Steaua Dunarii(Calina Aurel)

131
Din punct de vedere etimologic,cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie) sau „tatour”, ”to make a tour” (a călători, a face o călătorie, a colinda), care a fost creat in Anglia in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de a voiaja prin Europa, in general si in Franţa, in special. La randul său, acest termen englez derivă din cântul francez „tour” (călătorie, mişcare in aer liber, drumeţie in circuit, plimbare), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement, recreere, destindere, plăcere. Termenul francez are insă rădăcini şi mai adânci. El derivă din cuvântul grec „tournos” şi respectiv cel latin „turnus” şi înseamnă tot călătorie in circuit, spre deosebire de „periplu” , care se referă la călătoria in circuit, dar numai pe mare, în jurul unei insule, ţări,continent sau în jurul Pământului. A fost acceptată şi ipostaza originii ebraice a cuvăntului „tour”: în ebraica veche, termenul „tour” corespunde noţiunii de călătorie de descoperire, recunoaştere, explorare. Din termenul „turism” a derivat şi termenul de „turist”, adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

Transcript of Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Page 1: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Din punct de vedere etimologic,cuvântul „turism” provine din termenul englez

„tour” (călătorie) sau „tatour”, ”to make a tour” (a călători, a face o călătorie, a

colinda), care a fost creat in Anglia in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de

a voiaja prin Europa, in general si in Franţa, in special. La randul său, acest termen

englez derivă din cântul francez „tour” (călătorie, mişcare in aer liber, drumeţie in

circuit, plimbare), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de

călătorie de agrement, recreere, destindere, plăcere.

Termenul francez are insă rădăcini şi mai adânci. El derivă din cuvântul grec

„tournos” şi respectiv cel latin „turnus” şi înseamnă tot călătorie in circuit, spre

deosebire de „periplu” , care se referă la călătoria in circuit, dar numai pe mare, în

jurul unei insule, ţări,continent sau în jurul Pământului. A fost acceptată şi ipostaza

originii ebraice a cuvăntului „tour”: în ebraica veche, termenul „tour” corespunde

noţiunii de călătorie de descoperire, recunoaştere, explorare.

Din termenul „turism” a derivat şi termenul de „turist”, adică persoana care

efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

De la aceste speculaţii lingvistice, mai târziu, spre finele secolului trecut şi

începutul secolului nostru, s-a ajuns la adevăratele definiţii ştiinţifice ale noţiunilor de

turism şi turist.

Turismul, ca orice activitate în plină evoluţie şi dezvoltare, a fost obiect de

cercetare pentru numeroşi specialişti, care, o dată cu semnalarea lui ca fenomen, au

încercat să-i stabilească dimensiunile în timp şi spaţiu, conţinutul, adică să-l

definească. Primele încercări datează de la începutul secolului nostru. Astfel,

R.Guyer-Freuler arăta că „turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen

al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbare

a mediului de viaţă, pe naşterea şi dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru

frumuseţea naturii”.

Englezul F.W.Ogilvie definea turiştii drept nişte persoane ce „...satisfac doua

condiţii: sunt departe de casă pentru o perioadă ce nu depăşeşte un an şi cheltuiesc

banii in acele locuri fără să-i căştige”, in timp ce compatriotul său A.C.Norwal

Page 2: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

consideră că „..turistul este acea persoană care intră într-o ţară străină pentru orice alt

scop decât pentru a-şi stabili o reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi care-şi

cheltuieşte, în ţara în care se stabileşte temporar, banii câştigaţi în altă parte...”

În 1940 profesorul elveţian dr.W.Hunziker a elaborat o definiţie a turismului,

acceptată pe plan mondial:”turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care

rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât

sejurul şi deplasarea nu sunt stabilite printr-o motivare permanentă şi o activitate

lucrativă oarecare”.

Dicţionarul enciclopedic român propune următoare definiţie a turismului:

”Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând îi parcurgerea, pe jos sau cu

diferite mijloace de transport, a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti,

localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice”. Dicţionarul turistic

internaţional conţine şi el o formulare: ”Turismul reprezintă un ansamblu de măsuri

puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau

în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţii

specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi industria

care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor” şi tot în acest dicţionar se precizează

că: ”Turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică pentru persoana în

cauză, pe de-o parte, alegerea deliberată a ţintei, pe de alta, preocuparea exclusivă

pentru satisfacerea plăcerii sale”.Cu alte cuvinte, prin turism se înţelege în primul

rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă

localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente si muzee, pentru a-şi

îmbogăţii cunoştiinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă şi

tratament, iar în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi

serviciilor solicitate de turisti la locul de destinaţie la un înalt nivel calitativ, şi în

condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special şi a mediului

înconjurător, în general. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific

civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de

evoluţia ei. Adresăndu-se unor segmente largi si răspunzând pe deplin nevoilor

2

Page 3: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

acestora, turismul se detaşeaza printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi

internaţional. De asemenea, prin caracterul său de masă şi conţinutul său complex,

turismul atenuează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra

evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor intrnaţionale.

România dispune de un vast şi valoros potenţial turistic natural şi antropic, ca şi

de o bogată tradiţie in domeniul călătoriilor, ceea ce argumentează pentru viitor

înscrierea turismului între ramurile de bază ale economiei.

Turismul în contextul serviciilor din economia românească

O problemă a industrializării româneşti, în perioda industrializării socialiste

a fost ponderea redusă a seviciilor, dovedind menţinerea înapoierii ei în raport

cu ţările industrializate.

România a deschis porţile, e drept oarecum în sens unic, turiştilor din întreaga

lume, la mijlocul deceniului al şaptelea al secolului al XX-lea.

Atracţia potenţialului natural deosebit a făcut ca, un timp, să-şi găseasca un

loc în randul primelor ţări, ca destinaţie turistică.

Pentru clienţii stăini, aceste prestaţii s-au conceput ca un turism industrializat,

menit să dezvolte relaţii externe şi să aducă venituri bune. S-au folosit corelări cu

diverse manifestări specifice (precum festivaluri de muzică uşoară-iniţiate în această

perioadă-şi altele), dorite ca favorabile pentru imagine, s-au explotat benefic

priorităţile româneşti în domeniul geriatriei. Din punct de vedere teritorial, s-a pus

mai mult accent pe zona dobrogeană, dar valorificându-se şi potenţialul

balneoclimateric şi montan în general. Orientarea spre investiţii masive axate pe

industrializare şi urbanizare (ca tendinţă generală în economie) s-au regăsit în această

perioadă indirect în dezvoltare si a turismului, de exemplu prin amenajările executate-

lacuri artificiale, viaducte, căi de transport, alte obiective importante de infrastructură,

în concordanţă cu creşterea populaţiei îndeosebi la oraş. Activitatea comercială era

încadrată în limitele legislative bine conturate, în scopul diminuării unor abuzuri şi

3

Page 4: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

activităţi ilicite, fapt care a reprezentat însă şi o oarecare încorsetare a afacerilor şi

dezvoltării iniţiativei economice.

În competiţia turistică mondială, a schimbărilor permanente, a fost greu de

păstrat locul obţinut la un moment dat în clasamentul ţărilor receptoare: pentru că

aceste poziţii implică eforturi uriaşe, promoţionale, de imagine şi sunt o expresie

statistică nu numai a eforturilor investiţionale făcute de fiecare ţară pentru a-şi

promova imaginea turistică, dar şi a situaţiei generale, a economiei în ansamblu.

Numărul unităţilor prestatoare de servicii a continuat să crească chiar şi în

această perioadă de decădere economică, de după crizele mondiale ale anilor ´70, însă

creşterile investiţionale s-au făcut în condiţii ineficiente, adică mai repede decât

încasările, pe fondul veniturilor scăzute ale populaţiei şi formelor învechite sau puţin

profesioniste în care acestea îşi desfăşurau activitatea.

Turismul a înregistrat creşteri continue la toate categoriile de activităţi, de la

hoteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice şi până la tabere pentru elevi, chiar până în

anul 1989 şi inclusiv în acesta, căderi majore, manifestăndu-se numai după revolutie.

După 1989, în ciuda deschiderii totale, turismul va decădea şi el totalmente, de

această dată din cauza diminuării majore, până aproape la dispariţie a turismului

popular interior, pe fondul scăderii dramatice a producţiei şi veniturilor majorităţii

covârşitoare a populaţiei.

Ocuparea se orientează astăzi spre servicii, mai mult decât înainte, aceasta

aflându-se pe locul doi, după agricultură. În această privinţă serviciile au tendinţă

cvasiconstantă : 32,8% în 1995, puţin peste 31% în 1996 şi în anii următori, aproape

32% în 1998 ca şi în 2000.

Per total indicii serviciilor de piaţă prestate în principal pentru populaţie au

variat din anul 1999 încoace între 110-124%,oscilant faţă de anul 1993 (116,7% în

anul 2001). Indicii cei mai scăzuţi sunt la restaurante, cafenele, baruri, cantine şi alte

unităţi de preparare a hranei, care în anul 2001 erau încă la 80-90% faţă de anul 1993,

în ciuda faptului că asemenea unităţi sunt dintre cele mai persistente, chiar şi în

condiţiile gavelor diminuări ale veniturilor populaţiei .

4

Page 5: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Economia de piaţă presupune că existenţa unei situaţii de criză ridică probleme,

dar poate şi stimula soluţii economice valoroase. În absenţa capacităţii investiţionale,

speranţele s-au pus, pentru turismul românesc, ca de altfel pentru întrega economie,

în privatizare, ca şansă de dezvoltare.

După revoluţia din decembrie 1989, turismul românesc s-a înscris în reforma

economică a tranziţiei spre economia de piaţă, concretizată în privatizarea

intreprinderilor şi unităţilor de turism, descentralizarea şi armonizarea acestora,

devenind societăţi comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Treptat, după 1991,

aceste societăţi sau transformat în societăţi pe acţiuni, cu răspundere limitată, nume

colectiv, aliindu-se în acest fel la structurile existente în ţările cu turism dezvoltat.

A crescut însă ponderea proprietăţii private în domeniul turismului.

Restructurarea turismului românesc a fost un proces profund, implicând administraţia

naţională de turism, investitorii români, agenţii economici interni, dar şi investitorii

străini sub forma societăţilor mixte.

Tot începând cu 1991, s-a trecut la clasificarea pe stele a unităţilor de cazare şi

de alimentaţie publică în conformitate cu standardele internaţionale.

Au devenit prezente şi în economia noastră importante companii de turism

precum Hilton, Radisson Hyatt, Le Meridien, Sofitel, Holiday Inn, dar realitatea

actuală a turismului românesc are nevoie de o participare mai consistentă a capitalului

străin, de o valorificare corespunzătoare a bogatului potenţial şi de creşterea calităţii

şi diversităţii ansamblului activităţilor de turism din România.În anul 1999,

proprietatea privată reprezenta încă mai puţin de jumătate, în anul 2002 ea tindea deja

spre 70% din capacitateade cazare turistică.

După 1989, în cadrul creşterii rolului şi ponderii sectorului privat în PIB,

valoarea adăugată brută pentru servicii era de 64,4% în 2002. Sectorul privat deţine

aşadar cea mai mare pondere în valoarea adăugată brută pe activităţi, prin servicii,

urmate de industrie şi agricultură. Valoarea adăugată de serviciile din sectorul privat a

fost de 54% în 1999 şi de 42,4 în 2002. La formarea PIB-ului, în ultimii ani cea mai

5

Page 6: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

mare pondere o are sectorul serviciilor 47-48%, urmat de industrie 31-33%, în timp

ce agricultura contribuie cu 5-7%, alte ramuri, având participări sub acest nivel.

Creşterea ocupării în domeniul serviciilor a avut un rol important la mai buna

servire a populaţiei şi la reducerea sărăciei, îndeosebi în mediul urban. La rândul ei,

atenuarea sărăciei are efecte pozitive asupra creşterii turismului şi a altor consumuri

ale populaţiei. Dezvoltarea în continuare a turismului românesc trebuie să beneficieze

de un cadru legislativ şi instituţional adecvat (actualizarea, clarificarea şi completarea

acestuia a fost multă vreme o problemă nerezolvată, după 1989, legislaţia a trebuit să

reglementeze, pe lângă clasificarea structurilor de primire şi acordarea de licenţe şi

brevete pentru turism, despre care am amintit, statute şi normative de reglementare a

funcţionării staţiunulor şi zonelor turistice, de omologare a traseelor turistice, pârtiilor

de schi, sectoarelor de plajă şi zonelor turistice în general, zonelor de recreere din

sistemul pensiunilor, norme de echipare, norme şi criterii de vânzare şi tarifare,

reglementări vizând protecţia resurselor turistice naturale şi construite, protejarea

mediului). Preocupările în aceste direcţii continuă şi problemele trebuie să rămână

prioritare în atenţia responsabililor.

Dezvoltarea turismului are la bază şi perfecţionarea personalului- şi îndeosebi a

manageriatului turistic-la standardele concurenţei internaţionale actuale în domeniu.

Din totalul înoptărilor în unităti de cazare turistică, cca.15% în ultimii ani au fost

turişti străini, dar pe ansamblu numărul plecărilor depăşeşte, an de an, numărul

sosirilor, în cadrul turismului internaţional al României.

Prin modalităţi multiple şi cât mai variate, politica economică la nivel

guvernamental, dar nu numai, urmăreşte relansarea turismului românesc, adaptarea

lui la standardele UE, integrarea lui în cel european şi mondial. În acest sens s-a

întocmit un program de restructurare şi dezvoltare a turismului românesc. S-au

conceput şi trebuie aplicate şi în continuare, cu insistenţă, programe concrete, active

şi agresive de promovare internaţională, acorduri, convenţii, protocoale cu ministere,

instituţii şi organisme implicate în activitatea turistică, modernizarea sistemului de

colectare şi preluare de date în domeniu, sporirea competenţei serviciilor publice

6

Page 7: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

descentralizate ale Ministerului Turismului, respectiv a centrelor teritoriale şi

îmbunătăţirea funcţionării acestora, implicarea mai bună a direcţiilor şi

administraţiilor publice locale şi comisii locale de turism – cu atribuţii concrete –

organizaţiilor profesionale din turism şi patronatului din domeniu sau corelat, cu

mass-media.

Atribuirea unui loc şi rol prioritar serviciilor de turism, în economia tranziţiei şi

a viitorului, incubă însă o corelare cu mari investiţii pentru realizarea infrastructurii

generale a economiei, ca o prioritate fără de care orice eforturi singulare în domeniul

turismului ar avea efecte nesemnificative.

Turismul - un fenomen cu abordare multifuncţională

Deşi creşterea cantitativă a turismului a fost mai redusă în perioada postbelică,

multe persoane, agenţi întreprinzători şi instituţii guvernamentale preocupate de

turism au început abia recent să acorde o atenţie mai serioasă implicaţiilor

sale.Standardele profesionale pentru operaţiile de anvergură în turism, nivelul

planificării industriei turistice şi posibilităţile create pentru învăţământul superior în

domeniul turismului sunt, din păcate, apreciază specialiştii, departe de a fi

corespunzătoare pentru o industrie atât de largă. Sunt foarte multe motive care au

determinat această situaţie, dar, în ultimul rând, cea mai mare dintre responsabilităţi

revine:

1. unei lipse de informaţii credibile despre importanţa turismului;

2.unei tradiţii în turism, care pune puţin accent pe pregătirea universitară şi

cercetarea de înaltă calitate ce ar duce la informaţia credibilă necesară.

Necesitatea unei mai bune informări se întinde de la activitatea la clasă până la

ministere.

Turismul este, în înţelegerea multor profesionişti, cu precădere, o problemă de

piaţă şi administraţie empirică- în timp ce aceste activităţi sunt importante, domeniul

este şi mai important. Planificarea, dezvoltarea şi politica profiturilor depăşesc

aspectele practice şi limitate ale tehnicilor de piaţă. în viitor, pregătirea

7

Page 8: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

profesioniştilor în domeniul turismului va avea nevoie de stăpânirea şi folosirea

ştiinţei acestui sector, singura alternativă pe care s-ar putea fundamenta dezvoltarea

producţiei şi evaluarea corectă a industriei turistice. Turismul, ca formă populară de

existenţă umană în timpul liber, de asemenea, oferă oamenilor de ştiinţă din domeniul

social o posibilitate apreciabilă pentru o mai bună înţelegere a anumitor forme de

interacţiune umană, şi cum acestea afectează alţi oameni şi mediul în care ele apar.

Turismul - o experienţă umană

Turismul este o activitate pe care o desfăşoară indivizii şi de care, de obicei,

aceştia se bucură. Pentru a înţelege mai bine fenomenul turismului, trebuie să

înţelegem comportamentul individului - psihologia turiştilor şi a celor care pot să

devină turişti. Dezvoltarea şi testarea modelelor care ajută la explicarea

antecedentelor şi consecinţelor comportării umane reprezintă o prioritate importantă

în învăţământul şi cercetarea legată de turism. Asemenea informaţii pot fi de reală

valoare în proiectarea atât a noilor produse turistice, cât şi în campaniile

marketingului de promovare a acestor produse. Cunoaşterea modului în care indivizii

iau decizii, în legătură cu produsele turistice substituibile, ce surse de informaţii

folosesc ei, cum evaluează ei această informaţie şi cum structurează ei experienţa lor

pot oferi avantaje importante în practica de afaceri şi în modul în care noi să

înţelegem în general experienţa din turism.Când oamenii călătoresc, ei folosesc de

obicei unele obiecte şi sunt sprijiniţi de alţi indivizi cunoscători ai destinaţiei turistice,

ca parte a experienţei lor de călătorie. Obiectele, cum ar fi aparatele de fotografiat sau

de filmat, îmbrăcămintea adecvată călătoriei turistice, mijlocul personal de transport

(automobilul) şi ghizii de călătorie specializaţi, au devenit parte din stereotipul

turistic în multe ţâri. Rolul acestora de mediatori sau filtre şi peisajul sau societatea

pe care o vizitează constituie un aspect al complexităţii turismului foarte puţin înţeles.

Un alt aspect al interacţiunii dintre subiecţii turişti şi destinaţia turistică, foarte

important în anumite contexte, este dorinţa de "autenticitate". Autenticitatea, în acest

sens, vizează sentimentul subiectiv că individul trăieşte o experienţă esenţială privind

8

Page 9: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

calitatea altei culturi. Condiţiile care creează un sens al autenticităţii sunt interesante

nu numai pentru operatorii de turism local, care pot beneficia de abilităţi în

stimularea acestui sentiment, dar şi pentru oamenii de ştiinţă care caută o mai bună

înţelegere teoretică a motivaţiilor şi percepţiilor umane. în general, perspectivele

psihologiei individului şi psihologiei sociale au mult de oferit prin dezvoltarea

educaţiei şi cercetării privind turismul. Turismul, la rândul său, oferă acestor ştiinţe

sociale o posibilitate de a examina o formă specială şi importantă de experienţă

umană care deseori există în afara formelor mai convenţionale ale comportării

umane.

