rfules Verrre

STEAUA SUDULUI

CuvAnt-inainte de

Nicolae Manolescu

Traducere din limba francezi de

Ion HOBANA

6.o*ruA RoMANEASCA

Crrprlns

Cuvdnt-inainfe de Nicolae Manolescu.. .'.......'.......'.... 7

I Nemaipomenif i sunt francezii iqtia !.............'..................1r

II Pe cAmpia diamantelor ..'.'..'...21

III Un pic de gtiinf5, ddruiti cu multl prietenie."..'...........31

IV Vandergaart-Kopje ..................4r

V Prima exploatare.. .'................ 50

\/II Surparea..... ........74

VIII Marea experienfd ............'......83

IX O surpriz5.. ........9o

X John Watkins reflecteazi .....-99

XI Steaua Sudului....... ...'.............112

XII Pregitiri de plecare... ..-..-......r22

)(III StribitAnd Transvaalul ........129

XIV La nord de Limpopo ..............r42

XV Un complot ...-.'.L52

xu TrSdare .............. 16r

XVII O cursi cu obstacole african5...... .............'V1

XVIII Struful care vorbegte................... ...........'...178

XIX Peqtera minunatl ...........'.'...'189

XX lntoarcerea. .......198

XXI Justifie venefian5.... '........'....2o8XXII Un nou tip de minl .........'.....2r8

XXIII Statuia comandorului................. ..............227

XXIV O stea care dispare ................2)3

rNnmlponm,:urg srrNf

rRANCDzrr ,{$Tra!

- Vorbigi, domnule, vi ascult!

- Domnule, am onoarea si vd cer mAna domnisoareiWatkins, fiica dumneavoastri.

MAnaAlicei?

- Da, domnule. Cererea mea pare si vi surprindi. O simi iertafi, totusi, daci mi-e destul de greu si inqeleg de ce vis-ar pirea extraordinari. Am douizeci gi gase de ani. Mi nu-mesc Cyprien M6r6, sunt inginer de mine - am fost al doileadin seria mea la absolvirea $colii Politehnice. Familia mea esteonorabili gi onorati, cu toate cI nu-i instlriti. Domnul consulal Franfei in Colonia Capului poate sd confirme toate acestea,daci dorili, ca gi prietenul meu Pharamond Barthds, temerarulvAnitor pe care il cunoaqteli bine, ca toati lumea inGriqualand. Mi aflu aici intr-o misiune gtiinfifici, trimis deAcademia de $tiinle qi de Guvernul francez. Anul trecut,Institutul mi-a decernat premiul Houdart, pentru lucririlemele despre compozigia chimici a rocilor vulcanice dinAuvergne. Memoriul meu asupra bazinului diamantifer alVaal-ului, care este aproape terminat, va fi firi indoiali bineprimit de lumea gtiinfificS. La intoarcerea din misiune, voi finumit profesor adjunct la $coala de Mine din Paris; mi-am pirefinut apartamentul, in strada Universiti;ii, numirul ro4, laetajul al treilea. Anul viitor la intAi ianuarie, salariul meu seva ridica la patru mii opt sute de franci. $tiu cd nu e o avere,dar, cu ceea ce imi vor aduce lueririle personale, expertizele,

premiile academice qi colaborarea la revistele gtiinqifice, acest

venit va fi aproape dublat. Adaug ci, fiind modest, nu-mi tre-buie mai mult ca sI fiu fericit. Domnule, am onoarea slvi cer

mAna domnigoarei Watkins, fiica dumneavoastri.Numai dupi tonul ferm qi hotirAt al acestui mic discurs se

putea vedea cu ugurinfi ci Cyprien M6r6 era obignuit simeargi totdeauna drept la finti gi si vorbeascl deschis.

infdligarea sa nu dezminfea impresia produsi de felul siude a vorbi, fiind aceea a unui tAnir ocupat indeobgte cu cele

mai inalte rafionamente gtiin;ifice care nu acordl vanitililormondene decAt timpul strict necesar.

Pirul siu $aten, tiiat scurt, barba blond5, tunsi aproape

pAnH la epidermi, simplitatea costumului siu de cilitorie dindoc gri, pil5ria de pai ieftini pe care, intrAnd, o pusese cuvi-incios pe un scaun - cu toate ci interlocutorul siu rimisesecu capul acoperit, cu lipsa de politele caracteristici rasei an-glo-saxone - totul in Cyprien M6re indica un spirit serios,

dupi cum privirea lui limpede arlta o iniml curati qi o eong-

tiinli dreapti.Mai trebuie spus ci acest tAnir francez vorbea foarte bine

englezegte, ca gi cum ar fi triit multl vreme in finuturile.celemai britanice ale Regatului Unit.

