UNIUNEA NAŢIONALÃ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT

CAPITOLUL I Principiile şi regulile fundamentale ale exercitãrii profesiei de avocat CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat CAPITOLUL III Activitatea profesionalã a avocatului CAPITOLUL IV Integritatea profesiei de avocat CAPITOLUL V Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a avocaţilor CAPITOLUL VI Asigurãrile sociale CAPITOLUL VI-1 Exercitarea în România a profesiei de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale ANEXE CAPITOLUL I Principiile şi regulile fundamentale ale exercitãrii profesiei de avocat Art. 1. - (1) Profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevãzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, astfel cum a fost modificatã şi completatã pânã la data adoptãrii prezentului statut, denumitã în continuare Lege şi ale prezentului statut. (2) Exercitarea profesiei de avocat este supusã urmãtoarelor principii fundamentale: a) principiul legalitãţii; b) principiul libertãţii; c) principiul independenţei; d) principiul autonomiei şi descentralizãrii; e) principiul pãstrãrii secretului profesional. Art. 2. - (1) Scopul exercitãrii profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat. (2) În exercitarea dreptului la apãrare recunoscut şi garantat de Constituţie, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stãrui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea pãrţilor. Art. 3. - (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. (2) Profesia de avocat se exercitã numai de avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte. (3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu-şi poate exercita concomitent activitatea în douã sau mai multe forme de exercitare a profesiei. (4) Este interzisã, sub sancţiunile prevãzute de lege, exercitarea oricãrei activitãţi specifice profesiei de avocat de cãtre o persoanã fizicã ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe Tabloul avocaţilor sau de cãtre o altã persoanã juridicã cu excepţia societãţii civile profesionalã de avocaţi cu rãspundere limitatã. Art. 4. - (1) Profesia de avocat este organizatã şi funcţioneazã în baza principiului autonomiei şi descentralizãrii, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. (3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut.

(4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevãzute de Lege şi de prezentul statut. Art. 5. - (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti existã şi funcţioneazã, în temeiul Legii, un singur barou, persoanã juridicã de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi pe Tabloul avocaţilor, care au sediul profesional principal în localitãţile de pe raza acestuia. (2) Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumitã în continuare U.N.B.R. (3) U.N.B.R. este persoanã juridicã de interes public, înfiinţatã prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocaţilor din România. (4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatatã la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public şi poate fi constatatã de instanţã din oficiu. Art. 6. - (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cãrora avocatul promoveazã şi apãrã, drepturile, libertãţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit legii şi prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului şi garanteazã activitatea sa profesionalã. (2) Avocatul este liber sã-şi aleagã, sã schimbe şi sã dispunã în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (3) Orice persoanã are dreptul sã îşi aleagã în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la asistenţa judiciarã obligatorie şi asistenţa gratuitã. Orice clauzã ori convenţie contrarã, prohibitivã sau restrictivã, este lovitã de nulitate absolutã. (4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii sãi se bazeazã pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevãzute de lege, prezentul statut, codul deontologic şi contractul de asistenţã juridicã legal încheiat. Art. 7. - (1) Într-o societate întemeiatã pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apãra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivã sfãtuitorul şi apãrãtorul clientului sãu. (2) Avocatul are toate drepturile conferite de lege şi de statutul profesiei de avocat şi îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţã de client, în raporturile cu autoritãţile şi instituţiile la care îşi asistã sau îşi reprezintã clientul, faţã de profesia sa în general şi fiecare confrate în particular, precum şi faţã de public. (3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidãri din partea autoritãţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege. (4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sãu. Avocatul este dator sã dea clientului sfaturi juridice corespunzãtoare legii şi sã acţioneze numai în limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sãu profesional. (5) Avocatul nu rãspunde penal pentru susţinerile fãcute oral sau în scris, în faţa instanţelor de judecatã, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmãrire penalã sau a altor autoritãţi dacã aceste susţineri sunt în legãturã cu apãrarea şi sunt necesare stabilirii adevãrului. (6) Urmãrirea penalã şi trimiterea în judecatã a avocatului pentru fapte penale sãvârşite în exercitarea profesiei sau în legãturã cu aceasta, se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege. Art. 8. - (1) Secretul profesional este de ordine publicã. (2) Avocatul este dator sã pãstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţatã.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţã şi de cãtre nici o persoanã sã divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de cãtre clientul sãu şi nici de cãtre o altã autoritate sau persoanã. Se excepteazã însã cazurile în care avocatul este urmãrit penal, disciplinar, sau atunci când existã o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitãţi stricte pentru apãrarea sa. (4) Obligaţia de a pãstra secretul profesional nu împiedicã avocatul sã foloseascã informaţiile cu privire la un fost client, dacã acestea au devenit publice. (5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã gravã. Art. 9. - (1) Obligaţia de a pãstra secretul profesional, este absolutã şi nelimitatã în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activitãţile avocatului, ale asociaţilor sãi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi. (2) Obligaţia de a pãstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucreazã în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor sãi. Avocatul este dator sã le aducã la cunoştinţã aceastã obligaţie. (3) Obligaţie de a pãstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin. Art. 10. - (1) Orice comunicare sau corespondenţã profesionalã între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost fãcutã este confidenţialã. (2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sã respecte dispoziţiile speciale prevãzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeanã. (3) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sã se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, cã în ţara în care îşi exercitã profesia confratele strãin existã norme ce permit asigurarea confidenţialitãţii corespondenţei şi, în caz contrar, sã încheie un acord de confidenţialitate sau sã-l întrebe pe clientul sãu dacã acceptã, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale. (4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi, sau dintre avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în nici un caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial. Art. 11. - În raporturile cu instanţele judecãtoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritãţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator sã aibã un comportament demn, civilizat şi loial. Art. 12. - (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentã de a asigura exercitarea calificatã a dreptului de apãrare organizând în mod corespunzãtor primirea în profesie, pregãtirea profesionalã iniţialã şi pregãtirea continuã a avocaţilor, respectarea strictã a deontologiei şi disciplinei profesionale. (2) Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregãtire profesionalã stabilite de cãtre organele profesiei. (3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, sã acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnitãţii şi onoarei corpului de avocaţi. Art.13. - Dispoziţiile prezentului statut se aplicã în mod corespunzãtor şi avocaţilor strãini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de cãtre aceştia. CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat

Secţiunea 1 Dobândirea calitãţii de avocat §1. Primirea în profesie Art. 14. - (1) Cererile de primire în profesia de avocat se adreseazã decanului baroului unde solicitantul doreşte sã exercite profesia. (2) În toate cazurile, persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de Lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurãri sociale din care face parte. Art. 15. - (1) Cererea formulatã de persoana care doreşte sã fie primitã în profesie pe bazã de examen, conform art. 16 alin. (1) din Lege, se depune în douã exemplare şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate şi organul emitent; d) indicarea diplomei de licenţã eliberatã de o instituţie de învãţãmânt superior acreditatã în condiţiile legii care atestã calitatea de licenţiat al unei facultãţi de drept; e) declaraţia cã nu se aflã în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute la art. 13 din Lege; f) declaraţia solicitantului cã nu se aflã în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute la art. 14 din Lege ori cã înţelege sã renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult douã luni de la data comunicãrii deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevãzutã la art. 24 alin. (2) din Lege; g) angajamentul de a realiza formarea profesionalã iniţialã în profesia de avocat, pe perioada stagiului în condiţiile prevãzute de Lege şi de statutul profesiei; h) declaraţia expresã cã nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. în caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetãrii activitãţii. (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte depuse în dublu exemplar: a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilã; b) copie de pe diploma de licenţã. În cazul în care se solicitã primirea în profesie pe bazã de diplome eliberate de instituţiile de învãţãmânt superior din altã ţarã se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii; c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; d) certificat privind starea de sãnãtate a candidatului, eliberat de instituţia sanitarã stabilitã de barou conform hotãrârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii; e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care sã ateste cauzele încetãrii calitãţii de avocat; f) douã fotografii tip legitimaţie. Art. 16. - (1) Cererea formulatã de persoana care doreşte primirea în profesie cu scutire de examen în condiţiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lângã menţiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sã cuprindã menţionarea temeiurilor pe baza cãrora se cere primirea în profesie cu scutire de examen. (2) Persoana prevãzutã la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul ştiinţific de doctor în drept. (3) Persoana prevãzutã la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit funcţia de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificatã de pe carnetul de muncã sau o adeverinţã echivalentã eliberatã de Camera Notarilor Publici. (4) Perioada de 10 ani prevãzutã de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculeazã prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare dintre funcţiile respective.

Art. 17. - (1) Cererea formulatã de membrul unui barou din altã ţarã în vederea exercitãrii profesiei de avocat în România se va depune în dublu exemplar la baroul în care doreşte sã profeseze şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numãrul, data şi emitentul paşaportului; d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sã îşi exercite profesia; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); f) indicarea formei în care urmeazã sã exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege. (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba românã şi certificate: a) paşaport; b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinarã; (3) La cerere se vor ataşa: a) declaraţia expresã a solicitantului cã nu se aflã în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevãzute la art. 13 şi 14 din Lege; b) declaraţia expresã a solicitantului cã se obligã sã respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic; c) dovada încetãrii formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupã caz; d) certificat medical de sãnãtate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut; e) douã fotografii tip legitimaţie. Art. 18. - (1) Cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrare la sediul baroului. (2) Afişarea se constatã prin proces-verbal. (3) În termen de 10 zile de la afişarea cererii orice persoanã poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arãtând împrejurãrile şi probele pe care îşi întemeiazã opoziţia. (4) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacã nu se face opoziţie la înscriere. Art. 19. - (1) Raportorul va face toate cercetãrile pe care le va considera necesare. (2) Cercetãrile se vor referi la îndeplinirea de cãtre solicitant a condiţiilor prevãzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat. Art. 20. - În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii. Art. 21. - (1) Dupã depunerea raportului, consiliul baroului analizeazã îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţioneazã eventualele opoziţii. (2) În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sã verifice cunoştinţele solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. (3) Consiliul baroului va pronunţa o hotãrâre motivatã asupra cererii de primire în profesie. (4) Hotãrârea poate fi atacatã în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. (5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaţilor prin decizia emisã de consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 şi 21 din Lege.

Art. 22. - (1) Cererea formulatã de membrul unui barou din altã ţarã de a fi autorizat sã acorde consultanţã juridicã privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R. (2) Cererea va fi înaintatã baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare. (3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba românã ale avocaţilor strãini se stabileşte prin hotãrârea Consiliului U.N.B.R. (4) Comisia de examinare va fi desemnatã de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcãtuitã din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de învãţãmânt juridic superior, acreditate în condiţiile legii. (5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bazã ale dreptului românesc şi cunoştinţele de limba românã. § 2. Primirea în profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate sã-şi desfãşoare activitãţile profesionale sub titlul profesional corespunzãtor obţinut într-un stat membru Art. 23. - Cererea de primire în profesia de avocat în România de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul din statele membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege. Art. 24. - (1) Cererea se depune în dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. şi cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numãrul, data şi emitentul paşaportului; d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeazã sã îşi exercite profesia şi menţionarea faptului cã intenţioneazã exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); f) indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupãrii profesionale din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciarã în cadrul cãreia este admis sã-şi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine. (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte, traduse în limba românã şi certificate: a) paşaport; b) o atestare din partea autoritãţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinarã. (3) La cerere se vor ataşa: a) declaraţia expresã a solicitantului cã nu se aflã în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevãzute la art. 13 şi 14 din Lege; b) declaraţia expresã a solicitantului cã se obligã sã respecte prevederile legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic; c) certificat medical de sãnãtate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d) din prezentul statut; d) douã fotografii tip legitimaţie. Art. 25. - (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat dupã susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba românã sau dupã ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art.805 şi 8014 din Lege. (2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendãrii analizãrii cererii pânã la efectuarea de cãtre solicitant a stagiului de pregãtire în domeniul dreptului românesc, conform art.805 alin. (2) din Lege. (3) Decizia este definitivã şi se comunicã solicitantului.

Art. 26. - (1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în Tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut. (2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în Tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R. §3. Demnitatea profesiei Art. 27. - (1) Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verificã atât cu ocazia primirii în profesie, cât şi pe întreaga duratã a exercitãrii acesteia. (2) Avocaţii care se gãsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute de Lege sunt obligaţi sã prezinte baroului hotãrârile judecãtoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte sãvârşite în legãturã cu exercitarea profesiei. (3) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotãrârile judecãtoreşti şi va aprecia asupra demnitãţii avocatului, în raport cu dispoziţiile legale. Consiliul baroului va hotãrî, dupã caz, menţinerea în profesie sau încetarea calitãţii de avocat potrivit Legii. (4) Decizia motivatã va fi comunicatã, de îndatã, avocatului în cauzã, precum şi Preşedintelui U.N.B.R., împreunã cu hotãrârea judecãtoreascã în baza cãreia s-a verificat starea de nedemnitate. (5) Decizia consiliului baroului poate fi atacatã de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauzã, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotãrî în condiţiile Legii. (6) Decizia de încetare a calitãţii de avocat devine executorie dupã soluţionarea cauzei de cãtre Consiliul U.N.B.R. Baroul va face menţiunile corespunzãtoare în Tabloul avocaţilor pe baza hotãrârii Consiliului U.N.B.R. §4. Incompatibilitãţi Art. 28. - Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sã nu se gãseascã în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de Lege. Art. 29. - Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat. Art. 30. - (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacã legi speciale nu prevãd altfel: a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fãrã autorizaţie; b) calitatea de asociat într-o societate comercialã în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercialã în comanditã simplã sau în comanditã pe acţiuni; c) calitatea de administrator într-o societate comercialã în comanditã pe acţiuni; d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie, administrator unic, sau membru în comitetul de direcţie al unei societãţi comerciale pe acţiuni sau cu rãspundere limitatã. (2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societãţile comerciale cu rãspundere limitatã sau la cele pe acţiuni. (3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie al unei societãţi comerciale pe acţiuni sau cu rãspundere limitatã, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercitã profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care el exercitã funcţia de membru al consiliului de administraţie şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialitãţii. (4) Dacã consiliul baroului apreciazã cã exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie este sau devine incompatibilã cu demnitatea şi cu regulile de conduitã impuse avocaţilor poate, în orice moment, sã solicite celui interesat sã pãrãseascã funcţia pe care o ocupã. Decizia consiliului baroului va fi comunicatã, de îndatã, avocatului în cauzã. Dispoziţiile art. 27 alin. (5) şi (6) din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. (5) Încãlcarea de cãtre avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinarã gravã.

Art. 31. - (1) Incompatibilitãţile prevãzute de Lege se verificã şi se constatã de cãtre consiliul baroului, chiar şi din oficiu. (2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sã încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocaţilor incompatibili. (3) Continuarea exercitãrii profesiei dupã intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevãzute de lege. Art. 32. - (1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocaţilor incompatibili fãrã ascultarea avocatului. (2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultãrii prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. Lipsa nejustificatã a avocatului la data indicatã în convocare nu împiedicã luarea mãsurii. §5. Modalitãţile de primire în profesia de avocat Art. 33. - (1) Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen. (2) Examenul de primire în profesie se organizeazã de consiliul baroului, în mod obligatoriu în fiecare an, în ultimul semestru al anului, la o datã unicã pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucureşti. Data examenului va fi anunţatã într-un ziar de mare tiraj cu cel puţin 60 de zile înainte. (3) Consiliul U.N.B.R. asigurã caracterul unitar al examenului de primire în profesie prin stabilirea tematicii şi bibliografiei de examen, a subiectelor de examen şi a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel puţin 3 probe scrise. (4) Cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfãşurãrii examenului, Consiliul U.N.B.R. comunicã cãtre barouri şi face publice data, tematica şi bibliografia examenului. (5) Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeazã probe scrise, metodologia de examinare în scris şi oral şi organizeazã activitatea de examen. Art. 34. - Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din prezentul statut. Art. 35. - Metodologia de examinare stabilitã de fiecare barou va fi adusã la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului. Art. 36. - (1) Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia cãruia doreşte sã îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevãzute la art. 15 din prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel puţin 25 de zile înainte de data examenului. (2) Candidatul este obligat sã depunã o taxã de participare la examen, stabilitã de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenitã U.N.B.R. Art. 37. - (1) Dupã validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie. (2) Rezultatele examenului vor fi comunicate, de cãtre barouri, Consiliului U.N.B.R. Art. 38. - (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de cãtre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicatã şi U.N.B.R. (2) Decizia consiliului baroului poate fi atacatã de cãtre solicitant sau de Preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. §6. Interdicţii

Art. 39. - (1) Avocaţii - foşti judecãtori nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţeleg: judecãtoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecãtori, indiferent de secţia la care au funcţionat. (2) În cazul în care, avocatul a funcţionat ca judecãtor la mai multe instanţe, interdicţia opereazã pentru fiecare instanţã şi se calculeazã distinct de la data încetãrii activitãţii la instanţa respectivã. (3) Aceeaşi interdicţie se aplicã şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţionalã, executorilor judecãtoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecãtoreşti şi al Curţii Constituţionale. Art. 40. - (1) Avocaţii - foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţã juridicã la organul de urmãrire penalã la care şi-au desfãşurat activitatea timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut. (2) În cazul în care avocatul - fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecãtor, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmãrire penalã, durata fiind calculatã în mod corespunzãtor. (3) Aceeaşi interdicţie se aplicã avocaţilor - foşti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instanţele corespunzãtoare parchetului în care au funcţionat. (4) Dispoziţiile prezentului articol se aplicã şi personalului auxiliar al organelor de urmãrire penalã. Art. 41. - Interdicţia exercitãrii profesiei de avocat în cazurile prevãzute de Lege priveşte instanţele, parchetele de pe lângã acestea, şi organele de cercetare penalã la care lucreazã ruda, soţul sau afinul avocatului pânã la gradul al treilea inclusiv. Art. 42. - Încãlcarea de cãtre avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinarã gravã. Art. 43. - Avocatul care nu respectã prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseşte de forma de organizare profesionalã ori de raporturile de conlucrare profesionalã stabilite în condiţiile legii, în scopul eludãrii interdicţiilor prevãzute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, sãvârşeşte abatere disciplinarã gravã. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42 din prezentul statut. §7. Tabloul anual al avocaţilor Art. 44. - (1) Pânã la data de 15 ianuarie a fiecãrui an, decanul supune aprobãrii consiliului baroului Tabloul avocaţilor, alcãtuit potrivit anexei nr. VI la prezentul statut. (2) Tabloul avocaţilor va cuprinde: a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora; b) cabinetele asociate, societãţile civile profesionale şi societãţile civile profesionale cu rãspundere limitatã, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun. (3) Avocaţii strãini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) şi alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidenţiaţi avocaţii strãini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi sã-şi desfãşoare activitãţile profesionale sub titlul profesional corespunzãtor obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacã acesta desfãşoarã activitãţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care desfãşoarã activitatea. (4) În cazul avocaţilor strãini se va menţiona dacã aceştia sunt autorizaţi sã acorde consultanţã juridicã privind dreptul românesc.

