supravegherea proiectelor începute 24%

- Atragerea investitorilor 19%

- Sprijinirea agricultorilor şi luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea şi

modernizarea agriculturii

14%

- Atragerea unor fonduri nerambursabile

- Valorificarea mai mare a terenurilor în agricultură

- Bază de agrement în comună, locuri de joacă pentru copii

7%

- Valorificarea fructelor, reîntinerirea livezilor

- Proeict energie regenerabilă, colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor

- Încurajarea investitorilor locali

5%

- Colaborare bună cu toate instituţiile

- Nu aş mai avea ce să fac în plus

- Amenajarea şi deschiderea unor ferme

- Încurajarea tinerilor spre practicarea diferitelor sporturi

- Înfiinţarea unui centru de colectare şi procesare pentru produsele agricole

- Măsuri de supraveghere a comunei şi de scădere a infracţionaltăţii

- Angajarea unor consultanţi pentru atragerea fondurilor europene

- Dezvoltarea turismului

3%

- Construirea unui pod fix peste râul Someş

- Rezolvarea problemelor de la Centrul de Permenenţă

- Consilieri în funcţie după criterii de performaţă, studii, atitudini

- Înfiinţarea unui azil pentru bătrâni

2%


Pg. 103

- Nediscriminarea sub nici o formă a cetăţenilor comunei

- Remodelarea vieţii culturale şi spirituale a comunei

Printre răspunsurile date la întrebările care descriu viziunea locuitorilor comunei Fărcaşa pe termen mediu

(7 ani), se regăsesc preocupările lor legate de finalizarea proiectelor în curs de desfăşurare (13%),

reabilitarea şi modernizarea drumurilor (10%), rezolvarea tuturor problemelor de la nivelul comunei (9%),

dar şi dezvoltarea turismului şi amenajarea estetică şi urbanistică a comunei (câte 7% dintre răspunsuri).

- Cu proiectele finanţate finalizate 13%

- Cu mai multe drumuri reabilitate şi modernizate 10%

- Cu toate problemele rezolvate 9%

- La nivelul unei comune din statele bine dezvoltate ale U.E.

- Mai curată

- Ca fiind o atracţie turistică

- Amenajare estetică şi urbanistică a comunei

- Mai dezvoltată

7%

- Cu mai multe locuri de muncă 6%

- Cu o zonă de agrement dezvoltată 4%

- Nivel de trai foarte ridicat

- Populaţie numeroasă, atragerea tinerilor de la oraş şi întoarcerea din străinătate

a celor plecaţi

3%

- Revitalizată zootehnic

- La fel de atractivă

- Printre primele locuri în ţară d.p.d.v al infrastructurii şi utilităţiilor

- Cea mai dinamică comună din judeţ

- Cu sediu nou la primărie

- Cu asociaţii agricole şi fără terenuri agricole nelucrate

2%

- Schimbarea mentalităţii oamenilor

- Cu cadre didactice calificate şi din comună

- Rămânând comună, indiferent de realizări

- Cu un punct turistic informativ

- Redeschiderea Fabricii de Sticlă

- Crearea unui brand de comună

- Costurile utilităţilor minime

- Cu încă o şcoală şi un liceu / şcoală profesională

1%


Pg. 104

- Relaţii de colaborare cu unităţi administrative de acelaşi nivel din ţară şi din

străinătate

- Cu Valea Bârsăului amenajată

- Cu o mai bună colaborare între autorităţi

- Cu centură ocolitoare

- Cu pod peste Someş

- Educaţie civică şi promovarea culturii în comună

În concluzie, rezultatele obţinute în urma interviurilor cu locuitorii comunei Fărcaşa, scot în evidență faptul

că rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă în prezent comuna (modernizarea

infrastructurii, construirea unui pod fix peste Someş şi construirea mai multor locuri de recreere şi agrement)

pot contribui la valorificarea potenţialului comunei. Potențialul se referă sporirea gradului de atractivitate

care ar duce atât la atragerea unui număr mai mare de turişti, cât şi la atragerea unor investitori sau fonduri

financiare, cu scopul de a dezvolta comuna, nu doar din punct de vedere economic, ci şi socio - cultural şi

educaţional.

Transformarea avantajelor enumerate în oportunităţi ar conduce la rezolvarea altor probleme majore ale

comunei (crearea de locuri de muncă pentru tineri, aceştia fiind astfel motivaţi să nu părăsească comuna şi

să-şi întemeieze familii aici), ceea ce ar însemna o cerere mai mare de creşe, grădiniţe, şcoli, dispensare

amenajate, crescând nivelul educaţional şi al sănătăţii locuitorilor comunei. Diversificând preocupările

tinerilor, prin crearea de noi locuri de muncă şi de petrecere a timpului liber, problemele de ordin social ar

putea fi ameliorate, lucru care ar crea condițiile unei vieți calitativ mai bune.

Capitolul 3 / PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNITĂŢII

Pg. 105

Capitolul III. PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI

1. Viziune În următorii 7 ani comuna Fărcaşa va deveni un pol regional de dezvoltare economică pentru „Ţara

Codrului”, continuând să fie o comună activă și modernă, care oferă locuitorilor săi standarde urbane

de viaţă, locuri de muncă mai bine plătite, servicii publice de calitate și oportunități variate de

petrecere a timpului liber. Prin dezvoltarea infrastructurii, a mediului de afaceri și valorificarea

optimă a resurselor naturale și umane, se va crea un cadru economico-social competitiv și stabil, care

asigură dezvoltarea continuă a localității și a regiunii, creșterea calității vieții locuitorilor săi şi

consolidarea statutului Comunei Fărcaşa de „Comună a Excelenţei".

2. Obiective

2.1. Obiective generale

În urma realizării auditului teritorial al comunei Fărcaşa, a consultărilor publice întreprinse şi a

concluziilor analizei SWOT, considerăm că, în următorii şapte ani, corespunzători programării

financiare europene 2014 – 2020, autorităţile publice locale şi partenerii lor trebuie să îşi canalizeze

energia şi resursele pentru atingerea următoarelor obiective generale:

1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice

eficiente şi prin creşterea calităţii mediului înconjurător. – componenta HABITAT.

2. Valorificarea potenţialului economic al comunei prin susţinerea dezvoltării sustenabile a

iniţiativei locale şi atragerea de noi investiţii şi investitori. – componenta ECONOMIE

3. Îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii socio-culturale moderne şi adaptate nevoilor

locale. – componenta SOCIETATE

2.2. Obiective strategice

Pentru a atinge obiectivele generale, autorităţile publice locale şi partenerii lor vor urmări

urmatoarele obiective sectoriale:

Componenta HABITAT

1.1. Dezvoltarea infrastructurii comunei şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale;


Pg. 106

1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în comună.

Componenta ECONOMIE

2.1. Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea resurselor şi potenţialului

local: industrie, agricultură şi turism;

2.2. Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă

a comunei;

Componenta SOCIETATE

3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii fărcăşene prin adoptarea de măsuri

adaptate specificului local;

3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei şi sprijinirea categoriilor

defavorizate sau cu risc de excluziune;

3.3. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor din comuna Fărcaşa;

3.4. Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni.

3. Matricea domeniilor cheie de intervenţie În continuare, prezentăm pentru fiecare componentă şi obiectiv strategic tabloul domeniilor cheie

de intervenţie, acestea cuprinzând elementele esenţiale pentru dezvoltarea echilibrată a comunităţii:


3.1. Habitat

Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie Proiect

1.1. Dezvoltarea infrastructurii

comunei şi rezolvarea

disfuncţionalităţilor actuale

1.1.1. Reabilitarea,

modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurii rutiere

- Finalizare modernizării infrastructurii rutiere din comuna Fărcașa;

- Modernizarea drumului județean DJ 108A Fărcaşa – Ulmeni;

- Modernizarea drumului judeţean DJ 193E Fărcaşa -Bârsău de Jos;

- Construcţia drumului de acces către depozitul ecologic (DC 92) şi

amenajarea drumurilor de acces către localităţile Buzeşti şi Sîrbi;

- Reabilitarea podului de la Ardusat;

- Construcţia unui pod peste râul Someş, printr-un proiect

implementat în parteneriat cu comuna Satulung în cadrul Asociaţiei

de Dezvoltare Intercomunală care va fi înfiinţată;

- Realizarea unui pod peste Valea Făgetului (zona Bordura din

Fărcaşa).



infrastructurii agricole şi

forestiere;

- Modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă și forestieră pentru

accesul la terenurile agricole sau pentru ocolirea drumurilor

judeţene 108A şi 193E;

- Construirea de drumuri forestiere pe raza comunei Fărcaşa


Pg. 108


- Identificarea unei modalităţi de a facilita irigarea anumitor terenuri

cu apă din Someş;

- Implementarea unui program de îmbunătățiri funciare;

- Implementarea unui program pentru reducerea acidității solului;



infrastructurii de alimentare cu

utilităţi a comunei;

- Reevaluarea sistemului de aducțiune cu apa și realizarea unor

măsuri corective pentru a asigura presiune constantă în toate

locaţiile de consum;

- Extiderea și modernizarea stației de tratare a apei;

- Finalizarea lucrărilor de infrastructură, apă și canal în toată comuna;

- Dezvoltarea şi urmărirea aplicării sistemului de colectare selectivă a

deșeurilor la nivelul comunei până la desemnarea operatorului

regional;

- Realizarea unei strategii care să maximizeze investiţia în centrul

regional de depozitare a deșeurilor;

- Extinderea reţelei electrice cu posibilitatea racordării de noi agenți

economici şi modernizarea sa prin instalarea de becuri LED;

- Realizarea unui proiect de energie alternativă – parc de panouri

fotovoltaice.


