STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CRIŞAN JUDEŢUL … · Din tabloul descris de savant a disp...

GUVERNUL ROMANIEI

Ministerul Administrației şi Internelor

1

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul Social European

Inovație în administrație

Programul Operațional

“Dezvoltarea Capacității Administrative”

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CRIŞAN

JUDEŢUL TULCEA

GUVERNUL ROMANIEI


2

UNIUNEA EUROPEANĂ





CUPRINS

I. PROFILUL SOCIO – ECONOMICO - CULTURAL AL COMUNEI CRIŞAN

II. ANALIZA SWOT COMUNA CRIŞAN

III. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

IV. DIRECŢII STRATEGICE

V. PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA

DIRECŢIILOR STRATEGICE

GUVERNUL ROMANIEI


3

UNIUNEA EUROPEANĂ





CAPITOLUL I

PROFILUL SOCIO – ECONOMICO - CULTURAL AL COMUNEI CRIŞAN

1. DESCRIEREA COMUNEI

1.1. SCURT ISTORIC

Satul Crişan apare menţionat pentru prima dată în 1894 sub denumirea de Carmen Sylva. Până

în 1925 a fost sat component al comunei Caraorman. Declarată comună în anul 1925 se compunea

din satele Fântâna Dulcea , Mila 23 şi Principele Ferdinand , iar după 30 dec. 1947 şi - a schimbat

denumirea în Crişan. Sub această denumire a funcţionat şi după reforma administrativ -

teritorială din 1950. Majoritatea populaţiei este de origine ucraineană , descendentă a cazacilor

refugiaţi în a doua jumătate a sec. al XVIII - lea . Este posibil ca cel puţin o parte dintre ei să fie şi

GUVERNUL ROMANIEI


4

UNIUNEA EUROPEANĂ





lipoveni refugiaţi de represiunea regilioasă din Rusia ţaristă . O legendă locală spune că satul a

fost înfiinţat de corăbieri cazaci zaporojeni din regiunea Niprului , naufragiaţi la gurile Dunării.

Cei scăpaţi de la înec s – au stabilit în aceste locuri. În 1928 , savantul I. Simionescu , călătorind

cu vaporul de la Sulina la Tulcea , făcea următoarea descriere: „ Ajungem la marele M , cu

cele două largi coturi ale braţului Sulinei , a cărui drum întortocheat a fost scurtat de canalul

drept , ca tras cu condeiul , între Mila 8 şi 18. E lucrarea cea mai grea ce s’a săvârşit , cu ocazia

regulării drumului către Mare. Aici e şi cea dintâi aşezare omenească mai importantă , cu case

dese , având acoperişul ca de metal strălucitor , atât de bine e bătut stuhul. În faţa crâşmei e loc de

horă numai năsip auriu ; drept căruţi servesc lotcile prinse de mal. În jurul caselor sclipesc gutăile

mari cât chitrii , dând un aspect exotic. O moară de vânt înălţată pe partea cea mai râdicată a

grindului are înfăţişare fantastică , întinzându - şi aripile pe albastrul spălăcit al cerului , fără un

pic de nori. Obeliscul din mijlocul sălciilor e semnul trudei omeneşti cheltuită la tăierea marelui

M. Cherhanaua şi gheţăria nelipsită, arată gârla ce se deschide din labirintul ghiolurilor ascunse

îndărătul pânzei de trestii.” Din tabloul descris de savant a dispărut moara de vânt , ca de altfel şi

din alte localităţi dobrogene , stuful s - a mai înnegrit pe casele bătrâne , în plus , au apărut clădiri

mai noi , pentru diverse trebuinţe. Biserica satului fusese ridicată în 1900 , şcoala fiind deschisă

ceva mai târziu , în 1909.

Populaţia , iniţial românească , a fost treptat înlocuită de ruşii - lipoveni şi ucraineni , evoluând

după cum urmează: 80 locuitori în 1900 , 294 în 1912 , 636 în 1930 , 844 în 1948 , 809 în 1956 ,

688 în 1966 , 547 în 1977 , 469 în 1992 şi 487 în 2002 , astăzi 2/3 fiind români , restul ucraineni.

Şi aici , ca peste tot în deltă , procesul de îmbătrânire şi migraţia spre oraş au cauzat scăderea

dramatică a numărului de locuitori , fenomenul fiind încă valabil. Ocupaţia de bază a locuitorilor

este pescuitul , ca şi atunci când satul a fost întemeiat. Secundar , însă tot mai activ , se practică

şi agroturismul , la care se adaugă recoltatul stufului şi creşterea animalelor. Satul are o poziţie

foarte favorabilă pentru turism , dispunând şi de o serie de dotări necesare .

Caraormanul ( Pădurea Neagră , turc. ) , este aşezat pe grindul cu acelaşi nume , aflat între braţul

Sulina , la nord şi Sf. Gheorghe la sud.

Prima menţionare a satului apare pe harta militară rusă din 1828 , sub denumirea de Kalasormani

( M.D. Ionescu , Dobrogea în pragul veacului al XX – lea , Bucureşti , 1904 ). Pe acastă hartă ,

GUVERNUL ROMANIEI


5

UNIUNEA EUROPEANĂ





aşezarea era legată prin două drumuri de Sf. Gheorghe şi de Litcov ( Gr. Cuculis , op.cit. ) . În

Fondul Tapiurilor otomane din anii 1866 – 1877 , apare sub denumirea de Caraorman şi aparţine

plasei Sulina ( Anca Gheaţă , Toponime şi geografie istorică în Dobrogea medievală şi modernă

în Memoriile Academiei Române , secţia istorie , seria a 4-a , t. 5 , Bucureşti , 1890 ).

Datele despre fondarea satului sunt destul de contradictorii , depinzând de cei care le furnizează ,

de gradul lor de pregătire. Unele surse afirmă că fondatorii satului ar fi fost turcii şi cerchezii , pe

la începutul sec. XVIII. Există informaţii că aceşti locuitori se îndeletniceau cu jefuirea corăbiilor

care circulau în apropierea ţărmului Mării Negre , în special cerchezii. După 1878 locul lor a fost

luat de ruşi , care formau în 1896 totalitatea populaţiei. Trei ani mai târziu , dicţionarul Lahovari

semnala un număr de 649 persoane , din care 625 ruşi , 15 lipoveni , 4 români , 4 evrei şi un ţigan.

Migraţia ruşilor - lipoveni spre deltă începuse încă de pe la 1700 , aşa cum se afirmă şi în raportul

învăţătorului Gherasim Constantinescu (citat de D. Şandru) , care are altă opinie despre fondatorii

localităţii: Satul s - a întemeiat după războiul ruso - turc din 1829 (fals , n.n.). Atunci locuitorii

Pătraşcu , Comârzan , Gav. Jalbă , I. Grosu ş.a. dobrogeni vechi , dicieni , din satul Cataloi , au

cerut voie paşii din Tulcea să facă un sat în baltă , în pădurea Caraorman. Informaţia este parţial

adevărată , deoarece la acea dată exista un sat cu numele Caraorman , dar nu excludem

posibilitatea ca anumite evenimente ( războaie , inundaţii ) să fi dus la dispariţia temporară a

acestuia , aşa cum nu excludem nici ipoteza că numeroşi mocani din zona Moeciu sau Săcele au

populat în timp această localitate , deoarece , aşa cum afirmă învăţătorul menţionat , multe numiri

din zonă amintesc de trecerea şi ocupaţiile lor : Grindul Mocanului , Grindul Iepei etc. Cert este

că locuitorii satului au ridicat biserică , purtând hramul Sf. Dimitrie , în 1875 , cu preot şi

cântăreţ şi şcoală în 1881( M.D. Ionescu , op. cit. ) . Şcoala era construită din stuf şi vălătuci , la

sfârşitul veacului al XIX-lea având un învăţător şi 71 elevi .Tot atunci , satul avea în dotare 3 mori

de vânt , 2 băcănii şi o cârciumă , precum şi peste 4000 de vite. Populaţia a evoluat iniţial

crescător , în ultimele patru decenii scăzând vertiginos , datorită unor evenimente naturale , dar

mai cu seamă datorită migraţiei tinerilor spre oraş şi îmbătrânirii celor rămaşi. La începutul

secolului nostru , în sat locuiau 829 de suflete din care 632 erau ruşi , 55 lipoveni bespopovi ( fără

popă ) , 104 romîni , 19 greci , 9 evrei şi 3 germani , principala lor ocupaţie fiind pescuitul şi

creşterea vitelor. Statistic, situaţia se prezintă astfel: 829 locuitori în 1900, 986 în 1912, 837 în

GUVERNUL ROMANIEI


6

UNIUNEA EUROPEANĂ





1930, 935 în 1948, 894 în 1956, 822 în 1966, 655 în 1977, 494 în 1992 şi 434 în 2002. Astăzi,

20% din populaţie este română, restul de 80% fiind ucraineni.

Satul Mila 23 avea , la începutul sec. XX , doar 2 – 3 case şi 12 locuitori , care se ocupau cu

pescuitul ( M.D. Ionescu , op. cit. ). Denumirea satului vine de la vechea măsurătoare a cursului

braţului Sulina . Singura atestare documentară mai veche a aşezării datează de la sfârşitul sec. al

VIII- lea , în lucrarea Carte du Danube , care aminteşte de puctul Matiţa , aflat în preajma aşezării

de astăzi. În prezent , toponimul Matiţa , indică un punct piscicol ( Gr. Cuculis , op. cit ).

Pe raza comunei Crişan , cele mai multe vestigii arheologice au fost descoperite pe grindul

Caraorman , pe care se află şi satul cu acelaşi nume. Solul ce coboară până la 44 m , se compune

din nisipuri cuarţoase , grosiere , de culoare cenuşie gălbuie şi necorozive , care sub acţiunea

vântului au dus la fomarea unor dune mişcătoare cu o înălţime de 10 – 20 m. Dintre acestea se

detaşează dunele funerar , stabile , din cauza amenajărilor din interior. Pe grindul Caraorman au

fost identificate şase puncte , unde au fost amenajate movile funerare.

1. Sat Caraorman - „ La Somova ”

La aproximativ 3,2 km nord – vest de sat se găsesc patru movile construite pe platoul unei mari

dune de nisip. În anul 1966 o movilă a fost cercertată sistematic prin săpături arheologice (Pl.I,II).

Movila este o construcţie unitară , destinată unui singur mormânt. Realizarea sa a început printr –

o purificare a solului prin intermediul focului pe două ruguri. Distanţa dintre ruguri a devenit apoi

o deschidere ce permitea accesul în interiorul rugului la nivelul solului , constituind totodată şi

capetele arcului unui ring , construit spre est , prin depunerea unei mari cantirăţi de nisip bine ales.

Pentru consolidare , pereţii ringului au fost lustruiţi în interior cu un strat de pământ argilos , gros

de 30 – 35 de cm , adus de pe malurile braţelor Dunării. A fost astfel realizată o încăpere sub

formă de trunchi de con , cu baza mică în jos , consolidată cu mâl amestecat cu pietriş şi zgură.