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili alcãtuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verificã şi se reactualizeazã pânã la data de 15 ianuarie a fiecãrui an. (6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocaţilor strãini şi Tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizeazã lunar, se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului şi se comunicã U.N.B.R. Art. 45. - Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi Tabloul special în care se vor înscrie avocaţii strãini se comunicã, conform dispoziţiilor Legii, cel târziu pânã la data de 31 ianuarie a fiecãrui an. Art. 46. - Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii pe tablou se contestã la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la data comunicãrii. Contestaţia este suspensiva de executare. Art. 47. - (1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai dupã depunerea jurãmântului prevãzut de Lege. Jurãmântul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de cãtre avocaţii nou-înscrişi în barou. (2) Înscrierea în Tabloul avocaţilor dupã primirea în profesie este condiţionatã de depunerea declaraţiei prevãzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã. Nedepunerea declaraţiei, depunerea unei declaraţii false sau recunoaşterea faptului cã avocatul a colaborat cu securitatea ca poliţie politicã atrage consecinţele prevãzute de lege. Art. 48. - (1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitãţii de asistenţã juridicã de cãtre persoanele neînscrise în Tabloul avocaţilor. (2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercitã nelegal activitãţi prevãzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritãţile competente. §8. Suspendarea calitãţii de avocat Art. 49. - Exerciţiul profesiei de avocat se suspendã: a) pe toatã durata existenţei stãrii de incompatibilitate; b) în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti sau disciplinare de interdicţie temporarã de a profesa; c) în caz de neplatã totalã sau parţialã a taxelor şi a contribuţiilor profesionale cãtre barou, cãtre U.N.B.R. şi cãtre sistemul propriu de asigurãri sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi pânã la lichidarea integralã a datoriilor; d) la cererea scrisã a avocatului. Art. 50. - Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau s-a dispus trimiterea în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei, pânã la pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti definitive. Art. 51. - (1) Avocatul este dator sã încunoştinţeze de îndatã consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinarã. (2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. (3) Consiliul baroului decide în toate cazurile, dupã ascultarea avocatului în cauzã. (4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzãtor, în Tabloul avocaţilor şi în Tabloul avocaţilor incompatibili. (5) Decizia consiliului baroului poate fi contestatã la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendã executarea.

Art. 52. - Independent de contestarea deciziei, în cazul în care mãsura suspendãrii a fost luatã pentru neplata totalã sau parţialã a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauzã, consiliul baroului, dupã verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitãrii taxelor şi contribuţiilor prevãzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea mãsurii suspendãrii şi ştergerea menţiunilor din tablou. Art. 53. - Exercitarea profesiei de cãtre avocatul al cãrui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, în perioada mãsurii suspendãrii, constituie abatere disciplinarã gravã. Art. 54. - (1) Avocatul împotriva cãruia s-a dispus mãsura suspendãrii este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicãrii mãsurii sã îşi asigure substituirea. (2) Încãlcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã gravã. §9. Transferul într-un alt barou Art. 55. - (1) Avocatul care, din motive justificate, solicitã transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte sã se transfere. (2) Cererea de transfer va fi însoţitã de actele pe care se întemeiazã şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicitã transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului şi va atesta cã solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale cãtre barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurãri sociale. (3) Consiliul baroului de la care se solicitã transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreunã cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicitã transferul. Art. 56. - (1) Cererea de transfer va fi soluţionatã pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verificã dosarul de înscriere în profesie al celui care solicitã transferul, precum şi a certificatului prevãzut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut. (2) La soluţionarea cererii, consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de cãtre petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie. Art. 57. - (1) Decizia cu privire la transfer se comunicã solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzãtoare în Tabloul avocaţilor. (2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivatã şi poate fi contestatã, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. §10. Încetarea calitãţii de avocat Art. 58. - (1) Calitatea de avocat înceteazã: a) prin renunţare scrisã la exerciţiul profesiei; b) prin deces; c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinarã; d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptã prevãzutã de legea penalã şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. (2) Încetarea calitãţii de avocat se constatã prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţã radierea celui în cauzã din Tabloul avocaţilor. Art. 59. - Avocatul care renunţã la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevãzutã pentru încetarea activitãţii, acesta este obligat sã finalizeze toate cauzele angajate sau sã asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.

Art. 60. - În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de cãtre colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de cãtre avocaţii desemnaţi de consiliul baroului. Art. 61. - (1) În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevãzute de lege, are dreptul sã solicite continuarea exercitãrii profesiei. Cererea de continuare a exercitãrii profesiei se soluţioneazã de consiliul baroului. (2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacitãţii fizice şi psihice necesare exercitãrii profesiei de avocat. Avizul medical se prezintã anual pentru înscrierea în tablou. (3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii, sau, dupã caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurãrile sociale. (4) Avocatul pensionar care continuã exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat sã contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurãri sociale în condiţiile prevãzute de legislaţia pensiilor şi asigurãrilor sociale pentru avocaţi. (5) Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestatã, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. Secţiunea a 2-a Organele profesiei de avocat §1. Baroul Art. 62. - (1) Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberã a profesiei de avocat nu pot fi îngrãdite sau limitate prin actele autoritãţilor administraţiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autoritãţi, decât în cazurile şi în condiţiile expres prevãzute de lege. (2) Este interzisã aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de "barou" de cãtre orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã, indiferent de natura activitãţii desfãşurate de cãtre aceasta, sub sancţiunea prevãzutã de lege pentru folosirea fãrã drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţatã prin lege. Art. 63. - (1) Baroul este persoanã juridicã de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stãtãtoare. (2) Sediul baroului este în oraşul de reşedinţã al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti. Art. 64. - (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilitã de consiliul baroului. (2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotãrârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusã la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare. (3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii. Art. 65. - (1) Organele de conducere ale baroului sunt: a) adunarea generalã; b) consiliul; c) decanul. (2) În cadrul baroului se constituie şi funcţioneazã: a) comisia de cenzori; b) comisia de disciplinã. Art. 66. - (1) Adunarea generalã a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinarã şi extraordinarã. (2) Au dreptul sã participe la şedinţele adunãrii generale avocaţii care sunt înscrişi în Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele şi contribuţiile prevãzute de lege şi

nu se aflã în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei sau dupã caz, nu se aflã în executarea unei sancţiuni disciplinare. Art. 67. - (1) Data la care are loc adunarea generalã ordinarã se stabileşte de cãtre consiliul baroului în prima şedinţã din luna ianuarie a fiecãrui an. (2) Adunarea generalã extraordinarã poate fi convocatã de comisia de cenzori a baroului precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului. (3) Organizarea adunãrii generale, ordinarã sau extraordinarã, este în sarcina consiliului baroului. (4) Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunãrii generale atrage rãspunderea disciplinarã a celor vinovaţi. (5) Odatã cu convocarea adunãrii generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunãrii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocatã adunarea generalã. (6) Ordinea de zi va fi supusã spre aprobare prin vot deschis adunãrii generale. (7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecãrui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioarã acestui moment va fi luatã în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunãrii generale. Art. 68. - (1) Adunarea generalã este legal constituitã cu participarea majoritãţii membrilor sãi. (2) În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, prezidiul adunãrii generale va consemna aceastã împrejurare într-un proces-verbal; consiliul baroului va convoca o nouã adunare generalã în termen de cel mult 15 zile de la data primei adunãri, cu respectarea dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Lege. (3) Adunarea generalã convocatã în condiţiile alin. (2) este legal constituitã cu participarea a cel puţin unei treimi din numãrul total al membrilor sãi. (4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplicã în cazul adunãrilor generale de alegere a organelor de conducere a barourilor. În cazul în care cvorumul adunãrii generale de alegere a organelor de conducere a baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacã o nouã adunare generalã de alegere a organelor de conducere a baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor. (5) Alegerea organelor de conducere ale Baroului Bucureşti se poate face şi prin desemnare de reprezentanţi-electori. Pot fi reprezentanţi-electori numai avocaţii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut. Numãrul de avocaţi care îşi pot delega votul unui reprezentant-elector este de maximum 10. (6) Cu cel puţin 6 luni anterior datei desfãşurãrii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va rãmâne definitiv în termen de 30 de zile de la data afişãrii sale la secretariatul baroului. (7) Hotãrârile adunãrii generale se iau cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţã şi de vot. (8) În regulamentul pentru organizarea adunãrii elective se poate prevedea ca exprimarea votului sã poatã fi fãcutã în formã electronicã, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul. Art. 69. - (1) Secretarul adunãrii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: a) modul în care a fost convocatã adunarea generalã şi caracterul ei ordinar sau extraordinar; b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfãşoarã adunarea generalã; c) numãrul membrilor prezenţi; d) componenţa prezidiului adunãrii generale; e) ordinea de zi votatã de adunarea generalã; f) luãrile de cuvânt; g) hotãrârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate; h) orice alte activitãţi desfãşurate în adunarea generalã. (2) Procesul-verbal va purta semnãturile membrilor prezidiului adunãrii generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisã membrilor baroului şi organelor U.N.B.R. Art. 70. - (1) Adunarea generalã a baroului adoptã hotãrâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevãzute de lege şi de statutul profesiei de avocat. (2) De asemenea, adunarea generalã poate adopta rezoluţii şi moţiuni. Art. 71. - (1) Consiliul baroului este format din 5 pânã la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. (2) Numãrul consilierilor este proporţional cu numãrul membrilor baroului înscrişi în tablou, dupã cum urmeazã: a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi; b) 7 consilieri pentru barourile cu un numãr între 51-100 de avocaţi; c) 9 consilieri pentru barourile cu un numãr între 101-200 de avocaţi; d) 11 consilieri pentru barourile cu un numãr între 201-500 de avocaţi; e) 13 consilieri pentru barourile cu un numãr între 501-1.000 de avocaţi; f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi. (3) În numãrul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul. (4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului. (5)Adunarea generalã a baroului poate hotãrî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul în ordinea numãrului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rãmasã vacantã. Art. 72. - (1) Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie sã îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi consilierii. (2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 73. - (1) Consiliul baroului se întruneşte în şedinţã cel puţin o datã pe lunã, la sediul baroului. (2) Lucrãrile şedinţei se consemneazã în registrul de procese-verbale şi se semneazã de toţi consilierii prezenţi la şedinţã. Registrul poate fi consultat de cãtre avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R. (3) În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptã decizii şi hotãrâri. Art. 74. - (1) Decanul baroului este ales de adunarea generalã a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie sã fie membru al baroului de cel puţin 5 ani. (2) În exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneazã într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de cãtre orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R. Art. 75. - (1) Orice litigiu între membrii baroului în legãturã cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţã decanului. (2) Decanul va încerca medierea în vederea soluţionãrii amiabile a litigiului. (3) Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 76. - (1) Hotãrârile adoptate de adunarea generalã sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de încãlcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului. (2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicãrii. §2. Uniunea Naţionalã a Barourilor din România

Art. 77. - Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R. Art. 78. - (1) U.N.B.R. este persoanã juridicã de interes public, înfiinţatã prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stãtãtoare. (2) Este interzisã aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii "Uniunea Naţionalã a Barourilor din România" ("U.N.B.R.") de cãtre orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã, indiferent de natura activitãţii desfãşurate de cãtre aceasta, sub sancţiunea prevãzutã de lege pentru folosirea fãrã drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţatã prin lege. (3) Bugetul U.N.B.R. se formeazã din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport de numãrul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în Tabloul barourilor şi se vireazã lunar, în contul special constituit în acest scop din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor. (4) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activitãţi producãtoare de venituri în condiţiile legii. Art. 79. - (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: a) Congresul avocaţilor; b) Consiliul U.N.B.R.; c) Comisia Permanentã a U.N.B.R.; d) Preşedintele U.N.B.R. (2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţioneazã: a) Comisia centralã de cenzori; b) Comisia centralã de disciplinã. (3) Avocaţii care formeazã organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptã în profesie de minimum 8 ani. (4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi şi avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (3). Art. 80. - (1) Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat. (2) Hotãrârile adoptate de congres sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii. Art. 81. - (1) Congresul avocaţilor se convoacã anual de cãtre Consiliul U.N.B.R. prin preşedintele U.N.B.R. (2) Congresul extraordinar se convoacã de cãtre preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul total al barourilor. (3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfãşurãrii congresului şi ordinea de zi a acestuia. (4) Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului. (5) Din congres fac parte şi delegaţii aleşi de adunãrile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocaţi. (6) Numãrul de delegaţi se calculeazã dupã cum urmeazã: a) 1 delegat pentru barourile pânã la 200 de avocaţi; b) 2 delegaţi pentru barourile între 201 şi 400 de avocaţi; c) 3 delegaţi pentru barourile între 401 şi 600 de avocaţi, şi aşa mai departe. Art. 82. - (1) Lucrãrile congresului sunt conduse de cãtre preşedintele U.N.B.R., împreunã cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis. (2) Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 din prezentul statut aplicându-se corespunzãtor. Art. 83. - (1) Hotãrârile, rezoluţiile şi moţiunile se iau prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numãrare a voturilor dintre delegaţii care nu candideazã, compusã din minimum 5 membri. Votul secret se exprimã prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţioneazã: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candideazã şi baroul din care face parte. (3) Votul "pentru" se realizeazã prin lãsarea intactã a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimã prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse. (4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartã ştampila de control, precum şi buletinele pe care numãrul candidaţilor votaţi "pentru" este mai mare decât numãrul funcţiilor pentru care se candideazã. Art. 84. - (1) Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R. (2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit urmãtoarei norme de reprezentare: a) un reprezentant, pentru barourile cu pânã la 500 de avocaţi; b) doi reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depãşeşte prima mie de avocaţi (3) Consiliul U.N.B.R. se convoacã trimestrial în şedinţe ordinare sau în situaţii excepţionale în şedinţe extraordinare de cãtre preşedintele U.N.B.R. Preşedintele UNBR va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor consiliului U.N.B.R. (4) Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de cãtre vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri. (5) Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzãtor. Art. 85. - (1) Consiliul U.N.B.R. îşi desfãşoarã activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit Regulamentului de desfãşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de cãtre acesta. (2) Consiliul U.N.B.R. adoptã decizii şi hotãrâri obligatorii. La cererea majoritãţii barourilor hotãrârile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţã. Art. 86. - (1) Comisia Permanentã a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R. (2) Comisia Permanentã asigurã activitatea permanentã a U.N.B.R. ªedinţele Comisiei Permanente sunt conduse de preşedintele U.N.B.R. (3) În desfãşurarea activitãţii curente Comisia Permanentã a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevãzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de cãtre cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. Art. 87. - În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţioneazã un aparat tehnic administrativ conform hotãrârii Comisiei Permanente a U.N.B.R. Art. 88. - (1) Plângerea introdusã împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivã de executare, cu excepţia cazurilor prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (2) Organul competent sã soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, sã dispunã suspendarea efectelor actului atacat, pânã la soluţionarea plângerii. CAPITOLUL III Activitatea profesionalã a avocatului Secţiunea 1 Conţinutul activitãţii profesionale §1 .Consultaţii şi cereri cu caracter juridic