Turismul - o conduită socială

Experienţa umană individuală, trăită în calitate de turist, este de obicei

împărtăşită altor oameni. Chiar şi atunci când călătoreşte singur, turistul va veni în

cantact cu alţi oameni şi instituţii sociale. Multe din deciziile legate de o experienţă în

turism sunt influenţate, atât de psihologia individului, cât şi de socializarea

experienţelor şi de autoperccperea rolului social al turismului. Turistul soseşte într-o

zonă nouă şi întâlneşte localnici, cât şi alţi turişti, întâlnirile pot fi, de la cele mai

scurte şi mai întâmplătoare şi anonime, până la cele mai intense interacţiuni dintre

persoane. Se pot forma prietenii, dar se pot crea şi conflicte. Turiştii pot contribui

neintenţionat la deteriorarea structurii sociale, dacă sosesc în număr mare, aduc noi

venituri la niveluri necunoscute înainte şi expun forme radical diferite de comportare

în public, decât obiceiurile rezidenţilor locali.Turiştii pot deveni victimele crimei sau

pot comite ei înşişi acte sociale inacceptabile. Cunoaşterea interacţiunii sociale a

turiştilor faţă de ceilalţi turişti, şi faţă de rezidenţii locali şi instituţiile locale, poate

contribui la ameliorarea conflictelor care pot lua naştere şi poate facilita înţelegerea

noastră privind conduita socială şi funcţionarea structurii diferitelor societăţi sau

comunităţi.

9

Page 10: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Turismul - un fenomen geografic

Călătoria turistică, de la punctul de plecare la destinaţie, este inerentă şi

constituie o caracteristică distinctă a turismului. Industriile turistice, locale şi

regionale, sunt, în general, organizate în interiorul graniţelor zonelor geografice

respective. Astfel de organizaţii pot fi la fel de specifice ca şi un birou turistic local

sau pot să cuprindă mai multe state .Scopurile turismului deseori se bazează pe o

imagine convingătoare a locului în reclamele care se fac. Imagini de plaje, de puncte

de atracţie culturală locală, dinamismul conturului unui oraş sau singurătatea unui şir

de munţi sunt concepte geografice deja familiare folosite pentru a promova puncte de

atracţie.Cercetarea geografică ajută la cunoaşterea turismului în mai multe feluri. Ea

contribuie la identificarea şi analizarea existenţei regiunilor funcţionale de turism,

informaţii care pot fi folosite ca bază de dezvoltare sau evaluare a zonei geografice a

unei asociaţii de turism. Evaluarea volumului posibil de călătorii este un alt domeniu

important al cercetării geografice. Analiza morfologiei regiunilor turistice, a

localităţilor turistice şi a coridoarelor turistice este, de asemenea, importantă pentru

planificarea în turism.

Turismul - afacere şi sursă de venit

Turismul, pentru majoritatea celor care activează în acest domeniu, reprezintă

sfera manifestării personalităţii lor şi şansei realizării unui profit. Aceşti

întreprinzători, sau salariaţii lor, pot beneficia de pe urma educaţiei superioare şi

cercetării legate de turism, care:

- o dată aplicate, îmbunătăţesc eficienţa structurării afacerii şi a

aranjamentelor manageriale;

- îmbunătăţesc strategiile pentru a face faţă riscului şi nesiguranţei

inerente în industria turistică;

- oferă o bază mai solidă pentru eforturile de marketing;

10

Page 11: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

- oferă linii directoare îmbunătăţite, pentru conducătorii din acest

domeniu, în atragerea de noi lucrători şi pentru perfecţionarea profesională a vechilor

angajaţi.

Industria turismului este vulnerabilă mai ales faţă de factorii externi.

Instabilitatea politică şi terorismul într-o ţară străină vor devia traseele turistice spre

ţara respectivă şi vor oferi beneficii neanticipate destinaţiilor alternative. Dezastrele

naturale, problemele meteorologice, epidemiile, schimbările nefavorabile în rata de

schimb a monedei naţionale, noile legi ale impozitelor sau complicarea formalităţilor

de trecere a graniţelor pot foarte rapid şi dramatic să schimbe atracţia relativă faţă de

puncte de destinaţie competitive. Frecvent, operatorii din turism se bazează pe

experienţa persdnală şi pe contactele personale cu alţi operatori care-i ajută să

înţeleagă, să anticipeze şi să depăşească aceste probleme. Oricum, mecanismele prin

care ei pot să facă faţă pot fi îmbunătăţite numai daca ei au acces şi întrebuinţează

literatura de specialitate, frecventează cursuri de specialitate în acest domeniu sau se

adresează regulat agenţiilor de consultanţă (particulare sau guvernamentale).

Eficienţa acestor surse de informaţii depinde de gradul la care ele se bazează pe

cunoştinţe empirice testate. De aceea, este nevoie atât de cercetarea practică în

turism, cât şj.de extinderea bazei de cercetare a problemelor operatorilor în turism în

instituţii de educaţie.

In paralel, turismul este sursă de venit pentru susţinerea localităţilor sau

zonelor gazdă. Multe localităţi sunt interesate în a adăuga turismul la inventarul lor

de afaceri, deoarece el are puterea de a aduce, prin intermediul turiştilor, bani din alte

regiuni cu posibilităţi turistice mai reduse. Când turiştii sunt atraşi de anumite

destinaţii, datorită unicelor lor calităţi, indiferent că este vorba de peisaj, de

importanţă istorică sau culturală, atunci turismul poate fi folosit pentru a sprijini

protecţia şi sporirea acestor calităţi.Din păcate, succesul în atragerea turiştilor pentru

agrementul acestora şi pentru a susţine unele particularităţi locale semnificative

poartă în sine sămânţa propriei sale negări. Sosirea zilnică a zeci de mii de vizitatori,

11

Page 12: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

în localităţile a căror populaţie permanentă poate fi mult inferioară cantitativ, poate

foarte curând să deterioreze exact acele calităţi care au stat la orginea atracţiei.

In concluzie, pentru a evita accentuarea şi agravarea conflictului dintre

costurile şi beneficiile turismului, în cazul unei anumite localităţi sau zone, se impune

o severă reexaminare a rolului său în contextul unui control amănunţit privind

costurile şi efectele negative, în paralel cu promovarea beneficiilor acestuia. Se

apreciază că cea mai pozitivă şi realistă atitudine a administraţiilor publice, centrale şi

locale, faţă de turism este punerea în balanţă a mediului, afacerilor şi

managementului, precum şi a consecinţelor sociale, astfel încât turismul să fie

recunoscut ca putând să fie periculos, dar şi o resursă valoroasă.

Turismul - un complex de tip industrial

Turismul nu este reprezentat doar din câteva zeci sau sute de afaceri singulare

într-o economie naţională. Cu atât mai mult, când este vorba despre componenta

mondială a acestuia. El este o industrie cu importante implicaţii politice. Mai precis,

el este un grup de mai multe industrii corelate: transport, cazare, servicii de

alimentaţie publică, puncte de interes şi marcare a unor evenimente, precum şi

activităţi de vânzare cu amănuntul. Comparativ cu alte domenii, o caracteristică

importantă a industriei turismului o reprezintă faptul că ea este foarte intensivă din

punctul de vedere al activităţii.De asemenea, turismul reprezintă o importantă cale de

intensificare a fluxurilor monetare interregionale şi internaţionale. Guvernele, la toate

nivelurile, îşi propun promovarea şi dezvoltarea activităţii turistice, deoarece ea

aduce noi bogăţii care pot crea, la rândul lor, noi locuri de muncă.

In multe ţări turismul este strâns legat de reclamă. Fragmentele bugetelor,

centrale şi locale, alocate reclamei pentru turism se cifrează, în multe ţări avansate, la

milioane de unităţi monetare. Cu alte cuvinte, turismul, sub acest aspect, are o

legătură directă cu decizia politică locală şi naţională. De aceea, cercetarea în turism

poate juca un rol important în publicitatea prin reclamă pe plan regional şi naţional.

Deşi reclama este, încă, fundamental o "artă", produsele turistice promovate

12

Page 13: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

prin reclamă vor avea mai mult succes dacă se vor baza pe consistente cercetări de

marketing. Rezultatele cercetărilor pot fi de asemenea folosite pentru alegerea

mediilor de reclamă, mesajelor şi audienţelor, precum şi pentru fundamentarea

argumentaţiei privind alocarea bugetului public pentru promovarea anumitor produse

turistice.

Multe dintre facilităţile folosite de turişti sunt posedate şi oferite de către

agenţiile publice: locuri istorice, muzee, parcuri naţionale şi regionale, transport pe

apă şi cel aerian, stadioane publice, rezervaţii naturale importante şi altele. Liniile

directoare de dezvoltare a acestor activităţi şi componente ale realităţii unei economii

pot, uneori, să plaseze turismul mult în partea de jos a listei de priorităţi. Pentru a

evita acest neajuns, se impune o permanentă cooperare între nivelurile responsabile

privind turismul şi cele ale domeniilor de activitate cu care acesta este în strânsă

legătură.

Cercetarea este necesară în turism pentru a dezvolta şi aplica metodele pentru

estimarea impacturilor asupra localităţilor şi pentru a conduce la o eficientă alocare a

resurselor pentru obiectivele ce intră în concurenţă. Fireşte, turismul dispune de un

anumit potenţial pentru promovarea creşterii economice în multe zone sau regiuni,

dar el nu este întotdeuna atât de mare cât le-ar plăcea să creadă unor susţinători locali.

Oricum, sumele alocate pentru deschiderea sau extinderea dezvoltării în turism pot şi

trebuie să asigure administraţiile publice centrale şi locale de şansa creării de noi

locuri de muncă şi posibile venituri pentru bugetul de care dispun.

Un principiu fundamental în economie este cel potrivit căruia resursele trebuie

alocate în concordanţă cu valoarea rezultatelor întrebuinţării lor în domenii diferite.

Majoritatea economiilor de piaţă operează, sub acest aspect, presupunând că preţurile,

aşa cum ar evolua ele în condiţii de concurenţă pură, sunt cel mai bun indicator al

evaluării factorilor economici atraşi şi întrebuinţaţi în diferite domenii. Bineînţeles,

concurenţă pură nu există, sau există doar ca excepţie. în realitate, guvernele trebuie

să ia hotărâri în legătură cu folosirea resurselor publice fără să facă referire prioritară

la preţurile pieţei. Ori, în astfel de situaţii, analiştii politici şi planificatorii au nevoie

13

Page 14: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

de instrumente de cercetare care să-i ajute să evalueze valorile economice

corespunzătoare ale resurselor publice, în absenţa mecanismelor de stabilire a

preţurilor de piaţă.

Conceptul de animaţie turistică

Agrementul reprezintă o componentă de bază a produsului turistic deoarece

este chemat să asigure odihna activă a turiştilor, contribuind direct la realizarea unei

noi calităţi a vieţii.Odihna activă este o caracteristică fundamentală a vacanţelor în

zilele noastre, contribuind la satisfacerea nevoilor fizice şi psihice ale turistului,

conturând cadrul necesar petrecerii plăcute şi instructive a timpului liber.

Agrementul este definit ca "ansamblul mijloacelor, echipamentelor,

evenimentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să

asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea

senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă1.

Această abordare relevă:

- varietatea activităţilor de agrement;

- multitudinea planurilor pe care acţionează;

- agrementul - element fundamental pentru satisfacerea nevoilor de odihnă

activă ale turiştilor;

- statutul agrementului de componentă de bază a serviciilor turistice.

Agrementul vizează:

- destinderea şi reconfortarea fizică;

- divertismentul şi dezvoltarea capacităţilor turistului;

- satisfacţia psihică, prin activităţi cultural distractive şi instructiv-educative;

- amuzamentul, comunicarea şi sporirea volumului de cunoştinţe.

Dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de agrement vin în întâmpinarea

exigenţelor de creştere a atractivităţii staţiunilor turistice şi au un rol însemnat în

creşterea eficienţei economice a activităţii turistice dintr-o zonă, staţiune, complex

turistic.

14

Page 15: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Concurenţa-competiţia stimulează procesul de dezvoltare-diversificare-

individualizare a ofertei turistice, care se poate asigura şi/sau prin intermediul

activităţii de agrement.Prin stimularea creşterii circulaţiei turistice (creşterea gradului

de atractivitate) agrementul devine o sursă importantă de încasări, de creştere a

eficienţei economice a activităţii de turism.

Agrementul poate determina creşterea competitivităţii staţiunilor turistice prin

satisfacerea, la un nivel superior, a nevoilor turiştilor (ex.: Poiana Braşov/ Predeal/

Sinaia, comparativ cu celelalte staţiuni montane).

în unele cazuri agrementul se poate transforma în motivaţie principală de călătorie,

conducând la apariţia unor noi tipuri de vacanţe:

- vacanţă de schi;

- vacanţă de alpinism;

- vacanţă de tenis;

- vacanţă de iahting şi surfing;

- vacanţă de hipism;

- vacanţă de vânătoare;

- vacanţă pentru turism cultural.

Strategia de dezvoltare a agrementului trebuie să aibă în vedere:

- profilul, structura şi specificul staţiunilor;

- motivaţiile, aspiraţiile şi aşteptările turiştilor;

- asigurarea implicării efective a turistului în desfăşurarea progranelor de

divertisment (nu numai ca spectator, ci şi ca participant activ).

Participarea diferitelor categorii de turişti la activitatile de animaţie va depinde

de posibilităţile pe care le oferă staţiunile pentru agrementarea timpului lor de sejur.

Gradul de satisfacţie al vizitatorilor, resimţit în urma acestor forme de consum

turistic, depinde de conceptul de animaţie turistică, incluzând, în linii generale,

următoarele elemente:

- mişcarea (sportul, drumeţia, plimbările organizate, concursurile în aer liber,

jocurile de societate);

15

Page 16: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

- creaţia (în funcţie de predilecţiile motivaţionale, talentul , aptitudinile

vizitatorilor), ca de exemplu pictura, fotografierea etc;

- cultura, descoperirea şi experienţa trăită;

- aventura dirijată (de exemplu, excursiile de explorare în peşteri, în

rezervaţii);

- calmul şi destinderea (evadarea din preocupările cotidiene, satisfacţia de a-şi

petrece vacanţa într-un cadru natural, nepoluat).

Toate aceste elemente pot fi integrate organic într-o formă de viaţă socială

specifică staţiunilor turistice, satelor turistice, satelor de vacanţă.Printre acestea pot fi

menţionate exemplificativ: primirea amabilă a turistului încă de la sosirea sa în

staţiune (eventual cocktail-urile de bun venit pentru grupurile organizate),

participarea la sărbătorile locale tradiţionale (târguri, hramul bisericii), festivaluri,

concerte, spectacole, manifestări sportive (după împrejurări şi posibilităţi de

organizare), serate, ceaiurile de la ora 5 (five o'clock tea), programele de discoteci,

videoteci, baruri, conversaţiile dirijate de animatori calificaţi pe diverse teme

(ştiinţifice, literare, muzicale etc, de tipul "la gura sobei"), excursiile la obiectivele

turistice, cursurile de iniţiere pentru diverse ramuri sportive, cursurile de dans,

cursurile de limbi străine, degustările de vinuri în zonele-viticole, focurile de- tabără

cu programe distractive şi folclorice, pregătirea unor preparate culinare tradiţionale în

aer liber (începând cu tradiţionalul grătar sau mititei şi terminând cu ciorba

pescărească, berbecul la proţap, purcelul de lapte la frigare şi alte acţiuni de acest

gen).Aceste manifestări, cu scopul de animaţie şi agrementare a timpului de vacanţă,

nu cer investiţii costisitoare, cadrul simplu şi neformalizat fiind mai bine apreciat de

turişti decât orice manifestaţie sofisticată; în plus, deoarece impulsul de participare

activă izvorăşte din propria decizie a turistului, sporeşte şi gradul de satisfacţie

resimţit în urma consumării acestor servicii.Intr-o asemenea optică, varianta aleasă de

turist pentru participarea la diversele programe de animaţie va fi apreciată prin prisma

noii calităţi a vacanţei, ca o funcţie socială a "experienţei trăite" într-o colectivitate

mult diferită de cea de la domiciliul său permanent, de care îşi va aduce aminte cu

16

Page 17: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

plăcere şi după întoarcerea din staţiune, transformându-l fără voie într-un

propagandist activ al noilor formule de vacanţă. în aceeaşi măsură, satisfacţia va

genera şi maturiza dorinţa latentă de a mai reveni în staţiune, putându-se presupune

că noile motivaţii de experienţe turistice nu-i vor lăsa indiferenţi nici pe agenţii

economici producători, ofertanţi sau prestatori efectivi de servicii, interesaţi în

continua diversificare a formelor de agrement şi divertisment.

Clasificarea serviciilor de agrement

Activităţile de agrement se grupează şi se regrupează, în timp, în funcţie de

locul unde se desfăşoară, de nivelul de organizare (staţiune, unitate de cazare şi/sau

de alimentaţie, de către terţi pentru întreaga activitate turistică), de forma de

participare a turiştilor.Cel mai frecvent, organizarea agrementului se particularizează

pe formele de turism cunoscute, clasificate, în funcţie de destinaţiile de călătorie:

- de litoral;

- montan - de vară şi de iarnă;

- balnear;

- în oraşe (pe trasee turistice).

In general, agrementul menţine produsul turistic pe o coordonată optimă,

armonizează relaţiile dintre cererea şi oferta turistică, satisfăcând o multitudine de

motivaţii turistice. El devine un indicator cantitativ şi calitativ al fenomenului turistic,

paralel cu calitatea de factor de dezvoltare a turismului însuşi Principalele tendinţe ce

se manifestă în domeniul ofertei pentru agrement pe plan internaţional le reprezintă

dezvoltarea continuă, cantitativă şi calitativă, si diversificarea formelor şi mijloacelor

de agrement puse la dispoziţia turiştilor pentru a se asigura petrecerea cât mai

agreabilă a timpului liber.

Rolul şi importanţa cazării turistice

Etapa următoare transportului, în desfăşurarea prestaţiei turistice, o reprezintă

cazarea. De cele mai multe ori, prestaţiile aferente ei sunt asociate cu cele pentru

17

Page 18: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

alimentaţia turiştilor, poate şi pentru faptul că ambele categorii de servicii se

derulează în aceleaşi incinte construite, ceea ce, în teoria şi practica turistică

occidentală, se defineşte prin termenul de ospitalitate. Termenul de ospitalitate, în

accepţiunea conferită, este prezent şi în reglementările juridice ale multor state.

Astfel, legea turismului englez din 1969 defineşte ospitalitatea pentru turişti astfel:

"hoteluri sau alte aşezări, unde dormitul şi masa sunt asigurate pe calea comerţului

sau afacerii".

Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, conturarea condiţiilor şi

confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. în practica turismului modern, el

este produsul a ceea ce se numeşte industria hotelieră, sector care înglobează

ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare, acele prestaţii oferite

turistului pe timpul şi în legătură cu rămânerea lui în unităţile hoteliere.Volumul,

structura şi calitatea serviciilor de cazare depind, în primul rând, de existenţa unei

baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, hanuri, case de

odihnă, cabane, popasuri turistice etc. Ele trebuie să deţină dotările corespunzătoare

care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte

funcţii. în al doilea rând, toţi parametrii cantitativ-calitativi ai serviciilor sunt

influenţaţi de încadrarea cu personal a capacităţilor de cazare, de nivelul de calificare

a lucrătorilor, de calitatea managementului hotelier. în acest context, insuficienţa

spaţiilor de cazare şi neechiparea lor corespunzătoare, necorespondenţa între nivelul

confortului oferit şi aşteptările turiştilor, ca şi insuficienţa personalului sau slaba sa

pregătire influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi, prin efectul propagat al

acesteia, dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valorificare a

ofertei.Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe ţări ca o activitate autonomă,

distinctă, a domeniului turistic şi, prin acesta, a complexului economic naţional,

reuneşte într-un sistem coerent toate procesele desfăşurate în unităţile de cazare

generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului. Conţinutul acestui domeniu a

evoluat pe măsura dezvoltării capacităţilor de cazare şi a implicării lor în activitatea

turistică, amplificându-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii.Iniţial, existenţa unor

18

Page 19: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

stabilimente de primire a oaspeţilor a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte

scopuri decât cele turistice, cele mai multe dintre dotările de această natură fiind

amplasate de-a lungul drumurilor şi în centrele urbane. Literatura din domeniu

exemplifică foarte sugestiv treptele istoriei suportului material al începutului

conturării industriei turistice de astăzi.

Primele "case publice" sau hanuri erau simple colibe goale, plasate în locurile

de oprire a caravanelor în Orient pentru a adăposti comercianţii şi călătorii. Pentru

pelerini, templele şi casele religioase ofereau condiţii pentru odihnă şi hrană, obicei

păstrat şi astăzi în unele zone cu o astfel de vocaţie. Romanii au înfiinţat şi susţinut

"staţiile poştale" în folosul mesagerilor statului sau altor călători privilegiaţi. De

remarcat este faptul că, în acele timpuri - ale Evului Mediu în principal, grupurile

religioase conduceau hanurile presărate la marginea drumurilor, ospitalitatea fiind

considerată o virtute a creştinilor, remarcată prin fondarea căminelor pentru călători

în oraşe şi găzduirea călătorilor la mănăstiri.Calitatea condiţiilor de primire în

timpurile de-atunci, comparativ cu cele din zilele noastre, erau de un nivel calitativ

înapoiat.

"Hanul’’- în descrierea analistului american Feifer - era construit în jurul unei

curţi ţărăneşti, unde puteau fi crescute şi animale. în holul principal, duşumelele erau

acoperite cu papură (stuf), mesele erau comune, lungi şi înconjurate de bănci; doar

cele mai luxoase dispuneau de draperii pe pereţi. O singură sobiţă furniza căldura,

lumina era deosebit de slabă şi posibilitatea de aerisire redusă... Oaspeţii hanului

dormeau câte o duzină într-o cameră (chiar mai mulţi, în camera servitorilor), câte doi

sau, uneori, patru într-un pat. Folosirea comună a spaţiilor de cazare a fost normă,

mai degrabă, decât excepţie, până în jurul anilor 1800. Cu alte cuvinte, oaspeţii unor

astfel de locuri de primire nu se puteau bucura de calitatea serviciilor şi intimitatea

oferite oaspeţilor hotelurilor de astăzi.

In călătoriile sale, din Orient, în secolul al XlII-lea, Marco Polo relatează

despre întâlnirea "caselor de oaspeţi", fără a-şi manifesta surprinderea, întrucât oraşul

său natal - Veneţia - înregistra un număr apreciabil de hoteluri întreţinute

19

Page 20: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

corespunzător şi supravegheate de autoritatea publică locală.Caracterul hanurilor de

activitate comercială, lucrativă, având drept finalitate obţinerea de profit, se detaşează

de restul raţiunilor ce le-au determinat apariţia, abia în secolul al XV-lea, în Europa

ele purtând numele familiilor bogate pe pământul cărora erau înfiinţate.

Primul edificiu construit special pentru a îndeplini cerinţele de ospitalitate ale

unei structuri hoteliere a fost deschis la Londra în 1774, în Covent Garden. New York

a răspuns, două decenii mai târziu, cu al său City Hotel, în 1794. Dar primul hotel cu

servicii integrate, de cazare şi bucătărie franţuzească, a fost Tremont, din Boston,

deschis la începutul sec. al XlX-lea. A fost prima unitate de acest gen care dispunea

de instalaţii de apă şi canalizare, de acces distinct al oaspeţilor spre spaţiile de cazare

şi posibilitatea de asigurare a uşilor camerelor de locuit, echipamente inexistente până

atunci, chiar dacă baia şi toaleta erau de folosinţă comună. Dotările camerelor de

oaspeţi, aşa cum le ştim noi astăzi, au început să se generalizeze în incintele hoteliere

doar în ultimii 50 de ani. Totuşi, în a doua jumătate a secolului al XlX-lea s-au

deschis mai multe hoteluri, unele dintre ele dobândind o faimă internaţională (de

exemplu, Palace din San Francisco, sau Savoy din Londra, în 1889).

Standardele înalte de care beneficiază clienţii turişti ai hotelurilor de astăzi sunt

rezultatul unui interes permanent de îmbunătăţire a serviciilor din această categorie.

Elveţia, de pildă, în Europa Continentală este de mult cunoscută, pentru calitatea

hotelurilor sale.

Astăzi sunt estimate peste 100.000 de hoteluri în întreaga lume, din care

aproape jumătate sunt localizate în America de Nord. Ele reprezintă, concomitent, o

importantă cerere de locuri de muncă şi contribuie într-un mod major în economie la

conturarea diverselor categorii de venituri, inclusiv cele bugetare. Numai în SUA se

estimează că, în mod curent, circa 1,5 milioane persoane sunt angajate în hotelărie.

Nu puţine sunt exemplele hotelurilor de lux, ale trecutului sau cele edificate în

timpurile noastre, unde, dacă şi munca este mai puţin scumpă, revin în medie 3

angajaţi fiecărei camere de locuit. Cu alte cuvinte, un hotel cu 300 de camere poate să

atragă până la 900 de persoane în angrenajul serviciilor impuse de practica unui

20

Page 21: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

turism civilizat. Costurile ridicate ale întreţinerii şi remunerării personalului lucrător,

în contextul unei concurenţe deloc comode şi în acest domeniu, fac ca multe hoteluri

din Europa şi America de Nord, pentru a-şi asigura un grad de rentabilitate normal, să

reducă raportul anterior menţionat la 1/1 sau 0,5/1, ceea ce-ar însemna cel mult 150-

300 de angajaţi pentru derularea serviciilor hoteliere într-un imobil cu 300 de camere

de oaspeţi.

Trebuie reţinut însă un fapt deosebit de evident, anume acela că, pe măsura

dezvoltării circulaţiei turistice şi transformării turismului în fenomen de masă, creşte

numărul obiectivelor de cazare amplasate în afara oraşelor, în zonele prin excelenţă

turistice şi, indubitabil, activitatea lor se orientează spre satisfacerea nevoilor

turiştilor. Concomitent acestor evoluţii, industria hotelieră se autonomizează ca sector

distinct de activitate, îşi defineşte cu exactitate funcţiile, e perfecţionează permanent,

adaptându-se cerinţelor tot mai exigente ale călătorilor şi, în special, ale turiştilor.

Industria hotelieră, deşi nu se rezumă în exclusivitate la asigurarea serviciilor

de cazare pentru turişti, manifestă multă disponibilitate pentru nevoile acestora,

evoluează în interdependenţă cu activitatea turistică. O altă faţetă a acestei relaţii este

pusă în valoare de faptul că circa 70% din existentul de spaţii de cazare se găseşte

poziţionat în zonele de interes turistic. Aşa stând lucrurile, satisfacerea motivaţiilor

turiştilor devine, tot mai frecvent, funcţia-obiectiv a unităţilor hoteliere.Relaţia de

interdependenţă dintre activitatea turistică şi industria hotelieră este complexă şi de

profunzime. Pe de o parte, dezvoltarea turismului este determinată cauzal de existenţa

spaţiilor de cazare, de gradul lor de echipare, de varietatea şi calitatea prestaţiilor

oferite, iar pe de altă parte, industria hotelieră se dezvoltă cantitativ-calitativ ca

urmare a circulaţiei turistice.Nu este o noutate faptul că, pe lângă atracţia exercitată

de o destinaţie turistică, prin componentele sale naturale şi antropice, amenajările

aferente, în principal, condiţiilor de odihnă şi agrement, contribuie în mod hotărâtor

la existenţa unui turism viguros în zona respectivă. Rolul fundamental al unor dotări

de acest gen şi, implicit, al calităţii serviciilor de cazare se evidenţiază cu un grad de

imperativitate şi mai mare în cazul turismului de odihnă, de vacanţă şi de sejur mai

21

Page 22: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

lung, când turistul doreşte să-şi petreacă perioada de recreere a timpului său liber într-

un cadru natural, fără să fie lipsit însă de confortul specific civilizaţiei

O altă latură a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului şi,

indirect, a întregii economii o constituie valorificarea superioară a patrimoniului

turistic, prin atragerea în circuitul turistic a diferitelor zone. Sunt cunoscute destule

zone, deosebit de bogate în obiective turistice, rămase în afara interesului turiştilor

datorită echipării necorespunzătoare sau lipsei unor condiţii minime de campare,

după cum alte zone, mai puţin bogate în resurse turistice, sunt intens solicitate, între

altele, şi pentru confortul pe care îl oferă. In consecinţă, înţelegerea elementelor de

profunzime ale acestui aspect al relaţiei industrie hotelieră-turism are deosebită

valoare pentru orientarea investiţiilor şi direcţionarea dezvoltării sectorului hotelier.

De asemenea, industria hotelieră este cea care trebuie să creeze condiţiile

pentru ca un număr tot mai mare din populaţie să beneficieze de posibilităţile

petrecerii vacanţei sau sfârşitului de săptămână într-o zonă de destinaţie turistică, în

felul acesta, nivelul de dezvoltare a industriei hoteliere exprimă măsura satisfacerii

nevoii pentru turism a populaţiei. Aceasta pentru că, sporirea veniturilor băneşti,

urbanizarea, creşterea timpului liber etc. au provocat mutaţii în comportamentul

consumatorilor în direcţia intensificării cererii turistice a acestora.Într-o astfel de

relaţie, dacă serviciile hoteliere, în ansamblu sau într-o anumită zonă, sunt

insuficiente în raport cu potenţialul cererii sau calitativ necorespunzătoare, nu numai

că vor determina schimbări în destinaţia vacanţelor, dar şi în cea a veniturilor şi

disponibilităţilor de timp liber şi, indirect, scăderi în circulaţia turistică.

Serviciile de cazare, prin volumul şi calitatea lor, influenţează nunumai

dezvoltarea de ansamblu, a turismului, ci şi eficienţa acestui domeniu. Prin interesul

exercitat, serviciile structurilor de cazare creează cadrul unei mai bune valorificări a

potenţialului turistic, a disponibilităţilor de forţă de muncă, a dotărilor specifice,

consolidând şansa unei exploatări superioare. Totodată, complexitatea serviciilor de

cazare, diversitatea lor trebuie să reprezinte "...un factor de prestigiu, de atractivitate

a produsului turistic şi indirect de creştere a eficienţei comercializării lui".Sistemul

22

Page 23: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

serviciilor de cazare şi celor auxiliare acestora suportă la rându-i, aşa cum am mai

consemnat anterior, influenţa dezvoltării turistice. Practic, elasticitatea acestuia

evoluează sub incidenţa unei complexităţi de fenomene socio-economice şi factori, în

cadrul cărora circulaţia turistică deţine un loc prioritar .Sporirea numărului de turişti

şi exigenţelor acestora antrenează. în mod obiectiv, eforturi de adaptare din partea

structurilor de cazare, eforturi care trebuie concretizate în sporirea şi modernizarea

capacităţilor de primire, în apariţia de unităţi hoteliere cu funcţii complexe, care să se

adreseze diferenţiat pe categorii de turişti şi forme de turism, în diversificarea gamei

de servicii comercializate.

La 350 de km de Bucuresti, in Banat, la o aruncatura de bat de Serbia se afla

Cazanele Dunarii.Peretii stancosi ce ajung la cateva sute de metri inaltime

incadreaza Dunarea. Mini-fiorduri te lasa cu gura cascata in locuri cu rezonanta

sarbeasca, cum ar fi Eselnita sau Dubova. Inainte de a se fi construit acum trei decenii

hidrocentrala Portile de Fier, debitul era foarte mare pe albia ingusta, si erau cataracte

in zona carora apele pareau ca fierb, ca intr-un cazan. A fost creat lacul de acumulare,

multe localitati au fost acoperite de ape, inclusiv insula Ada Kaleh.Barca nu are voie

sa se apropia la mai putin de 250 de metri de malul sarbesc, insa e suficient pentru a

vedea Tabula Traiana, o lespede uriasa de piatra pe care sunt reprezentati doi delfini

si un vultur. Partea frumoasa e ca dateaza de acum 2.000 de ani, fiind creata de

romani pentru a comemora trecerea Dunarii in primul razboi dacic. Tabula a fost

ridicata 33 de metri pentru a fi vizibila si dupa constructia hidrocentralei Portile de

Fier. Replica romaneasca a venit acum 12 ani, cand fundatia Constantin Dragan a

finantat o imensa sculptura in piatra a chipului regelui Decebal (38 metri inaltime).

Infiltratiile au afectat nasul si mustata statuii, care au fost refacute cu ciment. Tot pe

malul romanesc, din desisul verde iese un podet de lemn care duce spre o grota.

Acum trei secole era folosita drept fortareata, iar soldatii trageau cu tunul spre vasele

turcesti care nu voiau sa plateasca taxele de trecere. Pe partea romaneasca a Dunarii,

fata in fata cu Tabula Traiana se afla manastirea Mraconia. Numele inseamna apa

23

Page 24: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

intunecata sau loc ascuns; actuala manastire a fost ridicata dupa Revolutie si arata

exact ca originalul, care dateaza din secolul 16, insa a fost inghitit de ape la

construirea hidrocentralei. De la vechea manastire s-au mai pastrat usile imparatesti si

o candela.Un alt loc spectaculos este pestera Ponicova, in care se poate intra cu barca,

daca apa este suficient de inalta. Daca nu, pestera poate fi vizitata si de pe uscat.  

Pana acum 20 de ani, turismul era aproape inexistent in acasta zona de granita.

Tragediile erau la ordinea zilei, mii de oameni au incercat sa fuga in Iugoslavia in

cele mai diverse moduri - unii au reusit, altii au murit, o parte din calauze s-au

imbogatit, altii au infundat puscaria. Azi se poate merge in Serbia fara viza, in zona

Cazanelor nu sunt orase importante in tara vecina, ci doar localitati putin cunoscute

cu sonoritate interesanta, cum ar fi Teklija, Milanovac sau Kladovo.

PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI MEHEDINTI

Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea

nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -

Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a

peisajelor   şi  diversitatea  biologică  pot  fi  valorificate  în  condiţiile păstrări

nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor

activităţi economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura.Este situat în

sud-vestul României, în judetele Caras – Severin si Mehedinti. Principalele intrari

în parc sunt în localitatile Socol, Naidas, Carbunari, Toplet. În interiorul parcului

natural, accesul este permis pe traseele turistice marcate sau în curs de marcare si pe

drumurile publice. Traseul turistic Resita – Dunare (în curs de marcare) face

legatura la nord cu Parcul National Cheile Nerei - Beusnita.

CARACTERIZARE

Se intinde pe o suprafata de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele

mai mari Parcuri Naturale din Romania (locul 2), avand in componenta sa 18

rezervatii ştiinţifice cu protecţie integrală, aflate de-a lungul Defileului Dunării şi

24

Page 25: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Porţilor de Fier până la Schela Cladovei. Această zonă deosebit de complexă este în

bună parte pregătită pentru a intra în circuitul de valori cultural-turistice al Europei.

La Drobeta Tr. Severin, Orşova, Berzeasca şi Moldova Nouă s-au format Centre de

Informare ale Parcului, dotate cu expoziţii, material documentar, urmând ca în cadrul

acestor structuri să se deruleze programe de ocrotire şi studiere a habitatelor din acest

spaţiu carpato-dunărean.Parcul natural este situat în Muntii Locvei, Muntii Almajului

si Podisul Mehedinti. Caracteristica predominanta o constituie Fluviul Dunarea cu

alternanta sectoarelor largi si a sectoarelor înguste. Parcul a fost creat in scopul

protejarii si conservarii biodiversitatii si a elementelor peisagistice existente.

ATRACTII TURISTICE IN ZONA

• Defileul Dunarii cu adâncimi de 300-500m, vizitabil pe toata lungimea, cu

pereti calcarosi impresionanti, vai carstice seci, izvoare si cascade cu depunere de

travertin, pesteri.

• Paduri de fag cu vârsta de peste 100 ani.

• Pestera Gaura Haiduceasca, cu o lungime de 1370m având o sala de 100m

lungime, atractiva pentru speologia de aventura.

• Pesterile Gaura cu Musca, Alibeg, Padina Matei, Gaura Cornii, La Pisatoare,

Zamonita si altele cu trasee turistice vizitabile, neamenajate unde pot fi observate

numeroase formatiuni, galerii strabatute de cursuri de apa.

• Zone umede la Ostrovul Moldova Noua, Ostrovul Calinovat, Divici.

• Cuiburi de Lastuni la Divici

• Vestigii istorice si arheologice la Bazias, Drencova, Coronini.

• Evenimente si traditii populare în localitatile Sfânta Elena, Gârnic, Socol.

TIPURI DE TURISM

• drumetie

• vizitare de pesteri neamenajate

25

Page 26: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

• observatii de flora si fauna

• sporturi nautice

• vizitarea de vestigii istorice, evenimente culturale

• parapanta

Valori peisagistice rezultate din imbinarea elementelor cadrului natural

si a existentei omului inca din paleolitic si epipaleolitic in zona Portile de Fier.