Domnul Watkins il asculti trigAnd dintr-o pipi lungi,agezat intr-un fotoliu de lemn, cu piciorul stAng intins pe untaburet de pai, cu cotul sprijinit pe colul unei mese grosolane,

avAnd in fali o carafi cu gin qi un pahar umplut pe jumitatecu aceasti biuturi alcoolici.

Era imbricat cu un pantalon alb, o haini de pAnzi roasi,albastrd, o cimagi de flaneld gilbuie, firivesti gi fHri cravati.Sub pdliria imensd de pAsl5, care pirea ingurubati definitivpe capul cirunt, se rotunjea o fali buhliti gi roqie, parc-ar fifost injectati cu peltea de coacize. Pe fala aceasta, putin atre-gitoare, lmpodobiti cu smocuri de barbi asprl de culoareapirului, licireau doi ochi mici, cenugii, care nu prea oglindeau

ribdare gi bunitate.Trebuie str spunem de lndat5, in aplrarea domnului

Watkins, ci suferea groaznic de guti, ceea ce il obliga s5-gi

L2

fini piciorul stAng infigurat in bucigi de pAnzi; or, guta, inAfrica Meridionali ca gi in alte firi, nu-i flcut[ si imblAn-zeascd firea oamenilor cirora le roade articulafiile.

Scena se petrecea la ferma domnului Watkins, pe la z9grade latitudine la sud de Ecuator gi zz grade longitudine laest de meridianul Parisului,, pe frontiera vestice a Statuluiliber Orange, la nord de Colonia britanici a Capului, in centrulAfricii de Sud, sau anglo-olandeze. Aceastd fari, pe care ma-lul drept al fluviului Orange o desparte de marginile sudiceale marelui degert Kalahari gi cireia in vechile hirfi i se spuneGriqualand, este numitl in mod mai indreptifit, de vreo zeceani,,,Diamonds' Field", CAmpia Diamantelor.

Holul in care avea loc aceaste intrevedere diplomatici sedistingea atAt prin luxul deplasat al cAtorva piese de mobilier,cAt gi prin siricia altor detalii ale interiorului. pardoseala, deexemplu, era din pimint bitut, dar agternuti, pe alocuri, cucovoare groase qi blinuri scumpe. Pe perefi, pe care nu-i aco-perise niciodati un tapet oarecare, erau agdfate o penduldenormi din aramd cizelati, arme de pref de fabricaqii diferite,miniaturi englezegti, incadrate in rame splendide. O sofa deplug era aqezatd lAngi o masi de lemn alb, buni cel mult pen-tru nevoile unei bucitirii. Fotolii aduse din Europa iqi intin-deau in zadar brafele citre domnul Watkins, care prefera unjilq vechi, cioplit odinioari de propriile sale mAini. Totupi, ingeneral, ingrimidirea obiectelor de valoare gi mai ales acesttalmeg-balmeq de piei de panteri, de leopard, de girafi qi detigru, a{uncate pe toate mobilele, dideau inciperii un aer deopulenfd barbari.

De altfel, era evident, prin forma plafonului, ci aceasti casln-avea etaje. Ca qi toate celelalte din regiune, ea era construitlin parte din scAnduri, in parte din lut gi acoperiti cu foi dezinc, agezate pe scheldria ei uqoarS.

' Meridianul 0 n-a fost intotdeauna cel pe careJ gtim azi sub numelede meridianul Greenwich (un cartier al Londrei). Acesta a fost stabilitabia in r85r, iar in 1884 un congres internafional a aprobat acest stan-dard. PAni atunci, qi chiar gi dupi aceea, flancezii au folosit meridianulParisului ca meridian 0.

t3

Se vedea de asemenea ci locuinga abia fusese terminatl,intr-adevir, era destul si te apleci Pe una dintre ferestre ca sizlregti, la dreapta qi la stAnga, cinci sau $ase constructii pird-site, toate de acelagi fel, dar de vArste diferite gi intr-o stare de

degradare din ce in ce mai inaintati. Erau tot atAtea case Pe

care domnul Watkins le clidise, le locuise 9i le pirisise pe

rAnd, gi care marcau intr-un fel treptele inavulirii sale.

Cea mai indeptrrtatd era ficuti numai din bucili de gazon

gi nu merita decAt numele de colibfl. Urmitoarea era cliditidin lut, a treia din lut gi din scAnduri, a patra din lut 9i dinzinc. Se vedea ce gami ascendenti stribituse domnulWatkins, datoritH succesului indeletnicirii sale.