Art. 89. - Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum: a) redactarea şi/sau furnizarea cãtre client, prin orice mijloace, dupã caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitatã a fi analizatã; b) elaborarea de opinii legale; c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; d) elaborarea proiectelor de acte normative; e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii; f) orice alte consultaţii în domeniul juridic. Art. 90. - Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau interesul clientului cereri, notificãri, memorii sau petiţii cãtre autoritãţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apãrãrii drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia. §2. Asistarea şi reprezentarea clienţilor Art. 91. - (1) În condiţiile legii avocatul asigurã asistenţã şi reprezentare juridicã în fata instanţelor judecãtoreşti, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apãrarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor. (2) Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apãrãrii intereselor clientului. §3. Atestarea identitãţii pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare Art. 92. - (1) Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartã o încheiere, o rezoluţie, o ştampilã sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitãţii pãrţilor, a consimţãmântului şi a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare. (2) Avocatul este obligat sã ţinã evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, şi sã le pãstreze în arhiva sa profesionalã, în ordinea întocmirii lor. §4. Activitãţi de mediere Art. 93. - articol abrogat de la 31 iulie 2007 prin art. I pct. 3 din H.U.N.B.R. nr. 10/2007. Art. 94. - articol abrogat de la 31 iulie 2007 prin art. I pct. 3 din H.U.N.B.R. nr. 10/2007. Art. 95. - articol abrogat de la 31 iulie 2007 prin art. I pct. 3 din H.U.N.B.R. nr. 10/2007. Art. 96. - articol abrogat de la 31 iulie 2007 prin art. I pct. 3 din H.U.N.B.R. nr. 10/2007. Art. 97. - articol abrogat de la 31 iulie 2007 prin art. I pct. 3 din H.U.N.B.R. nr. 10/2007. §5. Activitãţi fiduciare Art. 98. - (1) Avocatul are dreptul sã desfãşoare activitãţi fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut. (2) Activitãţile fiduciare exercitate de avocat pot consta în: a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupã finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidãrii unui patrimoniu; b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate;

c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate. Art. 99. - În exercitarea activitãţilor fiduciare, avocatul trebuie: a) sã respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredinţat, expres prevãzut în contractul de asistenţã juridicã special încheiat. Când mandatul comportã împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrãina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operaţiuni, numai dacã acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai dupã ce va fi autorizat în mod special şi în scris de cãtre client; b) sã acţioneze cu bunã-credinţã, profesionalism şi cu diligenţa unui bun proprietar, fãrã sã se abatã de la regulile specifice activitãţii profesionale; c) sã administreze afacerile încredinţate în interesul exclusiv al clientului; d) sã nu influenţeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obţine beneficii proprii, în afara onorariului de avocat. e) sã informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a rezultatelor obţinute. Art. 100. - În executarea mandatului avocatul poate sã desfãşoare: a) activitãţi de consultanţã; b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredinţate; c) operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condiţiile legii; d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite sã sporeascã valoarea şi lichiditatea plasamentelor; e) activitãţi conexe cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietãţi; culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor; mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc; f) orice operaţiuni în numerar privind plãţi, încasãri, efectuãri de depozite bancare, compensãri, rambursãri impuse de natura activitãţii încredinţate. Art. 101. - (1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfãşoarã activitãţi fiduciare un cont la o bancã reputatã (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare. (2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înţelege orice suma primitã de cãtre avocat, cu titlu de fond iniţial sau rezultatã din valorificarea acestuia sau a bunurilor încredinţate. (3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare. Art. 102. - (1) Toate plãţile legate de activitãţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate încasãrile rezultate din activitãţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv. (2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o datã la trei luni, dacã în contractul de asistenta juridicã nu se prevede o perioadã mai scurtã. Art. 103. - Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plãţi din acesta doar în urmãtoarele situaţii: a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condiţiile şi limitele mandatului fiduciar; b) la instrucţiunea expresã a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitãţile fiduciare; c) în baza unei hotãrâri judecãtoreşti; d) în baza contractului de asistenta juridicã, pentru încasarea onorariilor legate de activitãţile fiduciare desfãşurate; e) în cazul în care este în curs o procedurã execuţionalã privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 104. - Avocatul nu are dreptul sã retragã fonduri sau sã efectueze plãţi din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunoştinţã în scris opoziţia sa. Art. 105. - Este permisã încheierea unui contract de asistenţã juridicã care sã prevadã plata, în parte, a onorariului pentru activitãţi fiduciare, condiţionate de un eveniment care sã aibã loc sau de un rezultat care sã fie atins. Art. 106. - Avocatul are obligaţia sã pãstreze evidenţe scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate în baza sau în legãturã cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenţã, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc). În cazul în care clientul solicitã originalul acestor evidente, avocatul e îndreptãţit sã pãstreze fotocopii pe format de hârtie sau electronic. Art. 107. - (1) Avocatul are obligaţia sã pãstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care sã arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfãşurat activitãţi fiduciare: a) identitatea clientului pe seama cãruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate; b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursãrii acestora sau al rezultatului administrãrii şi valorificãrii acestora; c) operaţiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, pãrţilor, valorii şi tipului operaţiunii. (2) Avocatul este obligat sa înregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciarã şi, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrãtoare de la efectuarea lor. Art. 108. - Avocatul are obligaţia sã pãstreze evidenţele legate de activitãţile fiduciare pe o perioadã de cel puţin 10 ani. §6. Activitãţi de stabilire temporarã a sediului unor societãţi comerciale şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale sau a acţiunilor societãţilor astfel înregistrate Art. 109. - Stabilirea temporarã a sediului unor societãţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizãrii funcţionãrii societãţii comerciale sau, dupã caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societãţii în cauzã. Art. 110. - (1) În vederea stabilirii temporare a sediului societãţii comerciale în cauzã, avocatul va întocmi şi semna cu reprezentantul societãţii un contract separat de asistenţã juridicã având acest obiect. (2) Perioada pentru care sediul societãţii în cauzã este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depãşi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţã juridicã. Art. 111. - Avocatul poate îndeplini orice formalitãţi legale necesare în vederea înregistrãrii, în numele şi pe seama clientului, a societãţilor comerciale, a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale şi a acţiunilor, în condiţiile legii. Art. 112. - Avocatul va întocmi şi pãstra registre de pãrţi de interes, pãrţi sociale sau de acţiuni, emise de societãţile înregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii şi poate emite, la cererea persoanei îndreptãţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii. Secţiunea a 2-a Relaţiile dintre avocat şi client §1. Principiile şi regulile de bazã ale relaţiei dintre avocat şi client

Art. 113. - (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitãţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţã juridicã, încheiat în formã scrisã, între avocat şi client ori mandatarul acestuia. (2) Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţã juridicã sunt stabilite prin prezentul Statut. (3) Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sãu, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. Art. 114. - (1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent. (2) Activitatea avocatului nu poate fi motivatã decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic. (3) Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi înlãturate de cãtre avocat, prin orice mijloace legale: a) existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţatã; b) prestarea de activitãţi avocaţiale în scopul de a se face plãcut clienţilor, magistraţilor sau publicului; c) prestarea de activitãţi avocaţiale din simplã complezenţã; d) existenţa oricãror presiuni în scopul nerespectãrii secretului profesional. Art. 115. - Avocatul trebuie sã depunã toatã diligenta pentru apãrarea libertãţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. Art. 116. - Avocatul este dator sã îşi sfãtuiascã clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligenţã. Avocatul îşi informeazã clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat. Art. 117. - Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilitãţii avocatului şi profesiei. Art. 118. - Avocatul este confidentul clientului în legãturã cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garanteazã încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului. Art. 119. - (1) Avocatul nu trebuie sã fie sfãtuitorul şi nici reprezentantul sau apãrãtorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauzã, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale sau când existã, în mod real, riscul de a apãrea un astfel de conflict de interese. (2) Avocatul trebuie sã se abţinã sã se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscã sã fie violat sau când independenţa sa riscã sã fie ştirbitã. (3) Avocatul nu poate accepta o cauzã a unui nou client, dacã secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscã sã fie afectat sau atunci când cunoaşterea de cãtre avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizeazã nejustificat pe noul client. (4) În cazul în care avocaţii practicã profesia într-o formã asociativã, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplicã tuturor avocaţilor. Art. 120. - Existã conflict de interese, în situaţiile în care: a) în activitatea de consultanţã, când la data solicitãrii sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului sãu o informaţie completã, loialã şi fãrã rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fãrã a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmãrit; b) în activitatea de asistare şi de apãrare, atunci când la data sesizãrii sale, asistarea mai multor pãrţi ar determina avocatul sã prezinte o altã apãrare, diferitã de aceea pentru care ar fi optat, dacã i-ar fi

fost încredinţatã apãrarea intereselor unei singure pãrţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apãrãrii. c) prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentatã iniţial, avocatul descoperã una dintre dificultãţile arãtate la lit. a) şi b). Art. 121. - Nu existã conflict de interese: a) atunci când, dupã ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activitãţi va încerca sã concilieze contrarietatea de interese; b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliazã ca, plecând de la situaţia ce i-a fost prezentatã, sã adopte o strategie comunã, sau dacã, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi care sunt însã informaţi cu privire la aceastã apartenenţã comunã; c) atunci când, dupã ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecãruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridicã acordatã, existenţa sau posibilitatea creãrii unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activitãţii de asistenţã juridicã. Art. 122. - Cu excepţia unui acord între pãrţi, avocatul trebuie sã se abţinã de la a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciazã cã nu poate asigura apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecãrui client în parte, când secretul profesional riscã sã fie violat sau când independenţa sa riscã sã fie lezatã. Art. 123. - Avocatul va încerca în momentele oportune sã-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionãrii unui conflict pe cale amiabilã sau printr-o cale legalã alternativã, aptã a protegui drepturile şi interesele legitime ale acestuia. Art. 124. - (1) Avocatul este obligat sã se asigure de rãspundere profesionalã. (2) Condiţiile asigurãrii de rãspundere profesionalã sunt prevãzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi. (3) Obligaţia de asigurare de rãspundere civilã este permanentã. Suma asiguratã nu poate fi mai micã decât cea prevãzutã în statutul profesiei. (4) Prin contract, pãrţile pot stabili limitele rãspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totalã de rãspundere profesionalã sunt socotite nescrise. Art. 125. - (1) Avocatul este obligat sã verifice identitatea exactã a clientului sãu ori a persoanei care îi încredinţeazã cazul. (2) În exercitarea activitãţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi sã administreze ori sã gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis sã primeascã sau sã administreze ori sã gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate. (3) Când participã la o operaţie juridicã avocatul are obligaţia de a se retrage din cauzã de îndatã ce suspecteazã în mod serios cã respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spãlare de bani şi când clientul nu înţelege sã renunţe la operaţia în sine. §2. Contractul de asistenţã juridicã I. Forma şi conţinutul contractului de asistenţã juridicã Art. 126. - (1) Contractul de asistenţã juridicã este încheiat în formã scrisã, cerutã ad probationem. El trebuie sã îndeplineascã toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilã a unei convenţii şi dobândeşte datã certã prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţã al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

(2) Contractul de asistenţã juridicã poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţã, care poate reproduce legal semnãturile pãrţilor. În acest caz, data încheierii contractului este data la care avocatul a luat cunoştinţã de semnarea contractului de cãtre client. Se prezumã cã avocatul a luat cunoştinţã de încheierea contractului la urmãtoarele date: a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnãturã electronicã) la sediul profesional al avocatului; dacã transmisiunea prin fax are loc dupã ora 19.00, se prezumã cã avocatul a luat cunoştinţã în ziua lucrãtoare urmãtoare zilei transmisiunii; b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. (3) Contractul de asistenţã juridicã poate lua forma unei scrisori de angajament care sã indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnatã de avocat şi transmisã clientului. În cazul în care clientul semneazã scrisoarea sub orice menţiune expresã de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de asistenţã juridicã. (4) Contractul de asistenţã juridicã poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în formã verbalã în faţa unei autoritãţi sau a oricãror persoane fizice sau juridice cu condiţia ca acestea sã ateste cã au fost de faţã la exprimarea acordului de voinţã între avocat şi client. Contractul în formã scrisã va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil. (5) În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţã persoanã poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacã terţul acceptã, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii. (6) Avocatul va ţine o evidenţã strictã a contractelor încheiate într-un registru special şi va pãstra în arhiva sa un exemplar original al fiecãrui contract şi un duplicat sau o copie dupã orice împuternicire de reprezentare primitã în executarea contractelor. Art. 127. - (1) Contractul de asistenţã juridicã trebuie sã cuprindã în mod obligatoriu urmãtoarele: a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia; b) datele de identificare ale clientului: se indicã persoana reprezentantului legal precum şi mandatarul clientului, dacã este cazul; c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitãţile prevãzute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; d) onorariul; e) atestarea identitãţii clientului sau a reprezentantului acestuia; f) modul de soluţionare a litigiilor intre avocat şi client; g) semnãturile pãrţilor. (2) Lipsa elementelor prevãzute la alin. (1) lit. a) b), c) şi d) e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului dacã s-a produs o vãtãmare ce nu poate fi altfel remediatã. (3) Modelul contractului de asistenţã juridicã este cuprins în anexa nr. I la prezentul statut. Art. 128. - Pãrţile pot modifica contractul de asistenţã juridicã, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului statut şi, dupã caz, a condiţiilor prevãzute în contract. În acest caz, dispoziţiile art. 131 din prezentul statut rãmân aplicabile. Art. 129. - (1) Contractul de asistenţã juridicã învestit cu formulã executorie, în condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului. (2) Procedura de executare este cea prevãzutã de dispoziţiile Codului de procedurã civilã. Art. 130. - Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimeazã anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe mãsura informãrii documentate a clientului

cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Pãrţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulãrii contractului, prin acte adiţionale. Art. 131. - (1) Contractul de asistenţã juridicã prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferã avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimeazã faţã de terţi prin împuternicirea avocaţialã întocmitã conform anexei nr. II la prezentul statut. (2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit sã efectueze orice act specific profesiei pe care îl considerã necesar pentru realizarea intereselor clientului. (3) Pentru activitãţile prevãzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţã juridicã, acesta reprezintã un mandat special, în puterea cãruia avocatul poate încheia, sub semnãturã privatã sau în formã autenticã, acte de conservare, administrare, sau dispoziţie în numele şi pe seama clientului. Art. 132. - (1) Pentru activitatea sa profesionalã avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul clientului sãu. (2) Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. (3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmãtoarele elemente: a) timpul şi volumul de muncã solicitatã pentru executarea mandatului primit sau activitãţii solicitate de client; b) natura, noutatea şi dificultatea cazului; c) importanţa intereselor în cauzã; d) împrejurarea cã acceptarea mandatului acordat de client îl împiedicã pe avocat sã accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacã aceastã împrejurare poate fi constatatã de client fãrã investigaţii suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncã, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti impusã de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situaţia financiarã a clientului; i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurãrile cauzei sã acţioneze pentru a asigura servicii legale performante. Art. 133. - (1) Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Este interzisã fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de cãtre organele profesiei, de cãtre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de cãtre avocaţi. (2) Onorariile se determinã şi se prevãd în contractul de asistenţã juridicã la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau reprezentãrii clientului. (3) În cazul în care împrejurãrile concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau reprezentãrii imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţã juridicã, avocatul este obligat sã transmitã clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sã aducã la cunoştinţa clientului onorariile pe care le propune pentru asistenţã şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/ sau reprezentãrii, ori a unei comunicãri prin care clientul îşi exprimã expres dezacordul în privinţa onorariilor, se considerã onorariile propuse prin comunicarea fãcutã de avocat ca fiind acceptate. (4) În toate situaţiile, onorariile vor fi prevãzute în contractul de asistenţã juridicã ce urmeazã sã fie încheiat în formã scrisã. (5) Onorariile pot fi stabilite şi în monedã strãinã, sub condiţia ca plata acestora sã respecte prevederile privind regimul legal al plãţilor. Art. 134 - (1) Onorariile pot fi stabilite astfel: a) onorarii orare; b) onorarii fixe (forfetare);

c) onorarii de succes. d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) şi c). (2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumã fixã de unitãţi monetare cuvenitã avocatului pentru fiecare orã de servicii profesionale pe care o presteazã clientului. (3) Onorariul fix (forfetar) constã într-o sumã fixã cuvenitã avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl presteazã sau, dupã caz, le presteazã clientului. (4) Onorariul orar şi fix (forfetar) se datoreazã avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale. (5) Avocatul poate sã primeascã de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formã forfetarã. (6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat sã solicite şi sã obţinã şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legãturã cu latura civilã a cauzei. Onorariul de succes constã într-o sumã fixã sau variabilã stabilitã pentru atingerea de cãtre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreunã cu onorariul orar sau fix. Art. 135. - (1) Este interzis avocatului sã-şi fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis". (2) Pactul "de quota litis" este o convenţie încheiatã între avocat şi clientul sãu, înainte de soluţionarea definitivã a unei cauze, convenţie care fixeazã exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacã aceste onorarii constau într-o sumã de bani, un bun sau orice altã valoare. (3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formã, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridicã realizatã de cãtre avocat) sunt interzise. Art. 136. - Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sãu ori de la un mandatar al acestuia. Art. 137. - (1) La cererea oricãreia dintre pãrţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţioneazã de decanul baroului, prin decizie motivatã, dupã ascultarea pãrţilor. (2) Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiilor medierii şi încercarea de conciliere a pãrţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii contestaţiei sau reclamaţiei. (3) Decizia decanului poate fi atacatã la consiliul baroului de partea interesatã. (4) Consiliul baroului hotãrãşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului, fãrã participarea la vot a acestuia. Pãrţile interesate pot fi invitate pentru a da lãmuriri şi explicaţii. (5) Consiliul baroului se pronunţã în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizãrii, prin hotãrâre motivatã, care va fi comunicatã în cel mult 15 zile de la data pronunţãrii. (6) Legalitatea hotãrârii consiliului baroului poate fi verificatã în condiţiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a pãrţii interesate, în termen de 15 zile de la comunicare. II. Efectele contractului de asistenţã juridicã Art. 138. - (1) În cazul în care se angajeazã sã asiste şi/sau sã reprezinte un client într-o procedurã legalã, avocatul îşi asumã obligaţii de diligenţã. (2) Avocatul trebuie sã asiste şi sã reprezinte clientul cu competenţã profesionalã prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, abilitãţilor practice specifice şi prin pregãtirea rezonabil necesarã pentru asistarea sau reprezentarea concretã a clientului. (3) Avocatul este obligat sã se abţinã sã se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenţã şi reprezentare competente. (4) Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţã profesionalã adecvatã, pregãtirea temeinicã a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului sãu profesional.

