PRM Cluj va invada Ceea ce se credea la un moment. dat că ...
start în noul An, 2014 - uur.ro 255_256.pdf · Serie nouå, nr. 255-256 / ianuarie 2014 Anul Nou...
16
Serie nouå, nr. 255-256 / ianuarie 2014 Anul Nou este, de fiecare datã, un moment magic, un moment plin de semnificaþii, un moment al promisiunilor îndeplinite. Ne bucurãm de acest moment cu întreaga inimã, cu întreaga fiinþã ºi îl marcãm ca pe un prilej în care, sperãm, toate planurile noastre de viitor au un rost ºi o speranþã de realizare. Ne bucurãm cã anul care a trecut a adus reîn- noiri în viaþa noastrã comunitarã, mai intensã, mai diversificatã, în pas cu tot ceea ce se petre- ce în societatea româneascã. Deºi, conform ultimului recensãmânt numãrul ucrainenilor s-a diminuat, am desfãºurat, în plan cultural, o bo- gatã activitate „artisticã“, o viaþã culturalã concretizatã prin cãrþile de succes cu care par- ticipãm regulat la expoziþii ºi târguri naþionale, o publicisticã ancoratã în actualitatea comuni- tarã, realizatã de cele patru reviste în limba ucraineanã ºi una în limba românã. Sãrbãtorile ucrainene le-am celebrat cum se cuvine la Bucureºti ºi în þarã. La Sighetu Mar- maþiei, în ziua de 12 ianuarie, s-a desfãºurat Festivalul de colinde, datini ºi obiceiuri la ucraineni, onorându-ne, astfel, tradiþiile pãstrã- toare de spiritualitate. Pe scena sãlii „Viorel Costin“, au urcat formaþii de colindãtori din judeþele þãrii în care trãiesc ucraineni în numãr mare ºi trei colective artistice din Ucraina. A fost un reînnoit prilej de regãsire identitarã, mult gustat de publicul prezent. Conform Planului de acþiuni/proiecte cultu- rale ale UUR pe 2013, în luna februarie, la fi- lialele Suceava, Tulcea, Arad ºi Iaºi, a avut loc un eveniment deosebit, ºi anume marcarea Zilei Internaþionale a Limbii Materne. La Moldova- Suliþa, judeþul Suceava, de exemplu, s-a deru- lat, la 16 februarie, programul „Ziua limbii materne“, care a cuprins un concurs de creaþie literarã, recitãri, interpretãri ale unor grupuri vocal-instrumentale, dansuri º.a. Programul a antrenat un mare numãr de elevi ºi cadre didactice de la ºcolile cu clase în care se studiazã limba ucraineanã, având drept obiectiv conºtientizarea ºi promovarea bogãþiei, frumuseþii limbii materne ºi cultivarea respec- tului pentru valorile propriei culturi. ªi în anul care a trecut, pe parcursul lunii martie, Taras ªevcenko a fost sãrbãtorit prin ample manifestãri culturale în toate zonele locuite de ucraineni. Conducerile UUR au atras toate segmentele de vârstã pentru a cinsti me- moria marelui poet. Anul acesta, în care se împlinesc 200 de ani de la naºtere, UUR a alcã- tuit un plan special de omagiere a lui Taras ªev- cenko. Una dintre prioritãþi a fost, ºi continuã sã fie, pregãtirea programelor de educaþie a tineretului ºcolar. UUR a susþinut desfãºurarea, în perioada 2-5 aprilie, a olimpiadei de limba ºi literatura ucraineanã ºi a organizat proiecte educative pen- tru elevi (Consursul naþional de recitare a poe- ziei ucrainene, Micii meºteºugari ucraineni º.a.). La Tulcea, în zilele de 7-8 iunie, s-au marcat 200 de ani de viaþã ucraineanã. Aºezarea ucrainenilor în nordul Dobrogei este legatã de momentul lichidãrii Sicei Zaporojene de cãtre þarina Ecaterina a II-a a Rusiei, în anul 1775. UUR a organizat mai multe momente solemne menite sã sublinieze acest eveniment (confe- rinþã ºtiinþificã internaþionalã, lansare de carte, vizitã la monumentul cazacilor zaporojeni transdunãreni, excursie). Am