Pg. 109


1.1.4. Realizarea unei imagini

arhitecturale unitare în comună

- Reactualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Fărcaşa;

- Derularea unui program de amenajare și cosmetizare urbană la nivelul

întregii comune (trotuare, împrejmuri, spații verzi, iluminat stradal,

introducerea în pământ a rețelelor etc, parcuri, bănci, alei, piste

pentru biciclete, etc);

1.2. Dezvoltarea infrastructurii

de agrement şi conservarea

naturii în comună

1.2.1. Dezvoltarea

infrastructurii de agrement şi a

spaţiilor verzi din comună

- Înființarea unei baze de agrement în comună care să aibă funcțiuni

atât pe perioada verii, cât și a iernii (bazine de inot, mini SPA,

terenuri de sport și petrecerea a timpului liber acoperite);

- Finalizarea amenajării de parcuri în toate localităţile aparţinătoare

comunei Farcașa;

- Realizarea unui minibaze sportive de agrement în fiecare sat

aparţinător al comunei;

- Finalizarea construirii stadionului comunal din satul Tămaia;

- Construirea unui teren de sport în zona blocurilor ANL din Fărcaşa;

- Construirea unei săli polivalente la Tămaia;

- Construirea unui amfiteatru în aer liber;

- Construirea unei săli de bowling.

1.2.2. Dezvoltarea iniţiativelor

de conservare a naturii, inclusiv

- Realizarea unei campanii de responsabilizare a locuitorilor comunei

în vederea păstrării curățeniei și protejării domeniului public;


Pg. 110


prin implicarea populaţiei în

acest domeniu;

- Implementarea unui program de educație ecologică la nivelul întregii

comune pentru toate categoriile de vârstă;

- Continuarea participării active la programul „Let’s Do It, Romania!”.

3.2. Economie


2.1. Dezvoltarea economică

durabilă a comunei prin

valorificarea resurselor şi

potenţialului local: industrie,

agricultură şi turism.

2.1.1. Valorificarea potenţialului

industrial al comunei

- Realizarea unui strategii pentru atragerea de noi investitori în comuna

Fărcaşa (parteneriat cu comunele din zonă)

- Realizarea unei strategii de atragere a unui investitor strategic pentru

fabrica de sticlă în vederea continuării tradiției comunei Farcașa în

producerea sticlei;

- Dezvoltarea unui sistem alternativ de alimentare cu apă industrială din

Someș la costuri mult mai mici decât apa potabilă;


agricol al comunei

- Dezvoltarea unui strategii de stimulare a asocierii și înființare de

cooperative şi grupuri de producători (pomicultură, legumicultură,

creșterea animalelor etc.)

- Realizarea unei strategii de revitalizare a pomiculturii (analize de sol ,

analize de piață);

- Implementarea unui program de eradicare a bolilor pomilor fructiferi

din comună;


Pg. 111


- Încurajarea dezvoltării zootehniei în condiţii moderne, în exploataţii

zootehnice la standarde actuale (descurajând în acelaşi timp agricultura

de subzistenţă);

- Atragerea/stimularea înființării unui centru de echipamente și produse

pentru agricultură care să deservească întreagă zonă;

- Crearea unui centru de colectare şi procesare pentru produsele

agricole locale (studierea înființării unei societăți a primăriei în această

direcţie);

- Înființarea pe teritoriul comunei a unei piețe agroalimentare de interes

regional;


turistic al comunei

- Dezvoltarea unei strategii turistice pentru comună;

- Definirea unei strategii de promovare a obiectivelor turistice din

localitate;

- Evaluarea „apei termale” de la Buzeşti și dezvoltarea în jurul acesteia a

unei baze turistice de agrement;

- Utilizarea eficientă a bazei materiale bune de cazare aflată în gestiunea

administraţiei locale (Hotelul de la școală) pentru organizarea de

tabere şi schimburi de experienţă pentru elevi;

- Construirea unei baze turistice care să organizeze tabere de vară

pentru copii;


Pg. 112


- Amenajarea unui parc tematic\etnografic (mic muzeu al satului) în satul

Buzeşti;

- Includerea Bisericii de lemn din Buzeşti – monument istoric – în

circuitul bisericilor de lemn din Maramureş promovat de Consiliul

Judeţean Maramureş.

2.2. Stimularea iniţiativelor

economice private pentru

dezvoltarea economică

sustenabilă a comunei

2.2.1. Îmbunătăţirea

infrastructurii de sprijin pentru

afaceri la nivelul comunei

- Dezvoltarea unui centru de informare, consultanţă și asistenţă la

nivelulul primariei în parteneriat cu o firmă specializată, în vederea

furnizării de informații și asistenţă pentru cetățenii cu inițiativă și

pentru stimularea antreprenoriatului;

- Înființarea unui centru de asistenţă și consultanţă pentru mediul privat;

- Realizarea unui program de stimulare a antreprenoriatului în rândul

tinerilor din comună;

- Implementarea unui proiect pentru punerea în valoare/valorificarea

„apei de la Ciorgău”;

2.2.2. Atragerea de noi

investitori în comuna Fărcaşa;

- Dezvoltarea unei strategii pentru obiectivul „Fărcașa - pol zonal de

dezvoltare economică”;

- Crearea unei echipe/comisii cu scopul de a dezvolta activităţi de lobby

şi promovare care să atragă investitori;

- Dezvoltarea unei strategii de atragere a unor investiții în localitate care

să absoarbă forță de muncă înalt calificată și complementară


Pg. 113


economiei existențe ( ex. industrie alimentară care să utilizeze

potenţialul agricol al regiunii);

- Atragerea unui investitor care să deschidă o staţie de alimentare cu

combustibil pentru locuitorii comunei şi a satelor din jur;

3.3. Societate


3.1.Sprijinirea dezvoltării

armonioase a societăţii

fărcăşene prin adoptarea de

măsuri adaptate specificului

local

3.1.1. Facilitarea educaţiei

generaţiilor tinere prin

investiţii şi programe inovative

- Dezvoltarea unui program de tip after school sau „club al elevilor”

pentru elevii din şcoala primară şi generală;

- Înfiinţarea unei grupe de creşă şi de grădiniţă cu program prelungit;

- Înființarea unor locuri de joacă pentru copiii adaptate inclusiv

nevoilor copiilor mici: 1-4 ani în toate satele aparţinătoare;

- Dezvoltarea unui program de meditații gratuite pentru elevii fără

posibilități financiare;

- Dezvoltarea unui program de asistenţă şi consiliere pentru copiii ai

căror părinți sunt plecați în străinătate la muncă;


Pg. 114


- Achiziţionarea unui microbuz suplimentar pentru transportul

elevilor;

- Construirea unei şcoli noi în comuna Fărcaşa;

- Realizarea unei cantine pentru școală;

- Identificarea unei soluții pentru a pune la dispoziția școlii din

localitate a unui asistent medical școlar;

3.1.2. Creşterea gradului de

implicare a cetăţenilor în viaţa

comunei şi a coeziunii sociale

- Înfiinţarea de Asociaţii de Dezvoltare Intercomunală cu comunele

învecinate având ca scop dezvoltarea zonei;

- Realizarea unei strategii de branding pentru comuna Farcașa;

identificarea unui slogan și producerea unor elemete vizuale care să

inducă locuitorilor un sentiment mai puternic de apartenenţă la

comunitatea fărcăşeană (sugestie: panou iluminat nocturn la intrarea

și ieșirea din comună pe drumul național);

- Dezvoltarea unei strategii de revitalizare a meştesugurilor locale

(broderie și împletirea nuielelor) în special pentru populaţia feminină

din comună;

3.1.3. Dezvoltarea vieţii

culturale din comună

- Realizarea unei strategii pentru dezvoltarea vieții culturale în

Fărcașa;

- Transfomarea Căminului Cultural din Fărcaşa într-o adevărată Casă

de Cultură (cu programă și statut corespunzător) care să dezervească

regional nevoile din domeniul cultural.


Pg. 115


- Dezvoltarea unei strategii de brand-uire a Ansablului „Plaiuri

Someşene” având o dublă țintă: creșterea notorietății și atractivității

ansamblului în comună şi promovarea comunei prin intermediul

acestuia;

- Realizarea unor parteneriate cu diferite instituţii de cultură pentru

aducerea unor reprezentaţii artistice în localitate în mod constant.

3.1.4. Transformarea comunei

Fărcaşa într-un pol de

dezvoltare regional pentru

Ţara Codrului

- Dezvoltarea unei strategii care să conducă la dezvoltarea Comunei

Farcașa ca pol regional de creștere economică pentru Țara Codrului şi

refacerea PUG-ului în vederea atingerii acestui obectiv;

- Dezvoltarea unui program de atragere de noi locuitori în comună ( în

special profesioniști în diverse domenii prioritizate strategic) printr-un

program intitulat „Fărcaşa - casa mea”

- Atragerea unor dezvoltatori imobiliari care să construiască case de

locuit accesibile tinerilor care vor să se stabilească în comună;

3.2. Creşterea calităţii vieţii

pentru toţi locuitorii comunei

şi sprijinirea categoriilor

defavorizate sau cu risc de

excluziune

3.2.1. Sprijinirea vârstnicilor

din comună în contextul

îmbătrânirii tot mai

accentuate a populaţiei

- Dezvoltarea centrului de zi pentru bătrâni din Sîrbi care să furnizeze

servicii de calitate superioară pentru întreagă comună şi dezvoltarea

serviciilor de recuperare și întreținere în cadrul acestuia. (În situația

în care ar fi fezabil, replicarea modelului pentru fiecare localitate în

parte);

- Asigurarea transportului vârstnicilor din toată comuna la Centrul de zi

din Sîrbi;


Pg. 116


- Înfiinţarea unui centru de permanenţă de îngrijire pentru bătrâni de

tipul unui azil;

3.2.2. Derularea unor

programe pentru persoanele

vulnerabile şi cu risc de

excluziune socială

- Dezvoltarea unui program de informare în vederea prevenirii anumitor

afecțiuni cauzate de alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice,

igienă precară etc.