Toate aceste clidiri, mai mult sau mai pufin diripinate,se ridicau pe o miguri, aproape de confluenqa Vaal-ului 9i a

Modder-ului, cei doi principali afluengi ai fluviului Orange inaceasti regiune a Africii de Sud. Jur lmprejur, cAt vedeai cu

ochii, nu se zirea, citre sud*vest gi nord, decit cAmpia tristiqi pustie. ,Veld-uI", cum i se spune pe-aici, e format dintr-unpimAnt rogiatic, uscat, arid, prifos, presirat ici-colo cu citeva

fire de iarbi rari gi mici tufiguri de spini.

Lipsa totali de arbori este caracteristica acestei triste regi-

uni. in consecinli, linAnd seama ci nu se gisesc nici cirbuni,iar legiturile cu oceanul sunt lente gi dificile, nu e de mirare

ci localnicii sunt silili si ardi, pentru nevoile casnice, bile-garul turmelor de animale.

Pe acest teren monoton, cu un aspect aProaPe dezolant,

curg cele doui rAuri, atAt de incete qi cu malurile atit de joase,

incAt te miri cum nu se intind peste intreaga cAmpie.

Numai spre rtrsirit, orizontul este tiiat de zimfii indepirtaliai celor doi munfi, Platberg qi Paardeberg, la poalele cirora pofiziri, daci ai ochi buni, fum, praf mici Puncte albe, care sunt

colibe sau corturi, gi iur imprejur o forfotl de fiin1e vioaie.

Aici, in acest Veld, se gdsesc ziclmintele de diamante inexploatare: Du Toit's Pan, New-Rush qi, poate cel mai bogat

dintre toate, Vandergaart-Kopje. Aceste mine sub cerul libergi aproape la suprafala solului, care sunt inglobate sub denu-

mirea generali de,,dry-diggins", sau mine secate, au livrat, cu

t4

incepere din r87o, diamante gi pietre prEioase in valoare deaproximativ patru sute milioane de franci. Ele se afli reuniteintr-o circumferingtr cu raza de cel mult doi sau trei kilometri.Se vedeau foarte bine cu binoclul de la ferestrele fermeiWatkins, care nu se afla decit la patru mile engleze, de ele.

De altfel, fermH e un termen destul de impropriu, dacl evorba de aceasti atezare, clci era cu neputinfi sd ztrregti inimprejurimi vreun fel de culturi. Ca tofi pretinqii fermieri dinaceastl regiune a Africii de Sud, domnul Watkins era maicurAnd un proprietar de cirezi de boi, de turme de capre gi deoi, decit un veritabil conducitor al unei €xploatiri agricole.

Domnul Watkins nu rtrspunsese inctr cererii atat de politi-cos, dar atit de limpede formulate de Cyprien M6r6. Dupi cereflectase cel pu;in trei minute, el se hotiriin sfflrqit sI scoatlpipa din col;ul gurii gi emise urmitoarea opinie, care n-aveadesigur decAt o legiturtr foarte lndeplrtattr cu problema indiscugie:

- Cred c-o si se schimbe vremea, dragl domnule! Nicio-dattr n-am suferit de guti mai mult ca in aceasttr dimineali!

TAnirul inginer se-ncrunti, lntoarse o clipl capul gi trebuistr faci un efort ca sd nu lase sI i se vadl dezamigirea.

- Poate cH agi face bine daci afi renunfa la gin, domnuleWatkins! rispunse el destul de tiios, aritAnd spre cana degresie pe care ataeurile repetate ale blutorului o goleau repedede confinut.

- SI renunt la gin! By Jove! I1i bali joc de mine! strigifermierul. A f{cut vreodatl riu ginul unui om de treabi?... Da,gtiu ce vrei sI spui!... Vrei sd-mi citezi re;eta dattr de mediculacela primarului care suferea de guti! Cum il chema pe medic?Cred ctr Abernethy! ,Vrefi sd vI simfifi bine? ii spunea elbolnavului siu. Trtri1i cu un giling pe zi gi c5gtiga;i-l prinmunctr!" Foarte bine gi frumos! Dar, pe bitrAna noastriAnglie!Dac{, pentru ca si te simli bine, trebuie sI triiesti cu un gilingpe zi, la ce-fi mai slujegte ci ai ficut avere?... Astea-s prostiinedemne de un om de spirit ca dumneata, domnule M6r6!...

15

' Mila englezl: 16o9 metri (n.a.).

Te rog, deci, si nu-mi mai vorbeqti despre asta!... DecAt aqa

viafi, mai bine in mormAnt!'.. N-am alte bucurii decAt sI m5-

nAnc bine, si beau bine, si fumez o pipi, ori de cAte ori am

pofti - gi dumneata vrei si renunl la ele?

- Oh! Nu lin defel! rispunse cu franchefe Cyprien. Viamintesc numai o reguli de sinitate, Pe care o cred justi! Dar,

daci vrefi, si lisim asta, domnule Watkins, 9i si revenim la

obiectul special al vizitei mele.