(5) În situaţii şi împrejurãri care prezintã caracter de urgenţã pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în mãsura în care în acel moment nu posedã o competenţã profesionalã adecvatã cu natura cauzei, dacã prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale. (6) Competenţa profesionalã adecvatã presupune analiza şi cercetarea atentã a împrejurãrilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situaţia de fapt, pregãtirea adecvatã şi adaptarea permanentã a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport de evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrãrii în care avocatul este angajat. Art. 139. - (1) Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenţa unui bun profesionist, în limitele legii. (2) Avocatul se va abţine ca intenţionat: a) sã ignore obiectivele şi scopurile reprezentãrii stabilite de cãtre client , astfel încât sã eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei; b) sã prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale. (3) Avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este ţinut sã acţioneze exclusiv în obţinerea de avantaje pentru clientul sãu în confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie sã conducã activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului. (4) Avocatul este obligat sã respecte secretul profesional în privinţa strategiilor, tacticilor şi acţiunilor preconizate şi desfãşurate pentru client. (5) Avocatul va ţine permanent sub control gradul sãu de ocupare profesionalã şi extraprofesionalã, astfel încât sã poatã trata adecvat fiecare cauzã, potrivit cu natura împrejurãrilor şi specificul cauzei. El va fi ţinut sã refuze un client, ori de câte ori este conştient cã nu poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional solicitat. (6) Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificatã în mod repetat, fãrã asigurarea unei substituiri legale şi competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinarã. (7) Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoanã implicatã în procedurile legale în care asistã sau reprezintã clientul şi se va abţine de la metode şicanatorii şi prejudiciabile pentru terţe pãrţi, dacã acestea sunt evident indiferente şi irelevante intereselor clientului reprezentat. Art. 140. - (1) În activitatea de consiliere, avocatul va acţiona cu tact şi rãbdare pentru a înfãţişa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistã şi/ sau îl reprezintã pe client. Avocatul va cãuta sã foloseascã cel mai potrivit limbaj în raport de starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta sã aibã o reprezentare corectã şi completã asupra situaţiei sale juridice. (2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitãţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenţa şi reprezentarea clientului. (3) Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentãrii, fãrã a abdica de la independenţã şi crezul sãu profesional. (4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legãturã cu strategia, mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sã urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi pãstreazã responsabilitatea pentru acestea, în mãsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri. Art. 141. - (1) Consilierea şi reprezentarea unui client îl obligã pe avocat sã priveascã speţa respectivã dintr-o perspectivã proprie şi sã acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfãtuirea clientului nu se rezumã la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanţã în situaţia respectivã.

(2) Ori de câte ori clientul propune un demers asupra cãruia avocatul apreciazã cã va avea consecinţe legale negative, avocatul va atenţiona clientul cu privire la consecinţe sau, dupã caz, va putea denunţa contractul de asistenţã juridicã. Art. 142. - (1) În cazul în care avocatul asistã/reprezintã în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentãrii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client sã poatã lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete. (2) Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comunã a pãrţilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi într-un mod amiabil şi profitabil tuturor. (3) Reprezentarea comunã nu diminueazã dreptul fiecãrui client rezultat din relaţia client-avocat. Fiecare dintre clienţii comun reprezentaţi are dreptul la o reprezentare loialã şi diligentã de cãtre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevãzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun, regula confidenţialitãţii nu se aplicã. Art. 143. - (1) Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanţã pentru clientul sãu în folosul unei terţe persoane dacã: (a) avocatul este îndreptãţit sã considere cã evaluarea este compatibilã cu alte aspecte ale relaţiei client-avocat; (b) are acceptul clientului. Art. 144. - (1) Avocatul va oferi clientului o opinie legalã, onestã cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client. (2) Folosirea de cãtre client a opiniilor şi sfatului avocatului, în scopuri ilegale, fãrã cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil în legãturã cu acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sã se abţinã de la asistarea şi sfãtuirea conştientã a unui client în activitãţi infracţionale. (3) Un avocat este îndreptãţit sã se retragã imediat şi sã renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului, în cazul în care, acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/ sau reprezentãrii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale. Art. 145. - (1) Avocatul are obligaţia sã informeze rezonabil clientul în legãturã cu situaţie curentã a asistenţei şi reprezentãrii şi de a rãspunde cu promptitudine oricãror solicitãri de informare din partea clientului. (2) Avocatul va explica clientului împrejurãrile cauzei, situaţia curentã, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzãtor cu împrejurãrile concrete ale cazului. (3) Avocatul nu este ţinut sã informeze clientul în mãsura în care s-a convenit prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoanã juridicã, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea fãcutã de avocat acestor persoane este consideratã o informare valabilã a clientului în sensul prezentului articol. Art. 146. - Avocatul este obligat sã comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legãturã cu cazul acestuia chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului sãu personal. Art. 147. - (1) În toate cazurile în care avocatul este însãrcinat sã asiste un client el poate sã conducã discuţiile doar în prezenţa clientului sãu ori numai cu acordul acestuia. (2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu acesta, fãrã acordul prealabil al confratelui sãu.

Art. 148. - (1) Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinând clienţilor sãi sau unor terţe pãrţi, care i-au fost încredinţate în legãturã cu exercitarea profesiei. (2) Fondurile financiare vor fi pãstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiarã legal constituitã şi autorizatã sã funcţioneze, potrivit legii. (3) Evidenţa distinctã a celorlalte categorii de bunuri va fi pãstratã de cãtre avocat într-o manierã care sã confere siguranţa menţinerii identitãţii acestora. (4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu pãstrate în conturi deschise la instituţii financiare atunci când legea sau o hotãrâre judecãtoreascã permit pãstrarea lor într-o altã modalitate. (5) Avocatul va ţine o evidenţã contabilã completã a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredinţate şi va pãstra documentele respective pe o perioadã de 10 ani dupã încetarea contractului de reprezentare cu clientul. (6) În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legãturã cu un client sau cu un terţ, avocatul este obligat sã-i notifice pe aceştia, în scris şi de îndatã. (7) Cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege sau a unei înţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupã primirea bunurilor sã le predea clientului sau, dupã caz, terţei persoane îndreptãţite sã primeascã bunurile respective şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, sã punã la dispoziţia acestora evidenţa contabilã pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri. Art. 149. - Dacã existã riscul ca un client sã dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie încât avocatul sã nu îşi mai poatã încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceastã prevedere nu dã dreptul avocatului sã reţinã fonduri în scopul de a constrânge clientul sã-i accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitatã într-un cont special, iar avocatul va trebui sã propunã în cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de îndatã transferatã acestuia. Art. 150. - Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipeazã a fi efectuate de cãtre avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinând clienţilor pânã la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care sã justifice avansul plãtit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de cãtre avocat acestuia la încetarea contractului dacã pânã la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitãţile pentru care i se plãtise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens. Art. 151. - Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sã plaseze lichiditãţile încredinţate de cãtre client în conturi bancare purtãtoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului. Art. 152. - (1) În afara cazurilor prevãzute de lege sau de pãrţi, contractul de asistenţã juridicã înceteazã prin renunţarea unilateralã a clientului sau, dupã caz, a avocatului. (2) Încetarea contractului prin renunţarea unilateralã a clientului sau a avocatului nu exonereazã pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului. Art. 153. - (1) Avocatul care este solicitat într-o cauzã în curs de rezolvare trebuie sã verifice dacã unul sau mai mulţi confraţi au fost în prealabil angajaţi. (2) Avocatul care acceptã sã succeadã unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, sã îi aducã la cunoştinţã aceastã împrejurare.

Art. 154. - (1) În oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligaţia sã ia în timp util şi în mod rezonabil mãsuri potrivite pentru apãrarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptãţit şi înştiinţarea organelor judiciare. (2) În cazul în care clientul datoreazã avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile fãcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziţie. §3. Asistenţa judiciarã Art. 155. - (1) Barourile vor organiza serviciile de asistenţã judiciarã, care vor funcţiona pe lângã fiecare instanţã de judecatã şi organ de urmãrire penalã din circumscripţia lor. (2) Asistenţa judiciarã va fi coordonatã de cãtre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocaţii definitivi pentru fiecare localitate în care funcţioneazã o instanţã de judecatã. (3) Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã vor fi prevãzute distinct în bugetul baroului şi vor fi finanţate din fondurile prevãzute la art. 69 din Lege. Art. 156. - (1) Serviciile de asistenţã judiciarã vor asigura şi apãrarea gratuitã, în cazurile prevãzute la art. 68 alin. (2) din Lege, pe baza aprobãrii date de cãtre decanul baroului. (2) Avocatul delegat pentru asigurarea apãrãrii gratuite are drepturile şi obligaţiile prevãzute de Lege şi statutul profesiei şi îşi îndeplineşte însãrcinarea primitã în interesul beneficiarului gratuitãţii. (3) Pentru situaţii prevãzute în legi speciale privind apãrarea unor categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apãrãrii gratuite vor fi desocotite cu autoritãţile şi instituţiile competente prin aplicarea corespunzãtoare a dispoziţiilor art. 69 din Lege. Art. 157. - (1) Acordarea asistenţei judiciare obligatorii în cazurile prevãzute de lege se face numai ca urmare a unei comunicãri scrise din partea instanţei, a organului de urmãrire sau de cercetare penalã ori a organului administraţiei publice locale, adresatã serviciului de asistenţã judiciarã organizat, în fiecare localitate, de cãtre consiliul baroului. (2) În cazul în care se solicitã acordarea asistenţei judiciare gratuite de cãtre organele prevãzute la alin.(1), decanul solicitã comunicarea datelor esenţiale despre natura cauzei şi, dupã caz, evaluarea sumarã a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cãdea în pretenţii. În aceleaşi condiţii se va proceda şi atunci când decanul încuviinţeazã acordarea asistenţei judiciare gratuite la cererea unui justiţiabil. (3) Prin decizie decanul poate delega atribuţiile prevãzute la alin. (2) unui consilier al baroului. (4) Decanul desemneazã avocatul care urmeazã sã acorde asistenţã judiciarã. Avocatul desemnat poate refuza aceastã sarcinã numai pentru motive întemeiate. (5) Avocatul desemnat urmeazã sã îşi îndeplineascã însãrcinarea în condiţiile prevãzute la art. 69 din Lege. Art. 158. - Obligaţiile avocatului desemnat sã acorde asistenţã judiciarã obligatorie înceteazã în momentul în care în cauzã se prezintã un avocat ales. Avocatul înlocuit are dreptul la încasarea onorariului cuvenit pentru prestaţiile efectuate pânã la data încetãrii însãrcinãrii. Art. 159. - Avocatul care acordã asistenţã judiciarã obligatorie are dreptul de a încasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R., în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor. Art. 160. - (1) Serviciile de asistenţã judiciarã îşi desfãşoarã activitatea în spaţiile puse la dispoziţie gratuit de Ministerul Justiţiei, situate în sediile instanţelor judecãtoreşti, conform art. 36 din Lege. (2) Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevãzutã de art. 36 din Lege sunt prevãzute distinct în bugetul fiecãrui barou.

Art. 161. - (1) Asistenţa judiciarã gratuitã poate fi retrasã de cãtre decanul baroului, dacã se dovedeşte cã a fost obţinutã fãrã prezentarea stãrii materiale reale a pãrţii ori dacã aceastã stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului. (2) În condiţiile legii, remuneraţia cuvenitã avocatului va fi suportatã de partea care a obţinut ilicit asistenţa judiciarã gratuitã. Secţiunea a 3-a Relaţiile dintre avocaţi §1. Confraternitatea şi respectul reciproc Art. 162. - (1) Relaţiile dintre avocaţi sunt bazate pe încredere şi respect reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii reputaţiei profesiei. (2) Avocatul nu poate comunica autoritãţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente, fãrã ca acestea sã nu fi fost comunicate avocatului pãrţii adverse, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (3) Avocatul nu poate sã divulge sau sã supunã instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei, fãcutã de partea adversã sau de cãtre avocatul acesteia, fãrã o autorizare expresã din partea avocatului pãrţii adverse. (4) Avocatul nu trebuie, în nici un moment, sã prezinte cu bunã ştiinţã o informaţie falsã ori sã inducã în eroare. Art. 163. - (1) Avocatul nu poate nici sã pretindã şi nici sã accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision sau vreo altã compensaţie pentru faptul cã a recomandat un avocat unui client sau cã a trimis un client la un avocat. (2) Avocatul nu poate vãrsa nimãnui un onorariu, un comision şi nici vreo altã compensaţie în contrapartidã pentru cã i-a fost procurat un caz. (3) Nu intrã sub incidenţa alin. (1) şi (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesionalã se practicã onorarii retrocedate pentru încredinţarea parţialã sau totalã a unei cauze. §2. Concurenţa profesionalã Art. 164. - (1) Avocaţii sunt obligaţi sã îşi exercite activitatea cu bunã-credinţã, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. (2) Constituie concurenţã profesionalã neloialã orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea avocaţialã. Este consideratã ca fiind contrarã uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţã sau a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piaţã. Art. 165. - (1) Este interzisã concurenţa neloialã sãvârşitã prin: a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivã de angajare a avocaţilor asociaţi, colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi cheie a unui concurent; b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane; c) divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unei informaţii confidenţiale de cãtre un avocat sau de cãtre colaboratori ori angajaţi ai acestuia, fãrã consimţãmântul deţinãtorului legitim şi într-un mod contrar uzanţelor cinstite; d) încheierea de contracte prin care un avocat asigurã serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse, fie pentru a determina clientul sã racoleze şi alţi clienţi pentru avocatul în cauzã; e) comunicarea sau rãspândirea în public de cãtre un avocat de afirmaţii asupra firmei sale sau activitãţii acesteia, menite sã inducã în eroare şi sã îi creeze o situaţie de favoare în dauna unor concurenţi;

f) comunicarea, chiar fãcutã confidenţial, sau rãspândirea de cãtre un avocat de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmaţii de naturã sã dãuneze bunului mers al activitãţii avocatului concurent; g) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca aceştia sã divulge informaţii confidenţiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altã persoanã în dauna unui concurent; h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legãturilor stabilite cu aceastã clientelã în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat; i) concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori sau salariaţi ai unui avocat în scopul înfiinţãrii unei entitãţi concurente care sã capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor sau salariaţilor unui avocat în scopul dezorganizãrii activitãţii sale. (2) Sãvârşirea unor fapte de concurenta neloiala dintre cele expuse la alin. (1), precum şi sãvârşirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinarã gravã pentru toţi avocaţii participanţi. Art. 166. - Este interzisã, sub sancţiunile prevãzute de art. 73 din Lege, sãvârşirea urmãtoarelor fapte de concurenţã neloialã: a) folosirea fãrã drept a unei firme, denumiri, embleme sau mãrci de naturã sã producã confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altã formã asociativã de exercitare a profesiei; b) punerea în circulaţie de produse, servicii sau publicaţii, cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat; c) producerea în orice mod, punerea în circulaţie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii sau publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectualã, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi avocaţi şi pe clienţi. Art. 167. - Sunt interzise, sub sancţiunea prevãzutã de art. 73 alin.(1) lit. e) din Lege: a) încheierea între avocaţi de acorduri privind împãrţirea pieţei serviciilor profesionale. b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocaţiale; c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelã şi a libertãţii exercitãrii concurenţei profesionale oneste între avocaţi. Art. 168. - Aplicarea sancţiunii disciplinare în cazurile prevãzute de art. 165 - 167 din prezentul statut, nu exclude dreptul celui prejudiciat, la repararea, în condiţiile legii, prejudiciului cauzat. Secţiunea a 4-a Formele de exercitare a profesiei §1. Dispoziţii generale Art. 169. - (1) Avocatul poate exercita profesia într-una din urmãtoarele forme: a) cabinet individual; b) cabinetul asociat; c) societatea civilã profesionalã; d) societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã. (2) În cadrul formelor de exercitare prevãzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut. Art. 170. - (1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi pãstreazã individualitatea în raport cu clienţii. (2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţã juridicã unor clienţi cu interese contrare.

