STRATEGIA de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe ... · Neatractivitatea pieţei valorilor...

1

COMISIA NAȚIONALĂ a PIEȚEI FINANCIARE

piața de

capital

asigurări

creditare

nebancară

STRATEGIA

de dezvoltare a pieţei

financiare nebancare pe

anii 2018–2022

și Planul de acțiuni

pentru implementarea

acesteia

2

I. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 (denumită în

continuare Strategie), în virtutea competenţelor conferite prin legea-cadru (Legea nr.192/1998

privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare), a fost elaborată de Comisia Naţională a Pieţei

Financiare (CNPF) în deplină consonanţă cu acordurile, programele de dezvoltare strategică şi

documentele de politici existente la nivel naţional şi internaţional.

În urma reorganizării, în anul 2007, a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în Comisia

Naţională a Pieţei Financiare şi absorbţiei Inspecţiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Fondurilor

Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi

împrumut ale cetăţenilor a fost reconstituită autoritatea (consolidată) de reglementare şi

supraveghere a pieţei financiare nebancare în persoana CNPF, aceasta devenind un fel de

„megaregulator” pentru toate sectoarele pieţei financiare nebancare. Pe parcursul ultimului deceniu

de activitate, CNPF a elaborat, a modificat şi a dezvoltat cadrul normativ aferent asigurării bunei

funcţionări a celor 3 sectoare ale pieţei financiare nebancare în conformitate cu principiile şi

standardele Uniunii Europene/internaţionale. În acest context, în principalele legi de reglementare a

pieţei nebancare per ansamblu au fost transpuse principalele directive ale UE.

Astfel, politici clare de acţiune, care cuprind peste 60 de măsuri, au fost integrate într-un

document complex ce punctează dezvoltarea pieţei financiare nebancare pentru următorii 5 ani. În

ansamblu, Strategia reflectă o viziune unitară şi cuantifică obiectivele aferente dezvoltării pieţei în

cauză, fiind complementată/concretizată de Planul de acţiuni care defineşte în mod clar obiectivele,

succesiunea reformelor şi responsabilităţile, astfel încît acestea să fie implementate pînă în 2022 şi

care derivă, cu precădere, din angajamentele de ţară asumate prin Acordul de Asociere între

Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Acordul de Asociere RM–UE).

Din această perspectivă, prezentul document de politici este axat pe următoarele direcţii:

a) elaborarea şi punerea în aplicare a unui cadru de reglementare care ar cuprinde transpunerea

prevederilor legislaţiei comunitare, ceea ce va permite participanţilor la piaţă şi investitorilor să

profite de avantajele pieţei unice europene;

b) creşterea eficacităţii în supravegherea pieţei financiare nebancare prin trecerea la

supravegherea activităţii entităţilor în baza prevenirii şi gestiunii riscurilor;

c) sporirea nivelului de cultură financiară a populaţiei privind serviciile şi instrumentele pieţei

financiare nebancare şi creşterea încrederii consumatorului, asigurînd protecţia acestuia;

d) dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale CNPF pentru a

asigura o guvernare bazată pe performanţă.

Principalele repere şi iniţiative ale Strategiei vizează soluţionarea obiectivelor-cheie, fapt care,

în cele din urmă, ar conduce la o aplicare mai largă şi mai eficientă a ingineriei financiare în

atragerea capitalului privat şi, în ultimă instanţă, la consolidarea competitivităţii economice a tării.

Prezentul document reprezintă o viziune complexă în perspectiva următorilor 5 ani pentru

crearea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a operatorilor şi operaţiunilor de pe piaţa

financiară nebancară, care să contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea sustenabilă a acesteia, reflectînd

transparenţa şi responsabilitatea CNPF în relaţia cu entităţile supravegheate, legînd acţiunile

specifice ale autorităţii cu îndeplinirea obiectivelor strategice.

Misiunea CNPF, în calitate de autoritate de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare

nebancare, derivă din chintesenţa Legii nr.192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare,

care, la articolul 3, stabileşte obiectivele principale ale acesteia, şi anume: asigurarea stabilităţii,

transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar nebancar, prevenirea riscurilor sistemice şi

a manipulării pe piaţa financiară nebancară, protejarea drepturilor participanţilor la piaţa financiară

nebancară.

3

Viziunea strategică a CNPF este direcţionată spre consolidarea sistemului de reglementare şi

supraveghere a pieţei financiare nebancare şi creşterea competitivităţii acesteia, prin perfecţionarea

cadrului normativ şi armonizarea acestuia cu acquis-ul comunitar în condiţiile implementării

mecanismelor de supraveghere bazate pe prevenirea şi gestiunea riscurilor şi abordări prudenţiale.

În acest context, o atenţie sporită este acordată activităţilor destinate creşterii nivelului de

educaţie financiară, ca măsură activă de protecţie a consumatorilor de servicii şi produse financiare

nebancare şi de creştere a gradului de încredere a acestora. CNPF tinde să îmbunătăţească calitatea

actului de asistenţă a participanţilor la piaţă, generînd astfel sporirea gradului de incluziune

financiară şi cointeresarea în înregistrarea progreselor de edificare a încrederii în sistemul financiar

nebancar şi în instrumentele aferente.

Printre obiectivele de activitate ale CNPF, cele mai importante sînt:

a) consolidarea sistemului de reglementare şi supraveghere, ajustarea acestuia la standardele

internaţionale şi alinierea la bunele practici în spiritul directivelor UE;

b) asigurarea stabilităţii şi sustenabilităţii financiare prin implementarea instrumentelor

adiţionale supravegherii prudenţiale şi nonprudenţiale;

c) asigurarea protecţiei drepturilor şi intereselor participanţilor la piaţa financiară nebancară;

d) consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale CNPF.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite în condiţii de maximă eficienţă şi responsabilitate,

CNPF îşi focalizează preocupările în aplicarea punctuală a instrumentelor aferente resetării

politicilor şi mecanismelor de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare în spiritul

stabilităţii, corectitudinii, prudenţialităţii, credibilităţii, transparenţei şi bunei guvernanţe.

II. EVOLUŢIA PIEŢEI FINANCIARE NEBANCARE. ANALIZA

SITUAŢIEI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR

În contextul definirii perspectivelor pentru următorii 5 ani se cere, în primul rînd, constatarea

progreselor şi a problemelor existente, pentru a putea identifica soluţii, precum şi determinarea

cadrului necesar pentru Planul de acţiuni.

În sensul realizării acţiunilor stipulate în Legea nr.35/2011 pentru aprobarea Strategiei de

dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011–2014 şi a Planului de acţiuni pentru

implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011–2014, în perioada

următoare (2015–2017), în spiritul continuităţii, CNPF a desfăşurat reformele iniţiate pentru

atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Deşi gradul de penetrare agregat al pieţei financiare nebancare în PIB a înregistrat o cotă

modestă (5,09% în 2016), dimensiunile componentelor pieţei atestă evoluţii incongruente, punînd în

evidenţă faptul că acestea sînt influenţate semnificativ de o mulţime de factori, cum ar fi: mediul de

afaceri, evoluţia socioeconomică, lichiditatea şi dimensiunea pieţei, accesibilitatea şi transparenţa

informaţiilor, cultura financiară a consumatorilor şi încrederea acestora în funcţionarea corectă a

mecanismelor pieţei etc. (diagrama nr.1).

În această ordine de idei, acţiunile realizate şi măsurile întreprinse urmăresc consolidarea

capacităţii participanţilor la piaţa financiară nebancară de a preveni riscurile operaţionale şi

financiare, de a identifica vulnerabilităţile existente şi de a pune în aplicare cele mai bune practici de

reglementare şi supraveghere a sectoarelor pieţei.

2.1. Piaţa de capital

O piaţă de capital veritabilă, ca parte a sistemului financiar, trebuie să îndeplinească trei

funcţii principale, şi anume: mobilizarea economiilor, diminuarea deficitului informaţional dintre

debitori şi creditori şi oferirea mijloacelor eficiente de gestionare a riscurilor. Este necesar de

constatat că piaţa de capital din Republica Moldova nu a realizat deocamdată, în măsura necesară,

rolul său de instrument adecvat şi eficient privind transformarea economiilor în investiţii.

4

În condiţiile actuale ale pieţei de capital, partea preponderentă a pachetelor majoritare de

acţiuni este deţinută de un număr restrîns de acţionari, respectiv, pachetele minoritare nu sînt

atractive pentru investitori, iar numărul de tranzacţii este limitat din cauza lipsei de oferte. Piaţa

valorilor mobiliare corporative este una subdezvoltată din cauza lipsei de atractivitate şi

diversificare a instrumentelor oferite spre tranzacţionare, acestea fiind limitate doar la acţiuni.

Neatractivitatea pieţei valorilor mobiliare împiedică plasarea de către emitenţi a obligaţiunilor

pentru a acumula fonduri pe termen lung, aceasta fiind caracterizată prin absenţa tranzacţiilor cu

valori mobiliare de stat pe piaţa reglementată, lipsa obligaţiunilor municipale, a obligaţiunilor

corporative şi a celor guvernamentale în cadrul unor programe investiţionale specifice.

Alte aspecte problematice se referă la nivelul scăzut al transparenţei informaţionale, inclusiv al

calităţii datelor dezvăluite de către emitenţii de valori mobiliare, ceea ce împiedică luarea deciziilor

de către investitori, de asemenea la provenienţa şi transparenţa acţionariatului în sectorul bancar şi

de asigurări, precum şi la aspectele de guvernanţă corporativă ce sînt determinate de o serie de litigii

şi vulnerabilităţi aferente proceselor de anulare, emitere şi vînzare a participaţiilor deţinute cu

nerespectarea cerinţelor privind calitatea acţionariatului în capitalul băncilor şi al societăţilor de

asigurare.

2.1.1. Evoluţia pieţei de capital

Pentru a impulsiona dezvoltarea pieţei de capital, atît la nivel naţional cît şi în context

transfrontalier, CNPF a iniţiat un proces complex de reformă a pieţei, fiind realizate următoarele

activităţi:

– remodelarea cadrului normativ în scopul armonizării acestuia cu acquis-ul comunitar şi cu

cele mai bune practici internaţionale în domeniu. În context, a fost adoptată Legea nr.171/2012

privind piaţa de capital şi cadrul normativ aferent, care transpune 11 directive ale UE şi actele

complementare de punere în aplicare în materie de autorizare şi funcţionare, guvernanţă,

administrare a riscurilor, cerinţe de capital;

– reconfigurarea infrastructurii pieţei de capital prin defragmentarea pieţei bursiere de valori

mobilare (piaţa reglementată şi sistemul multilateral de tranzacţionare – MTF), redefinirea şi

diversificarea actorilor pieţei conform standardelor UE;

5

– consolidarea funcţiilor de monitorizare a pieţei de capital prin revizuirea sistemului de

raportare a participanţilor la piaţa de capital, inaugurarea sistemului de supraveghere în timp real a

unor actori ai pieţei;

– lansarea unui fond de compensare a investitorilor în instrumente financiare;

– elaborarea şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă în rîndul entităţilor pieţei

de capital;

– derularea unei serii de proiecte pentru a spori abilităţile şi cunoştinţele specialiştilor CNPF,

precum şi educaţia financiară a populaţiei pe acest segment.

În pofida acţiunilor întreprinse de CNPF, indicatorii macroeconomici relevă că piaţa de capital

autohtonă rămîne în continuare subdezvoltată. Ponderea plasamentelor pe piaţa primară comparativ

cu PIB-ul ţării este foarte mică (0,33% în 2016). În statele cu un grad sporit de penetrare a

economiei acest indicator este de peste 50%.

În prezent, tipurile de instrumente disponibile pe piaţa de capital sînt foarte limitate, singurele

valori mobiliare care circulă pe piaţă fiind acţiunile. În perioada de referinţă, emisiunile de acţiuni s-

au efectuat prin emisiuni închise. Deşi în 2017 volumul emisiunilor de acţiuni (462,9 milioane lei) a

fost în creştere dublă faţă de anul 2015, acesta a constituit doar 42% din cel realizat în anul 2012.

