Stii Sa Citesti Filosofie – Romulus Chiriţă

8/18/2019 Stii Sa Citesti Filosofie – Romulus Chiriţă

1/35

Stii sa citesti flosofe –

Romulus Chiriţă


2/35

Romulus Chiriţă

Data şi locul naşterii: 24 iulie 1948, Comuna Griviţa, Judeţul Ialomiţa,Romania

Titlul ştiinţific: Doctor în filosofie din anul 1992

Locul de muncă actual: niversitatea !"ransilvania# din $ra%ov

Vechime la locul de muncă actual: &' ani

Lucrări elaborate şi / sau publicate (selecţie, ultimii cinci ani, in corelare cudisciplina predată):

( Ştii să citeşti filosofie?

( Repere axiologice în gândirea românească interbelică

( Daruri de la Eris. Trei dispute interbelice

( Ştii să citeşti filosofie ? Iniiere în lectura textelor filosofice

( Teste grilă de filosofie

( !" filosofi ai secolului ##

( Introducere în estetică

( Istoria didactică a filosofiei greceşti

( $ istorie a filosofiei medie%ale. &ogosul între umilină şi exta'

( In memoriam Emil (ioran. !"" de ani de la naşterea filosofului

( )etafi'ica Renaşterii între fractură şi metamorfo'ă


3/35

Cuprins

Capitoul I: CE ESTE SI CUM SEABORDEAA U! TE"T #I$OSO#IC

%&%& Specifcul te'tului flosofc

%&(& Dinamica flosofei

%&)& Distinctia *intre pro+leme si solutii

%&, -Arheolo.ia/ te'tului flosofc%&0& Analo.ii cu e*ucatia mu1icala

%&2& Deontolo.ia lecturii flosofce

Capitolul II: 3RE4ATIREA 3E!TRU$ECTURA

(&%& -Re1istenta/ in flosofe

(&(& 3re.atirea psiholo.ica

(&)& Do1area .ra*ului *e *ifcultate a lecturii(&,& -Ran*amentul/ lecturii

(&0& #isele *e lectura

(&2& Relatia *ascal5*iscipol

Capitolul III: ETA3E$E A!A$IEITE"TUA$E

)&%& Anali1a conte'tuala

)&(& Anali1a flolo.ica)&)& Anali1alo.ico5structurala

Capitolul I6: SISTEMU$ #I$OSO#IC

,&%& Ce este si cum se a+or+*ea1a unsistem flosofc7

,&(& Anali1a istorica

,&)& Anali1a teoretica

Capitolul 6: 6A$ORI#ICAREA $ECTURII#I$OSO#ICE

Capitolul 6I: MODE$E DE $ECTURA#I$OSO#ICA

2&%& 3laton – Phaidon

2&(& Aristotel – Politica

2&)& Toma D8A9uino 5 Summa Theologica

2&,& Descartes – Discurs asupra metodei

2&0& 3ascal 5 Cugetari

2&2& ant – Critica ratiunii pure

2&;& Sartre 5 Fiinta si neantul

2&


4/35

DATE DESPRE CARTE

Structurata pe 2 mari parti

) metodologie de lectura

) 8 modele de lectura (Platon,Aristotel, Pascal, Kant, Sartre, Cioran,Kant, Toma DA!uino"

Cartea apare ptr prima oara in #$$%(Editura Niculescu, &ucuresti" apoi a'ost rei)uita si repu*licata in anul2+++


5/35

Capitolul I: -Ce este si cum se a+or*ea1a un te'tflosofc7/

%&%& Specificul te'tului flosofc


%&)& Distinctia *intre pro+leme sisolutii

%&,& -Arheolo.ia/ te'tului flosofc

%&0& Analo.ii cu e*ucatia mu1icala%&2&Deontolo.ia lecturii flosofce


6/35

%&%&Specifcul te'tului flosofc

( Ceea ce in*i=i*uali1ea1a flosofa in ansam+lul culturiieste inaltul sau .ra* *e .eneralitate si a+stracti1are alenunturilor sale> *eose+in*u5se *e arta lin.=istica?literatura@ prin caracterul sau a+stract&

( #ilosofa propune o anumita *ifcultate *e a5i urmari

metamoro1ele > i*entifcarea unor astel *e asemanari cuo+iecte sau procese concrete fin* *e cele mai multe oriimposi+ila&