(3) Cabinetele grupate se individualizeazã printr-o denumire specificã care cuprinde numele fiecãrui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate") (4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale se încheie în formã scrisã, conform anexei nr. XI la prezentul statut. Art. 171. - (1) Avocatul este liber sã opteze şi sã îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute de lege. (2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la art. 169 alin. (1) din prezentul statut, fãrã a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor legii şi prezentului statut. (3) Transformarea se poate realiza separat sau deodatã cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorbţie, divizare totalã sau divizare parţialã (desprinderea unei pãrţi din patrimoniul de afectaţiune profesionalã astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supusã divizãrii parţiale). (4) În cazul transformãrii unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societãţilor civile profesionale şi ai societãţilor civile profesionale cu rãspundere limitatã pot aporta cota-parte indivizã din patrimoniul de afectaţiune profesionalã, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformã, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer cãtre forma de exercitare a profesiei în care au optat sã se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominalã reflectatã în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformã. (5) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea dupã obţinerea aprobãrilor din partea consiliului baroului. (6) Avocatul este obligat sã înştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenitã în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrãinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformãrii sau reorganizãrii formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevãzute în prezentul articol. Art. 172. - (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmãtoarelor principii: a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitãţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesionalã; b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activitãţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei; f) avocatul colaborator şi avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au drept la clientelã proprie; g) obligaţia de a comunica de îndatã baroului, în scris, modificãrile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societãţilor civile profesionale sau al societãţilor civile profesionale cu rãspundere limitatã; h) formele de exercitare a profesiei se individualizeazã prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de cãtre avocaţii strãini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţarã sau din strãinãtate.

(2) În cazul societãţilor civile profesionale şi al societãţilor civile profesionale cu rãspundere limitatã, convenţia de înstrãinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiatã în condiţiile prevãzute de Lege, are ca obiect, exclusiv, pãrţi deţinute de asociaţi. (3) În toate cazurile de înstrãinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele încheiate de transmiţãtor cu avocaţii stagiari rãmân în fiinţã pe durata convenitã şi se preiau de cãtre dobânditor dacã în persoana acestuia se verificã condiţiile prevãzute de Lege şi statut. Art. 173. - Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionalã. Convenţia de conlucrare profesionalã se înregistreazã la barou. Regulile privind publicitatea profesionalã prevãzute în prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 174. - (1) Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvã pe cale amiabilã; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţioneazã pe cale amiabilã, avocatul este obligat sã cearã concilierea decanului baroului, în condiţiile prevãzute de prezentul statut. (2) Dacã prin conciliere nu se stinge litigiul dintre pãrţi, avocatul este obligat sã recurgã la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie. (3) Oficiul de arbitrare este gratuit. (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fãrã o justificare întemeiatã. (5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacã cererea este justificatã, decanul va desemna un alt arbitru. Art. 175. - Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisã angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare. Art. 176. - (1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoţitã în mod obligatoriu de copie de pe toate înscrisurile doveditoare. (2) Cererea se soluţioneazã de cãtre consiliul baroului potrivit Legii. (3) Consiliul baroului poate delega unui consilier pentru verificarea condiţiilor prevãzute de lege şi statut cu privire la soluţionarea cererilor. (4) Cererea poate fi respinsã în cazul în care se încalcã dispoziţiile legii şi statutului profesiei. (5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situaţie de interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizatã în raport cu prevederile legii care reglementeazã interdicţia şi ale prezentului statut. Art. 177. - (1) Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din Lege vor asigura independenţa profesionalã, patrimonialã şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenţa consiliului baroului. (2) În desfãşurarea activitãţilor prevãzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral în alegerea notarilor publici, experţilor, traducãtorilor, executorilor judecãtoreşti şi a altor specialişti cu care poate sã colaboreze. (3) Colaborãrile avocatului în condiţiile art. 6 din Lege se vor desfãşura cu respectarea de cãtre avocat a prevederilor prezentei Legi şi ale statutului profesiei. Art. 178. - Decizia poate fi atacatã la Consiliul U.N.B.R. de cãtre persoana interesatã, în termen de 15 zile de la comunicare. §2. Cabinetul individual de avocat Art. 179. - (1) În cabinetul individual de avocat îşi exercitã profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreunã cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţeazã în baza actului de

înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut. (2) Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formã scrisã. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevãzute în anexa nr. IX la prezentul statut. Art. 180. - (1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat"). (2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizeazã în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut. (3) Denumirea cabinetului poate fi pãstratã şi dupã decesul titularului cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formã autenticã. (4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit sã informeze publicul referitor la schimbarea intervenitã cu privire la titularul cabinetului. §3. Cabinetele asociate de avocaţi Art. 181. - (1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectaţiune profesionalã a fiecãrui cabinet intrat în asociere. (2) Avocaţii din cabinetele asociate intrã în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte. (3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare. (4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauzã sau un client, dacã unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat. Art. 182. - (1) Cabinetele asociate de avocaţi se individualizeazã prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate"). (2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 183. - Dispoziţiile art. 181 - 182 din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilã profesionalã. În acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea societãţii civile profesionale urmatã de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma în asociere (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilã de avocaţi, ION POPESCU - Cabinet de avocat, - în asociere"). Art. 184. - Convenţiile de asociere prevãzute la art. 181 şi art. 183 din prezentul statut se încheie în formã scrisã şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate în mod corespunzãtor. §4. Societatea civilã profesionalã Art. 185. - (1) Societatea civilã profesionalã este constituitã din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi care contribuie în naturã şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniul de afectaţiune în vederea desfãşurãrii activitãţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activeazã în cadrul societãţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei. (2) Raportul civil se naşte între client şi societatea civilã profesionalã, serviciile profesionale urmând sã fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator fãrã a se cere opţiunea clientului. Art. 186. - (1) Societatea civilã profesionalã se individualizeazã printr-o denumire specificã care cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmate de sintagma societate civilã de avocaţi

(exemplu: "ION IONESCU - Societate civilã de avocaţi" sau " IONESCU, POPESCU - Societate civilã de avocaţi"). (2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 187. - (1) Contractul de societate civilã profesionalã şi statutul acesteia sunt încheiate în formã scrisã între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII la prezentul statut. (2) Societatea civilã profesionalã de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totalã sau divizare parţialã (desprindere). (3) Divizarea se realizeazã prin împãrţirea patrimoniului de afectaţiune profesionalã între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care existã sau care iau, astfel, fiinţã. (4) Societatea civilã profesionalã nu înceteazã în situaţia divizãrii parţiale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul sãu de afectaţiune profesionalã se desprinde şi se transmite cãtre o altã formã de exercitare a profesiei de avocat, care existã sau care ia, astfel, fiinţã. §5. Societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã Art. 188. - (1) Societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã este constituitã din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi, are personalitate juridicã şi patrimoniu propriu. (2) Societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în condiţiile art. 3 din Lege. (3) Activitatea profesionalã se realizeazã de cãtre avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei. (4) Avocaţii asociaţi care îşi exercitã profesia în cadrul societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã îşi angajeazã rãspunderea profesionalã numai în limitele capitalului social subscris şi vãrsat. Art. 189. - (1) Societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã se individualizeazã printr-o denumire specificã care cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilã de avocaţi cu rãspundere limitatã (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilã de avocaţi cu rãspundere limitatã" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilã de avocaţi cu rãspundere limitatã"). (2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 190. - (1) Actul constitutiv şi statutul societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã sunt încheiate în formã scrisã, cu respectarea anexelor nr. XIV şi XV la prezentul statut. Actul constitutiv se încheie în formã autenticã atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se aflã un bun imobil. (2) Statutul societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã va cuprinde: a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor; b) data dobândirii calitãţii de avocat şi data definitivãrii în profesie a avocaţilor asociaţi; c) denumirea, sediul şi, dacã este cazul, emblema societãţii; d) capitalul social, integral vãrsat, cu menţionarea aportului fiecãrui asociat, în industrie, în bani sau în naturã ori de clientelã, valoarea aporturilor în industrie, în naturã sau în clientelã precum şi modul evaluãrii lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO; e) numãrul şi valoarea nominalã a pãrţilor sociale, precum şi numãrul pãrţilor sociale atribuite fiecãrui asociat pentru aportul sãu, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecãrui asociat; f) asociaţii care reprezintã şi administreazã societatea împreunã cu puterile ce li s-au conferit; dacã sunt mai mulţi administratori şi ei formeazã un consiliu de administraţie, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism; g) reguli privind transmiterea pãrţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor; h) durata societãţii;

i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei. (3) Actul constitutiv şi statutul societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã, încheiate în condiţiile Legii şi prezentului statut, sunt guvernate de legea civilã. (4) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau statutului societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã se poate face numai în scris, cu respectarea legii şi a prezentului statut. Art. 191. - (1) Societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã dobândeşte personalitate juridicã la data înregistrãrii ei la barou, în baza deciziei emise de cãtre consiliul baroului în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul sãu principal. (2) Dovada personalitãţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI la prezentul statut. (3) Baroul va ţine "Registrul de evidenţa al societãţilor civile profesionale cu rãspundere limitatã" care are caracter public. Modelul acestuia este specificat în anexa nr. XXX la prezentul statut. Art. 192. - Pot avea calitatea de asociaţi doi sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, înscrişi în acelaşi barou sau în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţã al unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societãţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societãţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare şi cãtre toate barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã, alţii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în Tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societãţii. Art. 193. - (1) Capitalul social al societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO se va vãrsa la momentul constituirii societãţii. Consiliul baroului unde va fi înregistratã societatea este obligat sã verifice vãrsarea integralã a capitalului social şi, dacã este cazul, a evaluãrii aporturilor în industrie, în naturã sau în clientelã. (2) Nu va putea fi înregistratã de cãtre nici un barou o societate civilã profesionalã cu rãspundere limitatã decât în condiţiile vãrsãrii integrale a capitalului social. (3) Clientela aparţine societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi. (4) În cazul transmiterii pãrţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societãţi profesionale cu rãspundere limitatã, toate bunurile împreunã cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societãţii de cãtre respectivul asociat rãmân proprietatea societãţii, dacã prin lege, actul constitutiv sau statutul societãţii nu se prevede altfel. (5) Prevederile art. 181 alin. (2), (3) şi (4) se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 194. - (1) Societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã este condusã de adunarea generalã a asociaţilor. Activitatea executivã este condusã de un avocat coordonator ales de majoritatea avocaţilor asociaţi. (2) Adunarea generalã se convoacã de cãtre oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care sã poatã proba realizarea convocãrii. (3) Adunarea generalã se va întruni la sediul principal al societãţii sau cu acordul unanim al asociaţilor în orice alt loc. Art. 195. - (1) Hotãrârile adunãrii generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea pãrţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevãzute în prezentul statut. (2) Pentru hotãrârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

Art. 196. - (1) Avocatul coordonator va avea competenţele stabilite prin actul constitutiv şi statutul societãţii. (2) Avocatul coordonator al societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã trebuie sã deţinã calitatea de avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei şi vor fi aleşi dintre asociaţii societãţii, pentru un mandat de 2 ani. (3) Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul constitutiv al societãţii. Art. 197. - Asociaţii societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã pot hotãrî numirea unor cenzori sau a unui auditor. Art. 198. - (1) Asociatul care intenţioneazã sã transmitã pãrţile sociale pe care le deţine într-o societate civilã profesionalã cu rãspundere limitatã este obligat sã notifice aceastã intenţie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, cãtre toţi ceilalţi asociaţi indicând persoana sau persoanele cãtre care doreşte sã transmitã respectivele pãrţi sociale şi preţul. (2) Transmiterea cãtre terţi nu poate fi efectuatã fãrã acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi, sau dacã în termenul prevãzut la alin. (1) nici un asociat nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune. (3) Asociaţii rãmaşi în societate au un drept de preempţiune la dobândirea pãrţilor sociale ale societãţii cu privire la care existã intenţia de înstrãinare. Acest drept de preemţiune urmeazã sã fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinutã de fiecare dintre asociaţii rãmaşi şi care intenţioneazã sã dobândeascã respectivele pãrţi sociale. Art. 199. - (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte. (2) La împlinirea termenului prevãzut în notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificãrile corespunzãtoare în evidenţele sale. (3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama de prevederile din statutul societãţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din prezentul statut. Art. 200. - În situaţiile în care, din orice motive, în societate rãmâne un singur asociat o perioadã mai mare de 3 luni de zile, societatea intrã în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rãmas decide sã continue activitatea sub forma cabinetului individual. Secţiunea a 5-a Modalitãţile de exercitare a profesiei §1. Dispoziţii generale Art. 201. - Modalitãţile de exercitare a profesiei de avocat sunt: a) avocat titular al cabinetului individual; b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate; c) avocat asociat în cadrul societãţii civile profesionale de avocat; d) avocat asociat în cadrul societãţii civile profesionale cu rãspundere limitatã; e) avocat colaborator; f) avocat salarizat în interiorul profesie. Art. 202. - Avocatul exercitã profesia de avocat, la alegere, numai într-una din modalitãţile prevãzute la art. 201 cu respectarea prevederilor art. 169 din prezentul statut. §2. Avocatul titular al cabinetului individual Art. 203. - (1) Într-un cabinet individual existã un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau împreunã cu avocaţi colaboratori.

(2) În situaţia în care cabinetele individuale se asociazã, înceteazã calitatea de avocat titular al cabinetului individual şi se dobândeşte calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecinţã a încetãrii formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocaţi) înceteazã calitatea de avocat asociat şi se redobândeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual. §3. Avocatul asociat Art. 204. - (1) Dobândeşte calitatea de avocat asociat, dupã caz: a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociazã potrivit art. 5 alin. (3) din Lege; b) avocatul asociat într-o societate civilã profesionalã; c) avocatul asociat într-o societate civilã profesionalã cu rãspundere limitatã; d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformãrii sau reorganizãrii formei de exercitare a profesiei cãreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilã profesionalã. §4. Avocatul colaborator Art. 205. - (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacrã activitatea sa unei forme de exerciţiu a profesiei de avocat. (2) - alineat abrogat de la 31 iulie 2007 prin art. I pct. 4 din H.U.N.B.R. nr. 10/2007. (3) Contractul de colaborare se încheie în formã scrisã între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesionalã iniţialã, dacã avocatul colaborator este stagiar. Orice clauzã contrarã legii sau prezentului statut este socotitã nescrisã. Art. 205-1. - (1) Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelã personalã în afara formei de exercitare a profesiei la care colaboreazã. (2) Orice client personal trebuie adus la cunoştinţa avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator îşi desfãşoarã activitatea. (3) Lucrãrile profesionale efectuate pentru clientela personalã a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistenţã juridicã se va menţiona expres caracterul de «client personal» al avocatului colaborator. (4) Rezultatele financiare obţinute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clienţii personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parţial de avocatul colaborator, dupã caz, în raport de clauzele contractului de colaborare, fãrã a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedãrilor lunare de onorarii, prevãzute în contractul de colaborare. (5) Titularii sau avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligaţi sã permitã avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condiţiile prevãzute în contractul de colaborare. (6) Pentru clientela personalã şi activitatea desfãşuratã în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personalã, aprobatã de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscripţioneazã menţiunea «avocat colaborator». ªtampila personalã a avocatului colaborator poate fi confecţionatã şi utilizatã numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea anexei nr. XXI, care se aplicã în mod corespunzãtor. (7) În activitatea desfãşuratã pentru clientela personalã, avocatul colaborator este rãspunzãtor personal faţã de client şi are obligaţia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei cãreia avocatul colaborator îi aparţine. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator sã încheie o asigurare de rãspundere civilã profesionalã pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei cãreia îi aparţine şi care sã precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctã de asigurarea pentru rãspundere profesionalã prevãzutã de art. 40 din Lege. (8) Pentru activitatea desfãşuratã în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va pãstra rezultatele financiare obţinute.