Valori naturale Varietatea trasaturilor geologice si geomorfologice impuse de diversitatea

petrografica si a proceselor geomorfologice;

Existenta celui mai mare defileu din Europa si din cursul Dunarii;

Prezenta unor situri paleontologice unice prin compozitia si diversitatea lor;

Numarul mare de plante superioare (1668), din care un numar mare de

endemisme, plante rare la nivel national, dar si numeroase specii de interes

comunitar;

Numarul ridicat de specii de animale (peste 5200 elemente faunistice),

numeroase de importanta nationala si comunitara;

Prezenta unor zone umede care se constituie in habitate importante pentru

specii de pasari protejate la nivel mondial;

Suprafata apreciabila ocupata de spatii forestiere, unele adapostind specii cu

valoare deosebita din punct de vedere stiintific;

Diversitatea ridicata a habitatelor, in acest spatiu fiind identificate 171 de

habitate, din care 26 sunt unice pentru România si 21 de interes comunitar.

Valori culturale si antropice Urme ale asezarilor din perioada paleolitica, mezolitica si neolitica;

Marturii care atesta istoricul locuirii: cetati, manastiri, biserici, constructii cu

caracteristici arhitecturale deosebite: case, mori de apa, amenajari in piatra;

Existenta unei diversitati etnice ridicate cu traditii si obiceiuri variate (romani,

26

Page 27: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

sarbi, cehi, svabi, rromi, maghiari), fara conflicte interetnice;

Prezenta celei mai mari amenajari hidrotehnice din Romania si bazinul

Dunarii.

Valori stiintifice

Speciile de plante si animale de importanta nationala si comunitara;

Habitatele de importanta nationala si comunitara;

Valori geologice si geomorfologice deosebite;

Valori culturale si antropice;

Statiuni de cercetare existente in acest spatiu.

Valori educationale 

Obiectivele naturale si culturale din Parcul Natural Portile de Fier;

Centre de Informare Documentare si Puncte de Informare.

Alte valori ale zonei

Densitatea scazuta a populatiei, precum si gradul ridicat de naturalitate

determina cresterea importantei Parcului Natural Portile de Fier pentru

activitatile de recreere;

Dominanta padurii si gradul ridicat de izolare fata de influentele urbane

contribuie la cresterea atractivitatii Parcului Natural Portile de Fier.

RELIEFUL

Muntii Locvei se intind de la Nera (in vest) pana la Valea Camenitei (in est).

In cadrul Parcului ating o altitudine maxima de 545,7 m in varful Poiana Lisa (situat

pe limita nordica), coborand treptat pana in Valea Dunarii si Valea Nerei. Sunt

alcatuiti din doua zone distincte: o zona cristalina cu intruziuni granitice in partea

vestica si o zona sedimentara, calcaroasa, in partea estica.

Muntii Almajului au ca limite Valea Camenitei la vest si Valea Cernei la

est. Ating altitudinea maxima din arealul Parcului in varful Teiul Mosului (968 m). In

27

Page 28: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

cadrul masivului se individualizeaza doua depresiuni importante: Liubcova si

Ogradena-Orsova.

Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti sunt doua unitati de relief ce se

includ in Parc prin compartimentul lor sudic, desfasurandu-se pe directia V-E de la

Valea Cernei pana in extremitatea estica a Parcului si coborand in altitudine de la

nord la sud si est.

RELIEFUL CARSTIC

Cele mai spectaculoase sectoare ale Defileului Dunarii sunt cele unde fluviul

traverseaza depozite groase de calcare. Rezistenta acestor roci la actiunea mecanica si

in acelasi timp vulnerabilitatea la actiunea chimica a apei, au dus la individualizarea

unor sectoare spectaculoase ale vaii Dunarii. In drumul sau prin defileu, Dunarea

strabate patru zone calcaroase:

De la Coronini pana la 2 km amonte de confluenta raului Liborajdea cu

Dunarea (in arealul Muntilor Locvei; face parte din zona sedimentara Resita -

Moldova Noua);

Aval de localitatea Cozla (in Muntii Almajului, sinclinalul Sirinia din zona

sedimentara Svinita - Svinecea Mare);

Zona localitatii Svinita (Muntii Almajului);

Zona Cazanelor Dunarii (Muntii Almajului).

28

Page 29: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Relieful carstic este reprezentat de forme carstice de suprafata (exocarst) si de

adancime (endocarst).

In Cazanele Dunarii formele carstice au o dezvoltare deosebita. Lapiezurile

formeaza un microrelief caracteristic dezvoltat in partea de SV a Cazanelor Mari si in

Cazanele Mici. Dolinele sunt formele ce dau nota caracteristica a carstului din

Cazanele Mari (local, ele se numesc vulcane). In masivul calcaros Ciucaru Mare au

fost identificate si sapte pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai

importanta este Pestera Ponicova.Relieful vulcanic este reprezentat de neck-ul

vulcanic Trescovat, principala sursa a rocilor magmatice  permiene din zona

Muntilor Almajului. Neck-ul vulcanic reprezinta de fapt lava consolidata pe cosul

unui fost vulcan, evidentiindu-se in morfologia zonei printr-un abrupt de 400

m.Relieful structural se impune prin abrupturi de pană la cateva zeci de metri. Sunt

foarte evidente in imprejurimile localitatii Svinita, formand spectaculosul "amfiteatru

natural" situat deasupra satului, precum si Cioaca Borii (in zona Trikule), una din

putinele statiuni cu Pinus nigra var. banatica (pinul negru de Banat) din Defileul

Dunarii.

GEOLOGIE

Parcul Natural Portile de Fier este o zona cu diversitate deosebita a peisajelor,

impusa de varietatea unor factori naturali ce conditioneaza aparitia lor: geologia,

geomorfologia, clima, hidrografia.Din punct de vedere geomorfologic, Parcul Natural

Portile de Fier se suprapune  Carpatilor Meridionali (Muntii Banatului) si Podisului

Mehedinti. De la vest la est principalele unitati majore de relief sunt: Muntii Locvei,

Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti.Altitudinea variază intre

35-40 m in aval de Barajul Portile de Fier I si 968 m in Muntii Almajului. In general,

relieful este format din culmi rotunjite, cu pante domoale,  vai largi, care este

intrerupt pe alocuri de zone calcaroase, intruziuni magmatice, depresiuni sedimentare

largi.Diversitatea litologica a acestor masive montane (roci cristaline, magmatice şi

29

Page 30: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

sedimentare) a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente

spectaculoase (creste si abrupturi calcaroase, chei, pesteri, intruziuni

vulcanice).Parcul Natural Portilor de Fier se prezinta sub forma unui adevarat muzeu

geologic in aer liber, existand o serie de puncte de atractie geologica renumite la nivel

naţional (sinclinalul suspendat Munteana, neck-ul vulcanic permian Trescovat,

Cazanele Dunarii, formatiunile carstice).Dintre siturile de interes stiintific deosebit

din punct de vedere paleontologic, in Parcul Natural Portile de Fier se evidentiaza:

Cozla (plante fosile jurasic inferioare), Munteana-Dumbravita (nevertebrate din

Jurasicul mediu si inferior), Bahna (nevertebrate si vertebrate rare miocene), Baia

Noua, Eibenthal, Cucuiova si Povalina (plante fosile din carboniferul superior si

permian), Bigar, Stenca, Pietrele Albe, Buschmann (plante fosile din jurasicul

inferior). De altfel, doua din aceste puncte fosilifere au fost declarate ca arii protejate

de importanta nationala: Punctul fosilifer Bahna si Punctul fosilifer Svinita.

CARACTERISTICI CLIMATICE

Parcul Natural Portile de Fier se incadreaza in zona cu climat temperat

continental cu influente mediteraneene semnificative.Datorita influentei circulatiei

aerului cald de origine mediteraneana, temperatura aerului inregistreaza valori mai

ridicate in comparatie cu alte unitati montane. In Defileul Dunarii, climatul este

apropiat de cel mediteranean, media multianuala fiind de circa 11°C.Aflandu-se sub

incidenţa maselor de aer vestice si sud-vestice in regiune cantitatile de precipitatii

sunt relativ ridicate pentru o zona de pana la 1000 m altitudine de pe teritoriul

Romaniei. Cantitatile medii anuale oscileaza intre 800 - 1000 mm.Directia vanturilor

in Defileul Dunarii este  predominant vestica si estica, datorita canalizarii maselor de

aer pe acest culoar.Regimul anual al vitezei vantului se caracterizeaza prin cresteri ale

vitezelor primavara (maximele depasesc 20 m/s).In Parcul Natural Portile de Fier se

manifesta vanturi cu caracter local:

30

Page 31: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Brizele specifice defileului datorate diferentelor de temperatura dintre apele

fluviului si uscat;

Cosava,  bate pe directia SE - NV provocand scaderi semnificative de

temperatura cu viteze de peste 70 km/h;

Gorneacul, specific Depresiunii Moldova Noua, bate pe directia NE - SV, cu

intensificari ce depasesc uneori 100 km/h.

CARACTERISTICI HIDROLOGICE

Intrucat limita sudica a Parcului Natural Portile de Fier este data de senalul

navigabil al Dunarii, fluviul exercita o influenta deosebita asupra componentelor

peisajului.In sectorul romanesc al Defileului, Dunarea primeste afluenti, ce isi afla

izvoarele in Muntii Semenic, Locvei, Almajului, Cernei si Mehedinti. De la vest la

est de principalele cursuri de ape sunt: Nera, Ribisul, Radimna, Moldova, Liborajdea,

Camenita, Orevita, Berzasca, Sirinia, Tisovita, Plavisevita, Mraconia, Mala, Ieselnita,

Cerna, Bahna si Jidostita.Dupa construirea barajului de la Gura Vaii si formarea

lacului de acumulare, gurile de varsare a tuturor afluentilor directi ai Dunarii au fost

inundate si transformate in golfuri de diferite dimensiuni. Cele mai mari golfuri sunt

cele ale Cernei, Bahnei si Mraconiei. In sectorul Bazias - Camenita, procesul a

constat in acoperirea de catre apele Dunarii a conurilor de dejectie formate de rauri la

varsarea in Dunare (Liborajdea, Brestelnic, Camenita, Berzasca). In consecinta, a

crescut suprafata acvatica, creandu-se noi habitate acvatice si zone umede.Lacul de

acumulare Portile de Fier I reprezinta cea mai mare amenajare hidrotehnica din

lungul Dunarii si din Romania, fiind realizat in spatele barajului de la Gura Vaii, care

are o inaltime de 60,6 m. Lacul are o lungime de 130 km, o suprafata medie de 700

kmp si un volum mediu de 12 kmc.Construirea Sistemului Hidroenergetic si de

Navigatie Portile de Fier a determinat stramutarea vetrelor unor localitati (Orsova,

Svinita, Eselnita) si disparitia altora (Tisovita, Ogradena, Plavisevita, Ada-Kaleh),

vechile vetre fiind inundate de apele lacului de acumulare Portile de Fier I.In prezent

31

Page 32: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

lacul de acumulare Portile de Fier este utilizat pentru producerea de energie electrica,

regularizarea debitelor Dunarii, piscicultura, navigatie si agrement, fiind de asemenea

un habitat preferat de multe specii de pasari acvatice.

FLORA SI FAUNA

Defileul Dunarii este principalul coridor de legatura intre Campia Panonica si

Campia Romana astfel ca teritoriul Parcului Natural Portile de Fier reprezinta o zona

de convergenta a lumii vegetale si animale din aceste două regiuni.Prezenta unui

climat cu influente mediteraneene (veri calde si uscate si ierni blande cu ploi bogate)

a favorizat prezenta a numeroase plante si animale iubitoare de caldura, care s-au

putut adapta la conditiile din acest spatiu geografic.Relieful variat si diversitatea

elementelor naturale au determinat la randul lor mentinerea unui numar foarte mare

de specii floristice si faunistice, facand din Parcul Natural Portile de Fier una din

regiunile cu cea mai mare biodiversitate din tara noastra.Important este insa nu atat

numarul mare de specii, cat faptul ca multe dintre ele sunt foarte importante pentru

stiinta.In arealul Parcului  Natural au fost identificati 1668 taxoni vegetali (doar

plante superioare) dintre care 28 sunt endemice.Diversitatea la nivelul asociatiilor

vegetale este de asemenea ridicata. In acest spatiu exista 171 de asociatii vegetale, din

care 26 sunt unice pentru Romania si 21 sunt de interes comunitar.Lumea animala

este la fel de diversificata, pana in prezent fiind identificate peste 5200 de specii.

Majoritatea speciilor de reptile, amfibieni si pasari prezente in arealul Parcului

Natural Portile de Fier sunt protejate la nivel national si international.Parcul Natural

Porţile de Fier se remarcă printr-o luxuriantă biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta

arie naturală protejată să fie recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Condiţiile climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influenţa Dunării

asupra acestora, dar şi contextul social au creat locuri unice, care au păstrat de-a

lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice. Ca un veştmânt purtat de

secole, dar mereu împrospătat, pădurea îmbracă masivele muntoase ale Munţilor

32

Page 33: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Almăjului şi Locvei în proporţie de 80 %, rămânând versanţii, prin care şi-a creat

Dunărea drum, golaşi, dând impresia unor locuri neprielnice, poate chiar

respingătoare. Dar doar impresia! Aceste feţe aproape verticale, în ceea mai mare

parte calcaroase, sunt populate cu numeroase specii endemice, rare, fire de iarbă,

arbuşti şi înmiresmate flori, care parcă poartă taina Facerii Lumii.

FLORA

In trecut, Defileul Dunarii a jucat rol de coridor pentru migratia speciilor de

flora si fauna. Astfel ca in prezent, vegetatia este formata din elemente pontice

(estice), panonice (vestice), central-europene, nordice si sudice

(mediteraneene).Elementele floristice sudice confera coloritul distinctiv al vegetatiei

Parcului Natural Portile de Fier. Acestea ajung in Defileul Dunarii la altitudini mari:

cerul (Quercus cerris), garnita (Quercus frainetto), scumpia (Cotinus coggygria),

mojdreanul (Fraxinus ornus), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), alunul turcesc

(Corylus colurna).In acelasi timp, elemente montane precum fagul (Fagus sylvatica),

tisa (Taxus baccata), afinul (Vaccinium myrtillus) coboara mult in altitudine in

Defileul Dunarii.Numarul de elemente endemice, desi nu foarte mare, vine ca o

completare a diversitatii mari de elemente fitogeografice. Dupa diverse surse,

numarul endemitelor din arealul parcului variaza intre 28 si 33 de elemente. Printre

acestea se numara: Pinus nigra ssp. banatica, Minuartia cataractarum, Prangos

carinata, Stipa danubialis, Tulipa hungarica, Dianthus banaticus, Dianthus

spiculifolius, Campanula crassipes.De importanţa comunitara sunt un numar de opt

specii, inscrise in Anexa nr. I a Conventiei de la Berna: Tulipa hungarica (laleaua

Cazanelor), Stipa danubialis (colilia Portilor de Fier), Salvinia natans, Colchicum

arenarium, Pulsatilla grandis, Typha shuttleworthii, Campanula abietina si

Eleocharis carniolica.

33

Page 34: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

VEGETATIE

Vegetatia Parcului Natural Portile de Fier este alcatuita preponderent din

paduri, tufarisuri si pajisti, distributia acestora fiind conditionata de particularitatile

substratului.Padurile acopera circa 70-75% din suprafata Parcului si apartin in

totalitate etajului nemoral (paduri cu frunze cazatoare). Principalele tipuri de paduri

sunt cele de fag (Fagus sylvatica), fag in amestec cu gorun (Quercus petraea), gorun

cu stejari termofili (Quercus cerris, Q. frainetto, Q. pubescens), aluviale (cu Fraxinus

excelsior şi Alnus glutinosa).In locul padurilor termofile defrisate s-au instalat

tufarisuri termofile (sibleac), o formatiune vegetala secundara de stejar pufos cu

multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic (R. Calinescu, 1964) careia i se adauga

specii submediteraneene, saxicole si calcifile.In zonele cu abrupturi si roca la zi apar

elemente saxicole precum: Campanula crassipea, Silene armeria, Allysum murale,

Stipa aristela, Cerastium banaticum.In Parcul Natural Portile de Fier au fost

identificate si descrise 171 de asociatii vegetale de plante superioare, din care 26 sunt

endemice (unice pentru Romania), fapt care dovedeste inca o data marea diversitate

biologica a zonei.

FAUNA

Din cercetarile intreprinse pana in prezent rezulta ca fauna Parcului Natural

Portile de Fier se compune din 5205 taxoni (dintre care 4873 nevertebrate; printre

speciile deosebite, numarandu-se: scorpionul (Euscorpius carpathicus), scolopendra

(Scolopendra cingulata)) si 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenta importanta o

reprezinta clasa Aves cu 205 reprezentanti, urmata de clasa Pisces - 63 reprezentanti,

cea mai slab reprezentata fiind Amfibia cu 12 taxoni.Conditiile de habitat favorizeaza

existenta unui numar mare de specii protejate.  Speciile de amfibieni sunt, de

asemenea, bine reprezentate: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul

(Lissotriton vulgaris), brotacelul (Hyla arborea), broasca sapatoare (Pelobates

fuscus).Dintre speciile de reptile apar: testoasa de apă (Emys orbicularis), balaurul

34

Page 35: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

(Coluber caspius), sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpele de alun

(Coronella austriaca), gusterul (Lacerta viridis), sarpele de sticlă (Anguis

fragilis).etc.Au fost identificate 205 specii de pasari, dintre care multe sunt specii

acvatice, atestand rolul important al lacului de acumulare in perioada de iernat.In

arealul Parcului Natural Portile de Fier se intalnesc 34 de specii de mamifere.

Carnivorele sunt prezente atat prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul

(Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), cat si prin specii de dimensiuni

reduse: jderul (Martes martes), viezurele (Meles meles). Ierbivorele precum capriorul

(Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus) si mistretul (Sus scrofa) sunt de

asemenea bine reprezentate. Foarte importante sunt speciile de chiroptere (Myotis

bechsteinii,  Vespertilio murinus, Rhinolophus euryale).

OBIECTIVE ISTORICE SI ARHEOLOGICE

1.Manastirea Vodita a fost construita intre 1370 si 1372 pe teritoriul comunei

Varciorova, la aproximativ 500 m distanta de Dunare. Intemeietorul acestui lacas

esteun calugarul Nicodim. Ruinele vechii biserici se vad si in prezent, langa acestea

fiind construita in 1995 o biserica de lemn.

2.Manastirea Sf. Ana este ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil

Seicaru,  fiind asezata in imediata apropiere a municipiului Orsova pe Dealul

Mosului.

3.Manastirea Mraconia. Pe Valea Mraconiei este situata o veche manastire,

numita "Mracuna". Vechiul lacas "sta" ascuns intr-un loc pitoresc in fata fostului

drum Traian de pe malul sarbesc, unde se afla "tabula Traiana".

4.Biserica Sf. Niculae cel Sarac din Orsova a fost realizata la inceputul secolului

al XIX-lea, avand o compozitie de mare simplitate in care se resimt influente dorice,

baroce si neoclasice.

