Statistica financiara

39
Statistica financiara, bancara si bursiera Structura si caracteristicile pietii financiare În concepţia anglo-saxonă, piaţa financiară este formată din piaţa de capital împreună cu piaţa monetară,. În acest context, pe piaţa de capital se asigură investirea capitalurilor pe termen mediu şi lung. Pe piaţa monetară se realizează atragerea şi plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieţei interbancare, a pieţei scontului, a pieţei efectelor de comerţ, a pieţei certificatelor de comerţ, a pieţei eurovalutelor etc. În concepţia continental - europeană, piaţa de capital are o structură complexă care cuprinde: piaţa monetară, piaţa ipotecară şi piaţa financiară. Piaţa monetară este piaţa capitalurilor pe termen scurt şi mediu. Structura şi funcţionarea acestei pieţe vor fi prezentate în paragraful 1.3 al acestui capitol. Piaţa ipotecară este o piaţă specifică finanţării construcţiei de locuinţe, pe care acţionează organismele ce acordă împrumuturi sub forma creditului imobiliar. Acestea emit bilete ipotecare a căror valoare nominală este egală cu mărimea împrumutului acordat persoanelor particulare ce solicită creditul necesar construcţiei de locuinţe. Biletele ipotecare se transformă în lichidităţi prin vânzarea lor pe piaţa de capital. Pentru rambursarea creditului, la scadenţă, beneficiarul împrumutului cumpără de pe piaţă bilete ipotecare de o valoare egală cu cea a creditului primit plus dobânda aferentă acestuia. Piaţa financiară este piaţa capitalurilor pe termen lung, pe care se emit şi se tranzacţionează valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Piaţa financiară este cea pe care se cumpără şi se vând active financiare, fără a fi schimbată natura lor. Ea exprimă o relaţie directă între deţinătorul şi utilizatorul de fonduri.

description

aici sunt raspunsuri referitor la unele intrebari la examen

Transcript of Statistica financiara

Page 1: Statistica financiara

Statistica financiara, bancara si bursiera

Structura si caracteristicile pietii financiareÎn concepţia anglo-saxonă, piaţa financiară este formată din piaţa decapital împreună cu piaţa monetară,. În acest context, pe piaţa de capital seasigură investirea capitalurilor pe termen mediu şi lung. Pe piaţa monetarăse realizează atragerea şi plasarea capitalurilor pe termen scurt prinintermediul pieţei interbancare, a pieţei scontului, a pieţei efectelor decomerţ, a pieţei certificatelor de comerţ, a pieţei eurovalutelor etc.În concepţia continental - europeană, piaţa de capital are o structurăcomplexă care cuprinde: piaţa monetară, piaţa ipotecară şi piaţa financiară.Piaţa monetară este piaţa capitalurilor pe termen scurt şi mediu.Structura şi funcţionarea acestei pieţe vor fi prezentate în paragraful 1.3 alacestui capitol.Piaţa ipotecară este o piaţă specifică finanţării construcţiei delocuinţe, pe care acţionează organismele ce acordă împrumuturi sub formacreditului imobiliar. Acestea emit bilete ipotecare a căror valoare nominalăeste egală cu mărimea împrumutului acordat persoanelor particulare cesolicită creditul necesar construcţiei de locuinţe.Biletele ipotecare se transformă în lichidităţi prin vânzarea lor pepiaţa de capital. Pentru rambursarea creditului, la scadenţă, beneficiarulîmprumutului cumpără de pe piaţă bilete ipotecare de o valoare egală cu ceaa creditului primit plus dobânda aferentă acestuia.Piaţa financiară este piaţa capitalurilor pe termen lung, pe care seemit şi se tranzacţionează valori mobiliare ce servesc drept suport alschimbului de capitaluri. Piaţa financiară este cea pe care se cumpără şi sevând active financiare, fără a fi schimbată natura lor. Ea exprimă o relaţiedirectă între deţinătorul şi utilizatorul de fonduri.

Structura pieţei financiare este, aşadar, determinată de douăcategorii principale de agenţi financiari:a). Investitorii de capital formează oferta de capital naţional saustrăin şi sunt grupaţi în gospodării familiale, agenţi economici rentabili şitrezoreria publică.b). Antrepenorii publici şi privaţi alcătuiesc cererea de capitalnaţional şi se confruntă cu nevoi de finanţare a proiectelor lor de dezvoltaremai mari decât capacitatea acestora de autofinanţare, fiind nevoiţi să apelezela surse externe, prin emisiune şi vânzare de titluri financiare.Mai există o categorie importantă de agenţi pe piaţa financiară: cea aintermediarilor financiari specializaţi, materializaţi în:• instituţii financiare – de asigurări, de investiţii, de economii,bursiere – specializate în transferul capitalului pe termen lung şi mediu;• băncile comerciale – în general pentru termen scurt.

Page 2: Statistica financiara

Segmentul primar al pieţei financiare este indispensabil, asigurândemisiunea şi prima vânzare a titlurilor noi şi se organizează prin intermediulbăncilor sau al societăţilor de valori mobiliare.Segmentul secundar este format de o piaţă “de ocazie”, undetitlurile se revând în mod repetat, de regulă la un preţ actual superior. Acestgen de operaţiune este propriu Bursei de valori şi pieţei extrabursiere – OTC.

Cererea si oferta pe Piata de Capital. Participantii profisionisti pe piata de capital.

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii.

Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.

Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori.

Page 3: Statistica financiara

Solicitantii si ofertantii sunt cei care creeaza cererea si oferta de fonduri pe aceasta piata.

    Miscarea fondurilor in economie se poate realiza prin :

·        Finantare directa - prin concentrarea la banci a disponibilitatilor banesti si utilizarea acestora pentru creditarea utilizatorilor de fonduri.

·        Finantare indirecta - prin emisiune de titluri financiare de catre utilizatoriii de fonduri pe piata financiara.

Cererea  de capital poate fi:

Ø      Cerere structurala - determinata de nevoia finantarii unor actiuni economice in diverse domenii de activitate - achizitii de bunuri, finantarea de programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilor financiare ale diverselor organisme si institutii financiar-bancare nationale si internationale

Ø      Cerere conjuncturala - efect al insuficientei sau indisponibilitatii resurselor, restrictii in acordarea creditelor, deficite bugetare, deficit al balantei de plati externe

       Solicitantii, - cei care creeaza cererea, pot fi grupati dupa:

·        Activitatea desfasurata - guverne, institutii centrale si locale, companii de stat sau private, banci comerciale si alte institutii bancare,etc.