După un trend descendent pronunţat (anul 2015) al principalilor indicatori ai pieţei de capital

(emisiunile şi tranzacţiile cu valori mobiliare), în anul 2016 a fost înregistrată o uşoară revenire, însă

sub nivelul efectiv din anii 2012–2014. Conform prevederilor Legii nr.171/2012 privind piaţa de

capital, începînd cu luna martie 2015, tranzacţiile de pe piaţa secundară a valorilor mobiliare se

realizează pe 3 segmente: piaţa reglementată, sistemul multilateral de tranzacţionare (MTF) şi în

afara pieţei reglementate sau MTF. În perioada 2016–2017, piaţa secundară a valorilor mobiliare

atestă o evoluţie neuniformă a volumului tranzacţiilor cu valori mobiliare. Volumul total al

tranzacţiilor înregistrate în anul 2017 (563,9 milioane lei) s-a redus de două ori comparativ cu anul

2016 (1137,3 milioane lei) (diagrama nr.2).

2.2. Piaţa de asigurări

Piaţa de asigurări a parcurs o etapă importantă prin aprobarea şi punerea în aplicare a unor

amendamente la cadrul normativ aferent funcţionării şi solidităţii financiare a societăţilor de

asigurare, calităţii intermedierii/mecanismului şi instrumentelor de remediere/redresare financiară.

În urma intensificării activităţii de supraveghere şi a amendării cadrului juridic au fost aplicate

următoarele măsuri de consolidare financiară a entităţilor din sectorul asigurări-reasigurări:

6

– creşterea capitalizării asigurătorilor şi a brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare

(majorările de capital la asigurătorii care desfăşoară asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto

externă (Cartea Verde) pînă la 22,5 milioane lei şi la brokeri – pînă la 100,0 mii lei);

– stabilirea şi aplicarea măsurilor de intervenţie timpurie prin instituirea administrării speciale

a unui asigurător şi redresarea financiară a unui alt asigurător;

– stabilirea condiţiilor faţă de deţinerea participaţiilor calificate în capitalul social al

asigurătorului;

– fortificarea normelor privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de asigurare şi de

intermediere în asigurări şi/sau reasigurări;

– stabilirea cerinţelor ce ţin de pregătirea şi competenţa profesională în asigurări pentru a

ridica gradul de profesionalism pe piaţă;

– stabilirea cerinţelor faţă de programul de reasigurare al asigurătorului, care vor permite

evaluarea prudentă a concentraţiei riscurilor pe piaţa internă şi volumele transmise în reasigurare pe

pieţele externe.

2.2.1. Evoluţia pieţei de asigurări

Modificările şi completările cadrului normativ (din perioada 2010–2016) au consolidat piaţa

de asigurări şi au îmbunătăţit soliditatea financiară. Urmare a implementării noilor prevederi

regulatorii bazate pe regimul Solvabilitate I cu privire la cerinţele de capitalizare, solvabilitate şi

lichiditate, s-a înregistrat o reconfigurare a pieţei, numărul societăţilor diminuîndu-se de la 24 în

anul 2010 la 16 în anul 2016.

Odată cu introducerea cerinţelor adiţionale licenţierii activităţii brokerilor şi agenţilor de

asigurare, dezvoltarea activităţii intermediarilor în asigurări a fost una impunătoare. În 2016,

numărul brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare prezenţi pe piaţă a fost de circa 70, aceştia

intermediind aproximativ 30% din volumul primelor brute subscrise.

Începînd cu 1 ianuarie 2016, CNPF a făcut primul pas spre liberalizarea tarifelor pentru

asigurările obligatorii de răspundere civila auto, odată cu punerea în aplicare a modificărilor la

Hotărîrea CNPF nr.26/10 din 13 iunie 2013 cu privire la primele de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto. Astfel, în formula de calcul al primei de asigurare au fost incluşi 2 coeficienţi

de rectificare noi, care oferă posibilitatea asigurătorilor de a reduce prima de asigurare în funcţie de

marja de profit şi de cheltuielile efective ale asigurătorului.

Piaţa de asigurări este o piaţă concentrată, în care primele 5 societăţi au înregistrat o cotă de

piaţă de circa 67% în anul 2016. Caracteristicile pieţei de asigurări relevă structura diferitor tipuri de

asigurări în totalul pieţei, aceasta fiind caracterizată prin cota ridicată a asigurărilor obligatorii şi

slaba reprezentare a asigurărilor de viaţă, celelalte sectoare fiind de asemenea subdezvoltate.

Analizînd evoluţia volumului primelor de asigurare subscrise şi al despăgubirilor de asigurare

plătite, se constată o continuă tendinţă de creştere a acestora (diagrama nr.3).

lex:DEB5201306132610

7

Dinamica ascendentă a volumului de prime brute subscrise a fost determinată de asigurările

generale (99%, în 2016), în special de asigurările auto, care, datorită ponderii majoritare (67%), au

impus ritmul pieţei. Dezvoltarea asigurărilor auto a fost determinată de creşterea primei de bază cu

circa 20% pentru asigurarea obligatorie de răspundere civila auto internă, începînd cu 1 ianuarie

2016.

Totodată, din volumul total al primelor de asigurare, doar 7% revin asigurărilor de viaţă. Acest

indicator rămîne unul scăzut în mod constant datorită nivelului redus al veniturilor cetăţenilor, lipsei

de informare cu privire la avantajele acestei clase de asigurări, evoluţiei lente a procesului

educaţional şi comportamentului financiar pasiv al publicului, precum şi datorită lipsei de încredere

a societăţii în acest sector.

În aprecierea nivelului de dezvoltare a pieţei de asigurări, cei mai relevanţi indicatori de

analiză sînt gradul de penetrare a asigurărilor în economie şi densitatea asigurării, evoluţia acestora

fiind prezentată în tabelul de mai jos.

Dinamica indicatorilor pieţei de asigurări

2012 2013 2014 2015 2016

Gradul de penetrare a asigurărilor (%) 1,24 1,20 1,08 1,01 1,03

Densitatea asigurărilor (lei/locuitor) 306,0 337,0 338,3 345,7 388,71

Analizînd evoluţia gradului de penetrare a asigurărilor în economie, se constată că scăderea

acestui indicator (1,03%, în 2016) se datorează ritmului de creştere a PIB-ului – unul superior

creşterii volumului primelor de asigurare.

În ceea ce priveşte densitatea asigurărilor, se remarcă o tendinţă de creştere, astfel, densitatea

asigurărilor în 2016 fiind cu 27% mai mare comparativ cu anul 2012. Această tendinţă este

determinată de creşterea absolută a primelor de asigurare plătite de către fiecare asigurat, cît şi de

creşterea numărului de contracte de asigurare încheiate.

Cu referire la densitatea şi gradul de penetrare ale asigurărilor de locuinţe, se constată că

acestea sînt extrem de joase, în mare parte datorită resurselor financiare limitate aflate la dispoziţia

populaţiei, dar şi din cauza lipsei unei culturi financiare bine dezvoltate în domeniul asigurărilor. În

prezent, majoritatea deţinătorilor de contracte de asigurare de locuinţe o reprezintă cetăţenii străini,

companiile şi organizaţiile internaţionale, precum şi deţinătorii de contracte de creditare ipotecară în

care este obligatorie condiţia de asigurare.

8

Nu se bucură de mare popularitate nici asigurările facultative de sănătate, deşi acestea

înregistrează o tendinţă neînsemnată de creştere în ultimii ani. În prezent, ocrotirea sănătăţii face

parte integrantă din sistemul securităţii sociale. Sistemul de asigurări sociale de sănătate este

desemnat să finanţeze asistenţa medicală pentru populaţia asigurată şi inclusă în asigurare în baza

contribuţiilor obligatorii plătite în mod regulat de către cetăţeni. Totuşi, adesea, serviciile medicale

oferite în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se dovedesc insuficiente, în special atunci

cînd apar probleme grave de sănătate. Pentru a soluţiona în mod eficient acest aspect, în practica

internaţională a fost pus în aplicare mecanismul parteneriatului public-privat în asigurările de

sănătate obligatorii şi facultative.

2.2.2. Intensificarea activităţii de supraveghere şi aplicarea unor măsuri speciale

Transparenţa necorespunzătoare a structurii acţionariatului şi deficienţele de guvernanţă

corporativă au conferit CNPF provocări majore, dat fiind deficitul de instrumente aferente protejării

creditorilor şi consumatorilor de servicii financiare, ameninţînd stabilitatea sectorului de asigurări şi

a celui financiar în ansamblu. Astfel, pentru soluţionarea problemei în cauză, CNPF a elaborat

amendamente la art.29 din Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări, prin care se propune

reglementarea procedurii de anulare, emitere şi vînzare a participaţiilor deţinute cu nerespectarea

cerinţelor privind calitatea acţionariatului în capitalul asigurătorului (reasigurătorului), precum şi

stabilirea dreptului autorităţii de supraveghere de a prelua ea însăşi sau de a delega gestiunea

acţiunilor suspendate şi a acţiunilor nou-emise unei societăţi de investiţii selectată şi autorizată de

către CNPF pentru perioada suspendării drepturilor aferente acţiunilor şi în cazul constatării că acest

proces periclitează guvernanţa corporativă a asigurătorului (reasigurătorului).

Potrivit deciziei comitetului de management al Consiliului Birourilor Sistemului Internaţional

de Asigurări „Carte Verde”, conform căreia Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule

(BNAA) putea fi suspendat din Sistemul Internaţional de Asigurări „Carte Verde” începînd cu 1

aprilie 2016, CNPF, în limita competenţelor sale operaţionale, a întreprins măsurile de rigoare

pentru a remedia situaţia respectivă, care s-a soldat cu revocarea deciziei de suspendare a BNAA din

Sistemul Internaţional de Asigurări „Carte Verde”, aprobată în cadrul Adunării generale a

membrilor Consiliului Birourilor de la Bruxelles din 2 iunie 2016.

În acest sens, CNPF a elaborat şi a promovat un set de amendamente la Legea nr.407/2006 cu

privire la asigurări şi la Legea nr.414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule, prin care a fost consolidat cadrul de activitate al BNAA şi

au fost extinse capacităţile de supraveghere ale CNPF.

Profitabilitatea şi eficienţa sectorului de asigurări rămîn a fi o provocare. În acest sens, sînt

necesare măsuri concrete pentru îmbunătăţirea cadrului normativ şi intensificarea activităţii de

supraveghere, inclusiv modificarea regimului de solvabilitate pentru societăţile de asigurare,

evaluarea gradului de adecvare al rezervelor tehnice şi furnizarea unei estimări reale a valorii

economice a acestora, calculul ratei de solvabilitate, implementarea mecanismelor de intervenţie

timpurie, rezoluţie şi remediere financiară, precum şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare aferent

gestiunii crizelor de pe piaţa de asigurări.

2.3. Sectorul de creditare nebancară

Pe parcursul ultimilor 5 ani de dezvoltare, sectorul de creditare nebancară aflat în vizorul

CNPF, reprezentat prin două forme instituţionale: asociaţii de economii şi împrumut şi organizaţii

de microfinanţare, a consemnat o evoluţie pozitivă, înscrisă pe un trend ascendent. Deşi segmentul

în cauză este încă nesemnificativ în raport cu PIB-ul (3,21%, în 2016), ponderea acestuia per piaţa

de creditare devine tot mai vizibilă, în ultimii 5 ani acesta înregistrînd o creştere dublă, depăşind

10% din totalul pieţei.

CNPF, în ultima perioadă, a fost preocupată de sistematizarea în sensul ajustărilor aferente

ambelor sectoare de creditare nebancară, iar aceste demersuri au avut obiectivul de a spori calitatea

9

serviciilor oferite şi de a creşte gradul de încredere a consumatorilor de servicii de creditare

nebancară.

