Strdinul de ldngd mineCopyr"ighr @ 20lg Irina Binder

copyrighr @ 2o1B EDITURA FoR you

.Y*-{..OFle asupra versiunii in limba romand aparfinEditurii For You. Reproducerea integralb sau parfiald, sub orice formd,

a textului din aceasti carte este posibili numai cu acordul preaiabilal Editurii For you.

Redactare: Ana_Maria DATCUTehnoredactare: Stelian BIGAN

Design copertb: Bianca DEMIAN

Descrierea CIp a Bibliotecii Na{ionale a RominieiBINDER, IRINA

Strlinul de l0ngi mine / Irina Binder. _

Bucureqti : For you, 20 1 g

ISBN 978_606 -639 -17 4-0

821.13s.1

Editura For youTel./fax: 021 I 665.62.23

Mobil: 07 24.2 12.69 5 ; 07 24.212.69 lE -mail : c omenzi@e ditw a_ foryou. ro

Website: wvrv.editura_foryou.roFacebook: Editura-For_youInstagram : @edituraforyou/Twitter: @EdituraForyou

Printed in RomaniarsBN 978-606 _639_17 4_0

IRINA BINDI.R

Editura For YouBucuregti

qt e-a$ fi iubit oricum, dar ai f6cut totul ca s[ te urdsc.

tt & Nu te voi ierta niciodat6", a scris Alessia in incheie-

rea mesajului pe care i l-a trimis lui Andrei. Adat Send cu-

vintelor care-i sfdqiau inima, apoi qi-a qters profilul de pe

contul de socializare unde se cunoscuser[. Nu o mai interesa

un rbspuns din partea lui. Era hot[rAtb s[-i uite definitiv qi cu

adevdrat pe cel care o am[gea de doi ani qi care o {inuseprizonierd - cu voia ei, ce-i drept - intr-o poveste de dragoste

imposibil[ qi fantomaticd. Acum regreta cd a aEteptat atdt de

mult dup5 un om indecis qi cb nu a avut t[ria sd renunfe la el

atunci c0nd era deja evident cd el probabil doar iqi alina

singuritatea cu ea qi cd de fapt nu avea de gdnd sd-i ofere

nimic mai mult in afara unor promisiuni deqarte, int0mplate

sub forma unor visuri frumoase trimise de el in eter din fala

unui monitor qi destinate a pieri odat6 cu ivirea zorilor.

Fata s-a cuibdrit in fotoliu, gi-a adunat toatd durerea la un

loc qi a plAns minute in qir, incercAnd sd gi-l scoatd din suflet,

chinuitd de intrebdri fdrl rdspuns. Nu gdsea niciun motiv nor-

mal pentru care el n-a rrnrt nici mdcar sd o intdlneascd gi pentru

care s-a jucat atdt de mult cu ea qi mai ales cu sentimentele ei.

Prin purtarea lui, Andrei a fdcut-o si se simtd din nou nedoritd,

sentiment trist, oribil, cu care Alessia tr[ise toatfviala. Exact

acelaqi sentiment care a chinuit-o inc[ din copildrie, cdnd

nu inlelegea de ce tat5"1 ei o vizita atdt de rar. Dup[ moartea

prematurd a mamei ei, care o pdrdsise pentru a urca la Cer

IRINA BINDI,R

cdnd ea avea doar nou6 ani, Alessia a fost crescutd de bunicaei matem6. Tat[l igi scuza mereu absen{a de l6ngd ea d6nd vinape via[a lui stresantd , agitatd,- pentru cd eraun om de afaceriimportant, cildtorea murt. Aga cd, fiica lui il vedea doar decdteva ori pe an, cdndbbrbatul gdsea cdteva ore qi se indurasd. apard, acasdlabunica, mereu pe fugi, mereu cu telefonul laureche, mereu cu bagaje qi bilete de avion careJ purtau departede (ard. $i, nu, nici mdcar de Sdrbdtori nu se obosea si vind sio vadd' Nu avea timp. se mul{umea sE-i trimitb in schimb multedaruri gi sd se asigure c6 nu ii lipseqte nimic. insd Aressiei iilipsea cdldura pdrinteascd, ii lipseau sfaturile unui tat6, timpulpetrecut ?mpreuni cu el, mdndria de a ieqi undeva de m6nbcu el. Bunica ei a ingrijit-o bine qi, in felul ei, probabil cd o giiubea, insd era o persoani rece qi severi, durd qi neinduplecatd,rigidd gi care nu gtia sb iqi arate afecfiunea, cu toate cd,fetitaera un copil foarte iubitor qi drbgdlaq, toatd o bucurie qiun zdm_bet, numai veselie. $i mai ales era foarte frumoasd, o copilicare impresiona prin chipul ei special, lucru care cucerea peoricine, dar. . . nu suficient incdt si mai aibd timp Ei s6 priveascdin sufle{elul ei.