·                 Scopul urmarit   - finantarea industriei, aprovizionarea cu petrol si gaze, transporturi si servicii publice, etc.

 

    Ofertantii de capital sunt persoanele fizice si juridice -  societati comerciale, de asigurari, banci, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc.

    Astfel, investitorii ( ofertantii ) pot fi impartiti in doua mari categorii :

Ø      INVESTITORII INDIVIDUALI - persoane fizice sau juridice care fac tranzactii de dimensiuni mici. Ei pot fi:

ü      Investitori pasivi - fac investitii pe termen lung, ei pastrind valorile mobiliare cumparate o perioada mai mare de timp. Impactul produs de acesti investitori asupra pretului zilnic al valorilor mobiliare este redus.

ü      Investitorii activi - sunt cei care incearca sa valorifice miscarea cursului bursier in vederea obtinerii unui profit

Page 4: Statistica financiara

Ø      INVESTITORII INSTITUTIONALI - sunt sociatati sau institutii care fac tranzactii de dimensiuni mari - societati comerciale, de asigurari, bancare, societati de investitii financiare, societati de administrare ce gestioneaza fonduri mutuale,

Cererea de capital se manifestă pe piaţa titlurilor financiare în mod diferit, în funcţie de cele două segmente existente. Oferta de capital provine din economisire, adică din ceea ce rămâne la dispoziţia deţinătorilor de venituri, după ce îşi acoperă cheltuielile de consum. Oferta este reprezentată de disponibilităţile băneşti temporar libere, pentru care se caută un plasament cât mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influenţat de procesul de economisire. Economiile devin ofertă pe piaţa de capital numai dacă posesorii lor sunt satisfăcuţi de modalitatea de fructificare, adică dacă piaţa asigură rentabilitatea cerută de potenţialii investitori. Investitorii se împart în două mari categorii: investitori individuali şi investitori instituţionali.

Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care efectuează tranzacţii de dimensiuni modeste pe piaţa titlurilor financiare. Aceştia pot avea un caracter pasiv, adică achiziţionează şi păstrează valori mobiliare, cu scopul de a-şi asigura câştiguri de capital pe termen lung, având un impact redus asupra cursurilor zilnice, şi un caracter activ, încercând să valorifice mişcarea cursului bursier, în vederea obţinerii unui câştig.

Investitorii instituţionali sunt reprezentaţi, de regulă, de societăţi sau instituţii care fac tranzacţii de dimensiuni mari, exercitând o influenţă semnificativă asupra volumului tranzacţiilor şi a cursurilor bursiere. Aceştia cuprind: instituţiile bancare, societăţile de asigurări, societăţile de investiţii, fondurile mutuale, societăţile care gestionează fonduri de pensii etc. Cererea şi oferta de fonduri sunt două dimensiuni ale procesului de economisire şi investire, supuse influenţei directe şi indirecte a unor riscuri multiple, precum:

riscul opţional al investirii, care apare în momentul adoptării deciziei de plasament prin orientarea către piaţa monetară sau către piaţa de capital;

riscul afacerii, care vizează incertitudinea privind produsele pe care le poate oferi piaţa de capital la un moment dat, atât deţinătorilor de fonduri cât şi investitorilor ce gestionează portofolii de valori mobiliare;

riscul pieţei, care vizează evoluţia preţurilor valorilor mobiliare în viitor şi posibilitatea înregistrării unor pierderi, ca urmare a modificării raportului cerere-ofertă pentru un anume tip de valoare mobiliară;

riscul lichidităţii, ce intervine în cazul în care se restrâng posibilităţile de transformare rapidă şi fără pierderi în numerar a titlurilor deţinute;

riscul creditului, specific pieţei obligaţiunilor, care intervine atunci când debitorul nu-şi poate respecta angajamentul de răscumpărare a titlurilor sau de plată a dobânzilor;

riscul schimbării cadrului legislativ, care vizează atât piaţa valorilor mobiliare, cât şi modificarea legislaţiei economice şi financiare, în general.

Participantii la piata bursiera

In general, se poate vorbi despre participant^ la pia{a bursiera, clasifica^i in doua maricategorii: investitori §i agenji de bursa.

Investitorii sunt principalii participant ai pietei bursiere, fiind cei care i§i mobilizeazS§i plaseaza fondurile bane$ti disponibile, in vederea obfinerii unor ca§tiguri viitoare, prin

Page 5: Statistica financiara

fructificarea acestora directs (dividende sau dobanzi) sau indirecta (din variable favorabileale cursului bursier).

Dupa important a participarii !a piafa §i a volum ului resurselor financiaremobilizate, investitorii se clasifica in :

• Investitori institutional! (banci comerciale, societal de investi^ii, fonduri depensii, fonduri de invest^», societati de asigurare, etc. );

•      Investitori corporativi ( societati comerciale);•      Investitori individuali (persoane fizice).

In functie de obiectul stabilit pentru plasamentul resurselor financiare, se deosebesc•      Investitori                 strategic! (care, de reguia, achizijineaza                      pachetul majoritar    deactiuni pe   termen lung, profitul lor provenind    din  exploatarea             societatiipreluate sau retehnologizarea $i modemizarea societatii §i ulterior revanzareaacesteia la un pret ma* mare); 

♦ Investitori de poitofoliu (care achizifioneaza pacliete de actiuni pe terrnenmediu. de obicei mai mici decat pachetul majoritar. se implica activ inmanagementul societatii. iar profitul pro\ine din dividendele obfinute fi dinrevanzarea ulterioara a pachetului dejinut la un prej mai bun);♦ Investitori specula tivi (investesc pe termen sairt. nefiind interesafi neaparatde profitul societatii. ci doar de posibilitatea obfinerii unor caftiguri dindiferenfele favorabile de curs sau din incasara imor dividende sau dobanziconsistente).Agentii de bursa reprezinta о categorie de profesionifti ai bursei. al caror principal rol

este de a mcheia fi derula tranzacfii cu valori mobiliare, fund intemiediarii dintre investitori.deoarece aceftia nu se pot intalni direct in cadrul negocierilor. Agenfii de bursa suntconsiderafi a fi specialifti. deoarece prin activitatea lor asigura buna funcfionare amecanismelor bursei.