( Cititorii> mai ales cei incepatori sunt tentati sa su+stituiee'emplul a+stractiei> *eturnan* astel sensul si

fnalitatea *emersului unei pro+leme&( Te'tul flosofc tre+uie a+or*at intr5o maniera stiintifcasau reli.ioasa

( Te'tele flosofce sunt unicate > lectura lor presupunan*un set *e o+iecti=e comune&


7/35


( -iloso.a se deose*este de celelalte 'orme ale culturii siprin dinamica sa speci.ca, a carei neintelegere poatea'ecta calitatea lecturii Progresiitatea .loso.ei esteuna de adancime si nu poate . eri.cata enunt cu

enunt( Pluralitatea .loso.lor si coe/istenta unor puncte de

edere di'erite asupra acelorasi pro*leme creea)aimpresia ca .loso.a nu contine nici macar un enunt cucare toti .loso.i sa .e deacord Asadar dinamica

.loso.ei nu este de tip preponderent auditi ca in ca)ulstiintei, ci cu precadere de tip interogati, integrand inpropria sa structura teoretica cele mai aloroasere)ultate ale lor


8/35

%&)& Distinctia *intre pro+leme si solutii

( -iloso.a nu eoluea)a prin solutii, cat prin pro*leme,cei mai importanti .loso. .ind cei care au puspro*leme noi, ast'el deschi)and noi ori)onturimeditatiei .loso.ce

( 0rimarirea solutiilor are si o mare aloare 'ormatia,'amailiari)andu1l pe cititor cu rigoarea de tip .loso.c,cu stilul si cu particularitatile acestui gen de lectura

( pro*lema pusa corect contine in sine, irtual sisolutia sa,asadar cititorul tre*uie sa ai*a in edere

distinctia dintre pro*leme si situatii, ast'el aportulautorului la eolutia .loso.ei sa .e apreciat, dinperspectia pro*lemelor inedite pe care el le1a propus


9/35

%&,& Arheolo.ia te'tuluiflosofc

( Cele mai importante nieluri ale receptarii te/telor .loso.ce sunt3

cunoasterea semni.catiei te/tului (nu putem a*orda un te/t 'ara sa stimdespre ce este or*a"

intelegerea demersului teoretic propus de autor (tre*uie sa aem o teoriede *a)a"

capacitatea de ealuare a actualitatii te/tului (daca se mai aplica si in)ilele noastre"

operarea distinctiei dintre pro*leme si solutii (ceea ce am or*it in cap#4"

ealuarea originalitatii si a consistentei teoretice a solutiilor

raportarea pro*lemelor la .liatia ideilor .loso.ce (sa nu atri*ui merite

doar unui singur .loso' pentru o idee .loso.ca"determinarea importantei si a gradului de originalitate al pro*lemelor

./area locului si semni.catiilor te/tului in deenirea domeniului sau apro*lematicii pe care el o a*or*dea)a (in ce perioada se des'asoara, cesemni.catie are pentru tine"


10/35

%&0& Analo.ii cu e*ucatiamu1icala

( 5ulti dintre tineri asculta mu)ica 6pop7 sau6roc7, inocand argumentul ca ea poate .inteleasa 5a9oritatea, daca ar . chestionati,

raspunsul sincer la intre*area 6ce anumeinteleg din mu)ica pop sau roc7, ar . ca nueste or*a de 6intelegere7, ci mai degra*asatis'actia spirituala pe care o resimtascultand aceasta mu)ica

( Educatia mu)icala ca si cea .loso.ca,repre)inta una dintre sursele 'undamentaleale implinirii spirituale


11/35

%&2& Deontolo.ia lecturiiflosofce

( Deontologie : totalitatea normelor si o*ligatiilorcare reglementea)a practicarea unei meserii sauindeletniciri

( Cititorul incepaTor tre*uie sa constienti)e)e 'aptul

ca atunci cand incepe sa studie)e .loso.a intra intr1o 6societate de elita7, ast'el do*andind priilegiul de

a deeni partasul Demnitatii lui Socrate, si alDilemelor lui Platon, al -ericirii lui Epicur, etc

( Autoritatea suprema careia tre*uie sa i se supunacititorul, tre*uie sa .e Adearul Cum acesta este demulte ori, in .loso.e, di.cil de inteles, cititorul aaccepta in schim* cel mai rational argument