sãrbãtorit împlinirea a 22 de ani de inde- pendenþã a Ucrainei printr-un program de mare diversitate culturalã: conferinþe, mese rotunde, declaraþie politicã a deputatului Ion Marocico în Camera Deputaþilor, expoziþie de fotografie la Suceava, programe artistice, articole publi- cate în presã º.a. Pentru a marca ziua de 26 septembrie, dedi- catã celebrãrii limbilor europene, Reprezen- tanþa Comisiei Europene în România a organi- zat o cafenea literarã interculturalã. La eveni- ment au participat scriitori din diverse comu- nitãþi etnice care au citit bilingv din operele lor. Din partea comunitãþii ucrainene, cunoscutul prozator Corneliu Irod a citit în ucraineanã ºi românã un emoþionant fragment din povestirea „Frunza mea, muceda mea“, având un deosebit succes. La 27 noiembrie, UUR, Consulatul Ucrainei la Suceava împreunã cu Primãria oraºului Gura Humorului au aniversat 150 de ani de la naºte- rea scriitoarei Olha Kobyleanska. În parcul în care se aflã bustul scriitoarei, s-au desfãºurat o serie de manifestãri dedicate Olhãi Kobyleans- ka, inaugurându-se cu aceastã ocazie „Poarta Prieteniei Româno-Ucrainene“. Tot în luna noiembrie, UUR a comemorat Holodomorul din Ucraina anilor 1932-1933. La parohia misionarã „Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel“ din Suceava ºi la biserica Caºin din Bu- cureºti s-a oficiat Sfânta Liturghie ºi a avut loc o slujbã de pomenire pentru victimele Holodomorului. În sfârºit, UUR a marcat, la 18 decembrie, Ziua Minoritãþilor Naþionale prin diverse mani- festãri interculturale la Suceava, Iaºi ºi Galaþi. În anul care a trecut, am amplificat relaþiile noastre cu marile organizaþii ucrainene de peste hotare (participarea unei delegaþii a UUR la Congresul Mondial al Ucrainenilor reunit la Lvov, 20-22 august; vizita delegaþiei Consiliu- lui Ucrainean Mondial de Coordonare în România în frunte cu preºedintele Mychailo Ratuºnyi, 24-25 noiembrie). Rãmânând aceiaºi fii devotaþi ai României, gândurile noastre, la început de an, se îndreap- tã spre Ucraina, nãdãjduind cã dialogul dintre opoziþie ºi actuala conducere a statului va tri- umfa în favoarea valorilor democraþiei. Am prezentat, pe scurt, principalele direcþii de activitate ale UUR, numãrul proiectelor reali- zate în 2013 fiind, însã, mult mai mare. Acum ne concentrãm energiile pentru a duce la bun sfârºit tot ceea ce ne-am propus în Planul de ac- þiuni/proiecte culturale ale UUR pe anul 2014, pe care îl publicãm în numãrul de faþã al revistei. Dorim sã punem în practicã toate aceste proiecte, fãcând mai eficientã viaþa ucraineanã în România. Nu pot încheia fãrã sã mulþumesc tuturor celor cu care am lucrat ºi colaborat în anul care tocmai a trecut. Cu prilejul Noului An, 2014, doresc sã trans- mit fiecãrui membru al comunitãþii în parte, precum ºi tuturor ucrainenilor, multã sãnãtate, fericire ºi prosperitate! Fie ca buna înþelegere sã se reverse asupra întregului popor ucrainean! Ion ROBCIUC s s t t a a r r t t î î n n n n o o u u l l A A n n , , 2 2 0 0 1 1 4 4
Transcript of start în noul An, 2014 - uur.ro 255_256.pdf · Serie nouå, nr. 255-256 / ianuarie 2014 Anul Nou...
Serie nouå, nr. 255-256 / ianuarie 2014
Anul Nou este, de fiecare datã, un momentmagic, un moment plin de semnificaþii, unmoment al promisiunilor îndeplinite. Nebucurãm de acest moment cu întreaga inimã, cuîntreaga fiinþã ºi îl marcãm ca pe un prilej încare, sperãm, toate planurile noastre de viitorau un rost ºi o speranþã de realizare.