35

Page 36: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

5.Catedrala romano-catolica din Orsova se afla in zona centrala a localitatii

Orsova,  in imediata vecinatate a "Pietii 1800". A fost construita intre anii 1972-1976,

ca urmare a stramutarii Orsovei vechi pe actualul sau amplasament. Catedrala este o

constructie din beton finisat prin cofraje si lemn, avand forma de cruce din orice

punct ar fi privita.

6.Biserica Sf. Arhangheli din localitatea Berzasca este situata in vatra localitatii

Berzasca, reprezentand cea mai veche biserica romaneasca din Clisura Dunarii.

Reprezinta un monument de arhitectura, construit in stil baroc, la 1836.

7.Cetatea Trikule a fost ridicata in secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea

otomana spre vest, ruinele observandu-se si in prezent in apropierea localitatii

Svinita. Cetatea Tri Kule era reprezentata prin trei turnuri dispuse pe malul Dunarii in

forma de triunghi. Ansamblul Cetatii Trikule a fost inundat in urma amenajarii

lacului de acumulare Portile de Fier I, la suprafata observandu-se doar două turnuri.

8.Cetatea Drencova, situata in apropierea localitatii Berzasca, este in prezent

inundată de  apele Dunarii. Singura marturie este zidul fostei biserici.

9.Cetatea Ladislau a fost construita pe malul stang al Dunarii, fiind mentionanta

inca din secolul al XIV-lea. Cetatea, cu rol strategic, era destinata controlului

traficului fluvial pe Dunare. Cetatea pereche de pe malul sarbesc este Cetatea

Golubac, mult mai bine conservata decat cetatea Ladislau.

10.Pestera Gaura Chindiei II. In abruptul din stramtura Coronini - Alibeg se

deschide pestera Gaura Chindiei II, rezervatie arheo-logica unde au fost descoperite

urme de arta rupestra ce apartin paleoliticului si neoliticului.

FORME DE TURISM PRACTICATE     

36

Page 37: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Prin patrimoniul natural şi cel etno-cultural pe care îl deţine, acest spaţiu

oferă posibilitatea dezvoltării tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi

trecute în revistă în cele ce urmează:

Turismul ştiinţific a apărut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor

localităţi din regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunării a numeroase situri cu

structuri geologice sau cu fauna fosilă care au trezit interesul geologilor şi

paleontologilor, elemente vii de floră şi faună endemică sau rară care au intrat în

sfera de atenţie a botaniştilor, entomologilor, zoologilor, urme de locuire preistorică,

antică sau feudală ceea ce a atras în zonă istorici şi arheologi.

Turismul cultural este o formă de turism care se adresează unei sfere mai

largi de turişti şi se realizează prin vizitatrea obiectivelor patrimoniului istoric

(vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice şi de

obiective de tehnică populară), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente

culturale (spectacole folclorice de muzică, dans, sărbători tradiţionale, expoziţii).

Şi această forma de turism se adresează unui public avizat şi reprezintă o formă

modernă de a petrece vacanţa. Această formă de turism poate fi practicată în PNPF

de alungul malului Dunării. Astfel pot fi vizitate obiectivele arheologice din

perioada antică (cetăţile dacice de la Divici şi Stânca Liubcova, Castrul roman şi

piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetăţilor Sf. Ladislau, Drencova,

Tricule), şi istoria modernă (Peştera Veterani, Complexul Hidroenergetic şi de

Navigaţie Porţile de Fier I).Teritoriul la care facem referire deţine şi monumente

importante pentru identitatea naţională a românilor (tabula Traiana, bustul regelui

Decebal).

Turismul ecumenic sau monastic a apărut încă din evul mediu şi sa dezvoltat

foarte puternic în timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de drumuri

şi aşezări, a făcut să înflorească comerţul şi industriile, a popularizat aspectele

culturale ale acestora. După 1989, odată cu redobândirea libertăţii de credinţă, şi în

zona noastră s-a manifestat o creştere a interesului pentru spiritualitatea religioasă

37

Page 38: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

materializată prin vizitarea unor aşezăminte ca Mănăstirea Sf. Ana, Mănăstirea

Vodiţa, Catedrala Catolică din Orsova.

Turismul de odihnă şi recrere. Cadrul natural al zonei oferă condiţii propice

pentru dezvoltarea acstei forme de turism, cu atât mai mult cu cât aceasta fomă de

turism este şi cea mai puţin costisitoare, adresânduse, practic tuturor categoriilor de

turişti, indiferent de preocupări, pregătire, vârstă, religie sau mărime a portofelului.

In funcţie de modalitatea de practicare, caracteristice acestei forme de turism, sunt

drumeţia şi turismul balnear.

    Cel mai spectaculos peisaj de pe intreg cursul Dunării este acela al Cazanelor

Mari şi Cazanelor Mici.

        

Turismul rural se defineşte prin petrecerea vacanţei in spatiul rural. Acestă

formă de turism este motivată de dorinţa de intoarcere la natură, la viaţa şi

obiceiurile tradiţionale şi presupune şederea in gospodăria ţărănească (fermă sau

pensiune agroturistică) sau intr-o pensiune. Pentru a fi favorabile agroturismului,

localităţile rurale trebuie să fie situate intr-un mediu fără factori poluanţi, deţinătoare

a unor valori etnofolclorice, culturale şi tradiţii săteşti, cu un bogat trecut istoric sau

a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate şi

personalizate.

Ecoturismul reprezintă vizitarea unei zone relativ neafectate de activităţile

umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o importantă componentă

educaţională şi care oferă un beneficiu economic direct economiei şi populatiei

locale.

Birdwatching-ul este o formă de turism care se adresează celor pasionaţi de

fotografierea şi urmărirea comportamentului hrănirii, cuibăriri şi zborului speciilor

38

Page 39: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

de păsări. Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajări speciale cum ar fi

turnurile sau observatoarele de păsări, fie direct, in habitatele caracteristice, fără

amenajări speciale. Aceasă formă de turism poate fi practicată in zonele umede din

parcurile de pe cele două maluri ale Dunării, unde există şi două observatoare de

păsări amenajate in acest sens.

Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumuseţea peisajelor

pădurilor, cu binecunoscta varietate a structurilor, formelor şi

coloritului.Silvoturismul este practicat având ca bază cabanele şi cantoanele sivice

special amenajate in acest sens şi se poate deşfăşura în siguranţă sub îndrumarea

personalului de teren al ocoalelor silvicesau a agenţilor de teren de la parcurile

naturale şi naşionale coordonate de Regia Naşională a Pădurilor - Romsilva.

Silvoturismul are ca forme înrudite turismul cinegetic şi pescuitul sportiv.

Speoturismul este una dintre formele de turism care poate valorifica

potenţialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic al acetei zone. Cele mai

cunoscute şi vizitate peşteri sunt:Punicova, Gaura cu Muscă, Peştera cu Apă din

Valea Polevii, Zamoniţa, Veterani, fiecare dintre acestea având propriile legende

despre animale fantastice, haiduci sau bătălii între cei care au stăpânit aceste

meleaguri.

Ciloturismul este o formă tot mai răspândită de turism activ şi care poate aduce

mari beneficii cu minime eforturi de investiţii, fiind totodată o activitate cu impact

redus asupra mediului înconjurător.

Mountaine-bike este o formă de turism sportiv înrudit cu cicloturismul dar

care este aplicată pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzător.

În parcurile de pe malurile Dunării această formă de turism sportiv poate fi

practicată deja pe mai multe trasee.

Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact,

datorită existenţei lacului de acumulare Porţile de Fier I, lac care permite

desfăşurarea tuturor formelor de turism sportive şi de agreement.

39

Page 40: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

   Toate cele prezentate mai sus se constitue într-o invitaţie de practicare a acelei

forme de turism care se potriveşte cel mai mult personalităţii forcăruia, turismul

reprezentînd cea mai eficace metodă de menţinere a unui tonus fizic şi mental

capabil să asigure derularea în bune condiţii a activităţilor omului.

40

Page 41: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

TRASEE TURISTICE

1.Traseul Ecoturistic Trescovăţ

Acces de pe drumul naţional DN 57 la 6 km de la localitatea Sviniţa ,din

dreptul popasului turistic Starişte spre sensul de mers către localitatea

Berzeasca.;lungimea traseului are aproximativ 10 km,se parcurge în cca 6 ore.

 Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care

necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont de lungimea traseului şi perioada de

parcurgere al acestuia. Este marcat cu un triunghi echilateral roşu pe fond alb, pe

arbori şi pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi

100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul şerpuieşte prin păduri de cer, garniţa, fag, iar pajiştile cu iarbă îţi incantă

privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofiţelor şi te invită să poposeşti în aceste

locuri de basm. Aproape de poalele Trescovăţului îţi poţi alina setea din apele

izvorului Cozarişte (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă

capră), bine cunoscut de localnici. Acest traseu este reprezentat de elemente

floristice şi faunistice specifice zonei de S-V a României,care s-au dezvoltat în

concordanţă cu elementele climatice existente în acest colţ al ţării (climat temperat

continental cu influenţe submediteraneene). Un element floristic deosebit se

întâlneşte pe neck-ul vulcanic Trescovat şi anume pinul negru de Banat. Punctul de

atracţie al acestui traseu îl reprezintă însuşi neck-ul vulcanic Trescovăţ care este o

formaţiune stâncoasă care încîntă ochiul uman şi pe care se afla speciile de arbori şi

arbuşti care au căpătat de-a lungul timpului forme ciudate datorită fenomenelor

meteo precum şi punctelele de belvedere de unde putem vedea cum a reuşit Dunărea

să-şi creeze un curs spectaculos printre munţi.

  2.Traseul Ecoturistic Sviniţa-Tricule

Acces de pe drumul naţional DN 57 la 1 km de localitatea Sviniţa , spre

sensul de mers către localitatea Berzeasca.lungimea traseului este de aproximativ 9

km, timp mediu de parcurgere cca 5 ore.Este un traseu turistic cu un grad mediu de

Page 42: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont

de lungimea traseului şi perioada de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un triunghi echilateral galben pe fond alb, pe arbori şi pe pietre din

imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 -100 şi 150 metri, pe

porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Traseul ecoturistic este presărat cu numeroase colibe, unde călătorii se pot adăposti

de intemperiile vremii. De pe treptele amfiteatrului se pot admira apele liniştite ale

lacului de acumulare, localitatea Sviniţa (strămutată în totalitate), vestigiile caselor

cu arhitectură tradiţională de influenţa sârbească şi ale bisericii din vechiul sat.

Traseul ecoturistic Sviniţa - Tricule este pe rând o poveste geologică, o poveste a

vieţii, o poveste a istoriei din regiunea transfrontalieră a Europei. Ruinele cetăţii

medievale de la Tricule, care încheie traseul nostru îşi au fundaţia azi în apele

Dunării, acest bătrân fluviu ce poartă pe umerii săi istoria de peste 2000 de ani ai

Europei.

3.Traseul Ecoturistic Cioaca Cremeneasca-Rudina

Acces de pe drumul naţional DN 57, la 6 km din Dubova spre Sviniţa, traseul

turistic pleacă de pe un drum vechi forestier ce urcă pe Cioaca Cremeneasca ,

amonte de valea Plaviseviţa;lungimea traseului este de aproximativ 8,2 km, timp

mediu de parcurgere cca 4 ore . Este un traseu turistic cu un grad mediu de

dificultate , necesită o pregătire fizică deosebită, deoarece este totuşi un traseu lung

în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia. Este marcat cu un triunghi

echilateral roşu cu margine albă, pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a

potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează

prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.

Este unul dintre traseele în care călătorul poate observa atât peisajele pitoreşti ale

Văii Dunării, cât şi modificările favorabile sau nefavorabile determinate de

activităţile antropice. Este vorba de cele câteva halde de steril depuse în mijlocul

pitorescului natural, în urma exploatărilor miniere din Defileul Porţile de Fier. Sunt

oaze de sterilitate, la care ecoturistul poate medita. Traseul Cioaca Cremeneasca-

42

Page 43: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Rudina este jumătate conectat cu traseul ecoturistic Valea Liubotina-Rudina.

Punctul culminant şi în acelaşi timp comun celor două trasee ecoturistice este

Rudina, un excelent punct de belvedere pentru plaiurile romaneşti şi sârbeşti.

4. Traseul Ecoturistic Valea Liubotina-Rudina

Acces de pe drumul naţional DN 57, la 8 km din Dubova spre Sviniţa, traseul

turistic pleacă din dreptul viaductului Liubotina,pe drumul forestier de pe Valea

LiubotinaLungime traseului aproximativ 12 km ,timp mediu de parcurgere cca 6

ore. Este un traseu turistic cu un grad mediu de dificultate , necesita o pregătire

fizică deosebită, deoarece este un traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de

parcurgere al acestuia.Este marcat cu un triunghi echilateral albastru cu margine

albă, pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă

între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe

acestuia.Traseul ecoturistic merge de-a lungul Văii Liubotina, una dintre cele mai

pitoreşti vai afluente Dunării. Versanţii sunt acoperiţi cu păduri de fag, iar ici-acolo

apar exemplare izolate de tisă, element ocrotit al florei României. Acest conifer a

devenit atât de rar datorită lemnului foarte preţios căutat pentru sculptură şi

tâmplărie fină,. În trecut, oamenii "secerau" aceste conifere, deoarece reprezentau

un pericol pentru animalele care se hrăneau cu ele. Astăzi, tisa este ocrotita în toată

România. Tot pe Valea Liubotina, cascadele formate în albia acestui râu dau un

pitoresc aparte acestei zone. Cel mai impresionant punct de belvedere este platoul

Rudina, de unde se zăreşte Dunărea, dar şi dealuri precum Codicea Mică şi Codicea

Mare. Bucătăria tradiţională întâlnită la colibele de pe traseu, precum şi modalitatea

de a prepara "bucatele" locale, fac din turist un îndrăgostit al acestor locuri.

5. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari

Acces direct din DN 57, din centrul localităţii Dubova, la cca. 100 m de

sediul Primăriei Dubova pe sensul de mers spre localitatea Sviniţa. ;lungime

traseului aproximativ 5 km, timp mediu de parcurgere cca. 2 ore. Este un traseu cu

grad mediu de dificultate.Efort fizic moderat care nu necesită pregatire fizică

specială.Este marcat cu un triunghi echilateral galben pe fond alb, pe arborii din

43

Page 44: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

imediata apropiere a potecii, la distanţă vizibilă de max. 50 m, pe porţiunile ce

traversează pădurea sau limitrofe acesteia.Elementul de atracţie al acestei zone îl

reprezintă însă laleaua Cazanelor o specie care se face remarcată atât prin unicitatea

ei, dar şi datorită habitatului său - pereţii stâncoşi ai Ciucarului Mare, săpaţi atât de

frumos de fluviu. Această plantă poate fi observată în floare în luna aprilie, unde

alături de alte specii vernale, dau culoare şi parfum stâncilor ce pot părea

neprietenoase. Odată ajunşi pe platou, până la punctul terminus al traseului, suntem

însoţiţi de mirosul îmbietor de liliac, culorile inedite ale florii de scumpie în

contrast cu verdele primăvăratic al speciilor arbustive. Susţinând caracterul unic al

acestei zone, clopoţeii Cazanelor relict terţiar, işi deschid florile albăstrii spre a ne

încânta privirea.

6. Traseul Ecoturistic Cazanele Mici

 Acces de pe drumul naţional DN57,în golful Dubova, aproximativ 22 km

distanţă de localitatea Orşova spre Moldova Nouă;lungimea traseului aproximativ 2

km, timp mediu de parcurgere cca 1ora.Este un traseu cu grad mediu de dificultate.

Efort fizic moderat care nu necesită pregătire fizică specială, fiind un traseu scurt în

raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.Este marcat cu un triunghi

echilateral roşu cu margine albă, pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a

potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează

prin pădure sau zonele limitrofe acestuia. Traseul ecoturistic urmează poteci de

munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag şi pajişti. Este traseul de unde se

poate colecta drobiţă (Genista tinctoria), o excelentă planta tinctorială, din care

femeile extrăgeau coloranţi vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu

puţine la număr, sunt locurile de unde poţi admira Cazanele Mari şi Veliki Strbac,

de pe partea sârbeasca a Dunării.Peisajul tipic este de defileu. Aici apar numeroase

forme şi microforme de relief,Platoul Cazanelor Mici este unic în Europa îţi tăie

răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare urgoniene (140 milioane ani), pe

lapiezuri ("sculpturi" naturale în calcar), unde sibliacurile terţiare, asociaţii vegetale

alcătuite preponderent din liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie provin din perioadele

44

Page 45: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

mai calde interglaciare, este locul de unde auriul lalelei de Cazane îţi spune că aici,

în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăieşte, de fapt este

locul unde "Dunărea a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis".

7. Traseul Ecoturistic Alion

Acces de pe drumul European E70, la ieşire din oraşul Orşova spre Drobeta

Turnu Severin , aproximativ 4,2 km distanţa de gara Orsova, traseul turistic pleacă

din dreptul viaductului Târziului; lungimea traseului aproximativ 4,5 km, timp

mediu de parcurgere cca 2,30 ore.Este un traseu turistic cu un grad mediu de

dificultate; efort fizic minim care nu necesită o pregatire fizică deosebită, fiind un

traseu scurt in raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.Este marcat cu

un triunghi echilateral galben cu margine albă, pe arbori şi pe pietre din imediata

apropiere a potecii, la o distanţa vizibilă intre 50 si 100 metri, pe porţiunile ce le

traversează prin padure sau zonele limitrofe acestuia.Traseul ecoturistic începe de la

extremitatea estică a viaductului, pe o potecă, ce altădată, înainte de ridicarea

nivelului apelor lacului de acumulare, făcea legătura cu terenurile agricole ale

localnicilor din Orşova şi Tufări, aflate dincolo de culmea dealului.Traseul se

continuă pe firul Ogaşului lui Târziu, intr-o zonă acoperită de păduri mezoterme de

stejari. O porţiune mai dificilă, pe o culme stancoasă, usor abruptă, reprezintă o

frumoasă deschidere pentru admirarea peisajului. Enclavele întalnite oferă splendide

puncte de belvedere către Dunăre, către Hidrocentrala Porţile de Fier I şi chiar către

localitatea Kladovo din Serbia. Între Vîrful Voicului (289,5 m) şi poala Dealului

Alion, terenurile agricole si paşunile de pe Culmea Campului Lung demonstrează

perenitatea activităţilor tradiţionale ale localnicilor: agricultura şi creşterea

animalelor. Vîrful Dealului Alion este un impresionant punct de belvedere. Pe

înserat, ploaia de lumini a barajului de la Porţile de Fier I oferă un adevarat

spectacol. De la releele de telefonie mobilă amplasate pe vîrful Dealului Alion şi

pînă la poalele Alionului, priveliştea se deschide spre Golful Cernei.Este un traseu

scurt, dar încîntător prin peisaje şi deschideri către Dunăre.