2.3.1. Asociaţiile de economii şi împrumut

2.3.1.1. Intensificarea activităţii de supraveghere şi aplicarea unor măsuri de stabilizare financiară

În vederea intensificării activităţii de supraveghere şi implementării măsurilor de stabilizare

financiară au fost întreprinse o serie de acţiuni al căror efect s-a exprimat prin:

– creşterea şi menţinerea gradului de capitalizare a asociaţiilor de economii şi împrumut

(rezerva instituţională fiind de 32,3% din activ în 2016, minimul stabilit fiind de 10%);

– calitatea sustenabilă a împrumuturilor, materializată prin portofoliul supus riscului mai mare

de 30 de zile, care se menţine sub minimul normativ de 10% (2,5%, în 2016);

– diminuarea dependenţei financiare a asociaţiilor de economii şi împrumut faţă de sursele

externe de finanţare (scădere de 3,4 ori în ultimii 8 ani; 20,7%, în 2016);

– sporirea gradului de penetrare a serviciilor asociaţiilor de economii şi împrumut (3,0% în

2016), determinată inclusiv de creşterea încrederii populaţiei în acest sector.

2.3.1.2. Asigurarea unui cadru normativ adecvat şi prudent

Principalele componente ale legislaţiei care au fost amendate pe parcursul ultimilor 5 ani de

activitate au vizat modificările la Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr.139/2007, normele

de prudenţă financiară şi fondul de lichidităţi, fiind materializate prin introducerea următoarelor

prevederi regulatorii de bază:

– diminuarea minimului necesar al cvorumului pentru desfăşurarea adunărilor generale ale

membrilor. Relaxarea acestui prag vine să disciplineze responsabilitatea şi să stimuleze maturitatea

beneficiarilor de servicii ale asociaţiilor, odată cu menţinerea caracterului obligatoriu al calităţii de

membru şi creşterea semnificativă a numărului acestora;

– corelarea indicatorilor de calitate cu recomandările Consiliului Mondial al Uniunilor de

Credit (WOCCU), prin introducerea în premieră a minimului necesar aferent portofoliului de

împrumut supus riscului (mai mult de 30 de zile), cu consecinţa limitărilor stricte în activitate în

cazul încălcării periodice a acestui indicator;

– adaptarea la reglementările internaţionale a procedeului de decontare a creanţei compromise

aferente împrumutului acordat din contul provizioanelor constituite şi înregistrarea acesteia în

componenţa activelor extrabilanţiere sub supraveghere doar în condiţiile existenţei unei certitudini

întemeiate, justificate documentar, că creanţa în cauză nu va fi rambursată. Aplicarea acestei cerinţe

va reflecta situaţia financiară adecvată şi reală a asociaţiilor, influenţînd în mod direct calitatea

portofoliului, şi va permite o evidenţă mai prudentă a activelor entităţii;

– asigurarea centralizată a sectorului cu mijloace financiare (în formă de împrumuturi) plasate

în fondul de lichidităţi în calitate de investiţii din partea asociaţiilor care deţin mijloace financiare

disponibile în acest sens. Extinderea funcţiilor fondului de lichidităţi vine să satisfacă la modul

direct cererile de creditare ale asociaţiilor care nu au acces la depuneri de economii (de categoria A)

prin redirecţionarea surplusului de lichidităţi ale altor asociaţii (prioritar de categoria B).

2.3.1.3. Dezvoltarea şi implementarea unei soluţii informaţionale care să furnizeze

instrumente de raportare, analiză şi avertizare timpurie

Fundamentul implementării unui mecanism nou în vederea atingerii obiectivului de asigurare

a sinergiei funcţiilor de supraveghere la faţa locului şi din oficiu este reprezentat prin dezvoltarea şi

implementarea pentru sector a unei soluţii informaţionale performante, adaptată necesităţilor de

supraveghere, cu accent pe:

– colectarea datelor şi prelucrarea acestora în mod automatizat, prin standardizarea machetelor

de raportare şi dezvoltarea sistemului informatic de analiză şi verificare, cu potenţiala posibilitate de

identificare a vulnerabilităţilor prin alerte;

10

– analiza indicatorilor financiari şi prudenţiali în vederea identificării principalelor riscuri care

ar necesita măsuri suplimentare de supraveghere;

– dezvoltarea dimensiunii pro-active a activităţii de supraveghere.

Aplicarea corespunzătoare, în timp, a sistemului respectiv va asigura monitorizarea periodică

on-line a evoluţiei indicatorilor financiari, inclusiv va permite implementarea sistemului de

avertizare timpurie pe baza indicatorilor prudenţiali. În aceste condiţii se va simplifica determinarea

tipului de control necesar (preventiv, corectiv sau de detectare) şi se va accentua necesitatea

conlucrării nemijlocite a serviciilor de supraveghere în cadrul etapelor pre şi post control.

2.3.2. Organizaţiile de microfinanţare

2.3.2.1. Elaborarea şi promovarea unui cadru normativ complet şi sustenabil

Consolidarea calitativă şi continuă a sectorului indică o tendinţă de transformare a

intermediarilor de microfinanţare în instituţii care prestează servicii financiare în mod profesional,

aceste entităţi fiind o alternativă eficientă şi accesibilă în mod prioritar pentru creditarea populaţiei,

dar şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Pentru diminuarea gradului de risc, existenţa unui cadru legal care vine să introducă prevederi

unice de reglementare pentru organizaţiile de microfinanţare şi leasing financiar devine un

imperativ. Astfel, acţiunile CNPF, în ultima perioadă, se caracterizează prin preocuparea constantă

de consolidare a mecanismelor de supraveghere pentru o protecţie cît mai eficientă a beneficiarilor

de credite nebancare prin atenuarea riscului de supraîndatorare. Legea nr.1/2018 cu privire la

organizaţiile de creditare nebancară, adoptată de Parlament, vizează introducerea următoarelor

aspecte de bază:

– instituirea procedurii de autorizare a activităţii de creditare nebancară;

– stabilirea anumitor cerinţe prudenţiale, inclusiv reglementări minime de capital social şi

capital propriu, aplicarea prevederilor unice privind modul de constituire a provizioanelor aferente

împrumuturilor acordate;

– cerinţe privind cadrul de administrare propriu, precum şi raportări prudenţiale.

Astfel, se nuanţează necesitatea introducerii de mecanisme şi pîrghii suplimentare,

instrumentariu de care CNPF nu dispune în prezent, deşi se impune o monitorizare şi supraveghere

atentă a evoluţiilor pe acest segment al pieţei financiare nebancare.

2.3.2.2. Monitorizarea activităţii organizaţiilor de microfinanţare şi implementarea sistemului

informaţional de raportare electronică

Contextul în care activitatea organizaţiilor de microfinanţare este doar monitorizată, nu însă şi

supravegheată, face dificil a stabili prudenţa şi implicit gradul de risc aferente acestui sector al pieţei

financiare nebancare. Datele şi informaţiile oferite de şi referitoare la aceste entităţi nu sînt

suficiente în a semnala riscurile şi, implicit, provocările cu care se confruntă acest sector.

Astfel, evoluţia rapidă şi permanentă a sectorului de microfinanţare a evidenţiat necesitatea

monitorizării continue a interconexiunilor dintre diferite sectoare de creditare nebancară şi a analizei

modalităţilor prin care unele riscuri ar putea fi răspîndite pe întreg sectorul financiar. În acest sens,

în limita informaţiilor deţinute, au fost asigurate identificarea şi evaluarea riscurilor, analiza

impactului acestora asupra pieţelor, activităţilor şi entităţilor reglementate.

Sistemul de raportare şi analiză a datelor financiare ale organizaţiilor de microfinanţare care

este în curs de dezvoltare şi aplicare urmează a fi extins prin capacitatea de a identifica, evalua şi

atenua riscurile la adresa stabilităţii pieţei de creditare, cu accent pe:

– monitorizarea activităţilor de creditare nebancară şi a inovaţiilor, precum şi implementarea

unor mecanisme de intervenţie asupra produselor financiare în situaţie de necesitate;

– analiza continuă de risc a pieţei de creditare nebancare şi impactul convergenţei

intersectoriale.

11

III. ANALIZA SWOT

Realizarea analizei SWOT are drept scop generalizarea şi analiza informaţiei privind evoluţia

pieţei financiare nebancare şi emiterea unor probabilităţi ale evenimentelor potenţiale – atît bune cît

şi rele – ca bază pentru strategia de dezvoltare a componentelor pieţei financiare nebancare şi

planurile operaţionale ale CNPF.

Generalizarea analizei pe dimensiunile abordate identifică următoarele avantaje, dezavantaje,

oportunităţi şi riscuri în dezvoltarea pieţei financiare nebancare:

Puncte tari (avantaje) Puncte slabe (dezavantaje)

• amplasare geografică favorabilă;

• existenta unui cadru normativ aliniat în mare

parte la standardele europene şi internaţionale,

care permite inclusiv liberalizarea sectoarelor

pieţei financiare nebancare;

• semnarea Acordului de Asociere RM–UE şi a

Acordului ZLSAC;

• asistenţa acordată de instituţiile financiare

internaţionale pentru implementarea bunelor

practici în domeniul reglementării şi

supravegherii pieţei financiare nebancare

• nivelul redus al veniturilor pe cap de locuitor;

• ratingul de ţară relativ redus, ce determină o

atitudine prudenţială din partea investitorilor

străini;

• absenţa investitorilor instituţionali pe piaţa

financiară nebancară;

• deficitul de încredere a societăţii faţă de

sectorul financiar nebancar;

• cultura financiară şi investiţională a populaţiei

slab dezvoltată;

• informarea neadecvată a consumatorilor;

• transparenţa redusă a structurii acţionariatului

în sectorul de asigurări;

• guvernanţa corporativă subperformantă;

• dificultăţi în procesul de verificare on-line a

poliţelor de asigurare;

• lichiditate scăzută a pieţei de capital;

• condiţii inechitabile de investire pe piaţa de

capital în raport cu alte pieţe;

• tehnologii informaţionale slab dezvoltate;

• comportamentul pasiv al participanţilor la

piaţa financiară nebancară

Oportunităţi Riscuri

• majorarea volumului de asistenţă externă din

partea donatorilor şi a partenerilor de

dezvoltare;

• dezvoltarea infrastructurii pieţei financiare

nebancare prin apariţia de noi participanţi;

• accesul relativ uşor pe piaţa financiară

nebancară al potenţialilor investitori;

• premisele legale pentru apariţia unor noi

instrumente financiare;

• existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea

sectoarelor pieţei financiare nebancare

• dependenţa mare a economiei ţării faţă de

remitenţe, fapt ce influenţează negativ

performanţele pieţei financiare nebancare;

• existenţa unui mediu economic instabil şi

netransparent (economia tenebră);

• deficitul de cadre tinere specializate în

domeniu;

• gestionarea slabă a riscurilor;

• implicarea redusă a participanţilor

profesionişti la programele de educaţie

profesională (pregătirea profesională continuă);

• litigiile şi vulnerabilităţile aferente proceselor

de anulare, emitere şi vînzare a participaţiilor

deţinute cu nerespectarea cerinţelor privind

calitatea acţionariatului;

• lipsa unei coordonări între diferite politici

sectoriale (în special politica fiscală);

• managementul subperformant (guvernanţa

corporativă) în cadrul unor instituţii financiare

nebancare

12

IV. SCOPUL STRATEGIEI ŞI REZULTATELE SCONTATE

Scopul Strategiei este acela de a oferi pieţei financiare nebancare repere programatice,

ancorate la standardele UE, pentru a promova încrederea în această piaţă, respectiv pentru a proteja

interesele investitorilor şi a oferi acces cetăţenilor la serviciile şi instrumentele financiare adiţionale.

CNPF aspiră ca, pînă în anul 2022, Republica Moldova să dispună de o piaţă financiară

nebancară mai competitivă, consolidată operaţional şi integrată.

În acest context, Strategia prezintă acţiunile necesare pentru atingerea obiectivelor asumate de

CNPF, precum şi domeniile în care se vor concentra eforturile instituţiei, astfel încît să fie admisă o

prioritizare adecvată a sarcinilor şi o monitorizare continuă a rezultatelor.

V. OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE STRATEGIEI

Pentru a realiza scopul Strategiei, CNPF a stabilit obiective generale şi specifice, precum şi

acţiunile pentru perioada 2018–2022.

Adaptarea legislaţiei naţionale ce ţine de reglementarea şi supravegherea pieţei financiare

nebancare la acquis-ul comunitar şi la cele mai recente tendinţe internaţionale în vederea asigurării,

în mod eficient, a funcţionării pieţei financiare nebancare şi a instituţiilor acesteia reprezintă unul

dintre cele mai importante obiective în activitatea CNPF.