Ne bucurãm cã anul care a trecut a adus reîn-noiri în viaþa noastrã comunitarã, mai intensã,mai diversificatã, în pas cu tot ceea ce se petre -ce în societatea româneascã. Deºi, conform
ultimului recensãmânt numãrul ucraineni lor s-adiminuat, am desfãºurat, în plan cultu ral, o bo -ga tã activitate „artisticã“, o viaþã culturalãconcre tizatã prin cãrþile de succes cu care par-ticipãm regulat la expoziþii ºi târguri naþio na le,o publicisticã ancoratã în actualitatea comuni-tarã, realizatã de cele patru reviste în limbaucraineanã ºi una în limba românã.
Sãrbãtorile ucrainene le-am celebrat cum secuvine la Bucureºti ºi în þarã. La Sighetu Mar -ma þiei, în ziua de 12 ianuarie, s-a desfã ºu ratFes ti valul de colinde, datini ºi obiceiuri laucrai neni, onorându-ne, astfel, tradiþiile pãstrã -toa re de spiritualitate. Pe scena sãlii „ViorelCostin“, au urcat formaþii de colindãtori dinjudeþele þãrii în care trãiesc ucraineni în numãrmare ºi trei colective artistice din Ucraina. Afost un reînnoit prilej de regãsire identitarã,mult gustat de publicul prezent.
Conform Planului de acþiuni/proiecte cultu -rale ale UUR pe 2013, în luna februarie, la fi -lialele Suceava, Tulcea, Arad ºi Iaºi, a avut locun eveniment deosebit, ºi anume marcarea ZileiInternaþionale a Limbii Materne. La Moldova-Suliþa, judeþul Suceava, de exemplu, s-a deru-lat, la 16 februarie, programul „Ziua limbiima terne“, care a cuprins un concurs de creaþieliterarã, recitãri, interpretãri ale unor grupurivocal-instrumentale, dansuri º.a.
Programul a antrenat un mare numãr deelevi ºi cadre didactice de la ºcolile cu clase încare se studiazã limba ucraineanã, având dreptobiectiv conºtientizarea ºi promovarea bogãþiei,frumuseþii limbii materne ºi cultivarea respec-tului pentru valorile propriei culturi.
ªi în anul care a trecut, pe parcursul lunii
martie, Taras ªevcenko a fost sãrbãtorit prinample manifestãri culturale în toate zonelelocuite de ucraineni. Conducerile UUR au atrastoate segmentele de vârstã pentru a cinsti me -mo ria marelui poet. Anul acesta, în care seîmplinesc 200 de ani de la naºtere, UUR a alcã-tuit un plan special de omagiere a lui Taras ªev-cenko.
Una dintre prioritãþi a fost, ºi continuã sã fie,pregãtirea programelor de educaþie a tineretuluiºcolar. UUR a susþinut desfãºurarea, în perioada
2-5 aprilie, a olimpiadei de limba ºi literaturaucraineanã ºi a organizat proiecte educative pen-tru elevi (Consursul naþional de recitare a poe -ziei ucrainene, Micii meºteºugari ucraineni º.a.).
La Tulcea, în zilele de 7-8 iunie, s-au marcat200 de ani de viaþã ucraineanã. Aºezareaucrainenilor în nordul Dobrogei este legatã demomentul lichidãrii Sicei Zaporojene de cãtreþarina Ecaterina a II-a a Rusiei, în anul 1775.UUR a organizat mai multe momente solemnemenite sã sublinieze acest eveniment (conf e -rinþã ºtiinþificã internaþionalã, lansare de carte,vizitã la monumentul cazacilor zaporojenitransdunãreni, excursie).
Am sãrbãtorit împlinirea a 22 de ani de inde-pendenþã a Ucrainei printr-un program de marediversitate culturalã: conferinþe, mese rotunde,declaraþie politicã a deputatului Ion Marocicoîn Camera Deputaþilor, expoziþie de fotografiela Suceava, programe artistice, articole publi-cate în presã º.a.
Pentru a marca ziua de 26 septembrie, de di -ca tã celebrãrii limbilor europene, Reprezen -tanþa Comisiei Europene în România a organi-zat o cafenea literarã interculturalã. La eveni-ment au participat scriitori din diverse comu-nitãþi etnice care au citit bilingv din operele lor.Din partea comunitãþii ucrainene, cunoscutulprozator Corneliu Irod a citit în ucraineanã ºiromânã un emoþionant fragment din povestirea„Frunza mea, muceda mea“, având un deosebitsucces.