Anii au trecut qi Alessia s-a inchis in ea insigi, devenind oadolescenti prea serioasi qi insingurat[, reprirnAndu_qi sen_timentele qi bucuria de atrdi,petrecdndu_qi timpul oritangepersoane ?n vArstb - cunoqtin{ele qi prietenii bunicii _, oriincamera ei, unde-qi construise propriul univers din cd4i, de_sene, muzicd qi amintiri. Asta pAnd c6nd, pe la qaptesprezeceani, fata gi-a pierdut qi bunica. S_a intors intr_o zide la qcoaldgi a gbsit multd lume in curte. I-au spus ci bunica ei a suferitun infarct gi c[ a murit, iar din ziua aceeaa qtiut cb va r6mdnesingurd pe lume, mai ales cd, tatdl ei iqi refdcuse via{a l6ng6o femeie tdndrd"qi cu care avea dejaun copil mic.

A mai rdmas in casa bunicii p6ni c6nd a intratla facultate,in grija sporadicd a unei menajere, dar asta numai de ochii

$taH;awf" &a &6ag6" wiaa

lumii, ca sd nu ajungd in cine qtie ce institufie pentru copiiifrrdpddr$r,cum era ea de fapt. Apoi, tatdl ei, ca s5-qi mai spele

din pdcate, i-a cumpdrat un apartament aproape de universi-

tatea unde urma sd studieze (casa bunicii era mult prea mare

pentru o tdndrb singuri) qi-i trimitea lunar suficien{i bani ca

si se poatd inheline. Ba chiar ii trimitea mai mulli bani decdt

i-ar fi trebuit, sperdnd probabil cd aqa ar putea compensa lipsa

lui din viala fiicei sale. De atunci s-au v[zut din ce in ce mai

rar, darAlessia era deja obiqnuitd cu ideea cd nu era iubitb qi

doritS, nu-l deranja nici ea prea mult, il l[sa sd-qi trdiascd via{a

departe, aldturi de cea pe care o alesese.

Dup[ terminarea facultfiii,i-a spus tatdlui ei cd nu trebuie

sd ii mai trimit[ bani, cA se va descurca gi singur5. Moqtenise

vila bunicii, ?nsb, cum nu-qi permitea qi nici nu-qi dorea sd intre-

find o casd atdt de mare, a vdndut etajul superior, iar parterul

l-a inchiriat unei firme pentru o sumd suficient de mare incdt

s6-i permit[ un trai mai mult dec0t indestulat qi sd mai gi punb

bani frumoqi deoparte. insd nu-qi gdsea locul qi pacea. Bucu-

reqtiul o sufoca qi ii amintea de copildria gi adolescenla lipsite

de amintiri frumoase, de viala ei neimplinitd in care nu-qi

frcuse niciodatd loc afecliunea. $i mai ales de relalia de iubire

din care cu greu reuEise sd iasd. Pentru cd, r[masd qi frrd bu-

nica ei, qi fir[un sprijinreal, nu doarmaterial, dinparteatatdluiei, Alessia, foarte tdndr6, se aruncase in prima iubire, cea din

anii facultdlii, ca un sinucigaq hotdrltt s[ piar[ in marea furi-oas5, sperOnd ci va gbsi in rela[ia cu un bdiat ceea ce-i lipsise

toat}viala. Dar lucrurile nu fimcfionaser[ deloc ca in basmele

cu zdne sau ca in filmele romantice cu final fericit, aqa cd la un

moment dat a ieqit dinpovestea aceea gdunoasl care nu-i d5ruia

nimic din ceea ce-qi dorea sufletul ei greu incercat.