După o ardere generală şi foarte puternică , spre extremitatea estică a bazei a fost aşternut un pat

de pietre şi cioburi , pe care a fost depusă o urnă funerară simbolică , în poziţie oblică , orientată

spre est , constând dintr – un gât de amforă de mari dimensiuni. Poziţia urnei a fost consolidată

prin construirea unui al doilea trunchi de con de proporţii mai mici , deasupra căruia s - a făcut o

GUVERNUL ROMANIEI


7

UNIUNEA EUROPEANĂ





nouă ardere puternică. După terminarea acestei operaţiuni , interiorul mare a fost umplut cu nisip

până la înălţimea construcţiei mici , dând naştere unei gropi alveolare. Ritualul funerar a continuat

cu umplerea gropii de deasupra urnei cu o cantitate mare de fragmente ceramice provenite din

sacrificarea unui număr foarte mare de vase , rânduite cu multă minuţiozitate : primul strat format

din mănuşi şi funduri de amfore , apoi fragmentele provenite de la gâturi şi buzele vaselor , stratul

de sus fiind amenajat din fragmente , din restul corpului vaselor , cele mai mari fiind dispuse

deasupra , cu partea concavă în jos. Apoi deschiderea ringului a fost astupată cu nisip amestecat cu

argilă nearsă , lut ars , fragmente ceramice arse a doua oară , oase de păsări şi cărbuni. Tumulul s –

a definitivat prin acoperirea construcţiei cu nisip. Lipsa totală de orice urmă de oase umane ,

gruparea sistematică a fragmentelor ceramice deasupra urnei , cât şi prezenţa în mantaua movilei a

numeroase cioburi arse secundar , ne determină să facem afirmaţia că incinerările nu se făceau la

locul înmormântării , ci în afara mormântului . În cazul nostru avem de – a face cu un centonaf ,

care reflectă cu pregnanţă cultul pentru morţi. Singurul indiciu în datarea cronologică a acestor

movile este tipologia unor fragmente ceramice din ofranda mormântului. Deşi foarte bogat , acest

material este neîntregibil , astfel că tipologia vaselor este greu de stabilit. Indicii mai precise ne

oferă urna şi celelalte fragmente de amfore , aparţinând unor tipuri anterioare perioadei elenistice ,

datate în sec. V a. Ch.. Aceeaşi datare este sugerată de materialul ceramic găsit la nivelul solului

printre celelalte trei movile nesăpate.

Bibliografie

Simion Gavrilă – Descoperiri aheologice pe grindurile din Delta Dunării , în Peuce II , Tulcea ,

1971 , p. 47 – 61

2. Sat Caraorman . „ Uzum ”

La apoximativ 1 ,5 km nord – vest de sat se mai păstrează o movilă izolată din mantaua căreia au

fost culese fragmente ceramice datate în sec. V a. Ch.

3. Sat Caraorman – „ La Zaiţova ”

GUVERNUL ROMANIEI


8

UNIUNEA EUROPEANĂ





La cca. 1 , 4 km nord – vest de sat au fost găsite printre dune foarte multe fragmente ceramice din

epoca feudalismului timpuriu , sec. IX - X d. Ch. Fragmentele ceramice descoperite provin din

vasele numite borcan , caracterizate prin ceramica cenuşie , comună , amestecată cu mult nisip ,

pietricele şi cioburi pisate. Aproape toate au pereţii groşi , gâtul cilindric , şi buza răsfrântă spre

exterior , mai mult sau mai puţin şănţuită ori rotunjită. Decorul este format din linii orizontale ,

alternând apoi cu cele în val. La cele mai multe exemplare , partea interioară a buzei este

ornamentată cu o bandă de linii în valuri mai line sau mai ovoidale. În general , inciziile sunt

pronunţate , ajungând până aproape de caneluri.( Pl. III )

4. Sat Caraorman – Drumul Savcova

La cca. 1 , 5 km vest de sat , pe drumul Savcova , între japşele Popova şi Smicicova se găsesc la

suprafaţa dunei foarte multe fragmente ceramice : buze de amfore cu o mică porţiune de gât sau

fără , toarte , bucăţi din umăr , sau din corpul vaselor . Ele sunt de culoare roză sau roz – gălbuie ,

cu miezul cenuşiu şi faţa aspră. Se întâlnsc şi fragmente din argilă gri , cu faţa bine lustruită sau

poroasă. Este ceramica de uz curent , produsă în diferite centre ale lumii greceşti (Pl. IV ). Alături

de ceramică , se întâlnesc bucăţi de zgură şi bucăţi de pietre mozaicate , acestea din urmă străine

de grindul Caraorman.

5. Sat Caraorman – „ La Beresche ”

La aprox. 2 , 7 km vest de sat , a fost cercetată sistematic o movilă , foarte asemănătoare ca

structură şi identică ca încadrare cronologică cu cea săpată în punctul „La Somova”. Mici

deosebiri au fost constatate la consolidarea pereţilor ringului , unde a fost utilizată zgura provenită

din reziduuri de la cuptoare de var sau poate de ceramică. De asemenea , la definitivarea tumulului

, nisipul a fost consolidat cu foarte multe fragmente de ceramică şi zgură ( Pl. V ). La cca. 500 m

sud de movilă s – au găsit printre fragmente ceramice de aceeaşi factură şi o cantitate mică de

răşină lipită pe faţa interioară a unui fragment din corpul unei amfore. În antichitate , anumite

tipuri de răşini se introduceau în amfore ca mirodenii pentru vin .

Bibliografie : Simion Gavrilă – op.cit.

GUVERNUL ROMANIEI


9

UNIUNEA EUROPEANĂ





6. Sat Caraorman – „ La doi stejari ”

Spre extremitatea sudică a grindului , la aprox. 4 , 7 km sud – est de sat , lângă ghiolul Erenciuc se

află alte patru movile , cu aceleaşi caracteristici de construcţie şi material arheologic întâlnit la

movilele cercetate prin săpături arheologice.

7. Sat Caraorman – Fortificaţie

În partea de nord a satului , dincolo de dig , pare să fi fost o fortificaţie romană târzie. Informaţii

neverificate pe teren de specialişti , dar prea numeroase şi amănunţite pentru a fi ignorate , vorbesc

despre ziduri din piatră , demontate de localnici pentru construcţiile din sat. De asemenea , au fost

semnalate mai multe monede romane din sec. IV d. Ch. Şi chiar o inscripţie cu caractere latine ,

care a fost pur şi simplu aruncată în Dunăre . Existenţa unei fortificaţii romane pe grindul

Caraorman nu ar fi surprinzătoare , în condiţiile în care actualul braţ Sulina era navigabil în

antichitate. Astfel că rolul strategic şi comercial al cetăţii este evident.

1.2. AŞEZAREA ŞI LIMITELE

Comuna Crişan este amplasată în zona de est a judeţului Tulcea , în Delta Dunării , delimitată

de următoarele teritorii comunale : la nord teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche şi al

comunei C.A. Rosetti ; la sud teritoriul administrativ al comunei Sf. Gheorghe ; la vest teritoriul

administrativ al comunei Murighiol şi al comunei Maliuc şi la est teritoriul administrativ al

orasului Sulina. Pe direcţia est – vest comuna Crişan este străbătută de braţul Sulina.

În prezent , comuna Crisan este compusă din următoarele localităţi:

Crişan – reşedinţă de comună

Localitatea Crişan s - a dezvoltat pe malul drept al canalului Sulina pe o veche aşezare de pescari

, între Mila 10 şi 15 (debarcaderul fiind la Mila 13), pe un grind fluvial peste care s - a depus

materialul excavat din braţul Sulina în timpul construirii canalului de către Comisia Europeană a

Dunării. Legătura cu Tulcea şi cu Sulina se realizează cu nave rapide şi clasice. Sunt ierni când

localitatea rămâne izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre.

GUVERNUL ROMANIEI


10

UNIUNEA EUROPEANĂ





Caraorman - situat la 6 MM faţă de reşedinţa de comună

Localitatea se află pe un grind maritim şi are cote pozitive. Legatura cu Crişanul – reşedinţa de

comună ( de altfel “ cu lumea ” ) , se realizează pe canalul Caraorman ( aproxim. 6 mile ) , în

curse ocazionale. Singurul potenţial al zonei este cadrul natural legat de peisaj şi pescuit /

piscicultură , care pot duce la dezvoltarea turismului / agroturismului. Satul se întinde pe o

lungime de 3 , 5 km şi aproximativ 500 m lăţime şi este situat între braţul Sulina şi Sf. Gheorghe

pe grindul Caraorman , de origine fluvio – maritimă , cu o lungime de 18 km , o lăţime maximă de

8 km ( 7000 ha ) şi înălţimi de până la 7 – 9 m. Populaţia satului este formată majoritar din

ucraineni , oameni gospodari şi ospitalieri , care se ocupă în principal cu pescuitul. Dialectul

folosit de locuitorii Caraormanului este foarte apropiat de limba ucraineană şi poate fi întâlnit în

localităţile: Sf. Gheorghe , Crişan , Murighiol , Letea. Acest sat , poarta rănile anilor

comunismului , cu ruine care se doreau a fi , cel mai mare combinat de sticlă din Europa , un

complex de şase blocuri degradate , construcţii de beton – silozuri şi hale neterminate. Cu toate

acestea , împrejurimile satului , dau impresia unui deşert în mijlocul unei oaze de apă şi verdeaţă ,

cu grinduri cu dune de nisip. Suprafaţa întinsă a grindului pe care este asezat satul a permis ca pe

lângă principala sursă de venit , pescuitul , să mai fie posibilă şi creşterea vitelor , care a atins

punctul culminant în anii 87″ -8 9″, când populaţia de bovine depăşea 2 000 de capete.

Mila 23 - situat la 5,5 MM faţă de reşedinţa de comună.

Localitatea se dezvoltă pe malul drept al Dunării Vechi, în dreptul confluenţei canalelor Stipoc şi

Eracle. Este aparată la sud de un dig , platforma pe care se găseşte partea nouă a satului este

strabătută de o serie de canale ce descarcă surplusul de apă în canalul principal şi de aici în

Dunărea Veche. Legatura cu localitatea Crişan - reşedinţa de comună , se face exclusiv pe apă.

Singurul potenţial al zonei este cadrul natural legat de peisaj şi pescuit / piscicultură , care pot

duce la dezvoltarea turismului / agroturismului.

1.3 . ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

GUVERNUL ROMANIEI


11

UNIUNEA EUROPEANĂ





1.3.1. Clima

Clima este temperat continentală: veri fierbinţi cu precipitaţii slabe; ierni nu prea reci , cu viscole

puternice; temperatura medie anuala 11,4°C; precipitaţiile atmosferice influenţate de uscatul nord

- dobrogean şi de bazinul Mării Negre înregistrează o scădere de la vest spre est în întreaga zonă a

Deltei Dunării. Suma precipitaţiilor medii multianuale este de 400 mm pe grindurile Letea şi

Caraorman; umezeala aerului este ridicată , peste 80% , din cauza suprafeţelor cu apă şi

mlăştinoase şi a bazinului marin din apropiere.