12/35

Capitolul II: 3re.atirea pentrulectura

(&% -Re1istenta -la flosofe

(&( 3re.atirea psiholo.ica

(&) Do1area .ra*ului *e*ifcultate a lecturilor

(&, -Ran*amentul/ lecturii

(&0 #isele *e lectura(&2 Relatia *ascal5*iscipol


13/35

(&%& -Re1istenta/ la flosofe

6 Re)istenta7 la .loso.e se e/plica si prinnumeroasele pre9udecati care s1au acumulatin legatura cu ea de1a lungul remii

;ntelegerea lor si a 'aptului ca ma9oritateadintre ele sunt lipsite de temei, nete)estecalea spre studiul .loso.ei 5ulti dintre noi,pun pro*lema neintelegerii .loso.ei in seama

ei 7


14/35

(&(& 3re.atireapsiholo.ica

( Citirea te/telor .loso.ce presupunenu doar o capacitate intelectualacorespun)atoare,ci si o stare de spiritaanta9oasa

( Pentru a putea do*andi .loso.a,cititorul tre*uie sa .e dispus si aptpentru a1si rei)ui cele mai 'ermeconingeri si optiuni


15/35

(&)& Do1area .ra*ului *e*ifcultate a lecturilor

( Ca te/te ideale pentru incepereastudiului .loso.ei ne suntrecomandate 6dialogurile lui Platon7

datorita 'ormei literare Ele suntaccesi*ile cititorului neo*isnuit cutermenii .loso.ci


16/35

(&,& -Ran*amentul-lecturii

( =Randamentul= lecturii .loso.ce nudepinde de numarul de pagini cititedintr1o carte de .loso.e ci de gradul de

asimilare a continutului teoretic( Asadar lectura .loso.ca tre*uie

proportionata in 'unctie de di.cultateate/tului si de capacitatea .ecaruia deintelegere si de concentrare, dar si desustinerea interesului prin e'ort oluntar


17/35

(&0& #isele *e lectura

( Reali)area unei ast'el de .se poate .conceputa intr1un mod personal in 'unctie de.nalitatea lecturii, stilului intelectual si

e/perienta anterioara( Datorita comple/itatii de lecturare a .loso.eieste a*solut necesara intocmirea unor .sede lectura, mai ales in ca)ul incepatorilor

Aceste .se aand si o aloare psihologica,creandu1le sentimentul de siguranta aretinerii in'ormatiilor pe lunga durata


18/35

(&2& Relatia *ascal5*iscipol

( Toate relatarile antice despre .loso. incepprin mentionarea dascalilor lor

( -iloso.a presupune o initiere calau)ita de un

dascal care impartaseste discipolului sialtcea decat ce scrie in carti Ast'el intre ceidoi se sta*ileste o comuniune spiritualaper'ecta, unde discipolul tre*uie sa se lase

modelat de catre al sau dascal si mai apoi sa1si urme)e propriul drum in .loso.e Spree/emplu3 Platon 'ara Socrate nu ar mai . 'ostPlaton


19/35

Capitolul I6: -Sistemul#ilosofc/

,&%& Ce este si cum se a+or*ea1a unsistem flosofc7




20/35

,&%& Ce este si cum se a+or*ea1a unsistem flosofc7

( De.nitia >sistemului .loso.c7 este destul deneclara aand mai multe intelesuri, care de1alungul aniilor a capatat un sens >tare7 si unu>sla*7

( Sensul >tare7 a sistemului .loso.c presupunepunerea si clari.carea celor mai importanteramuri, pro*lematici si orientari ale .loso.ei

( Sensul >sla*7 a sistemuli .loso.c se *a)ea)aconstant pe un principiu teoretico1metodologic 'undamental, .ind considerat>coe/tensi .loso.ei insesi7, deoarece

conceptiile .losos.ce importante suntre)entate ca un intre de enunturi des re o


21/35


( ;denti.carea premiselor sistemului

( Determinarea semni.catiilor termenilorprincipali

( Controlul istoric al in'ormatiei utili)ate desistem

( Re'acerea demonstatiilor te)elor'undamentale ale sistemului

( Depistarea >nucleului7 sistemului .loso.c

( Ela*orarea unei scheme de sinte)a asistemului .loso.c studiat


22/35


( Critica premiselor sistemului

( Critica termenilor principali

( Critica in'ormatiei utili)ate de sistem

( Critica demonstratiilor te)elor 'undamentale alesistemului3

? aprecierea corectitudinii logice ademonstratiilor

? identi.carea punctelor ulnera*ile si ao*scuritatilor sistemului

( Critica >nucleului7 sistemului .loso.c

( Con'runtarea sistemului .loso.c studiat cu alte

sisteme .loso.ce si a anli)ei teoretice personale


23/35

( -iloso.a nu poate . perceputa doar ca scopin sine ,ci ea poate produce satis'actiispirituale mai ample, mai pro'unde