- Realizarea unui program de educație sanitară preventivă la nivelul

întregii comune;

- Derularea unor programe de calificare, recalificare şi reconversie

profesională pentru persoanele vulnerabile sau cu risc de excluziune

socială;

3.2.3. Dezvoltarea serviciilor

medicale în comună în

vederea acoperirii întregii Ţări

a Codrului

- Reformarea/regândirea Centrului de Permanență în vederea

creșterii operabilităţii și calității serviciilor;

- Implementarea unui program de suplimentare a dotărilor și

consumabilelor disponibile la Centrul de Permanență;

- Înființarea unei policlinici moderne cu principalele specializări

(interne, cardiologie, neurologie, oftalmologie, obstretică-

ginecologie etc) în comună;

- Înființarea unui săli de nașteri în localitate cu posibilitate de

deservire pentru întreaga regiune;


Pg. 117


- Dezvoltarea unei strategii de atragere pe termen lung în comună a

unor medici specialişti pentru Centrul de permanență şi pentru

Policlinică;

3.2.4. Îmbunătăţirea serviciilor

de asistenţă socială din

comună

- Realizarea unei strategii integrate de asistenţă socială la nivelul

întregii comune și eventual în parteneriat cu localitățile învecinate

(Ţara Codrului);

3.3. Creşterea gradului de

siguranţă a cetăţenilor din

comuna Fărcaşa

3.3.1. Creşterea gradului de

siguranţă a cetăţenilor din

comuna Fărcaşa

- Dezvoltarea/ extinderea sistemului de supraveghere video a comunei;

- Dezvoltarea în parteneriat cu Inspectoralul Judeţean de Poliție a

sistemului de semnalizare rutiera în localitate (semnalizare luminoasă

a trecerilor de pietoni);

- Derularea, în colaborare cu reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei, a

unor campanii de informare şi conştientizare în legătură cu siguranţa

rutieră, prevenirea furturilor sau alte teme de interes;

- Rezolvarea problemei câinilor liberi din comună prin amenajarea unui

adăpost pentru aceştia;

3.4. Apropierea autorităţilor

publice locale faţă de cetăţeni

3.4.1. Modernizarea

infrastructurii autorităţii

publice locale pentru a

răspunde nevoilor actuale

- Finalizarea lucrărilor la sediul nou al primăriei și realizarea celui mai

modern și eficient serviciu administrativ din regiune;

- Dotarea primăriei cu tehnică de calcul modernă şi adaptată nevoilor

actuale;

- Dezvoltarea unui program de digitalizare a serviciilor primăriei


Pg. 118


3.4.2. Creşterea capacităţii de

management, de atragere de

finanţări şi de administrare a

autorităţilor publice locale

- Înființarea unui serviciu public de administrare a domeniului public şi

privat al comunei;

- Participarea personalului autorităţilor publice locale la cursuri de

specializare şi perfecţionare;

- Participarea personalului autorităţilor publice locale la schimburi de

experienţă.

3.4.3. Îmbunătăţirea

comunicării între autoritatea

publică locală şi cetăţeni

- Dezvoltarea unei strategii de comunicare cu populația plecată din

localitate (în special înn străinătate) și încercarea de a atrage înapoi o

bună parte dintre aceștia;

- Desfăşurarea în permanenţă a unor activități de relaţii publice şi

comunicare care să arate că primăria este în serviciul cetățeanului;

- Dezvoltarea unui program bine stabilit şi adecvat promovat de întâlniri

ale administraţiei publice (primar şi consilieri locali) cu cetăţenii.


Pg. 119

4. Planul de acţiune

4.1. Habitat

Obiectiv strategic 1.1. Dezvoltarea infrastructurii comunei şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale

Domeniu cheie de intervenţie 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere

Proiect Plan de acţiune/Subactivităţi Surse estimative

de finanţare

Instituţie/

Parteneri

Data

estimativă de

finalizare

Finalizarea modernizării

infrastructurii rutiere din comuna

Fărcaşa

1. Proiect Tehnic pentru modernizarea străzilor

realizat.

2. Depunerea Cererii de Finanţare;

3. Implementarea proiectului.

Bugetul

Local/Alocări

Guvernamentale

/PNDR

UAT Fărcaşa Decembrie

2014

Octombrie

2016

Modernizarea drumului judeţean DJ

108A Fărcaşa - Ulmeni

1. Realizarea unei documentații care să justifice

necesitatea și oportunitatea realizării investiției;

2. Activitaţi de lobby pe lângă autorităţile judeţene

în vederea cuprinderii acestui proiect în

priorităţile de investiţii;

Fonduri

judetene/

Alocări

Guvernamentale

UAT Fărcaşa Octombrie

2016


Pg. 120

Modernizarea drumului judeţean DJ

193E Fărcaşa - Bârsău de Jos

1. Realizarea unei documentații care să justifice





Fonduri

judetene/

Alocări

Guvernamentale


2016

Construcţia drumului de acces către

depozitul ecologic (DC 92) şi

amenajarea drumurilor de acces

către localităţile Buzeşti şi Sîrbi

1. Realizarea unui studiu de fezabilitate;

2. Identificarea unei surse de finanţare şi

întocmirea cererii şi documentaţiilor pentru

finanţare;

3. Întocmirea proiectului tehnic şi desfăşurarea

lucrărilor de reabilitare a drumului.

Buget local /

Fonduri

judeţene/

Alocări

Guvernamentale

/ Fonduri

europene


2015

Reabilitarea podului de la Ardusat 1. Realizarea unei documentații care să justifice





Fonduri

judetene/

Alocări

Guvernamentale


2016

Construcţia unui pod peste râul

Someş, printr-un proiect

implementat în parteneriat cu

comuna Satulung în cadrul Asociaţiei

de Dezvoltare Intercomunală care va

fi înfiinţată

1. Înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunală împreună cu comuna Satulung şi

încheierea unui parteneriat cu Satulung în

vederea construirii podului peste Someş;


Fonduri

judetene/

Alocări

Guvernamentale

/ Fonduri

europene


2016


Pg. 121

3. Identificarea unei surse de finanţare şi

întocmirea cererii şi documentaţiilor pentru

finanţare;

4. Întocmirea proiectului tehnic şi desfăşurarea

lucrărilor de reabilitare a drumului..

Realizarea unui pod peste Valea

Făgetului (zona Bordura din Fărcaşa)

1. Actualizarea proiectului şi a Studiului de

Fezabilitate pentru realizarea podului din cadrul

proiectului „Modernizare drumuri de

exploatatie agricola in comuna Fărcaşa”,


3. Implementarea proiectului

Bugetul

Local/Alocări

Guvernamentale

/PNDR


2014

Octombrie

2016

Domeniu cheie de intervenţie 1.1.2. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi forestiere


de finanţare

Instituţie/Parteneri Data

estimativă de

finalizare

Modernizarea drumurilor de

exploataţie agricolă și forestieră

pentru accesul la terenurile agricole

sau pentru ocolirea drumurilor

judeţene 108A şi 193E

1. Actualizarea Studiului de Fezabilitate realizat

anterior;


Bugetul Local,

FEADR


2014

Octombrie

2016


Pg. 122

3. Proiectarea şi construcţia drumurilor.

Construirea de drumuri forestiere pe

raza comunei Fărcaşa

1. Reactualizarea Amenajamentului silvic al

comunei;

2. Identificarea unei surse de finanţare;

3. Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere.

Bugetul Local,

FEADR


2016

Identificarea unei modalităţi de a

facilita irigarea anumitor terenuri cu

apă din Someş

1. Clarificarea posibilităţilor (fezabilităţii tehnico-

juridice) de a realiza aceste lucrări şi identificarea

într-o listă de priorităţi;

2. Formularea documentaţiilor tehnico-economice

(SF+PT);

3. Efectuarea lucrărilor de construcţie/amenajare.

Surse proprii/

contribuţii

private/FEADR

UAT Fărcaşa/

Proprietarii de

terenuri care vor fi

deserviţi

Ianuarie 2015

Nedefinit (în

funcţie de

urgenţele şi

soluţiile de

realizare

identificate)

Implementarea unui program de

îmbunătăţiri funciare

1. Supunerea spre dezbatere în Consiliul Local a

metodelor şi instrumentelor prin care se doreşte

realizarea acestui obiectiv;

2. Formularea unui regulament / HCL care va

reglementa cadrul de desfăşurare a acestor

lucrări;

3. Implementarea propriu zisă a lucrărilor de

îmbunătăţiri funciare.