Cum fostul iubit inca o hd4uia qi o amenin{a in fel qi chip,

disperat sd o convingi si se intoarcd la el, qi cum nimic alt-

ceva nu o mai lega de oraqul in care crescuse in singurdtate,

IRINA BINDI.RAlessia a decis sd se mute in Braqov. pentru cd Bragowl eraoraqul pe care-l adora, singurul oraq de care o legau amintirifrumoase din vremea c6nd iqi petrecea vacanfele de iamd saude vari impreund cupirin,tii ei. Cum banii nu erau oproblemdpentru ea, a gdsit imediat gi a cumpdrat un apartament dr6gu!intr-un bloc nou construit gi s-a mutat din Bucweqti frri si Jeape gdnduri qi frrd niciun regret. Vedea in plecarea la Braqovqansa unei vie{i noi, viala aceeape care qi_o dorea diniot_deauna. Nu s-a bazatpebanii pe care_i primea lunar din chi_riile pentru parterul casei de la bunica gi apartamentul dinBucureqti qi, dupd trei luni de c6nd aluatvia[ade la capit inBraqov, s-a angalat la o firmd de telefonie mobild. $i aga ainceput sd-qi faci prieteni gi sd sociali zezeinoragul unde n,cunoqtea pe nimeni. Tot acolo, la serviciu, l_a cunoscut peBogdan, managerul firmei, cu care a avuto rela{ie de cdtevaluni, pdn[ cdnd a aflat cdeste insurat. C6nd a descoperit min_ciuna din rela[ialor, bdrbatul i_a spus cdaveaoricum de gdnds5, divor{eze gi a incercat sb o convingd de sentimentele luicu {ot felul de promisiuni.

InsdAlessia, om cu gdndire dreaptb, nu a putut trece pestetoatoingelitoriile lui qi peste ruqinea cd, frrdvrerea ei, a awtrolul de amant5. $i nici bine nu i-a cdztt cd,to{i din firmd qtiau,dar ei nu i-a spus nimeni adevirul. Adev[r pe care l.a aflat dingreqeald, intr-o seari, cdnd el a adormit qi ea, ca sd gdseasciniqte rdspunsuri la anumite semne de intrebare pe care le aveacu privire la comportamentul lui, i_a citit mesajele din telefon.Nu s-a iertat pentru naivitatea cu care a crezutin el qi qi_apromis cd nu se va mai increde uqor in birbali. $i_a dat Oemi_sia a doua zi qi aplecat mai departe pe drumul ei, sperdnd s[lase in urmi inci o poveste de dragoste care s_a dovedit a fidoarun eqec gi si-qi continuevialapoate in singuritate, darcu siguran{d onest, qi nu in compania unor oameni lipsifi deonoare, fie ei bdrbafi sau colegi care-i ascunseserd adevirul.

Jtadttoa| 8.a &6agi, w"ae

Alessia era o femeie mai mult decdt frumoasd, era splen-

did6. inaltd, gra{ioas6, cu un pdr blond inchis lung 9i vdlurit

camarea,cu ochi imengi de un albastru ireal, ca al florilor de

nu-md-uita, cu un corp de clepsidrd prefioasd, fata avea ceva

numai al ei care o frcea cu adevdrat speciald, astfel incAt mereu

fusese curtatd de mu[i bdrbali; insd ea era nesigurd qi se temea

cd e doar linta celor care o voiau pentru frumuselea frzicd,

nicidecum pentru calit5lile ei sufleteqti qi umane. igi dorea sd

fie iubitd pentru cine era in addncul sufletului ei, nu ca un

premiu, iar ca sd scape de to{i cei care o curtau, le spunea cd

are un iubit plecat in strdindtate. $i, in plus, ca o m[sur[ supli-

mentard de proteclie, a ales izolarca sociald. Nu ieqea in oraq

qi avea pu{ini prieteni. Pu{ini, dar buni. Iat cea mai bund pri-

eteni a ei devenise Selena, o femeie cu destui ani mai mare

decdt ea Ei pe care o cunoscuse la salonul de infrumusetare pe

care il frecventau amdndoud. A legat cu ea o prietenie foarte

strdns6. Apropiatd era qi de Adela, vecina care locuia in apar-

tamentul devizavi qi cu care obignuia sb mai bea cdte o cafea

atunci c6nd soful neprietenos al acesteia nu era acasd.