1.3.2. Resursele de substanţe minerale solide

Această comună de întindere mare din Delta Dunării, cu extindere substanţială pe direcţia nord –

sud , are ca singură substanţă minerală valorificabilă nisipul. Este vorba de un nisip de

provenienţă marină , cuarţos (90,80% SiO2) care putea fi întrebuinţat în construcţii dar , mai ales –

având în vedere compoziţia chimică ( la fabricarea sticlei şi în metalurgie ). Nisipurile au o vârstă

Holocen superior şi prezintă o mare extindere în suprafaţă. Se dispun aproximativ pe directia nord

– sud , începând de la localitatea Crişan şi terminând la aproape 6 km sud de satul Caraorman ,

perimetrul lăţindu - se substanţial în partea de sud. Resursele sunt importante, rezervele (calculate

pentru fosta exploatare incipientă de la Caraorman) medii şi condiţiile de exploatare sunt

favorabile.

1.3.3. Exploatările de substanţe minerale solide

Caraorman este singura localitate, nu numai din comuna Crişan ci din Delta Dunării , în care s - a

încercat exploatarea unei resurse minerale solide. Din păcate lucrările au fost abandonate imediat

după schimbarea de regim din anul 1989. Aici s - a încercat exploatarea , în fază experimentală ,

a unui nisip , cuarţos (90,80 % SiO2) care putea fi întrebuinţat la fabricarea sticlei şi în

metalurgie. Rezervele sunt medii şi condiţiile de exploatare sunt accesibile.

2. ASPECTE SOCIALE SI CULTURALE

2.1. Date demografice

GUVERNUL ROMANIEI


12

UNIUNEA EUROPEANĂ





Conform estimărilor , la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Crişan constituia 1303

persoane , 17.04% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este

de 3.1 locuitori / kmp.

La recensământul din anul 2002 , populaţia comunei alcătuia 1414 locuitori , 51.20% bărbaţi şi

48.80% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 17.40% pe când persoanele peste 59 de ani

alcătuiau 22.14% din populaţia totală. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 3.3

locuitori/km2.

Mai jos se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă , după limba maternă , precum şi după

etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002 :

Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Crişan la recensământul din 2002

Grupe

de

vârstă

Ambele sexe Bărbaţi Femei

Număr

persoane

% faţă

de total

Număr

persoane

% faţă

de total

Număr

persoane

% faţă

de total

Sub 15

ani 246 17.40% 131 9.26% 115 8.13%

15 - 59

ani 855 60.47% 447 31.61% 408 28.85%

60 ani şi

peste 313 22.14% 146 10.33% 167 11.81%

GUVERNUL ROMANIEI


13

UNIUNEA EUROPEANĂ





Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Crişan la recensământul din 2002

Grupe

de

vârstă

Ambele sexe Bărbaţi Femei

Număr

persoane

% faţă

de total

Număr

persoane

% faţă

de total

Număr

persoane

% faţă

de total

Total 1414 100.00% 724 51.20% 690 48.80%

Structura etnică a populaţiei în comuna Crişan la recensământul din

2002

Etnia Număr persoane % faţă de total

Români 921 65.13 %

Ucraineni 145 10.25 %

Ruşi-lipoveni 348 24.61 %

Structura populaţiei după limba maternă în comuna Crişan la

recensământul din 2002

Limba maternă Număr persoane % faţă de total

Română 989 69.94 %

Ucraineană 98 6.93 %

Rusă-Lipoveană 327 23.13 %

GUVERNUL ROMANIEI


14

UNIUNEA EUROPEANĂ





Structura confesională a populaţiei în comuna Crişan la recensământul

din 2002

Confesiunea/Religia Număr persoane % faţă de total

Ortodoxă 1058 74.82 %

Baptistă 1 0.07 %

Adventistă de ziua a Şaptea 1 0.07 %

Creştină de rit vechi

354 25,04%

2.2. EDUCAŢIE

În comuna Crişan funcţionează 3 şcoli astfel : Şcoala cu clasele I – VIII Crişan , Şcoala cu

clasele I –VIII Caraorman şi Şcoala cu clasele I – VIII Mila 23 şi 3 grădiniţe. Şcoala din

Caraorman funcţionează într – o clădire nouă ( clădirea veche este închisă ) , şcoala din Mila 23

este renovată iar şcoala din Crişan se află în prezent în renovare.

Priorităţile Primăriei din punct de vedere al învăţământului au ca obiectiv eficientizarea procesului

educaţional prin dotarea şcolilor cu materiale didactice moderne şi cu echipamente IT.

2.3. CULTURĂ

Comuna dispune de trei cămine culturale şi de bibliotecă comunală. Biblioteca comunală este

renovată şi dispune de dotări moderne.

Obiective culturale:

GUVERNUL ROMANIEI


15

UNIUNEA EUROPEANĂ





În comuna Crişan activează două grupuri folclorice : Grupul folcloric Rebalka din Crişan şi

Grupul folcloric Sinicika din Mila 23 . În localitatea Caraorman a fost înfiinţat de curând un grup

folcloric care nu a primit încă o denumire.

În comuna Crişan există 3 biserici : Biserica cu Hramul „ Mihail şi Gavril din Crişan ” , Biserica

cu Hramul „ Sf. Dimitrie ” din Caraorman şi biserica creştină de rit vechi „ Sf. Ioan Gură de Aur”

Mila 23 .

Gospodăria / Arhitectura tradiţională:

Arhitectura tradiţională specifică - gospodăria este alcătuită din casa propriu - zisă şi câteva anexe , între care se impun atenţiei bucătăria de vară şi grajdul pentru vite. Materialele de construcţie sunt specifice zonei deltaice , stuful , lemnul , pământul , jucând un rol foarte important. Decorativismul arhitectural atrage atenţia prin motive realizate în trafor (razele solare , ramuri) şi capitelurile stâlpilor.

Analiza structurii gospodăriei evidenţiază:

a) segmentarea spaţiului gospodăriei în două curţi: " curtea casei " şi " curtea (oborul)

animalelor ", grădina , fapt ce ţine de necesităţile şi de ocupaţia de bază a locuitorilor.

b) prezenţa următoarelor construcţii componente ale gospodăriei: casa , bucătăria de vară

, adăpostul pentru animale , cuptorul , baia , curnicul pentru păsări.

Prezenţa acestor construcţii variază de la o gospodărie la alta , în funcţie de starea

economică a proprietarului şi de starea în care se află gospodăria , fiind bine cunoscut fenomenul

demografic din aceste localităţi. Spre exemplu , există gospodării în care nu se mai găsesc

adăposturile pentru animale ; gospodării în care se găseşte numai un tip de adăpost pentru animale

în funcţie de cele pe care le are proprietarul ; gospodării în care se refac sau se construiesc anexe (

magazie , cuptor , bucătărie de vară ).

O notă particulară în structura gospodăriei , din perspectiva construcţiilor componente ,

este prezenţa bucătăriei de iarnă. Se consideră că este o notă particulară şi nu o caracteristică ,

faptul datorându - se fenomenelor ce au dus la diminuarea construcţiilor anexe în gospodărie în

unele din aşezări , a restrângerii în casă a mai multor activităţi în timpul iernii.

GUVERNUL ROMANIEI


16

UNIUNEA EUROPEANĂ





În ce priveşte dispunerea casei şi a anexelor în spaţiul gospodăriei , se remarcă faptul că

nu este o regulă , ci fiecare proprietar îşi organizează gospodăria în funcţie de necesitate. Singura

regulă care " acţionează " în ceea ce priveşte organizarea gospodăriei este segmentarea în " două

curţi ".

Împrejmuirile exterioare erau altădată numai din stuf , acum sunt din diferite materiale: stuf ,

papură , nuiele , scândură , plase de prins peşte. Împrejmuirile interioare , în general , lipsesc ;

uneori sunt făcute din cătină şi mai rar din stuf ( unde gospodăria este dezvoltată ). În ceea ce

priveşte poziţia casei faţă de stradă , se remarcă , aproape ca o regulă , orientarea cu faţada îngustă

( secundară ) spre drum.

2.4. SĂNĂTATE

Comuna dispune de 3 dispensare umane : Dispensar uman Crişan , Dispensar uman Caraorman şi

Dispensar uman Mila 23 . Dispensarul din Caraorman dispune de o clădire nouă în timp ce

dispensarele din Crişan şi Mila 23 funcţionează în clădiri aflate în stare de degradare . Cu toate că

în comună există trei dispensare umane , locuitorii din comună sunt arondaţi la doi medici de

familie care trec ocazional pe acolo .Comuna Crişan beneficiază de serviciile a doi asistenţi

comunitari ( unul la Crişan şi unul la Caraorman) .

2.5. ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Comuna Crişan are 20 de persoane asistate social ( beneficiari ai Legii 416 / 2001 privind venitul

minim garantat şi 3 asistenţi personali angajaţi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu

handicap.

2.6. CALITATEA GENERALĂ A VIETII

În ceea ce priveşte calitatea generala a vieţii la nivelul comunei Crişan se remarcă o serie de

aspecte negative , lipsa spaţiilor verzi şi a parcurilor pentru copii , lipsa dotării căminelor culturale

GUVERNUL ROMANIEI


17

UNIUNEA EUROPEANĂ





din Crişan , Caraorman şi Mila 23 , reducerea nivelului de trai al populaţiei ,mai ales în

localitatea Caraorman , lipsa activităţilor de încurajare a spiritului de apartenenţă la comunitate.

Una dintre priorităţile comunei în domeniul social vizează recalificarea şi reorientarea forţei de

muncă spre turism precum şi crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu.

3. ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITUŢIONAL LOCAL

3.1. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Comuna Crişan este condusă de autorităţile administraţiei publice locale , respectiv Consiliul

Local ca organ deliberativ şi Primar ca organ executiv , în conformitate cu prevederile Legii nr.

215 / 2001 a administraţiei publice locale .

AGENDA 21

Comuna Crişan nu are un plan integrat de dezvoltare locală.

Proiectele considerate prioritare pentru comună vizează următoarele domenii: infrastructură ,

patrimoniu local , instruire a resursei umane , dezvoltarea parteneriatelor public – privat ,

valorificarea patrimoniului local , promovarea de strategii integrate de turism , proiecte turistice .

Situaţia internă de gestionare a documentelor este informatică.

3.2. INSTITUŢII PUBLICE , BĂNCI , SERVICII PUBLICE LOCALE

Comuna dispune de trei oficii postale , magazine , chioşcuri.

3.3. MEDIUL SOCIETĂŢII CIVILE ( SECTOR ONG LOCAL )

ONG - uri LOCALE

Comuna Crişan face parte din următoarele asociaţii :

- Asociaţia Comunelor din judeţ (43 comune)

- Aociaţia pentru protecţia mediului Vox Deltae Crişan

GUVERNUL ROMANIEI


18

UNIUNEA EUROPEANĂ





3.4. INFRASTRUCTURĂ LOCALĂ

a. Drumuri

Existenţa unor drumuri improprii şi lipsa unor parametri corespunzători acestora contribuie la

stabilirea unei legături de transport dificile cu celelalte comune din zona Deltei Dunării.

Legătura cu Tulcea şi cu Sulina se realizează cu nave rapide. S - au înregistrat situaţii în anotimpul

rece când localitatea a rămas izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre.