Potrivit angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM–UE, CNPF urmează să

ajusteze cadrul normativ autohton la cele peste 30 de directive şi regulamente europene din

domeniul pieţei de capital, asigurărilor şi sectorului instituţiilor de plasament colectiv. În acelaşi

timp, CNPF este într-un continuu proces de identificare a lacunelor, neconcordanţelor şi

inconsistenţelor existente în legislaţie, respectiv modificarea şi completarea acesteia fiind un

obiectiv ce se regăseşte permanent în activitatea CNPF.

Mai mult, îmbunătăţirea infrastructurii şi sporirea transparenţei pieţei financiare nebancare,

asociate unei guvernanţe corporative adecvate, complementată de prezenţa investitorilor

instituţionali, au o importanţă considerabilă în dezvoltarea pieţei financiare nebancare autohtone.

Obiectivele generale stabilite urmează a fi îndeplinite prin eforturile conjugate ale tuturor

părţilor implicate.

1. Obiectivul general nr.1

CONSOLIDAREA CADRULUI NORMATIV AFERENT DEZVOLTĂRII

PIEŢEI FINANCIARE NEBANCARE

Obiective specifice:

1.1. Armonizarea cadrului normativ în domeniul pieţei de capital cu directivele şi normele UE

pentru a asigura funcţionarea eficientă şi continuă a entităţilor şi participanţilor la aceasta

Eforturile de reformă ale CNPF pe dimensiunea alinierii la acquis-ul comunitar vor fi

îndreptate prioritar spre consolidarea în continuare a cadrului de reglementare şi supraveghere,

sporirea gradului de implementare a guvernanţei corporative la nivelul entităţilor

licenţiate/autorizate pe piaţa de capital şi asigurarea unei transparenţe veritabile a acţionariatului

acestor entităţi.

Pentru realizarea obiectivului propus, vor fi întreprinse următoarele acţiuni:

a) transpunerea şi implementarea cadrului normativ aferent Directivei 2013/36/UE1 (CRD-IV)

în materie de cerinţe prudenţiale pentru societăţile de investiţii, care în esenţă vizează creşterea

importanţei funcţiilor interne de administrare a riscurilor, asigurarea de către societăţile de investiţii

a unui capital iniţial suficient pentru a absorbi pierderile în cazul unor situaţii de criză, asigurarea

unei monitorizări eficiente la faţa locului şi din oficiu din partea CNPF privind gradul de adecvare a

capitalului societăţilor de investiţii. În acest scop se vor efectua:

13

_____________ 1 Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea

instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei

2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE.

– elaborarea şi implementarea modificărilor şi completărilor la legislaţia privind piaţa de

capital în contextul Directivei 2013/36/UE;

– elaborarea, aprobarea şi punerea în aplicare a cadrului normativ subordonat Legii

nr.171/2012 privind piaţa de capital, inclusiv transpunerea Regulamentului (CE) nr.575/20132;

_____________ 2 Regulamentul (CE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele

prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012.

b) examinarea, sub aspectul realităţii pieţei de capital autohtone, a oportunităţilor de

transpunere a Directivei 2014/65/UE3 şi a Regulamentului delegat (UE) nr.600/20144 (cadrului

MiFID-II). Aceste norme ajustează cadrul MiFID-I la necesităţile pieţei de astăzi şi aduc noutăţi în

materie de platforme de tranzacţionare, tipuri de instrumente financiare, cerinţe de raportare etc.;

_____________ 3 Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor

financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE. 4 Regulamentul (UE) nr.600/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele

instrumentelor financiare şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012.

c) elaborarea şi implementarea modificărilor şi completărilor la legislaţia privind societăţile pe

acţiuni în contextul Directivei (UE) 2017/11325 şi al Directivei (UE) 2017/8286;

_____________ 5 Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale

dreptului societăţilor comerciale. 6 Directiva (UE) 2017/828 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei

2007/36/CE în ceea ce priveşte încurajarea implicării pe termen lung a acţionarilor.

d) monitorizarea aplicării acquis-ului comunitar în scopul revizuirii permanente a normelor de

reglementare autohtone.

1.2. Stimularea dezvoltării pieţei de capital

Funcţionarea normală şi dezvoltarea pieţei de capital asigură reorientarea şi restructurarea

activităţii societăţilor comerciale în funcţie de cerinţele pieţei, oferă modalităţi de finanţare mult mai

rapide atît statului, în persoana autorităţilor publice centrale şi locale, cît şi societăţilor comerciale.

În acest context, putem considera că piaţa de capital trebuie să fie nu doar o simplă componentă a

economiei de piaţă, ci un barometru al activităţii fiecărui emitent în parte şi a economiei în

ansamblu. În condiţiile în care piaţa de capital se confruntă cu o serie de probleme şi impedimente

descrise, este necesar de cuantificat, pentru următorii ani, cele mai potrivite soluţii pentru

reanimarea acestui sector, printre care se numără:

a) stimularea creşterii atractivităţii pieţei de capital. Pentru încurajarea investitorilor şi a

emitenţilor de valori mobiliare sînt necesare măsuri fiscale menite să redirecţioneze capitalul spre

investiţii pe termen lung din diferite domenii atractive, stimulînd ofertele publice;

b) dezvoltarea pieţei de obligaţiuni prin:

– elaborarea şi implementarea cadrului normativ aferent emisiunilor de obligaţiuni corporative

de către societăţile pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată, inclusiv admiterea şi circulaţia

acestora pe piaţa reglementată sau în cadrul MTF;

14

– intensificarea dialogului cu instituţiile responsabile de emiterea instrumentelor financiare de

stat, în special a obligaţiunilor cu termen de circulaţie mai mare de un an, în scopul admiterii

acestora spre tranzacţionare pe piaţa reglementată;

– revizuirea cadrului normativ aferent emiterii şi circulaţiei obligaţiunilor municipale în scopul

asigurării condiţiilor optime de finanţare a programelor investiţionale realizate de către organele

administraţiei publice locale;

c) revizuirea cadrului normativ în scopul dezvoltării pieţei organizate (piaţa reglementată şi

MTF). Avînd în vedere că pieţele organizate la nivel global sînt cele care asigură o protecţie

adecvată consumatorilor de servicii financiare, prin crearea schemelor de garantare a investiţiilor,

CNPF îşi propune în continuare priorităţi în dezvoltarea acestui segment de piaţă prin activităţi ce

vizează:

– elaborarea şi implementarea, de comun acord cu operatorul pieţei organizate, a unui plan de

acţiuni menit să asigure îmbunătăţirea mecanismelor şi regulilor de tranzacţionare conform celor

mai bune practici în domeniu;

– elaborarea modificărilor la Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital în scopul atragerii

investiţiilor prin intermediul ofertelor publice de valori mobiliare efectuate pe piaţa reglementată sau

în cadrul MTF;

– stimularea atragerii pe piaţa reglementată a companiilor mari cu valori de tranzacţionare

semnificative prin scoaterea în evidenţă a avantajelor prezenţei pe acest segment în raport cu

metodele tradiţionale de finanţare.

1.3. Armonizarea cadrului normativ în domeniul asigurărilor cu legislaţia comunitară şi cu

cele mai bune practici aplicate la nivel internaţional

Armonizarea continuă a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi cu practicile

internaţionale rămîne unul din obiectivele prioritare, constituind un suport esenţial în vederea

stimulării dezvoltării pieţei de asigurări. În acest sens, CNPF îşi propune reaşezarea şi consolidarea

pieţei de asigurări într-un nou context legislativ care vizează alinierea supravegherii şi gestionării

riscurilor la standardele regimului Solvabilitate II şi confirmarea măsurilor de consolidare a pieţei

prin punerea în aplicare a noului cadru normativ, diversificarea produselor de asigurare şi a

canalelor de distribuţie a acestora, precum şi identificarea măsurilor de extindere a asigurărilor

facultative şi de stimulare a lansării de produse noi în următoarele domenii: asigurări de viaţă şi de

sănătate, asigurări de riscuri financiare, asigurări de locuinţe şi proprietăţi imobiliare, asigurări

pentru agricultură etc.

Pentru o sincronizare cu obiectivul de transpunere în cadrul normativ autohton a legislaţiei

UE, activităţile de reglementare în domeniul asigurărilor vizează următoarele:

– elaborarea cadrului normativ în vederea liberalizării tarifelor pentru asigurările obligatorii

auto. Astfel, primele de asigurare aferente asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto internă şi

externă se vor stabili de fiecare asigurător în parte, prin metodele prezentate şi aprobate în prealabil

de către CNPF. Acestea vor conţine modalitatea de calcul al primelor de asigurare de bază, tipurile

de coeficienţi de rectificare şi modul de calcul al acestora, cota minimă şi cota maximă a

cheltuielilor asigurătorului şi a marjei de profit, incluse în structura primei de asigurare, precum şi

alte aspecte actuariale. Pentru a evita riscurile ce au produs falimente de rezonanţă în alte state ca

urmare a liberalizării preţurilor la serviciile de asigurare obligatorie, este prioritară impunerea de

către CNPF a unor condiţii prudenţiale suplimentare, prin care vor fi garantate acoperirea

obligaţiilor curente şi viitoare ale asigurătorilor. Prin urmare, CNPF pledează pentru un calendar

bine definit de adaptare a liberalizării propriu-zise la evoluţia macro- şi microeconomică. În acest

context, supravegherea CNPF se va focusa pe activităţi de monitorizare strictă a indicatorilor de

stabilitate, solvabilitate şi lichiditate, precum şi pe protecţia drepturilor consumatorilor produselor de

15

asigurare în general, în contextul asigurării onorării de către companii a obligaţiilor de plată în

termeni optimi şi în cuantum complet;

– elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr.407/2006 cu privire la asigurări, care au drept scop statuarea într-un act normativ unic a cadrului

normativ aferent procedurii de licenţiere a asigurătorilor şi brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare.

Proiectul legii conţine prevederi privind stabilirea mecanismului de reglementare prin licenţiere a

activităţii participanţilor profesionişti la piaţa asigurărilor, inclusiv stabilirea procedurii de eliberare,

reperfectare, suspendare şi retragere a licenţei (cu instituirea procedurii de supraveghere specială

pentru asigurătorii care depun benevol licenţa şi nu transferă portofoliul de asigurare);

– transpunerea Directivei 2009/138/CE7 (Solvabilitate II) în legislaţia naţională, precum şi

dezvoltarea cadrului de rezoluţie. În acest sens, CNPF va asigura implementarea efectivă a cerinţelor

regimului Solvabilitate II prin aplicarea unui cadru procedural armonizat pentru implementarea unui

sistem de supraveghere bazat pe prevenirea şi evaluarea riscurilor şi dezvoltarea instrumentelor de

supraveghere care să asigure eficientizarea şi complementaritatea activităţilor de supraveghere.

Totodată, implementarea măsurilor de rezoluţie va crea premise pentru prevenirea şi atenuarea

apariţiei riscului sistemic;

_____________ 7 Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate

şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II).

– pregătirea pieţei de asigurări autohtone pentru aplicarea standardelor Solvabilitate II,

inclusiv consolidarea financiară a operatorilor pieţei prin adecvarea capitalului şi a rezervelor;

– transpunerea Directivei (UE) 2016/978 (IDD), care implică trecerea de la conceptul de

intermediere la conceptul de distribuţie în asigurări. Implementarea directivei se va axa pe

următoarele aspecte: armonizarea dispoziţiilor naţionale în domeniul distribuţiei în asigurări şi

reasigurări, optarea pentru protecţia consumatorilor şi egalitatea în tratament, indiferent de modul de

distribuţie a serviciilor de asigurare, precum şi instituirea şi asigurarea transparenţei mecanismelor

de control efectiv şi de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intermediarilor în asigurări şi/sau

reasigurări şi ale angajaţilor societăţilor de asigurare (reasigurare), ţinînd seama de natura produselor

vîndute, tipul de distribuitor, rolul pe care îl îndeplinesc şi activitatea desfăşurată în cadrul

distribuitorului de asigurări şi reasigurări;

_____________ 8 Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări

(reformare).

