Steindhardt n-jurnalul-fericirii

of 331 /331
N. Steinhardt Jurnalul fericirii TREI SOLUŢII Testament politic Pentru a ieşi dintr-un univers concentraţionar - şi nu e neapărat nevoie să fie un lagăr, o temniţă ori o altă formă de încarcerare; teoria se aplică oricărui tip de produs al totalitarismului - există soluţia (mistică) a credinţei. Despre aceasta nu va fi vorba în cele ce urmează, ea fiind consecinţa harului prin esenţă selectiv. Cele trei soluţii la care ne referim sunt strict lumeşti, au caracter practic şi se înfăţişează ca accesibile orişicui. Soluţia întîi: a lui Soljeniţîn în Primul cerc, Alexandru Isaievici o menţionează pe scurt, revenind asupră-i în volumul I al Arhipelagului Gulag. Ea constă, pentru oricine păşeşte peste pragul Securităţii sau altui organ analog de anchetă, în a-şi spune cu hotărîre: în clipa aceasta chiar mor. îi este permis a-şi vorbi consolîndu-se: păcat de tinereţele ori vai de bătrîneţele mele, de nevasta mea, de copiii mei, de mine, de talentul ori de bunurile ori puterea mea, de iubita mea, de vinurile pe care n-am să le mai beau, de cărţile pe care n-am să le mai citesc, de plimbările pe care n-am să le mai fac, de muzica pe care n-am să o mai ascult etc. etc. etc. Dar ceva e sigur şi ireparabil: de-acum încolo sunt un om mort. Dacă aşa gîndeşte, neşovăitor, insul e salvat. Nu i se mai poate face nimic. Nu mai are cu ce fi ameninţat, şantajat, amăgit, îmbrobodit. De vreme ce se consideră mort nimic nu-1 mai sperie, îmbrobodi, atrage, atîţa. Nu mai poate fi amorsat. Nu mai are - fiindcă nu mai speră, fiindcă a ieşit din lume - după ce jindui, ce păstra sau redobîndi, pe ce îşi vinde sufletul, liniştea, onoarea. Nu mai există moneta în care să-i poată fi achitat preţul trădării. Se cere însă, fireşte, ca hotărîreă să fie fermă, definitivă. Te declari decedat, primeşti a te învoi morţii, desfiinţezi orice speranţă. Te poţi regreta, ca doamna d'Houdetot, poţi regreta, însă această sinucidere morală şi prin anticipaţie nu dă greş. Riscul unei cedări, al consimţirii la denunţ, al unei recunoaşteri fanteziste a pierit cu desăvirşire. Soluţia a doua: a lui Alexandru Zinoviev Este cea găsită de unul din personajele cărţii Înălţimile găunoase. Personajul e un om tînăr, prezentat sub porecla alegorică Zurbagiul. Soluţia stă în totala neadaplare în sistem. Zurbagiul nu are domiciliu stabil, nu are acte în regulă, nu e în cîmpul muncii; e un vagabond, e un parazit, e un coate goale şi o

Embed Size (px)

Transcript of Steindhardt n-jurnalul-fericirii

  1. 1. N. SteinhardtJurnalul fericiriiTREI SOLUIITestament politicPentru a iei dintr-un univers concentraionar - i nu e neaprat nevoie s fieun lagr, o temni ori o alt form de ncarcerare; teoria se aplic oricrui tip deprodus al totalitarismului - exist soluia (mistic) a credinei. Despre aceasta nuva fi vorba n cele ce urmeaz, ea fiind consecina harului prin esen selectiv.Cele trei soluii la care ne referim sunt strict lumeti, au caracter practic i senfieaz ca accesibile oriicui.Soluia nti: a lui Soljeninn Primul cerc, Alexandru Isaievici o menioneaz pe scurt, revenindasupr-i n volumul I al Arhipelagului Gulag.Ea const, pentru oricine pete peste pragul Securitii sau altui organanalog de anchet, n a-i spune cu hotrre: n clipa aceasta chiar mor. i estepermis a-i vorbi consolndu-se: pcat de tinereele ori vai de btrneele mele, denevasta mea, de copiii mei, de mine, de talentul ori de bunurile ori puterea mea,de iubita mea, de vinurile pe care n-am s le mai beau, de crile pe care n-am sle mai citesc, de plimbrile pe care n-am s le mai fac, de muzica pe care n-am so mai ascult etc. etc. etc. Dar ceva e sigur i ireparabil: de-acum ncolo sunt unom mort.Dac aa gndete, neovitor, insul e salvat. Nu i se mai poate face nimic.Nu mai are cu ce fi ameninat, antajat, amgit, mbrobodit. De vreme ce seconsider mort nimic nu-1 mai sperie, mbrobodi, atrage, ata. Nu mai poate fiamorsat. Nu mai are - fiindc nu mai sper, fiindc a ieit din lume - dup cejindui, ce pstra sau redobndi, pe ce i vinde sufletul, linitea, onoarea. Nu maiexist moneta n care s-i poat fi achitat preul trdrii.Se cere ns, firete, ca hotrre s fie ferm, definitiv. Te declari decedat,primeti a te nvoi morii, desfiinezi orice speran. Te poi regreta, ca doamnadHoudetot, poi regreta, ns aceast sinucidere moral i prin anticipaie nu dgre. Riscul unei cedri, al consimirii la denun, al unei recunoateri fanteziste apierit cu desvirire.Soluia a doua: a lui Alexandru ZinovievEste cea gsit de unul din personajele crii nlimile gunoase.Personajul e un om tnr, prezentat sub porecla alegoric Zurbagiul. Soluia stn totala neadaplare n sistem. Zurbagiul nu are domiciliu stabil, nu are acte nregul, nu e n cmpul muncii; e un vagabond, e un parazit, e un coate goale i o
  2. 2. haimana. Triete de azi pe mine, din ce i se d, din ce pic, din te miri ce. Embrcat n zdrene. Muncete pe apucate, uneori, cnd i dac i se ivete prilejul.i petrece mai toat vremea n pucrii ori lagre de munc, doarme pe undeapuc. Hoinrete. Pentru nimic n lume nu intr n sistem, nici mcar n cea mainensemnat, mai pctoas, mai neangajant slujb. Nici mcar pzitor la porcinu se bag, neurmnd pilda eroului unei nuvele a lui Arthur Schnitzler: acela,obsedat de frica de rspundere, sfrete porcar. NU, Zurbagiul s-a proiectat (nstil existenialist) odat pentru totdeauna dine de pripas, capr rioas, clugrbudist ceretor, smintit, nebun pentru (ntru) libertate.Un asemenea om, aflat n marginea societii, e i el imun: nici asupra luinu au de unde exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. l pot oricndnchide, hrui, dispreui, batjocori: dar le scap. Odat pentru totdeauna aconsimit a-i tri viaa conform exemplului i modelului unui perpetuu azil denoapte. Din srcie, nencredere, neseriozitate i-a tcut un crez; se aseamnunui animal slbatec, unei fiare jigrite, unui tlhar la drumul mare. E FerrantePalia al lui Stendhal. E Zacharias Lichter al lui Matei Clinescu. E un iurodivilaic, un drume neplictisit (iar Wotan cobornd pe-acest pmnt ce nume poat?Der Wanderer), un jidov rtcitor.i-i slobod la gur, vorbete de istov, d glas celor mai primejdioaseanecdote, nu tie ce-i respectul, toate le ia de sus, spune ce-i trece prin minte,rostete adevruri pe care ceilali nu-i pot ngdui s le opteasc. E copilul dinpovestea regelui gol, a lui Andersen. E bufonul regelui Lear. E lupul din fabula -i ea ndrznea a lui La Fontaine: habar nu are de zgard.E liber, liber, liber.Soluia a treia: a lui Winston Churchill i Vladirair BukovskiEa se rezum: n prezena tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor,urgiilor, npastelor, primejdiilor nu numai c nu te dai btut, ci dimpotriv scoidin ele pofta nebun de a tri i de a lupta.n martie 1939, Churchill i spune Marthei Bibescu: Va fi rzboi. Praf ipulbere se va alege din imperiul britanic. Moartea ne pndete pe toi. Iar eu simtc ntineresc cu douzeci de ani".Cu ct i merge mai ru, cu ct sunt greutile mai imense, cu ct eti mailovit, mai mpresurat ori mai supus atacurilor, cu ct nu mai ntrevezi vreondejde probabilistic i raional, cu ct cenuiul, ntunerecul i vscosul seintensific, se puhvesc i se ncolcesc mai inextricabil, cu ct pericolul tesfrunteaz mai direct, cu att eti mai dornic de iupt i cunoti un simmnt(crescnd) de inexplicabil i covritoare euforie.Eti asaltat din toate prile, cu fore infinit mai tari ca ale tale: lupi. Tenfrng: le sfidezi. Eti pierdut: ataci. (Aa vorbea Churchill n 1940). Rzi, iascui dinii i cuitul, ntinereti. Te furnic fericirea, nespusa fericire de a lovi itu, fie chiar infinit mai puin. Nu numai c nu dezndjduieti, c nu te declarinvins i rpus, dar i guti din plin bucuria rezistenei, a mpotrivirii i ncerci osenzaie de nvalnic, dement voioie.Soluia aceasta, firete, presupune o trie de caracter excepional, o
  3. 3. concepie militar a vieii, o formidabil ndrjire moral a trupului, o voin deoel nnobilat i o sntate spiritual adamantin. E probabil c presupune i unduh sportiv: s-i plac btlia n sine - ncierarea - mai mult dect succesul.E i ea salutar i absolut, deoarece e bazat pe un paradox: pe msur ce eite lovesc i-i fac mai mult ru i-i impun suferine din ce n ce mai nedrepte i tencolesc n locuri mai fr de ieire, tu te veseleti mai tare. tu te ntreti, tuntinereti!Cu soluia Churchill se identific i soluia Vladimir Bukovski. Bukovskipovestete c atunci cnd a primit prima convocare la sediul KGB n-a pututnchide un ochi toat noaptea. Firesc lucru, i va spune cititorul crii sale deamintiri, cum nu se poate mai firesc; nesigurana, frica, emoia. Dar Bukovskiurmeaz: n-am mai putut dormi de nerbdare. Abia ateptam s se fac ziu, sfiu n faa lor, s le spun tot ce cred eu despre ei i s intru n ei ca un tanc.Fericire mai mare nu-mi puteam nchipui.Iat de ce n-a dormit: nu de team, de ngrijorare, de emoie. Ci denerbdarea de a le striga adevrul de la obraz i de a intra in ei ca un tanc!Cuvinte mai extraordinare nu cred s se fi pronunat ori scris vreodat nlume. i m ntreb - nu pretind c e aa cum spun eu, nu, ctui de puin, mntreb doar, nu pot s nu m ntreb - dac nu cumva universul acesta, cu toateroiurile lui de galaxii cuprinznd fiecare mii ori milioane de galaxii fiecare cumiliarde de sori i cel puin cteva miliarde de planete n jurul acestor sori, dacnu cumva toate spaiile, distanele i sferele acestea msurate n ani-lumin,parseci i catralioane de mii de mile, toat viermuirea aceasta de materie, atri,comete, satelii,pulsari, quasari, guri negre, pulberi cosmice, meteori, mai tiu eu ce, toateerele, toi eonii, toate timpurile i toate continuumurile spaio-temporale i toateastrofizicile newtoniene ori relativiste au luat fiin i exist numai pentru ca s fiputut fi exprimate aceste cuvinte ale lui Bukovski.ConcluzieTustrele soluii sunt certe i fr gre.Altele pentru a iei dintr-o situaie-limit, dintr-un univers concentraionar,din mrejele unui proces kafkian, dintr-un joc de tip domino, labirint sau camerde anchet, din team i panic, din orice curs de oareci, din orice comarfenomenal nu tiu s existe. Numai acestea trei. ns oricare din ele e bun,suficient i izbvitoare.Luai aminte: Soljenin, Zinoviev, Churchill, Bukovski. Moarteaconsimit, asumat, anticipat, provocat; nepsarea i obrznicia; vitejiansoit de o veselie turbat. Liberi suntei s alegei. Dar se cuvine s v daiseama c - lumete, omenete vorbind - alt cale de a nfrunta cercul de fier -care-i n bun parte i de cret (vezi Starea de asediu a lui Camus: temeiuldictaturii e o fantasm: frica) - e foarte ndoielnic s gsii.Vei protesta, poate, considerind c soluiile subneleg o form de viaechivalent cu moartea, ori mai rea ca moartea ori implicnd riscul morii fizice