(9) Prevederile anexei nr. IX la prezentul statut se modificã în mod corespunzãtor. Art. 206. - (1) Avocatul este obligat sã ţinã urmãtoarele evidenţe: a) contractele de asistenţã juridicã; b) registrul de evidenţã a contractelor de asistenţã juridicã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XVII la prezentul statut; c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea pãrţilor, conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XVIII la prezentul statut; d) registrul de înregistrare a activitãţilor fiduciare, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XIX la prezentul statut; e) registrul de înregistrare a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale şi/sau a acţiunilor societãţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cãrui model este prezentat la anexa nr. XX la prezentul statut; f) evidenţele cerute de legislaţia fiscalã. (2) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidenţele prevãzute la alin. (1) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de lege, de prezentul statut şi de statutul C.A.A. Nerespectarea de cãtre avocat a prezentãrii evidenţelor solicitate reprezintã abatere disciplinarã. (3) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor prevãzute la alin. (1) lit. a) se face numai de decan sau consilierul desemnat în acest scop. §5. Avocatul salarizat în interiorul profesiei Art. 207. - (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacrã activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei cãreia îi este subordonat în legãturã cu determinarea condiţiilor concrete de muncã. (2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelã proprie. (3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formã scrisã între avocatul salarizat şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile cuprinse în anexa nr. X la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesionalã iniţialã, dacã avocatul salarizat este stagiar. Orice clauzã contrarã legii sau prezentului statut este socotitã nescrisã. (4) Dispoziţiile art. 206 din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. CAPITOLUL IV Integritatea profesiei de avocat Secţiunea 1 Drepturile şi îndatoririle avocaţilor §1. Drepturile avocatului Art. 208. - (1) Avocatul înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sã exercite activitãţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte. (2) Persoana primitã în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât dupã emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. Art. 209. - (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitãţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţã juridicã, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit. (2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sã efectueze orice act specific profesiei, pe care îl considerã necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.

Art. 210. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sã îşi stabileascã sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi. (2) Avocatul îşi exercitã profesia la sediul principal, la sediile secundare precum şi la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului. (3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa. Art. 211. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sã îşi stabileascã sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte. (2) Înfiinţarea sediilor secundare se aprobã, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia cãruia urmeazã sã se deschidã sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfãşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie. (3) Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunicã baroului de la sediul principal. (4) Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacatã la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare. (5) În urma aprobãrii cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul (avocaţii) va achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza cãruia funcţioneazã sediul secundar, separat de taxele plãtite la baroul la care îşi are sediul principal. Contribuţia la fondul C.A.A. se achitã de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângã baroului la care este înscris sediul principal. Art. 212. -Avocatul are dreptul sã refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmãrire penalã sau de cercetare penalã ori a oricãrei autoritãţi publice, precum şi în cazul în care existã ori are cunoştinţã de un sistem de control al contactului cu clientul. Art. 213. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sã utilizeze ştampilã pe care o vor aplica pe actele emise. ªtampila va cuprinde obligatoriu, urmãtoarele menţiuni: Uniunea Naţionalã a Barourilor din România, baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului din anexa nr. XXI la prezentul statut. (2) Actele oricãrei forme de exercitare a profesiei poartã antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, dupã caz, telefon, telefax, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominalã a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesionalã. (3) Avocaţii pot utiliza parafã profesionalã. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", dupã caz, potrivit anexei nr. XXIII la prezentului statut. (4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, se aplicã parafa al cãrei model este prevãzut la anexa nr. XXIV la prezentul statut. §2. Îndatoririle avocatului Art. 214. - (1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia. (2) Avocatul este obligat sã respecte aceste principii în activitatea sa profesionalã, precum şi în viaţa privatã. Art. 215. - (1) Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfãşoarã activitatea profesionalã trebuie sã asigure pãstrarea secretului profesional.

(2) Secretul profesional vizeazã toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formã şi pe orice suport, furnizate avocatului de cãtre client în scopul acordãrii asistenţei juridice şi în legãturã cu care clientul a solicitat pãstrarea confidenţialitãţii, precum şi orice documente redactate de avocat, care conţin sau se fundamenteazã pe informaţiile sau datele furnizate de client în scopul acordãrii asistenţei juridice şi a cãror confidenţialitate a fost solicitatã de client. (3) În scopul asigurãrii secretului profesional, avocatul pãstreazã lucrãrile numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinţa avocatului. (4) Actele şi lucrãrile cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia sã se opunã la percheziţionarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi al biroului de lucru, precum şi la percheziţia corporalã, cu privire la actele sau lucrãrile cu caracter profesional aflate în locurile susmenţionate sau asupra sa. (5) Avocatul este obligat sã se opunã şi la ridicarea înscrisurilor şi bunurilor constând din acte şi lucrãri cu caracter profesional dacã nu sunt îndeplinite condiţiile art. 33 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de îndatã, sã încunoştinţeze despre cele întâmplate pe decanul baroului. Art. 216. - (1) Avocatul este obligat sã studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, sã se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecatã, de organele de urmãrire penalã sau de alte instituţii şi sã manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat. (2) Avocatul nu este obligat sã motiveze refuzul preluãrii unui caz ce i se propune a fi încredinţat, dacã acesta nu corespunde crezului sãu profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuitãţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare, deja angajatã. (3) Avocatul este obligat sã respecte solemnitatea şedinţelor de judecatã, sã pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis sã foloseascã expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii în proces, atât în şedinţa de judecatã, cât şi în afara acesteia. (4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia sã depunã note de şedinţã sau concluzii scrise, din proprie iniţiativã sau la cererea instanţei de judecatã. Art. 217. - (1) Avocatul are obligaţia sã acorde asistenţã juridicã obligatorie şi/sau gratuitã. Cauzele vor fi repartizate cu precãdere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevãzute de Lege. (2) Avocaţii pensionari care continuã activitatea nu vor fi repartizaţi pentru asistenţa judiciarã obligatorie. Art. 218. - (1) Avocatul are obligaţia sã se asigure pentru rãspunderea profesionalã, în temeiul art. 40 din Lege. (2) Prin "rãspundere profesionalã" se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi ale regulilor deontologice. (3) Asigurarea de rãspundere profesionalã cu caracter minim obligatoriu, se încheie cu observarea urmãtoarelor reguli: a) avocatul stagiar se asigurã pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual; b) avocatul definitiv se asigurã pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual. (4) Asigurarea pentru rãspundere profesionalã va fi încheiatã cel mai târziu pânã la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se încheie şi va fi în mod obligatoriu reînnoitã anual. Poliţa de asigurare, a cãrei copie este certificatã de avocat, va fi depusã la secretariatul baroului cel mai târziu la data de 28 decembrie a fiecãrui an. (5) Societatea civilã profesionalã şi societatea civilã profesionalã cu rãspundere limitatã pot încheia asigurare profesionalã în care sã fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercitã profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.

(6) Primele de asigurare profesionalã achitate de avocat, sau de formele de exercitare a profesiei reprezintã cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii. (7) Neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute în prezentul articol atrage neînscrierea în Tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. Art. 219. - (1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia sã participe la şedinţele acestora. (2) Avocatul are obligaţia sã participe la activitãţile hotãrâte de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţã prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv. (3) Absenţa nejustificatã de la activitãţile prevãzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinarã gravã. Art. 220. - (1) În activitatea sa profesionalã, avocatul poate folosi ca mijloc de probã, copii de pe actele încredinţate de client, pãstrând actele originale în vederea prezentãrii la cererea instanţei. (2) La cerere, avocatul este obligat sã restituie actele originale care i-au fost încredinţate, cãtre persoana de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat. Art. 221. - (1) Avocatul are obligaţia sã depunã toate diligenţele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat. (2) În cazul în care avocatul este împiedicat sã îndeplineascã serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfãşoarã activitatea într-o altã formã de exercitare a profesiei, dacã, în prealabil obţine acordul clientului în acest scop. Modelul delegaţiei de substituire este prevãzut la anexa nr. V la prezentul statut. (3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzãtor activitãţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi. Art. 222. - (1) Potrivit Legii, avocatul are obligaţia sã achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurãri al avocaţilor. (2) Cuantumul, termenul de platã a taxelor şi contribuţiilor prevãzute la alineatul precedent se stabileşte prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R., şi se aduce la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptãrii acesteia. Contribuţiile cãtre bugetul asigurãrilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilitã de Consiliul U.N.B.R. care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de platã ale C.A.A.. (3) La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se vireazã lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop. (4) Depãşirea termenului de platã a contribuţiilor prevãzute de prezentul articol atrage obligaţia de platã a majorãrilor de întârziere, în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, aplicat la suma datoratã. Art. 223. - Avocatul are obligaţia sã poarte robã în faţa tuturor instanţelor judecãtoreşti, în condiţiile Legii. Modelul şi caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XXV la prezentul statut. Art. 224. - (1) Avocatul are obligaţia sã poarte insignã şi sã deţinã legitimaţie de avocat, cu care se identificã în faţa instanţelor judecãtoreşti, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intrã în contact în exercitarea activitãţilor sale.

(2) Modelul legitimaţiei şi al insignei de avocat sunt prevãzute la anexele nr. XXVI şi nr. XXVII la prezentul statut. Art. 225. - (1) Avocatul are obligaţia sã foloseascã atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei. (2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în paragraful 3 al prezentei secţiuni. Art. 226. - (1) Avocatul este obligat sã ţinã urmãtoarele evidenţe: a) contractele de asistenţã juridicã; b) registrul de evidenţã a contractelor de asistenţã juridicã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XVII la prezentul statut; c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XVIII la prezentul statut; d) registrul de înregistrare a activitãţilor fiduciare în condiţiile art. 3 alin. (1), lit. g) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XIX la prezentul statut; e) registrul de înregistrare a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale şi/sau a acţiunilor societãţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1), lit. h) din Lege, al cãrui model este prezentat la anexa nr. XX la prezentul statut; f) evidenţele cerute de legislaţia fiscalã. (2) Consiliul baroului printr-un consilier delegat poate verifica evidenţele prevãzute la alin. (1), lit. b) - e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, prezentul statut şi statutul C.A.A. Nerespectarea, de cãtre avocat, a prezentãrii evidenţelor solicitate reprezintã abatere disciplinarã. (3) Verificarea evidenţelor prevãzute la alin. (1) lit. a) se face numai de decan sau înlocuitorul sãu de drept, numai în cazul unei anchete disciplinare, şi dacã existã acordul expres şi prealabil al clientului. Art. 227. - (1) Orice avocat care intrã în conflict cu un alt avocat este obligat sã îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevãzute la Secţiunea a 3-a din prezentul capitol. (2) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autoritãţi publice se aduc de îndatã de cãtre acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra mãsurilor ce trebuie luate. (3) În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinând unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemneazã un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi într-o adunare deliberativã cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date. Art. 228. - Avocatul este obligat sã prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat şi a cãror rambursare o solicitã. Art. 229. - (1) Avocatul are obligaţia sã se abţinã de la exercitarea oricãrei activitãţi profesionale în cazul în care existã sau survine un conflict de interese. (2) Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinarã gravã. §3. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei Art. 230. - (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinatã sã asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfãşuratã de acestea. Publicitatea trebuie sã fie veridicã, sã respecte secretul profesional şi sã fie realizatã cu demnitate şi prudenţã. (2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sunt interzise.

(3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamã în scopul dobândirii de clientelã. Art. 231. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: a) plasarea unei firme; b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut; c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cãrţi de telefon; d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii, etc. profesionale şi de specialitate; e) corespondenţã profesionalã şi cãrţi de vizitã profesionale; f) adresã de Internet. (2) Nu este permisã utilizarea urmãtoarelor mijloace de publicitate: a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedinţa unei persoane, sau într-un loc public; b) propunerea personalizatã de prestãri de servicii efectuatã de o formã de exercitare a profesiei, fãrã ca aceasta sã fi fost în prealabil solicitatã în acest sens; c) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masã, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. Art. 232. - (1) Firma trebuie sã aibã dimensiunile maxime de 40 X 60 cm şi va fi amplasatã la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru. (2) Firma cuprinde menţiunile prevãzute de anexa nr. XXII la statut, gravate pe suport metalic. Art. 233. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisã, cu ocazia stabilirii sau a schimbãrii sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificãrii formelor acestora. (2) În cazul în care anunţul se face prin presa scrisã dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm. (3) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfãşoarã activitatea. Art. 234. - (1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte. (2) În vederea participãrii la manifestãrile menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generalã, ale cãror formã şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizãrii comunicãrii acestora cãtre public. (3) Broşura de prezentare generalã nu poate face referire la: a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şi-au dat acordul în acest sens; b) activitãţi care nu au legãturã cu exercitarea profesiei. (4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generalã cãtre toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizatã numai de cãtre forma de exercitare a profesiei, fãrã posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzãrii, cu excepţia serviciilor poştale. Art. 235. - (1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: a) numãrul de telefon, telefax, adresa de Internet şi adresa electronicã (e-mail); b) indicarea sediului principal şi, dupã caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru; c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizatã, în prealabil, de consiliul baroului;

(2) Cãrţile de vizitã profesionale ale avocatului ce îşi desfãşoarã activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacã este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţarã sau în strãinãtate. Art. 236. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresã proprie de Internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfãşuratã, precum şi cele permise corespondenţei. (2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de Internet se avizeazã, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie sã respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional. (3) Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamã sau menţiune publicitarã pentru un produs sau serviciu diferit de activitãţile prevãzute de art. 3 alin. (1) din Lege. (4) Adresa de Internet nu poate conţine legãturi cãtre alte adrese de Internet (link-uri) al cãror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. (5) Pentru realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (4), forma de exercitare a profesiei deţinãtoare a adresei de Internet trebuie sã asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legãturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie sã dispunã fãrã întârziere eliminarea lor, dacã conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de avocat. Art. 237. - Nerespectarea obligaţiilor prevãzute de Lege şi prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinarã gravã. Secţiunea a 2-a Arbitrajul §1. Dispoziţii generale Art. 238. - (1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu a profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor din prezenta secţiune. (2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt, şi temeiul de drept. (3) Cererea va fi comunicatã pãrţii reclamate, care va fi invitatã sã-şi precizeze, în scris, punctul de vedere. §2. Medierea Art. 239. - (1) Decanul baroului poate propune pãrţilor o procedurã de mediere şi le comunicã numele mediatorului pe care l-a propus. (2) Dacã una din pãrţi refuzã medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului prevãzutã de art. 242 şi urmãtoarele din prezentul statut. Art. 240. - (1) Dupã ce pãrţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 lunã. (2) Activitatea mediatorului este gratuitã. Art. 241. - (1) Mediatorul poate proceda la consultarea pãrţilor fie împreunã, fie separat pentru a constata punctele asupra cãrora existã divergenţã şi modalitãţile în care interesele pãrţilor pot fi conciliate. (2) La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces - verbal semnat şi de pãrţi în care va consemna concilierea acestora. În caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretenţiile asupra cãrora pãrţile au convenit sau, dupã caz, punctele asupra cãrora pãrţile au opinii diferite şi vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.

(3)Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnãrii eşecului medierii, îl va comunica pãrţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului. §3. Arbitrajul Art. 242. - Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesatã poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusã dispoziţiilor art. 343 - 368 din Codul de procedurã civilã şi dispoziţiilor de mai jos. Art. 243. - (1) Partea interesatã formuleazã cerere de arbitrare pe care o înainteazã decanului baroului. (2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus. (3) Cererea precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte pãrţi sunt şi unul pentru decan. Art. 244. - (1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndatã pârâţilor. (2) În cazul în care pârâtul este o formã asociativã de exercitare a profesiei, comunicarea se face cãtre reprezentantul acesteia. (3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arãta punctul sãu asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţionalã care va îndeplini aceleaşi condiţii de forma ca şi cererea de arbitrare. Art. 245. - (1) În cazul în care pãrţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou. (2) Funcţia de arbitru poate fi îndeplinitã numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptã în profesie şi care se bucurã de o bunã reputaţie. (3) Activitatea arbitrului este remuneratã potrivit regulilor stabilite de decan. (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza aceastã însãrcinare fãrã o justificare întemeiatã. Art. 246. - (1) În procedura arbitralã, pãrţile pot fi asistate de un avocat. (2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialitãţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din pãrţi va fi comunicatã celeilalte pãrţi. (3) ªedinţele de judecatã nu sunt publice. Art. 247. - Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevãzute de codul de procedurã civilã. Art. 248. - Dacã pãrţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice. Art. 249. - (1) Prin grija decanului, se va comunica fiecãrei pãrţi o copie a hotãrârii arbitrale. (2) Executarea hotãrârii arbitrale se realizeazã în condiţiile art. 367 - 368 din Codul de procedurã civilã. Art. 250 - (1) În situaţia în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevãzut la articolele din prezentul paragraf, atribuţiile prevãzute la art. 244, 245 şi 249 din prezentul statut vor fi exercitate de cãtre preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei Permanente a U.N.B.R. (2) În litigiile arbitrale în care hotãrârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat strãin, avocatul strãin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit cãreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotãrârii arbitrale ce se va pronunţa.