– elaborarea actelor normative pentru punerea în aplicare a noului cadru normativ şi

fructificarea capacităţii pieţei de asigurări;

– implementarea asigurărilor obligatorii de locuinţe, care este o cale de dezvoltare a pieţei de

asigurări, dar şi un remediu favorabil pentru economia ţării în condiţii de manifestare a fenomenelor

climatice extreme şi a dezastrelor naturale. Totodată, cererea scăzută de asigurări, şi în special

asigurarea riscului de catastrofă naturală, este cauzată de înţelegerea limitată a beneficiilor sale.

Mulţi cetăţeni nu dispun de o cultură financiară, iar asigurarea este un concept necunoscut pentru

potenţialii asiguraţi. Reforma asigurărilor obligatorii de locuinţe este o măsură socială preventivă,

menită să diminueze riscurile şi să protejeze cetăţenii împotriva dezastrelor naturale. În acest

context, este oportun şi de perspectivă să se implementeze acest tip de asigurări prin elaborarea

proiectului de lege privind asigurarea obligatorie de locuinţe;

– revizuirea modelului actual aplicabil sistemului de asigurări sociale de sănătate şi

implementarea principiilor de parteneriat public-privat, cu implicarea societăţilor de asigurare

private, fapt ce poate constitui o soluţie viabilă de diversificare şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor

16

medicale şi de asigurări oferite cetăţenilor. Prin instrumentele de informare a populaţiei, asigurarea

îşi va îndeplini una din funcţiile de bază – cea de control al calităţii serviciilor medicale prestate, iar

societăţile de asigurare vor fi cointeresate în optimizarea cheltuielilor de asistenţă medicală în cadrul

unui mediu concurenţial corespunzător.

1.4. Stimularea dezvoltării investitorilor instituţionali prin elaborarea şi promovarea cadrului

normativ

Piaţa de pensii private este considerată esenţială pentru creşterea economică şi pentru

abordarea provocărilor legate de cadrul demografic, care sînt factori determinanţi; or sistemul public

de pensii, în asemenea condiţii, este supus unor presiuni crescînde, ceea ce înseamnă că trebuie să se

bazeze mai mult pe pensiile facultative sau ocupaţionale pentru a se completa celelalte surse de

pensii.

Evoluţia demografică, structura populaţiei, dar şi constrîngerile bugetare determină utilizarea

pensiilor facultative drept o extindere a bazei sistemului actual de pensii prin adăugarea unei surse

de pensii suplimentare faţă de cea oferită de către stat.

Cadrul legal existent cu privire la fondurile nestatale de pensii (Legea nr.329/1999) necesită o

revizuire, acesta nefiind armonizat cu practicile UE şi cu directiva aferentă domeniului vizat

(Directiva (UE) 2016/23419), situaţie ce determină unele riscuri atît pentru fondurile de pensii, cît şi

pentru participanţii acestora. Nu se atestă o dezvoltare a fondurilor de pensii facultative în calitate de

instrument de obţinere a unor venituri suplimentare de către participanţi în momentul pensionării şi,

respectiv, de stimulare a creşterii economice, procesul stagnînd la etapa de creare a trei fonduri

nestatale de pensii şi licenţiere a unui manager al activelor fondului, aceste entităţi neavînd însă

exerciţiul unei funcţionări eficiente.

_____________ 9 Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi

supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP).

În sensul celor evocate, CNPF va elabora următoarele acte legislative:

privind fondurile de pensii facultative şi cadrul normativ aferent;

privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor facultative;

privind fondul de garantare a contribuţiilor în sistemul de pensii facultative.

Astfel, în scopul instituirii şi dezvoltării unei pieţe interne de furnizare a pensiilor facultative,

va fi asigurată transpunerea în cadrul normativ naţional a Directivei (UE) 2016/2341.

În acelaşi context, CNPF a iniţiat elaborarea proiectului de lege privind organismele de

plasament colectiv alternative ca o măsură de dezvoltare a investitorilor instituţionali precum

organismele de plasament colectiv. Scopul proiectului de lege este asigurarea nivelului de protecţie

a investitorilor, menţinerea unor pieţe echitabile, eficiente şi transparente, prin transpunerea

Directivei 2011/61/UE10, precum şi a regulamentelor UE ce reglementează diferite tipuri de

organisme de plasament colectiv. Astfel, CNPF va continua realizarea următoarelor activităţi:

_____________ 10 Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor

de investiţii alternative şi de modificare a directivelor 2003/41/CE şi 2009/65/CE şi a regulamentelor (CE) nr.1060/2009 şi

(UE) nr.1095/2010.

– elaborarea proiectului de lege privind organismele de plasament colectiv alternative;

– elaborarea cadrului de reglementare subordonat legii privind organismele de plasament

colectiv alternative.

1.5. Consolidarea dezvoltării sectorului de creditare nebancară

Asociaţiile de economii şi împrumut

17

Tendinţa de creştere şi maturizare a sectorului asociaţiilor de economii şi împrumut (denumite

în continuare AEÎ), cu precădere determinată de creşterea independenţei financiare a asociaţiilor faţă

de creditele externe atrase, impune focusarea activităţilor CNPF asupra asigurării următoarelor

obiective legislative prioritare:

a) elaborarea proiectelor de acte normative privind garantarea depunerilor de economii ale

membrilor AEÎ.

Avînd în vedere costurile economice totale generate de falimentul unei asociaţii, precum şi

impactul negativ asupra stabilităţii financiare sectoriale şi asupra încrederii deponenţilor, la etapa

actuală de dezvoltare a sistemului este indicată instituirea unui instrument esenţial de protecţie a

depunătorilor şi de stimulare a dezvoltării durabile a acestei pieţe.

Mecanismul de protecţie a depunătorilor reprezintă o completare indispensabilă pentru

sistemul de supraveghere al AEÎ datorită solidarităţii pe care o creează între toate instituţiile ce

operează în cadrul sectorului AEÎ în cazul în care una dintre acestea se află în faliment. Esenţială

este asigurarea calculului şi încasării contribuţiilor în funcţie de riscul prezentat de membri, luîndu-

se în considerare activele din bilanţ şi anumiţi indicatori de risc precum adecvarea capitalului,

calitatea activelor şi lichiditatea AEÎ;

b) implementarea măsurilor de stabilizare aplicate AEÎ prin extinderea funcţiilor atribuite atît

prin schema de garantare a depunerilor de economii, cît şi, după caz, asociaţiei centrale a AEÎ.

Ajustarea cadrului normativ în vederea aplicării măsurilor de stabilizare urmează să prevină, la

etapa iniţială, starea de insolvabilitate financiară a asociaţiei prin ghidarea sau limitarea anumitor

activităţi, precum şi prin procedeul de injectare a lichidităţilor (sub forma unor împrumuturi).

Efectul aplicării unor astfel de măsuri timpurii de stabilizare vine să atenueze riscurile de

insolvabilitate cu toate consecinţele implicite şi poate reprezenta o primă etapă de salvgardare a

asociaţiilor în cadrul schemei de garantare a depunerilor de economii;

c) determinarea competenţelor funcţionale, a etapelor şi a modului de executare a atribuţiei

administrării speciale a asociaţiei.

Cadrul de reglementare urmează a fi amendat în sensul stabilirii atribuţiilor de aplicare a

administrării speciale, care să intervină în calitatea unui mecanism de rezoluţiune intermediar extins

al măsurilor de stabilizare aplicate, în special în cazul în care efectele scontate ale implementării

competenţelor de stabilizare timpurii nu au dat rezultatele scontate. Costul administrării speciale

urmează să justifice efectele obţinute, prioritar urmărind asigurarea solvabilităţii financiare a

asociaţiilor, care să garanteze onorarea la scadenţă a depunerilor de economii acceptate;

d) consolidarea capacităţilor instituţiilor apex din cadrul sistemului AEÎ.

Completarea legislaţiei în vederea fortificării instituţiilor de suport ale sistemului, prin

centralizarea funcţiilor şi comasarea instituţională a acestora, constituie un imperativ în condiţiile

implementării unui cadru extins de protecţie a depunătorilor prin mecanisme de stabilizare şi de

administrare specială.

Realizarea obiectivelor propuse va permite AEÎ să treacă la o etapă mai matură de activitate,

contribuind astfel la sporirea credibilităţii acestor entităţi, de asemenea va asigura fortificarea

capacităţilor de finanţare a acestora.

Organizaţiile de creditare nebancare Organizaţiile de creditare nebancară sînt entităţi, altele decît instituţiile de credit, ce desfăşoară

activitatea de creditare cu titlu profesional, în condiţiile stabilite de lege.

În context, sînt necesare mecanisme şi pîrghii suplimentare, instrumentariu de care CNPF nu

dispune, deşi se impune o monitorizare şi supraveghere atentă a evoluţiilor pe acest segment al

pieţei financiare. În acest sens, CNPF a elaborat Legea nr.1/2018 cu privire la organizaţiile de

creditare nebancară, care stabileşte un cadru comun de reglementare şi supraveghere pentru

organizaţiile ce desfăşoară exclusiv activităţi de creditare nebancară, precum acordarea de credite,

18

inclusiv microcredite şi leasing financiar. Legea urmăreşte dezvoltarea sectorului de creditare

nebancară şi leasing financiar, inclusiv prin prevenirea riscurilor excesive din sistem, sporirea

accesului la resurse financiare al persoanelor fizice şi juridice.

În această ordine de idei, ca urmare a adoptării de către Parlament a noului cadru normativ,

CNPF îşi propune realizarea următoarelor acţiuni:

– punerea în aplicare a Legii nr.1/2018 cu privire la organizaţiile de creditare nebancară şi a

Legii nr.35/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în partea ce ţine de

activitatea de leasing;

– elaborarea cadrului de reglementare subordonat Legii nr.1/2018 cu privire la organizaţiile de

creditare nebancară.

Casele de amanet Cadrul normativ actual privind activitatea caselor de amanet (lombardurilor) cuprinde unele

neconcordanţe şi lacune, în special în raport cu consumatorii, transparenţa în activitatea desfăşurată

de către entităţile de tip case de amanet fiind una redusă. În scopul asigurării şi menţinerii unui

cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare, dar şi pentru

consolidarea protecţiei consumatorului, se invocă necesitatea unei abordări pro-active pentru a se

asigura că unele servicii financiare, precum cele ale caselor de amanet, sînt oferite corespunzător şi a

se asigura că entităţile menţionate respectă condiţiile minime de acces pentru desfăşurarea activităţii

de creditare. Întrucît CNPF doreşte să cuantifice preocuparea pentru sectorul menţionat, în materie

de reglementări aferente organizării şi funcţionării caselor de amanet (lombardurilor), comisia are

drept obiectiv de dezvoltare instituţională pentru perioada următoare implicarea punctuală, pentru

studii relevante domeniului vizat, în vederea identificării modelului optim de supraveghere a

acestuia. În acest sens, va fi elaborat inclusiv cadrul normativ adiţional.

Activităţile ce urmează a fi realizate de către CNPF se referă la:

– efectuarea unui studiu privind practicile aplicate la nivel european şi internaţional ce ţin de

reglementarea, autorizarea şi supravegherea caselor de amanet (lombarduri);

– revizuirea cadrului normativ existent aferent activităţii caselor de amanet prin elaborarea

modificărilor şi completărilor necesare în scopul asigurării unei reglementări precise şi exhaustive a

modului de organizare şi funcţionare a acestora în spiritul celor mai bune practici.


CONSOLIDAREA STABILITĂŢII FINANCIARE ŞI ASIGURAREA

SOLIDITĂŢII FINANCIARE

Principalul scop al supravegherii prudenţiale este acela de a asigura soliditatea financiară a

entităţilor pieţei financiare nebancare şi de a contribui la stabilitatea acesteia.

Totodată, un alt obiectiv al supravegherii prudenţiale este de a proteja interesele celor

asiguraţi, ale investitorilor şi ale consumatorilor de servicii financiare nebancare şi de a reduce riscul

de faliment, cu toate că acest risc nu poate fi exclus în totalitate într-o economie de piaţă. Aceasta

presupune supravegherea solvabilităţii şi lichidităţii concepută pentru a verifica dacă entitatea poate

îndeplini întotdeauna obligaţiile sale de plată.