 

45

Page 46: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

8. Traseul Ecoturistic Ţarovăţ

Acces de pe drumul European E 70, la ieşire din oraşul Orşova spre Drobeta

Turnu Severin , aproximativ 600 m distanţă, traseul turistic pleacă pe pe drumul

lăturalnic ce intră pe valea minei ,lungimea traseului aproximativ 9,2 km, timp

mediu de parcurgere cca 5 ore. Este un trase turistic cu un grad mediu de

dificultate ; efort fizic minim care nu necesită o pregătire fizică deosebită, totuşi este

un traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.Este marcat

cu un triunghi echilateral albastru cu margine albă ,pe arbori şi pe pietre din

imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile

ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.Traseul ecoturistic se afla

într-o zonă deluroasă fără forme de relief abrupte, şi anume în Depresiunea Bahna-

Orşova. Capetele acestui traseu sunt municipiul Orşova (lângă gară) şi confluenţa

Dunării cu Bahna. Evoluţia bazinului Bahna-Orsova începe în Helveţianul superior,

când, în lungul unui important sistem de falii apare un golf îngust al marii miocene

(20 mil. ani), care acoperea în acel timp Oltenia. Golful începea la Baia de Aramă şi

trecând prin dreptul satului Baltă, se închidea probabil, undeva mai la sud de Bahna.

Prin zestrea sa naturală, traseul ecoturistic Ţarovăţ reprezintă un muzeu în aer liber,

un spaţiu deschis unui turism organizat, ecologic, oferind vizitatorului îmbinarea

activităţilor de recreere şi agrement, cu cele instructiv - educative, de percepţie a

mediului şi de protecţie a resurselor naturale şi istorice.Ocupaţiile tradiţionale ale

ţăranilor din acesta zonă sunt:cultura plantelor, păstoritul, pescuitul, vânătoarea,

morăritul, prelucrarea lemnului, confecţionarea obiectelor de artizanat şi textile.

Traseul Ţarovăţ se confundă în mare parte cu fostul drum de pătrăulă al

soldaţilor,acesta reprezentând graniţa Imperiului Austro-Ungar cu România, la

începutul secolului al XIX-lea,.

9.Traseul Ecoturistic Racovat-Boldovin

Acces de pe drumul comunal al localităţii Iloviţa de le primărie aproximativ

1300 m pe drumul ce urmăreşte pârâul Racovăţ în amonte; lungimea traseului

aproximativ 11 km, timp mediu de parcurgere cca 5 ore. Este un traseu turistic cu

46

Page 47: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

un grad mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică

bună, ţinând cont de lungimea traseului şi perioade de parcurgere al acestuia.

Este marcat cu un cerc roşu cu margine albă pe arbori şi pe pietre din imediata

apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le

traversează prin pădure sau zonele limitrofe acestuia. Este un traseu circular, începe

şi se termină lângă punctul fosilifer Racovat. Aici este unul dintre cele 3 puncte

fosilifere, care alcătuiesc Rezervaţia paleontologica Bahna (Racovăţ, Lespezi,

Curchia), prima rezervaţie paleontologica din România, cu o faună fosilă de circa 16

milioane de ani. În astfel de arii protejate, colectarea de fosile şi roci este absolut

interzisă. Chiar în marginea localităţii Iloviţa, într-un afloriment de forma unui

amfiteatru, este conservat fundul mării sarmaţiene, în care trăiau melci, scoici,

corali acum 16 milioane de ani.

10. Traseul Ecoturistic Valea Vodiţei-Dealul Duhovnei

Acces de pe drumul european E 70, de la viaductul Vodiţa, aproximativ 6 km

din Orşova şi 19 km din Drobeta Turnu Severin; lungimea traseului aproximativ

14,5 km,timp mediu de parcurgere cca 5 ore.    Este un traseu turistic cu un grad

mediu de dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună,

ţinând cont de lungimea traseului şi perioada de parcurgere a acestuia.Este marcat

cu un cerc galben pe fond alb, pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a

potecii, la o distanţă vizibilă între 150 şi 200 metri, pe porţiunile ce le traversează

prin pădure sau zonele limitrofe acestuia.Traseul ecoturistic începe într-un loc sfânt,

primul aşezământ monahal din Ţara Românească, de pe Valea Voditei, şerpuieşte

pe lângă apa Vodiţei, pe valea Scoruşului şi revine la Dunăre pe cărările Dealului

Duhovnei. Traseul are formă de potcoavă, care începe şi se termină în dreptul a

doua viaducte apropiate. Cei care-l străbat se încarcă cu frumuseţile naturii şi ale

credinţei romaneşti.Înainte de a urca pe Valea Vodiţei, peretele săpat în stânca

păstrează urmele evenimentelor geologice petrecute în urmă cu sute de milioane de

ani: suprapunerea Pânzei Getice şi a Autohtonului Danubian, având drept

"lubrefiant" Parautohtonul de Severin. Valea Voditei, predestinată parcă turismului,

47

Page 48: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

este un paradis al plantelor medicinale. Cine vrea leacuri pentru diferite afecţiuni,

poate colecta cu măsură, din florile, frunzele plantelor poate şi azi cu acţiune

miraculoasă. Pentru a cunoaşte şi alte văi cu putere tămăduitoare, traseul o coteşte

aproape în unghi drept pe Valea Scoruşului şi apoi ca o spirală urca în Dealul

Duhovnei, de unde, dacă eşti atent poţi admira plaiurile Depresiunii Bahna-Orsova.

Poteca merge pe rama vestică a Dealului Duhovnei, deal cu păduri seculare de alun

turcesc. Pădurile acestui deal sunt protejate, aici fiind o altă rezervaţie forestieră a

Parcului Natural Porţile de Fier. Pe vremuri, i se spunea pădurea cu osieci. Osiecii

erau trunchiuri de copaci (în special stejar), căzuţi la pământ, care în timp, sub

acţiunea ploilor, vânturilor, soarelui, deveneau albe. Din depărtare semănau cu nişte

oase mari, albe. Dacă ai noroc, nedesparţindu-te de poteca, mai poţi şi azi vedea

astfel de osieci.

11. Traseul Ecoturistic Cazanele Mari 2

Acces de pe drumul naţional DN57, la ieşire din localitatea Dubova spre

Moldova Noua , aproximativ 2 km distanţă de la primăria Dubova sau 30 km din

Orşova; lungimea traseului aproximativ 1,6 km, timp mediu de parcurgere cca 1ora,

maxim 2 ore ambele variante.Este un traseu cu grad mediu de dificultate.Efort fizic

moderat care nu necesită pregătire fizică specială, fiind un traseu scurt în raport cu

distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.Este marcat cu un triunghi echilateral

albastru cu margine albă ,pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o

distanţă vizibilă între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau

zonele limitrofe acestuia.Traseul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg

păduri de stejari, păduri de fag şi pajişti. Este traseul de unde se poate colecta

drobiţă (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau

coloranţi vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puţine la număr,

sunt locurile de unde poţi admira Cazanele Mari şi Veliki Strbac, de pe partea

sârbeasca a Dunării. După 10-15 minute, traseul ecoturistic se bifurcă,cu o potecă

şerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniştite ale bătrânului

48

Page 49: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan, iar o altă

potecă te duce direct la nivelul apei, de unde poţi mângâia în tihnă liniştea Dunării.

12. Traseul tematic educativ Balta Nera - Ostrov Moldova Veche

Acces de pe drumul naţional DN57A, de pe drumul ce iese din localitatea

Socol spre Pojejena,la aproximativ 2 km; lungimea traseului aproximativ 34 km, cu

cele două variante secundare pe DN 57A şi 4,5 km pe ostrov Moldova Veche, timp

mediu de parcurgere cca 8-10 ore cu bicicleta.Este un traseu cu grad mediu de

dificultate. Necesită o pregătire fizică deosebită, deoarece este totuşi un traseu lung

în raport cu distanţa şi timpul de parcurgere al acestuia.Traseul principal este

marcat cu un o bandă verticală albastră pe fond alb, iar cel secundar cu triunghi

echilateral albastru pe fond alb ,pe arbori şi pe pietre la o distanţă vizibilă intre 100-

200 metri, pe DN 57 şi pe variantele secundare la limita de vizibilitate până la 100

m.Este un traseu turistic complex ce se desfăşoară pe o lungime apreciabilă, cu

următoarele puncte de interes: Mănăstirea "Sf. Sava" - Baziaş ,Centrul Cultural

Sârb de la Belobreşca, precum şi zone cu elemente de patrimoniu natural deosebit

(rezervaţii naturale, arii de protecţie specială avifaunisctica) cu habitate şi specii de

păsări şi animale protejate la nivel naţional şi comunitar; Rezervaţia Naturală Baltă

Nera - Dunăre, Zona de Conservare Specială; Râpă cu lăstuni Rezervaţie Naturală;

Zona Umedă Divici - Pojejena: Arie Specială de Protecţie Avifaunistică; Ostrovul

Moldova Veche Arie Specială de Protecţie Avifaunistică;

13.Traseului tematic educativ Valea Morilor de Apă

Acces de pe drumul naţional DN57A, de pe drumul ce iese din localitatea

Socol spre Pojejena, la aproximativ 2 km;lungimea traseului aproximativ 22 km, cu

cele patru variante secundare ; una în loc Gornea,una în loc Sicheviţa, una pe valea

Gramensca şi o variantă scurtă pe Zăsloane;timp mediu de parcurgere cca 6 ore cu

bicicleta.Este un traseu cu grad mediu de dificultate. Necesită o pregătire fizică

deosebită, deoarece este totuşi un traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de

parcurgere al acestuia.Traseul principal este marcat cu un o bandă verticală albastră

pe fond alb, iar cel secundar cu triunghi echilateral albastru pe fond alb ,pe arbori şi

49

Page 50: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

pe pietre la o distanţă vizibilă între 100- 200 metri, pe DN 57 şi pe variantele

secundare la limita de vizibilitate până la 100 m.Acest traseu străbate şi zone cu

elemente naturale pe văile Cameniţa,Gramensca care sunt specifice zonei Berzasca -

Cozla. Zona este reprezentată şi prin carstul deosebit ,la câţiva km de comună

Sicheviţa începe Platoul Carstic Gârnic.În zona calcaroasă, relieful este alcătuit din

culmi largi, ramificate şi platouri carstice (Cărbunari, Sfânta Elena); apar doline cu

adâncimi diferite (formate prin alinierea acestora de-a lungul contactelor litologice

şi tectonice), văi carstice seci, lapiezuri (îngropate parţial de argile roşii).În cadrul

instalaţiilor pentru prelucrarea produselor agricole prin măcinat un loc principal îl

ocupa morile cu roata orizontală .Prezentându-se sub forma unei salbe de-a lungul

pârâului Cameniţa şi a afluenţilor săi, aceste instalaţii de tehnică populară au dăinuit

până în zilele noastre.Pe raza comunei Sicheviţa, existau în trecut un număr de 25

de mori de apă, din care un număr de 9 sunt încă funcţionale . Cunoscute în popor

cu denumirea de "mori cu ciutură" ele sunt de fapt primul tip de moară acţionată de

forţă motrice a apei.  Sistemul de funcţionare este simplu: apa este adusă la ciutura

prin diguri (valău) şi prin "butoni" (tub dintr-un copac) şi acţionează prin cădere

asupra ciuturii, astfel determinând o mişcare de rotaţie care este transmisă printr-

un ax, direct pietrei de moară. Procesul de măcinare tradiţională a cerealelor poate

fi văzut şi în prezent în oricare din cele 9 mori pe apă funcţionale de pe cursul

râului Cameniţa.

14.Traseul turistic ,,Crucea Sf. Petru"

Din drumul naţional E70, accesul se face pe drumul comunal ce traversează

localitatea Gura Văii, la cca. 50 m. de podul de cale ferată; lungimea traseului 6,6

km, timp mediu de parcurgere cca 3 ore).Este un traseu turistic cu un grad mediu de

dificultate ; efort fizic de rezistenţă care necesită o pregătire fizică bună, ţinând cont

de numeroasele porţiuni de urcare şi coborâre de pe parcursul acestuia.Este marcat

cu o bandă verticală albastră pe fond alb, pe arbori şi pe pietre, la o distanţă vizibilă

între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce traversează prin pădure sau zonele limitrofe

acesteia.Pe acest traseu turistic întîlnim atît elemente naturale dar şi puncte de

50

Page 51: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

atracţie deosebite prin deschiderea larga spre Dunăre şi spre barajul Porţile de

Fier.Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de o pădure de amestec, unde întâlnim

elemente precum carpenul ,gorunul , garniţa, teiul , dar şi elemente mediteraneene

precum cărpiniţă sau ghimpele ;De asemenea, versanţii dinspre fluviul Dunărea sunt

acoperiţi în mare parte de arbuşti de liliac ;Speciile de flora sunt caracteristice

climatului temperat-continental, cu influenţe submediteraneene, precum orhidee ,

garofiţe , viorele sau ghiocei.De pe Dealul Crucii se poate admira, în întreaga lui

spendoare, Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, care se afla

situat la intersecţia drumului E70 cu drumul de pe coronamentul barajului.

Ocupatiile tradiţionale ale localnicilor au în primul rând un profil mixt, impus pe de-

o parte de cerinţele variate ale traiului, iar pe de altă parte de caracterul autarhic pe

care l-a avut de-a lungul timpului gospodăria ţărăneasca. Dintre acestea amintim:

cultura produselor agricole, păstoritul, pescuitul, vânătoarea, creşterea viermilor de

mătase, morăritul, prelucrarea lemnului, confecţionarea obiectelor de artizanat şi

textile.Preparatele tradiţionale din lapte de vacă, oaie şi capra te îmbie pe tot

parcursul traseului ecoturistic, dovedind potenţialilor vizitatori, ospitalitatea ce

caracterizează întreaga zonă.

15.Traseului Ecoturistic Dubova-Cazanele Mici

Acces de pe drumul naţional DN57, în golful Dubova, aproximativ 24 km

distanţă de localitatea Orşova spre Moldova Nouă; lungimea traseului aproximativ 9

km, timp mediu de parcurgere cca 4 ore , maxim 5 ore ambele variante. Este un

traseu cu grad mediu de dificultate. Efort fizic moderat care nu necesită pregătire

fizică specială, totuşi fiind un traseu lung în raport cu distanţa şi timpul de

parcurgere al acestuia.Este marcat cu un triunghi echilateral galben cu margine

albă ,pe arbori şi pe pietre din imediata apropiere a potecii, la o distanţă vizibilă

între 50 şi 100 metri, pe porţiunile ce le traversează prin pădure sau zonele limitrofe

acestuia.Traseul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari,

păduri de fag şi pajişti. Este traseul de unde se poate colecta drobiţă (Genista

tinctoria), o excelentă planta tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranţi

51

Page 52: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puţine la număr, sunt

locurile de unde poţi admira Cazanele Mari şi Veliki Strbac, de pe partea sârbeasca

a Dunării.Peisajul tipic este de defileu. Aici apar numeroase forme şi microforme de

relief.Platoul Cazanelor Mici este unic în Europa îţi tăie răsuflarea. Este locul în

care stai pe calcare urgoniene (140 milioane ani), pe lapiezuri ("sculpturi" naturale

în calcar), unde sibliacurile terţiare (asociaţii vegetale alcătuite preponderent din

liliac, cărpiniţă, mojdrean, scumpie) provin din perioadele mai calde interglaciare,

este locul de unde auriul lalelei de Cazane îţi spune că aici, în Cazanele Mari ale

Dunării este singurul loc din lume în care trăieşte, de fapt este locul unde "Dunărea

a bătut şi Porţile de Fier s-au deschis".

COMUNA ESELNITA-JUDETUL MEHEDINTI

Eşelniţa (denumită până în 1966 Ieşelniţa) este o localitate centru de comună

din Banat, România, situată în partea vestica a judetului Mehedinţi pe DN 57.

Localitatea se învecinează în est cu municipiul Orşova, fiind situată pe malul Dunării

la 7 km în amonte de Orşova, la confluenţa cu râul omonim, la poalele Munţilor

Almăj. Localitatea este menţionată documentar în anul 1488. Până în anul 1966 satul

şi comuna s-au numit Ieşelnita.

Comuna Eselnita se afla in judetul Mehedinti asezat pe malurile raului Eselnita cu

iesire la Dunare pe DN 57 Orsova - Moldova Noua. Prima atestare documentara

dateaza de la 25 februarie 1484.Actualul amplasament a fost construit în anii 1967-

1970, vechea vatră a aşezării aflându-se sub apele lacului de acumulare Porţile de

Fier I.

52

Page 53: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Atestare documentară 1488Localităţi componente Eşelniţa

Suprafaţă:203 km2

Populaţie: 3154

Scurt istoric al comunei Eselnita

Comuna Eselnita este situata în zona Defileului Dunarii (între Moldova Veche

si Gura Vaii).Locuirea în aceasta zona este dovedita din paleolitic, când ocupantii

erau vânatori si pescari. Prima atestare documentara dateaza de la 25 februarie 1484,

într-un act prin care Matei Corvin (1458-1490) doneaza lui Iacob Gârlisteanu o serie

de mosii, printre care si cea de la Eselnita. Relieful este variat, dominat fiind de

terminatiile sud-estice ale Muntilor Almajului, cunoscuti sub numele de Muntii

Clisurii. Altitudinea maxima a acestor munti este cuprinsa între 700-900m.Asezarea

actuala dateaza din 1970 când, în urma construirii Hidrocentralei Portile de Fier I,

nivelul lacului de acumulare a crescut cu aproximativ 20 de metri, înecând si

generând stramutarea a 24 de asezari de pe malurile românesc si sârbesc, dintre care

16 (1 oras, 2 târguri si 13 sate cu catunele aferente) de pe malul românesc si 8 (2

orase si 6 sate) de pe malul sârbesc. Acestea sunt (în ordinea asezarii geografice):

Dudasu Schelei (asezare noua), Gura Vaii (asezare noua), Vârciorova (asezare noua),

Orsova (asezare noua), Eselnita (asezare noua care a preluat si Tisovita, Plavisevita si

Ogradena), Ogradena (sat disparut), Dubova (asezare noua), Plavisevita (sat

disparut), Tisovita (sat disparut), Svinita (asezare noua), Cozla (asezare noua),

Drencova (asezare noua), Moldova Noua (asezare noua), Macesti (asezare noua),

53

Page 54: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Pojejena (asezare noua) si Belobresca (asezare noua). Pe malul sârbesc: Sip,

Golubinje, Mosna, Dobra, Brnjica, Boljetin, Radosevac, Usije, Vinci, Golubac (sate),

si Tekija si Donji Milanovac (orase).Ceea ce mai aminteste de vechile asezari sunt

doar câteva terenuri situate în zone mai înalte, la care apa nu a juns, amintirile

locuitorilor si sarbatorile locale, pastrate din vechile asezari.Stramutarea, ca fenomen

socio-urbanistic, a însemnat mutarea locuitorilor din vechile asezaminte ca urmare a

inundarii spatiilor ocupate. Este denumit fenomen deoarece a durat 2 ani, dar el

constituie un proces prin consecintele sale si implicatiile cu alte spatii de cunoastere

(ecologic mai ales), generând efecte deosebite ca întindere în timp si spatiu dar mai

ales la nivelul vietii sociale din întreg Defileul Dunarii. Stramutarea a început în 1968

si s-a finalizat cu mutarea efectiva a localitatilor în 1970.