  4. 4. n orice clip. Asta aa este. V mirai? Pentru c nu l-ai citit pe Igor Safarevici,pentru c nc nu ai aflat c totalitarismul nu e att nchegarea unei teoriieconomice, biologice ori sociale ct mai ales manifestarea unei atracii pentrumoarte. Iar secretul celor ce nu se pot ncadra n hul totalitar e simplu: ei iubescviaa, nu moartea.Moartea, ns, cine, Singur, a nvins-o? Cel ce cu moartea o a clcat.Nicolue Niculescu* E inutil, credem, a explica raiunea adoptrii acestui pseudonim.Reamintim c textul fusese destinat unei circulaii mai mult sau mai puinrestrnse. E, de asemenea, inutil a insista asupra legturii intrinseci dintre celedou testamente ale lui N. Steinhardt. Cuvntul era pentru el doar o expresie afaptei.Creion i hrtie nici gnd s fi avut la nchisoare. Ar fi aadar nesincer sncerc a susine c jurnalul" acesta a fost inut cronologic; e scris apres coup, ntemeiul unor amintiri proaspete i vii. De vreme ce nu l-am putut insera n durat,cred c-mi este permis a-1 prezenta pe srite, aa cum, de data aceasta n modreal, mi s-au perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele n acel puhoi deimpresii cruia ne place a-i da numele de contiin. Efectul, desigur, bate nspreartificial; e un risc pe care trebuie s-1 accept.Cred, Doamne, ajutnecredinei mele.Marcu 9, 24Ianuarie 1960- Un pahar? N-am spart nici un pahar. . . Nu in minte. . .Acesta mi-e rspunsul. . . i cu adevrat nu in minte. Sau totui l-am spart?n August, de ziua ei i a mea? Sau nu l-am spart? Nu tiu. Ba da, tiu. Desigur cl-am spart. n August, seara, la mas, uile nspre teras larg deschise. Dartotodat parc nici nu-mi reamintesc. in i nu in minte. Totul n decorul acestaireal i subtil, cu grij ticluit, m ndeamn s m refugiez n confuzie i s mpierd n tulburare: i privirile ei, calde i comptimitoare, i privirile lor, iscusitei galee. Toboganul consimirii se desfoar lin naintea mea; n-am dect s mlas s lunec.A putea s jur c nu-mi aduc aminte - n deplin bun credin; cu toatec-mi dau seama c aa s-au petrecut lucrurile, cum le repet ea - un pahar decristal, frumos - cu precizia memoriei unui computer, cu fidelitatea benzii de
  5. 5. magnetofon, cu ipocrita sfiiciune a elevului srguincios care tie prea bine lecia.M uit la ea e ea, dar ca n vis; face lucruri neateptate, vorbete altfel; i,sincronic cu ea, i lumea e alta, e suprarealist. Uite, sta e suprarealismul:obiectele, aceleai, cunosc alt ornduire, au alt finalitate. Va s zic se poate iaa. Acum, da, ceainicul e o femeie, soba e un elefant... Max Ernst, Dali,Duchamp... Dar i Strigtul lui Munch, mi vine s zbier, s m detept dincomar, s m ntorc pe vechiul nost pmnt, bun i blnd, unde, cumini,lucrurile sunt ceea ce tim c sunt i rspund menirii pe care le-o atribuim dintotdeauna... A vrea s ies din oraul acesta nelinitit al lui Delvaux, din cmpulacesta al lui Tanguy, cu membre despicate, moi i rentregite dup afinitibizare, dup mperechieri altele dect cele statornicite la noi... La noi, pe pmnt.Aici nu poate fi pmntul. Asta nu-i ea. Decoail sta dostoievskian i expresionistnu poate fiina aievea. . . M nel, m semeesc: mi dau ifose, imaginez desigurscena aceasta delirant de dragul unui rol pe care ni-ar plcea s-1 joc...La urma urmei nici nu tiu bine de l-am spart sau nu. Din cristal, gros Dacrecunosc c l-am spart, spun adevrul (adevrul obiectiv) i,12odat ce am rostit adevrul, trebuie s merg mai departe i s recunosc totuli deci ca Nego a vorbit dumnos. (sta-i tot scopul edinei acesteia de anchetnocturn, n care ea m apr cu atta suspect grij, mi ntinde att de amicalprjina de salvare; cci ea, vrednic de nota maxim la memorizare i incapabilde a uita vreun amnunt, iat c sare rndurile cnd e vorba de mine i vorbelemele de arunci le trece sub tcere ori le citeaz trunchiat i rspunde: Cine le-aspus? nu-mi pot reaminti. Cineva, careva dintre cei prezeni, tiu doar c s-aupronunat..." Acest s-au" impersonal i neutru, ca-n logistic i-n structuralism,ct e de complice la adresa mea i cum m njosete.)Aadar, vorbind, intru n claritate i adevr i nu mai exist cotlon unde sm pot piti, pesc n zona de lumin, ascunziurile dispar instantaneu. Ori, dacnu-mi aduc aminte, dac fac psihic gestul destinderii i relaxrii, m pierd nfumul confuziei, m rtcesc n neaducerea aminte, m dau prad dulcelui deliral evanescenei i atunci iar recunosc, recunosc pentru c acum totul mi esteegal, pentru c totul e cenuiu i aidoma, pentru c nimic nu are nsemntate iprecizie. Ptrund n lumea noului roman i a literaturii fr personaje: a lui SE, alui EI i a CELORLALI, unde EUL i INELE pier, se confund n mulimeanedifereniat. Personalitatea (ce-i aia?) se cerne mrunt, se frmieaz, trecetoat prin sit.Oricum a face, sunt pierdut.Eti pierdut, eti pierdut, m leagn duiosul balansoar al cedrii i oboselii,al scrbei, al uimirii, al prieteniei recunosctoare. (Ea face doar tot ceea ce poateface. Vrea s m ajute. In faetele cristalului sclipesc lumnrile de pe masafestiv.)Sunt pierdut i pentru c asta trebuia s-mi fie soarta - asta, nu alta. Oarenu-s un mnjit, un ratat, un mbtrnit n concesii i cedri, n ruinate nunii, nsuprri groteti, n zvcniri de invidie, de mndrie sngernd, de pofte mereutreze, satisfcute dar niciodat mre i pe deplin, mereu ciuntite, nu-i locul meufiresc printre murdrii, printre cldicei, haznaua asta odihnitoare a renunrii i
  6. 6. supunerii, a confirmrii adevrului adevrat nu-i ea captul logic al unor lungipurulene? La ce bun s mai m amgesc pe drumurile deprtate ale mndriei idemnitii? Inaccesibile. Calea-i barat definitiv.Ce-are a face dac l-am spart sau nu? Are. Ceva mi spune strnitor c are.Struitor, dar n surdin. neleg prea bine din ce n ce mai bine pe msur celunga confruntare merge nainte cu oblojite mnui - c acum se ia hotrrea, cde aici se va declana totul. i drcovenia e c oricum a suci-o tot prins ncapcan rmn. Ori pe calea adevrului ori pe a lunecrii n ceaa deertciunii,tot pierdut sunt, tot va trebui s recunosc. Atta doar s m mbie mai ameitor iparc mai cu nduraie13calea neaducerii aminte, calea confuziei, unde toate-s egale i lipsite desens, de importan.Sunt pierdut!Pierdut? A! nu. Iat c din fundurile Pantelimonului i ale Cluceresii - alemahalalei i satului - mijete deodat un alt gnd, o a treia soluie.A! nu, umilina cedrii e de la diavol. n jur nu-i cea, n mine nu-i delir:sunt n plin realitate, ce vd e adevrat. Pantelimonul i Clucereasa mi optesc asemenea unor colegi de ndejde care sufl precis: ce, te lai prins defantasmagorie? Ia vino-i n fire. Da, ea e. Da, totul e adevrat. S fii calm i cinici abil. Repet, abil. Da, exist, mai exist o negndit a treia soluie. Datoria ta nclipa asta e s fii vulgar de calm, de ndemnatec, de nepstor. Fii ran,ovreiaule. Fii mahalagiu. Nea Maladie pe care 1-a furat slujnica; nea Panglcevosu pe care vrea s-1 nele vecinul; nea Ionic pe care consoarta nu-1duce de nas; unchieul Pandele ncurc lume, mo Urcan btrnul la carefartiiile nu in. Nu sunt pe Venusberg i asta nu-i noaptea Valpurgiei. Suntntr-un birou de anchet al Securitii, pe calea Plevnei (degeaba, punndu-miochelarii negri, m-ai nvrtit cu maina prin curtea cazrmii Malmaison), iasta-i T., care a trecut de partea lor... De ce? Cum oare? Nu se poate! De ce, nutiu i nici nu m intereseaz. Iar ct privete imposibilitatea, iat c se poate. Snu fiu scolastic, untdelemnul nghea, orice ar spune Aristotel.Paharul? Desigur c tiu. Desigur c l-am spart. (Un gest stngaci i ct deruinat ra-am simit. A, cioburile nu aduc noroc dect pe nemete.) Dar singuramea datorie acum e s fiu calm, iste i ncpnat. Dur. Tare de cap. Ursuz.Laconic. mbufnat.Soluia a treia. Nici nu recunosc c l-am spart, nici nu m las prad ameelii.Nici tu prostia fricii, nici tu vraja buimcirii. Ci altceva: minciuna. Minciunalinitit i priceput.Asta-mi rmne, asta e calea a treia; s fiu ran detept i mahalagiuviclean. Calm i drz. La nlimea lor. A ei i a lor. Nu mai sus. Numi aducaminte, punct i gata. i nu tiu. i tac. i amuesc. Nu recunosc. Nu cedez. Nutiu, domle. Nu-mi aduc aminte de nimic. Ca un ap logodit. Nici n pat nici subpat. Nici n car nici n cru. Ca fasolea n ziua de Pati. Nea Lache laiarmaroc: nu las nici o par din pre; nea Simache la judecat: nu se las elnfundat. Nea Gruia la tocmeal: nu i nu i iar nu.Iat a treia soluie - neateptat i stranie: minciuna. Minciuna
  7. 7. binecuvntat, optit de Hristos. (Hristos: El e, nu m-a uitat, bat clopotele toate.Voi fi al Lui. Sunt al Lui. Al Lui am fost mereu. n cea mai infim dintre fraciunide secund al Lui devin pentru totdeauna.) Minciuna neruinat, domoal, ctmai iscusit. Feciorul lui nea Tache14vameul. Tata la plecare: s nu fii jidan fricos, s nu te caci n pantaloni.Suprarealismul e de la Paris, delirul o fi bun la Zurich, la cafenea. Aici nu-iacolo. Aici se oprete trenu-n gar, nu gara la tren. Aici e ara lui Ion, aFanarioilor i a lui Soarbe-Zeam, aici Vlad epe i-a tras pe solii turci n eap,nu le-a spus tragei nti dumneavoastr, domnilor englezi", iar Petrache Carpi-a artat lui Vod Carol c porumbul se mnnc cu mna, aici e pe via i pemoarte, aici nu e decor sofisticat i suprem de nebunatic, nu-s draperii i delicii,nu-i paradis ori iad artificial, aici e ca la dughean, ca la tejghea, ca la obor; ca laproces de clironomie; nu-i cu giuvaericale, e cu pietre, cu bolovani (idintr-odat gndul m poart spre Brncui, ran hotrt care-i ciopletematerialul cu gesturi mari de cosa). Aici e scldtoarea Vitezda1: te arunci oriba. Aici, acum, acum, acum. Aici te declari biete, aici, pe loc, alegi.Acum trebuie s m aleg, s m proiectez. M avnt? Pot? Vreau? tiu? Cecurios lucru: vd c dac vreau s apuc pe calea cretinismului trebuie s mint.Cum a minit i poporul acesta (n mijlocul cruia m-am nscut i spre care msimt mereu atras) - i bine a fcut - cnd a fost nevoit s se plece fesului,neamului, moscovitului. Trebuie s mint aa cum n matematici soluia uneorinu poate fi gsit dect mai nti complicnd datele, ocolind miezul problemei.Trebuie s mint. Asta nseamn c lucrurile nu sunt att de simple. Lumea nu esimpl. Asta nseamn c bine a zis Julien Benda cnd a zis c urte pe cei cecomplic lucrurile simple, dar nu mai puin pe cei ce simplific lucrurilecomplicate.Cretinismul, biete, nu-i tot una cu prostia. Apele rului Trgului i ruluiDoamnei nu curg pentru netoi i clopotele bisericii Capra nu bat numai pentrubabe cucernice. Las c i alea ct s de surde i tot o potrivesc.Ea e pe-un scaun la vreo doi metri n stnga mea; ei n faa, la birou. A, aivrea voi s m las cuprins de vraja semi-visului, de fumul ameitor al uneiscenografii suprarealiste... Intelectualii or fi slabi, dar cunoaterea crilor nu-ifr de folos cci poate da, acut, senzaia unui deja vu ori mcar a unui dejaimagine... Iat c prinde bine. Nici buchea nu-i de lepdat. Nu, oi fi eu ovrei isensibil, dar ai uitat (i ai uitat i tu, cnd ai calculat cu ei, cci bunvoina ta cepoate fi de nu mijlocul de a m atrage alturi de tine, de a-mi uura drumul, dea-mi auri i a-mi ndulci pilula de fiere care-i de ccat? - uite c am nceput svorbesc buruienos, ca niciodat, i ce stenic e! ce minunat m simt - chirurgii imilitarii d-aia se vede c njur, ca s nu piard contactul cu fapta, s nu se lasefurai de nepsare, s nu le fie tot una), ai uitat c sunt nscut la mahala i trit laar. Pantelimonul i Clucereasa.15Dur. Simplu. Plin de neleapt iretenie. Mai e timp. Cretinismul nu eneaprat bleg.Aadar:
  8. 8. - Nu in minte nimic. Nu tiu s fi spart vreun pahar. Nu l-am auzit pecomeseanul nostru spunnd ceva dumnos.- M, ai fost la masa aceea? i nu s-a discutat dumnos?- La mas am fost, era ziua mea i n ajun fusese a ei. Dar nu s-a discutatdumnos.- Nu ii minte?-Nu.- Da paharu ii minte c l-ai spart!- Nici.- M, i-e prieten. (i mi-o arat, dramatic, ceremonios.) Recunoti c i-eprieten?- Recunosc.- Atunci? De ce ar spune c ai auzit ce n-ai auzit? Ce, nu cumva vrei s spuic minte?- Nu tiu. Nu spun c minte. Spun c nu-mi reamintesc eu nimic. Ceainicule ceainic. Soba nu-i elefant. n pmnt ncolete griul.Din piatr se fac case i se dureaz statui. Hristos nu-i Dumnezeu alneornduielii i al mtilor. Jupn Codrl greu de cap.Iar ea? Ea e cu ei - simplu ca bun ziua. E de partea cealalt. Da, au fcut eiceva nc nefcut. Au adus, e drep, n lume ceva nou: pn acum dac voiai spierzi un om te adresai dumanilor si: soiei de care a divorat, prietenului decare s-a rupt, asociatului pe care 1-a trt la tribunal; aportul noului, inovaia ceamai de seam este c pentru a distruge un ins ei nu merg la certaii ci la prieteniilui, la nevast, la copii, la ibovnice, la cei pe care-i iubete i-n care i-a pus,omenete, prostete, ncrederea i setea de afeciune.Ameeal. Ameeala e senzaia cea mai chinuitoare. Nici o durere nu-i attde cumplit. Ameeala. Lumea se nvrte, se desface, te desfaci i tu, eti rupt nbuci. Obiectele se rsucesc, am vzut eu un film expresionist dup Crim ipedeapsa; toate erau strmbe: acoperiurile, gardurile, felinarele. Chinul eatroce. Rsturnarea: prietenul te acuz. Blocurile se prbuesc. Ea e dincolo,acum e din ce n ce mai plictisit, (Ei ce zici? Uite-i marfa!"") mai chircit.Cutremurul spintec solul i-i spintec fiina, pe o linie median.Hai, hai, Dostoievski nu a predicat ameeala, ci pe Domnul Hristos. Hai,nelege i d-i seama de ce nu-i vine a crede: nu eti prea fricos i nu etisofisticat. A ptruns i-n tine ceva din bruta vulpenie a mahalagiului, dinncpnarea ranului. Hai, tii ce ai de fcut, hai nu te mai amgi, ai i ales;poi rezista i eti treaz pe deplin, hai nelege16- orict te-ar uimi, te-ar speria - d-i seama c ai ctigat, ine-1 pe NU nbrae, e al tu, suprarealismul e doar o teorie, viaa nu-i tot una cu visul, aici nu-iceainrie de opium i nici salon al suavelor miresme, aici e un ticlos de birou deanchet, statistica dovedete c realitatea nu-i vis: Valery avea dreptate.Ai vrea tu s te refugiezi n fric, n brum, n comar. . ai vrea... Ar fi uor,- ce dulce ar fi s te poi adposti ntre vis i via, n confuzie sau incert, printredelicioase cadavre sau pe masa de operaii, ntre umbrel i maina de cusut, ncada lui Marat transformat n balon zburtor, la Samarkand ntr-un palat din o
  9. 9. mie de nopi i o noapte, n delir, delirul, izvorul tuturor compromisurilor. Dar nute mai poi recuza. Cine i-ar oferi adpost? S-a zis cu tine, ovreiaule,intelectualule, oranule: ai nclat opincile realitii, au s-i bttoreasctlpile. De-acum s-a isprvit cu delicateurile i iluziile mngietoare, cupleoapele lsate peste lascive, odihnitoare alctuiri de alte lumi, mai blnde, maiductile. Nu te mai poi refugia n imaginar: eti bun de front, bun de rezisten,bun de minciuni sfinte i grijuliu ticluite, bun de ndrtnicie. Eti bun de foc. Nui-a mers la reformare, Nuhm. nainte, mar!- Nae lonescu spune c cine nu are snge romnesc poate fi bun Romn",dar cu nici un pre i orice s-ar petrece nu poate fi Romn".Aa i este, dac nu-i dect pe msura putinelor omeneti. Dar ce nu e cuputin la oameni e cu putin la Dumnezeu. Pe cale omeneasc, obinuit, dupfire, nu poi trece de la nsuirea de bun Romn" la starea de Romn". Dar prinbotezul sngelui, ca vrul meu Teodor la Mreti, dar pe cale de transfigurare?Cum de nu i-a adus Nae lonescu aminte de Matei 19, 26, de Marcu 10, 27, deLuca 18, 27? Cum de n-a neles c i aici exist un drum presrat cu flori deiasomie i cu minuni, al nnoirii care face ca toate s devin cu putin, uoare?Cui crede c vinul se poate preschimba n snge, nu-i vine greu a recunoate cduhul poate svri mutaii semiotice cu sngele.Biologic, etnic, da. Mistic, problemele se pun ns cu totul altfel i ceea cenu e cu putin pe un plan devine cu torul posibil, degrab, pe cellalt.(Matei 19, 26: Dar Iisus, privind la ei le-a zis: La oameni aceasta e cuneputin, la Dumnezeu ns toate sunt cu putin: Marcu 10, 27: Iisus privind laei, le-a zis: La oameni lucrul e cu neputin, dar nu la Dumnezeu. Cci laDumnezeu toate sunt cu putin; Luca 18, 27: Iar El a zis: Cele ce sunt cuneputin la oameni sunt cu putin la Dumnezeu. - Atenie la acel privind la ei,care arat ct nsemntate17ddea lisus acestor cuvinte pline de tlc, i greu, poate, nu de neles, ci deasimilat.)28 August 1964Nimeni nu se face cretin, mcar de primete botezul, ca mine, trziu nvia. Gndesc c nu-i altminteri nici n conversiunile cutremurtoare. Chemareae mereu anterioar - orict de adnc, de subtil, de iscusit ar fi tinuit. Pascal: Tune mc chercherais poinl...:Mereu logica rstlmcit: caui ceea ce ai gsit,gseti ceea ce i s-a pregtit, i s-a i dat.Trag dou concluzii:nti, adevratele temeiuri ale concepiei cretine: absurdul i paradoxul.Apoi, divinitatea lucreaz amnunit i cu pricepere, i cnd rspltete i cndpedepsete. Se neal amarnic toi cei ce cred - i nu-s totdeauna nerozi - c-1
  10. 10. pot duce pe Dumnezeu, c-1 pot mecheri. Nicidecum. D sau bate cu nespus demiglit rafinament. De unde rezult c Dumnezeu nu e numai bun, drept,atotputernic etc, e i foarte detept.29 AugustMii de draci m furnic vznd cum este confundat cretinismul cu prostia,cu un fel de cucernicie tmp i la, o bondieuserie (e expresia lui tante Alice),ca i cum menirea cretinismului n-ar fi dect s lase lumea batjocorit de forelerului, iar el s nlesneasc frdelegile dat fiind c e prin definiie osndit lacecitate i paraplegie.Denis de Rougemont: S nu judecm pe alii, dar cnd arde casa vecinuluinu stau s m rog i s m mbuntesc; chem pompierii, alerg la cimea. De nu,se numete c sunt fudul i c nu-mi iubesc aproapele. Macaulay: este drept c nuavem voie s ne rsculm mpotriva lui Nero cci orice putere de Sus este, darnici nu trebuie s-i srim lui Nero n ajutor dac se ntmpl s fie atacat.(Eisenhower i Foster Dulles n toamna lui 56.)Una e s te rscoli, alta e s aprobi. Cnd a czut Iacob al II-lea, s-au gsitepiscopi anglicani care s-1 urmeze n exil pe regele procatolic, ori poate catolic,numai pentru c era suveranul legitim i, orice s-ar fi ntmplat, nu putea finlocuit.18Cretinismul neajutorat i neputincios este o concepie eretic deoarecenesocotete ndemnul Domnului (Matei 10, 16: fii dar nelepi ca eipii inevinovai ca porumbeii") i trece peste textele Sfntului Pavel (Efes. 5, 17:Drept aceea, nu fii fr de minte", II Tim. 4, 5: tu fii treaz n toate...", 7/7. 1, 8:s fie... treaz la minte" i mai ndeosebi I Cor. 14, 20: Frailor nu fii copii laminte; ci la rutate fii copii, iar la minte fii oameni mari").Nicieri i niciodat nu ne-a cerut Hristos s fim proti. Ne cheam s fimbuni, blnzi, cinstii, smerii cu inima, dar nu tmpii. (Numai despre pcatelenoastre spune la Pateric s le tmpim".) Cum de-ar fi putut proslvi prostia Celcare ne d sfatul de-a fi mereu treji ca s nu ne lsm surprini de satana? i-apoi,tot la I Cor. (14, 33) st scris c Dumnezeu nu este un Dumnezeu alneornduielii". Iar rnduiala se opune mai presus de orice nendemnrii zpcite,slbiciunii nehotrte, nenelegerii obtuze. Domnul iubete nevinovia, nuimbecilitatea. Iubesc naivitatea, zice i Leon Daudet, dar nu la brboi. Brboiise cade s fie nelepi. S tim, i ei i noi, c mai mult ru iese adeseori de peurma prostiei dect a rutii. Nu, slujitorilor diavolului, adic mecherilor, preale-ar veni la ndemn s fim proti. Dumnezeu, printre altele, ne poruncete sfim inteligeni. (Pentru cine este nzestrat cu darul nelegerii, prostia - mcar dela un anume punct ncolo - e pcat: pcat de slbiciune i de lene, de nefolosire atalentului. Iar cnd au auzit glasul Domnului Dumnezeu... s-au ascuns.)- Poi s nu pctuieti de fric. E o treapt inferioar, bun i ea. Ori dindragoste: cum o fac sfinii i caracterele superioare. Dar i de niine. O teribil
  11. 11. ruine, asemntoare cu a fi fcut un lucru necuviincios n faa unei persoanedelicate, a fi trntit o vorb urt n faa unei femei btrne, a fi nelat un om carese ncrede n tine. Dup ce l-ai cunoscut pe Hristos i vine greu s pctuieti,i-e teribil de nine.Camera 18De ce-1 srut Iisus Hristos pe marele inchizitor n apologul din FraiiKaramazov?i rspund doctorului Al-G. pre limba lui, adic n stil indianist: ca s-1treac de la avidya 3 la vidya 4 ca s spulbere maya 5, adic s mprtie fumul,s ndeprteze vlul, s risipeasc magia. Dup ce este srutat, marele inchizitor,n sfrit, vede realitatea. Srutul, pe gur, acioneaz ca un oc, zguduie,trezete.19Capodopera artistic are un efect asemntor: i ea dezvrjete. Credina ned bucurie pentru c ne pune brusc de acord cu ce este real.De unde rezult ca realitatea - realitatea cea necorupt - e frumoas i crezonana e o lege fundamental. Efectul Moessbauer generalizat.- Dup arestarea lui Paul Dim., la nceputul lui 1955, Yolanda St. - dinfamilia lui Eminescu, nepoat de fiu a cpitanului Matei Eminovici (pn prin 54,nainte de a se remrita, isclea i ea Eminovici) - i-a spus lui T.: Bine i-au fcut.Sper s le dee mcar zece ani, i lui i celorlali." (Vorba vine, dar se vedea c-isuprat.) i Nicu al tu, crede c-i st frumos s-o fac pe legionarul?"Am fost dojenii i atunci i mai trziu c am trncnit prea mult, c n-amtiut s ne inem gura. La care am putea rspunde: Crezut-am, pentru aceea ami grit - i noi credem, pentru aceea i grim." (II Cor. 4, 13) ori Crezut-am,pentru aceea am grit {Ps. CXV). Sau l-am putea cita pe un autor mai nou, peBrice Parain, dup care a vorbi sau a tcea e tot una cu s trieti ori s mori.Ne-a osndit i un tnr la a crui prere in mult. Acesta (Toma Pavel) 1-ainvocat pe Wilhelm Tell. n stilul noii generaii; Teii s-a priceput s tac, i-ainut ndelung moaca i ca s evite orice provocare nici nu trecea prin piaa undesta gina lui Gessler. Dar cnd i-a venit la ndemn, n-a mai stat pe gnduri, atrecut la fapte, fulgertor. Arde-l! (Pe Gessler, nu simbolul: plria.)Aa e. Argumentul e valabil i-n fond rezum istoria Romnilor.Mrturisesc c vorbele nelepte ale tnrului m-au usturat. Nu avem ns dreptuls ne aprm i noi trecutul, isprava? Poate c, n lips de altceva, nu-i nicivorbirea de lepdat. n orice caz, face ct o spovedanie, e linititoare. Srmanapologie; dar dac-i singura?In legtur cu aceasta apare i teribila problem a lui 2+2=4.Exemplul lui Tudor Vianu i altora ca el, care ineau cursuri serioase iconferine instmctive ori rosteau fraze armonios i temeinic njghebate, ne eramereu dat - dat, de nu chiar azvrlit n fa. Dar nu vorbesc oare n deert?ntrebam noi. Nu, ni se rspundea, deoarece afirmarea adevrurilor venice esteoricnd bine venit, e ntotdeauna sntos i util s ari c doi i cu doi fac patru.(Doi i cu doi fac patru reprezenta formula bunului sim, a dreptului natural, a