La 27 noiembrie, UUR, Consulatul Ucraineila Suceava împreunã cu Primãria oraºului GuraHumorului au aniversat 150 de ani de la naº te -rea scriitoarei Olha Kobyleanska. În parcul în
care se aflã bustul scriitoarei, s-au desfãºurat oserie de manifestãri dedicate Olhãi Koby leans -ka, inaugurându-se cu aceastã ocazie „PoartaPrieteniei Româno-Ucrainene“.
Tot în luna noiembrie, UUR a comemoratHolodomorul din Ucraina anilor 1932-1933. Laparohia misionarã „Sfinþii Apostoli Petru ºiPavel“ din Suceava ºi la biserica Caºin din Bu -cu reºti s-a oficiat Sfânta Liturghie ºi a avut loco slujbã de pomenire pentru victimeleHolodomorului.
În sfârºit, UUR a marcat, la 18 decembrie,Ziua Minoritãþilor Naþionale prin diverse mani-festãri interculturale la Suceava, Iaºi ºi Galaþi.
În anul care a trecut, am amplificat relaþiilenoastre cu marile organizaþii ucrainene de pestehotare (participarea unei delegaþii a UUR laCongresul Mondial al Ucrainenilor reunit laLvov, 20-22 august; vizita delegaþiei Consi liu -lui Ucrainean Mondial de Coordonare înRomânia în frunte cu preºedintele MychailoRatuºnyi, 24-25 noiembrie).
Rãmânând aceiaºi fii devotaþi ai României,gândurile noastre, la început de an, se îndreap-tã spre Ucraina, nãdãjduind cã dialogul dintreopoziþie ºi actuala conducere a statului va tri-umfa în favoarea valorilor democraþiei.
Am prezentat, pe scurt, principalele direcþiide activitate ale UUR, numãrul proiectelor rea li -zate în 2013 fiind, însã, mult mai mare. Acum neconcentrãm energiile pentru a duce la bun sfârºittot ceea ce ne-am propus în Planul de ac -þiuni/proiecte culturale ale UUR pe anul 2014,pe care îl publicãm în numãrul de faþã al revistei.
Dorim sã punem în practicã toate acesteproiecte, fãcând mai eficientã viaþa ucraineanãîn România.
Nu pot încheia fãrã sã mulþumesc tuturorcelor cu care am lucrat ºi colaborat în anul caretocmai a trecut.
Cu prilejul Noului An, 2014, doresc sã trans-mit fiecãrui membru al comunitãþii în parte,precum ºi tuturor ucrainenilor, multã sãnãtate,fericire ºi prosperitate! Fie ca buna înþelegere sãse reverse asupra întregului popor ucrainean!
Ion ROBCIUC
ss tt aa rr tt îî nn nn oo uu ll AA nn ,, 22 00 11 44
2 Curierul UCRAINEAN
Mesaje de felicitare cu prilejulCråciunului çi Anului Nou
Mult stimatã comunitate ucraineanã,Dragi compatrioþi,
Vã rog sã primiþi sincere felicitãri cu prilejulAnului Nou 2014 ºi al Crãciunului!
Se încheie un an plin de provocãri, eveni-mente dramatice ºi sarcini deosebit de com-plexe. Cu toate acestea, apreciez cã avem toatetemeiurile sã pãºim în anul 2014 cu optimism.
Am realizat o muncã imensã de pregãtirepentru semnarea Acordului de asociere cuUniunea Europeanã. Dialogul intens cu UE peaceastã temã va fi continuat, cu siguranþã, anulviitor. Am încheiat cu rezultate deosebite pre ºe -dinþia în Organizaþia de Securitate ºi Cooperareîn Europa. Am asigurat o nouã dina micã înrelaþiile cu Rusia ºi cu þãrile CSI.
Am încredere în înþelepciunea ºi chibzuinþaproprii poporului ucrainean care ne vor permitesã învingem toate problemele complicate dinviaþa noastrã politicã internã.
Principala noastrã sarcinã pentru anul viitoreste crearea condiþiilor externe prielnice pentrudezvoltarea Ucrainei, modernizarea economieisale, realizarea reformelor europene, ridicareabunãstãrii cetãþenilor ei. Am convingerea cã înaceastã activitate vom beneficia de suportulsincer al comunitãþilor ucrainene de pestehotare.
Vã doresc din toatã inima Dvs. ºi familiilorDvs. sãnãtate, succes ºi realizarea speranþelorvoastre.