Surse proprii UAT Fărcaşa Iunie 2015

Activitate

anuală

Implementarea unui program pentru

reducerea acidității solului

1. Contractarea unui consultant/ specialist în

domeniu;

Surse proprii/

Finanţări


2019


Pg. 123

2. Realizarea de studii de sol pentru identificarea

zonelor cu probleme;

3. Conceperea programului şi identificarea unor

surse de finanţare;

4. Derularea de campanii de informare şi

implementarea programului.

guvernamentale

/ Finanţări de

mediu/ Fonduri

europene

Domeniu cheie de intervenţie 1.1.3. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilităţi a

comunei


de finanţare


estimativă de

finalizare

Reevaluarea sistemului de aducţiune

cu apa şi realizarea unor măsuri

corective pentru a asigura presiune

constantă în toate locaţiile de

consum

1. Identificarea cauzelor variaţiilor de presiune,

problemelor din reţeaua de distribuţie;

2. Identificarea unei surse de finanţare, pregătirea

documentaţiei necesare depunerii cererii de

finanţare;

3. Derularea lucrărilor de reparaţie.

Fonduri proprii/

finanţări

specifice/ alte

fonduri


2015

Extiderea și modernizarea stației de

tratare a apei;

1. Finalizarea documentaţiei (SF şi PT) privind

extinderea reţelei de alimentare cu apă,

redimensionarea şi completarea cu staţii de

Surse

guvernamentale

/Fonduri


2016


Pg. 124

pompare, retehnologizări la uzina de apă - în curs de

elaborare

2. Elaborarea Cererii de finanţare şi depunerea

proiectului spre finanţare;

3. executiei extinderea şi modernizarea stației de

tratare a apei;

europene/

Fonduri proprii/

Ministerul

mediului

Finalizarea lucrărilor de

infrastructură, apă şi canal în toată

comuna;

1. Finalizarea studiului de fezabilitate – în curs de

elaborare pentru componenta de canalizare şi

redimensionare a staţiei de epurare;



finanţare;

3. Derularea lucrărilor de finalizare a lucrărilor la

sistemul de alimentare cu apă şi canalizare.

Surse

guvernamentale

/Fonduri

europene/

Fonduri proprii


2016

Dezvoltarea şi urmărirea aplicării

sistemului de colectare selectivă a

deșeurilor la nivelul comunei până la

desemnarea operatorului regional;

1. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă prin

modernizarea şi extinderea bazei materiale utilizate

la nivelul comunei;

2. Realizarea unor campanii de conştientizare şi

motivare a locuitorilor să colecteze selectiv

deşeurile;

3. Aprobarea de către Consiliul Local a unor măsuri

pentru încurajarea colectării selective sau pentru

sancţionarea locuitorii care nu respectă sistemul de

colectare selectivă;

Buget local/

Fonduri de

mediu/ Fonduri

europene


2015


Pg. 125

4. Urmărirea aplicării sistemului de colectare selectivă; Activitate

permanentă

Realizarea unei strategii care să

maximizeze investiţia în centrul

regional de depozitare a deșeurilor

1. Realizarea unui studiu de impact;

2. Identificarea şi contactarea unor societăţi de

consultanţă, instituţii sau asociaţii capabile să ofere

asistenţă în acest domeniu;

3. Identificarea responsabilului cu proiectul şi

realizarea unui plan de management;

4. Implementarea strategiei.

Fonduri proprii /

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice / alte

fonduri

UAT Fărcaşa Noiembrie

2015

Extinderea reţelei electrice cu

posibilitatea racordării de noi agenți

economici şi modernizarea sa prin

instalarea de becuri LED

1. Realizat: proiect pentru extinderea reţelelor şi

Studiu de Fezabilitate pentru înlocuirea becurilor

convenţionale cu becuri LED în toată comună;

2. Obţinerea avizelor, realizarea achiziţiilor

3. Extinderea şi modernizarea reţelei electrice.

Surse proprii UAT Fărcaşa Decembrie

2017

Realizarea unui proiect de energie

alternativă – parc de panouri

fotovoltaice

1. Realizat: SF pentru asigurarea sustenabilităţii

energetice a consumatorilor publici aparţinând

comunei Fărcaşa, prin realizarea unui parc de

panouri fotovoltaice de capacitate cca. 1 Mw;



finanţare;

Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/programe

specifice/ surse

proprii/ surse

private


2019


Pg. 126

3. Derularea lucrărilor de construcţie a parcului

fotovoltaic;

Sau

2. Identificarea unui partener pentru realizarea

investiţiei în sistem de parteneriat public privat;

3. Pregătirea documentaţiei tehnice necesare

construcţiei parcului fotovoltaic;

4. Derularea lucrărilor de construcţie şi inaugurarea

investiţiei.

Domeniu cheie de intervenţie 1.1.4 Realizarea unei imagini arhitecturale unitare în comună

Proiect Plan de actiune/Subactivitati Surse estimative

de finantare

Institutie/Parteneri Data

estimativa de

finalizare

Reactualizarea Planului Urbanistic

General al Comunei Fărcaşa

1. Contractarea unei firme specializate în

urbanistică şi realizare PUG;

2. Derularea lucrărilor specifice de reactualizare a

PUG – ului;

3. Adoptarea unui regulament de urbanism – anexă

la PUG - care să reglementeze modelele de

Surse proprii sau

alocări

guvernamentale

UAT Fărcaşa Martie 2016


Pg. 127

construcții din Farcașa (definirea de către o

echipă de arhitecți a elementelor de urbanism

locale - specific local pentru case, clădiri

administrative sau comerciale, garduri etc.);

4. Realizarea consultării publice şi aprobarea noului

PUG prin Hotărâre de Consiliu Local.

Derularea unui program de

amenajare şi cosmetizare urbană la

nivelul întregii comune (trotuare,

împrejmuri, iluminat stradal,

introducerea în pământ a reţelelor

etc, bănci, alei, piste pentru biciclete,

etc);

1. Realizarea Studiului de Fezabilitate;

2. Elaborarea cererii de finanţare şi depunerea


3. Efectuarea lucrărilor de construcţii/reabilitare.

PNDR/Societăţi

finanţatoare/

Sponsori


2016

Obiectiv strategic 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în comună

Domeniu cheie de intervenţie 1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi a spaţiilor verzi din comună

Proiect Plan de acţiune / Subactivităţi Surse estimative

de finantare


estimativă de

finalizare

Înfiinţarea unei baze de agrement în

comună care să aibă funcţiuni atât pe

perioada verii, cât şi a iernii (bazine

1. Realizarea unui studiu de fezabilitate şi a

proiectului tehnic;

Fonduri

europene/

fonduri


2018


Pg. 128

de inot, mini SPA, terenuri de sport şi

petrecerea a timpului liber

acoperite);

2. Elaborarea cererilor de finanţare şi

depunerea proiectului;

3. Implementarea proiectului, realizarea

investiţiei.

guvernamentale

/ programe

specifice/ surse

proprii/

sponsorizări

Finalizarea amenajării de parcuri în

toate localităţile aparţinătoare

comunei Farcașa

1. Finalizarea lucrărilor de amenajare a

parcurilor;

2. Dotarea parcurilor cu mobilier urban şi

montarea de aparate de fitness în aer liber.

Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/surse proprii


2017

Realizarea unui minibaze sportive de

agrement în fiecare sat aparţinător

al comunei




3. Efectuarea lucrărilor propriu-zise.

Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/ programe

specifice/ surse

proprii/

sponsorizări


2018

Finalizarea construirii stadionului

comunal din satul Tămaia

1. Realizat: studiu de fezabilitate şi proiect de

finanţare;

2. Derularea lucrărilor de construcţie şi

amenajări.

FEADR/ buget

local


2020


Pg. 129

Construirea unui teren de sport în

zona blocurilor ANL din Fărcaşa

1. Realizat: studiu de fezabilitate şi proiect

tehnic;

2. Identificarea unui partener din mediul privat

care să participe la investiţie


Surse private /

sponsorizări/

buget local


2017

Construirea unei săli polivalente la

Tămaia





Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/ programe

specifice/ surse

proprii/

sponsorizări


2019

Construirea unui amfiteatru în aer

liber


2. Elaborarea cererii de finanţare şi

depunerea proiectului spre finanţare;


Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/ programe

specifice/ surse

proprii/

sponsorizări


2020

Construirea unei săli de bowling 1. Realizarea unui studiu de fezabilitate; Fonduri

europene/ Surse

private

UAT Fărcaşa/

investitor

identificat

Iunie 2017


Pg. 130




sau

1. Identificarea unui investitor interesat de

construirea unei săli de bowling în comuna

Fărcaşa;

2. Realizarea documentaţiei necesare şi

demararea lucrărilor de construcţie şi

amenajare;

Domeniu cheie de intervenţie 1.2.2. . Dezvoltarea iniţiativelor de conservare a naturii, inclusiv prin implicarea

populaţiei în acest domeniu;


de finanţare


estimativă de

finalizare

Realizarea unei campanii de

responsabilizare a locuitorilor

comunei în vederea păstrării

curățeniei și protejării domeniului

public;

1. Adoptarea unei HCL care să interzică drastic

deversarea deşeurilor şi dejecţiilor animale în

apele curgătoare din comună;

Buget local /

surse proprii/

sponsorizări

UAT Fărcaşa,

Şcoala, Biserica

Octombrie

2016/

activitate

recurentă


Pg. 131

2. Conceperea unei campanii de conştientizare a

nevoii de curăţenie şi ordine în gospodării şi a

nevoii de protejare a râurilor;

3. Identificarea partenerilor din rândul profesorilor,

preoţilor şi lucrătorilor sociali;

4. Realizarea de materiale promoţionale şi

derularea programului.


educaţie ecologică la nivelul întregii

comune pentru toate categoriile de

vârstă;

1. Conceperea unei program de educaţie continuă

în colaborare cu un partener/ ONG activ în

domeniul protecţiei mediului;

2. Indentificarea unui responsabil cu programul şi

realizarea unui plan de activităţi

3. Derularea programului.

Buget local /

surse proprii/

sponsorizări

UAT Fărcaşa,

Şcoala, Biserica

Octombrie

2015

/activitate

recurentă

Continuarea participării active la

programul „Let’s Do It, Romania!”