  12. 12. nestriccioaselor axiome.)Povestea aceasta cu doi i cu doi fac patru eu o tiam nc mai de mult.tiam bunoar de la Camus c vine mereu n istorie o clip cnd cei care afirmc doi plus doi fac patru sunt pedepsii cu moartea." Iar de la Dostoievski, n altfel, c dou ori doi fac patru nu mai e via ci obrie a morii. Omului, ziceDostoievski, i-a fost nencetat fric de aceast regul; o tot caut, de dragul eistrbate oceanele, i jertfete20viaa n cutarea aceasta, dar se nspimnt la ghidul c va da de ea. E unprincipiu de moarte, i bun lucm este c uneori doi i cu doi mai fac i cinci.Orwell, ns, crede altminteri, crede c libertatea nseamn libertatea de a spunec doi plus doi fac patru i c dendat ce lucrul acesta e recunoscut restul toturmeaz de la sine.Cum puteam mpca ntre ele acestea toate, mai ales c silueta crturaruluicare, n mijlocul iureului, enun calm adevrurile simple i eterne, nu e lipsitde mreie?Eram zpcit, pn ce m-am putut lmuri; att de mulumit am fost deexplicaia gsit nct pe loc i-am trimis o scrisoare coanei Lenua, mama luiAlecu, vajnic reacionar, femeie nalt i frumoas, moldoveanc stpn pe ungrai fr ocoluri i perdele. Coan Lenuo, i-am scris (i mania aceasta de a neexpedia epistole unul altuia, loco, a fost i ea criticat cu asprime, socotindu-securat rsf, nlturind orice posibilitate de scuz), tiraniile nu interzic rostireaadevrurilor, ci numai a unora, mai bine zis a unuia anume, a celui de care odoare pe respectiva tiranie. Omul i el nghite s-i spui multe de la obraz, dar secutremur cnd dai peste ceea ce Englezii numesc cadavrul din dulap" oriadevrul de-acas" i ncepi a dezvlui ce singur nu ndrznete a-i mrturisi,cnd riti s atingi punctul fragil i vulnerabil despre care arhitectura esotericspune c exist n orice cldire nlat pe suprafaa pmntului acestuia i poateduce ntr-o clipit la nruirea edificiului ntreg. The skeleton in the cupboard ihometruth sunt expresii intraductibile n romnete, dar mbinndu-le itrecndu-le n spaiul mioritic, mi vine a crede c sunt un fel de echivalent alsoiei meterului Manole, prins n ziduri i-n amintire i rugndu-se pentrubietul (ori ticlosul) de om creator cu suspine negrite, ca Duhul pentru pctos.Revoluia francez era gata s ngduie proclamarea multor adevruri, darpedepsea cu moartea pe cel care ndrznea s ngne c simplul fapt de a te finscut nobil nu este un argument ndestultor pentru a i se tia capul fr altprocedur dect simpla identificare. {Legea din Priar, anul II). i pe vremea luiCromwell i a puritanilor se spuneau multe lucruri bine intenionate, dar vai decel care punea la ndoial absoluta validitate a prescripiilor morale din VechiulTestament, n sensul lor absolut literal. i n frumoasele orae Geneva, Miinsterori Florena, pe vremea lui Calvin, a lui Thomas Miinzer, a lui Johannes vonLeyden ori a lui Savonarola se auzeau cuvntri pline de adevruri i lucruriexacte i se exprimau idei vrednice s fie luate n seam, dar exista de fiecaredat cte un adevr scandalos - blasfematoriu - cu desvrire interzis folosiriipublice. Plata folosirii: moartea.Secretul, aadar, coan Lenu, iat-1: doi i cu doi fac patru este o formul
  13. 13. algebric: nou ne revine de fiecare dat sarcina s-o21aritmetizm. A spune c doi i cu doi egal patru nu nseamn a declara caTudor Vianu c Goethe a scris Poezie i Adevr, c Voltaire a murit n 1778 oric Balzac, domnilor, e un realist romantic. Sau a ine, ca George Clinescu,admirabile inedite prelegeri despre viaa i opera lui Eminescu. Cnd alturi detine oamenii sunt tiai cu ferestrul, dac vrei s enuni c doi i cu doi fac patrunseamn c trebuie s urli ct te ine coul pieptului: este o nedreptate strigtoarela cer ca oamenii s fie tiai n dou cu ferestrul. Sub domnia lui Robespierreafirmau c doi i cu doi fac patru cei care se revoltau mpotriva faptului c niteoameni erau trimii la ghilotin numai pentru c se nscuser nobili. (Prevestiseel ceva, Beaumarchais, dar nimerise pe de lturi, ca leremia!) Sub Calvin, la fel,cei care nu puteau s nu se cutremure vznd c sunt sortii mortii toi cugettoriicare nu aprobau ntocmai teologumenele lui matre Calvin. Sntoas aritmeticar fi fcut cine i-ar fi expus lui Caligula ndoielile sale cu privire la putina de aconferi calitatea de consul unui cal. i aa mai departe de fiecare dat. Pe doi oridoi patru, alde Vianu, Clinescu sau Ralea l-ar fi putut aritmetiza vorbind,bunoar, despre Canal, drumul cel java pulbere.(i atunci, nu dup ce renunaser la mreaa lucrare chiar cei ce omiiaser, sfidnd astfel jurmntul depus de muncitori la locul de munc: nuplecm de aici pn nu-1 vom termina! Aa cum desigur mai original ar fi fostcine ar fi spus fr s atepte moartea lui Stalin, cel mai mare corifeu al tuturortiinelor, c E=mc2nu este o formul idealist.)De fiecare dat ecuaia general algebric se cuvine a fi aritmetizat, adicntrupat n adevrul acela anume ascuns i osndit de tiranul aflat la putere. Epovestea lui Andersen, a regelui gol. La ce bun s afirmi ntristat c unireaortodocilor cu biserica roman s-a fcut n mod silnic ori s te ridici cuvehemen mpotriva cotropirii otomane n perioada cnd altele erau chestiunilearztoare la ordinea zilei: chestiunile arztoare la ordinea zilei erau nchisorile,erau procesele nsoite de recunoateri i autoacuzri ale inculpailor, eraupedepsele administrative; a le denuna pe acestea ar fi nsemnat s rosteti c doii cu doi, fac patru. Evidenierea de ctre printele Stniloae a marilor abuzurisvrite de catolicism sub Habsburgi ori nfierarea de ctre profesorul Giurescua jugului turcesc luau - orict de savani i de bine intenionai ar fi fost cei doicrturari - un aer foarte nrudit cu 21-ul lui Caavencu i cu Europa lui Farfuridi,fie spus fr pic de rutate ori lips de respect, dar i fr convenionale ocoluri.Mi-a trebuit ns timp ndelungat pn s-mi pot descrca inima nscrisoarea trimis coanei Lenua; eram amgit i impresionat de cifrele 2 i 4, cunfiarea lor att de concret i de aritmetic, de serioas i (vorba lui Manole)de onorabil; pn ce, n sfrit, s pricep c formula22aceasta aparent numeric este de fapt abstract i algebric, ea cerndu-semereu tradus, exemplificat, surprins n timp; i anume de fiecare dat nconformitate cu adevrul atunci interzis. A! bieii de noi, tot robi ai istorieisuntem i tot sub vremi.
  14. 14. 31 Decembrie 1959Pe de alt parte ns, calitatea de senator roman nu pare legat de o anumitepoc istoric, ntocmai dup cum Schelling arat c romantismul nu este ocoal literar aparinnd unei faze a evoluiei gustului, ci una din permanentelepropensiuni ale sufletului omenesc. Ovreiul de peste 82 de ani, micul pensionardin Bucureti, mi s-a dovedit dintr-o dat, i n chipul cel mai simplu, capabil desimminte autentic senatoriale.Dup ce i-am povestit cum s-au petrecut lucrurile, mi-a vorbit:- Ce-ai mai venit acas, nenorocitule? Le-ai dat impresia c ovi, c poates ncap i posibilitatea s-i trdezi prietenii. In afaceri, cnd spui lsai-m sm gndesc nseamn c ai i acceptat. Pentru nimic n lume s nu primeti a fimartor al acuzrii. Hai, du-te chiar acum.Eu l tiu de pe vremea cnd se ntorcea seara n Pantelimon pe scara trsurii- marial : cnd n timpul micrilor din 1919 a circulat prin atelierele fabricii nuniform i cu sabia scoas din teac, dar teatru tot mi vine a crede c joac, luii mie, mcar niel. M uit la el mai mult pe furi, mi-e team s nu constat cbraveaz. i art c acum nu gsesc pe nimeni i c nici s stau la poartaSecuritii cu geamantanul lng mine pn Luni n-are nici un Dumnezeu,eroismul fiind foarte aproape de caraghioslc. i m simt istovit, i mai e masa dedisear. i-i mai art ce nseamn nchisoarea cu adevrat, c e btrn, c varmne singur cu o pensie tare mic; s nu se atepte la mila nimnui; i nici lavizite; i-apoi mi-este fric; i-apoi nu mi se cere la urma urmei dect s declaradevrul; i nu ne vom mai vedea niciodat; i-aa i-am fcut numai necazuritoat viaa, mcar acum la sfirit s-i ndulcesc o leac zilele; i, ce mai la deal lavale, perspectiva nchisorii, a suferinei, i pe deasupra cu gndul la nenorocirealui, m ngrozete.(Iminena durerii mereu ne nduioeaz i cina, cel cuminte, vine peurma pailor ei.)n parodia bine cunoscut, mamei lui tefan cel Mare i se face mil de fiul eirnit, i deschide porile cetii i l doftoricete. Ct de puin e parodia la curentcu meandrele sufletului omenesc i cu surprizele pe care le poate rezerva ogarsonier bucuretean. (Mai tare ca Misterele23Parisului.) Ascultndu-1 pe tata nu mai ncape nici o ndoial pentru minec Doamna Oltea s-a purtat n realitate ntocmai ca n poezia lui Bolintineanu. Devreme ce btriielul, ce evreul e n stare s-mi vorbeasc precum o face, oare cenu-i cu putin? Artificialul e deopotriv de rspndit ca naturalul, teatrul ine deesena vieii, Comeille descrie oamenii aa cum sunt, iar la sfiritul anului colarn recitrile elevilor din clasele primare (eu ntr-a treia: Ai avut credin Rege, ide-aceea ai nvins) se spun banaliti.- E adevrat, zice tata, c vei avea zile foarte grele. Dar nopile le vei avealinitite - (trebuie s repet ce mi-a spus, trebuie; de nu, m-ar bate Dumnezeu) -,vei dormi bine. Pe cnd dac accepi s fii martor al acuzrii vei avea, ce-i drept,
  15. 15. zile destul de bune, dar nopile vor fi ngrozitoare. N-o s mai poi nchide unochi. O s trebuiasc s trieti numai cu somnifere i calmante; abrutizat imoind ziua toat, iar noaptea chinuitor de treaz. O s te perpeleti ca un nebun.Cat-i de treab. Hai, nu mai ezita. Trebuie s faci nchisoare. Mi se rupe i mieinima, dar n-ai ncotro. Dealtfel, chiar dac apari acum ca martor al acuzrii, nufi prost, dup ase luni tot te ia. E sigur.Argumentul acesta din urm, perfect logic, negustoresc i avocaial, mimpresioneaz ndeosebi. Doar c ase luni cnd i-e fric e ct o venicie.Tata ns, din ce n ce mai senator roman, i d mai departe:- Pregtete-i prin urmare lucrurile pentru Luni. Vezi, ia-i numai lucruriuzate. (Aici a greit-o ru de tot.) i n astea trei zile care ne rmn s nu-mivorbeti nici un cuvnt despre proces. Securitate, nchisoare. Vreau s lepetrecem mpreun, plcut i linitit.Aa i facem. Lucru curios, dorm ntr-adevr destul de bine, ba i mnnc cudestul poft (de mncat mnca pe aparatul de tortur i osnditul din Coloniapenitenciar a lui Kafka) i m port ndeajuns de cuminte.Lipsesc de acas numai n ziua de anul nou, la prnz, cnd sunt poftit ladejun de avocatul D. P. a crui soie mi-e o foarte veche prieten - i prima,singura mea dragoste din tineree. mi povestesc cu toii (au doi copii) c auparticipat la un revelion unde unul din musafiri a picat mort, n timpul petrecerii,dansnd. Bun nceput de an! comenteaz ei. De-ar ti c, pe deasupra, n prima ziau chemat la mas pe unul care peste trei zile va fi pucria... l ntreb pe avocat,aa ntr-o doar (cu toate c acesta era motivul pentru care am inut s vin i l-amlsat pe tata singur), ce prere are despre articolul 209 cod penal. D din umeri,ngndurat, posac: condamnarea e sigur, i foarte mare...243-4 Ianuarie 1960Nu cred s fie prea mare, zice tata. O s-i dea probabil opt ani. Am eu grijs-i las la Gic sau la alt rud banii pe care-i voi realiza din vnzarea aparatuluide radio, a mainii de gtit, a buteliei de aragaz, a crilor - s gseti ceva cndiei. (Despre confiscarea total a averii condamnailor politici habar nu are.)Luni diminea m aflu calm. M spl, m rad, m mbrac, mi verificgeamantnaul (plin de gioarse). Nu mi-a fost ngduit s plng nici mcar osingur dat n timpul celor trei zile. Tata, dttor de interdicie, nici gnd.M ntlnesc pe strad n ajun cu profesorul Al. EL, fost spirist, cruia mapuc s-i spun att de emoionat nct i ghicesc mirarea nduioat c existi evrei care iubesc cu adevrat Romnia. Nu ncape nici o ndoial, rspunde elpoliticos, nu numai politicos. J-am vorbit foarte declamatoriu. Se uit lung lamine.Cnd sunt gata, mi iau rmas bun de la printele meu. Sunt ctrnit. ru.Tata ns - n pijama, mititel, grsun, voios - e numai zmbete i-mi d sfaturiultime, ca antrenorul nainte de meci; repede, ca nsoitorul la gar, pe