Cu o viali sdraci in amintiri frumoase, Alessia avea sufletul

incdrcat cu regrete gi greu incercat de tot felul de spaime legate

de bdrbafi. Iar rela{ia virtuali cu Andrei, pe care il cunoscuse

pe Facebook, i-a distrus pdnd qi ultima fiardmd' de incredere in

ei qi in ea ins6Ei. Se convinsese cd nu ii era dat sd fie iubit6.

$i-atunci la ce ii mai folosea frumuseJea care-i fusese dat6?

{elena urca scdrile cu greu, incercdnd sd nu loveascd

JU. trepte cele doud sacoqe imense care i se pdreau a

fi din ce in ce mai grele. S-a oprit la un moment dat sd se

odihneascd qi a ldsat sacoqele jos . A auzit zgomotul unei uEi

care s-a deschis qi s-a inchis imediat, apoi paEi cobordnd spre

ea. Privind in sus spre etajele superioare, avdnft un bdrbat

cobordnd rapid treptele.

10IRINA BINDI,R

- Sdrut mAna! Da{i_mi voie sd v6 ajtt, doamni, i_a spustdndrul, apucdnd dintr-odatb ambele sacoqe.

- Sunte{i foarte amabil, mullumesc! Merg la ultimul etaj,in canilin care credea{i ci sc6pa{i prea uqor, a spus Selena z6m-bind vinovatd, dar bdrbaful a rdsscurt, cu simpatie, pomindin pas vioi spre etajul patru, ldsdnd in urmd un iz de parfumproaspdt qi foarte plicut.

Cdnd au ajuns la etajul patru, el s_a oprit sd vadd lace apa*tament avea sb meargd Selena.

- Le pute{i lisa aici, mulfumesc foarte muit, i_a spus ea zdm_bind qi respirdnd uqor sacadat. Merg ra vecina dumneavoas_trd, Alessia. O cunoagtefi?

- Se poate, doamnb? Cum si vi las aici?Aqtept sd deschi_defi uga, si vb ajut pdndla capdt.

Bdrbatului ii bdtea inima nebuneqte, dar nu din cauza efor-tului. intdmplarea aceasta fericitd avea sd_l ajute, in sfdrqit,sb o vadd pentru prima dat[ pe femeia aceeape care o adoraqi pentru care fdcuse cele mai mari nebunii. Fe;e si ghiceascbnimic din zbuciumul qi emofia birbatului amabil!i educatcare-i sdrise in ajutor, Selena a sunat la uqd, iar in scurt timpAlessia a deschis. De indatd ce av6zut-o, birbatul a simtit ciii fuge pimdntul de sub picioare. Fbcea eforturi Oirp"rut" ,inu-qi trddeze emofiile care puseserd st[pAnire pe el gi, cu toatecd era pentru prima oard c6nd o vedea, o cunoqtea mai binedec6t oricine. ,,Doamne, nupoatefiealNu are cum, nu eJhtadin pozele pe care mi le-a ardtat!,,, gdndea el uimit, rdvdqitcomplet de frumuse{ea ei ripitoare.

Eduard era in stare de qoc, cu adevbrat copleqit de frumu_seleaAlessiei, qi se intreba daci nu cumva se inqelase qi dacifata din fa{a ochilor lui era cu siguran{d una gi aceeaqi cu fataavdnd infrligare oarecare cu care el avea o minunai[ relafievirtuald de aproape doi ani de zile. Nu pricepea qi pace dece o fat5 splendidi s-ar ascunde dup[ identitatea urr"iu

".r,r'

$*6;tna$ &e {"&togd u"iae

chip obiEnuit, banal, prea pulin atrdgdtor. Era peste puterea

lui de in{elegere.