Art. 251. - Dosarul arbitrai va fi arhivat de barou şi va fi pãstrat timp de 5 ani. Secţiunea a 3-a Rãspunderea disciplinarã § 1. Dispoziţii generale Art. 252 - (1) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii. (2) Fapta sãvârşitã de avocat, prin care se încalcã dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotãrârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de naturã sã prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã potrivit art. 73 din Lege. (3) Constituie abatere disciplinarã gravã încãlcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut ce prevãd expres o astfel de calificare. Art. 253. - (1) Rãspunderea disciplinarã a avocatului nu exclude rãspunderea civilã, penalã sau administrativã. (2) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvârşirii abaterii. (3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţã agravantã, care va fi luatã în considerare la aplicarea sancţiunii. Art. 254. - Consiliile barourilor sunt obligate sã ţinã evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecãrui avocat şi sã comunice situaţia disciplinarã a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii. Art. 255. - Instanţele disciplinare sunt: a) comisia de disciplinã a baroului; b) Comisia centralã de disciplinã; c) Consiliul U.N.B.R., în plenul sãu, constituit conform art. 72 alin. (3) din Lege. §2. Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare Art. 256. - (1) În fiecare barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplinã, independentã de organele de conducere ale baroului prevãzute la art. 49 din Lege, alcãtuitã din 5 pânã la 11 membri, aleşi de adunarea generalã a baroului pe o perioadã de 4 ani. (2) Membrii comisiilor de disciplinã se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. Art. 257. - (1) Comisia de disciplinã a baroului este coordonatã de un preşedinte ales de cãtre membrii acesteia. (2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplinã şi care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care pãstreazã, ţine evidenţele şi efectueazã lucrãrile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui. (3) Cheltuielile necesare activitãţilor comisiei de disciplinã se suportã de cãtre barou. (4) Alcãtuirea completelor de judecatã, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activitãţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplinã sunt în sarcina preşedintelui. Art. 258. - Comisia de disciplinã a baroului judecã, în primã instanţã, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor sãvârşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R.

Art. 259. - (1) În cadrul U.N.B.R. este organizatã şi funcţioneazã Comisia centralã de disciplinã. (2) Comisia centralã de disciplinã este alcãtuitã din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunãrile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunãrile generale ale barourilor. (3) Membrii Comisiei centrale de disciplinã se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie. (4) Din completele de judecatã alcãtuite potrivit art. 72 alin. (2), lit. a) şi b) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele pânã la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecatã, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevãzut la art. 71 alin. (2) din Lege, precum şi soţul sau rudele pânã la gradul patru inclusiv ale pãrţii care a declanşat prin plângere procedura disciplinarã. (5) Comisia centralã de disciplinã este coordonatã de unul dintre membrii acesteia în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute. Art. 260. - Comisia centralã de disciplinã judecã: a) ca instanţã de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor; b) în contestaţie, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplinã ale barourilor şi a încheierilor prevãzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din Lege. Art. 261. - Comisia centralã de disciplinã îşi organizeazã, îşi ţine evidenţele şi îşi desfãşoarã lucrãrile cu sprijinul comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de cãtre comisia permanentã, îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplinã. Art. 262. - (1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţã disciplinarã, în plenul sãu, mai puţin cel în cauzã, judecã recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia centralã de disciplinã, ca instanţã de fond, şi a încheierilor prevãzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din Lege. (2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanentã, îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţã disciplinarã în condiţiile alineatului precedent. Art. 263. - Executarea deciziilor disciplinare se face de cãtre consiliul baroului în care avocatul este înscris. §3. Reguli de procedurã Art. 264. - (1) Plângerea îndreptatã împotriva unui avocat se adreseazã consiliului baroului pe al cãrui tablou avocatul figureazã cu drept de exercitare a profesiei. Dacã avocatul este pensionar care îşi continuã activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adreseazã baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou. (2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalitãţile prevãzute la art. 70 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotãrâre consemnatã în procesul-verbal de şedinţã. (3) Consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevãzute la art. 71 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintatã de îndatã Consiliului U.N.B.R. Art. 265. - (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectueazã de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile. (2) Daca abaterea disciplinarã s-a sãvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetãri, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza cãruia s-a sãvârşit fapta. (3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueazã de cãtre Consiliului U.N.B.R. În acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile.

(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetãrii prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleazã în scris şi se judecã de cãtre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat. Art. 266. - (1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate. (2) Cercetãrile se efectueazã dupã convocarea în scris, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisã la sediul sãu profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris printr-un mijloc de comunicare ce asigurã conservarea dovezii şi a datei la care s-a fãcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţã prin semnãturã. (3) Cercetarea se efectueazã numai dupã încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţã a conţinutului plângerii ori al sesizãrii. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise. (4) Refuzul de a da curs convocãrii constituie o încãlcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedicã desfãşurarea anchetei disciplinare. (5) În cursul cercetãrilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultãrii persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale cãror declaraţii pot elucida cazul, va face verificãri de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevãzute de lege. (6) Dupã efectuarea cercetãrilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizãrii. (7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însãrcinãrii. Art. 267. - (1) În şedinţa imediat urmãtoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupã caz, consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrãrilor care au stat la baza întocmirii acestuia. (2) Consiliul U.N.B.R. sau, dupã caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale. Art. 268. - (1) Dupã efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, dupã caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetãrilor. (2) Soluţia se comunicã, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire sau direct prin semnãturã pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a fãcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevãzutã la alin. 1. (3) În situaţia în care, în urma anchetãrii abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însãrcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinarã. (4) Acţiunea disciplinarã se redacteazã în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmeazã a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semneazã de cãtre decanul baroului sau, dupã caz, de preşedintele U.N.B.R. (5) În caz de abatere gravã, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupã caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplinã competente suspendarea din profesie a avocatului în cauzã, în condiţiile art. 581 din Codul de procedurã civilã. Art. 269. - (1) Pe durata urmãririi penale sau a judecãrii faptei care constituie abatere disciplinarã, procedura disciplinarã se suspendã, urmând sã fie reluatã dupã soluţionarea cauzei. (2) Pe perioada suspendãrii procedurii de anchetare şi judecatã pentru sãvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevãzut la art. 71 alin. (4) din Lege este oprit Cursul termenului se reia dupã soluţionarea definitivã a cauzei.

Art. 270. - (1) Preşedintele comisiei de disciplinã va fixa, de îndatã, termen de judecatã cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune. (2) Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. Art. 271. - (1) În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfãţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. (2) ªedinţa instanţei disciplinare nu este publicã, iar lucrãrile şedinţei se consemneazã într-o încheiere. (3) Lipsa pãrţilor regulat citate nu împiedicã judecata, instanţa disciplinarã putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauzã. (4) Instanţa disciplinarã hotãrãşte, cu majoritate de voturi, şi pronunţã o decizie disciplinarã. Art. 272. - (1) Decizia disciplinarã rãmasã definitivã are autoritate de lucru judecat faţã de pãrţi şi de organele profesiei. (2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauzã, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R. (3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevãzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunicã, de asemenea, în condiţiile alin. (2). (4) Recursul declarat împotriva mãsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 74 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare se depune şi se înregistreazã la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupã expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se înregistreazã la comisia de disciplinã care a pronunţat hotãrârea, care, îl va înainta, de îndatã, împreunã cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente. Art. 273. - Recursul prevãzut la art. 72 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevãzut la art. 72 alin. (4) din Lege. Art. 274. - (1) Dispoziţiile privind procedura judecãrii acţiunilor disciplinare prevãzute în prezentul statut se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã. (2) Cãile de atac exercitate împotriva hotãrârilor instanţelor disciplinare de fond se judecã şi au regimul cãii de atac a recursului prevãzut de Codul de procedurã civilã în cazurile în care hotãrârile nu se atacã cu apel. CAPITOLUL V Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a avocaţilor Secţiunea a 1-a Stagiul profesional §1. Dispoziţii generale Art. 275. - (1) Stagiul profesional, denumit în continuare "stagiu", reprezintã perioada parcursã la începutul exercitãrii profesiei şi are ca scop pregãtirea şi formarea profesionalã iniţialã a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv. (2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege. (3) În perioada stagiului, avocatul îşi desfãşoarã activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. Art. 276. - (1) Pregãtirea şi formarea profesionalã iniţialã a avocaţilor stagiari se realizeazã prin:

a) îndrumare şi formare profesionalã continuã în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se aflã în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei; b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului; c) formele de învãţãmânt organizate de Institutul Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor denumit în continuare I.N.P.P.A.; (2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 63, lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului I.N.P.P.A. şi a barourilor, întocmeşte şi aprobã: a) cadrul unitar al programelor de învãţãmânt pentru pregãtirea profesionalã a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri; b) programele şi planul de învãţãmânt propus de I.N.P.P.A. Art. 277. - (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţitã de documentaţia prevãzutã de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia cãruia solicitantul se va înscrie şi îşi va exercita profesia. (2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja cã va urma formele de pregãtire profesionalã prevãzute de prezentul statut şi hotãrâte de organele profesiei. Art. 278. - (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobã de consiliul baroului prin hotãrâre, dupã îndeplinirea procedurii prevãzute de prezentul statut. (2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în profesie. La cerere, acesta va fi înscris în Tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura prevãzutã de statut, prin hotãrârea consiliului baroului. Hotãrârea va fi comunicatã solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotãrârea prin care se respinge cererea de înscriere, va fi motivatã şi va fi comunicatã solicitantului. (3) Hotãrârile consiliului baroului pot fi contestate la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicare. Art. 279. - (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice. (2) Avocatul stagiar are urmãtoarele îndatoriri suplimentare: a) sã îşi perfecţioneze pregãtirea profesionalã teoreticã şi sã-şi însuşeascã tehnica de practicã avocaţialã; b) sã participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, sã pregãteascã în scris subiectele conferinţelor şi lucrãrile avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu; c) sã efectueze lucrãrile avocaţiale repartizate de avocatul îndrumãtor şi de serviciul de asistenţã judiciarã al baroului; d) sã participe la toate manifestãrile profesionale la care este convocat de cãtre organele de conducere ale profesiei; e) sã desfãşoare o activitate efectivã în profesie şi sã anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului. (3) Avocatul stagiar care urmeazã cursurile de pregãtire şi perfecţionare profesionalã organizate de I.N.P.P.A. este obligat sã îndeplineascã şi îndatoririle ce decurg din aceastã calitate şi sã respecte contractul de formare profesionalã încheiat cu I.N.P.P.A.. (4) Nerespectarea îndatoririlor prevãzute mai sus reprezintã abatere disciplinarã. Art. 280. - (1) Durata stagiului este de 2 ani, calculatã de la data înscrierii în Tabloul avocaţilor. (2) Perioada în care avocatul stagiar urmeazã cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului. Art. 281. - (1) Persoana care anterior primirii în profesie a fost definitivatã în funcţia juridicã pe care a exercitat-o înainte de primirea în profesia de avocat sau a promovat examen de definitivare în aceasta funcţie, dobândeşte, potrivit art. 19 alin. (2) şi (3) din Lege, calitatea de avocat definitiv.

(2) Prin funcţii juridice, în sensul art. 19 din Lege, se înţeleg funcţiile îndeplinite efectiv dupã absolvirea facultãţii şi dupã susţinerea examenului de licenţã. (3) Consilierii juridici care nu au susţinut examen de definitivare în profesia de consilier juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic, dobândesc calitatea de avocat definitiv. (4) Constatarea acestei calitãţi va fi menţionatã în decizia de înscriere în barou. §2. Contractul de formare profesionalã iniţialã Art. 282. - Pentru a fi înscris în tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesionalã sau un contract de salarizare în interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionalã iniţialã, încheiat cu o formã de exercitare a profesiei sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 18 din Lege. Art. 283. - (1) Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţionalã, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciarã pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţã judiciarã al baroului. (2) Forma de exercitare a profesiei se angajeazã faţã de consiliul baroului cu privire la asigurarea executãrii contractului de formare profesionalã iniţialã şi este obligat sã îl informeze pe decan, în scris, asupra oricãrei cauze de încetare a îndrumãrii. Forma de exercitare a profesiei se angajeazã faţã de consiliul baroului pentru asigurarea contribuţiei la fondul de formare profesionalã necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la art. 53 alin. (2) lit. j) şi art. 63 lit. f) din Lege, conform hotãrârilor adoptate de Congresul avocaţilor, în temeiul art. 61 alin. (1) lit. e) din Lege. (3) Avocatul îndrumãtor trebuie sã aibã reputaţie profesionalã neştirbitã, vechimea prevãzutã de art. 18 din lege şi sã declare expres situaţiile în care se aflã dacã sunt incidente cazurile prevãzute la art. 19 alin. (4) şi la art. 20 din Lege care vor fi consemnate în contractele prevãzute la art. 282 din statut. (4) Consiliul baroului poate stabili numãrul de contracte de colaborare profesionalã sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesionalã iniţialã ce pot fi încheiate de un avocat care îndeplineşte condiţiile art. 18 din Lege. (5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi. (6) Dacã, din orice motive obiective, înceteazã îndrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse de lege, statut şi hotãrârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de cãtre un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar în a-şi gãsi un îndrumãtor. Pânã la gãsirea altui îndrumãtor, stagiu se suspendã. Contractul de formare profesionalã iniţialã va cuprinde în mod expres clauze corespunzãtoare. (7) Dacã, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesionalã iniţialã nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita sã depunã un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constatã cã avocatul, cu rea-credinţã, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinarã. (8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesionalã iniţialã propuse de avocaţii strãini înscrişi pe Tabloul special al fiecãrui barou. §3. Suspendarea stagiului Art. 284. - (1) Stagiul se suspendã în condiţiile art. 17 alin. (3) din Lege. (2) Stagiul nu se suspendã în perioada în care avocatul stagiar urmeazã o formã de pregãtire şi perfecţionare profesionalã la o instituţie de învãţãmânt superior (cursuri cu frecvenţã) dacã forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se aflã în raporturi contractuale profesionale atestã baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligã sã garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevãzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.

(3) Stagiul se suspendã în cazul în care avocatul stagiar ocupã o funcţie incompatibilã cu exerciţiul profesiei sau nu îşi exercitã efectiv stagiul timp de un an. (4) În situaţia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în Tabloul avocaţilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicatã incompatibilitatea decât dacã avocatul care s-a obligat sã asigure formarea profesionalã iniţialã este de acord cu întreruperea stagiului şi cu executarea contractului iniţial dupã ridicarea incompatibilitãţii; (5) Suspendarea stagiului se constatã de cãtre consiliul baroului, care apreciazã asupra împrejurãrilor ce justificã lipsa din profesie, durata suspendãrii şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendãrii. (6) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionalã iniţialã cu un avocat care îndeplineşte condiţiile legale de competenţã profesionalã aptã a asigura prin îndrumare formarea profesionalã iniţialã. Art. 285. - (1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciazã asupra împrejurãrilor ce justificã lipsa din profesie, durata suspendãrii şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendãrii. (2) Stagiul se suspendã în cazul în care avocatul stagiar ocupã o funcţie incompatibilã cu exerciţiul profesiei sau nu îşi exercitã efectiv stagiul timp de un an. (3) Stagiul efectuat anterior întreruperii nu intrã în calculul termenului stabilit de art. 17 alin. (1) din lege. §4. Condiţiile şi efectele organizãrii stagiului de cãtre consiliul baroului Art. 286. - (1) În exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 53, lit. j) din Lege, consiliul baroului organizeazã pregãtirea profesionalã a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu. (2) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrãri avocaţiale scrise, dezbateri de speţe. (3) Conferinţele de stagiu se desfãşoarã pe baza unui program aprobat anual de consiliul baroului, pregãtit de cãtre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaţilor îndrumãtori. (4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrãrilor avocaţilor stagiari. (5) Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatatã prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de cãtre avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin. Art. 287. - (1) La sfârşitul fiecãrui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notatã cu note între 1 şi 10 de cãtre consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrãrile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestãrile baroului la care a fost convocat. (2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumãtor şi de coordonatorul serviciului de asistenţã judiciarã al baroului cu privire la activitatea depusã pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale. (3) Notãrile vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie. (4) Consiliul baroului, evaluând notarea acordatã de consilierul coordonator al stagiului precum şi raportul avocatului îndrumãtor şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţã judiciarã, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an. Art. 288. - (1) Îndrumarea profesionalã a avocatului stagiar este asiguratã de avocatul îndrumãtor care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.