  16. 16. nersuflate, dup ce a tcut n faa vagonului pn-n clipa final:- i-au spus s nu m lai s mor ca un cine? Ei bine, dac-i vorba aa,n-am s mor deloc. Te atept. i vezi s nu m faci de rs, zice. S nu fii jidanfricos i s nu te cci n pantaloni.M srat apsat, m duce pn la u, ia poziia de drepi i m salutmilitrete.- Du-te, mi spune.Cobor treptele n pas normal, fr a privi napoi. Ies pe poarta blocului.Exist ursite, exist prevestiri, exist telepatie. Pe strada mai nti cu desvriredeart, cu toate c nu-i devreme, i face brusc apariia de dup col o singurpersoan: un ofier de la M.A.I. M nfior.- Cele mai rele clipe din timpul perioadelor petrecute la Securitate. Dou:ntr-o noapte, i-i foarte trziu, mcpnmdu-m n negaie - asupra unuipunct dealtfel secundar, cine a venit de la Paris cu ultimul roman al lui MirceaEliade i piesele lui Eugen Ionescu, Marietta Sadova? (constat c pentru unfricos ca mine ncpnarea este singurul liman) - sunt ameninat: o confruntarecu eful lotului.Mai nti nu neleg de ce confruntarea este prezentat ca o ameninare. (Sntnc boboc.) Dimpotriv, m alin gndul de a-i revedea25pe Dinu. Perspectiva ntlnirii n toiul nopii, n birourile Securitii cu unfost reprezentant de vaz al intelectualitii prolegionare" m-a i purtat pearipile zglobii i tmpe ale imaginaiei adolescentine, ale imaginaiei aceleiacandide i dezarmante pe care btrnii cei mai hrii n banalitate, tvlii nmediocru i splcii de renunri tot o mai poart n ungherele pitulate alesufletului, acolo unde prostia se cuibrete i se fortific definitiv, ca treponemagonit de bismut n strfundul marilor organe interne: va fi ceva dramatic i nobili mult eroic. Ne vom ntrece n a tgdui. Ne vom ntrece n a ne apra unul pealtul. Ne vom zmbi. Ne vom strnge minile. Vom suferi laolalt.- S vin eful, domnule anchetator, s vin.Anchetatorul sun, d un ordin optit i dup o lung ateptare tcut eintrodus Dinu Ne.Mi s-a dat stranic poninc s nu scot nici o vorb, stricndu-mi-se astfelmulte din elementele proiectatului eroism.Stau cuminte la pupitrul din fundul biroului de anchet i m uit; suntconcentrat, atent, doar ochi i urechi. (Doar ochi, ca Mihail Strogov privind-o pemaic-sa, Marfa.)Ceea ce m ngrozete i m deprim dincolo de orice putin de a mexprima este i nfiarea fizic a lui Dinu i inuta lui. nfiarea: slab, glbejit,neras, mbrcat n oale ponosite care nu stau, ci atrn pe el; au trecut numai unan i cteva luni de cnd nu l-am vzut i pe ce necunoscute versante ale lunii(luna cealalt) a i ajuns! i ochelarii aceia negri, care-s comarul meu, care -aveam s neleg abia mai trziu - simbolizeaz ntunericul ca opus al luminii luiHristos. (Venii de luai lumin... El era viaa i viaa era lumina oamenilor. i
  17. 17. lumina lumineaz n ntuneric...) Ochelarii negri nu-s un simplu accidentpoliienesc, un procedeu de intimidare folosit n faza cercetrii. Nu sunt nicimcar o tehnic rafinat de atingere a centrilor nervoi cei mai vulnerabili pentruc sunt cei superiori. Sunt mult mai mult - i de aceea sunt att de nfricotori(nconjoar-m, Doamne, cu puterea nemrginit i de via dttoarei Talecruci i ferete-m, Doamne, de orice ru amin! zice scurta rugciune a insuluianchetat: pe drumul de la celul la birou ori n tcerile interogatoriului ori cafond mintal obsesiv nentrerupt: rugai-v nencetat) -, sunt semnul i peceteafiarei, tat al minciunii i prin al spaimelor, voevodul ntunecimii. inuta: stafiaaceasta slbnoag i jerpelit, dendat ce a fost introdus n camer i aezatde gardian cu faa la masa de lucru a ofierului anchetator i de cum i s-a vorbit, ai luat poziia de drepi. Nu i s-au scos ochelarii, eu n-am voie s vorbesc aa nctnu are de unde ti c sunt prezent.26Din tot scenariul meu s-a ales praf i pulbere. Suntem n aceeai ncpere itotui plutim pe orbite diferite - practic el e pe Alfa din Centaur -, ca electronii ceitar de suflet, ca naiunile ostile din cadrul cine tie crui imperiu asirian bazat pecuceriri, ca speciile animale -rae, curci, pui, me, cocoi, cini, capre, viei -care-i duc paralel i indiferent viaa-n ograd, ca toate aceste ortnii, caprine ibovine al cror singur loc geometric comun suntem noi oamenii, i noi att dedeosebii de ele, de redui la interjecii i onomatopei pentru a putea s intrm nlegtur cu ele, de afltori pe cercuri care nu se ntretaie nicicnd.eful vorbete pe un ton supus, prompt, concentrat care evoc un lung idureros dresaj. Aa vom ajunge cu toii.Nu contest nimic, confirm totul, numele mi-1 pronun cu nepsare,niruit. (Din dosar, n preziua procesului, voi atla ns c figureaz primul pelista prietenilor cu care se frecventeaz.) Examenul e scurt i candidatul arspuns repede i bine. Candidatul se i nclin de cteva ori. Ochelarii negri daucandidatului un aer de milog obsechios, de srac resemnat i asculttor, cum erauceretorii i srmanii - i cum se cuvenea desigur s fie - n romanele pilduitoareale veacului trecut, cnd societatea nflorea puternic i stabil, cnd fiecaresttea cuminte la locul su i se purta potrivit cu starea lui, cnd bogaii calmi ineroi de ndoieli distribuiau domol pomenile, iar obidiii, cunoscndu-i rostul,le primeau covrii; cnd domnii purtau seara numai frac (poezie dedicatAnettei: deseori cnd plou / m gndesc la ce frumos era / n anul o mie nousute nou); cnd osndiii la biciuire, din Rusia, i spuneau gdelui, neaprat,blagorodnicia voastr.Blagorodnice, blagocestive locotenent-major pare Dinu a-i spune lui Onea(care i el a luat pe scaunul lui un aer virtuos), iar eu nu-s mai bun dect eful; tacchitic, conform poruncii nu strig: Dinule, sunt aici, Dinule, nu te lsa voinice,Dinule, am hotrt s m port bine. Nu strig pentru c mi-e team i mie i pentruc mi-este i sil i sunt suprat ca un copil cruia i s-a sustras jucria: bosumflat,clocotind de revolt, zgribulit n dezamgire, fript de nelciune, m uit la D. ila anchetator cum s-ar uita ncul la oamenii mari care nu-s ei buni dect sfgduiasc i apoi s nu se in de cuvnt, s te piard din vedere, s-i plimbeprjitura pe sub nas i s te trimit, zmbitori i cruzi, la culcare.
  18. 18. Al doilea moment, i mai cumplit: din nou confruntat cu T., aceasta multmai trziu, cnd am fost adus napoi de la Gherla, mai nti la Jilava, apoi iari laSecuritate, spre a fi martor ntr-un proces. T. are acum un fel de statut de martorde profesie: n-a fost trimis la penitenciarul de executare a pedepsei, o in laMalmaison (Cum l chema dom le pe generalul inginer belgian care a construitforturile, ncepe11cu B? A, de unde, Bartholdy e l care a sculptat statuia Libertii de laNew York...) i o scot la tot felul de procese din partea acuzrii.De data aceasta - i mi-o arunc anchetatorul din primele clipe -nu mai suntcel ce am fost.M-am nelepit i m-am mecherit i eu, se cheam c sunt pucria vechi,frecat n anchete, nu mai merge att de uor cu mine, tiu s m apr, am nvat.Le-am prins din trucuri, i-am auzit rznd. (Asta e dealtfel marea deosebiredintre noi i cei din occident, netiutorii: noi i-am auzit rzind i, vrnd nevrnd,greu de tot, ncet, mpotriva noastr nine, luptnd, rezistnd, a trebuit pn laurm s ne trezim i noi, s dobndim acces la condiia att de anevoie de nelesi de realizat - a mecherului.)n procesul lui Nego n-au scos nimic de la mine, declaraii anodine {Ce, m,fi dai certificate de democratism, tii c-ai haz! i zici c au fost conversaiibanale?) i nu m-au putut folosi ca martor. Am pltit din gros pentru aceasta imi s-a pus mai trziu problema dac merita s-o fac. Sunt i unii care susin c nue necesar s reziti: semnezi orice, iar la proces, oral, declari ce vrei, acolo spuiadevrul i-i mpaci contiina.Greit socoteal. La proces poi spune ce vrei, aa e. Dar i-au pus abiliintrebarea de ce? De ce poi spune tot ce vrei i poi afirma c retractezi i c nutii i c n-ai fcut i c n-ai auzit i c e om de treab i vechi progresist i c izii i descarc-te i linitete-i cugetul i ncheie pace cu tine nsui i turuie id-i - ct te-o lsa. De ce? Pentru c tot ce spui n public (dac nu-s edinelesecrete, ca la noi) nu are nici o valoare i nu se consemneaz, ori dac seconsemneaz se consemneaz numai de ochii lumii (cnd e), acolo; declaraiiledate n faa tribunalului nu sunt trecute la dosar dect dac se mrginesc la aconfirma i menine cele declarate la anchet. Hotrrea se d numai pe bazaactelor afltoare la dosar, unde sunt i declaraiile voastre scrise i isclite,detepilor. Ce spunei la tribunal e ca i cum ai vorbi la un post radiofonicemitor care nu transmite, ori n receptorul unui telefon defect, pe ecranul unuifilm mut.Ea d i acum o declaraie satisfctoare pentru anchet. Dar nu numai euam fcut progrese, a tcut i ea. Umple un proces-verbal att de perfect, detipizat, de corespunztor, vorbete att de conform cu ceea ce se ateapt de la eas spun - de acordat -, ofierii o tutuiesc pe un ton att de familiar i debinevoitor-dispreuitor nct m apuc iar ameeala, o ameeal de data aceastansoit de spasme intestinale i de un fel de aprig luciditate dumnoas. Poatec acum e - la patruzeci i opt de ani - momentul n care trec de la copilrie lamaturitate, de la visare la cunoatere, la awareness. M lmuresc". Asta-i lumeai ca