- Ah, bund ziuqbund ziua, a salutat Alessia cu naturale{e,

privind oarecum cu uimire citre bdrbatul necunoscut care-i

insolea prietena.

- Vd mullumesc mult incd o dath cdm-a\i ajutat! i-a spus

Selena lui Eduard, care incd {inea sacoqele grele.

- Cu pldcere, abiaa reuqit el sb gopteasc6, avdnd ochii a!in-

ti{i asupra Alessiei, care zdmbea in prag qi il privea fbrd sd

in{eleagd cine e insofitorul Selenei.

Cu greu s-a adunat Ei i-a intins o sacogd Selenei gi una

Alessiei, de la care nu-qi putea lua privirea. intre fata de care se

indrdgostise pe Facebook qi cea pe care o avea ?n sfhrqit, acum,

infa\aochilor era o diferenli ca de la cer la pdmdnt. Alessia era

perfecti, iar chipul ei angelic l-a intimidat peste mdsur6.

- Mulpmim pentru ajutor! Draga mea, domnul a fost

foarte amabil qi m-a ajutat cu bagajele, amai spus Selena,

aare a observat cA tan[rul era tulburat de ptezen\aAlessiei.

- Vd mulqumesc, domnule, i-a spus qi Alessia, zAmbindu-i

tdnirului cu toati fafa, lucru carel-a fbcut sd se f6stAceascd

Ei mai tare.

- Cu pl6cere, oricdnd. S6rut m6inile, a mai spus el cu

capul in pbmdnt, apoi s-a intors brusc Ei a cobordt scdrile inmare grab[, in timp ce Alessia inchidea usor usa in urma lui.

- Ce vecini drdguli ai, dragamea! i-a spus SelenaAlessiei,

trdntindu-se epuizat[ pe un scaun in bucbtdrie. Pdrea fetmecat

de tine.

- Zicl? Eu nu-mi cunosc vecinii. Poate cb tipul nici nu

locuieEte aici, cilnu l-am matvdzut, a zisAlessia preocupati

sd scoatd cump[rdturile din sacoqe.

De fapt, Alessia il cunogtea foarte bine pe Eduard, doar cd

nu qtia cdelera... Andrei, birbatul de care fusese atdtde indrS-

gostitb qi pe care acum il ura cu toath fiin{a ei.

11

t2IRINA BINDI.R

,df lessia qi Eduard s-au cunoscut din intdmplare pe unjF$-rire de socializare foarte ra modd gi unde toati rumea

iqi frcuse cdte un cont. Mai exact, pe Facebook. Lumea aceeavirfuali, parte importantd alumii moderne, constituia un refu-giu atdt pentru ea, cdt gi pentru el, mai ales cb erau intr-un felasemdnitori, pentru ci qi ea, qi el aveau o mie de complexe,de prejudecdli gi de temeri care-i determinau sE stea mai multizolali de lumea reald, ceain care fuseserd r[ni{i gi de careincercau si se,tind cdtmaideparte. Dar cum in lumea virtuarioamenii imprumuti ce identit[fi gi ce person alitdlivor, pentrucd astfel se simt protejali, a$a au frcut qi Alessia gi Eiuard.Ea qi-a creat un profil fals, cu un nume ales la int6mpiare qi maiales cu cAteva poze in care apdreao fost[ colegi de facurtatede-a ei, mutatd in Islanda. $tia cd acea colegi nu qi_ar fi creatniciodati un profil pe un site de socializare cu care sd o poatdda de gol qi, la o adicd., i-ar fi mirhrisit acesteia adeverul,i-ar fi spus ce-a determinat-o si recurgd la acest lucru.