Din punctul de vedre al acth itafii desfajurate. agentii de bursa pot fi considered:♦ Specialisti opera tivi. in situafia in care realizeaza in mod direct fi nemijlodtopera Jiuni de bursa f i pot fi gnipap la randul lor in :о Brokeri (sau intermediari de bursa);о Dealeri (sau comercianfi de bursa);♦ Specialisti neoperativi, daca rolul lor consta in efectuarea de diferite studiisau analize ai menirea de a flimiza clienfiilor infonnajii asupra conjuncturii fioportunitafilor de investire. in aceasta categorie se includ :о Analifti financiari;о Funcfionari. angajap ai bursei care au sarcini de supraveghere. urmarirefi control, asupra derulaiii operafiunlor specifice in incinta bursei. oricare se ocupa cu transmiterea de mformafii sau intocmirea dedocumente.1. Brokerii sunt cei care actioneaza pe cont propriu, angajati in cadml unei societati

de brokeraj sau ca functional! proprii ai bursei, si pot fi:о Brokerii de bursa sunt agentii de bursa in sensul propriu al tennenului, carepot angaja tranzactii 111 numele. pe contul si pe riscul clientului. Acestia pot fi

Page 6: Statistica financiara

angajati la о firma sau pot lucra independent:о Brokerii de comision sunt cei care primesc si executa ordinele de la brokeriide titluri care lucreaza la fmna de brokeraj. Dupa executarea acestor ordine.brokerii de comision pot executa si ca independenti aniunite ordine primitedirect de la anumiti clienti:о Brokerii independenti executa ordine primite de la alti agenti de bursa sau dela membrii unor firme care nu au agenti activi in incinta bursei respective,о Dealerii (traderii), sirnt operatorii care lucreaza in niune si pe cont propriu.putand fi :

о Dealerii formatori de piata (market markers) sunt folositi pentru a asiguralichiditatea pietei sau pentru a fixa corect pretul valorilor mobiliaretranzactionate:о Dealerii concurenti sunt operatori ai pietei. inregistrati si autorizati. careefectueaza tranzactii in incinta bmsei. in nume si pe cont propriu. profitul fiindobtinut din diferentele dintre pretul cu care vand si pretul cu care cumparavalorile mobiliare:о Dealerii pentru ordine nestandard (odd-lot dealers) au rolul de a priniiordine care nu respecta pachetul standard de tranzacionare al pietei. pentru a lereuni 111 loturi standard si ale executa. Prin lot standard se intelege pachetulminim ce poate fi tranzactionat pe piata printr-un singur ordin ( de cele mainiulte ori 100 titluri).

Page 7: Statistica financiara

Structura pietii de capital. Piata priamra si secundara.

Pe piaţa primară, cererea de capital provine din partea emitenţilor persoane juridice, de drept privat sau public, precum: societăţi industriale şi comerciale, instituţii financiar-bancare şi de asigurări, organe ale administraţiei publice centrale şi locale etc. Pe piaţa secundară, exponenţii cererii de fonduri sunt deţinătorii de titluri, persoane fizice sau juridice, care doresc transformarea acestora în lichidităţi înainte ca acestea să producă venituri (dividende, dobânzi).

In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente:- Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;- Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market).

Hirtiile de valoare – instrumente ale pietii de capital. Diversitatea si clasificarea acestora.

Bursele de valori, denumite si burse de fonduri, negociaza hartii de valoare sau efecte comerciale (actiuni. obligatiuni. bonuri de tezaur. alte titluri de proprietate industrials) preciun si metale pretioase. Hartiile de valoare sunt instrumente care confera posesomlui lor fie un drept de proprietate asupra unei parti a patrimoniului unei intreprinderi (actiunea). fie un drept de crean^a asupra unei astfel de intreprinderi (obligatiunea).Prin operatiimea de lansare pe piata a hartiilor de valoare, bursa raspunde unnatoarelorcerinte:• atragerea disponibilitatilor existente pe piata respectiva, de la banci sau organisme specializate in operafiuni financiare. precuin si de la institutii publice sau private cu atributii diverse, cum ar fi societal de asigurari, case de pensii, fimdatii. eforii de spitale, academii sau alte institutii cu scop nelucrativ fi de la investitorii individual care pot constitui, pe ansamblu, capitaluri importante; g plasarea disponibilitatilor 111 sectoarele cele mai active ale vietii economice. creand pe aceasta cale, posibilitati considerabile de finan^are a unor actiimi de mari proportii.Caracteristica principala a pietei financiare concentrate in cadrul burselor consta in faptul ca imbina activitatea de plasament de capitaluri pe tennen lung cu opera^iunile speculative ce se desfasoara in scopul otyinerii de profituri din diferen^e de cursuri ale harfiilor de valoare comercializate.

Valorile mobiliare reprezinta instrumente financiare negociabile transmisibile. care confera dreptiiri egale pe categoric, dand detinatorilor dreptul la о fractiune din capitalul social al emitentului sau un drept de creanta asupra patrimoniului emitentului.Valorile mobiliare sunt caracterizate de trei aspecte esentiale:a. Valorile mobiliare confera detinatorilor acestora drepturi patrimoniale si nepatriinoniale fata de emitent:

Page 8: Statistica financiara

b. valorile mobiliare sunt instrumente negociabile ceea ce presupune transferarea acestora intre persoane pe baza cererii §i a ofertei - mecanism specific sistemului de economic de piata libera:c. valorile mobiliare pot fi emise 111 forma materializata sau evidenfiate prin inscriere in cont.Principalul scop al emisiiuiii valorilor mobiliare este acela de a transforma resursele financiare disponibile si dispersate din economic in capitaluluri pe tennen accesibile emitentilor fiind destinate realizarii de investitii sau transfomiandu-se in capital de impmmut.Din punct de vedere al caracteristicilor valorilor mobiliare acestea se clasifica 111:valori mobiliare primare de tipul actiunilor si obligatiunilor:valori mobiliare derivate ce pot rezulta din combinarea aniunitor caracteristici ale valorilor mobiliare primare. si sunt de tipul contactelor fonvard, futures si options:valori mobiliare sintetice care sunt create prin combinarea diferitelor tipuri de active avand ca rezultat aparitia imui nou instrument financiar (contracte de tip indici bursieri).