Drumul principal DC 2 cu o lungime de 19 , 3 km pe teritoriul comunei urmăreşte malul braţului

Sulina , aflându - se în imediata lui apropiere. O problemă curentă constă în faptul că acest drum

nu este amenajat datorită inexistenţei podurilor peste canale.

Legătura satului Caraorman cu sediul de comuna Crişan se realizează pe apă prin intermediul

canalelor sau prin DC 7 , în lungime de 12 , 0 km care a fost pietruit în 2006 cu fonduri obţinute

prin Programul Sapard.

Legătura satului Mila 23 cu sediul de comună se realizează pe apă sau prin DC 8 , cu lungimea de

7 , 0 km , din pământ , neamenajat şi în stare foarte rea.

Reţeaua stradală din intravilanul localităţilor comunei însumează 25,0 km , din care: 8 , 3 km în

Crişan; 9,4 km în Caraorman şi 7,3 km în Mila 23.

Datorită lipsei fondurilor , nu s - au executat lucrări de pietruire sau asfaltare.

b. Apă şi canal

Două din cele trei localităţi componente ale comunei au rezolvat , parţial , problema alimentării

cu apă , la Crisan şi Mila 23 , iar pentru Caraorman , sistemul de alimentare cu apă potabilă este în

curs de execuţie.

Astfel , localitatea Crişan este prevăzută cu sistem centralizat de alimentare cu apă. Pentru această

localitate s - a întocmit un proiect de extindere a reţelei de alimentare cu apă existentă proiect

GUVERNUL ROMANIEI


19

UNIUNEA EUROPEANĂ





licitat şi adjudecat de S.C.,,DELTACONS’’S.A - Tulcea. În prezent investiţia se află în curs de

execuţie.

Nici una din localităţile comunei Crişan nu este prevăzută cu reţea de canalizare.

În comuna Crişan există un pericol permanent de inundaţii provocate atât de Dunăre cât şi din

infiltraţia apei freatice. Astfel , una dintre priorităţile de infrastructură a comunei Crişan este

întreţinerea şi executarea digurilor de protecţie contra inundaţiilor.

O altă prioritate a comunei în ceea ce priveste reabilitarea infrastructurii de bază este extinderea

reţelei de distribuţie a apei potabile şi conectarea la o staţie de epurare.

c. Deşeuri

Comuna Crisan este membră în „ Asociaţia de Dezvoltare Interjudeţeană a Infrastructurii de

Deşeuri menajere ” Tulcea , organism ce are ca obiectiv general monitorizarea , supervizarea şi

implementarea „ Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Tulcea ” , proiect

finanţat din fonduri europene nerambursabile , prin POS Mediu.

Pe teritoriul administrativ al comunei Crişan va funcţiona o staţie de transfer deşeuri. Pe

teritoriul administrativ al comunei Mihai Bravu va funcţiona depozitul judeţean de deşeuri.

4. Finanţe locale şi capacitatea de management de proiect

4.1.. Grad de îndatorare

Gradul de îndatorare al Primăriei este 0. Primăria nu are deschise linii de creditare.

În anul 2011 , în bugetul comunei a fost prevăzută suma de 2560 mii lei , atât la venituri cât şi la

cheltuieli.

5. ASPECTE ECONOMICE

5.1. MEDIUL DE AFACERI LOCAL

GUVERNUL ROMANIEI


20

UNIUNEA EUROPEANĂ





PREZENTARE GENERALĂ

Comuna Crişan este localitatea dintre toate localităţile din Delta Dunării cu cea mai mare pondere

din populaţie ocupată în activităţi de pescuit şi piscicultură , în special în satele Mila 23 şi

Caraorman anume 24,4% din totalul populaţiei.

Singurul potenţial al zonei pentru dezvoltare în viitor este cadrul natural legat de resursele pentru

turism şi pescuit / piscicultură , care pot duce la dezvoltarea turismului /agroturismului.

Agricultura este o ramură cu un potenţial de desfăsurare limitat în comuna Crişan. Din cauza

solului sărăcăcios , randamentul scăzut al recoltelor este suplinit prin caracterul excesiv al

culturilor. Premisele de productivitate sunt foarte scăzute pentru cultura plantelor: suprafeţele

restrânse de uscat (doar cca. 15 %), fertilitatea scăzută a terenurilor (predomină sărăturile şi

nisipurile sau solurile aluvionare incomplet dezvoltate). Sectorul favorizat într - o măsură mai

mare de condiţiile locale este cresterea animalelor , practicat îndeosebi pe grinduri.

Accesul la punctele economice vitale este îngreunat de ponderea aproape exclusivă a transportului

pe apă , al cărui ritm este extrem de sensibil la modificările condiţiilor naturale (îngheţ , ape mici

sau mari , blocări cu plauri). Dacă pentru unele domenii ( pescuitul , de exemplu ) , nu se pot face

schimbări ale modului de transport , în schimb pentru celelalte domenii , o extindere a reţelei de

transport terestru poate aduce însemnate avantaje economice.

Primăria comunei Crisan asigură diverse facilităţi pentru atragerea investitorilor:

- transport naval subvenţionat ,

- scutiri la impozite pentru crearea de locuri de muncă ,

- terenuri disponibile concesionării pentru dezvoltarea activităţii economice.

5.1. INDUSTRIE ŞI COMERŢ

În comuna Crişan îşi desfăşoară activitatea câteva societăţi comerciale:

-AVACRISS SRL

GUVERNUL ROMANIEI


21

UNIUNEA EUROPEANĂ





-AGRO-TOUR SALVIA SRL

-CARMEN SILVA RESORT SRL

-CASTOR SERVICE SRL

-ECOTURISM DELTA SRL

- DINAMIC TURIST SRL

-DANUBE SUNRISE SRL

-DELTA VERDE MANAGEMENT &TURISM SRL

-LUCI LIV SRL

-NAVAL TRANSTONE SRL

-TOURING DELTA SRL

- WELLA SRL

-PONTIC SILVA SRL

-HEWECO STUF SRL

- NIK DELTUR SRL

-CONSULT PLUS SRL

-DELTA BOUTIQUE RESORT SRL

-CARDON N&G TOURS SRL

GUVERNUL ROMANIEI


22

UNIUNEA EUROPEANĂ





Relaţiile primăriei cu acestea se limitează la activităţi de rutină , de obţinere de autorizaţii , licenţe

, de colectare taxe . Nu există colaborări în domeniul furnizării de servicii de către agenţii

economici Primăriei.

5.2. AGRICULTURĂ

În comuna Crişan agricultura se practică la scară mică , în grădini familiale pentru consumul

propriu. Louitorii se ocupă în special cu legumicultura .

5.3. CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI PRELUCRAREA LAPTELUI ŞI A CĂRNII

Zootehnia constituie o sursă importantă de venit . Aceasta prezintă la gurile Dunării multe trăsături

specifice , ancestrale. Zootehnia extensivă , stabulaţia liberă , poate că în nici o altă zonă a ţării nu

sunt atât de răspândite ca aici. În decursul secolelor s - au format şi anumite rase locale de animale

domestice , cu caractere specifice. Cele mai interesante sunt vitele cornute , caii şi porcii , iar în

proporţie foarte mică , oile. .Alte animale , pe care le - am amintit mai sus , sunt vitele cornute care

pot fi întâlnite în cirezi fără văcar. Ele sunt valorificate pe plan local prin tăiere şi vândute la

localnici , sau sunt vândute / predate la diferite abatoare din ţară în stare vie. Despre caii din zona

Deltei , originari din hergheliile Podişului Dobrogean , putem spune că sunt puţini la număr. Ei sunt

crescuţi pentru călărie , folosind la strângerea cirezilor de vite şi la prinderea lor .Locuitorii cresc în

special bovine , ovine şi porcine . În comuna Crişan a luat fiinţă Asociaţia crescătorilor de animale

Delta Milk Crişan.

5.4. TURISM ŞI AGROTURISM

Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân aşezarea geografică

favorabilă dezvoltării turismului , pescuitul şi vânătoarea .

CENTRE DE INFORMARE TURISTICA

Crişan. Centru de informare şi documentare turistică privind Delta Dunării.

Sursa: http://www.deltadunarii.ro/sugestii.asp

GUVERNUL ROMANIEI


23

UNIUNEA EUROPEANĂ





HOTELURI

Crişan. Hotel LEBĂDA.

două stele. - 148 locuri, restaurant.

Sursa: http://www.deltadunarii.ro/turism.asp

Crişan. Hotel RĂSĂRIT DE SOARE / SUNRISE

HOTEL SUNRISE – 29 camere duble ( grup sanitar propriu , aer condiţionat , t.v. , telefon ,

minibar ), restaurant , bar , terase în aer liber , sala de conferinţe , sala de fitness , sala de biliard ,

piscine , club de noapte – clasificare 3 stele . PENSIUNE SUNRISE – 6 vile a câte 4 camere duble

( dotate cu tv, aer condiţionat, cu grup sanitar) cu terasă în aer liber la fiecare camera – clasificare

3 margarete . Localizare: Crişan

Sursa: http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

PENSIUNI

Crişan. PENSIUNEA BROTĂCELUL

Delta Dunării, com. Crişan. Respectând specificul zonei , cabana este construită din lemn , piatră

şi stuf.

Sursa: http://www.delta-dunarii.ro/cazare.html#

Crişan. Pensiunea CACENCU TRIFAN

2 margarete.

Sursa: http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea CĂLIN MARIA


Crişan. Pensiunea CRISTI

GUVERNUL ROMANIEI


24

UNIUNEA EUROPEANĂ





Situată în localitatea Crişan , pe malul bratului Sulina , într - un cadru natural extraordinar oferit

de către Delta Dunării , Pensiunea Cristi vă oferă cazare în 10 camere şi multiple facilităţi.

Sursa: http:// www.turistinfo.ro/crisan

Crişan. Pensiunea DELIA

Crişan. Pensiunea este situată pe faleza bratului Sulina. Condiţii cazare: Hotel - pensiune

clasificata ANTREC 3* , ofera o capacitate de cazare de 60 de locuri în camere cu 1,2 sau 3

paturi.

Sursa: http://www.deltafishing.ro/loc1.html

Crişan. Pensiunea DORIS

Capacitatea de cazare este de 10 locuri dispuse în 5 camere cu 2 paturi fiecare .


Crişan . Pensiunea LEVI

Crişan. Cazarea se face în 2 apartamente cu 4 paturi de 1 persoana;


Crişan. Pensiunea MARIA

(6 locuri) - se compune din 3 dormitoare: 2 cu 2 paturi duble şi 1 simplu şi 1 dormitor cu 2 paturi

(la prici). .


Crişan . Pensiunea NUFARUL

(18 locuri) - situată în loc. Crişan , pe malul drept , pensiunea conţine 6 camere fiecare cameră cu

baie proprie cu apă caldă şi rece curentă , televizoare şi 3 camere cu o baie comună.