A deschis acel cont ca si piardi vremea in lumea virrual6,acolo unde se simfea la adipost, in siguranf5, feriti de e^pe_rien{ele dezamdgitoare de care era s6tuli. Trecutul ei cu amin-tiri nu intotdeauna foarte plicute o speriase suficient de tareincAt sd nu-qi mai doreascd prea curdnd relaf;i de niciun fel. Eraconvins[ c'dbdrbaliisunt superfi ciari, cd,tofi iqi doresc aceleaqiprostii ftrd de profunzime: sex qi femei frumoase cu care s[defileze ca qi cum ar fi nigte trofee, nu fiinfe omenegti cu dureri,bucurii, visuri de implinit gi speran{e. $i mai era convinsA qi cdfrumusefea i-a adus numai necazurr,invidii qi relalii superfici_ale care i-au irosit timp pre,tios, aqaciladecis s6 iqi *eeie o altAidentitate cu care si se simtd in siguranfi, ferita de probleme gicomplica{ii, qi si aibd parte in acelaqi timp qi de socializneaaceea atAt de necesard unui om singur, aSa cum era ea.

La scurt timp dupd ce qi-a creat acel profil, l_a cunoscutpe Eduard, care pe acel site de socializare aveaun alt nume:

$taiwnwi, &a {,6n6i, oiaa

Andrei. in weme ce Alessia iqi dorea s[ fie perceputd ca fiindo fati simpld qi banald, nu foarte frumoasi, Eduard avea com-

plexe diferite. in timp ce ea igi considera frumusefea ca fiindun grav handicap, Eduard avea un defect frzic de care se ruqina

in viafa reald gi care il traumatizase qi-l frcuse s[ se inchidd

in el. Un incendiu a cdrui victimd fusese in copildrie il lisase

cu o cicatrice sub obrazul stdng, pe jumdtate din suprafala

gdtului, dar qi pe bralul stdng. Cu toate cd fbcuse cdteva ope-

ra{ii de reconstruc{ie a zonelor afectate de arsuri, Eduard incd

igi privea cicatricea ca pe un handicap gi o monstruozitate,

dezvoltind un complex de inferioritate care l-a linut izolatdelume inc5 din copilSrie, fbc0ndu-lsd fugd de copiii care il ri-diculizau qi-l atacau verbal cu diferite ocazli. Fdrb prieteni qi

activitdti extragcolare de grup, Eduard qi-a gdsit refugiul instudiu, citind enorrn qi ?nv[!dnd, gi a ajuns astfel sd fie unul

dintre cei mai apreciafi ingineri IT din tar6,vdnat de cele maiprestigioase firme. La nici 27 de ani, Eduard avea acum pro-

pria firm[ de IT, din care cdqtiga mai mult decdt foarte bine.

A avut qansa s[ i se propund asocierea cu o firmd elveliand,

iar afacerea lui era intr-o continud dezvoltare.

Fiind un om cunoscut Ei respectat, in mintea lui se fixase

ideea ci nu se putea expune pe site-urile de socializare. $i-acreat un profil fals, cu o pozd a unui necunoscut gdsitd pe

internet, astfel incOt nici pufinii lui prieteni, nici angaja{ii gi

nici partenerii de afaceri sd nu poatd face legdtura intre acel

profil al unui Andrei oarecare qi el. Mai ales cd pe Eduard

nu-l complexa numai cicatricea dincauzacdreia se considera

un monstru, citrdia cu impresia cd lumea din jur nu-l aprecia

pentru ceea ce inseamnd el ca om Ei c[ tofi aveau interese as-

cunse. Avdnd bani qi relafii in lumea bun6, se considera o opor-

tunitate pentru profitori, iar din aauza acelei cicatrici care-l

fbcea sd fie convins ci este un bdrbat respingdtor, credea cd

nicio femeie nu l-ar putea iubi qi cd acelea care-i acordau

13

t4IRINA BINDI.R

atenlie il voiau doar pentru banii lui qi pentru poziliape careo avea in societate.

insd ceea ce nu qtia Eduard, orbit de complexele qi ideilesale fixe, era cd.nu ardta deloc respingdtor. Cea mai bund pri_etend a lui, care era qi psihologd,, aincercat din rdsputeri sd_lconvingd cd este un om frumos Ei cd doar el exagera cu am_ploarea pe care o dbdea acelei cicatrici. Ioana, aceastd bundprietend, il prefuia mult pe Eduard. Se qtiau de cAliva ani, decAnd bdrbatul venise mai int6i la o consulta{ie qi incepuse maiapoi terapia - pentru a-l ajutasd se vindece de coqmarurile cucare rdmdsese ?n urma incendiului, dar qi de complexele qifiustririle care-l frceau s6 fie paranoic qi sociopat. Eduardnici mdcar nu suporta sd i se vorbeascd despre iicatrice, iardacd cineva il privea in fa!d, iqi ferea chipul de indatd. Cutoate acestea, cdnd era intrebat ce_a pi1it, rdspundea mereuzdmbind qi foarte sigur pe el cd are doar un mic defect cares6-l facb mai atrdgdtor qi mai interesant. para inteligent fie_care durere, zicea el, dar cine l_ar fi cunoscut cu adevdrat si_arfi dat seama imediat de bravada lui copildreasci.