În conformitate cu prevederile Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de

Asociere RM–UE, cadrul şi mecanismele de supraveghere prudenţială a sectoarelor pieţei financiare

nebancare trebuie să corespundă standardelor europene şi celor recunoscute la nivel internaţional.

Implementarea supravegherii bazate pe risc este preocuparea majoră pe care CNPF şi-o asumă

în perioada 2018–2022. Această abordare urmează a fi aplicată, într-o primă etapă, în activitatea de

supraveghere a societăţilor de asigurare/reasigurare, urmînd să fie extinsă ulterior şi către celelalte

entităţi şi sectoare supravegheate de CNPF. În acest context, CNPF va asigura elaborarea

mecanismelor de supraveghere eficientă, proiectarea unor teste de stres pentru situaţii de criză,

19

identificarea şi evaluarea riscurilor şi analiza impactului acestora asupra sectoarelor pieţei şi a

entităţilor supravegheate.

Obiective specifice: 2.1. Trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe

prevenirea şi gestiunea riscurilor

În vederea asigurării unei pieţe solide şi integre, precum şi în vederea ridicării nivelului

încrederii investitorilor în instrumentele acesteia, se impune o nouă abordare în supravegherea

participanţilor la piaţa financiară nebancară, dar şi o mai mare responsabilizare a acestora în

procesul de tranziţie la noul model de supraveghere.

Supravegherea bazată pe prevenirea şi gestiunea riscurilor îşi propune să promoveze

transparenţa, oferind semnale de avertizare timpurie şi încurajînd entităţile supravegheate să-şi

evalueze propria poziţie la intervale de timp regulate. Profilul de risc al fiecărui participant

determină programul de supraveghere ce cuprinde supravegherea la distanţă, inspecţii pe teren,

întîlniri cu scop prudenţial, precum şi audituri externe şi acţiuni de reglementare.

Abordarea supravegherii bazate pe prevenirea şi gestiunea riscurilor, în general, pune accentul

pe identificarea şi clasificarea riscurilor la care instituţia este expusă şi pe capacitatea de gestionare a

acestor riscuri în cadrul evaluării globale a riscului împreună cu determinarea probabilităţii şi a

ponderii riscurilor majore pentru fiecare instituţie.

Principiile de bază ale supravegherii bazate pe prevenirea şi gestiunea riscurilor, pe care CNPF

trebuie să şi le asume, sînt:

– exercitarea unui raţionament profesional solid în ceea ce priveşte identificarea şi evaluarea

riscurilor la care sînt expuşi participanţii la piaţă;

– supravegherea va include revizuirea celor mai importante funcţii de control al gestiunii

riscurilor, cum ar fi: management şi guvernanţă, conformitate, analiză financiară, resurse umane,

control intern, audit intern/ extern;

– CNPF se va baza pe rapoartele auditorilor externi în ceea ce priveşte corectitudinea

situaţiilor financiare şi va utiliza activitatea acestora şi a altor instituţii de control pentru a modifica

aria de acoperire a verificărilor sale, astfel încît să minimizeze dublarea eforturilor;

– CNPF va efectua studii pe o gamă de subiecte în cadrul cărora va compara instituţiile

similare între ele pentru a identifica cele mai bune practici din industrie de a gestiona diferite

niveluri de risc;

– CNPF va dezvălui constatările şi recomandările managementului instituţiilor astfel încît

acestea să se asigure că procesele lor de gestiune a riscului sînt adecvate;

– CNPF va aplica o supraveghere mai redusă a entităţilor pieţei care sînt bine gestionate în

ceea ce priveşte aspectele legate de risc.

2.2. Crearea şi implementarea mecanismelor necesare pentru punerea în aplicare a

supravegherii bazate pe risc, în special prin tehnici şi instrumente de prevenire a riscurilor

Procesul de supraveghere bazată pe prevenirea şi gestiunea riscurilor implică o activitate de

reglementare bine planificată, care să aibă obiectivul de promovare a viabilităţii şi solidităţii

financiare a entităţilor pieţei, precum şi de monitorizare şi evaluare continuă a profilurilor de risc în

relaţie cu strategiile de afaceri şi expunerile acestora.

Realizarea acestui obiectiv implică următoarele activităţi:

– elaborarea unor standarde minime pentru supravegherea bazată pe risc pe piaţa financiară

nebancară;

– elaborarea şi aplicarea unor indicatori ai Sistemului de alertă timpurie pentru societăţile de

investiţii, societăţile de asigurare, AEÎ şi organizaţiile de creditare nebancară;

– elaborarea şi punerea în aplicare a unor teste de stres pentru evaluarea impactului riscurilor

aferente activităţii participanţilor la piaţa financiară nebancară;

20

– îmbunătăţirea calităţii rapoartelor, analizelor şi sintezelor prin creşterea gradului de relevanţă

şi acurateţe a datelor şi informaţiilor;

– revizuirea cerinţelor faţă de rapoartele specifice întocmite şi prezentate de participanţii la

piaţa financiară nebancară;

– elaborarea şi punerea în aplicare a unor cerinţe privind constituirea provizioanelor şi

criteriile de clasificare a creanţelor pentru acoperirea pierderilor din creditele nebancare şi dobînzile

aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobînzilor de leasing.

2.3. Asigurarea unei tranziţii eficiente la regimul Solvabilitate II

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o evaluare adecvată, atît cantitativă cît şi

calitativă, a riscurilor, inclusiv a celor aferente conformării asigurătorilor faţă de cerinţa de capital

de solvabilitate, precum şi a celor ce ţin de provenienţa şi transparenţa acţionariatului.

Realizarea obiectivului în cauză implică următoarele activităţi:

– comunicarea permanentă între organele de conducere ale asigurătorilor şi CNPF în vederea

elaborării planurilor individuale de tranziţie la regimul Solvabilitate II;

– realizarea unei evaluări generale a sectorului de asigurări şi elaborarea metodologiilor

necesare de calcul al rezervelor tehnice şi al capitalului de solvabilitate;

– crearea profilului de risc pentru fiecare asigurător în vederea punerii în aplicare a funcţiei

preventive şi de intervenţie timpurie;

– desfăşurarea de către asigurători a procedurii de autoevaluare a riscului şi solvabilităţii;

– stabilirea procesului formal de aprobare a modelelor interne, asigurînd dezvoltarea şi

implementarea acestora în scopul calculului capitalului de solvabilitate pe baze solide;

– trecerea de la planul de inspecţie la planul de supraveghere pentru fiecare societate de

asigurare în contextul raportării pe regimul Solvabilitate II şi revizuirea cerinţelor minime cu privire

la documentaţia internă în sectorul asigurări;

– racordarea strategiilor de supraveghere a guvernanţei corporative a societăţilor de asigurare

la regimul Solvabilitate II, în particular referitor la corespunderea persoanelor cu funcţii de

răspundere din cadrul societăţilor de asigurare cu standardele de competenţă profesională şi

probitate morală („fit and proper”);

– elaborarea planurilor de urgenţă ale societăţilor de asigurare şi activităţile conexe.


ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDUITEI DE PIAŢĂ ŞI CREŞTEREA

ÎNCREDERII CONSUMATORULUI

Dezvoltarea unei culturi adecvate a consumatorilor de produse şi servicii financiare nebancare

devine un aspect tot mai important, în special pe măsură ce aceste produse şi servicii devin tot mai

accesibile consumatorilor, fiecare dintre aceştia avînd un rol decisiv în luarea propriilor decizii.

Referitor la acest aspect, activitatea CNPF este orientată spre monitorizarea potenţialelor riscuri şi

beneficii din perspectiva efectelor asupra consumatorului, analizînd conduita entităţilor

supravegheate, rezultată din conţinutul petiţiilor formulate, în vederea asigurării unei protecţii

adecvate a drepturilor consumatorului şi menţinerii unei pieţe ordonate.

Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi cea de monitorizare a pieţei financiare nebancare sînt

activităţi complexe de analiză şi sinteză ce necesită obiectivitate, profesionalism şi cunoaşterea

legislaţiei în vigoare şi a căror finalitate vizează respectarea drepturilor consumatorilor la informaţie,

la negociere şi la petiţionare.

Obiective specifice: 3.1. Identificarea conflictelor de interese între prestatorii de servicii şi consumatorii de produse

şi servicii financiare nebancare

21

Situaţiile de conflict de interese îi pot face pe consumatorii de produse şi servicii financiare

nebancare să-şi piardă încrederea în prestatorii de astfel de servicii şi să-i supună anumitor riscuri

financiare. Prin urmare, va fi elaborată o politică în materie de conflicte de interese care să atenueze

riscurile şi să abordeze eventualele cazuri. O astfel de politică ar trebui să prevadă măsuri de

prevenire, de detectare şi de sancţionare a conflictelor de interese. În acest sens, va fi elaborat

modelul declaraţiei privind conflictul de interese între prestatorii de servicii şi consumatorii de

produse şi servicii pe piaţa financiară nebancară.

3.2. Dezvoltarea unui mecanism eficient de comunicare cu publicul şi cu alte părţi interesate în

vederea protecţiei investitorilor şi a consumatorilor de produse şi servicii financiare nebancare

Crearea unui mecanism eficient de comunicare cu publicul va permite CNPF să asigure un

mediu mai favorabil de comunicare şi să reacţioneze mai bine şi mai operativ la necesităţile de

informare şi protejare a consumatorilor de produse şi servicii financiare nebancare.

Îmbunătăţirea comunicării cu consumatorii necesită restructurarea multilaterală a funcţiei de

comunicare, care include crearea unei infrastructuri de comunicare cu scopul de a îmbunătăţi

comunicarea internă în cadrul entităţilor, precum şi existenţa unui efort coerent pentru crearea unui

dialog public eficace. În acest context, sînt necesare:

– revizuirea cadrului normativ în domeniul protecţiei consumatorului pe piaţa financiară

nebancară;

– punerea la dispoziţia operatorilor pieţei financiare nebancare a unor informaţii clare,

relevante şi imparţiale privind sectoarele pieţei prin realizarea unor acţiuni de informare generică

privind produsele şi serviciile financiare nebancare, într-un limbaj accesibil consumatorului şi prin

promovarea publicării de către participanţii la piaţă a informaţiilor relevante pentru consumatori;

– dezvoltarea unor iniţiative active de colaborare cu asociaţiile de protecţie a consumatorilor;

– îmbunătăţirea calităţii serviciilor financiare nebancare prestate consumatorilor prin stabilirea

de cerinţe privind politicile interne de prestare a serviciilor şi de soluţionare a pretenţiilor clienţilor;

– creşterea incluziunii financiare.

Totodată, una din principalele preocupări ale CNPF în activitatea de elaborare şi amendare a

legislaţiei este protecţia investitorilor. În acest sens, CNPF va realiza următoarele activităţi:

– evaluarea cadrului normativ cu privire la fondul de compensare a investitorilor;

– aprobarea ghidului privind protecţia investitorului.


CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE ŞI OPERAŢIONALE

ALE COMISIEI NAŢIONALE A PIEŢEI FINANCIARE

Consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale CNPF reprezintă un obiectiv

prioritar pe care CNPF şi l-a asumat şi prin care îşi propune să îmbunătăţească eficienţa sa, atît în

ceea ce priveşte activitatea de bază (reglementare, autorizare/licenţiere, supraveghere, protecţia

consumatorilor), cît şi în ceea ce priveşte fluxurile operaţionale interne şi structura tehnologiilor

informaţionale. Pentru a deveni o instituţie independentă, CNPF urmează să consolideze structura de

guvernare conform standardelor şi principiilor aplicate la nivel internaţional, adică să asigure o

guvernare bazată pe performanţă. În acest context, trebuie de punctat că guvernarea bazată pe

performanţă presupune şi implică capacităţile necesare pentru dezvoltarea şi implementarea

strategiilor, monitorizarea continuă a globalizării tendinţelor, aplicarea creativă a celor mai bune

practici, dar şi sarcina de a dezvolta un cadru de reglementare deschis, transparent şi raţional. Acest

obiectiv impune direct asigurarea principiilor de independenţă operaţională, autonomie financiară,

responsabilitate şi confidenţialitate pentru a pune în aplicare un proces de supraveghere eficient,

bazat pe evaluarea şi gestiunea riscurilor, standarde de prudenţă, infrastructuri eficiente şi capacităţi

adecvate de supraveghere, conforme celor mai bune practici internaţionale.