Valori imobiliare primare:a. aciunileb. obligatiunilec.titluri de valoare emise de statd. drepturi si warrants

Valori imobiliare secundare:a. Contractul forwardb. contractele Futuresc. contractele options

Contractul forward - acesta reprezinta un acord incheiat iiitre 2 operatori prin care vinzatorul se obliga sa livreze la о anumita data viitoare un anumit activ suport (marfa sau activ fmanciar) iar ciunparatorul se obliga sa efectueze piata la momentul livrarii activului suport pe baza imui pret prestabilit la momentul incheierii respectivului contract. Elementele contractului precum obiectul, cantitatea, calitatea, preful, scadenfa $i locul de livrare sunt supuse negocierii si sunt determinate la momentul incheierii contractului. Castigul sau pierderea operatorilor vor fi determinate la scadenta. fiind reprezentate de diferenta dintre pretul curent de piata si pretul contractat al acti\nlui suport. Contractul forward este finalizat intotdeauna prin livrarea efectiva a activului suport fi respectiv piata contravalorii acestuia la scadenta.Contractele futures reprezinta standardizarea contractelor forward. Conditiile standardizate fa с referire la: natura. calitatea si cantitatea activului suport. scadenta contractului si locul de livrare. In concluzie singura variabila ce este supusa negocierii este pretul de tranzactionare. acest contrac futures fiind actualizat zilnic.Ca regula generala castigul unuia dintre operatoii reprezinta sau se constituie in pierdere pentni partenerul sau si viceversa. Lichidarea contractului futures se poate realiza fie prin livrarea efectiva a activului suport la data scadentei si efectuarea platii aferente fie printr-o operatiime de sens contrar, respectiv printr-o compensate pe piata.Contractele options sunt contracte standardizate care in schinibul unei prime creaza petimi cumparatonil optiunii dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau de a vinde un anumit activ suport la un pret prestabilit niunit pret de exercitare pina la sau la data expirarii. Aceste constracte sunt de doua feluri: contracte de cumparare (call option); contracte de vdnzare (put option).

Page 9: Statistica financiara

Actiunile – concept, trasaturi si clasificarea lor.

ActiunileActiunea reprezinta dovada ей detinatorul este proprietar al unei frac^iuni dinpatrimoniul societatii, calitate ce ii confera dreptul de a participa la conducerea acesteia §i laprofitul sau pierderea care rezulta din activitatea societatii.Acfiunile - reprezinta frac^iuni ale capitalului social §i desemneaza raportuljuridic dintre de|inatorului acesteia §i persoana juridica emitenta. Principalecaracteristici ale actiunilor:actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social care confera acelea§i drepturi §iobligatii tuturor detinatorilor, excepfie de la aceasta reguia о reprezinta actiunilepreferentiale;actiunile reprezinta fractiuni ale capitalului social care detin о anumita valoarenominala;actiunile sunt indivizibile - avand in vedere ca actiunea reprezinta cea mai micafractiune a capitalului social ea nu mai poate fi divizata; In cazul in care dindiverse motive se ajunge ca doua sau mai multe persoane sa aiba in proprietate оsingura actiune atunci ace§tia vor trebui sa desemneze de comun acord pe unuldintre ei pentru exercitarea drepturilor §i obligatiilor aferente acelor acjiuni;actiunile sunt instrumente financiare negociabile, ele putand fi transmise altorpersoane prin intermediul cererii §i ofertei cu respectarea prevederilor legale invigoare.Exists mai multe criterii de clasificare a actiunilor:a) dupa forma in care sunt emise:materializate - ceea ce presupune admiterea lor in forma fizica respectand anumitestandarde referitoare la condi^iile de tiparire, securizare, inregistrare tocmai pentru areduce cat mai mult riscul de a fi reproduse sau contrafacute;dematerializate - sunt acele actiuni care sunt evidentiate prin inscriere in cont ,dovada detinerii acestor titluri financiare facandu-se cu un extras de contb) du pa mod и I de indentificare a proprietarului:nominative — care au specificat numele detinatorului;actiunile la purtator - care pot fi emise doar in forma materializata, nu suntindividualizate cu numele proprietarului, detinatorul acestora fiind recunoscut dreptactionar;c) dupa drept it rile pe care le genereaza:actiuni comune - reprezinta fractiuni egale ale capitalului social ce confera drepturi siobligatii egale tuturor detinatorilor lor. Principalele drepturi ale detinatorilor deactiuni comune sunt:a) actionarii au о raspundere limitata in limita participarii la capitalul social. Incazul in care societatea emitenta va intra in faliment pierderea maxima pentruactionari va fi limitata la valoarea investitiei;b) actionarii au dreptul la dividende care reprezinta recompensa acestora pentruasumarea riscului de a investi in respectiva afacere. In cazul in care SC

Page 10: Statistica financiara

inregistreaza profit, si au hotarat sa acorde dividende, actionarii au dreptul laacest dividend proportional cu cota de participare la capitalul social;c) actionarii au dreptul sa vanda, sa tranzactioneze sau sa transfere liberactiunile detinute catre alte perosoane cu respectarea legislatiei in vigoare cuacel domeniu;d) actionarii au dreptu la vot in AG A; prin consens s-a ajuns la intelegerea:• cei care detin о pondere de pana la 1% din capitalul social sa voteze dupaprincipilul “o actiune - un vot”;• cei care detin intre 1 si 10% din capitalul social sa aiba drepturi la un votpentru 5 actiuni;• iar actionarii cu detineri de peste 10% din capitalul social vor putea saexprime un vot la fiecare 10 actiuni detinute.Acest procedeu se utilizeaza atunci cand se doreste evitarea concentrariiputerii de decizie in mana unui singur actionr sau a unui grup restrans deactionari;

- actiuni preferenpale - reprezinta о categorie diferita de actiuni care conferaposesorilor drepturi suplimentare fata de detinatorii de actiuni commune. Decizia deemiterea de actiuni preferentiale apartine AGA si trebuie sa respecte doua conditii:1. actiunile preferentiale trebuie sa aiba aceiasi valoare nominala ca si actiunilecomune;2. actiunile preferentiale nu pot depasi % din valoarea capitalului social;Actiunile preferentiale pot fi convertite in actiuni comune prin hotararea AGA.Actiunile preferenpale sau privilegiate se pot emite ai posibilitatea de atasare auneia sau mai multor clauze. Emitentul va trebui sa le indentifice pe cele mai avantajoaseambelor parti (emitent si investitor). Aceste clauze pot fi:1. clauza de convertibilitate - aceasta face referire la posibilitatea transformariiactiunilor preferentiale in actiuni comime ale societatii emitente. momentul in caredetinatorii vor accepta transformarea actiunilor preferentiale este influentat directde cursul de piata inregistrat de actiunile comune si de rata acestora de dividend.Termenul specific convertibilitatii actiunilor preferentiale este rata de conversiecare este stabilita de AGA si care prezizeaza raportul in care se vor transformaactiunile preferentiale in actiuni comune. о rata de converse de 3 la 1 inseamna cafiecare actiune preferential poate fi transformata in 3 actiuni comune.2. clauza de rascuniparare - in anumite conditii ale pietei SC emitenta ar putea finevoita sa se finanteze prin emisiune de actiuni preferentiale la о rata destul deridicata a dividendului. Daca se estimeaza ca dupa о anumita perioada de timpratele dobanzilor de pe piata ar putea inregistra reduceri semnificative. ceea ce arputea conduce la posibilitatea fmantarii in conditii mai avantajoase se poateadopta decizia emisiimii de actiuni preferentiale cu clauza de rascuniparare.Asadar aceasta clauza se constituie intr-im mecanism de protectie al emitentilor.In cazul in care emisiunea se realizeaza in conditii dezavantajoase din punct devedere al ratei dividendului, iar dupa о perioada de timp ratele dobanzii pe piatainregistreaza о scadere. societatea emitenta va fi nevoita sa achite dividende mult