1. Identificarea partenerilor din cadrul ONG-urilor

locale, Şcolii, Primăriei şi Consiliului Local;

2. Promovarea campaniei;

3. Realizarea acţiunilor de curăţenie la data stabilită.

Buget local /

surse proprii/

sponsorizări

ONG-uri locale,

Şcoala, Primăria,

Consiliul Local

Anual -

activitate

recurentă


Pg. 132

4.2. Economie

Obiectiv strategic 2.1. Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea resurselor şi potenţialului local: industrie, agricultură şi

turism.

- Domeniu cheie de intervenţie 2.1.1. Valorificarea potenţialului industrial al comunei ;


de finanţare Instituţie/Parteneri

Data

estimativă

de finalizare

Realizarea unui strategii pentru

atragerea de noi investitori în

comuna Fărcaşa (parteneriat cu

comunele din zonă)

1. Contractarea unei firme de consultanţă care să

dezvolte strategia şi instumentele aferente;

2. Implementarea programului: identificarea unor

oportunităţi de afaceri în comună, formularea

domeniilor atractive, specificarea facilităţilor

pentru investitori, crearea de materiale

promoţionale etc.

Surse proprii şi

fonduri atrase

UAT Fărcaşa Iunie 2015

Realizarea unei strategii de atragere

a unui investitor strategic pentru

fabrica de sticlă în vederea

continuării tradiției comunei Farcașa

în producerea sticlei;

1. Contractarea unei consultanţe de specialitate în

vederea gestionării demersurilor necesare

acestei proceduri;

2. Identificarea unui investitor strategic

(specificarea facilităţilor pentru investitori,

crearea de materiale promoţionale etc.)

Surse proprii şi

fonduri atrase


2015


Pg. 133



Data

estimativă

de finalizare

3. Derularea activităţilor specifice de lobby şi

atragere de investitori în mod activ.

Dezvoltarea unui sistem alternativ

de alimentare cu apă industrială din

Someş la costuri mult mai mici decât

apa potabilă;


proiectului tehnic;

2. Elaborarea cererilor de finanţare şi depunerea

proiectului;

3. Implementarea proiectului, realizarea investiţiei.

Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/programe

specifice/ surse

proprii/


2018

- Domeniu cheie de intervenţie 2.1.2. Valorificarea potenţialului agricol al comunei;



Data

estimativă

de finalizare

Dezvoltarea unui strategii de

stimulare a asocierii și înființare de

cooperative şi grupuri de

producători (pomicultură,

1. Identificarea unei firme de consultanţă

specializată în probleme de dezvoltare, asociere,

punere pe piaţă de produse etc;

2. Stabilirea unui program de asistenţă şi

consultanţă pentru iniţiativele de asociere ale

Surse proprii/

contibuţiile

asociaţilor


2015


Pg. 134



Data

estimativă

de finalizare

legumicultură, creșterea animalelor

etc.)

locuitorilor comunei la care să participe potenţiali

beneficiari, consultanţi şi reprezentanţi ai

Primăriei şi ai Consiliului Local.

Realizarea unei strategii de

revitalizare a pomiculturii (analize de

sol , analize de piață);

1. Identificarea şi contactarea unui partener

specializat în probleme de dezvoltare exploataţii

agricole/ pomicultură etc;

2. Realizarea unei strategii de încurajare a înfiinţării

şi exploatării moderne a livezilor şi dezvoltării

afacerilor în pomicultură

3. Implementarea strategiei

Fonduri

europene/

Fonduri

guvernamentale

/Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/alte

fonduri


2017


eradicare a bolilor pomilor fructiferi

din comună;

1. Identificarea şi contactarea unor agenţi

economici sau instituţii capabile să ofere

asistenţă în acest domeniu;

2. Elaborarea unui program de eradicare şi

informarea comunităţii ;


Surse proprii/

contribuţii

private

Asociaţiile de

fermieri şi

pomicultori

Decembrie

2017

Încurajarea dezvoltării zootehniei în

condiţii moderne, în exploataţii

zootehnice la standarde actuale

1. Identificarea unei societăţi de consultanţă pe

probleme de comunicare strategică;

Fonduri

europene/

Fonduri


2018


Pg. 135



Data

estimativă

de finalizare

(descurajând în acelaşi timp

agricultura de subzistenţă);

2. Realizarea unei strategii moderne şi actualizate

de încurajare a înfiinţării unor ferme împreună cu

aceasta;


guvernamentale

/Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/alte

fonduri

Atragerea/stimularea înființării unui

centru de echipamente și produse

pentru agricultură care să

deservească întreagă zonă;

1. Identificarea unui consultant extern pentru

dezvoltarea unui plan de acţiune;

2. Crearea unei mape de prezentare care să

promoveze facilităţile şi elementele de avantaj

competitiv pentru realizarea unei astfel de

investiţii;

3. Promovarea oportunităţii în mediile private de

afaceri la nivel judeţean sau naţional.

Bugetul local /

surse proprii /

alte surse

UAT Fărcaşa August 2015

Crearea unui centru de colectare şi

procesare pentru produsele agricole

locale

1. Promovarea ideii de afaceri către persoanele cu

iniţiativă din comună sau către asociaţiile de

fermieri;

2. Crearea centrului de colectare şi procesare

pentru produse agricole

Autofinanţare UAT Fărcaşa şi

investitori privaţi

Iunie 2015


Pg. 136



Data

estimativă

de finalizare

Înfiinţarea pe teritoriul comunei a

unei pieţe agroalimentare de interes

regional;

1. Identificarea partenerilor privaţi şi instituţionali

interesaţi în dezvoltarea proiectului;

2. Adoptarea unei HCL care să reglementeze

funcţionarea pieţei.

3. Identificarea locaţiei şi amenajarea spaţiului

destinat pieţei;

4. Promovarea iniţiativei la nivel regional

Bugetul local /

surse proprii /

alte surse

UAT Fărcaşa/ alţi

parteneri

Decembrie

2016

Domeniu cheie de intervenţie 2.1.3. Valorificarea potenţialului turistic al comunei


de finanţare


estimativă de

finalizare

Dezvoltarea unei strategii turistice

pentru comună;



2. Identificarea unei echipe locale responsabille cu

implementarea strategiei şi realizarea unui plan

de management;

3. Implementarea strategiei: identificarea

obiectivelor/avantajelor comparative/nişelor de

Buget

local/Fundaţii

finanţatoare/

Programe de

finanţare

specifice/



Pg. 137


de finanţare


estimativă de

finalizare

dezvoltare turistică ale comunei, consultarea şi

informarea locuitorilor, identificarea

oportunităţilor de finanţare etc).

Contribuţii

proprii

Definirea unei strategii de

promovare a obiectivelor turistice

din localitate;

1. Contactarea unei firme specializate care să

dezvolte un concept şi un plan de promovare;

2. Identificarea şi designul unui slogan, logo, crearea

unor materiale de promovare;

3. Implementarea planului de promovare.

Buget local/

Finanţări

specifice/

fundaţii/ surse

proprii


Evaluarea „apei termale” de la

Buzeşti și dezvoltarea în jurul

acesteia a unei baze turistice de

agrement;

1. Analiza de necesitate şi oportunitate / evaluarea

din partea unui organism abilitat a calităţilor

apelor termale de la Buzeşti ;


3. Promovarea proiectului spre finanţare din sursă

publică sau în parteneriat public – privat;


Foduri europene

/ Finanţare

privată

UAT Fărcaşa/ alţi

parteneri

Decembrie

2020

Utilizarea eficientă a bazei materiale

bune de cazare aflată în gestiunea

administraţiei locale (dormitoarele

din mansarda şcolii) pentru

1. Expertizarea condiţiilor şi capacităţilor de cazare

a Hotelului de la şcoală; determinarea

necesarului de investiţii în reparaţii/amenajări;

Bugetul local /

surse proprii /

alte surse

UAT Fărcaşa,

Şcoala Fărcaşa

Decembrie

2016


Pg. 138


de finanţare


estimativă de

finalizare

organizarea de tabere şi schimburi

de experienţă pentru elevi;

2. Elaborarea unei strategii pentru organizarea de

tabere şi schimburi de experienţă pentru elevi;

3. Identificarea responsabilului cu strategia şi

realizarea unui plan de management;


Construirea unei baze turistice care

să organizeze tabere de vară pentru

copii;

1. Identificarea partenerilor privaţi şi instituţionali

interesaţi in dezvoltarea proiectului;


proiectului tehnic;

3. Elaborarea cererilor de finanţare şi depunerea

proiectului;

4. Implementarea proiectului, realizarea investiţiei.

Fonduri

europene/

fonduri

guvernamentale

/programe

specifice/ surse

proprii/


2018

Amenajarea unui parc tematic\

etnografic (mic muzeu al satului) în

satul Buzeşti

1. Contactarea instituţiilor specializate în

conservarea patrimoniului etnografic în vederea

realizării unei evaluări prealabile şi a unui studiu

de oportunitate.