  19. 19. 28dnsa suntem noi. i cu varza uns i cu slnina-n pod. i de avere i de unt,dulceaa de pe pmnt. Baba dac ar avea roi ar fi tramvai, dac ar avea un coif arfi ministru de rzboi. Acum, pentru prima oar sunt i eu cu adevrat fanatic.Toate vechile mele vagi atracii nspre legionarism, nbuite, nfundate,incontiente, tresar, prind via. i m cuprinde, contradictoriu, i-o mil, i-ogroaz nduioat, apoas.Ct struin n detalii! Parc salt i bat clapele mainii de scris. i aspus... i am spus... i iar a spus i atunci am rspuns... Nu, nu se poate s fie chiaraa. Oi fi surzit, oi fi avnd halucinaii auditive. N-am. i de ce s nu se poat, mrog? Iat c se poate. Totul se poate. Orice se poate. (Dac s-a dus s depun cdoamna Briloiu fcea propagand monarhist, proslvindu-1 pe Carol. Ovduv care plimba copiii de tabi prin Grdina Icoanei nvndu-i s vorbeascfranuzete, o singuratic, o npstuit, numai oasele de ea i pe deasupradispreuindu-1 i dumnindu-1 pe Carol al II-lea nu mai puin dect mine.)Puterea combinatorie n domeniul moral nu are limite.Rsftur bucuretean ce eti, fecior de bani gata, becher tomnatic,ovreia franuzit, cretin, nu cumva proaspt cocoloit n credin de fric i dinnevoia de cuib, de brlog, de adpost, deteapt-te i privete unde te-ai bgat: laumbra crucii, a unei unelte de tortur de pe care uroiete sngele, pe care st unulcruia i se destram bojocii, mruntaiele, rrunchii i nu e numai chinuit iomort, cu ncetul, ci i batjocorit, mai ales batjocorit i mai ales omort, cavita jertfit, ca ucisul cioprit cu satirul de un oarecare spintector. Maesfirtecate, ndual, snge, batjocur, cuie. sta e cretinismul, biete. Nuclopotele bisericii din Pantelimon n zilele de Duminic i srbtori, nu bradul deCrciun din frumoasa cas eteanu, nu barba generalului Zossima, nubomboanele btrnei doamne Eliza Boerescu, vduva lui Costic, fratele luiVasile ministrul lui Alexandru Ioan Cuza, nu sftoasele glume ale lumeuluipop Georgescu-Silvestru, nu botezul din celula 18 - att de umil i deci att demaiestos, att de ascuns i deci att de strlucitor, nu, nu ecumenismul fgduitatt de grabnic (i oricum evocator al fastului Romei, splendorilor Italiei irafinatei topologii latine), nu gesturile de mpcciune att de lesnicioase de fapti, oricum, de" izvoditoare de pace, linite i subteran mndrie, ci asta: cruceaadevrat, enorm, puturoas, indiferent; mnjitur, scrb...Aud aevea ori mi se pare numai c iari aud Uite-i marfa, uite pe cinene-ai adus? Parc nu-i dect un ecou, o reverberaie, o durere fantom ca aceeadin membrul amputat. Marfa, n orice caz, sunt tot eu, care acum m nvrtoez,care acun pentru prima oar tiu ce poate fi durerea cnd se apuc de treab perpunere i cu temei i n-o mai amortizeaz ocul surprizei, n-o mai ndulceteciudata elevaie care29nluntrail nostru ine hangul primei dezamgiri - i se pune a fi ceea ce estei se pricepe a fi - (Camus: De la un anume punct al suferinei i nedreptiincolo nimeni nu mai poate face nimic pentru nimeni, i durerea e sihastr) -; eucare acum tiu tot att de puin a vorbi ca i cum singurele limbajuri pe lume ar fialgol, cobol i fortran, eu care acum ncep s m ndeprtez din locul unde m
  20. 20. aflu cu viteze apropiate de ale luminii: de data asta l-am luat de la nceput pe NUn brae i-1 in strns, brbtete. Mint linitit. M-am mecherit doar. I-am auzitrznd, cum de-a vrea s le pot spune i dragilor mei londonezi: you didn! hearthem laugh6, s le pot cita pe Brice Parain: dialectica e tot una cu iadul, s le artc nici cele dou btrne canalii brboase nu-s mai bune nici ele - tot aia epretutindeni, la fel - dou pramatii, dou podoabe cum i place a gri cupredilecie lui Onea.M-ar auzi oare londonezii? Ar sta s m asculte? Aflarea adevruluinsingureaz. Trecerea de la durerea care-i crap capul, biruitor, la calmul rece ei ea ocult i quasi-instantanee, ca i lumina. Lumina, despre care StephaneLupasco crede c n momentul entropiei finale a universului va domni peste totlocul deoarece nu vor mai exista nici un fel de alte particule materiale dectfotonii. Totul nu va fi dect lumin. Era lumina cea adevrat. Lumin dinlumin, Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat...Februarie 1962i bucuria voastr nimeni nuo va lua de la voi.loan 16,22Aa i cu s m in drept! Snu-mi pierd sufletul.Paul ClaudelCelulele din Reduit, la Jilava, sunt deosebit de mohorte i au reputaia unuiregim i mai sever dect pe secii". La 34 ajung venind de la secret4unde amfost inut, ct vreme am fcut greva foamei, ntr-o celul nenclzit de cnd afost construit fortul - odat cu inutila centur din jurul Capitalei - de ctreinginerul Brialmont. Frigul, mai teribil ca foamea i setea (dar cel mai ru enesomnul), m-a ptruns adnc..Trebuie c art tare prpdit, pentru c faimosul plutonier Ungureanu, carem ia n primire la poarta Recitatului, mai c-mi30zmbete (cum s-ar mbuna, spre pild, amatorul de bucate alese n faa unuihartan de vnat nendoios bine frgezit) i m ncredineaz efului de camerrecomandndu-i s-mi dea un pat singur i s aib grij de mine. Sunt plasat "npatul cel mai de lng u, ca un suspect i privit cu luare aminte de efulcamerei, un basarabean cu nume rusesc, o matahal, posomorit, cu priviri aspre;aflu curnd c-i periculos, se zice c-i un rspopit. Celula 34 e un fel de tunelntunecat i lung, cu numeroase i puternice elemente de comar. E o limb, e uncanal, e un ma subpmntean, rece i profund ostil, e o min stearp, e un craterde vulcan stins, e o destul de izbutit imagine de iad decolorat.In locul acesta aproape ireal de sinistru aveam s cunosc cele mai fericitezile din toat viaa mea. Ct de absolut de fericit am putut fi n camera 34! (Nici la
  21. 21. Braov, cu mama. n copilrie, nici pe strzile nesfirite ale misterioasei Londre;nici pe mndrele dealuri ale Muscelului, nici n decorul de ilustrat albastr alLucernei; nu, nicieri.)Sunt n camer i foarte muli tineri, supui unui tratament special degardieni i ndeosebi de eful camerei. (Ura btrnilor mpotriva noii generaii;care merge pn la aliana cu cei mai nverunai dintre caralii pentru furireafrontului comun mpotriva desmailor i necuviincioilor. Un chip desolidaritate de generaie i vrst, foarte asemntoare cu solidaritatea de clasdatorit creia unii rani, muncitori i mici amploaiai ursc pe codeinuiititrai, boieri sau burghezi mult mai aprig dect pe reprezentanii administraiei.)Din prima zi constat n toat celula o sete grozav de poezie. nvarea pedinafar a poeziilor este cea mai plcut i mai neostoit distracie a vieii denchisoare. Fericii cei ce tiu poezii. Cine tie pe dinafar multe poezii e un omfcut n detenie, ale lui sunt orele care trec pe nesimite i-n demnitate, al su eholul hotelului Waldorf-Astoria i a sa e cafeneaua Flore. Ale lui ngheata ilinionatele servite pe msuele braseriei Florian din piaa San Marco. tia el,abatele Faria, ce face pregtindu-se pentru insula Monte-Cristo prin nvarea pede rost a tuturor crilor. i nici nu bnuia Nicolai Semenovici Leskov ce bine agrit povuind: Citete i ncearc s te alegi cu un folos. O s ai parte de-obun distracie n monnnf. nchisoarea fiind i ea un mormnt, sfatul seadeverete excelent: cui i place s nvee poezii nu se va plictisi niciodat npucrie - i nu va fi singur.Din acest punct de vedere stau bine. tiu pe dinafar Luceafrul, Scrisorile,foarte mult Cobuc i Toprceanu (are deosebit cutare), mii (cred) de versuri deGyr i Crainic (nghiite de la nceput, odat cu alfabetul Morse, de la veteraniilegionari); am prins i o mulime din Verlaine, Lamartine i Baudelaire; sonetullui Arvers, firete (Ma vie a son secret, mon ame son mvstere), Samain Aujardin de l Infante 31ceea ce, cnd l repet ori l predau, m poart cu gndul la Ojardindilifant dinla Medeleni i la dup-amiezele paradisiace din strada Pitar-Mou. mi gsescdendat un cerc de tineri care vor s nvee Luceafrul i ateptau pe jratec svin cineva care s-1 tie. n camer se mai afl i un tnr pastor luteran dinBraov, cu aspect de Gosta Berling; germana i e limba matern i e poet elnsui. nfocat admirator al lui Rilke din care a tradus; i cunoate nenumratepoezii ale marelui poet, pe care le recit superb, cu o simire vibrant i un tlcnemaipomenit; are o rbdare de fier i o bunvoin refractar oboselii. Torul lael penduleaz ntre semizeu i slnt. Dac ne-ar spune cMein Vater Parsifal trgt eine KroneSein Rittersohn bin ich, Lohengrin geinnantori dac ne-ar mrturisi c e nsui Siegfried picat dup a sa Rheinfarhf de-adreptul la Reduit l-ar crede oriicine.Bruder Harald Sigmund cci aa l cheam, ndeajuns de wagnerian - sedovedete dintr-odat a fi minunea aceea pe care pucriaului i este rareori dat
  22. 22. s-o ntlneasc, dar de la care, cnd d de ea, afl ce poate fi bucuria: e curajos, emndru, de nenfrnt, politicos ca n salonul prinului de Coni unde se servete lethe 1anglaise, mereu zmbitor i demn ca modelele portretelor lui La Tour,Perronneau ori Van Loo, i bine dispus, niciodat somnoros ori posac, doritor igata n orice clip s nvee orice, s discute, s asculte, s povesteasc, scomunice tot ce tie: un domn, un nobil, un erou. Un asemenea om i d,puternic, nostalgia evului mediu i te apuc, n prezena unuia ca el, o crncenvrjmie fa de vremurile de astzi i mpotriva democraiei din tramvai laorele de vrf. (Ce te mpingi? dac mt-i place ia-i main mic! nu i-ar firuine s-i fie, nu c-i fi fim leu!) Uite c-i un leu, uite c exist i lei! Uite c nusunt numai nprci i trtoare. Uite c poate nsemna viaa i altceva dectsupremul ideal al meninerii rndului la coad ori al scoaterii vecinului dincamera de alturi spre a te extinde n locul lui.Prezena tineretului - incomparabil mai rezistent (moralicete, cci sunt maitoi tuberculoi), mai blnd i mai vertebrat dect btrnii - i a pastorului au ivit ncamera aceasta o atmosfer de grandoare, de medievalism hieratic; filfiieinvizibile mantii purpurii, lucesc fulgertoare tiuri de Damasc. Fiecare gestdezvluie un donquijotism mocnit. Nu tiu cum, dar sosirea mea, respingtor deslab i impresionant de palid, duhnind a ger, drdind pn i-n priviri, nsoit de oaureol de grevist al foamei, contribuie i ea la accentuarea atmosferei de nobilsfidare a realitii. Mai sunt i doi medici, oameni tare de treab i nite ostai32din Oastea Domnului i nite sectani, apicultori i ahtiai de psalmi (eu tiui psalmi, nvai mai toi de la bonomul Hariton Rizescu, rcovnic onorific la omare biseric din centrul Bucuretilor); i parc toi se ntrec n a fi gentili unulcu altul i toat lumea nva de dis-de-diminea pn seara poezii, penersuflate, i se povestesc cri serioase, i Bruder Harald se depete pe sine -recit, traduce, pred - i relateaz pe larg - cu modestie, dragoste i simulecumenic al relativitii - viaa i doctrina doctorului Martin Luther. Depretutindeni - ca norii de munte - se isc i se condenseaz n celula 34 atmosferaaceea inefabil i fr de seamn pe care numai nchisoarea o poate tauri: cevafoarte apropiat de ce va fi fost curtea ducilor de Burgundia sau a regelui Rene dela Arles ori a unei court damour provensal, ceva foarte asemntor cuparadisul, ceva foarte japonez, cavaleresc, ceva ce i-ar fi nnebunit pe Henry deMontherlant, pe Ernst Jiinger, pe tefan George, pe Marlaux, pe Chesterton, peSoljenin, ceva alctuit din curaj, dragoste de paradox, ncpnare, sfntnebunie i voina de a transcende cu orice pre mizerabila condiie uman; cevace evoc numele aristocratice alese drept cele mai exaltante de BarbeydAurevilly: Hermangarde de Polastron i Enguerrand de Coucy; ceva care, frs neleg prea lmurit cum, mi aduce dureros aminte de neizbutitul atentat din20 Iulie 44 al lui von Stauffenberg i al aristocraiei germane10. Ceva ce-mitrezete n memorie i aceste cuvinte ale lui Leon estov: Pare-se c exist douteorii, cu totul potrivnice, despre originea speciei umane. Unii susin c omulcoboar din maimu, alii c a fost creat de Dumnezeu. Se ceart grozav. Euunul cred c se neal i unii i alii. Teoria mea este urmtoarea: cei care cred comul coboar din maimu, coboar cu adevrat din maimu i alctuiesc o ras