Crişan. Pensiunea „PELICAN”

GUVERNUL ROMANIEI


25

UNIUNEA EUROPEANĂ





(2 margarete) si (4margarete),


Crişan Pensiunea OPRIŞAN


Pensiunea “OPRIŞAN ANDREI” (2 stele), tel: 0744.912651; 0240/547034


Crişan. Pensiunea OVIDIUS

Pensiunea clasificată ANTREC 4* dispune de 18 locuri de cazare (4 camere cu pat dublu ,5

camere cu pat matrimonial).

Pensiunea OVIDIU (4 margarete), tel: 0744.601262, www.vile-turism.ro , e-mail: ovidiu@vile-

turism.ro


Crişan. Pensiunea POCORA VALENTINA

2 margarete.


Pensiunea “POCORA VALENTINA” (2 margarete), tel: 0240/547036 Sursa:

http://www.ddbra.ro/ROM/Tur/societ.html#h

Crişan. Pensiunea TROFIM SORIN

2 margarete. Se compune din 5 dormitoare: 4 cu 1 pat dublu şi 1 cu 1 pat simplu Sursa:

http://www.turismdelta.ro/crisan.htm

Crişan. Pensiunea VASILIU MARIA

2 margarete.


GUVERNUL ROMANIEI


26

UNIUNEA EUROPEANĂ





Crişan. Pensiunea VASILIU PETRE

2 margarete. Se compune din 3 dormitoare: 2 cu 2 paturi duble şi 1 simplu şi 1 dormitor cu 2

paturi (la prici).


Crişan. Pensiunea ADA

Pensiunea este situată pe bratul Sulina. Conditii cazare: 5 camere x 2 locuri - grup sanitar în

interiorul pensiunii ; 2 camere x 2 locuri - grup sanitar în cameră.


TRASEE TURISTICE CU PLECARE DIN CRIŞAN

Trasee turistice propuse de http://www.deltadunarii.ro :

- Crişan - Dunărea Veche - canalul Eracle - gârla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

- Crişan - Dunărea Veche - canalul Magearu - Dunărea Veche - braţul Sulina – Crişan

- Crişan - Mila 23 pe ruta: loc. Crişan - Dunărea Veche - canal Bogdaproste - lacurile:

Bogdaproste - La amiază - Trei Iezere - gârla Lopatna - canal Eracle - Dunărea Veche - loc. Mila

23 .

(Sursa: http://www.deltadunarii.ro)

Trasee turistice propuse de http://www.deltafishing.ro :

Traseele se pot efectua fie cu lotci - (capacitate 5 pers), fie cu vaporaş (capacitate 10 pers.) , cu

plecări atât din Crişan cât şi din Tulcea , cât şi cu ponton plutitor 3* - ( capacitate 10 - 18

pers). La cerere se asigură cazare - pensiuni de 2* sau 4*, mic dejun , prânz , cina ( pe vaporaş sau

în gospodării turistice) , pescuit , picnic. Preţurile pentru traseele cu lotca: 16 euro / ora ( se

împarte la numărul de persoane din barca ) - plecare din Crişan. Preţul pentru traseele cu Vaporaş:

175 euro / zi (10 pers - se împarte la numărul de persoane) - cu plecare atât din Crişan cât şi din

GUVERNUL ROMANIEI


27

UNIUNEA EUROPEANĂ





Tulcea.

- Crişan – Dunărea Veche – Canalul Bogdaproste – Lacul Bogdaproste – Lacul Trei Iezere –

Canalul Eracle – Satul Mila 23 – Dunărea Veche – Crişan . Durata: 4 ore ;

- Crişan – Dunărea Veche – Satul Mila 23 – Lacul Ligheanca – Canalul Şontea – Lacul Fortuna –

Canalul Şontea – Satul Mila 23 – Dunărea Veche – Crişan . Durata: 7 ore;

- Crişan – Bratul Sulina – Dunărea Veche – Canalul Magearu – Letea (cu un scurt ocol pe jos , se

poate vizita satul Letea şi pădurea Letea renumită în toată Europa) – Magearu – Dunărea Veche –

Crişan. Durata: 6 ore;

- Crişan – Canalul Crişan – Canalul Ceamurlia – Canalul Litcov – Lacul Cuibul cu Lebede –

Canalul Litcov – Lacul Isac – Lacul Uzlina – Canalul Perivolovca – Canalul Litcov – Canalul

Crişan – Lacul Iacub – Canalul Crişan – Crişan. Durata: 5 ore ;

- Crişan – Canalul Crişan – Canalul Caraorman – Satul Caraorman (facând un mic ocol pe jos ,

puteţi admira pădurea de stejari seculari de la Caraorman) – Canalul Caraorman – Canalul Crişan

– Crişan. Durata: 5 ore;

- Crişan – Canalul Crişan – Canalul Caraorman – Lacul Puiu – Lacul Lumina – Lacul Vătafu –

Canalul Macovei – Lacul Macovei – Canalul Crişan – Crişan ( Acest traseu este recomandat

exclusiv turiştilor amatori de aventuri, deoarece plaviile adeseori pot bara drumul , şi bărcile nu

pot fi ridicate decât anevoios peste obstacolele ce ne stau în cale.). Durata: 5 ore ;

- Crişan – Canalul Crişan – Canalul Caraorman – Lacul Puiu – Lacul Roşu – Lacul Roşuleţ –

Canalul Roşu Împutiţa – Canalul Busurca – Bratul Sulina – Crişan. Durata: 7-8 ore;

- Crişan – Braţul Sulina – Oraşul Sulina (de la Sulina merită osteneala să ieşim pe malul Mării

Negre) – Braţul Sulina – Crişan. Durata: 5 ore ;

http://www.deltafishing.ro/pachete.html

LOCURI DE PESCUIT RECOMANDATE

- Canalul Crişan - peşte mic sau mare - obişnuit : platică , biban, roşioară. Dimineaţa trage

GUVERNUL ROMANIEI


28

UNIUNEA EUROPEANĂ





somnul( 1kg ) şi stiucă la ramă , coropişniţă sau broasca respectiv peştisor sau linguriţă.

Sursa: http://www.deltadunarii.ro/pescuit.asp

Obiective de interes:

Comuna Crişan este una din comunele din Delta Dunării cu un aflux valoros de turişti , cu o

infrastructură de turism ( hoteluri , moteluri , case de vacanţă ) consolidată în ultimul timp.

Dintre punctele de atracţie pe care le oferă comuna Crişan amintim:

- flora şi fauna diversificată;

- zone de pescuit sportiv şi vânătoare;

- Delta Dunării cu zonele strict protejate: Lacul Erenciuc, Raducu, Belciug;

- Pădurea Caraorman cu dunele de nisip miscătoare;

- Monumentul istoric din dreptul Milei 13 (1896).

5.5. ALTELE SPECIFICE

5.6. PARTICIPAREA PE PIAŢA MUNCII A POPULAŢIEI LOCALE

Numărul mediu de salariaţi din comuna Crişan era în anul 2010 de 111 persoane dintre care în

agricultură , silvicultură şi pescuit 12 , în comerţ 16 , în hoteluri şi restaurante 28 , în administraţie

15 , în învăţămant 24 , etc. Tot în anul 2010 , la nivelul comunei Crişan se înregistrau 51 de

şomeri din care 27 erau femei.

Evoluţia numărului de şomeri , pe localităţi , în perioada 2006 – 2010 se przintă astfel :

LOCALITATEA 2006 2007 2008 2009 2010

CRIŞAN 5 11 15 18 24

GUVERNUL ROMANIEI


29

UNIUNEA EUROPEANĂ





CARAORMAN 1 12 10 5 12

MILA 23 7 15 53 8 15

6. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

- Administraţia Publică Locală

- Mediul de afaceri

- Mediul academic ( profesorii şcolilor din comună )

- Comunitatea locală

GUVERNUL ROMANIEI


30

UNIUNEA EUROPEANĂ





CAPITOLUL II

ANALIZA SWOT

COMUNA CRIŞAN , JUDETUL TULCEA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa unui patrimoniu natural cu

o valoare inestimabilă (Delta Dunării)

;

Convieţuirea paşnică a minorităţilor

şi procesul de aculturaţie în anumite

domenii ale vieţii tradiţionale care a

dat naştere unor sisteme culturale

unice;

Existenţa unor structuri

administrative şi instituţionale

deschise colaborării şi iniţierii unor

activităţi comune;

Creşterea confortului (numărul

camerelor ocupate pe cap de locuitor şi

anumite servicii – ex. televiziune prin

satelit , conexiune la internet , telefonie

mobiă);

Creşterea consumului;

Resurse naturale valorificabile : peşte

Lipsa unei infrastructuri turistice

adecvate şi capabile să atragă resurse

financiare din exploatarea turistică a regiunii;

Exploatarea turistică haotică a

Deltei Dunării;

Lipsa resurselor financiare pentru

susţinerea de către autorităţile publice a unor

proiecte mari de infrastructură care să

încurajeze dezvoltarea turistică a comunei;

Infrastructura de acces este

improprie desfăşurării unui turism

eficient şi de calitate;

Puterea economică destul de

scăzută a localnicilor şi lipsa interesului

pentru actul cultural;

Accesibilitatea greoaie a turiştilor în

zonă datorită accesului exclusiv pe apă

GUVERNUL ROMANIEI


31

UNIUNEA EUROPEANĂ





, răchită , papură , stuf etc.

Lipsa unor publicaţii de promovare

a comunei şi a valorilor sale

Lipsă valorificare a meşteşugurilor

tradiţionale

Infrastructură de mediu deficitară,

deşeuri necontrolate

Lipsa personalului specializat pentru

atragerea de finanţări comunitare si

gestiune de proiecte

Infrastructura de sănătate deficitară

Rată scăzută de ocupare a forţei de

muncă

Fortă de muncă insuficientă / slab

pregătită

Puterea economică destul de scăzută a

localnicilor

Lipsă locuri de muncă

Slaba cooperare între comunitate şi

Administraţia Locală

Lipsa unui sistem informaţional

specializat

Lipsa de parteneriate eficiente

Insuficienta cunoaştere a ofertelor de

proiecte europene

Localitate izolată din punct de

vedere al accesului şi fără posibilităţi de

tranzit în cursul iernii

GUVERNUL ROMANIEI


32

UNIUNEA EUROPEANĂ





AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

Riscuri naturale , în special inundaţii

Diminuarea numărului de turişti

români sau străini care vizitează

regiunea datorită lipsei unor acţiuni

unitare de promovare cu implicarea

tuturor factorilor interesaţi;

Standard de viaţă tot mai scăzut care

are ca rezultat migrarea tinerilor

instruiţi către centrele urbane

Declinul demografic semnificativ;

Creşterea economică insuficient de

intensă

Potenţialul turistic extraordinar al

zonei

Introducerea facilităţilor fiscale pentru

agenţii economici care investesc în

scopul modernizării comunei Crişan

O serie de produse se pot valorifica şi

se pot prelucra în zona

Oportunităţile create de spaţiul natural

şi cultural

Înfiinţarea de microferme de creştere

şi îngrăşare a animalelor şi puncte de

valorificare a produselor provenite de

la animalele crescute în comună.