2. Identificarea locaţiei şi reglementarea juridică a

acesteia;

Buget Local /

Programe

specifice



Pg. 139


de finanţare


estimativă de

finalizare

3. Colectarea obiectelor tematice ;

4. Amenajarea propriu-zisă a muzeului sub

îndrumarea unui etnograf muzeograf;

5. Supravegherea bunei funcţionări a muzeului

(desemnarea unui responsabil/curator).

Includerea Bisericii de lemn din

Buzeşti – monument istoric – în

circuitul bisericilor de lemn din

Maramureş promovat de Consiliul

Judeţean Maramureş.

1. Realizarea documentaţiei privind oportunitatea

şi beneficiile includerii Bisericii de lemn din

Buzeşti în circuitul bisericilor de lemn din

Maramureş;

2. Desfăşurarea de activităţi de lobby pe lângă

Consiliul Judeţean Maramureş pentru

includerea Bisericii Buzeşti în circuitul bisericilor

de lemn din judeţ promovat de CJ MM.

Nu este cazul UAT Fărcaşa Decembrie

2015

Obiectiv strategic 2.2. Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă a comunei

Domeniu cheie de intervenţie 2.2.1. Îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul comunei


Pg. 140


de finanţare


estimativă de

finalizare

Dezvoltarea unui centru de

informare, consultanţă și asistenţă la

nivelulul primariei în parteneriat cu

o firmă specializată, în vederea

furnizării de informații și asistenţă

pentru cetățenii cu inițiativă și

pentru stimularea

antreprenoriatului;

1. Stabilirea unui parteneriat cu o firmă de

consultanţă specializată care să furnizeze

serviciile de consultanţă şi informare către

cetăţeni;

2. Stabilirea unui program clar de consultanţă

pentru cetăţeni şi desfăşurarea întâlnirilor

conform programului;

3. Organizarea unor întâlniri extraordinare/în afara

programului prestabilit pentru necesităţi

punctuale.

Surse proprii /

fonduri atrase

din proiecte

UAT Fărcaşa Septembrie

2015

Activitate

permanentă

Înfiinţarea unui centru de asistenţă şi

consultanţă pentru mediul privat;

1. Stabilirea unui parteneriat cu o firmă de

consultanţă specializată care să furnizeze

serviciile de consultanţă şi informare pentru

antreprenori;

2. Stabilirea unui program clar de consultanţă

pentru cetăţeni şi desfăşurarea întâlnirilor

conform programului;

3. Organizarea unor întâlniri extraordinare/în

afara programului prestabilit pentru

necesităţi punctuale.

Fonduri proprii/

fonduri atrase

din proiecte


2015


Pg. 141


de finanţare


estimativă de

finalizare

Realizarea unui program de

stimulare a antreprenoriatului în

rândul tinerilor din comună;

1. Identificarea unor parteneri (consultanţi, asociaţii,

ONG-uri) pentru derularea programului;




Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri


2015

Implementarea unui proiect pentru

punerea în valoare/valorificare a

„apei de la Ciorgău”;

1. Analiza de necesitate şi oportunitate / evaluarea

din partea unui organism abilitat a calităţilor

„apei de la Ciorgău”;;


3. Promovarea proiectului spre finanţare din sursă

publică sau în parteneriat public – privat;

4. Implementarea proiectului;

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

fonduri

private/finanţări

specifice/alte

fonduri

UAT Fărcaşa/

parteneri privaţi

Iunie 2019

Domeniu cheie de intervenţie 2.2.2. Atragerea de investitori în comuna Fărcaşa


Pg. 142


de finanţare


estimativă de

finalizare

Dezvoltarea unei strategii pentru

obiectivul „Fărcașa - pol zonal de

dezvoltare economică”;







promoţionale etc.

Surse proprii şi

fonduri atrase


Crearea unei echipe/comisii cu

scopul de a dezvolta activităţi de

lobby şi promovare care să atragă

investitori;

1. Contractarea unei consultanţe de

specialitate în vederea gestionării

demersurilor necesare acestei proceduri;

2. Identificarea persoanelor responsabile la

nivel local cu atragerea investitorilor;

3. Derularea activităţilor specifice de lobby şi

atragere de investitori în mod activ.

Buget local Consultant / UAT

Fărcaşa

Martie 2015

Activitate

permanentă

Dezvoltarea unei strategii de

atragere a unor investiţii în localitate

care să absoarbă forţă de muncă înalt

calificată şi complementară

economiei existente (ex. industrie






Surse proprii şi

fonduri atrase



Pg. 143

alimentară care să utilizeze

potenţialul agricol al regiunii);


promoţionale etc.

Atragerea unui investitor care să

deschidă o staţie de alimentare cu

combustibil pentru locuitorii

comunei şi a satelor din jur;


dezvoltarea unui plan de acţiune;

2. Crearea unei mape de prezentare care să

promoveze facilităţile şi elementele de avantaj

competitiv pentru realizarea unei astfel de

investiţii;



Surse proprii şi

fonduri atrase


2015

4.3. Societate

Obiectiv strategic 3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii fărcăşene prin adoptarea de măsuri adaptate specificului local

Domeniu cheie de intervenţie 3.1.1. Facilitarea educaţiei generaţiilor tinere prin investiţii şi programe inovative


Pg. 144



Data

estimativă

de finalizare

Dezvoltarea unui program de tip

after school sau „club al elevilor”

pentru elevii din şcoala primară şi

generală;

1. Identificarea cadrelor didactice interesate să

participe la un astfel de program şi realizarea unui

studiu de impact;

2. Identificarea şi contactarea unor instituţii sau

asociaţii de succes în organizarea de programe de

acest tip;


realizarea unui plan de management al

proiectului;

4. Identificarea unor surse de finanţare şi

întocmirea cererii de finanţare;


Ministerul

Educaţiei /

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice / alte

fonduri

UAT Fărcaşa,

Inspectoratul Şcolar

Judeţean

Maramureş, Şcoala

Gimnazială Fărcaşa

Sept. 2015

Crearea unei grupe de creşă şi de

grădiniţă cu program prelungit;


2. Demararea unei proceduri de lobby pe lângă

Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş pentru

înfiinţarea unei grupe de creşă şi a unor grupe de

grădiniţă cu program prelungit (pentru Tămaia s-

a obţinut aprobare pentru grădiniţa cu program

prelungit începând cu 2014);

Ministerul

Educaţiei/

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa,


Judeţean

Maramureş, Şcoala


Sept. 2015


Pg. 145



Data

estimativă

de finalizare

3. Obţinerea avizelor şi acordurilor necesare;


Înfiinţarea unor locuri de joacă

pentru copiii adaptate inclusiv

nevoilor copiilor mici: 1-4 ani în

toate satele aparţinătoare;


2. Identificarea locaţiilor;



4. Amenajarea spaţiilor de joacă.

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri


Dezvoltarea unui program de

meditaţii gratuite pentru elevii fără

posibilităţi financiare;

1. Identificarea cadrelor didactice interesate să

participe la un astfel de program;

2. Identificarea surselor de finanţare pentru

remunerarea cadrelor didactice;

3. Desemnarea unui responsabil cu derularea

programului;

4. Crearea unei baze de date, actualizate periodic cu

elevii care au nevoie de aceste meditaţii

Fonduri proprii UAT Fărcaşa Martie 2016


Pg. 146



Data

estimativă

de finalizare


asistenţă şi consiliere pentru copiii ai

căror părinți sunt plecați în

străinătate la muncă;

1. Identificarea şi contactarea unor instituţii sau

asociaţii de succes în organizarea de programe de

acest tip;


realizarea unui plan de management al

proiectului;




Ministerul

Educaţiei /

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice / alte

fonduri


Achiziţionarea unui microbuz

suplimentar pentru transportul

elevilor;

1. Supunerea proiectului dezbaterii şi aprobării în

Consiliul Local;

2. Desfăşurarea procedurii de achiziţie publică;

3. Achiziţionarea microbuzului.

Fonduri proprii/

Sponsorizări/

Alte finanţări


Iulie 2015

August 2015

Construirea unei şcoli noi în comuna

Fărcaşa

1. Realizat: Proiect Tehnic în cadrul proiectului O

comună, o şcoală;


3. Implementarea proiectului

Ministerul

Educaţiei/

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări

UAT Fărcaşa,


Judeţean

Maramureş, Şcoala


Septembrie

2017


Pg. 147



Data

estimativă

de finalizare

Realizarea unei cantine pentru

şcoală

1. Realizarea studiilor de fezabilitate;

2. Identificarea unor surse de finanţare, scrierea şi

depunerea proiectelor pentru accesarea

acestora;



Ministerul

Educaţiei/

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa,


Judeţean

Maramureş

Decembrie

2019

Identificarea unei soluții pentru a

pune la dispoziția școlii din localitate

a unui asistent medical școlar;

1. Identificarea unor surse de finanţare;

2. Angajarea unui asistent medical școlar;

Ministerul

Educaţiei/

Fonduri proprii/

Fonduri

nerambursabile/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa,


Judeţean

Maramureş

Decembrie

2015

- Domeniu cheie de intervenţie 3.1.2. Creşterea gradului de implicare a cetăţenilor în viaţa comunei şi a coeziunii sociale


Pg. 148



Data

estimativă

de finalizare

Înfiinţarea de Asociaţii de Dezvoltare

Intercomunală cu comunele

învecinate având ca scop

dezvoltarea zonei

1. Asociaţii de Dezvoltare Intercomunală cu

comunele învecinate

2. Selecţionarea persoanelor cu competenţe şi

motivaţie în acest domeniu pentru a se ocupa de

acest ADI-uri.