Asezarea geografica: S-V României, S-V judeţului Mehedinţi Activitati specifice zonei:creşterea animalelor,dezvoltarea agroturismului Activitati economice principale:dezvoltarea turismului Obiective turistice: Valea Mraconia,Statuia lui Decebal,Satul de vacanţă

Mraconia,Cazanele mici.

54

Page 55: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

PENSIUNEA TURISTICA – STEAUA DUNARII

Noua şi moderna Pensiune ’’STEAUA DUNARII’’ este amplasată într-un

cadru natural pitoresc, pe malul Dunării si DN57 (şoseaua Orşova-Eselnita -

Moldova Nouă), la 7 km de Orşova, in localitatea Eselnita, judetul Mehedinti,

oferind o imagine mirifică asupra Cazanelor Mici şi Mănăstirii Mraconia şi

dorindu-se a fi o pensiune agroturistică specifică zonei şi totodată un punct de

plecare pentru drumeţii în zonă.

Pensiunea ’’Steaua Dunarii’’ Pensiunea Steaua Dunarii este prima pensiune construita in zona Parcului

Natural Portile de Fier care si-a deschis portile pentru turistii romani si straini.

Acest lucru se intampla in anul 2001, de atunci si pana in prezent fiind in continua

dezvoltare.Expunerea pensiunii la soare de-a lungul intregii zile si peisajul ce o

inconjoara, culmile domoale de o parte si de alta a Dunarii, farmecul iesirii

fluviului din Cazanele Mici, iar mai departe, spre apus semetia varfurilor Ciucarul

Mare (318m) si Ciucarul Mic (313m) de pe malul stang al apei si Veliki Strbak

(768m) si Mali Strbak (626m) sunt doar cateva dintre atuurile care v-ar putea

determina sa ne vizitati.Dotari pe care pensiunea le ofera sunt urmatoarele:

13 camere duble (twin room); 2 camere triple;

55

Page 56: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

2 apartamente (family suite); 4 camere matrimoniale (single); toate camerele sunt dotate cu televizor, baie proprie cu dus, incalzire

centrala, apa calda si rece permanent; salon restaurant cu 90 locuri; sala de conferinta 60 pers. (flipchart, video proiector, ecran) terasa acoperita cu 40 de locuri; terasa descoperita cu 20 de locuri; parcare proprie cu 10 locuri; o mica plaja cu sezlonguri; ponton pentru agrement nautic si pescuit; salupa de agrement 6 persoane; banana de 6 persoane si inel; sky nautic;   barca de pescuit; barca de croaziera cu motor (de 14 persoane).

Dispunem de 21 camere dotate cu baie proprie, incalzire centrala, apa calda

permanent, televiziune prin satelit.

Centrala termică proprie asigură apa caldă în permanenţă, iar în perioadele

friguroase şi încălzirea camerelor şi spaţiilor aferente, temperature nescăzând în

aceste perioade sub 18 grade C.Echiparea sanitară proprie este compusă din

wc,duş, chiuvetă cu apă caldă şi rece. În categoria produselor de igienă puse la

dispoziţia clienţilor intră: săpun tip turist, hârtie igienică, gel pentru duş.Ce mai

trebuie specificat este că fiecare cameră are propria terasă cu vedere spre Dunăre

oferindu-se astfel o privelişte de neuitat.Puteti servi preparate culinare traditionale

56

Page 57: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

si cu specific pescaresc in restaurantul pensiunii sau pe terasa suspendata si

acoperita.Se organizeaza intruniri, mese festive si activitati gen "team building".De

asemenea organizam drumetii pe Ciucarul Mare, in pestera Ponicova, excursii cu

microbusul din dotare pentru vizitarea obiectivelor turistice si istorice din zona.Cu

convingerea ca v-am trezit interesul pentru nou si inedit va asteptam sa petreceti

clipe de neuitat alaturi de noi.

Memoriu tehnic al pensiunii ’’Steaua Dunarii’’

Pentru zona centrală a satului s-au prevazut funcţiuni atât de locuire cat si de

alimentaţie publică, cazare, prestari servicii. Regimul de înăltime prevăzut pentru

aceasta unitate teritorială de referinţă este de minimum parter + mansarda si

maximum de parter+1 etaj+mansarda.Prin propunerile de construire pe lotul luat in

studiu se obtin următorii indicatori:

- suprafaţă lot = 453 mp

- suprafaţa construită la sol = 333,5 mp

- suprafata desfăşurată = 912,3 mp

- suprafaţa utilă totală = 759,8 mp

Procent de ocupare al terenului este de 73%, gradina de legume din fundul

lotului nu a fost inclusa in calcului indicatorilor.Vecinatăţile constau in spaţii

libere, neconstruite, dupa cum urmează:

- vecin dreapta: limită de lot, neconstruită, proprietate particulară

- vecin stânga: alee publica de 1,0 m lăţime până la următoarea limita de lot

particulară

- front stradal, cu aliniere la trotuar pietonal

- dos de lot: grădină de legume, proprietate privată

Parterul este împărtit in două corpuri de clădire printr-un acces

semicarosabil spre curte. Acesta este necesar pentru aproizionare materie primă,

57

Page 58: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

alimente, bauturi, combustibil lichid, cat si pentru evacuare gunoi.Cladirea

cuprinde urmatoarele spatii utile, pe nivele:

SUBSOL

- alimentaţie publică, tip cramă, cu podium si orchestra, ring de dans, cu o

capacitate de maxim 30 locuri (1,5 mp/persoana) cu o suprafaţă de 60 mp

- scara de acces, de BA, cu intrare in garderoba cu o suprafaţă de 11 mp

- depozit de băuturi cu o suprafaţă de 13,3 mp

- spălător vesela, spaţiu de circulaţie si montcharge alimente cu o suprafaţă de

13,3 mp

- depozit de alimente cu o suprafaţă de 8,5 mp

- depozit efecte cu o suprafaţă de 16,3 mp

- spaţiu manevră cu rampa 45% de aprovizionare cu o suprafaţă de 16,5 mp

- circulaţii cu o suprafaţă de 8,5 mp

Totalul suprafeţei utile a subsolului este de 142,4 mp iar suprafata construita a

nivelului este de 218,3 mp

PARTER

- vestiar personal, cu încapere dulapuri, duş, WC cu o suprafaţă de 8,9 mp

- depozit de materie primă, cu rafturi fixe cu o suprafaţă de 17 mp

- circulaţii personal cu o suprafaţă de 5,7 mp

- snack-bar cu o suprafaţă de 56 mp

Snack-barul va cuprinde un bar unde se vor servi atat bauturi alcoolice cat si

sucuri, cafele, ceaiuri şi un meniu restrâns format din câteva preparate care se

consumă la masa sau la pult, langă care vor fi amplasate 6 scaune înalte. Sala va

cuprinde un numar de 4 mese cu cate 4 scaune fiecare şi o masă cu 6 scaune.

- birou administraţie cu o suprafaţă de 11,7 mp

58

Page 59: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Birolul de administraţie va cuprinde un birou cu scaun, o canapea precum si un

dulap format din rafturi pentru arhivarea documentelor legate de activitatea

pensiunii.

- hol acces cazare, cu scari spre nivelele superioare si inferioare cu o suprafata

de 17,9 mp, hol in care va fi amplasata o canapea.

- grup sanitar public pentru alimentaţie pulica parter si subsol cu o suprafata

de

14 mp

- vestiar personal din alimentatie publica cu o suprafata de 6,8 mp

- spatii preparare alimente cu o suprafaţă de 6,2 mp

- depozit de marfa cu o suprafaţă de 6,9 mp

- spatii circulaţie marfa, cu montcharge spre subsol cu o suprafaţă de 5,5 mp

Totalul suprafetei utile a patrerului este de 241,6 mp, iar suprafaţa construită a

nivelului este de 333,5 mp. Suprafaţa amenajarii exterioare – terase, circulaţii este

de 91,7 mp.

MANSARDA 1

- 8 camere de câte 2 paturi, cu dulapuri inzidite spre exterior cu o suprafata de

129,8 MP.Fiecare cameră cuprinde: pat dublu, două noptiere, o masuţă cu două

scaune, dulap inzidit spre exterior, mochetă, draperii, cuverura, precum si baie

proprie cu cabina de dus, chiuveta si WC. Fiecare camera va avea culoarea ei

proprie incepand de la faianta, gresie, continuand cu mochetă, draperii, culoarea

peretilor, cuvertura. Fiecare camera va avea propria personalitate.

- 2 apartamente de cate 2 paturi, camera de zi cu o suprafata de 50 mp

Apartament cu 2 camere: dormitorul si camera de zi, baie, avand aceleasi facilitati

ca si cele prezentate mai sus.

- 8 bai aferente camerelor, cu dus, chiuveta si WC cu o suprafata de 20,8 mp

59

Page 60: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

- 2 bai aferente apartamentelor cu o suprafata de 5,2 mp

- cate un balcon la fiecare camera cu o suprafata de 10 mp

Balcoanele vor fi prevazute cu jardiniere pentru flori.

- balcon la fiecare apartament cu o suprafaţa de 9,4 mp

- 2 oficii de nivel pentru lenjerie curată şi murdară cu o suprafaţă de 5,6 mp

- un dulap cu echipament de stingere a incendiilor cu o suprafaţă de 1,2 mp

- hol de nivel, cu recepţie şi jocuri cu o suprafaţă de 39,8 mp

- scara de BA, cu finisaj mocheta cu o suprafaţă de de 6,5 mp

- culoare de circulaţie cu o suprafaţă de 40 mp

- scara de acces spre mansarda II cu o suprafaţă de de 3,6 mp

La mansarda se afla si receptia, care este alcatuita din biroul receptionerului si sala

de asteptare ce cuprinde 3 canapele, o masuta, televizor.

Totalul suprafetei utile al mansardei 1 este de 308,4 mp iar suprafata construita a

nivelului este de 360,2 mp.

MANSARDA 2

- 2 spaţii suplimentare cazare, camere de 6 paturi, cu dulapuri inzidite cu o

suprafata de 64 mp

- 2 bai pentru sexe diferite, cu dus, chiuveta si WC cu o suprafata de 7,4 mp

- oficiu de nivel cu o suprafata de 3 mp

- hol nivel cu o suprafaţă de 20 mp

Totalul suprafetei utile al mansardei 2 este de 94,4 mp.

Indicatori totali:

1. Suprafata construită la sol de 333,5 mp

2. Suprafaţa desfaşurată de 912,3 mp

3. Suprafaţa utilă totală de 759,8 mp

4. Regim de inaltime S + P + 1 + M (4 nivele)

60

Page 61: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Finisaje

Pentru a se păstra caracterul zonei se propune o compoziţie de faţadă ce

continuă braiele orizontale ale caselor invecinate, date de linia soclurilor, a

ferestrelor si a cornişei.Ca atare se propune un portic la nivelul parterului, în faţa

spatiilor comerciale şi de alimentaţie publică, marcat in partea superioară de un

parapet alb de tencuială. Stâlpii aparenţi sunt finisaţi cu tencuieli obişnuite si cu

braie de caramidă aparentă placate in zone afectate de trecerea pietonilor.

Parametrul parterului retras se plachează cu caramidă aparentă şi se intrerupe de

ritmul regulat al golurilor de uşi şi ferestre, vitrina, cu tâmplării de plastic alb.

Partea superioară a parapetului constă din învelitoarea de tabla zincată şi vopsită în

culori de ulei, finisaj specific zonei. Tâmplariile si inchiderile de parametre de la

cota jgheabului pluvial in sus, sunt de lemn, tratat ignifug si higrofug. Inspre curte,

parapetele de balcoane, culoare sunt de lemn, tratate similar, iar timpanele sunt de

zidarile tencuita ziugravita in spoieli de varSpaţile de alimentatie publica de la

subsol constau in zidarii de caramida aparente si bolti de caramida aparenta.

Pardoseala este de gresie ceramica neglazurata. Spatiile de depozitare si alte anexe

au pereţi cu tencuieli obişnuite si spoieli de var, pardoseli de ciment sclivisit. In

zona de preparari si spalator vesela se propun pereti faiantati pana la cota 1,5 m de

la nivelul pardoselii.Biroul are prevazuta o pardoseala calda, de parchet lamelar,

cat şi scara de acces etaj, care se mocheteaza.

Circulaţia exterioară este prevazută cu gresie neglazurată, antiderapantă.

Intradosul galeriei portic se presupune ca tavan fals, care in zona dulapurilor de la

mansarda se termoizoleaza, iar in zona balcoanelor superioare se propun corpuri de

iluminat exterior. Acest tavan fals este realizat pe sine de metal cu profile aparente

de aluminiu pe directia scurta, pana in dreptul stalpilor, si inchideri din sticla opal

generale.Circulatia carosabila in subpoarta se finiseaza cu tencuieli obisnuite, cu

61

Page 62: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

pardoseala de mozaic turnat si cu tavan suspendat pe plasa de sarma STM, cu rabit

si tencuit, cu strat termoizolant de vata minerala sau polistiren.

Toti peretii despartitori de incaperi, de la nivelele de mansarda constau in rame

din dulapi de lemn de 10x 4 cm, fixate de planseul de beton armat si de popii

structurii de sarpanta. Intre cele 2 suprafete lambrisate spre incaperi, se introduce

un strat fonoizolant din fasii de polistirent poros. Doar intre camere si bai peretii

despartitori au sectiuni mai mici si nu necesita fonoizolatie. In bai se aplica faianta

pana la 1,5 m de la pardoseala, iar aceasta se realizeaza cu sifon de pardoseala,

beton de panta si finisaj de gresie ceramica.

Pardoselile camerelor, apartamentelor circulatilor si holul de nivel sunt

pardoseli calde, fie dusumele, fie parchet lamelar, asezate pe strat de placa

fibrolemnoasa lipita cu bitum de placa de BA. Balcoanele exteroare au pardoseli

degresie, cu panta de scurgere de 2% spre exterior. Acelasi tip de tratare a peretilor

se mentine si la mansarda 2.

Finisaje exterioare

1. stâlpi de BA cu tencuieli cu praf de piatra albă, spoială de var, cu brâie de

caramidă aparentă – placaj.

2. parament cu finisaj de caramidă aparentă şi tencuială rostuită

3. parapet supraînalţat la mansardă, din zidărie tencuită cu praf de piatră albă,

62

Page 63: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

driscuită.

4. tamplării de plastic, tip SCHUCO, albe, cu geam termopan

5. tâmplării de lemn, foi cuplate, vopsitorii de ulei alb

6. invelitoare de ETERNIT gri, sau tablă zincată cu vopsitorii de ulei, culoare

gri

sau maro

7. parament din rame de lemn ignifugat, cu straturi termo si hidroizolant, cu

inchidere exterioară din scânduri de 2,4 cm, tratate hidrofug şi ignifug, baiţ maro

8. jardiniera balcon mansardă, fixata de centura parapetului

9. jgheab pluvial din tabla zincată, continuu peste parapet, cu secţiune patrată

de

12 x 12 cm

10.pazie de lemn 2,4 x 15 cm, băiţuită

11.subpoartă acces carosabil curte

12.jardiniere exterioare BA prefabricate, simplu aşezate 40 x 90 x 40, finisate

spre exterior cu placaj de caramidă

13.luminatoare de pod, din tâmplarii de lemn, foi duble

14.soclu de beton aparent.

Elemente constructive

Pensiunea este din zidărie de cărămidă, cu grosimi de 37,5 spre exterior,

pentru asigurarea rezistentei şi confortului termic, zidărie de 25 cm interioare, cu

rol structural şi de protecţie a spaţiilor cu risc in exploatare şi de 12,5 cm sau 7,5

cm cu rol nestructural, doar de despărţire a incaperii. Pentru ziduri ce suportă

conducte sau ghene de instalaţii se necesită o grosime minimă de 12,5 cm.

Subsolul este construit din zidarie de caramida plină, arsă, de 37,5 cm cu strat

hidroizolant vertical si orizontal si cu o zidarie de protecţie a acesteia, de 12,5

63

Page 64: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

autoportanta. Stalpii exteriori de la parter sunt de caramidă plină, arsă, cu o

sectiune de 25 x 25 cm.

Planşeele de peste subsol şi peste parter sunt executate din beton armat, in

grosime de 15 pana la 20 cm. In zona accesului carosabil se prevede obligatoriu

placa de 20 cm, data fiind incadrarea de suportat. Depozitul de la subsolul caii de

acces carosabil spre curte poate fi considerat si adapost de aparare civila, avand

pereti exteriori de beton de peste 40 cm grosime pe laturile invecinate cu terenul

natural, un acces printr-un sas, la 90 grade faţă de rampa scarii si cu posibilitate de

inchidere a usii. De asemenea se betonează chepengul de aprovizionare din plaseu.

Spatiul prevazut a fi utilizat in acest scop, consta in depozitul de 16,3 mp si

compartimentul de manevra marfa de 16,3 mp. Totalul de suprafata de 30 mp

asigurao gura de ventilare, cu iesire la H/2 din înalţimea cladirii, deci la limita din

dosul curtii, insemnând 5,0 m lungime. Se prevede si un grup social uscat, neavand

cota de racord la canalul menajer stradal. Usile de acces in acest spatiu sunt cele

prevazute in normativul P102, respectiv UME0 si UE1. Inaltimea incaperii este de

2,40 m liber.Invelitoarea este de tabla zincata dublu faltuita, asezata pe o sarpanta

de lemn, cu 3 randuri de pene peste corpul central si 2 in zona aripilor laterale ce

inchid incinta. In zona utila a sarpantei, deci mansardă II si I se prevăd straturi

termoizolante, hidroizolante şi bariera contra vaporilor, intre capriori, pentru a

asigura confortul încăperilor. Invelitoarea are panta de 30 de grade în cea mai mica

parte, cu excepţia unei mici zone din faţada principală, cu panta de 60 de grade.