22

Obiective specifice: 4.1. Consolidarea capacităţilor CNPF în depistarea abuzurilor de pe piaţa de capital

În vederea depistării abuzurilor de pe piaţa de capital, CNPF va realiza următoarele activităţi:

– crearea cadrului de reglementare necesar pieţei de capital pentru aplicarea acestuia într-o

manieră promptă şi transparentă;

– monitorizarea implementării de către operatorii pieţei de capital a procedurilor de prevenire

şi combatere a abuzurilor de pe piaţă;

– punerea în aplicare a mecanismelor de investigaţie şi supraveghere în materie, oferite de

cadrul normativ existent;

– revizuirea şi completarea competenţelor de sancţionare în scopul prevenirii şi combaterii

abuzurilor de pe piaţa de capital.

4.2. Consolidarea capacităţilor CNPF pentru efectuarea inspecţiilor la faţa locului

În timpul inspecţiilor la faţa locului, supraveghetorii fac o apreciere generală a entităţii.

Examinarea prin intermediul inspectorilor specializaţi şi pregătiţi permite să se aprecieze cu mai

multă acurateţe factorii calitativi, cum ar fi capacitatea managementului şi procedurile de control

intern, care pot să nu se reflecte adecvat în rapoartele prezentate de către entităţi.

Prin prezenţa sa efectivă la faţa locului, supraveghetorul poate dobîndi informaţii detaliate

privind conducerea şi administrarea entităţilor, privind operaţiunile, procedurile şi controalele

interne, informaţii ce sînt necesare pentru evaluarea situaţiei financiare a entităţii şi pentru

verificarea respectării legilor şi a reglementărilor în domeniu.

În vederea consolidării capacităţilor pentru efectuarea inspecţiilor la faţa locului, CNPF va

realiza următoarele activităţi:

– revizuirea procedurilor aferente inspecţiilor la faţa locului pe piaţa de capital, pe piaţa de

asigurări şi în sectorul de pensii facultative;

– continuarea monitorizării activităţii operatorilor pieţei financiare nebancare, în special în

ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii acestora;

– revizuirea procedurilor aferente inspecţiilor la faţa locului sub aspectul prevenirii şi

combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

4.3. Implicarea CNPF în educaţia financiară a populaţiei

În vederea realizării acestui obiectiv, CNPF va desfăşura următoarele activităţi:

– implicarea în activităţile de educaţie financiară a populaţiei, inclusiv în cooperare cu

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a identifica şi înlătura

obstacolele în cunoaşterea activităţii pieţei financiare nebancare; dezvoltarea unei culturi a

percepţiei şi atenuării riscurilor şi promovarea informaţiei relevante privind sectoarele pieţei

financiare nebancare.

4.4. Consolidarea cooperării interinstituţionale şi internaţionale a CNPF

În scopul consolidării cooperării interinstituţionale şi internaţionale, CNPF:

– va intensifica activitatea de analiză la nivel macroeconomic şi va aplica mecanismele de

monitorizare pentru prevenirea potenţialelor riscuri ce pot periclita stabilitatea financiară a

sectorului;

– va evalua cadrul normativ în contextul cooperării internaţionale şi al schimbului de

informaţii cu autorităţile financiare de reglementare străine.

4.5. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale

Procesul continuu de modernizare şi dezvoltare a tehnologiilor informaţionale este o prioritate

pentru CNPF, dar şi o provocare în contextul consolidării capacităţilor operaţionale de supraveghere

electronică a pieţei financiare nebancare şi al identificării resurselor financiare necesare pentru

optimizarea şi mentenanţa acestora.

23

În cadrul componentei de consolidare a capacităţilor instituţionale, CNPF îşi propune să

îmbunătăţească eficienţa sa atît în ceea ce priveşte activitatea de bază, cît şi privind fluxurile

operaţionale interne şi infrastructura de tehnologii informaţionale. În acest context, CNPF îşi

propune dezvoltarea şi completarea cu noi funcţii a sistemelor informaţionale de colectare,

generalizare, procesare şi analiză a informaţiei recepţionate din partea participanţilor la piaţă, care să

asigure un nivel ridicat al calităţii şi securizării datelor, precum şi să sporească transparenţa în

activitatea operatorilor pieţei.

În acest sens, a fost iniţiat un proces complex de modernizare şi dezvoltare a sistemelor

informatice, care să contribuie la atingerea următoarelor obiective:

– eficientizarea guvernanţei şi a organizării sistemelor informatice;

– modernizarea şi dezvoltarea sistemelor informatice aferente activităţii participanţilor la piaţa

financiară nebancară;

– optimizarea şi automatizarea proceselor şi operaţiunilor din cadrul CNPF;

– asigurarea securităţii informaţionale prin utilizarea unor canale securizate în scopul

protecţiei datelor împotriva pierderii, alterării, deteriorării ori a accesului nesancţionat;

– consolidarea capacităţii CNPF de restabilire a datelor în urma unor accidente informatice, de

asigurare a securităţii fizice a soluţiilor informatice;

– protecţia datelor cu caracter personal în cadrul sistemelor gestionate de CNPF.

VI. MONITORIZAREA STRATEGIEI

Monitorizarea Strategiei se va efectua în baza acţiunilor incluse în Planul de acţiuni pentru

implementarea acesteia. Strategia cuprinde o perioadă de 5 ani. Finanţarea acţiunilor prevăzute în

Strategie se va efectua din bugetul CNPF şi din asistenţa tehnică.

Evaluarea anuală se va realiza la finele fiecărui an, iar rezultatele acesteia vor fi incluse în

raportul anual privind funcţionarea pieţei financiare nebancare şi privind activitatea CNPF, care se

va elabora anual pentru a se stabili gradul de realizare a Planului de acţiuni, urmînd a fi prezentat în

Parlament.

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei se vor efectua pe baza următorilor

indicatori:

Indicatori de

monitorizare

Anul

2014

Anul

2015

Anul

2016

Anul

2017

Prognoza

Anul

2018

Anul

2019

Anul

2020

Anul

2021

Anul

2022

Volumul emisiunilor

de valori mobiliare,

mil. lei

1249,6 221,1 442,0 462,9 300,0 400,0 500,0 550,0 600,0

Volumul tranzacţiilor

cu valori mobiliare,

mil. lei

1307,8 648,5 1137,3 563,9 700,0 800,0 900,0 1000,0 1100,0

Volumul primelor de asigurare subscrise:

mil.lei 1203,6 1228,5 1380,1 1441,9 1270,0 1320,0 1370,0 1420,0 1470,0

Volumul primelor de asigurare în asigurările

de viaţă:

mil.lei 80,0 87,5 89,2 95,0 94,5 101,5 108,5 115,5 122,5

în raport cu volumul

total al primelor

subscrise, %

6,7 7,1 6,5 6,6 7,4 7,7 8,0 8,3 8,6

Volumul rezervelor de

asigurare, mil.lei

1143,6 1430,5 1552,7 1569,53 1175,0 1225,0 1275,0 1325,0 1375,0

Capitalul propriu al 1130,5 1154,3 1304,4 1373,9 675,0 825,0 975,0 1125,0 1275,0

24

societăţilor de

asigurare, mil. lei

Portofoliul de împrumuturi acordate de AEÎ:

mil. lei 409,3 439,1 524,4 674,8 576,8 634,5 698,0 767,8 844,6

Rata de finanţare din

depuneri ale

împrumuturilor

acordate de AEÎ, %

47,5 63,9 72,3 74,6 68,8 69,6 70,4 71,2 72,0

Portofoliul de împrumuturi acordate de

organizaţiile de microfinanţare:

mil. lei 2427,5 2874,4 3789,5 4599,6 4357,9 5011,6 5763,4 6627,9 7622,0

PLAN DE ACŢIUNI

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare

nebancare pe anii 2018–2022

Nr.

crt.

Obiective

generale/specifice

Acţiuni Ter-

mene

de

reali-

zare

Responsabili

de

implementare

Costuri Indicatori de

performanţă

1 2 3 4 5 6 7

1. Consolidarea cadrului normativ aferent dezvoltării pieţei financiare nebancare

1.1 Armonizarea

cadrului normativ în

domeniul pieţei de

capital cu

directivele şi

normele UE pentru

a asigura

funcţionarea

eficientă şi continuă

a entităţilor şi

participanţilor la

aceasta

1.1.1. Elaborarea şi

implementarea

modificărilor şi

completărilor la

legislaţia privind

piaţa de capital în

contextul

Directivei

2013/36/UE

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Lege revizuită;

proiect de lege

înaintat spre

aprobare

1.1.2. Elaborarea,

aprobarea şi

punerea în aplicare

a cadrului normativ

subordonat Legii

nr.171/2012

privind piaţa de

capital, inclusiv

transpunerea

Regulamentului

(CE) nr.575/2013

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulament

revizuit şi

aprobat

1.1.3. Elaborarea

unui studiu privind

oportunitatea

transpunerii

Directivei

2014/65/UE

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

Asistenţă

externă

Studiu elaborat


implementarea

modificărilor şi

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

În limita

bugetului

CNPF

Lege revizuită;

proiect de lege

înaintat spre

25

completărilor la

legislaţia privind

societăţile pe

acţiuni în contextul

Directivei (UE)

2017/1132 şi al

Directivei (UE)

2017/828

Financiare;

Ministerul

Economiei şi

Infrastructurii

aprobare

1.1.5. Elaborarea

planului de acţiuni

pentru

transpunerea în

legislaţia autohtonă

a Regulamentului

(CE) nr.1060/20091

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

Asistenţă

externă –

Guvernul

Marii

Britanii

Plan de acţiuni

elaborat

1.2 Stimularea

dezvoltării pieţei de

capital


aprobarea

regulamentului

privind emisiunile

de obligaţiuni

corporative de

către societăţile pe

acţiuni şi

societăţile cu

răspundere

limitată, inclusiv

admiterea şi

circulaţia acestora

pe piaţa

reglementată sau în

cadrul sistemului

multilateral de

tranzacţionare

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulament

elaborat şi

aprobat

1.2.2. Elaborarea

de recomandări

pentru Bursa de

Valori a Moldovei

în scopul

îmbunătăţirii

mecanismelor şi a

regulilor de

tranzacţionare

conform celor mai

bune practici în

domeniu

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Recomandări

elaborate şi

înaintate Bursei

de Valori a

Moldovei


aprobarea

Instrucţiunii

privind emisiunea

şi modul de

înregistrare a

obligaţiunilor

emise de către

autorităţile publice

locale, în scopul

asigurării

condiţiilor optime

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Instrucţiune

elaborată şi

aprobată

26

de finanţare a

programelor lor

investiţionale

1.2.4. Elaborarea

modificărilor şi

completărilor la

Legea nr.171/2012

privind piaţa de

capital în scopul

atragerii

investiţiilor prin

intermediul

ofertelor publice de

valori mobiliare

efectuate pe piaţa

reglementată sau în

cadrul sistemului

multilateral de

tranzacţionare

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Legea revizuită

şi proiectul de

lege înaintat

spre aprobare

1.3 Armonizarea

cadrului normativ în

domeniul

asigurărilor cu

legislaţia

comunitară şi cu

cele mai bune

practici aplicate la

nivel internaţional

1.3.1.

Transpunerea în

legislaţia naţională

a Directivei

nr.2009/138/CE,

inclusiv a cadrului

de rezoluţie

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

Asistenţă

tehnică –

Banca

Mondială

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare

1.3.2.