in vreme ce Alessia era prietend cu oglinzile, care o com_plimentau reflectdnd o femeie superbi, Eduard le detesta.Fiindcd de fiecare datd, ogrinzile acelea blestemate ii aminteaude ce era singur qi ii aduceau in memorie intotdeaun a cdt ende slab qi de nesigurpe er in realitate. chiar dacd tot ?n oglinziar fi putut sd-qi vadd ochii blAnzi qi migdalali, negri .u ioup_tea cea mai lipsiti de stele. Sau trupul zvelt, binre lucrat, cuumeri la!i, de birbat care s-a imprietenit de mic cu sporhrl.

Sdtuld si-l vadd singur qi nefericit, Ioana, prietena qi psi_hoterapeuta lui, a incercat din rdsputeri sd_l convin gi p"Eduard cd acea cicatrice ii era doar scut de apdrareimpotrivafemeilor oporfuniste pe care le detesta qi cd in niciun caz nutrebuie sd stea labazaunor compl""". $i era vorba doar des_pre temerile sale la mijloc, nicidecum nu era un handicap.

gtr"d**w$ La tdngi, wiaa

Nicio femeie nu md poate pldcea cu chestia asta oribilS

pc lir{d, Ioana.

Greqeqti. Sunt atdtea femei care te plac, dar nu vrei tu sE

vczi asta.

Cine md place, Ioana? $i de ce? M-ar accepta doar cele

rlispuse la compromisuri, qtiind cd am un potenlial financiar

lirirrte mare.

- N-o s[ scapi niciodatd de ideea stupidd cd toate femeile

lc vor doar pentru banii tdi, aEa-i? Dacdi-ai da o singurd qans[

t'uiva sd te cunoascd aEa cum eEti cu adevdtat, te-ar adora! Airrn suflet extraordinar, Eduard! $i chiar eEti un bdrbat frurnos!

Ioana, eu qtiu mai bine lucrurile astea decdt tine, doar

lniicsc cu mine de ceva vreme. Oamenii sunt amabili cu mine

ori din mil6, ori de nevoie, pentru cd sunt qeful lor. Dar nu

rrrir place nimeni cu adevdrat. Nimeni in afard de tine.

- Eduard, tute a:uzi ce spui? E absurd, ca sd nu spun cd e

total aiurea. Mie mi-ai dat qansa sd te cunosc, Eduard, eu Etiu

cine eqti, cAt de frumos eEti fu ca om, ce suflet ai, pe ce pui

pre{ in via!6! Pe mine nu m-a interesat cine egti din punct de

vcdere social sau ce conturi ai in bdnci. $i nu oi fi eu uniculorn care g6ndeqte aga! $i, in plus, nimeni nu place pe cineva

din mi16. Din mil6, cineva ili poate intinde o mdnb de ajutor,

rlar nu-[i dd inima, cum am vdnrt cd {i-au ddruit-o prietenii

liri. Oamenii chiar te plac pentru cd unii au vdzut cum eqti,

cine eqti in addncul sufletului tdu.

- Ce bine ar fi dacloamenii gi-ar putea cunoaqte mai intAi

de toate sufletele!... Cum ar f,t sd se cunoascdlega{i la ochi,

lhrd sd gtie nimic unul despre celdlalt, frrd s6-qi vadb corpu-

rrle, fird si-qi cunoascd trecutul, posesiunile, posibilitblile?

- Unii se cunosc in felul acesta. Eu aga l-am cunoscut pe

iubitul meu.* Cum aqa?

l5