Domnul Watkins, atAt de vorbiref mai inainte, recizuse

in mutismul s5u gi scotea, ticut, mici rotocoale de fum.

Uqa se deschise. Intri o fati, ducAnd o tavl cu pahare.

Aceasti drigu!5 persoand, incAntltoare cu boneta ei, cro-

iti dupi moda fermierilor din Veld, era imbricati simplu, cu

o rochie de pAnzi cu floricele. in vArsti de nouisprezece-do-

uizeci de ani, cu un ten foarte alb, cu plrul blond 9i fin, cu

ochii mari, albaqtri, cu o fizionomie blAndi qi veseli, ea era

imaginea sin5tltii, a grafiei qi a bunei dispozilii.

- BunI ziua, domnule M6r6! rosti ea in franfuzeqte, dar

cu un u$or accent britanic.

- Buni ziua, domnigoari Alicel rispunse Cyprien M6r6,

care se ridicase la intrarea fetei 9i acum se inclina in fata ei'

- V-am vizut cAnd afi sosit, domnule M6r6, relui miss

Watkins, lisAnd si i sevadi dinlii frumogi, intr-un surAs prie-

tenos, gi, cum gtiu ci nu vi place ginul tatii, vi aduc oranjadi,

nidijduind ci o vefi gisi destul de rece!

- E foarte driguf din partea dumneavoastrl, domnigoari!

- Ah, nici nu vi putefi inchipui ce a inghiflt Dada, strufulmeu, in dimineafa aceasta!relui ea cu familiaritate. Bila mea

de fildeg pentru cArpit ciorapii!... Da, bila mea de filde9!$i to-

tu$i, e destul de mare, gtifi domnule M6r6, qi o primisem chiar

de la sala de biliard din New-Rush!... Ei bine, acest nesltul de

Dada a inghilit-o ca pe o pilulil E un animal riuticios, care o

si mi faci sI mor de suplrare, mai devreme ori mai tirziu.in timp ce povestea, miss Watkins avea in colpl ochilor sii

albagtri o mici razi vesel5, care nu pirea si indice o dorinfiprea fermi ca acest prbnostic lugubru sd se implineasci, nicimai devreme, nici mai tArziu. Dat deodatS, cu intuilia atit de

16

pitrunzltoare a femeilor, ea fu izbiti de ticerea tatilui siu qi

a tAnirului inginer, ca gi de faptul ci prezenfa ei ii stdnjenea.

- S-ar pirea, domnilor, civi deranjez! Daci avefi secretepe care nu trebuie si le gtiu, am si plec!... De altfel, nici n-amtimp de pierdut!Trebuie si-mi studiez sonata, inainte de a miocupa de pregltirea mesei!... Ei, hotirAt lucru, nu prea suntefivorbire;i astizi, domnilor!... Vi las cu comploturiledumneavoastri sumbre!

Aproape de ieqire, se intoarse qi spuse, cu grafie, degi su-biectul era dintre cele mai serioase:

- Domnule Mdr6, cAnd o si vrefi si mi ascultali la temadespre oxigen, vi stau la dispozilie. Am citit de trei ori capito-lul de ehimie pe care mi l-afi dat si-l invil gi acest ,,corp gazos,

incolor, inodor gi firi gust" nu mai are secrete pentru mine!Apoi, miss Watkins ficu o reverenttr qi disptrru ca un gin-

ga$ meteor.O clipl mai tArziu, acordurile unui pian excelent, risunAnd

intr-una din cele mai indepirtate camere, anunfari ci fata se

diruie in intregime exerciliilor sale muzicale.

- Ei bine, domnuleWatkins, relui Cyprien, ciruia aceastiapari;ie drigilagd i-ar fi reamintit de ce se afla acolo, admi-lAnd cd ar fi fost in stare si uite, vrefi si-mi rlspunde;i lacererea pe care am avut onoarea si v-o fac?

Domnul Watkins iqi scoase pipa din colgul gurii, scuipisolemn pe jos, igi ridicd brusc capul qi, slgetAndu-l pe tinircu privirea, il intrebi:

- Nu cumva, domnule M6r6, i-ai gi vorbit despre toateastea?

- SA fi vorbit despre ce?... Cu cine?

- Despre ceea ce spuneai... Cu fiica mea...

- Drept cine mi luali, domnule Watkins! replici tflnirulinginer, cu o cilduri care nu lisa nicio indoialS asupra since-ritilii sale. Sunt francez, domnule!... Nu uitaqi!... Nu mi-ag fipermis niciodati si vorbesc despre cisitorie cu domnigoara,fiica dumneavoastrS, firi consimfimintul dumneavoastri!

Privirea domnului Watkins se imblAnzi gi, dintr-odat5,limba pdru si i se dezlege:

L7