Page 11: Statistica financiara

prea man comparativ cu nivelul pietei. acest lucm ar inipovara excesiv activitateaeconomica a emintentului precum si rezultatele financiare ale acestuia.Caracteristic clauzei de rascuniparare este faptul ca alegerea momentuluirascumpararii apartine societatii emitente. dar se va face la un pret detenninat inmomentul in care s-a realizat emisiunea. Pentru a proteja investitorii emitentiiprevad. de obicei. о anumita perioada de ordinul anilor de la momentul emisiimiiin care nu vor putea exercita dreptul de rasaunparare.

Valoarea unei actiuni. Inficatorii ce definesc valoarea unei actiuni.

 Actiunile si valorile acestoraValorile posibile ale unei actiuni pe parcursul derularii activity» societatii emitente pot fi:1. valoarea nominala care reprezinta raportul dintre capitalul social §i numarul total deactiuni emise:VN=CS/N2. valoarea patrimoniala reprezinta valoarea activului ne tcontabil ce revine pentru оactiune aflata in circulate :VP=ANC/NActivul net contabil reprezinta averea actionari lor degrafata de datorii:3. valoarea financiara exprima raportul dintre eficienta plasamentului in respectivaactiune §i eficienta unui plasament altemativ remunerat cu о rata a dobinzii mediiVF=Dividende/Rata medie a dobanzii;4. valoarea de piata reprezinta pretul stabilit la un moment dat prin confruntarea cererii§i a ofertei libere la care se realizeaza tranzactiile cu respectivele titluri. Valoarea depiata este influeintata direct de:- situafia economico-financiara curenta $i de perspective a societatii emitente;- factori conjuncturali care pot afecta la un moment dat echilibrul dintre cererea §ioferta respectivului titlu;evolufia mediului economic intern §i international respectiv a situfiei pietei inansamblu.

 Emisiunea de actiuniEmisiunea de афиш poate apare fie la momentul constiftiirii unei societal, fie on de

cat on societatea dore$te sa-§i majoreze capitalul social. La momentul infiinjarii societatiiefectul emisiunii de actiuni din pimct de vedere al emitentului este constituirea capitaluluisocial iar pentru investitor efectul se va manifesta in viitor prin otyinerea unor profituri. Laemisiunile ce au loc ulterior emisiunii inijiale pot aparea pentru actionari existenfi la12momentul emisjiunii (actionarii vechi) efecte nedorite. aceste efecte se numesc efecte dedilute §i afecteaza cota de participare la capitalul social al acjionarilor cu efecte asuprareducerii profitului pe actiune. reducerii valorii patrimoniale a actiimii §i reducerii drepturilorde vot.

Page 12: Statistica financiara

Urmatorul exemplu poate fi considerat concludent pentni о societate care i§i dubleazacapitalul social printr-o emisiune de actiuni §i la care un acjionar define 20 de actiuni carereprezinta 10% din capitalul social.Explica rii Momentul

infiintaniMomentul inajorariicapitalului social

Numarul de actiuni emise

N1 = 200 sиi Jоо

Valoare nominala

оII§

VN = 10

Rezerve R = 5000 R = 5000Profit net PN = 2000 PN = 2000  Efectele rezultate in urma majorarii sunt urmatoarele:

1. Diluria pi ofitului pe actiune:- inainte de majorarea capitalului social acfionarul va obpne un profit pe actiune de 10

u.m. pe ac{iune;- dupa majorarea capitalului social acfionarul va otyine un profit pe actiune de 5и.ш pe

actiune;2. Diluria valorii patiiinoniale a acriunii:

- la momentul infiintarii valoarea patrimoniala a actiunii era de VP1 = CPN1=((VNxNl)+-R)/Nl = 35 u.m. per actiune:

- dupa majorarea capitalului social valaorea acpunii va fi: VP2= CP2/N1+N2 =((VN*N1) + (VN*N2) + R / N1+N2 = 22,5 u.m. per actiune3. Diluria di eptuiilor de vot:- inainte de majorarea capitalului social acponarul define - 20/200* 100=10%- dupa maj orare - 20/400* 100=5%Vechiul acjionar pentru a fi protejat impotriva acestor efecte negative prezentate mai sus

va beneficia de un numar de drepturi preferentiale la subscriere. Aceste drepturi de subscriereconfera vechiului acfionar prosibilitatea de a achizijiona un anumit numar de actiuni comunedin noua emisiune de actiuni proportional cu numarul vechi de actiuni detinute §i la un pretmai mic decit preful de emisiune.3.3. Valoarea dreprului de subscriere si a celui de anibuireDrepturile de subscriere se acorda vechilor actionari §i consta in dreptul de prioritatede a subscrie actiuni noi la preful de emisiune proportional cu nuniarul de afciuni vechidefinute inainte de emisiune. Valoarea teoretica a dreptului preferential de subscrierereprezinta diferenja dintre cursul actiunilor inainte §i dupa lansarea emisiunii:

Vds=Cv−Ct=Cv− Nv∗Cv+Nn∗PeNv+Nn

=(Cv−Pe )∗Nn

Nv+Nn

Unde: Nv - numarul vechi de actiuni;

Page 13: Statistica financiara

Nn - numarul de actiuni noi emise;Cv - cursul vechi al actiuni;Pe - preful de emisiune.

3.4. Evaluarea actiunilorSe poate realiza prin doua modalitati:1.   evaluarea sau analiza fundamentals a acfiunilor;2.   analiza tehnica a acfiunilor.  Evaluarea actiunilor cu ajutorul coeficientilor financiari.