(


24/35

( -iloso.i sunt persoanele care sesi)ea)a,descopera esentialul si sunt capa*ili sa1l'aca cunoscut si altora

( -iloso.a nu este o materie, un o*iect destudiu care se inata 6dupa ureche7 , ciprin studiul repeta*il al operelor de

specialitate, .loso.ce( Putem spune ca iata noastra este

asemenea unui drum in care trecem prinmulte , ne descoperim pe noi insine si pe

cei din 9urul nostru , dar de asemeneadescoperim si uniersul si tainele ce neincon9oara


25/35


26/35

Capitolul 6: -6alorifcarealecturii flosofce/

( Prin cuantul 6alori.care7 putem intelegeactiunea de eidentiere, de punere in aloarea unui anumit te/t,o*iect ;n acest ca), apune in aloare lectura .loso.ca

( Cititorul tre*uie sa .e capa*il , apt sainteleaga continutul unui te/t .loso.c, sa .ein deplinatatea 'acultatilor mintale

( ;n cadrul lecturarii unui te/t .loso.c,se potintalni doua momente3 #1acurateteaintelegerii te/tului si 21interpretatrea te/tului


27/35

Capitolul 6I: -Mo*ele *e te'teflosofce/

( 2&%& 3laton – -3hai*on/

( 2&(& Aristotel – -3olitica/

( 2&)& Toma D8A9uino – -Summa

theolo.ica/( 2&,& Descartes – -Discurs asupra

meto*ei/

( 2&0& 3ascal – -Cu.etari/>

( 2&2& ant – -Critica ratiunii pare/( 2&;& Sartre – -#iinta si neantul/

( 2&


28/35

2&%& 3laton 5 3hai*on

( PBAT< (2%14% ir" apartine epocii clasicea ciili)atiei antice grecesti (sec F ; ir"

( Pe numele sau adearat AR;STCBES

( 6Phaidon7 este unul din cele mai cele*redialoguri platoniciene

( Apartine inceputului perioadei de maturitatea creatiei .loso'ului

( Relatea)a discutia purtata de Socrateinaintea e/ecutiei cu catia dintre discipoliisai


29/35

2&(& Aristotel – -3olitica/

( AR;STTEB (48 F 422 ir" este ultimul marerepre)entant al epocii clasice a .loso.ei anticegrecesti

( Aristotel a 'ost unul din cei mai pro'un)i .loso.ai tuturor timpurilor, .ind considerat 6'ondatorulma9oritatii stiintelor 'undamentale7

( Te/tul a*ordat in carte este un 'ragment dincapitolul ;; al cartii a ;;;1a a 6Politicii7, principalalucrare in care Aristotel si1a e/pus opinia social1politica ;n cele opt carti ale acestei lucrari esteanali)ata comunitatea politica si institutiile sale


30/35

2&)& Toma D8A9uino – -Summatheolo.ica/

( T5A DAG0;


31/35

2&,& Descartes – -Discurs asuprameto*ei/

( RE


32/35

2&0& 3ascal – -Cu.etari/

( &BA;SE PASCAB (#I24 F #II2" este considerat unadintre personalitatie proeminente ale culturii'rance)e Pascal apartine epocii moderne, epocace a dat adearata masura a 'ortei ratiunii umane

( Te/tul anali)at 'ace parte din lurarea 6Cugetari7,care desi nu are o structura teoretica riguroasa, 6stimulea)a de mai *ine de trei eacuri meditatia.loso.ca7 Acest te/t este cel mai cunoscut te/t al

lui Pascal, primul gand de care ii asociem numele.ind meta'ora 6trestiei ganditoare7


33/35

2&2& ant – -Critica ratiuniipure/

( ;5A


34/35

2&;& Sartre – -#iinta si neantul/

( LEA


35/35

2&

Stii Sa Citesti Filosofie – Romulus Chiriţă

Documents

Transcript of Stii Sa Citesti Filosofie – Romulus Chiriţă