Transpunerea în

legislaţia naţională

a Directivei (UE)

2016/97, care

implică trecerea de

la conceptul de

intermediere la

conceptul de

distribuţie în

asigurări

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Legea revizuită

şi proiect

înaintat spre

aprobare


promovarea

proiectului de lege

de modificare şi

completare a Legii

nr.407/2006 cu

privire la asigurări

în scopul corelării

acesteia cu cadrul

normativ în vigoare

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

înaintat spre

aprobare

1.3.4. Elaborarea

de acte normative

pentru punerea în

aplicare a noului

cadru normativ

privind piaţa de

asigurări şi

fructificarea

capacităţilor

acesteia

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

tehnică –

proiectul

Twinning

Acte normative

elaborate şi

aprobate

27

1.3.5. Consolidarea

financiară a

asigurătorilor şi a

Biroului Naţional

al Asigurătorilor de

Autovehicule

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Acte normative

revizuite şi

aprobate

1.3.6. Elaborarea

actelor normative

aferente

liberalizării

tarifelor pentru

asigurările

obligatorii de

răspundere civilă

auto

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulamente

revizuite şi

înaintate spre

aprobare


promovarea

proiectului de lege

privind asigurarea

obligatorie de

locuinţe

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare


promovarea

amendamentelor la

legislaţia în vigoare

pentru dezvoltarea

parteneriatului

public-privat în

domeniul

asigurărilor

medicale

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare

1.4 Stimularea

dezvoltării

investitorilor

instituţionali prin

elaborarea şi

promovarea

cadrului normativ


aprobarea

proiectului de lege

privind fondurile

de pensii

facultative

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare

1.4.2. Elaborarea

proiectului de lege

privind organizarea

şi funcţionarea

sistemului de plată

a pensiilor

facultative

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare

1.4.3. Elaborarea

proiectului de lege

privind Fondul de

garantare a

contribuţiilor în

sistemul de pensii

facultative

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare

1.4.4. Definitivarea

şi aprobarea

proiectului de lege

privind

organismele de

plasament colectiv

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

elaborat şi

înaintat spre

aprobare

28

alternative


aprobarea

regulamentelor

subordonate legii

privind

organismele de

plasament colectiv

alternative

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulamentele

subordonate

legii elaborate şi

aprobate


aprobarea

regulamentelor

subordonate legii

privind fondurile

de pensii

facultative

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulamentele

subordonate

legii elaborate şi

aprobate

1.5 Consolidarea

dezvoltării

sectorului de

creditare nebancară

1.5.1. Elaborarea

proiectelor de lege

privind garantarea

depunerilor de

economii ale

membrilor AEÎ

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

tehnică –

FIDA

Proiecte de lege

elaborate şi

înaintate spre

aprobare

1.5.2. Elaborarea

măsurilor de

stabilizare aplicate

AEÎ prin

extinderea

funcţiilor atribuite

atît prin schema de

garantare a

depunerilor de

economii, cît şi,

după caz, asociaţiei

centrale a AEÎ

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Măsuri de

stabilizare

elaborate şi

aplicate

1.5.3. Elaborarea

cadrului normativ

pentru

determinarea

competenţelor

funcţionale, a

etapelor şi a

modului de

executare a

atribuţiei

administrării

speciale a AEÎ

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Proiect de lege

înaintat spre

aprobare

1.5.4. Consolidarea

capacităţilor

asociaţiilor centrale

din cadrul

sistemului de AEÎ

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Măsuri

implementate

1.5.5. Elaborarea

cadrului de

reglementare

subordonat Legii

nr.1/2018 privind

organizaţiile de

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulamentele

subordonate

legii elaborate şi

aprobate

29

creditare nebancară

1.5.6. Efectuarea

unui studiu privind

practicile aplicate

la nivel european şi

internaţional ce ţin

de reglementarea,

autorizarea şi

supravegherea

caselor de amanet

(lombardurilor)

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

externă

Studiu elaborat

1.5.7. Elaborarea

modificărilor şi

completărilor

necesare la cadrul

normativ existent

privind modul de

organizare şi

funcţionare a

caselor de amanet

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF,

asistenţă

externă

Cadru normativ

revizuit; proiect

de lege înaintat

spre aprobare

2. Consolidarea stabilităţii financiare şi asigurarea solidităţii financiare

2.1 Trecerea de la

supravegherea

bazată pe

conformitate la

supravegherea

bazată pe prevenirea

şi gestiunea

riscurilor

2.1.1. Elaborarea


pentru auditul

societăţilor de

asigurare

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

externă –

Banca

Mondială

Plan de acţiuni

elaborat şi

aprobat

2.1.2. Elaborarea


privind

identificarea

beneficiarilor

efectivi ai

participaţiilor

calificate în

societăţile de

asigurare

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

externă –

Banca

Mondială

Plan de acţiuni

elaborat şi

aprobat

2.2 Crearea şi

implementarea

mecanismelor

necesare pentru


a supravegherii

bazate pe risc, în

special prin tehnici

şi instrumente de

prevenire a

riscurilor

2.2.1. Elaborarea

standardelor

minime de

supraveghere

bazată pe risc în

domeniul

asigurărilor

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Gradul de risc

redus cu 10%

2.2.2. Crearea

profilului de risc

pentru fiecare

societate de

asigurare în

vederea punerii în

aplicare a funcţiei

preventive şi de

intervenţie

timpurie în

activitatea de

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Profiluri de risc

create în 100%

din societăţile

de asigurare

30

supraveghere a

CNPF


dezvoltarea

standardelor

minime ale

Sistemului de

alertă timpurie

pentru societăţile

de asigurare

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Standardele

elaborate şi

aprobate



a testelor de stres

pentru evaluarea

impactului

riscurilor aferente

activităţii

societăţilor de

asigurare

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

16 societăţi de

asigurare

evaluate

2.2.5. Revizuirea

cerinţelor de

raportare

prudenţială pentru

societăţile de

asigurare

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Formulare de

raportare

aprobate

2.2.6. Organizarea

instruirilor aferente

implementării

supravegherii

bazate pe risc

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

5 instruiri

organizate şi

desfăşurate

2.2.7. Elaborarea

standardelor

minime pentru

supravegherea

bazată pe risc pe

piaţa de capital

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Standarde

elaborate şi

aprobate



a testelor de stres

pentru evaluarea

impactului

riscurilor aferente

activităţii

societăţilor de

investiţii

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

externă

Teste de stres

implementate de

8 societăţi de

investiţii

2.2.9. Elaborarea

indicatorilor de

alertă timpurie

pentru societăţile

de investiţii

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

externă

Indicatori de

alertă elaboraţi

2.2.10. Revizuirea

cerinţelor de

raportare

specializată de

către persoanele

licenţiate sau

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Instrucţiune

revizuită şi

aprobată

31

autorizate pe piaţa

de capital

2.2.11. Elaborarea

standardelor

minime pentru

sistemul de alertă

timpurie pentru

AEÎ şi organizaţiile

de creditare

nebancară

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

tehnică

Indicatori de

alertă elaboraţi

2.2.12. Elaborarea

şi punerea în

aplicare a

cerinţelor privind

constituirea

provizioanelor şi

criteriile de

clasificare a

creanţelor pentru

acoperirea

pierderilor din

creditele nebancare

şi dobînzile

aferente şi pentru

acoperirea

creanţelor ce ţin de

nerecuperarea

ratelor şi a

dobînzilor de

leasing

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulament

elaborat, aprobat

şi pus în

aplicare

2.3 Asigurarea unei

tranziţii eficiente la

regimul

Solvabilitate II

2.3.1. Elaborarea

planurilor

individuale de

tranziţie la regimul

Solvabilitate II

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare;

societăţile de

asigurare

În limita

bugetului

CNPF

Planuri

elaborate de

societăţile de

asigurare şi

prezentate

CNPF

2.3.2. Elaborarea

metodologiilor

necesare de calcul

al rezervelor

tehnice şi al

capitalului de

solvabilitate

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

2 metodologii

elaborate şi

aprobate

2.3.3. Desfăşurarea

procedurii de

autoevaluare a

riscului şi a

solvabilităţii în

cadrul societăţilor

de asigurare

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Procedura de

autoevaluare

desfăşurată în

cadrul a 16

societăţi de

asigurare

2.3.4. Elaborarea

cadrului normativ

privind racordarea

guvernanţei

corporative a

societăţilor de

asigurare la

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Regulament

elaborat şi

aprobat

32

regimul

Solvabilitate II

3. Îmbunătăţirea conduitei de piaţă şi creşterea încrederii consumatorului

3.1 Identificarea

conflictelor de

interese între

prestatorii de

servicii şi

consumatorii de

produse şi servicii

financiare

nebancare

3.1.1. Elaborarea

modelului de

declaraţie privind

conflictul de

interese între

prestatorii de

servicii şi

consumatorii de


financiare

nebancare

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Rata de

identificare a

conflictelor de

interese

majorată cu

10%

3.2 Dezvoltarea unui

mecanism eficient

de comunicare cu

publicul şi cu alte

părţi interesate în

vederea protecţiei

investitorilor şi a

consumatorilor de


financiare

nebancare

3.2.1. Dezvoltarea

mecanismelor de

interacţionare cu şi

protecţie a

consumatorului de


financiare

nebancare

2021 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF;

asistenţă

externă

Numărul de

campanii de

informare

organizate;

numărul de

mesaje

educaţionale şi

de protecţie a

intereselor

consumatorilor

plasate pe

pagina web

oficială a CNPF

3.2.2. Revizuirea

legislaţiei în

domeniul pieţei de

capital privind

fondul de

compensare a

investitorilor

2019 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

2 acte normative

modificate

3.2.3. Aprobarea

ghidului privind

protecţia

investitorului

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Gradul de

protecţie a

investitorului,

sporit

3.2.4. Organizarea

şi desfăşurarea

campaniei de

informare publică

privind

confirmarea

integrităţii datelor

din registrele

acţionarilor

băncilor şi ale

societăţilor de

asigurări

2018 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

Bugetul

de stat

Campania de

informare

publică

organizată şi

desfăşurată

4. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale

Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

4.1 Consolidarea

capacităţilor CNPF

4.1.1. Elaborarea

ghidurilor şi a

2022 Comisia

Naţională a

În limita

bugetului

Ghiduri

elaborate şi

33

în depistarea

abuzurilor de pe

piaţa de capital

notelor explicative

aferente punerii în

aplicare a

Regulamentului

privind abuzurile

de pe piaţa de

capital

Pieţei

Financiare

CNPF aprobate

4.1.2. Punerea în

aplicare a

mecanismelor de

investigaţie privind

abuzurile de pe

piaţa de capital

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Numărul de

abuzuri pe piaţa

de capital

investigate

4.2 Consolidarea

capacităţilor CNPF

pentru efectuarea

inspecţiilor la faţa

locului

4.2.1. Revizuirea

Regulamentului

privind inspecţiile

la faţa locului pe

piaţa de capital, pe

piaţa de asigurări şi

în sectorul de

pensii facultative

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Numărul de

inspecţii

efectuate

4.2.2. Revizuirea

procedurilor

aferente

inspecţiilor la faţa

locului sub

aspectul prevenirii

şi combaterii

spălării banilor şi

finanţării

terorismului

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Numărul de

inspecţii

efectuate

4.3 Implicarea CNPF în

educaţia financiară

a populaţiei

4.3.1. Implicarea în

activităţile ce ţin de

educaţia financiară

a populaţiei,

inclusiv în

cooperare cu

Organizaţia pentru

Cooperare şi

Dezvoltare

Economică

(OCDE)

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Numărul de

activităţi

realizate

4.4 Consolidarea

cooperării

interinstituţionale şi

internaţionale a

CNPF

4.4.1. Evaluarea

cadrului normativ

privind cooperarea

internaţională şi

schimbul de

informaţii cu

autorităţile

financiare de

reglementare

străine

2020 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Lege revizuită;

proiect de lege

înaintat spre

aprobare

4.5 Dezvoltarea

tehnologiilor

informaţionale

4.5.1. Dezvoltarea

sistemului

informatic ce ţine

de stocarea,

generalizarea şi

2022 Comisia

Naţională a

Pieţei

Financiare

În limita

bugetului

CNPF

Sistemul

informatic

dezvoltat

34

diseminarea

informaţiei

aferente activităţii

participanţilor la

piaţa financiară

nebancară

1 Regulamentul (CE) nr.1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16

septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credit.

STRATEGIA de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe ... · Neatractivitatea pieţei valorilor...

Documents

Transcript of STRATEGIA de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe ... · Neatractivitatea pieţei valorilor...