(2) Pot asigura îndrumarea profesionalã a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de art. 18 din Lege, precum şi condiţiile stabilite prin hotãrâre a consiliului baroului şi sunt titulari de cabinete individuale sau avocaţi asociaţi. (3) Încetarea îndrumãrii din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotãrãşte schimbarea îndrumãtorului. Art. 289. - (1) Avocatul îndrumãtor şi coordonatorul serviciului de asistenţã judiciarã se vor preocupa de realizarea de cãtre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzãtor muncii depuse şi potrivit art. 283 alin. (1) din prezentul statut. (2) Fapta avocatului care asigurã îndrumarea profesionalã, de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinarã gravã. (3) Distinct de rãspunderea disciplinarã, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesionalã pe o perioadã de la 1 la 5 ani. Art. 290. - (1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecãtorii. (2) Avocatul stagiar poate efectua activitãţile prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege. §5. Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesie Art. 291. - (1) Dupã terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivatã, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivã a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumãtor şi a celui al serviciului de asistenţã judiciarã, precum şi a notãrilor consilierului coordonator al stagiului profesional. (2) I.N.P.P.A. va comunica fiecãrui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari. Art. 292. - În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie. Art. 293. - (1) Consiliul baroului va hotãrî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului de definitivat în baza evaluãrii activitãţii sale de pregãtire profesionalã. (2) Evaluarea prevãzutã la alineatul precedent se va realiza în baza: a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu; b) raportul avocatului îndrumãtor; c) referatul consilierului coordonator al serviciului de asistenţã judiciarã a baroului; d) raportul final. Art. 294. - (1) La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sã susţinã examenul de definitivare. (2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A., este înscris din oficiu în urmãtoarea sesiune a examenului de definitivat. (3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat va fi exclus din profesie. §6. Examenul de definitivare în profesia de avocat Art. 295. (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizeazã de cãtre fiecare barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al examenului prin Regulamentul de desfãşurare a examenului. Regulamentul va prevede în mod obligatoriu materiile din care urmeazã a se face examinarea, programa analiticã iar la propunerea Baroului Bucureşti, data unicã de susţinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practicã a candidaţilor şi respectarea opţiunii

acestora, în mãsura posibilitãţilor, spre a fi examinat în raport de specializãrile în care s-au iniţiat, separat de examinarea privind pregãtirea profesionalã generalã. (text original în vigoare pânã la 1 ianuarie 2008) (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizeazã de barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al acestuia prin regulamentul de desfãşurare a examenului, în care se vor prevedea programa analiticã şi materiile obligatorii şi opţionale la care urmeazã a se face examinarea. Examinarea candidaţilor se va face atât cu privire la pregãtirea profesionalã generalã, cât şi cu privire la deprinderile practice specifice profesiei, ţinându-se cont de opţiunea candidaţilor, în cazul materiilor opţionale la care urmeazã a se face examinarea. Examenul de definitivare în profesia de avocat se poate organiza trimestrial, în ultima lunã a fiecãrui trimestru, dacã se constatã cã existã un numãr suficient de candidaţi care justificã organizarea examenului, potrivit hotãrârii Comisiei permanente a U.N.B.R. (2) Comisia de examen a fiecãrui barou este formatã din avocaţi definitivi cu competenţa profesionalã deplinã şi cu reputaţie profesionalã neştirbitã. Procedura de desemnare va fi prevãzutã în Regulamentul de examen. (3) Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afişare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului şi va fi adus la cunoştinţã candidaţilor prin grija consiliilor barourilor. Art. 296. - (1) Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului şi vor fi comunicate U.N.B.R.. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzãtor, rezultatele examenului de absolvire. (2) Dupã promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv şi va fi înscris în Tabloul avocaţilor definitivi. (3) Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a calitãţii de avocat definitiv şi va efectua înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi. (4) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, curge termenul prevãzut la art. 22 alin. (2) din Lege. Secţiunea a 2 - a Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor Art. 297. - (1) I.N.P.P.A. este persoanã juridicã de drept privat, nonprofit, aflatã sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare. (2) I.N.P.P.A. are personalitate juridicã şi buget propriu, care se aprobã anual de cãtre Consiliul U.N.B.R. (3) Consiliul U.N.B.R. adoptã şi modificã Statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia. (4) Conducerea I.N.P.P.A. este asiguratã de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în continuare Consiliul Institutului. (5) Consiliul Institutului este format din cinci membri, desemnaţi pentru o perioadã de patru ani, conform statutului I.N.P.P.A.. (6) Preşedintele Consiliului este Directorul Institutului. (7) Conducerea executivã a Institutului este asiguratã de un director executiv numit de Consiliul Institutului. (8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din: a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor; b) donaţii, sponsorizãri sau legate; c) venituri realizate din activitãţi economice directe; d) alte venituri prevãzute de Statutul I.N.P.P.A..

Art. 298. - (1) În temeiul Legii, al prezentului statut şi al Statutului sãu de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã pregãtirea şi formarea profesionalã iniţialã a avocaţilor stagiari la standarde de competenţã profesionalã stabilite de organele profesiei; b) elaboreazã programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptarea programei anuale de studiu; c) elaboreazã în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregãtirii continue şi propune Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România adoptarea acestuia; d) asigurã cursanţilor stagiile de practicã la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societãţi civile profesionale sau societãţi civile profesionale cu rãspundere limitatã; e) organizeazã examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfãşurare aprobat de Consiliul U.N.B.R. (2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfãşoarã sub forma de prelegeri şi ateliere încadrate în module de pregãtire, în urma cãrora cursanţii obţin calificative. (3) Dispoziţiile referitoare la formarea profesionalã iniţialã sunt aplicabile şi formelor de exercitare a profesiei care asigurã stagiile de practicã ale cursanţilor. Art. 299. - (1) La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practicã organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sã susţinã examenul de absolvire. (2) Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atestã formarea profesionalã iniţialã în profesia de avocat şi are regimul prevãzut de lege în materia formãrii profesionale iniţiale şi în materia recunoaşterii calificãrilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate. Secţiunea a 3-a Pregãtirea profesionalã continuã Art. 300. - (1) Avocaţii sunt obligaţi sã-şi actualizeze permanent pregãtirea lor profesionalã, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercitã profesia. (2) Pregãtirea profesionalã continuã presupune lãrgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lãrgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeanã, precum şi dobândirea certificãrii pregãtirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregãtirea profesionalã a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. (3) Pregãtirea profesionalã continuã se realizeazã şi prin specializarea impusã de diversificarea şi extinderea aplicãrii dreptului în raport de evoluţia relaţiilor social - economice contemporane. Art. 301. - (1) Toate organele profesiei şi instituţiile ce îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sã asigure condiţiile necesare pregãtirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii opteazã. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului comunitar european, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie. (2) Pregãtirea profesionalã continuã se realizeazã în cadrul barourilor, al Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de cãtre avocaţi a obligaţiei profesionale de pregãtire continuã bazatã pe o culturã juridicã de calitate şi o pregãtire temeinicã pentru îndeplinirea corespunzãtoare a activitãţilor de interes public pe care le implicã folosirea titlului profesional de avocat. Art. 302. - Reprezintã modalitãţi de pregãtire profesionalã continuã, în cadru organizat: a) activitãţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregãtire profesionalã continuã al I.N.P.P.A.; b) asistenţa la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altã formã organizatã pentru realizarea actualizãrii cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei; c) pregãtirea on-line;

d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; e) activitãţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri; f) activitãţi organizate în cooperare cu instituţii de învãţãmânt sau instituţii de realizare a pregãtirii profesionale în domenii conexe activitãţii specifice profesiei de avocat. g) orice altã activitate recunoscutã de organele profesiei. Art. 303. - (1) Pregãtirea continuã realizatã de cãtre avocaţi va fi evaluatã în mod regulat. (2) Controlul respectãrii obligaţiilor de pregãtire continuã (inclusiv consecinţele nerespectãrii acestor obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de cãtre avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregãtirii profesionale continue este de competenţa Baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzãtor exercitãrii profesiei la nivel naţional conform hotãrârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R. (3) Pe baza hotãrârilor Congresului avocaţilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregãtirii profesionale continue a avocaţilor care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregãtirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregãtirea profesionalã continuã a fiecãrui avocat. CAPITOLUL VI Asigurãrile sociale Art. 304. - (1) Avocaţii înscrişi în barouri, care figureazã în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurãri sociale al avocaţilor şi sunt membri de drept ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor denumitã în continuare C.A.A.. (2) Avocaţii înscrişi în barou care nu figureazã în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurãri sociale corespunzãtor perioadei în care şi-au exercitat profesia, în condiţiile prevãzute de legea şi Statutul C.A.A.. (3) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luatã în calcul la stabilirea vechimii în avocaturã, în condiţiile achitãrii cotelor de contribuţie la C.A.A.. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi bãneşti încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfãşuratã în perioada mandatului de parlamentar, se considerã venituri din profesie şi se iau în calcul atât la stabilirea cotelor de contribuţie, cât şi la stabilirea pensiei de cãtre C.A.A.. Art. 305. - (1) C.A.A. este organizatã şi funcţioneazã în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România. C.A.A. este instituţie autonomã de interes public, are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu. (2) C.A.A. va înfiinţa filiale organizate pe lângã barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R. (3) Filialele C.A.A., constituite în condiţiile prevãzute de lege, au personalitate juridicã de interes public, buget şi patrimoniu propriu. Art. 306. - C.A.A. stabileşte şi acordã membrilor sãi, în condiţiile legii sale de organizare şi ale Statutului C.A.A., pensii şi ajutoare sociale. Art. 307. - (1) Fondurile C.A.A. se constituie în condiţiile statutului acesteia. (2) Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bazã de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisã aplicarea altor criterii de calcul. Art. 308. - (1) Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia pânã la data de 15 ale lunii urmãtoare celei pentru care se face plata. (2) În cazul achitãrii contribuţiei prin ordin de platã, plata se considerã fãcutã la data debitãrii contului bancar al plãtitorului. În cazul în care data de 15 a lunii este o zi nelucrãtoare, plata

contribuţiei se socoteşte fãcutã în termen dacã este fãcutã în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare datei de 15. (3) Depãşirea cu cel mult 5 zile a termenului de platã prevãzut la alineatul precedent atrage obligaţia de platã a majorãrilor de întârziere în favoarea C.A.A.. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat sã ateste, în scris şi sub semnãturã veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectueazã plata şi pentru care plãteşte cota de contribuţie în condiţiile prevãzute de Statutul C.A.A.. Statutul C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea în care se face şi se înregistreazã declaraţia. (4) Avocatul care plãteşte cota maximã de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plãtite. Art. 309. - (1) Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea mãsurii prevãzute la art. 27 lit. c) din Lege. (2) Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plãţii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificãrii. (3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevãzute la alineatul precedent nu este necesarã dacã avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile realizate pe o perioadã mai mare de 6 luni şi nici nu a plãtit cotele de contribuţie la C.A.A.. (4) Încãlcarea repetata a obligaţiilor prevãzute la art.76 alin.(2) din Lege constituie abatere disciplinarã gravã. Art. 310. - La cererea filialei avocatul este obligat sã informeze în scris asupra îndeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurãrilor sociale privind avocaţii, sã indice criteriile în raport cu care a achitat contribuţia şi sã prezinte dovezile de platã a acesteia, în cazurile în care din evidenţele filialei nu rezultã datele prevãzute în prezentul articol. Art. 311. - (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor în vederea aplicãrii unitare a legii. (2) Între filialã, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin Statutul C.A.A. modul de comunicare a informaţiilor şi de coordonare a activitãţii filialelor. (3) Adunarea generalã a filialei se întruneşte anual, la aceeaşi data cu adunarea generalã ordinarã a baroului sau ori de câte ori este nevoie. (4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generala dupã obţinerea avizului consiliului baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare. (5) Hotãrârile consiliului de administraţie al filialei se comunicã C.A.A. şi consiliului baroului. (6) Consiliul baroului poate convoca în şedinţã comunã consiliul de administraţie al filialei. Art. 312. - (1) Consiliul de administraţie al filialei va face propuneri Consiliului de administraţie al C.A.A. pentru aprobarea statului de funcţiuni, dupã obţinerea avizului consiliului baroului. (2) Dupã obţinerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administraţie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei. (3) Consiliul de administraţie al filialei îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare al C.A.A. şi pune în aplicare hotãrârile Consiliului de administraţie al C.A.A., Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului. (4) În caz de abatere gravã şi evidenţã ori de nereguli financiare, Consiliul de administraţie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administraţie al filialei. În acest caz Consiliul de administraţie al C.A.A. va numi o conducere interimarã cu avizul consultativ al consiliului baroului, pânã la organizarea unor noi alegeri, respectiv pânã la data primei adunãri generale ordinare sau extraordinare a filialei. Art. 313. - (1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administraţie al C.A.A. în vederea aplicãrii legii şi a Statutului C.A.A..

(2) Pentru cheltuielile cu caracter de investiţii din disponibilitãţile bãneşti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investiţii, care va fi aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România în ultima şedinţã a fiecãrui an pentru anul urmãtor. La întocmirea programului anual de investiţii înscris în bugetul anului urmãtor, Consiliul de administraţie al C.A.A. va avea în vedere evoluţiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor trei trimestre ale anului în curs. (3) În intervalul dintre Congresele avocaţilor, în caz de abatere gravã şi evidentã ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administraţie al C.A.A. În acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimarã, pânã la proximul Congres. Art. 314. - (1) Toate hotãrârile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A. intrã în vigoare şi vor fi puse în aplicare în trei zile de la comunicarea acestora fãcutã cãtre membrii C.A.A., inclusiv prin internet. (2) În mod corespunzãtor dispoziţiile alineatului de mai sus se aplicã cu privire la hotãrârile şi deciziile consiliilor de administraţie ale filialelor. CAPITOLUL VI1 Exercitarea în România a profesiei de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale Art. 314-1. - Dispoziţiile art. 801 - 801-6 din Lege se aplicã întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 37 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 3 iunie 2004). SECŢIUNEA a 2-a Dobândirea calitãţii de membru al unui barou din România de cãtre persoane fizice strãine care au calitatea de avocat Art. 314-2. - (1) Persoanele fizice strãine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din România şi pot exercita, în consecinţã, profesia de avocat în România, dacã în statul în care îşi au domiciliul deţin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autoritãţile publice care le autorizeazã, precum şi în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeanã, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004. (2) Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesarã existenţa unor convenţii bilaterale. (3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calitãţii de membru al unui barou din România va conţine: a) cererea de evaluare; b) curriculum vitae şi copie a paşaportului; c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizatã şi traducere autorizatã, în termen de 3 luni de la eliberarea lui; d) diplomã universitarã; e) certificat de onorabilitate; f) declaraţia de compatibilitate; g) solicitarea de stagiu de adaptare de 2 ani sau de susţinere a probei de aptitudini. (4) Etapele necesare dobândirii calitãţii de membru al unui barou din România şi documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentatã în anexa nr. XXXI la prezentul statut.

(5) Convenţiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenţii, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din metodologia prezentatã în anexa nr. XXXI, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în legãturã cu activitatea avocaţilor. SECŢIUNEA a 3-a Înscrierea grupãrilor strãine care exercitã profesia de avocat în tablourile barourilor din România Art. 314-3. - (1) Grupãrile strãine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii profesionale secundare în România şi se pot înscrie în tablourile barourilor din România pentru ca membrii acestora sã exercite în numele grupãrii profesia de avocat în România, dacã în statul în care îşi au sediul profesional desfãşoarã aceastã activitate şi au statutul de societate civilã profesionalã, certificatã de organismele profesionale recunoscute sau de autoritãţile publice care le autorizeazã, în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeanã, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004. (2) Pentru societãţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesarã existenţa unor convenţii bilaterale. (3) Documentaţia de evaluare pentru înscrierea în tablourile barourilor din România va conţine: a) cererea de evaluare, semnatã de reprezentantul legal al grupãrii; b) copia paşaportului reprezentantului legal al grupãrii (în cazul în care acesta nu s-a înscris anterior în nume propriu într-un barou din România); c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentã, în copie legalizatã, şi traducerea autorizatã a acestuia, valabil pentru un termen de 3 luni de la eliberarea sa; d) actul constitutiv sau statutul grupãrii. (4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotãrî cu privire la înscrierea societãţii în tabloul baroului. SECŢIUNEA a 4-a Exercitarea în România a profesiei de avocat de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European Art. 314-4. - Avocaţii înscrişi într-un barou din România în condiţiile prevãzute în prezentul capitol dobândesc de la data înscrierii în barou toate drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege şi de prezentul statut. CAPITOLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 315. - (1) În aplicarea dispoziţiilor prevãzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a şi încasa taxe pentru: a) înscrierea în barou a avocaţilor primiţi în profesie, cu examen sau scutire de examen; b) înscrierea la examenul de intrare în profesie; c) înscrierea la examenul de definitivat; d) reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului exclus pentru neplata contribuţiilor profesionale; e) reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil; f) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxã ce va fi perceputã de baroul la care avocatul se transferã, g) înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou; h) înscrierea în Tabloul special a avocatului strãin; i) activitãţi de secretariat şi jurisdicţie profesionalã. (2) Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R. Art. 316. - Comisia Permanentã a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi încasa taxe pentru: a) înscrierea candidaţilor la examenul de primire în profesie;

b) înscrierea candidaţilor la examenul de definitivare în profesie; c) înscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba românã a avocaţilor strãini; d) acordarea de avize conforme, în condiţiile legii; e) activitãţi de secretariat şi de jurisdicţie profesionalã. Art. 317. - Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat (societãţile civile profesionale cu rãspundere limitatã), reglementate prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, se pot organiza şi funcţiona numai dupã intrarea în vigoare a prezentului statut. Art. 318. - Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data adoptãrii Legii nr.255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile potrivit Legii şi statutului, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga duratã a mandatului pentru care au fost alese. Art.319 - Avocaţii care se aflã în perioada de stagiu la data intrãrii în vigoare a prezentului statut şi pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie, pânã la publicarea Legii nr. 255/23.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995, beneficiazã de drepturile acordate. Avocaţii care urmeazã cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesionalã încheiate cu I.N.P.P.A., iar dupã promovarea examenului de absolvire dobândesc calitatea de avocat definitiv. Art. 320 - (1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei în vigoare la data adoptãrii Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat se pãstreazã. În caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Lege, precum şi cele corespunzãtoare din prezentul statut devin aplicabile. (2) Dispoziţiile alineatului 1 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul folosirii firmei, ştampilei, parafei, antetului şi a oricãror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei. Art. 321. - Anexele nr. I-XXXI fac parte integrantã din prezentul statut. Art. 322. - Prezentul statut a fost adoptat în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004 şi intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 323. - La data publicãrii prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I, îşi înceteazã aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.