Ruperea de panta se petrece in dreptul balcoanelor de la nivel mansardei I. Toate

scurgerile sunt controlate prin jgheaburi si burlane.Coşurile de fum din zona

centralei termice si a semineului, au pereţi de 25 cm grosime, cu centuri de BA in

zona planseelor. Golurile de fum au dimensiunea de 30 x 30, pentru asigurarea

triajului. Orice element de lemn din vecinatatea lor se amplaseaza la minim 10 cm

distanţă de la faţa zidului de cos, iar daca nu e posibil se aplică un strat de azbest

64

Page 65: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

de protecţie a lemnului, ca protecţie impotriva incendiului. Toate elementele de

lemn al nivelelor de mansardă şi pod se ignifugheaza cu Diasil.

Utilităţi

Apa potabilă

Alimetarea cu apa potabilă se asigură din reţeaua nou executată in localitate,

cu racord prin subpoarta înspre cele 2 corpuri de clădire de la parter, pe axul C si

D, unde se găsesc punctele umede.

Canalizarea menajeră si pluvială

Toate ghenele de instalaţii din zona băilor de la nivelele de cazare, cât si din

zona centralei termice, a vestiarelor, se colectează intr-un canal colector ce trece

prin subpoarta şi se racordeaza printr-un camin de vizitare,canalul menajer al

localitati. Pentru scurgerea dinspre centrala termica in canalul menajer se prevede

un separator pe traseul din curte.

Prin sistematizarea pe verticală a curţii şi a spatiului de subpoarta, care au un

strat de finisaj impermeabil, se asigură scurgerea naturala a apelor pluviale inspre

strada care are rigole pluviale deschise. Invelitoarea are prevazute jgheaburi

pluviale, cu scurgeri prin burlane de tabla zincată înspre curte si strada. Pe limita

dosnică a incintei se prevede o rigola deschisă de colectatre a apelor, de scurgere

prin subpoarta, care are asigurată scurgerea pluviala pe ax median, prin beton de

panta 1%, inspre stradă.

Energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se asigură din reţeaua electrică a localităţii,

cu un tablou electric general în zona holului de acces cazare.

65

Page 66: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Incălzirea

Asigurarea cu caldura se realizeaza prin centrala termica proprie. Se

foloseste combustibil lichid, ce se inmagazineaza in rezervoare de mica capacitate,

asezate la nivelul solului, in dosul curtii de serviciu. Aprovizionarea se realizeaza

prin spatiul de subpoarta, la intervale regulate.Fiecare incapere are prevazut

radiator.

Gunoi menajer

Evacuarea de gunoi menajer se asigura prin circuite separate din spatiul de

productie al brutariei, spre curte si de la alimentatia publica, prin spatiul de

circulatie a marfii. Se depoziteaza temporar in curte, in pubele asezate intr-o nisa

special amenajata, de unde se evacueaza un mijloc auto spre haldina de gunoi a

localitatii.

FACILITATIGratar ParcareTVMasa la cerere / pensiune completa Organizare evenimente InternetIncalzire centralaRestaurant Sala de meseGrup sanitar propriu Piscina interioaraTrasee / Excursii Gastronomie / oferte culinareSala de Conferinte

66

Page 67: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Servicii

Tipurile de turism care se pot practica in aceste locuri sunt: turismul rural

(agroturismul), cicloturism, vanatoare, pescuit, odihna, speologie, alpinism, baie,

plaja.Putem organiza intalniri de tip team-building, conferinte sau training-uri

precum si plimbari cu vaporasul pe Dunare unde puteti admira zona Cazanelor, cea

mai spectaculoasa de pe intregul defileu. Brand-ul Steaua Dunarii este deja

cunoscut in tara si strainatate pentru serviciile oferite. Bucataria noastra ofera pe

langa multe altele, o gama bogata de preparate din peste proaspat de Dunare de

diferite soiuri cum ar fi: somn, caras, salau, crap, etc. In orice parte ai porni cu

masina sau vaporasul nenumarate obiective turistice si peisaje de vis te asteapta.

Alte atractii

Distractie:distractii in aer liber, distractii acvatice, pescuit, agrement nautic,

plimbari cu vaporasul, vanatoare (iepuri, lupi, vulpi, mistreti si, cu autorizatie

speciala, ursi si cerbi).

67

Page 68: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Statiuni: Baile Herculane (la aprox 30 km)

Statiunea balneara Bala, de interes zonal, cu izvoare de ape minerale

sulfuroase, oligominerale, termale (23,5-29,5o Celsius) si namol terapeutic

Naturale: fluviul Dunarea cu defileul aferent

Rezervatia Naturala "Cazanele Dunarii"

Rezervatia Naturala Domogledd

Parcul Natural "Portile de Fier"

munti: muntii Almajului, varfurile Ciucarul Mare si Ciucarul Mic;

cheile Cernei

pesteri: Ponicova, Veterani, Fluturilor, Topolnita (monument natural)

diverse rauri: Bahna, Vodita, Jidostita

lacuri de acumulare: Portile de Fier I, Cernei

lacurile din Lunca Dunarii: Lacul Vadului, Garla Mare, lacul carstic Zatan in

apropierea localitatii Baia de Arama

Culturale: vestigii ale istoriei: Piciorul Podului lui Traian, ruinele campului roman

Drobeta, baile romane,

alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier

bustul lui Decebal sculptat in munte de la Mraconia

Tabula Traiana

Manastirea Vodita - cea mai veche asezare monastica in provincia Oltenia

manastirea Sfanta Ana din Orsova

biserica catolica din Orsova

ramasitele cetatii TRI KULE de la intrare in comuna Svinita

68

Page 69: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Posibilitati de agrement

Facilitati deosebite pentru sporturi nautice, pescuit, vanatoare, calarie, curse

ATV uri, vizitat pesteri in cazanele Dunarii si bustul lui Decebal sculptat in stanca.

La numai 5 km se afla gara fluviala Orsova, deci facilitate pentru tren si vapor.

SECTORUL DE ALIMENTAŢIE

La parter este amenajat un restaurant rustic cu toate elementele specifice zonei.

Aici veti gusta meniuri traditionale preparate pe baza de produse naturale,

proaspete, achizitionate din gospodariile localnicilor. Restaurantul este de 3 stele,

are o capacitate de 40 locuri, şi următoarea împărţire:

-spaţiul de servire: 60mp

-spaţiul de producţie: 60*3=180 mp

Suprafaţa care revine unui loc la masă în restaurant este de 1,5 mp, iar distanţa

dintre mese este de aproximativ 1,5 m. Mesele sunt din lemn, la fel şi scaunele.

Salonul de servire are în total 13 mese, cu următoarea structură:

1 masă rotundă pentru 8 persoane;

10 mese pătratice pentru 2 persoane;

2 mese pătratice pentru 6 persoane.

Intrarea în unitate se face direct din stradă, clienţii putându-şi lăsa maşinile în

parcarea aferentă unităţii.

Suplimentar salonului de servire se găseşte şi holul de intrare, în cadrul căruia

se distinge garderoba şi grupul sanitar, iar între garderobă şi camera-antreu pentru

grupul sanitar se află scările care duc la etaj unde se află spaţiul de cazare.

Bucătăria cuprinde: bucătăria caldă, bucătăria rece, oficiul, spaţiul de pregătire

preliminară.

Bucătăria caldă reprezintă spaţiul principal de producţie.

69

Page 70: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

Bucătăria rece : în ea se prelucrează preparatele reci, departe de aparatura de

tratare termică. Toate operaţiile se execută pe suprafeţe de inox .

Sectorul de producţie exclude orice încrucişare a circuitelor materiilor prime

care necesită operaţii de curăţare, ale materiilor prime curate, preparatelor,

deşeurilor, resturilor şi clienţilor, respectând astfel regula fundamentală de igienă.

Circuitele sunt separate în timp şi spaţiu; într-un anumit spaţiu, operaţiunile salubre

sunt prioritare faţă de manipularea produselor ‘murdare’ şi, prin urmare, se

realizează înainte.

Fazele prin care trec materiile prime până în stadiul de preparat în farfuria

clientului sunt următoarele:

Recepţia şi depozitarea;

Producţia, cu zone distinct de prelucrare preliminară pentru carne, peşte,

legume, ouă;

Distribuţia, la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea intrării în

contact a preparatelor care-şi urmează drumul spre masa clientului, cu

resturile înscrise déjà într-un circuit aparte.

Servirea şi consumul preparatelor, în salonul de servire.

Oficiul reprezintă legătura dintre bucătărie şi salonul de servire, fiind prevăzut

cu uşi rabatabile. Tot în oficiu se găseşte şi barul de serviciu,care asigură

executarea comenzilor făcute de chelneri cu toate sortimentele incluse în lista de

băuturi a unităţii. Acesta are în dotare şi dulapuri frigorifice pentru răcirea

băuturilor, precum şi maşină de fabricat cuburi de gheaţă

70

Page 71: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

CONCLUZII

Dezvoltarea economiei naţionale şi internaţionale a reprezentat în timp o

problemă importantă a specialiştilor din domeniu, de cele mai multe ori fiind chiar

un subiect controversat datorită dependenţei industriei/economiei de factorii de

mediu, sociali, tehnologici, politici şi nu în ultimul rând de stadiul progresului în

anumite domenii de activitate. Factorul prioritar în creşterea şi dezvoltarea

economiei unei ţări l-a reprezentat şi îl reprezintă modul în care au fost exploatate

şi integrate anumite resurse ale mediului şi în acest context, de cele mai multe ori

resursa umană fiind cea care şi-a pus amprenta asupra gradului de dezvoltare a

unui sector sau altul al economiei. Deloc de contestat este şi faptul că sectorul

serviciilor, mai mult decât alte sectoare de activitate este direct dependent de

resursa umană şi implicit de gradul de pregătire şi profesionalism al acesteia,

motiv pentru care deseori identificăm progresul ca fiind direct dependent de

factorul uman. Observaţiile concrete mi-au permis să formulez o serie de propuneri

teoretico-metodologice şi parctice, menite să contribuie la dezvoltarea turismului

în zona “Cazanelor”, implicit la trecerea de la activităţi predominant agricole la

activităţi mixte ale localnicilor şi nu în ultimul rând, la dezvoltarea economică a

aşezărilor rurale din Defileul Dunării. Valoarea aplicativă a acestui demers

ştiinţific constă în evidenţierea potenţialului turistic neexploatat în Defileul Dunării

- cel mai mare si cel mai pitoresc defileu din Europa, dupa mulţi economişti,

geografi, istorici, biologi, specialişti în turism, antropologi,etc – şi a rolului

turismului în dezvoltarea economică a aşezarilor rurale din această zonă. În

context, remacăm faptul că o echipă de televiziune de la celebrul post britanic

BBC a venit şi a filmat în anul 2007 acest defileu al Dunării, peşterile şi grotele din

71

Page 72: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

zonă pentru un documentar care să demonstreze drumul parcurs de omul preistoric

din Africa spre centrul Europei. Relaţia dintre turism şi dezvoltarea economico-

socială este tratată prin prisma identificării nu numai a etapelor dezvoltării

fenomenului ci şi a conceptelor actuale, ale modului în care este privit turismul în

prezent, ca ramură de sinteză/consecinţă prioritară la nivelul economiei naţionale.

Dezvoltarea economică durabilă şi derularea activităţilor turistice reprezintă un

subiect frecvent dezbătut şi asta deoarece în perspectiva anilor 2000 este exclusă

existenţa ramurilor economice de activitate fără implementarea principiilor

durabile care iau în considerare mediul şi relaţia omnatură. Exploatarea echilibrată

şi eficientă a resurselor naturale şi antropice în industria turismului este prin

definiţie atributul mangementului performant. În consecinţă, abordarea turismului,

a industriei aferente şi a problemelor de mediu în contextul dezvoltării durabile

reprezintă prin excelenţă o strategie managerialăce trebuie definită şi implementată

la nivelul comunităţilor locale, în speţă a celor rurale.Planificarea ecologică

presupune supravegherea şi analiza tuturor elementelor de mediu, în scopul

determinării celor mai adecvate modele de dezvoltare şi amenajare teritorială.

Calitatea resurselor naturale şi antropice, elemente prioritare în dezvoltarea unei

zone geografice cu ajutorul turismului.Defileul Dunării” aduce în prim plan

omologarea şi structura tipurilor de sate turistice, dezvoltarea economică a

aşezărilor rurale prin turism, insoţite de propuneri privind integrarea zonelor

turistice în circuitul turistic local şi national. În finalul lucrării este inserat un

studiu de caz privind problematica turismului durabil care poate fi implementat şi

derulat în zona “Cazanelor Dunării”, unde se remarcă o abundenţă a resurselor

naturale inedite cu mare grad de atractivitate în rândul turiştilor. În acest studiu de

caz am facut o analizăa celor doua comune Dubova şi Eşelniţa situate în zona

“Cazanelor” din Defileul Dunării.Potenţialul natural, istoric şi cultural remarcabil

al zonei, dar şi existenţa problemelor în ceea ce priveşte infrastructura, dotările

72

Page 73: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

tehnico-edilitare,volumul redus de produse agricole sau infrastructura turisticăîncă

slab dezvoltată. În cele două comune am identificat un numar de 356 locuri de

cazare până la mijlocul anului 2010, lipsa programelor ecoturistice, iar agrementul

se rezumă doar la plimbări cu ambarcaţiunile pe Dunăre. În concluzie Parcul

Natural Porţile de Fier se constituie într-un spaţiu cu un real potenţial turistic dat

de existenţa unor valori naturale şi culturale de importanţă naţională şi europeană.

Distanţa mare de centrele populate şi regimul de frontieră, precum şi deficienţele

înregistrate la nivelul căilor de comunicaţie (densitate redusă, stare precară, grad de

acoperire insuficient) au determinat o dezvoltare foarte lentă şi neconvingătoare a

turismului.Turismul ramâne, totuşi, una dintre alternativele de dezvoltare a

Parcului Natural Porţile de Fier, care poate fi dezvoltat în forme foarte variate:

ecoturism, turism stiinţific, de pasaj, de sporturi nautice şi chiar turism pentru

sporturi de iarnă. În Europa în prezent există atât instalaţii cât şi materiale sintetice

care pot înlocui zăpada naturală. Se pot crea parcuri de agrement speciale chiar şi

pe suprafeţe plane, iar investiţiile sunt mult mai mici decât amenajarea unei pârtii

clasice. Astefel de parcuri de agrement tematice le întâlnim la vecinii nostri

precum: Ungaria, Slovacia, Croaţia, Cehia, ţări foste comuniste ca şi România. In

condiţiile unei concurenţe foarte puternice pe plan european, daca nu investim în

astfel de facilităţi noi şi moderne nu vom deveni atractivi din punct de vedere

turistic, bazându-ne numai pe potenţialul natural, cultural şi aducând în prim-plan

obsesiv “ospitalitatea românească”. Ospitalitate turisticăexistă în toate ţările

vizitate până acum de mine, Germania, Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia,

Ungaria, Serbia, Grecia, Turcia şi Bulgaria, iar aceastăospitalitate a fost mult mai

bună decât cea românească în toate ţările precizate mai sus. Dezvoltarea turismului

nu poate deveni o certitudine fără îmbunătăţirea infrastructurii turistice, care se

referă la spaţiile de cazare, agrement, căi de acces, dotări sanitare. Potenţialul

natural al Parcului Natural Porţile de Fier nu poate constitui decât un factor de

73

Page 74: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

atracţie temporară a fluxului turistic, în condiţiile în care dotările tehnice, în

deosebi infrastructura lipsesc sau sunt insuficiente.

74

Page 75: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

BIBLIOGRAFIE

1. Cosmescu Ioan – „Turismul – fenomen complex cotemporan” Ed. Economica,

1998

2. Diaconu Mihaela – „Management – Marketing in turism” Ed. Independenţa

Economica, 1998

3. Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacşu – „Economia Turismului” Ed. Expert,

2001

4. Bretcu Angela – Teză de doctorat

5. Minciu R., Baron P., Neacşu N. – „Economia turismului” Universitatea Crestina

Dimitrie Cantemir, Bucureşti 1991, 1993

6. Berbecariu I., Botez M. – „Teoria şi practica amenajării turistice” Ed. Sport-

Turism, Bucureşti 1977

7. Eugen Falniţă – „Amenajari turistice” Ed. Mirton, Timisoara 2005

8. Niculescu Gh. – „Muntele Mic – Ţarcu” Ed. Sport-Turism, Bucureşti 1990

9. Negrea St., Negrea Al. – „Din Defileul Dunarii in Cheile Nerei” Ed. Timpul,

Reşiţa 1996

10. Botoşeneanu I. – „Drumeţind prin Munţii Banatului” Ed. CNEFS, 1976

11. Judeţele Patriei – Caraş-Severin, Ed. Sport-Turism, Bucureşti 1981

12. Asociaţia Speologica Exploratorii Reşiţa, Arealele Protejate din Judeţul Caraş-

Severin, 1998

13. Martin Olaru – „Muntii Banatului – Amenajare şi dezvoltare turistică” Ed.

Hestia 2000

14. Bujor Georgescu – „Monografia Comunei Valiug” Ed. Timpul, Reşiţa 2000

15. Aurelia Susan – „Geografia turismului” Univesitatea „Babeş Bolyai” din

Cluj-Napoca, 1980

75

Page 76: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

16. I. Albuleţu – „Zona turistica Portile de Fier” Ed. Sport-Turism, Bucuresti 1982

17. Baron P. – „România turistică” Ed. Abeona, Bucuresti, 1996

18. Dumitru Ţeicu – „ Banatul Montan in Evul mediu” Ed. Banatica, Timisoara

1998

19. Vasile Ioniţă – „Valiug” in Timpul, anul IV, nr 178, Septembrie 1995

20. Bran F., Marin D., Simon T. – „Economia turismului si mediului inconjurator”

Ed. Economica, Bucuresti 1998

21. www.infoturism.ro

22.www.antrec.ro23.www.vacantelatara.ro24.www.cazari .ro

25.www.roturism.ro

26.http://dunarea.exploratorii.ro/cazare.php

27.www.searchromania.net/Mehedinti/Eselnita

28.http://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia lui Decebal

29.www.cazaneledunarii.com.ro/obiective-turistice/rezervatia-naturala-cazanele-

mari-si-cazanele-mici.html

30.www.turistinfo.ro/dubova/obiectiv-turistic rezervatia naturala cazanele mari si

cazanele mici-i868.html

31.www.pensiunivile.ro/Cazare pensiuni Lunca%20si%20clisura%20Dunarii

Eselnita.html

32.http://www.cazareturist.ro/eselnita-pensiunea steaua dunarii-528.html

33.http://carta.ro/cazare-eselnita/pensiunea-steaua-dunarii/?id=3

34.http://www.rezervari-camere.ro/eselnita/cazare-eselnita/pensiunea-steaua-

dunarii.html

35.http://www.cazarelanoi.ro/pensiuni eselnita.htm

76

Page 77: Steaua Dunarii(Calina Aurel)

36.http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Steaua-Dunarii-poze-475.html

77