  23. 23. aparte, n afara rasei oamenilor creai de Dumnezeu i care cred i tiu c au fostcreai de Dumnezeu". Ceva care sun aidoma cu falnicul ritm al versurilor luiGyr: Unde-i Vod Caragea? Iancu vrea s-1 vad!" Ceva ce-mi confirm nchip strlucit i tangibil afirmaia Simonei Weil: Datorit bucuriei, frumuseealumii ne ptrunde n suflet. Datorit durerii, ne ptrunde n corp". n celula 34,bucuria izvort din aristocraie, poezii i sfidare - i durerea (cci domneteun frig cumplit, mncarea e cu totul pe sponci, apa continu s fie viermnoas,ncperea e apstoare ca ntr-un film de groaz, bruftuielile curg grl, oriceobservaie a caraliilor e nsoit de ghioni sub flci i pumni n cap) se amestecatt de inextricabil nct totul, inclusiv durerea, se preface n fericire extatic inltoare. Cnd vaca mnnc iarb, iarba se preface n came de vac. Tot aa,cnd pisica mnnc pete, petele se preface n came de pisic. Suferina pe careo asimilm, dintr-odat, devine euforie. Versurile lui Georg Trakl, nvate de laprintele Harald, ntresc i ele aceast senzaie:33Wanderer tritt still hereinSchmerz versteinerte die Schwelle;De erglnzt in reiner HelleAuf dem Tische Brot und Wein".Da, ne ptrunde parc pe toi bucuria senzaional de dup mprtania cupine i vin, cu mult curatul Trup i prea scumpul Snge. Hasizii nu se mbtauoare cu ap chioar invocnd numele lui Savaot? Nu suntem n stare s prefacemi noi mizeria maului acestuia de piatr i njosire n entuziasm? Lipsa deentuziasm, zice Dostoievski, e semnul sigur al pierzaniei.Dar numai entuziasmul nu lipsete n camera 34, i dac aa stau lucrurilenimeni i nimic nu-i pierdut. Nu ne este ruine nici de exaltri la rece i de un felde nentrerupt extaz, prevenitor i solemn, tot potrivit recomandrii luiDostoievski ale crui cuvinte Omul nu exist dect dac exist Dumnezeu inemurirea" le repetm surznd cu subneles i ni se par orbitor de evidente.i aici, la 34, mi se arat din nou ceea ce m strfulgerase i la 18: cminunea face parte din viaa real, c e o component a lumii. Adhemar Esmein,pe planul dreptului constituional, constatase desigur acelai lucru cnd susinea mpotriva aa-ziilor realiti ai tiinei juridice - c ficiunile sunt i elerealiti. Minunea n celula 34 este tiut i acceptat ca un fapt indiscutabil.Minune este i felul cum ne purtm unul cu altul, ntrecndu-ne n a ne ajuta,a ne vorbi delicat, a ne face viaa ct mai plcut unul altuia. O percheziie miconfisc singura sticlu unde mi pstram lichidul negru care - spre norocul meu- ni se servete acum dimineaa drept cafea n locul mai consistentului terci.Deoarece nu mnnc nimic din cte ni. se d, cafeaua" mi e o preioas rezerv.Confiscarea sticluei ia proporii de pierdere catastrofal. Percheziia a avut locdimineaa i pentru deinerea sticluei am fost violent surchidit i ameninat.Seara, la ora stingerii (nominal, pentru c becurile nu nceteaz a-i rspndiputernica lumin), cnd dau ptura la o parte, gsesc dedesubt o sticl, mai maredect cealalt. Binefacerea e conform cu cele mai stricte precepte critice, fiindc
  24. 24. nu tiu cine a pus sticla, nu pot ntreba, nu pot afla. Binefacerea aceasta (i cumde a scpat preiosul obiect de la o percheziie sever?) e act gratuit n deplinneles gidian, e i mai gratuit dect crima lui Lafcadio. Absoluta discreierecomandat de Mntuitorul e prezent nentinat. Gestul acesta m copleete,m trec fiorii orgoliului, m clatin i - s-ar fi putut altminteri? mi ud aa-zisapern" cu dulcile lacrimi fierbini ale fericirii.34Ianuarie 1960n prima celul de la Securitate, Mircea M., fost gazetar la Universul",prins ntr-o mreaj de ncurcturi primejdioase. M primete cu mult, dar istrduit bunvoin. Se vede ct de mcinat e de hruieli. Fiind nou venit nu mis-a luat pinia adus de-acas i-i dau prilejul, dup doi ani, de a mnca o bucatde pit alb.De la anchet m ntorc de cele mai multe ori terfelit. Locotenentul-majorOnea. dintre metodele de simpl securitate", cu mine a preferat-o pe a ndelungrepetatelor loviri cu capul de perei; alteori sunt clcat n picioare (poart cizme).Mai e i tovarul maior Jack Simon, mustcios i rece, cu glas cristalin, care-mipune n vedere c a hotrt, n calitatea mea de ovrei legionar, s m omoare cumna lui. Deocamdat sunt pus pe rang, soluie disproporionat fa deameninare, dar neplcut i ea. Mircea M. se arat foarte complezent, moaieambele prosoape al meu i al lui i cu gentilee stingherit printeasc (e maitnr ca mine) mi le aplic pe cap, pe coaste, pe tlpi, dup cum e cazul.ntr-o sear trziu, cnd sunt adus napoi, mi ghicete tulburarea dei nu suntvtmat. n cteva cuvinte i relatez - din josnic instinct al confesiunii plvrgite ce se ntmplase. Fusesem din nou confruntat cu ea. Ofierii i manifestasernemulumirea fa de marfa", dar nu struiser, iar la urm - mirabilis res -aprinzndu-i tacticos igrile i apucndu-se de taclale ne-au fcut semn cputem s ne apropiem unul de altul i s conversm liber. A venit spre mine, mi-avorbit. Nu-i rspundeam. Sunt fstcit ns, nu aud bine i-mi pare c totuldureaz mult. Cei doi i continu la biroul lor pseudo-conversaia de actorifigurani n timp ce n mijlocul scenei evolueaz i nal glas eroii piesei.A vorbit ce-a vorbit, apoi le-a spus ofierilor c terminasem. Fr grab, m-asrutat de dou ori: o dat pe fiecare obraz, duios.Povestioara mea i se pare senzaional lui Mircea M. i vrednic de trecut nanalele Securitii. mi cere s i-o repet, o gust i nu nceteaz de a comenta:Femeile, domnule, femeile. Cu astea nu tii niciodat".E mai complicat. Dar accesul destinuirilor mi-a trecut i renun laexplicaii mai laborioase. Cele relatate, n orice caz, i-au plcut, l-au distrat, l-aulinitit: nu mai e sub anchet, e sub narcoz, e n fermecata mprie a brfei, epornit pe nesfiritul drum de caravan al uimirii brbteti n faa sfinxuluifeminin. Ich bin der Ruber Orbazan.12n fiecare sear, tovarul meu se roag, scurt. (La Securitate e voie s tenchini. Aveam s aflu mai trziu, la nchisoare, c acolo nu
  25. 25. 35e voie.) Cnd se ridic n picioare, m ridic i eu i stau lng el, mpietrit,tulburat c nu m pot asocia, dect printr-un vag i neconcludent gest de polite,rugciunii lui. Nu-mi fac cruce.n a doua celul, N.N.P., trecut la catolicism, m mbrbteaz. Se roagmult, recit rozariul sfintului Anton. Lui i spun c a dori s m botez. E maimult o veche visare, o tendin, acum fr sori de mplinire, ncep s-mi dauseama c, vorbind pe leau, e o dorin struitoare, ajuns n stadiul nerbdrii.Cnd m napoiez de la gref, unde mi s-a adus la cunotin condamnarea(i nu mi-am putut opri un rictus nervos: treisprezece ani i munc silnic mi sepreau termeni melodramatici), i art c nu e deloc probabil s pot rezista pn lacapt i c ar fi mai bine s m botez. Cum ns? S vezi c, soarta!, n-o s o potface. N.N.P. - deinut mai vechi dect M.M. - m asigur c acum nu voi fi inutmult la Securitate i c voi gsi fr ndoial n nchisoare un preot care s senvoiasc a m boteza, clandestin se-nelege, dar valabil. Toate camerele prinpucrii sunt pline de clerici de tot felul, numai c sunt n general temtori, faptae grav; primesc sfatul, de vreme ce sunt hotrt, s folosesc cel dinti prilej.Imposibilul.Acesta ni se cere.Altminteri nu ncape nici scpare, nici ieire, nici beatitudine. (i nicilinitea mrunt.)Adagiul juridic nu se aplic n viaa moral: dimpotriv, c est limpossiblequon est tenu. Preceptul de drept ( limpossible nul nest tenu) are o valabilitatestrict limitat n domeniul sinalagmatic.Atta doar c exist dou feluri de imposibil: exist imposibilul imposibil iexist imposibilul posibil. Imposibilul imposibil - cel fizic - nu are deloc oimportan i e lipsit de semnificaie. Exemplul dat de vechii juriti - dei astzinu mai are haz - e ct se poate de concludent: nu te poi obliga prin contract smergi n lun. Desigur, nici nu vrea s spun mare lucru. Dar nu asta i se cere. ise cere altceva. Nu i se cere de a merge n lun. i se cere - i-i cu totul altceva -luna de pe cer. i de preferin albastr.Atta timp ct nu ieim din posibil, din contabilitate, nu putem nici concepe,nici pretinde paradisul.Ce puteam face? ntreab executorul ordinelor date de un regim tiranic. Ceputeam face? ntreab ostaul care a primit o misiune strigtoare la cer. Nimic,firete, nu puteau face nimic. i nici nu trebuie osndii c n-au fcut nimic, cs-au supus i au executat. De aceea i sunt procesele de la Niirenberg o greeali o ruine. Ceva totui puteau face - i fr risc: puteau s nu svreasc pcatulde prostie, puteau36adic s nu fac exces de zel, ci dimpotriv: s execute agale i-n sil, smai amne nielu, s transforme lenea n virtute, s-o ia ncetior de tot. Astaputeau - i din pcate muli n-au fcut-o.Iar dac vreunul ar fi vrut (i ar fi putut) s fie sfint sau erou sau cretin,tocmai asta fcea: imposibilul. Nu executa, fie ce-o fi! (i unei aciuni caretranscende i rupe monotonia vieii automate este de presupus c Dumnezeu nu
  26. 26. i-ar fi rspuns prin nepsare.) S-ar putea ca definiia eroismului i sfineniei s nufie dect aceasta: s faci imposibilul posibil. Nu poi - om de pe strad - clca pelun sau pe Marte, dar luna de pe cer poi s-o cucereti: ajunge s faci ceva ceeste cu neputin n cadrul prudenei temtoare i logicii aferosite contabilitii.Executarea negrbit, ireat, reticent a ordinelor tiranice, bunoar, ine deimposibilul posibil i de libertatea de a refuza. Legile lumii, aadar, nus opiedic total pe calea ce merge spre paradis: sunt doar o piedic mai grea cepoate fi nlturat prin reconsiderarea noiunii (superficial examinat) deimposibilitate.(Omul de pe strad. De parc nu ar intra i ntr-o biseric - ai creintemeietori au tiut s spun nu mprailor romani - sau n-ar avea i cas,unde-i petrece noaptea, perioad a reflectrii; cci dac bufnia st lngneleapt zei Pallas pricina este c numai dup pripa zilei urmeaz gndirea,nocturn i calm.)Smochinul neroditor. Acesta cred c este sensul la prima vedere att denedrept al parabolei, unde Hristos mai degrab l recuz pe smochin, i spunelipsete din faa mea", dect l blestem. Parc Hristos ne cere s lucrm dupsoroace i regulamente, ca la bnci. Frumos motiv: nu-i timpul meu! Oricnd etimpul de a face binele. Oricnd e timpul de a-1 ndatora pe Hristos. i dup cummpria lui Dumnezeu va veni pe negndite, pe furate, tot astfel i faptele care oprevestesc nu in seama de termene i contracte.Sau parc prietenia st n a rspunde: te voi ajuta dac pot. De-aaprietenie... Prieten se numete omul care te ajut fr ca verbul s fie urmat de uncomplement adverbial circumstanial de timp sau de loc sau de mod. IarDomnului ct i place s ne dea numele de prieteni ai Si!- Din pilda talanilor reiese c omul care a plecat departe, i-a chematslugile i le-a dat pe mn avuia sa, este nsui Dumnezeu: pe acela care,restituind un talant - att ct primise - rspunde: Doamne, te-am tiut om aspru,care seceri unde nu ai semnat i aduni de unde n-ai mprtiat", stpnul nu-1contrazice, dimpotriv i confirm caracterizarea, repetnd-o (Mat. 25, 26). iimediat dup aceea unnea7 37straniile cuvinte: Cci tot celui ce are i se va da i-i va prisosi, iar de la celce n-are i ceea ce are i se va lua."Rezult c lui Dumnezeu nu i se pot aplica simplistele idei pe care ni lefurim noi, oamenii, despre dreptate i c relaiile noastre cu Dumnezeu nu sentemeiaz pe un do ut des contabil, n care noi s fim ntotdeauna creditori ibeneficiari pasivi.Dumnezeu secer i unde n-a semnat: nseamn c trebuie s dm de lanoi, s ne strduim, s dm cu mprumut, s lum iniiative. Atitudinea de: parcce ru am fcut eu! eu n-am fcut ru nimnui! fac i eu ce pot! dac nu pot maimult! este - vorba lor - o atitudine de gur-casc, se afl n contradicie cuparabola talanilor i vdete c n-am neles ct de grav e pcatul de lenevire ict de concret consider Dumnezeu ndemnul: cerurile se cuceresc. Nici ct degrav, de strnitor ni se cer efortul i nzuina spre imposibil, de nu chiarimposibilul nsui.