3. Realizarea unui plan de management multianual.

Autofinanţare UAT Fărcaşa şi

comunele

învecinate

iulie 2015

Realizarea unei strategii de branding

pentru comuna Farcaşa;

identificarea unui slogan şi

producerea unor elemete vizuale

care să inducă locuitorilor un

sentiment mai puternic de

apartenenţă la comunitatea

fărcăşeană (sugestie: panou iluminat

nocturn la intrarea şi ieşirea din

comună pe drumul naţional)

1. Identificarea unui consultant sau a unui ONG în

domeniul comunicării strategice, coeziunii sociale

sau relaţiilor publice care să asiste reprezentanţii

UAT Fărcaşa;

2. Identificarea unui slogan, conceperea unor

elemente vizuale identitare şi a unei stategii de

promovare.

3. Realizarea designului pentru panourile de

iluminat la intrarea şi ieşirea din comună.

4. Producerea şi montarea panourilor .

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri


2015


revitalizare a meştesugurilor locale

(broderie şi împletirea nuielelor) în

1. Conceperea unei campanii de conştientizare a

localnicilor cu privire la valoarea culturală, dar şi

economică, a meşteşugurilor;

Surse proprii/

Sponsorizări/


2016


Pg. 149



Data

estimativă

de finalizare

special pentru populaţia feminină

din comună;

2. Elaborarea unei strategii şi a unor pârghii

administrative de stimulare a meşteşugurilor

locale;


Finanţări

alternative

- Domeniu cheie de intervenţie 3.1.3. Dezvoltarea vieţii culturale din comună



Data

estimativă

de finalizare

Realizarea unei strategii pentru

dezvoltarea vieții culturale în

Fărcașa;

1. Identificarea instituţiilor culturale în vederea

încheierii de parteneriate;

2. Identificarea unei persoane motivate,

responsabile cu strategia culturală şi conceperea

unui plan de management;

3. Încheierea de parteneriate cu instituţii culturale

din judeţ, ţară şi străinătate şi atragerea de

evenimente culturale;

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa,

Unităţile de

învăţământ şi cele

culturale din

Fărcaşa

Decembrie

2016


Pg. 150



Data

estimativă

de finalizare

4. Desfăşurarea unei campanii de popularizare a

manifestărilor culturale şi creşterea gradului de

interes a seinenilor pentru acestea;

5. Desfăşurarea de evenimente culturale

Transfomarea Căminului Cultural din

Fărcaşa într-o adevărată Casă de

Cultură (cu programă și statut

corespunzător) care să dezervească

regional nevoile din domeniul

cultural.

1. Realizat: înfiinţarea Centrului Cultural Fărcaşa

care reuneşte toate căminele culturale din

comună;

2. Reabilitarea, modernizarea şi dotarea căminelor

culturale;

3. Identificarea unor persoane motivate şi cu viziune

capabile să atragă finanţări şi sponsorizări şi să

organizeze activităţile culturale.

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa Febr. 2018

Dezvoltarea unei strategii de brand-

uire a Ansablului „Plaiuri Someşene”

având o dublă țintă: creșterea

notorietății și atractivității

ansamblului în comună şi

promovarea comunei prin

intermediul acestuia;

1. Contactarea unei firme specializate care să

dezvolte un concept şi un plan de promovare;

2. Identificarea materialelor şi strategiilor de

promovare

3. Conceperea unui calendar de evenimente cu

participarea ansamblului

Surse proprii/

Sponsorizări


2015


Pg. 151



Data

estimativă

de finalizare

Realizarea unor parteneriate cu

diferite instituţii de cultură pentru

aducerea unor reprezentaţii artistice

în localitate în mod constant.

1. Identificarea instituţiilor culturale cu care se pot

încheia parteneriate;

2. Încheierea de parteneriate şi atragerea de

evenimente culturale;

3. Desfăşurarea de evenimente culturale în

parteneriat.

Nu este cazul UAT Fărcaşa Iunie 2017

- Domeniu cheie de intervenţie 3.1.4. Transformarea comunei Fărcaşa într-un pol de dezvoltare regional pentru Ţara Codrului



Data

estimativă

de finalizare

Dezvoltarea unei strategii care să conducă la dezvoltarea Comunei Farcașa ca pol regional de creștere economică pentru Țara Codrului şi refacerea PUG-ului în vederea atingerii acestui obectiv;


dezvoltarea unei strategii şi a unui plan de

acţiune;

2. Realizarea unui studiu de fezabilitate

5. Identificarea comunelor partenere;

Surse proprii sau

alocări

guvernamentale

UAT Fărcaşa Noiembrie

2015

Martie 2017


Pg. 152



Data

estimativă

de finalizare

6. Contractarea unei firme specializate în

urbanistică;

7. Refacere efectivă a PUG-ului

Decembrie

2020

Dezvoltarea unui program de atragere de noi locuitori în comună ( în special profesioniști în diverse domenii prioritizate strategic) printr-un program intitulat „Fărcaşa - casa mea”

1. Identificarea unui consultant sau a unui ONG în

domeniul comunicării strategice, coeziunii sociale

sau relaţiilor publice care să asiste reprezentanţii

UAT Fărcaşa;

2. Conceperea programului „Fărcaşa - casa mea”,

care să includă şi construirea unui bloc de

locuinţe prin ANL în localitatea Tămaia;



4. Implementarea programului;

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri


2020

Atragerea unor dezvoltatori imobiliari care să construiască case de locuit accesibile tinerilor care vor să se stabilească în comună

1. Analiza de oportunitate şi dezvoltarea unui plan

de acţiune;

2. Crearea unei mape de prezentare elementele de

avantaj competitiv pentru realizarea unei astfel

de investiţii;

Fonduri proprii UAT Fărcaşa Septembrie

2016


Pg. 153



Data

estimativă

de finalizare



Obiectiv strategic 3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei şi sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune

Domeniu cheie de intervenţie 3.2.1. Sprijinirea vârstnicilor din comună în contextul îmbătrânirii tot mai accentuate a populaţiei



Data

estimativă

de finalizare

Dezvoltarea centrului de zi pentru

bătrâni din Sîrbi care să furnizeze

servicii de calitate superioară pentru

întreagă comună şi dezvoltarea

serviciilor de recuperare și

întreținere în cadrul acestuia. (În

situația în care ar fi fezabil,

replicarea modelului pentru fiecare

localitate în parte);

1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-uri,

medici) pentru derularea programelor;

2. Conceperea programelor şi identificarea unor


3. Derularea programelor.

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa Dec. 2017

Asigurarea transportului vârstnicilor

din toată comuna la Centrul de zi din

Sîrbi;

1. Identificarea unor surse de finanţare;

2. Identificarea/asigurarea mijloacelor de transport;

Fonduri proprii/

sponsorizări/



Pg. 154



Data

estimativă

de finalizare

3. Conceperea unui program de transport şi

comunicarea acestuia celor interesaţi.

Înfiinţarea unui centru de

permanenţă de îngrijire pentru

bătrâni de tipul unui azil;

1. Realizarea unui studiu de prefezabilitate.



3. Întocmirea documentaţiei tehnice necesare;

4. Derularea lucrărilor de construcţie, amenajări şi

dotarea centrului.

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/ alte

fonduri


Domeniu cheie de intervenţie 3.2.2. Derularea unor programe pentru persoanele vulnerabile şi cu risc de excluziune socială



Data

estimativă

de finalizare


informare în vederea prevenirii

anumitor afecțiuni cauzate de

alimentația nesănătoasă, lipsa

activității fizice, igienă precară etc.





Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/alte

fonduri

UAT Fărcaşa/

cabinete medicină

de famile/ DSP

Maramureș

Iunie 2016


Pg. 155



Data

estimativă

de finalizare


Realizarea unui program de educaţie

sanitară preventivă la nivelul întregii

comune






Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/alte

fonduri

UAT Fărcaşa/

cabinete medicină

de famile/ DSP

Maramureș

Iunie 2016

Derularea unor programe de

calificare, recalificare şi reconversie

profesională pentru persoanele

vulnerabile sau cu risc de excluziune

socială;






Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice/

alte fonduri



Pg. 156

Domeniu cheie de intervenţie 3.2.3. Dezvoltarea serviciilor medicale în comună în vederea acoperirii întregii Ţări a Codrului


de finanţare

Instituţie /

Parteneri

Data

estimativă

de finalizare

Reformarea/regândirea Centrului de

Permanenţă în vederea creşterii

operabilităţii şi calităţii serviciilor;

1. Evaluarea gradului de eficienţă operaţională şi

managerială;

2. Evaluarea necesităților în vederea reorganizării,

centrului;

3. Identificarea surselor financiare în vederea

derulării programului de reformare;

4. Implementarea activităților de reorganizare a

Centrului de Permanenţă.

Ministerul

Sănătăţii/

Societăţi

finanţatoare/

Sponsorizări/

Fonduri

europene



suplimentare a dotărilor şi

consumabilelor disponibile la

Centrul de Permanenţă;

1. Întocmirea unui necesar de dotări şi consumabile

pentru Centrul de Permanenţă;

2. Identificarea surselor financiare în vederea

derulării programului de dotare-modernizare;

3. Implementarea activităților de modernizare

utilare a Centrului de Permanenţă.