Analiza fundamentals a actiunilorSe realizeaza pomind de la indicatorii economico-financiari ai emitentului prezentaji

in fonnularele de bilant |i contul de profit §i pierdere. Printre principalii indicatori putemenumera:a)   profitul pe acfrunie - reprezinta valoarea profirului ce revine la о actiune sau poate fiinterpretat ca reprezentind capacitatea emitentului de a genera profit:PPA=PN'Nb)   rata de disttribuire a dividendelor - reflecta cota parte din profitul net ce va fidistribuita actionarilor sub forma de dividend:RDD=(PNRD,PN)x 100c)   dividendul pe о acfiunie - reprezinta suma acordata pentru dividende pentru fiecareacfiune in parte:DPA=PNRD/Nd) coeficientul PER - reprezinta unui dintre cei mai sintetici indicatori pentru a

caracteriza о actiune reprezentand durata in care este posibila recupererarea investitieidin veneiturile generate de actiune. О alta interpretare a indicatorului PER este aceeaca arata ce suma trebuie sa plateasca un investitor pentru a avea acces la о imitatemonetara din profitul emitentului:

PERCPNAe) randamentul actiunii sau rata interna de rentabilitate (RIR) - reprezinta dividendele

ce urmaeaza a fi incasate precum §i rezultatul obtinut ca urmare a variafiei cursului depiafa al actiunii respective.

14RIR=((DP A+PV-PA)'PA)x 100f) dividendele a$teptate in viitor - se obtin prin actulizarea fluxurilor financiare ce vor fi

generate de respective actiune din dividende: 

Este evident са о astfel de evaluare a actiunii pe baza actualizarii fluxurilor financiarene va conduce la rezultate mult mai apropiate de adevar decat evaluarea pe bazaperformantelor trecute.

Page 14: Statistica financiara

Analiza tehnica a actiunilor:Pe langa aceste grafice analiza tehnica utilizeaza din ce in ce mai multi indicatori

calculati dupa modele matematice. cei mai reprezentativi sunt:1. RELATR'E STRENGHT ESDEX (RSI) contrar denumirii nu masoara puterea

relativa dintre 2 actiuni ci mai mult puterea interna a unei singure actiuni.

RSI=100-(100/1+ unde: U - media preturilor de inchidere pt zilele de crestere a cursului.

D - reprezinta media preturilor de inchidere ptr zilele de scadere ale cursului.De regula pentru calculul acestui indicator se considera ultimele 14 preturi de

inchidere. valoarea indicatorului variaza absolut intre 0-100 avand senmale de cumparare injurul valorii de 30 si senmale de vanzare in jurul val de 70.

2. ON BALANCE YOLUM (OB\~) acesta este un indicator ce tine cont de variatiile devolum. dar si daca pretul de inchidere a fost mai mare sau mai mic decat cel din ziuaprecedenta.

Indicatorul se calculeaza astfel: se pomeste de la un volum mediu de tranzactiicaracteristice actiunii analizate. daca in ziua curenta pretul de inchidere a fost mai mare decatpretul de inchidere al zilei precedente. atimci volumul de azi al tranzactilor se adauga la sumavolumelor de pana aami. Daca pretul de inchidere al zilei curente este mai mic decat pretul deinchidere al zilei precedente atunci volumul curent al tranzactiilor se scade din sumavolumelor de pana acum.

Evaluarea actiunilor prin Metoda discontarii dividentelor

Daca s-au distribuit dividende vechilor actionari. atunci valoarea dreptnlui preferentialNnde subscrierie se va diminua cu valaorea dividendului net incasat:

Vds=(Cv−D−Pe )∗Nn

Nv+NnDreptul de atribuire se acorda vechilor acfioneri atunci cand are loc о noua emisiunede acfiimi ca unnare a cre§terii capitalului prin incorporarea rezervervelor. Valoareadrepnirilor de atribuire de detemiina in funcfie de cursul actiunilor vechi, de numarul deacfiuni vechi 51 de numarul de actiuni noi atribuite gratuit actionarilor:

Vda=Cv−Ct=Ct− Nv∗CvN v+Nn

=Cv∗NnNv+Nn

Daca s-au distribuit dividende acfionarior. valoarea drepturilor de atribuire sediminuiaza cu valaore dividendelor incasate:

Vda=(Cv−D )∗Nn

Nv+Nn

Page 15: Statistica financiara

Analiza politicii de dividend. Indicatorii ce caracterizeaza politica de dividend.

Prin politica de dividend se înţelege hotărârea  adunării generale a acţionarilor privind distribuirea profitului net între plata dividendelor şi finanţarea viitoare a întreprinderii.Există mai multe tipuri de politici de dividend:

-         politica de participare directă(politica sumei constante) , care presupune o rată relativ constantă de acordare a dividendului din profitul net;-         politica de stabilizare sau de prudenţă (politica ratei constante), care asigură un dividend constant sau o rată constantă de creştere anuală a dividendului,indiferent de variaţia mărimii profitului obţinut. -         Politica reziduală, în care mărimea dividendului depinde de deciziile de investiţii şi de finanţare a întreprinderii. Dacă există oportunităţi de investiţie rentabilă şi dezvoltare a activităţii, se preferă distribuirea profitului cu prioritate pentru autofinanţare, acordându-se dividende mai mici.

Factorii de influenţă asupra politicii de dividend:1.      situaţia financiară a întreprinderii:-         de nivelul lichidităţii întreprinderii-         de nivelul profitului net-         de rata îndatorării2.      preferinţele acţionarilor3.      influenţele pieţii

Urmărirea politicii de dividend se poate realiza prin intermediul unor indicatori:Rata distribuirii dividendelor= volumul total al divid. plătite într-un an /profit net anualDividend/acţiune= volumul total anual al dividendelor plătite/numărul acţiunilor emiseRata creşterii dividendelor= D1/D0

Rentabilitatea capitalului investit în acţiuni= dividend pe acţiune/valoarea nominală a unei acţiuniRandamentul pe acţiune=dividend pe acţiune/valoarea bursieră a acţiuniiRata capitalizării=preţul unei acţiuni/profit pe acţiune ÷ 20/1

Formele de plată a dividendelor:Dividendele sunt plăţi periodice de numerar făcute de întreprindere acţionarilor ca o răsplată a contribuţiei lor la formarea capitalului propriu.