Posibilitatea stabilirii de consorţii la

nivel local sau judeţean pentru

accesare Fonduri structurale

Posibilitatea identificării de surse de

finanţare pentru proiecte viabile ale

comunităţii şi care sunt stabilite ca

priorităţi în mod participativ (

ecologizare şi formarea canalizării şi a

staţiei de epurare, în Crişan,

ecologizare , alimentare cu apă ,

canalizare şi staţie de epurare în

Caraorman şi Mila 23 , modernizarea

GUVERNUL ROMANIEI


33

UNIUNEA EUROPEANĂ





drumurilor comunale, modernizarea

iluminatului public, etc)

Proiecte propuse de Consiliul Judeţean Tulcea , în care comuna CRIŞAN este partener (

prezentate în Planul Local de Acţiune al Consiliului Judeţean din AGENDA LOCALĂ 21 )

Titlul Proiectului Finanţare

Valoare

estimativă

proiect mii

Euro

Perioada

de timp

Instituţiile

responsabile

Parteneriat

1. Centrul de activităţi sportive şi de agrement Ivan Patzaichin

POR, Axa 5 12.000

2009-2012

Consiliul

Judeţean

Tulcea

Consiliul Local Crişan

2. Amenajare reţea de foişoare turistice de observare în localităţile din Delta Dunării

POR, Axa 5

3.000

2008-2012

Consiliul

Judeţean

Tulcea

ARBDD si Consiile

Locale Murighiol,

Crisan, CA Rosetti si Maliuc

GUVERNUL ROMANIEI


34

UNIUNEA EUROPEANĂ





CAPITOLUL III.

FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

Factorul de

interes

Care sunt

aşteptările

factorului de

decizie

Ce facem

pentru a

îndeplini

aşteptările

factorului

de decizie

Ce se va

întâmpla

dacă

aşteptările

acestuia nu

sunt

îndeplinite

În ce mod

ne

influenţeaz

ă factorul

de decizie

Care sunt

aşteptările

noastre faţă

de factorul

de decizie

analizat

Importanţa

lui pentru

succesul

proiectului

puţin – 1

important

– 2

f important

- 3

A. P. L. -Realizarea

planului de

dezvoltare

strategică

-Promovarea

imaginii

instituţiei pe care

o reprezintă

-Dezvoltarea

durabilă a

localităţii

-Respectarea

întocmai a

strategiei

elaborate,

oferirea de

informaţii

periodice

despre

stadiul

acţiunii

- Implicare

activă

-Nu va

participa din

punct de

vedere

financiar

-În mod

esenţial.

-Fără

contribuţia

financiară /

materială a

acestuia nu

se pot

îndeplini

obiectivele

-Transparenţă

-Susţinere

materială /

financiară

- Cooperare

3

AGENŢI -Promovarea -Informări - Nu va -Contribuţia -Cooperare 2

GUVERNUL ROMANIEI


35

UNIUNEA EUROPEANĂ





ECONOMICI imaginii firmei

-Accesarea de

fonduri ,

finanţări,

dezvoltare şi

prosperitate

despre

proiecte ,

programe de

finanţare

- Cooperare

în realizarea

proiectelor

- Publicitate

participa din

punct de

vedere

financiar

- Nu se va

implica ; va

pune în

pericol

realizarea

unuia / mai

multor

proiecte

financiară a

acestora

influenţează

amploarea

acţiunilor

ORGANIZAŢII

NON

GUVERNAMENT

ALE

(ONG)

-Promovarea

obiectivelor

acestora

-Armonizare

interese

ONG /

comunitate

- Neimplicare

în accesarea

unor finanţări

specifice

-Riscul

nerealizării

impactului

dorit asupra

unor grupuri

ţintă specifice

- Indirect -O buna

colaborare

2

BISERICA -O bună

convieţuire a

oamenilor

-Competenţă

prin

activităţile

desfăşurate

-Nu ne va

ajuta în

dezvoltarea

spiritului civic

-La nivelul

mentalităţii

grupului

ţintă

-Implicare

activă în

educarea

populaţiei

3

GUVERNUL ROMANIEI


36

UNIUNEA EUROPEANĂ





- Implicare

activă.

al cetăţeanului

INSTITUŢII DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

-Să promoveze

şi să educe

tinerii în spiritul

competiţiei şi al

implicării în

viaţa societăţii

civile

- Ne facem

datoria şi ne

motivăm

strategia pe

înţelesul lor,

putem vorbi

de o

traducere a

evenimentel

or , dar mai

ales a

implicaţiilor

pe care

acestea le au

asupra vieţii

tinerilor

-Dacă nu

reuşim să

cooptam de

partea noastră

acest factor de

decizie atunci

e foarte greu

să reuşim o

transformare

durabilă şi

definitivă

-În mod

esenţial.

- Implicarea

acestui

factor

conduce la

reuşită

-Implicare

activă în

dezvoltarea

imaginii

comunei

-

Conştientizar

e / implicarea

directă a

tinerilor –

beneficiari

direcţi ai

dezvoltării

durabile

3

MASS - MEDIA - Să se realizeze

o campanie

transparenţă,

amplă şi realistă,

pe termen lung

cu rezultate

cuantificabile

-Ne

îndeplinim

strategia

mediatizând

fiecare

acţiune pe

care o

desfăşuram,

facem

publice

-Riscul unei

imagini

deformate a

procesului de

dezvoltare

durabilă

- Neimplicare

activă a

grupurilor

-În mod

esenţial

deoarece el

este cel care

influenţează

în modul cel

mai sigur şi

amplu

grupul ţintă.

-O colaborare

fructuoasă

3

GUVERNUL ROMANIEI


37

UNIUNEA EUROPEANĂ





planurile

strategice şi

suntem

foarte

deschişi la

toate

întrebările

pe care mass

media ni le

adresează

(vox populi)

ţintă, datorată

lipsei

comunicării

CONSILIUL

JUDEŢEAN

TULCEA

-Dezvoltarea

durabilă a zonei

-Ne

implicăm,

informăm şi

ne

consultăm

cu acest

factor de

decizie

- Reducerea

costurile

proprii

pentru

anumite

proiecte

-Întârzieri în

realizarea

unor proiecte

-Direct -Acordare de

avize,

aprobări

- Implicare

financiară

3

FURNIZORII DE

UTILITĂŢI

-Reducerea

costurilor proprii

-Implicare

activă

-Calitate slabă

a serviciilor

-Interese

comune şi

- Punere la

dispoziţie de

3

GUVERNUL ROMANIEI


38

UNIUNEA EUROPEANĂ





complement

are

informaţii

specifice

Sustenabilitat

ea proiectelor

- Sprijin în

obţinerea de

avize /

acorduri /

autorizaţii

ASOCIAŢIILE DE

PROPRIETARI

- Îmbunătăţirea

condiţiilor de

trai

Comunicare

/ colaborare

/ implicare

-Dezinteres

datorat

creşterii

gradului de

nemulţumire a

membrilor

Asociaţiilor

de Proprietari

-Direct,

esenţial

-Schimbarea

în bine a

mentalităţii

prin

participarea

activă

3

AGENŢIA

JUDEŢEANĂ DE

OCUPARE

-Ocuparea forţei

de muncă

-Informare /

consultare /

participare

-Îngreunarea

procesului de

ocupare a

forţei de

muncă

disponibile

- Indirect -Transparenţă

-Furnizare de

informaţii

2

DIRECŢIA DE

MUNCĂ ,

SOLIDARITATE

-Extinderea

serviciilor

sociale

-Promovare

proiecte de

interes

-Neimplicare - Direct -Sprijin /

cooperare

2

GUVERNUL ROMANIEI


39

UNIUNEA EUROPEANĂ





SOCIALĂ ŞI A

FAMILIEI

social

CETĂŢENII -Realizarea

planului de

dezvoltare

strategică

- Dezvoltarea

durabilă a

comunei

-Respectarea

întocmai a

strategiei

elaborate,

oferirea de

informaţii

periodice

despre

stadiul

acţiunii

- Implicare

activă

-Nu va

participa din

punct de

vedere

financiar

-În mod

esenţial

- Implicarea

acestui

factor

conduce la

reuşită

-Implicare

activă în

dezvoltarea

imaginii

comunei

-Cooperare

3

GUVERNUL ROMANIEI


40

UNIUNEA EUROPEANĂ





CAPITOLUL IV

SEMINARUL DIRECŢIILOR STRATEGICE

COMUNA CRIŞAN

ÎNTREBAREA SEMINARULUI :

„Ce trebuie să întreprindem pentru a depăşi obstacolele ce împiedică realizarea viziunilor?”

OBIECTIVUL SEMINARULUI :

Identificarea direcţiilor strategice

1.Direcţia strategică :

DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Demersuri strategice propuse

Măsuri necesare pentru

operaţionalizarea

demersurilor strategice

Realizare sistem de canalizare şi staţie de

epurare pentru localităţile Caraorman şi Mila

23

Identificare fond de finanţare

Alocare resurse necesare SF

Elaborare Studiu de Fezabilitate

Elaborare cerere de finanţare

Realizare lucrări staţie de epurare în

localităţile Caraorman şi Mila 23

GUVERNUL ROMANIEI


41

UNIUNEA EUROPEANĂ





Extindere reţea alimentare cu apă Crişan mal

stâng şi Caraorman

Identificare fond de finanţare




Realizare lucrări extindere reţea

alimentare cu apă Crişan mal stâng

şi Caraorman

Reabilitarea străzi în localităţile Crişan

Caraorman şi Mila 23

Identificarea drumurilor din

inventarul comunei şi evaluarea

stării acestora

Stabilirea planului de reabilitare



Identificare surse de finanţare

Realizare şi depunere proiecte de

finanţare / realizare demersuri

finanţare

Realizare lucrări reabilitare drumuri

Reabilitarea şi dotarea căminelor culturale din

localităţile Crişan , Caraorman şi Mila 23

Evaluare situaţie actuală



Întocmire cerere de finanţare

Realizare lucrări de reabilitare şi

dotare

Reabilitarea / extinderea şi dotarea sediului

primăriei Crişan

Evaluare situaţie actuală (stabilirea

necesarului de dotări)


Reabilitarea construcţiei şi dotarea

GUVERNUL ROMANIEI


42

UNIUNEA EUROPEANĂ





acesteia

Amenajare plajă Mila 23

Identificare locaţie




Realizare lucrări de amenajare

2 .D i r ec ţ i a s t ra t e g ică :

M OD E R NI ZA R E A S ER V ICI I L OR PU B LI C E Ş I I N FI I NŢAREA

S E RV I C II LO R N E C ES A R E



operaţionalizarea


Construire dispensar uman în localităţile

Crişan şi Mila 23

Construcţie sediu

Dotare cu echipamente dinspensar

Amenajare cabinet stomatologic Crişan Construcţie sediu

Dotare cu echipamente cabinet

GUVERNUL ROMANIEI


43

UNIUNEA EUROPEANĂ






R EV I T ALI ZA R E A AC T IVI T A T IL OR C U LTU R A L E S I

S P OR TI V E



operaţionalizarea


Acordarea de fonduri pentru

efectuarea lucrărilor de construire a

bisericii din localitatea Crişan


Elaborare cerere de finanţare / demersuri necesare

de finanţare

Dezvoltarea de activităţi culturale

specifice locale şi promovarea

localităţii

Organizarea de acţiuni culturale specifice satului

Reluarea unor acţiuni culturale cunoscute în

trecut

Crearea unor noi acţiuni culturale legate de

evenimetele specifice comunei

Promovarea / înfiinţarea grupurilor artistice locale

Dezvoltarea de activităţi culturale locale

Realizarea parcuri şi locuri de joacă

pentru copii ( Crişan , Caraoman şi

Mila 23 )