Ministerul

Sănătăţii/

Societăţi

finanţatoare/

Sponsorizări/

Fonduri

europene


Înființarea unei policlinici moderne

cu principalele specializări (interne,

cardiologie, neurologie,

1. Realizarea unui studiu de fezabilitate.



Ministerul

Sănătăţii/

Fonduri

europene



Pg. 157


de finanţare

Instituţie /

Parteneri

Data

estimativă

de finalizare

oftalmologie, obstretică-ginecologie

etc) în comună;



dotarea centrului.

Înfiinţarea unui săli de naşteri în

localitate cu posibilitate de deservire

pentru întreaga regiune;

5. Realizarea unui studiu de fezabilitate.





dotarea centrului.

Ministerul

Sănătăţii/

Fonduri

europene



atragere pe termen lung în comună a

unor medici specialişti pentru

Centrul de permanenţă şi pentru

Policlinică;

1. Identificarea unor parteneri (asociaţii, ONG-

uri, medici) pentru conceperea strategiei;

2. Conceperea strategiei;

3. Derularea strategiei.

Nu e cazul UAT Fărcaşa Iunie 2019


Pg. 158

Domeniu cheie de intervenţie 3.2.4. Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială din comună


de finanţare

Instituţie /

Parteneri

Data

estimativă

de finalizare

Realizarea unei strategii integrate de

asistenţă socială la nivelul întregii

comune şi eventual în parteneriat cu

localităţile învecinate (Ţara

Codrului);

1. Identificarea unor parteneri (instituţii, asociaţii,

ONG-uri, medici) pentru conceperea strategiei;

2. Conceperea strategiei;

3. Derularea strategiei.

Ministerul

Muncii, Familiei

şi Protecţiei

Sociale/ DJASPC

Maramureş/

Fonduri

europene


Obiectiv strategic 3.3. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor din comuna Fărcaşa

- Domeniu cheie de intervenţie 3.3.1. Creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor din comuna Fărcaşa



Data

estimativă

de finalizare

Dezvoltarea/ extinderea sistemului

de supraveghere video a comunei

1. In desfăşurare: montarea a 10 camere video pe

traseul DJ 108A

2. Realizarea unui studiu de oportunitate pentru

extinderea sistemului de supraveghere;

Fonduri proprii/

finanţări

specifice/ alte

fonduri



Pg. 159



Data

estimativă

de finalizare



finanţare;

4. Desfăşurarea procedurii de achiziţie publică;

5. Derularea lucrărilor de instalare a sistemului.

Dezvoltarea în parteneriat cu

Inspectoralul Judeţean de Poliție a

sistemului de semnalizare rutiera în

localitate (semnalizare luminoasă a

trecerilor de pietoni)

1. Derularea unor activităţi de lobby pentru

dezvoltarea sistemului de semnalizare rutiera în

localitate

2. Implementarea sistemului

Finanţări

specifice/ alte

fonduri

UAT Fărcaşa/IJP

Maramureş

Octombrie

2015

Derularea, în colaborare cu

reprezentanţii Poliţiei şi ai

Jandarmeriei, a unor campanii de

informare şi conştientizare în

legătură cu siguranţa rutieră,

prevenirea furturilor sau alte teme

de interes

1. Identificarea şi contactarea partenerilor

instituţionali pentru conceperea campaniei ;

2. Conceperea campaniei şi popularizarea

campaniiei;

3. Derularea campaniei.

Fonduri proprii/

finanţări

specifice

UAT Fărcaşa/IJP

Maramureş

Octombrie

2015

Rezolvarea problemei câinilor liberi

din comună prin amenajarea unui

adăpost pentru aceştia


medici veterinari) care să ajute la găsirea unei

soluţii în această problemă;

Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări


2015


Pg. 160



Data

estimativă

de finalizare

2. Finalizarea procedurilor pentru înfiinţarea unui

centru chinologic;

3. Inaugurarea centrului şi derularea unui program

de prevenţie a înmulţirii câinilor fără stăpând sau

a abandonului acestora.

specifice/ alte

fonduri

Obiectiv strategic 3.4. Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni

- Domeniu cheie de intervenţie 3.4.1. Modernizarea infrastructurii autorităţii publice locale pentru a răspunde nevoilor actuale



Data

estimativă

de finalizare

Finalizarea lucrărilor la sediul nou al

primăriei și realizarea celui mai

modern și eficient serviciu

administrativ din regiune;




finanţare;

3. Derularea lucrărilor de construcţie.

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

finanţări

specifice/ alte

fonduri



Pg. 161



Data

estimativă

de finalizare

Dotarea primăriei cu tehnică de

calcul modernă şi adaptată nevoilor

actuale;

1. Întocmirea unui necesar de echipamente şi

tehnică de calcul moderne pentru dotarea

primăriei Fărcaşa;

2. Desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică;

3. Dotarea primăriei cu echipamentele şi tehnica de

calcul achiziţionate.

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

finanţări

specifice/ alte

fonduri



digitalizare a serviciilor primăriei

1. Realizarea unui studiu de fezabilitate

2. Desfăşurarea procedurilor de licitaţie publică

3. Implementarea programului

Fonduri

europene/

Fonduri proprii/

finanţări

specifice/ alte

fonduri



Pg. 162

- Domeniu cheie de intervenţie 3.4.2. Creşterea capacităţii de management, de atragere de finanţări şi de administrare a

autorităţilor publice locale



Data

estimativă

de finalizare

Înființarea unui serviciu public de

administrare a domeniului public şi

privat al comunei

1. Supunerea proiectului dezbaterii şi aprobării în

Consiliul Local;

2. Reglementarea juridică a serviciului public

3. Angajarea de personal pentru deservirea acestuia

Buget local UAT Fărcaşa Dec. 2018

Participarea personalului

autorităţilor publice locale la cursuri

de specializare şi perfecţionare

1. Realizarea unui plan de specializare şi

perfecţionare a personalului;

2. Identificarea unor furnizori de cursuri conform

necesarului;

3. Participarea personalului la cursurile identificate.

Fonduri

guvernamentale

/Fonduri proprii/

sponsorizări/

finanţări

specifice


Participarea personalului

autorităţilor publice locale la

schimburi de experienţă

1. Identificarea unor parteneri autorităţi publice

locale din ţară şi străinătate;

2. Încheierea de parteneriate cu aceştia;

3. Participarea la schimburi de experienţă.

Fonduri

europene/

Fonduri

guvernamentale

/Fonduri proprii/

finanţări

specifice



Pg. 163

- Domeniu cheie de intervenţie 3.4.3. Îmbunătăţirea comunicării între autoritatea publică locală şi cetăţeni



Data

estimativă

de finalizare


comunicare cu populația plecată din

localitate (în special în străinătate) și

încercarea de a atrage înapoi o bună

parte dintre aceștia;

1. Identificarea unei persoane responsabile cu

proiectul de comunicare cu cei plecaţi în

străinătate.

2. Crearea bazei de date cu datele de contact ale

tuturor cetăţenilor (adresă de e-mail, număr de

telefon etc.)

3. Informarea permanentă a cetăţenilor despre

starea comunei şi diverse evenimente de peste

an, invitarea lor la aceste evenimente, sau

comunicarea unor oportunităţi economice de

investiţii sau angajare care apar la nivelul

Comunei Fărcaşa.

Fonduri proprii/

sponsorizări

UAT Fărcaşa Iun. 2015

Sept. 2015

Activitate

permanentă

Desfăşurarea în permanenţă a unor

activităţi de relaţii publice şi

comunicare care să arate că primăria

este în serviciul cetăţeanului;

1. Identificarea unui consultant pe probleme de

relaţii publice.

2. Crearea unui program de relaţii publice a

Administraţiei Publice Locale împreună cu acesta

3. Actualizarea permanentă a site-ului comunei

Fărcaşa

Fonduri proprii/

sponsorizări

UAT Fărcaşa Febr. 2015

Iunie 2015


Pg. 164



Data

estimativă

de finalizare

Dezvoltarea unui program bine

stabilit şi adecvat promovat de

întâlniri ale administraţiei publice

(primar şi consilieri locali) cu

cetăţenii.

1. Identificarea unor persoane responsabile cu

proiectul de comunicare cu locuitorii comunei;



3. Derularea programului de informarea

permanentă a cetăţenilor despre starea comunei

şi diverse evenimente de peste an, invitarea lor la

aceste evenimente, sau comunicarea unor

oportunităţi economice de investiţii sau angajare

care apar la nivelul Comunei Fărcaşa.

Fonduri proprii/

sponsorizări


Surse documentare

Pg. 165

Surse documentare

1. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Maramureş, reactualizare 2008

2. Prezentarea comunei Fărcaşa, Primăria Fărcaşa

3. Fişe de informaţii completate de Primăria Fărcaşa

4. Raportul primarului privind starea economică, socială şi de mediu a comunei Fărcaşa în anul 2012

5. Interviuri cu persoanele cheie din comunitate

6. CD Lista Firme Profesional 2013, Borg Design SRL

Surse electronice:

1. www.insse.ro (Institutul Naţional de Statistică)

2. www.recensamantromania.ro (rezultatele recensămintelor populaţiei si locuinţelor din România)

3. http://www.rga2010.djsct.ro (rezultate definitive Recensământ General Agricol 2010)

4. www.turism.gov.ro (Autoritatea Naţională pentru Turism)

5. http://www.farcasa-maramures.ro (UAT Fărcaşa)

6. www.ghidulprimariilor.ro

7. www.cj.maramures.ro (Consiliul Judeţean Maramureş)

http://www.recensamantromania.ro/

http://www.rga2010.djsct.ro/

http://www.farcasa-maramures.ro/

http://www.ghidulprimariilor.ro/

http://www.cj.maramures.ro/

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