1.      în bani, această formă de plată se foloseşte în cazul cînd întreprinderea dispune de lichidităţi suficiente atît pentru achitarea obligaţiunilor de plată faţă de creditori, cît şi pentru plata dividendelor2.      în acţiuni, este o practică a S.A. care doresc să-şi păstreze lichidităţile sau nu dispun de aceste lichidităţi pentru a face plata în bani. În aceste situaţii se emit noi acţiuni distribuindu-se fiecărui acţionar corespunzător volumului dividendelor cuvenite.3.      în natură, este o formă a dividendelor mai rar întâlnită, care se aplică doar cu acordul acţionarilor, dacă mărfurile propuse prezintă interes pentru acţionari.

În cazul cînd, pe lîngă acţiunile ordinare, S.A. a emis acţiuni privilegiate, distribuirea dividendelor se face în mod diferit. Acţiunile privilegiate sunt remunerate primele, iar din profitul rămas se alocă dividende celorlalte categorii de acţiuni. Sursele de distribuire a dividendelor:

Page 16: Statistica financiara

-         profitul net al perioadei curente-         profitul nerepartizat al perioadelor precedente-         finanţare adiţională-         fonduri speciale utilizate pentru plata dividendelor aferente acţiunilor privilegiate.

Rata de distribuire a dividentelor – reflecta cota parte din profitul net ce va fi distribuita actionarilor sub forma de dividendRDD=(PNRD/PN)x100Dividentul pe o actiune – reprezinta suma acordata pentru dividente pentru fiecare actiune in parte:DPA = PNRD/NDividentele asteptate in viitor – se obtin prin actualizarea fluxurilor financiare ce vor fi generate de respective actiune din divident

Obligatiunile – caracteristica generala. Principalii indicatori ce defines o obligatiune.

caracteristica generala

Obligatiunile reprezinta instrumente financiare de credit pe termen scurt, mediu saulung emise de society comerciale, organe ale administratiei publice centrale sau locale,guveme.Obligatiunile sunt valori mobiliare ce atesta existenta unei creante, a detinatoruluiasupra emitentului, respectiv creanta fiin rezultata in urma unui imprumut lansat pe piata decatre emitent care isi asuma obligatia de a plati о anumita dobanda si de a rascumpara titlulemis la о data ulterioara stabilita.Obligatiunile sunt considerate a fi instrumente financiare cu venit fix deoarece eleconstituie о modalitate de plasament ce va permite obtinerea unor randamente directdependente de nivelul ratei dobanzii de referinta. Prin emisiunea de obligatiuni, SC emitentadoreste sa atraga de pe piata de capital о anumita cantitate de resurse financiare care le vaoferi posibilitatea de a obtine resursele necesare efectuarii investitilor preconizate.

indicatori

a) Valoarea nominala (VN) a obligatiunii reprezinta suma care va fi rambursata lascadenta de catre emitent si care mai poate fi numita si principal.VN=I / NUnde: I - valoarea initiala a imprumutuluiN - numarul de obligatiuni.b) Pretul de emisiune este stabilit de catre emitent si reprezinta pretul cu care vor fioferite obligatiunile spre vanzare.Acesta poate fi egal cu valoarea nominala(ad-pari), mai mic decat VN(sub-pari), sau mai maredecat aceasta (supra-pari),in functie de obiectivele emitentului si de conditiile concreteexistente la momentul emisiunii.c) Prima de emisiune daca pretul de emisiune este mai mic decat VN se va obtineо suma care este atractiva pentru investitor.

Page 17: Statistica financiara

Pe = VN - Pret emisiuned) Termenul de rambursare este cuprins intre momentul emisiunii si momentulrascumpararii de catre emitent a obligatiunilor si reprezinta durata de viata a unei obligatiuni.In decursul perioadei de viata a unei obligatiuni se evidentiaza:■ Data emisiunii care este data la care emitentul a pus in vanzare obligatiunile;■ Datele de piata sunt reprezentate de momentul platii dobanzilor aferenteobligatiunilor;■ Data maturitatii sau data scadentei, reprezinta data la care obligatiunile vor firascumparate de catre emitent.e) Rata nominala a dobanzii este rata anuala a dobanzii, platita de catre SCemitenta ptr imprumutul contractat;0 Cuponul de dobanda al obligatiunii (CD) reprezinta modalitatea de fructificare aplasamentului in obligatiuni si se stabileste in functie de VN a obligatiunii si ratadobanzii(Rd):

CD=VN∗Rd100

Daca piata cuponului de dobanda se face la perioade mai mici de 1 an atunci acesta secalculeaza dupa formula:

CD=VN∗Rd∗t100∗T

Unde : t - durata in zile ptr care se efectueaza piata dobanzii,T - numarul de zile al anului.g)Tabloul de rambursare (amortizare) care poate fi:■ Dintr-o datala scadenta, cand intreaga suma imprumutata este rambursata inultima zi de viata a obligatiunilor;■ Rambursareaprin anuitati constante pe tot parcursul perioade de viata aobligatiunilor, anuitati care sunt compuse din piata dobanzilor si rambursarea unei plati aprincipalului;■ Rambursareasub forma unui cupon mic iar dobanziile nu se mai platesc regulat cisunt capitalizate si sunt platite odata cu rambursarea principalului;■ Obligatiuni inversate, convertibile.

Relatii specifice la evaluarea obligatiunilor

??????????????????????

Page 18: Statistica financiara

Evaluarea obligatiunilor ce se ramburseaza la scadenta.

Obligatiuni clasice:

O obligatiune clasica este purtatoare de cupoate ne sonstante si se ramburseaza la scadenta. Prin urmare, pretul obligatiunii clasice depinde de cash flow-urile viitoare notate cu CFt si va fi:

P=∑ CFt

(1+ y )t=¿ CF 1

(1+ y )1+ CFt 2

(1+ y )2…+ Cn+VN

(1+ y )n¿ → P=

Cy (1−

1

(1+ y )n )+ VN

(1+ y )n

VN – valoarea nominalC – rata cuponuluin – scadentay – rata dobinzii

Obligatiuni zero-cupon

Obligatiunea zero-cupon – instrument care sunt emise la o valoare nominal mai mica decit valoarea nominal, pe durata de viata a sa nu se ofera cupoane, urmind ca la scadenta investitorul sa primeasca valoarea nominal.Daca obligatiunea zero cupon este emisa pe o perioada mai mica de un an, atunci pretul sau va fi descries de relatia:

P= VN

1+y∗n12

n – numarul de luni pe care obligatiuena a fost emisa.