Evaluare şi identificare potenţiale locaţii


Stabilire surse de finanţare

Întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de

realizare şi dotare

Realizare lucrări

Ateliere pentru copii ( Pictură , Identificare locaţie

GUVERNUL ROMANIEI


44

UNIUNEA EUROPEANĂ





muzică , dans , etc) ( Crişan ,

Caraoman şi Mila 23 )





Realizare lucrări

Înfiinţare Complex pentru

petrecerea timpului liber ( ceainărie ,

saună , piscină , loc de joacă pentru

copii ) Crişan şi Mila 23






Realizare lucrări

Reabilitare şi dotare sală de sport

Crişan




Realizare lucrări de reabilitare şi dotare


C R EAR EA UN U I CAD RU FA V ORABIL IN VES TITOR ILOR

Demersuri strategice propuse Măsuri necesare pentru

operaţionalizarea


Stabilirea de facilităţi pentru investitori

Stabilirea de facilităţi pentru investitori

prin Administraţia Publică Locală

Acordarea prin hotărâre a Consiliului

GUVERNUL ROMANIEI


45

UNIUNEA EUROPEANĂ





local a tuturor facilităţilor legale pentru

investitori

Promovarea facilităţilor acordate pentru

investitori

Incurajarea si atragerea intreprinzatorilor in

turism si agroturism

Identificarea gospodăriilor care pot

practica agroturismul

Dezvoltarea potenţialului

turistic/ecoturismul/agroturismul

Instruire întreprinzători în agroturism

Înfiinţare clase agroturism –

meşteşuguri

Identificare facilităţi pentru

întreprinzători

Evaluarea oportunităţilor turistice ale

comunei Crişan

Dezvoltare sector IMM care să valorifice

resurse locale

- Piscicultură

- Valorificarea stufului

- Împletituri din răchită şi din papură

- Valorificarea scoicilor

Identificarea persoanelor cu iniţiativă

Organizare de instruiri şi seminarii

adresate întreprinzătorilor

Evaluarea potentialului de resurse

naturale ( răchită , papură , stuf ,peşte ,

scoici etc.)

Mediatizarea progamelor de facilităţi

pentru crearea locurilor de muncă

Identificare pieţe pentru produsele

locale

GUVERNUL ROMANIEI


46

UNIUNEA EUROPEANĂ






ELA B OR A R EA Ş I I M PL E M EN T A R EA S TR A T E GI E I D E

PR OMO V AR E A C O MU N EI C R IŞA N


operaţionalizarea


Promovarea imaginii comunei Crişan Promovarea imaginii comunei prin

mass – media locală şi naţională

Realizarea de pliante, broşuri şi alte

instrumente de promovare

Realizarea unui plan de promovare a

comunei la televizune şi radio

Realizarea unui catalog de promovare a

localităţii

Realizarea unui web site de promovare a

comuntăţii

Realizarea unei monografii a comunei

GUVERNUL ROMANIEI


47

UNIUNEA EUROPEANĂ





6.Direcţia strategică:

ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI


operaţionalizarea


Înfiinţarea unui birou special de accesare

programe cu finanţare externă Instruirea

unui număr optim de persoane ale autorităţii

locale pentru accesarea şi gestionarea

programelor cu finanţare externă

Accesarea de fonduri externe prin biroul

specializat din cadrul C.L.

Formarea de specialisti (A.P.L.) pentru

atragerea / implementarea proiectelor

Atragerea de finanţări Identificare/ diseminare surse de

finanţare

Realizare şi actualizare bază de date

surse de finanţare

Stabilirea de parteneriate funcţionale la

nivel de comunitate

Realizarea de parteneriate şi schimburi de

experienţă cu alte comunităţi rurale din

judeţ, ţară şi străinătate

Stabilire parteneriate comunitare

Implicarea primăriei în parteneriate

aferente proiectelor cu aplicanţi din ţară

sau străinătate

GUVERNUL ROMANIEI


48

UNIUNEA EUROPEANĂ





7 . D i rec ţ i a s t ra te g ică :

I M PLI C A R E A CETĂŢE N I LO R Î N V I AŢA C OM UN ITĂŢ I I Ş I

C U LT I VA R EA S PI R I T ULU I C IV IC


operaţionalizarea


Informarea şi consultarea cetăţenilor ,

activarea spiritului civic şi al conştiinţei

apartenenţei la comunitate

Realizare calendar cu întâlniri

cetăţeneşti periodice

Organizare de adunări pentru informarea

cetăţenilor

Mediatizare exemple de bună practică

din alte comunităţi

Realizare şi amplasare de panouri

publicitare şi informative

Informare cu scopul creşterii spiritului

asociativ

GUVERNUL ROMANIEI


49

UNIUNEA EUROPEANĂ





Capitolul V

PLANUL DE ACŢIUNE 2011 - 2016


DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII

Responsabili : Membrii CDSE

Obiective specifice:

Activităţi de

realizat

Paşi întreprinşi

pentru realizarea activităţii

Termene de

implementare

Costuri (RON)

Responsabili

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1

Realizare sistem de canalizare şi staţie de epurare pentru localitatea Caraorman , comuna Crişan , judeţul Tulcea


Achiziţie publică realizată

Realizare

Realizat - - - Membrii CDSE


Formulare cereri de finanţare

Depunere cereri de finanţare

Martie - 2012

Aprilie - 2012

- - - Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


50

UNIUNEA EUROPEANĂ





Realizare lucrări de construire staţie de epurare pentru localitatea Caraorman

Achiziţie lucrări de execuţie realizată

Contractare realizat

Realizare şi monitorizare

Iunie - 2012

Septembrie -2012

- 15841733 15841733 Membrii CDSE

2 Realizare sistem de canalizare şi staţie de epurare pentru localitatea Mila 23 , comuna Crişan , judeţul Tulcea



Realizare

Realizat Membrii CDSE




Februarie – Martie 2012

Membrii CDSE

Realizare lucrări de construire staţie de epurare pentru localitatea Mila 23




Iulie - 2012

Octombrie - 2012

4740971 4740971 Membrii CDSE

3 Extindere reţele alimentare cu apă în localitatea Caraorman ,



Realizare


GUVERNUL ROMANIEI


51

UNIUNEA EUROPEANĂ





comuna Crişan , judeţul Tulcea




Martie 2012

Membrii CDSE

Realizare lucrări de extindere reţele de alimentare cu apă




August 2012

Decembrie 2012

4402542 4402542 Membrii CDSE

4 Extindere reţele alimentare cu apă în localitatea Crişan mal Stâng , comuna Crişan , judeţul Tulcea



Realizare





Aprilie 2012 Membrii CDSE

Realizare lucrări de extindere reţele de alimentare cu apă




August 2012

Decembrie 2012

7825216 7825216 Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


52

UNIUNEA EUROPEANĂ





5

Reabilitare străzi în localitatea Caraorman , comuna Crişan , judeţul Tulcea

Elaborare Studiu de Fezabilitate + PT


Realizare

Realizat

-- - - Membrii CDSE

Realizare şi depunere proiecte de finanţare / realizare demersuri finanţare



Iulie -2012

August - 2012

- - - Membrii CDSE

Realizare lucrări de reabilitare străzi




Septembrie - 2012

Decembrie -2012

- 4892062 4892062 Membrii CDSE

6 Reabilitare străzi în localitatea Mila 23 , comuna Crişan , judeţul Tulcea

Elaborare Studiu de Fezabilitate + PT


Realizare

Realizat

- - - Membrii CDSE

Realizare şi depunere proiecte de finanţare / realizare demersuri finanţare



Iulie -2012

August - 2012

- - - Membrii CDSE

Realizare lucrări de reabilitare străzi


Septembrie - 2012

- 2213988 2213988 Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


53

UNIUNEA EUROPEANĂ







Decembrie -2012

7 Reabilitarea şi dotarea Căminelor cultural din localităţile Crişan , Caraoman şi Mila 23


Realizare raport de evaluare

Ianuarie 2012

- - - Membrii CDSE


Formulare cereri de finanţare Depunere cerei finanţare

Martie - 2012 - - - Membrii CDSE

Realizare lucrări de reabilitare şi dotare Cămine culturale




Mai - 2012

Octombrie -2012

- - - Membrii CDSE

Realizare lucrări de modernizare staţii de tratare a apelor




Anul 2016 - - - Membrii CDSE

8 Reabilitarea / extinderea şi dotarea sediului



Februarie -2012

- - - Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


54

UNIUNEA EUROPEANĂ





Primăriei Crişan



Realizare

Martie -2012 - - - Membrii CDSE



Depunere cerei finanţare

Mai - 2012 - - - Membrii CDSE

Realizare lucrări de reabilitare , extindere şi dotare




August - 2012

- - - Membrii CDSE

9 Amenajare Plajă Mila 23



Februarie -2012

- - - Membrii CDSE



Realizare

Mai - 2012 - - - Membrii CDSE




Iunie - 2012 - - - Membrii CDSE

Realizare lucrări amenajare

Achiziţie lucrări de execuţie

August - 2012

- - - Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


55

UNIUNEA EUROPEANĂ





plajă Mila 23 realizată



10

Construire Miniporturi în localităţile Crişan şi Mila 23



Realizare

August - 2012

- - -




Octombrie - 2012

- - -

Realizare lucrări de construire Mini port




Decembrie - 2012

August - 2013

- - -

GUVERNUL ROMANIEI


56

UNIUNEA EUROPEANĂ





2. Direcţia strategică :

MODERNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE ŞI ÎNFIINŢAREA SERVICIILOR NECESARE


Obiective specifice: Activităţi de

realizat

Paşi întreprinşi pentru realizarea

activităţii

Termene de implementare

Costuri (RON)

Responsabili

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1 Construire Dispensar uman în Crişan şi Mila 23

Elaborare Studiu de Fezabilitate + Proiect tehnic


Realizare

Mai 2012

- - -

Membrii CDSE




Iulie 2012

- - -

Membrii CDSE

Realizare lucrări de construire Dispensar uman în Crişan şi Mila 23




Septembrie 2012

Iulie 2013

- - -

Membrii CDSE

2 Înfiinţare cabinet stomatologic în comuna Crişan

Acordare /Construire sediu

Identificare spaţiu

Martie -2012

- - -

Membrii CDSE

Dotare cabinet

Necesar echipamente realizat

Mobilier achizitionat

Iulie - 2012

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


57

UNIUNEA EUROPEANĂ





3 .D irec ţ i a s t r a t eg ică :

R EV I T ALI ZA R E A AC T I VITĂŢ I LO R

C U L TURA L E Ş I SP OR T I V E



realizat


activităţii

Termene de

implementare

Costuri (RON) Responsa

bili

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1 Acordarea de fonduri pentru construirea bisericii din Crişan