  27. 27. - Cu Dumnezeu nu-i de glumit: Iei din ara ta i din rudenia ta i din casatatlui tu", la-i crucea ta", Vino dup mine", Vegheai dar", Splai-v icurai-v!", Du-te i strig", Scoal-te, ridic-i patul i umbl".Nu se st locului; nu-i rost de ncropire, de confort, de moale visare;Oblomov e osndit; n lene, boal i nebunie nu-i poate nimeni gsi pretext. (inici mcar n dreptate: smochinul.)Dar Marta, atunci, de ce e dojenit? Pentru c o rein fleacurile, se osteneten zadar i pierde msura, se agit. Domnul ne cheam la treburi serioase:moartea e pe noi, i noi cu igara n pat (ca Oblomov) ori ne spetim pentru niteblide ca i cum ar fi esene (ca Marta)!- Fraza cea mai de folos pentru a te apropia de cretinism i a ncepe sntrezreti o dr de lumin este alctuit din aceste cteva puine, uluitoarecuvinte ale lui Sir Thomas More (Saint Thomas More au grij - ndreptit grij- s-i spun catolicii englezi), adresate unui prieten cruia voia s-i dovedeascabsoluta ncredere ce-i acord i serioasa sinceritate cu care-i vorbete: / trust Imake myself obscure.Mai ameitoare vorbe nu s-au rostit niciodat, afar de: Cred, Doamne, ajutnecredinei mele. Despre care mi spun c dac din toat Biblia n-ar rmne dectele, ar fi de ajuns pentru a dovedi esena divin a cretinismului. Dei Papiniafirm c Fericirile sunt textul pe care globul pmntesc i omenirea l pot invocaspre a-i justifica rostul n cadrul unui concurs cosmic, mie unuia Cred,Doamne, ajut necredinei mele" mi se pare i mai obscur - apofatic, mai final. Eparadoxal, e nsi taina actului de credin prin efectul caiia i legturilecovalente38ale codului genetic - numai misterul nu le lipsete! - sunt lsate mult nurm. Nu cred i totui m rog. Cred i totui tiu c nu cred cu adevrat. Cred devreme ce-i spun Doamne" lui Hristos. i nu cred de vreme ce-1 rog s vin najutorul necredinei mele. (i cui i cer s m vindece de necredin? Celui ncare urmeaz s cred!) Cauzalitatea e desfiinat, legea succesiunii n timp, ca totce-i material sau psihic, dispare. i cred i nu cred, simultan. Dedublarea.Contradicia. Deci incertitudinea, angoasa. Contiina otrvind totul, otrvete icredina pe care n clipa cnd ne dm seama de ea o prefacem n necredindeoarece gndind credina o scoatem din inefabil, din candoare.Dar i ieirea, ndejdea, nimic nu-i pierdut: pentru c, smerit, adaog:ajut-m, lund aminte c omeneasca mea condiie e indiscutabil legat deparadox i contradicie. Simultaneitatea textului ar trebui s duc la dezndejdedac n-ar fi acel scurt ajut care - frm de bob de sare, infim catalizator cuuriae puteri de transmutare i nebnuite consecine combinatorii - rezolvcuadratura i preface strigtul buimcirii n lacrimile ncrederii.- Acolo, n celula de la Securitate unde am stat cu N. N. P. -nepotul de frateal pictorului Gh. Petracu - mi-a fost dat s cunosc i nefericirea cea mai atroce.Coincidenele au lucrat cu o precizie neabtut. Eram prins n capcan, chinuit deceva de care nu puteam fi absolut sigur - dar prea exclus s nu fie aa -, nsituaia de a nu m putea destinui nimnui, nici omului de treab alturi de carem aflam. i-n cuiat n vreo patru-cinci metri ptrai. Genunea era lng mine:
  28. 28. miunnd, ca-n povestea lui Poe14de erpi, obolani, ap puturoas, ntuneric iviermi. Spaiul, adic nu: timpul - la mine, spre deosebire de nuvel -serestrngea inexorabil. Iar ct despre trupele generalului Lassalle - care la Poeaduc soluia libernd pe deinutul inchiziiei mi se spusese la anchet: curoaba, m, s fi pornit Americanii votri (poate c de aceea n jargon de pucrii,deinuii de drept comun - ei, pinguinii - ne spuneau nou: Americanii) i totveneau, ct despre trupele generalului Lassalle nici gnd, s-au stins miracolelesecolului nousprezece. Atunci am cunoscut groaza fa ctre fa, am tiut ceeste zidul lui Sartre, ntunericul, derderea, colul. Va s zic nu scpasem. Capulface, capul trage. Prins n cuptor, nuntru. Ce-ai vrut, biete, ai avut. n mocirl.i de nicieri nimic. i groapa, genunea, tot acolo, rbdurie.i-atunci m-am aruncat n apa netiut, tar a fi nvat s not i cu ochiinchii; n cuptorul ncins. Creznd numai pe jumtate, ori pe sfert, ori i maipuin, aproape deloc, dar att de nenorocit nct, nenorocirea nsisubstituindu-se credinei, m-am ncredinat. Fr de39ruine. Nu mi-a fost ruine s m rog. Poate c de aceea am i fost ascultat.- Dar cred ca mai bine este, dup ce am lsat (i voi mai lsa) imaginile ignduiile s se desfoare cum vor, s povestesc pe ndelete cum s-au petrecutlucrurile, s-o iau de la nceput.Aflnd la 11 decembrie c Trixi fusese arestat (Marchiza", la telefon: nu-iacas, s-a internat la spital), am tiut c va veni repede i rndul meu. Trecereactorva zile fr s se fi ntmplat nimic mi strnea crescnd mirarea. Dintre toici buser ceai din serviciul Rosenkavallier eram singurul care mai umblaliber. Am vorbit cu tata. Tata m-a ncurajat spunndu-mi c se prea poate s nupesc nimic, dar c se cuvine s examinm toate eventualitile. Ne sftuim i euajung n sinea mea la superstiioasa concluzie c dac nu sunt arestat pn lasfritul anului, nseamn c am scpat. Din ziua de treizeci i unu decembrie mifac un soi de born magic, ceva optindu-mi din adncuri netiute c nu greesc.Treizeci i unu... De fapt treizeci, cci cine are s se apuce de arestri n ziuarevelionului?i comunic acest termen precis i tatii. Dac nu m ridic pn atunci,srbtorim amndoi revelionul cu fast. Tata se nvoiete. A depit optzeci i doi.Vrea puin curcan i, neaprat, nite icre de crap.Te ntrebi uneori cum de nu-i d seama cancerosul - care slbete vzndcu ochii, pe care doctorul de multe ori trebuie s-1 fi pus n gard prin efectuareaattor analize i a biopsiei - cum, ncercat de cumplite dureri, poate s nuneleag ce are. Dar nici eu nu-s mai breaz. Picur zilele i cu toate c nu pot snu tiu perfect de bine c este exclus i de nenchipuit s nu fiu arestat, ncep snutresc sperane din ce n ce mai idioate. Ba m i viziteaz gndu nebunesc c,cine tie, ci toi au complotat n adevr i mie, numai mie, nu mi-au destinuitnimic. mi joc teatru, mi furesc o irealitate din care logica a fost dat afar cu unbobmac. Gust, ca de obicei, adncul farmec al zilelor de Crciun - din totdeaunacele mai frumoase ale anului, din piatr i zgur s fii i nu se poate s nu tefring - care trec cu bine. n ziua de douzeci i patru citesc ca-n fiecare anColindul de Crciun al lui Dickens i nici de data aceasta nu izbutesc s-mi in
  29. 29. ochii neumezii de lacrimi.i apoi ncepe s m poarte gndul la revelion; m grbete s-1 pregtesc.Termenul acesta pe care i l-ai fixat cu totul arbitrar - m neap mintea - nu arenici o noim; s-ar putea s fii tot att de bine arestat la nti, dou sau trei ianuarie.Nu, tiu eu ce tiu: ceva cu totul fr de nume m face s fiu sigur c dac treceziua de treizeci i unu,40s-a zis, nu voi mai fi arestat n veac. Pn n treizeci i unu pericolul l simtintens, iminent, la pnd.n tot acest interval m vd des cu Doamna Z., coana Lenua, mama lui Al.Pal. Credina simpl, superstiioas poate, a boieroaicei m impresioneaz. Dedimineaa i pn seara e la biserica Batistei, cu acatiste. tie, spre deosebire depuin inteligentul ei (al doilea) so - un ancien beau 15 - (Las c nor hi att diri iei. I-or erta, li-o trae o spuneal-n lee li d drumu s se nvee ieiminti") - c lucrurile sunt ireversibile; totui ndjduiete. (Are i n-are cancer.)E primul meu contact cu minunea ca fapt cotidian, cerut, ateptat. Coana Lenuacrede n minuni; minunile se realizeaz, altfel n-ar fi aici la biserica Batitei s-1atepte pe printele Cazacii, s-i dea acatiste, ar fi la spierie.Apare printele Cazacu, nalt, formidabil, cu barb de vldic, i cu o vocede toboar comunal, de vestitor de Dumnezeu. De nchinat firete c m nchin,din copilrie. (Numai n celul, alturi de Mircea M. nu puteam: a fost ultima,dezndjduita, neroada mpotrivire a dumanului. Pe Doamna Bl, att deprietenoas cu mine, o uimesc odat nchinndu-m n poarta cimitirului legionarde la intrarea n Predeal, cnd vii dinspre Azuga i Buteni.)Sper i nu sper. Trec i douzeci i apte, i douzeci i opt i douzeci inou. Va s zic icre, curcan, cartofi prjii, mazre, fructe i un cozonac. Am omulime de curse de fcut; curcanul ni-1 frige o vecin din blocul de alturi. Unfel de pseudo-certitudine agitat pune stpnire pe mine, apoi se preface ntainic siguran: dac trece i douzeci i nou nu va mai fi nimic ru. Zi nticade anul acesta ntr-o Vineri; Smbt 2 e srbtoare legal, Duminic eDuminic, joi seara e revelionu! - i activitatea e reluat abia Luni n 4. Luni 4 epe alt planet n alt eon.(Aveam s aflu dup aceea c a fost ziua accidentului de automobil i amorii lui Camus.)Tata e foarte preocupat de pregtirile pentru revelion. M tot ntreab cndam de ghid s iau pinea. Ar fi bine s iau mai mult, i cit mai devreme. i nucumva s uit icrele de crap.Zilele de douzeci i nou i treizeci se scurg netulburate. Nu sun nimeni lau, donnim linitii. Convingerea mea e c nu se mai ntmpl nimic.Convingere neghioab i animalic. tiu doar prea desluit c sunt singunilrmas nearestat i c nu se potile s nu fiu luat i eu. i-apoi, cum a arta de n-afi arestat? Nu s-ar putea spune c lucrul pare curios, suspect, devilishly fishy?Dintre toi care veneau la printele Mihai numai el e liber; i cte nu se vorbesc peseama lui! Doresc41acelai lucru? De ce numai eu nu sunt ridicat? Coanei Lenua mi s-a prut
  30. 30. a-i ghici n priviri - cci n modul ei de a se purta cu mine nu exist dect gentileeextrem - o nuan de chinuitoare, neverosimil ndoial. Nu cumva sunt eudenuntorul grupului, turntorul! (Exprimarea argotic e acum pe buzeleintelectualitii i protipendadei, de cnd membrii lor sunt principalii clieni aipucriilor.) M tiu curat, aa nct m plimb ano cu doamna Z. pe strzile dinjurul bisericii Batiste i-i explic cele dou etimologii ale numelui: de laGiambattista Vecelli, ori Vevelli, favoritul lui Radu Mihnea cel Mare, ori de laun rule, Batitea. afluent al Colentinei - srman etalaj de erudiie elementar cene d putina de a depi niel mizeria situaiei. O asigur c sunt resemnat, cnu-1 voi mai prsi pe Dinu, c... - i o dau pe biata mea franuzeasc - voi staalturi de el dusse-je en avoir potir quinze ans.16Poate, ba nu poate, ci desigur cexagerez voit - sau incontient - dei fric-mi este (o fric bine nfipt n tottrupul) i de mai mult. Mi-este teribil de fric, nici nu tiam ct de fricos sunt. E odescoperire groaznic, i nu-i vd leac. Mi-e fric, asta e, total, intru n fric aacum ar intra cineva ntr-un costum de scafandru. Sunt totui n stare - nc nstare - s-o stpnesc, s-o ascund. nc nu-mi clnne dinii, nc nu-s livid, ncnu vrs fiere verde. Dar or s vin i astea, judecind dup ct constat c-mi estede fric. Deocamdat mai modific lista bucatelor pentru revelion cu tata, faccumprturi, paradez pe strzi cu coana Lenua i-mi caut un refugiutranscendental n vorbirea pe franuzete; unor urechi ca ale doamnei Z. francezamea trebuie s le sune foarte strduit.Toamna 1966n piesa lui Arthur Miller, After the fall, st scris o fraz a crei valoareabsolut, dar i profetic, anii aveau s-o confirme, s-o amplifice; anii n cursulcrora drogurile, halucinogenele, compuii acidului lisergic - LSD-ul mai ales -,marijuana (the pot), mescalina, peyotl, olilouqui, teonnanacatl (le tiu de la GigiTz. care a copiat o list dintr-o revist american) ori stupefiantele - opiaceele,haiul, heroina - i toate produsele zeificate de Thomas Learey i de nenumraiilui credincioi au devenit mrfuri de mas i bunuri de larg consum: but no pilican make us innocent.1Da, pilulele pot da somnul, ori mai ndeosebi somnolena ori evadarea prindeconectat nepsare. Nevinovia ns nu. Pe aceasta nu42o poate (re)da i pstra dect numai Hristos, pe calea lui paradoxal,ca-ntotdeauna: dndu-ne sentimentul culpabilitii.- Paradoxal mai lucreaz Hristos i cu pctoii, cu viaa i cu moartea.Karl Barth: harul ndreptirii e viaa noastr, harul sfineniei e moarteanoastr. Ceea ce nseamn c, n operaia ndreptirii, Domnul i spune mortului(adic pctosului): triete! Apoi, dup ce 1-a scos din pcat, cu alte cuvinte dinmoarte, i 1-a chemat la via, tot El i spune celui acum viu: mori! Pctosul cit- fostul mort care a fost chemat la via - urmeaz acum s moar la cele lumeti.