In cazul in care obligatiunea a fost emisa pe o perioada mai amre de un an atunci pretul sau se calculeaza potrivit:

P= VN

(1+ y)n

Page 19: Statistica financiara

Obligatiuni cu cupon unicIn cazul unei obligatiuni cu cupon unic un investitor reinvesteste cuponul pe care este indreptatit sa-l primeasca. Spre exemplu, daca obligatiunea cu cupon unic este emisa pe n ani pe care o va detine investitorul este:

Cupon de dobinda Suma reinvestitaC1=c*VN S1=C1+VN=VN*(1*c)C2=c*S1=c*VN*(1+c) S2=C2+S1=VN*(1+c)^2C3=c*S2=c*VN*(1+c)^2 S3=C3+S2=VN*(1+c)^3Cn=c*Sn-1=c*VN*(1+c)^n-1 Sn=Cn+Sn-1= VN * (1+c)^n

Pretul unei obligatiuni cu cupon unic va fi:

P=VN∗(1+c )n

(1+ y)n

Obligatiune indexta de tip TIPSObligatiunile TIPS se caacterizeaza prin faptul ca valoarea nominal este ajustat cu rata inflatiei in sesul ca investitorii vor primi cupoane mai mari de la un an la altul in functie de evolutia inflatiei, precum si o valoare nominal mai mare la scadenta obligatiunii.

P= C 1 , a

(1+ y)1+ C 2 , a

(1+ y)2+…+ Cn, a+VNn, a

(1+ y )n

Evaluarea obligatiunilor ce se ramburseaza in rate constant.

Rt – rata anuala la momentul tAt – anuitatea la momentul t

At=Ct+Rt

∑ Rt=VN

At=c∗[VN−( t−1 ) R ]+R

R=VNn¿¿

Valoarea ramasa de rambursat la momentul t:

VRt=VN [1−t−1n

]

Pretul obligatiunii:

Page 20: Statistica financiara

P=¿c∗VN∗(1+ 1n )+ VN

n¿¿¿− c∗VN

n∑ t

(1+ y )t

Page 21: Statistica financiara

Daca P depinde de suma (S)

S=∑ t

(1+ y )t

S=−(1+ y )∗∂ x

∂ y

Evaluarea obligatiunilor ce se ramburseaza in anuitati constant.

Pretul Brut (Dirty Price)

Desi cumparatorul va incasa intregul cupon peste o anumita perioada de timp, intruc el a platit dobinda acumulata vinzatorului practice primeste doar acea parte din cupon ce I se cuvine.

Pretu Brut:

Unde Tn-Tn+1 reprezinta perioada intre ultimul cupon incaast si urmatorul cupon de incasat.

Tn-Tn+1 reprezinta perioada intre data vinzarii si plata urmatorului cupon .

Page 22: Statistica financiara

Dobinda acumulatase va calcula dupa relatia:

AI=c∗VN∗tn−titn−tn+1

¿¿

tn-ti – perioada intre ultimul cupon incasat si data vinzarii

tn-tn+1 – perioada intre ultimul cupon incasat si urmatorul cupon de incasat si urmatorul cupon de incasat

Analiza statistica a rentabilitatii si a riscului unui titlu financiar.

Rata rentabilitatii valorilor mobiliare se estimeaza apelind la una din metode:

a. rapoul prêt – profitb. serii cronologicec. distributia probabilistic

Raport pret-profit :

R=P 1−P 0+DP 0

R- rata rentabilitatii spate pentru valoarea mobiliaraP1- pretul de paita a valorii mobiliare estimate in momentul viitor t1P0 – pretul de pata a valorii mobiliare in momentul estimarii t0D – dividentul sau dobinda platita de emitentul valorii mibiliare in intervalul (t0,t1)

Se mai scrie: P 0= P 1+ D1+R

sauP 1+D=P 0(1+R)

Fomulele permit interpretarea ratei rentabilitatii in termeni financiari fi anume:• rata rentabilitatii este un element de actualizare a veuiturilor viitoare;• rata rentabilitatii este о rata de dobanda simpla care aplicata la cheltuiala initiala Po seobtine valoarea la sfarsitul perioadei Pi+D.• rata rentabilitatii se calculeaza pe baza datelor trecute si estimate privind titlulfinancial'.Se constata ca rata rentabilitatii sperate este direct proportionala cu pretul de piata estimat(Pi) fi marimea dividendului. Estimarea ratei rentabilitatii pe baza raportului pret - profitdepinde de corectitudinea previziunii pretului de piata fi dividendului. Cu alte cuvinte este „оestimare a estimarilor”.

Page 23: Statistica financiara

Metoda sirurilor cronologice consta in estimarea renstabilitatii titlurilor pe baza rentabilitatilor medii:

R=∑ Rt

TUnde:R(mediu) – rata rentabilitatii medii care are aceeasi semnificatie cu rata rentabilitatii T – numarul de perioade trecute la care se refera ratele rentabilitilor

Metoda distributiei probabilistice estimeaza rentabilitatea valorilor mobiliare pe baya unei serii descriptive probalile a ratelor rentabilitatii:

E (r )=∑ pzRzUnde:E(r) – rata rentabilitatii sperate a valorii mobiliarePz – probabilitatea realizatii ratei rentabilitatii RzRz – rata rentabilitatii estimateZ – 1.2.3 ... Z, numarul de estimari ale ratei rentabilitatii

Abaterea standart in metoda sir cronologicσ ¿

T-1 – perioade

In metoda distributiei probabilistice

σ ( R )=√∑ pzRz−E(R)2

15.Estimarea riscului unui portofoliu de hirtii de valoare. Rolul coeficientului de corelatie.

16.Modelul de piata a unui activ mobiliar. Rolul si inerpretarea coeficientului β.Modelul de piata a unui activ mobiliar – cap.6 6.3.2Rolul si inerpretarea coeficientului β - cap. 6 6.3.2 (a 3-a pag)

17.Estimarea rentabilitatii si a riscului unui poftofoliu de active financiare in baza modelului de piata. 6.3.2Riscul sistematic si nesistematic. Cap. 6 6.3.2 (a 5-a pag)

Page 24: Statistica financiara

18. Bursa de valori – trasaturile si caracteristicile acesteia. (gestiunea portofoliului de valori mobiliare 1.1 – 1.2// 4)

19.Indicatori statistici ce caracterizeaza cotatia si volumul tranzactiilor bursiere. (gestiunea portofoliului de valori mobiliare 8) (pe nout in bookmarks)

20. Formarea cursului bursier. pe nout in bookmarks)

21. Indicii bursieri – definirea si clasificarea acestora.

22. Etapele construirii indicilor bursieri. Metode de calcul.