Achiziţie SF realizată

Contractare Realizare şi monitorizare

Anul 2013

- - -

Membrii CDSE

Elaborare cerere de finanţare / demersuri necesare de finanţare



Anul 2013

- - -

Membrii CDSE

Realizare lucrări de reabilitare

Contractare lucrare

Realizare

Anul 2013

- - -

Membrii CDSE

2 Dezvoltarea de activităţi culturale specifice locale şi promovarea localităţii

Organizarea de acţiuni culturale specifice satului

Organizarea Zilei Pescarului

Anul 2012 - - -

Membrii CDSE

Reluarea unor acţiuni culturale cunoscute în trecut

Identificarea obiceiurilor tradiţionale şi reînvierea lor

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Promovarea / înfiinţarea grupurilor artistice locale

Acţiuni de promovare a ansamblurilor vocale locale

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


58

UNIUNEA EUROPEANĂ





3 Realizarea parcuri şi locuri de joacă pentru copii în localităţile Crişan , Caraorman şi Mila 23



Februarie 2012

- - -

Membrii CDSE


Achiziţie SF realizată

Realizare

Martie 2012

- - -

Membrii CDSE

Stabilire surse de finanţare şi întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de realizare şi dotare



Aprilie 2012

- - -

Membrii CDSE

Realizare lucrări Achizitie lucrare Contractare Realizare si monitorizare

Iunie 2012

Septembrie 2012

- - -

Membrii CDSE

4 Realizare ateliere pentru copii ( Pictură , muzică , dans, etc) ( Crişan , Caraorman şi Mila 23



Ianuarie - 2012

- - -

Membrii CDSE


Achiziţie SF realizată Realizare

Martie 2012 - - -

Membrii CDSE

Stabilire surse de finanţare şi întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de amenajare



Mai 2012

- - -

Membrii CDSE

Realizare lucrări

Achiziţie lucrare

Contractare

Realizare şi

Iulie 2012

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


59

UNIUNEA EUROPEANĂ





monitorizare

5 Înfiinţare Complex pentru petrecerea timpului liber ( ceainărie , saună , piscină,loc de jocă pentru copii ) în localătăţile Crişan şi Mila 23



Martie 2012

- - -

Membrii CDSE


Achiziţie SF realizată Realizare

Mai 2012 - - -

Membrii CDSE

Stabilire surse de finanţare şi întocmire cerere de finanţare pentru lucrări de amenajare



Septembrie 2012

- - -

Membrii CDSE

Realizare lucrări Achiziţie lucrare

Contractare


Februarie 2013

August 2013

- - -

Membrii CDSE

4 . D ir ec ţ i a s t ra teg ică :

C R E AR EA UN U I C AD RU FA V ORABI L I N VES TI T O R I L OR



Activităţi de realizat


activităţii


Costuri (RON) Respons

abili

Din surse locale

Din surse atrase

Total

GUVERNUL ROMANIEI


60

UNIUNEA EUROPEANĂ





1 Stabilirea de facilităţi pentru investitori

Stabilirea de facilităţi pentru investitori prin Administraţia Publică Locală

Stabilire facilităţi acordate investitorilor

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Acordarea prin hotărâre a Consiliului local a tuturor facilităţilor legale pentru investitori

Adoptare Hotărâre de Consiliu Local privind facilităţile acordate investitorilor

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Promovarea facilităţilor acordate pentru investitori

Postarea HCL privind facilităţile acordate investitorilor pe site - ul comunei

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

2 Încurajarea şi atragerea întreprinzătorilor în turism şi agroturism

Identificarea gospodăriilor care pot practica agroturismul

Baza de date realizata cu potentialele gospodarii care

pot dezvolta activitati de agroturism

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Dezvoltarea potenţialului turistic/ecoturismul/ agroturismul

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Instruire întreprizători în agroturism

Identificare specialişti şi oportunităţi de instruire

Organizare seminar surse de finanţare pentru agroturism

Organizare seminar standarde

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


61

UNIUNEA EUROPEANĂ





agroturism

Organizare seminar planificare a afacerii

Distribuire materiale promoţionale

Înfiinţare clase agroturism – meşteşuguri

Clase agroturism înfiinţate

Anul 2012 - - -

Membrii CDSE

Identificare facilităţi pentru întreprinzători

Identificare facilităţi

Stabilire criterii de acordare facilităţi Dezbatere CL acordare facilitati

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Evaluarea oportunităţilor turistice ale comunei Crişan

Realizare profil turistic al comunei

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

3 Dezvoltare sector IMM care să valorifice resurse locale

- Piscicultură

-Valorificarea stufului

- Împletituri din răchită şi din papură

Identificarea persoanelor cu iniţiativă

Catalog realizat cu antreprenori si potentiali antreprenori

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Organizare de instruiri şi seminarii adresate întreprinzătorilor

Plan de instruiri realizat

Specialisti si oportunitati de instruire identificate

Seminar surse de finantare organizat

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


62

UNIUNEA EUROPEANĂ





Seminar plan afaceri organizat

Seminar pe teme de agroturism organizat

Evaluarea potenţialului de resurse naturale ( răchită , papură , stuf ,peşte ,etc.)

Identificare oportunităţi de investiţii în comuna Crişan Realizare Catalog cu resurse locale :

- categorii

- cantităţi estimate

Susţinerea ideii în şedinţă de CL

Elaborare Notă de fundamentare (avantaje , dezavantaje )

Anul 2013

- - -

Membrii CDSE

Mediatizarea progamelor de facilităţi pentru crearea locurilor de muncă

Seminar programe de facilităţi pentru susţinerea şi crearea locurilor de munca

Materiale informative distribuite

Anual 2011- 2016

Permanent

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


63

UNIUNEA EUROPEANĂ





5 .D ir ec ţ i a s t ra teg i că :

ELA B OR A R E A Ş I I M PL E M EN T A R EA

S T RA TEGI E I D E P R OMO V AR E A C OM U N EI

CRIŞAN



realizat


activităţii



abili

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1

Promovarea imaginii comunei CRIŞAN

Promovarea imaginii comunei prin mass – media locală şi naţională

Interviu publicitar în presa locală şi naţională

Anual 2011-2016

- - -

Membrii CDSE

Realizarea de pliante, broşuri şi alte instrumente de promovare

Pliante realizate

Broşuri realizate

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Realizarea unui plan de promovare a comunei la televiziune şi radio

Realizare Plan de promovare

Anul 2012

- - -

Membrii CDSE

Realizarea unui catalog de promovare a comunei

Realizare Catalog de promovare a comunei

Anul 2013

- - -

Membrii CDSE

Realizarea unui web site de promovare a comunităţii

Primărie conectată la internet

Pagina WEB

Anul 2011

- - -

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


64

UNIUNEA EUROPEANĂ





realizată

Realizarea unei monografii a comunei

Monografie realizată

Anul 2015 - - -

Membrii CDSE

6. Direcţia strategică :

ÎNTĂRIREA MECANISMULUI DE ATRAGERE DE FONDURI



Activităţi de realizat


activităţii


Costuri (RON) Responsa

bili

Din surse

locale

Din surse

atrase

Total

1 Înfiinţarea unui birou special de accesare programe cu finanţare externă Instruirea unui număr optim de persoane ale autorităţii locale pentru accesarea şi gestionarea programelor cu finanţare externă

Accesarea de fonduri externe prin biroul specializat din cadrul C.L.

Locatie birou identificată

Necesar dotări realizat

Achiziţionare logistică necesară

Anul 2012

Membrii CDSE

Formarea de specialişti (A.P.L.) pentru atragerea / implementarea proiectelor

Instruirea unui număr optim de persoane ale autorităţii locale pentru accesarea şi gestionarea programelor cu finanţare externă

Anul 2012

2 Atragerea de finanţări

Identificare/ diseminare surse de finanţare

Alcătuit portal surse de finanţare

Informaţii diseminate persoanelor

Anul 2012

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


65

UNIUNEA EUROPEANĂ





interesate

Informaţii diseminate spre APL

Realizare şi actualizare bază de date surse de finanţare

Stabilirea de parteneriate funcţionale la nivel de comunitate

Bază de date electronică cu surse de finanţare realizată

Actualizare permanentă a suportului informaţional

Anul 2012

Membrii CDSE

3 Realizarea de parteneriate şi schimburi de experienţă cu alte comunităţi rurale din judeţ , ţară şi străinătate

Stabilire parteneriate comunitare

Identificarea partenerilor

Anul 2012

Membrii CDSE

Implicarea primăriei în parteneriate aferente proiectelor cu aplicanţi din ţară sau străinătate

Identificare parteneri (înfrăţiri în România şi pe plan extern)

Schimb de informaţii pe următoarele domenii :

-institutional

-social

-cultural

-învăţământ

-agricultură

-agroturism

-mediu

Anul 2012

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


66

UNIUNEA EUROPEANĂ





-resurse regenerabile


IMPLICAREA CETĂŢENILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII ŞI CULTIVAREA

SPIRITULUI CIVIC



realizat

Paşi întreprinşi pentru

realizarea activităţii



abili

Din surse locale

Din surse atrase

Total

1 Informarea şi consultarea cetăţenilor , activarea spiritului civic şi al conştiinţei apartenenţei la comunitate

Realizare calendar cu întâlniri cetăţeneşti periodice

Grupuri de interese identificate

Grupuri vulnerabile identificate

Calendar întâlniri realizat pe

comunităţi

2011 - 2016

Membrii CDSE

Organizare de adunări pentru informarea cetăţenilor

Întâlniri pentru diseminarea acţiunilor APL organizate (lunar)

Sondaje de opinie , chestionare

2011- 2016

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


67

UNIUNEA EUROPEANĂ





aplicate (1 dată pe an)

Mediatizare exemple de bună practică din alte comunităţi

Întâlniri intercomunitare realizate (1 dată pe an)

Expuneri exemple de bună practică din alte comunităţi - rezultate

2011 - 2016

Membrii CDSE

Realizare şi amplasare de panouri publicitare şi informative

Locuri de amplasare stabilite

Tipuri de informaţii stabilite

Panouri amplasate

Anii 2011 - 2012

Membrii CDSE

Informare cu scopul creşterii spiritului asociativ

Întâlniri publice pentru încurajarea spiritului asociativ Mediatizare rezultate în urma asocierilor

2011 - 2016

Membrii CDSE

2 Conştientizarea cetăţenilor în gestionarea deşeurilor

Campanie de informare în domeniul protecţiei mediului

ONG - voluntar atras pentru realizare campanie informativă Reguli şi măsuri stabilite pe

2011 – 2016

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


68

UNIUNEA EUROPEANĂ





plan local, urmăirea respectării lor

Panouri publicitare care să îndemne la respectarea protecţiei mediului

Întâlniri cetăţeneşti pentru identificarea necesităţilor(containere, amplasare)

Comunităţi cu probleme de depozitare a deşeurilor identificate

Dezbateri cu cetăţenii programate şi realizate

2011 - 2016

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


69

UNIUNEA EUROPEANĂ





STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CRIŞAN JUDEŢUL … · Din tabloul descris de savant a disp...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CRIŞAN JUDEŢUL … · Din tabloul descris de savant a disp...