La mulþi ani!Hristos se naºte!
Ministrul afacerilor externe al Ucrainei,Leonid kOJARA
Dragi ucraineni, Sincere felicitãri ºi urãri de bine cu ocazia
sãrbãtorilor de iarnã, a Crãciunului ºi AnuluiNou pe stil vechi, din partea Uniunii Ucraine ni -lor din România ºi a mea personal.
Fie ca bucuria, dragostea ºi speranþa sã vãînsoþeascã în Noul An.
La mulþi ani!
ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR
Stimate domnule ªtefan Buciuta,
Multe bucurii de sãrbãtoarea Crãcinului!Un An Nou fericit!
Evhen CIOLI,Preºedintele Congresului Mondial
al Ucrainenilor Domnului ªtefan Buciuta, preºedintele Uniunii Ucrainenilor din
România
Multã voie bunã de Crãciun ºi un An Noufericit!
Jaroslava HARTEányI,Preºedinta Con gresului European
al Ucrainenilor
Domnului ªtefan Buciuta, preºedintele Uniunii Ucrainenilor din
România
Sãrbãtori fericite ºi La mulþi ani!
Teofil BAUER,Ambasadorul Ucrainei în România
Cãtre Uniunea Ucrainenilor din România, În atenþia dlui preºedinte ªtefan Buciuta,
Mult stimate domnule preºedinte,
Consulatul General al Ucrainei la Suceavaare o deosebitã onoare de a vã adresa cele maifrumoase gânduri ºi cele mai calde urãri cuocazia Crãciunului ºi Anului Nou! Fie ca înAnul Nou sã aveþi parte de multã cãldurã sufle -teascã, bucurie în inimã, multã sãnãtate ºi pu -tere de muncã.
Vã dorim Dumneavoastrã, familiilor ºicolaboratorilor sãrbãtori minunate, un Crã ciunfericit ºi un An Nou plin de realizãri atât peplan personal, cât ºi pe plan profesional.
Crãciun fericit ºi La mulþi ani!Cu respect,
Vasyl Boieciko,Consul General
Dragi prieteni,
Ar fi inutil sã vã lãudãm pentru ceea cepuneþi la dispoziþia cititorilor prin paginilerevistei„Curierul ucrainean“. Acest lucru rãz-bate din fiecare numãr al publicaþiei pe care-opuneþi la îndemâna cititorilor cu generozitate,dragoste ºi interes. Noi, care vã urmãrim dezeci de ani, am putut observa schimbãrile fã -cute în anumite perioade în þinuta publicaþiei,în îmbunãtãþirea ºi diversificarea rubricilor.
Suntem foarte mulþumiþi ºi pentru faptul cãviaþa aºezãrilor rurale de pe tot cuprinsul jude -þului Suceava a fost reflectatã, sub toate aspec -tele ei, în paginile publicaþiei. Este un faptdeosebit în comparaþie cu alte publicaþii, lucrupentru care vã felicitãm cãlduros.
Fie ca-n anul 2014 sã vã menþineþi interesul,mãcar la aceste cote, ºi pentru viaþa localitãþilornoastre rurale!
Sãnãtate multã, multã, putere de muncã încãpe-atâta, subiecte interesante ºi prosperitateîntregului colectiv!
La mulþi ºi buni ani!
prof. Gheorghe DOLInSkI,preºedintele Fundaþiei
„Episcopul Grigorie Leu“, Suceava
Domnului ªtefan Buciuta,
Pe valurile timpului, corabia vieþii sã vãpoarte spre cele mai minunate limanuri, în lin-iºte, cu sãnãtate ºi pentru mulþi ani!
Un An Nou fericit!
Dr. Dragoº Gabriel ZISOPOL,preºedintele Uniunii Elene din România,
deputat
Dragi ucraineni,
Cu prilejul sfintelor sãrbãtori de iarnã vãtransmit un gând bun tuturor! Crãciunul ºiAnul Nou sã vã aducã sãnãtate, bunãstare,belºug, noi iniþiative ºi multe realizãri!
Crãciun fericit ºi un An Nou împlinit!La mulþi ani!
Ion MAROCICO,deputatul Uniunii Ucrainenilor
din România Cãtre Uniunea Ucrainenilor din România,
Crãciun fericit, pãmântenilor!Tuturor le doresc o cale plinã de Luminã, de
Pace, de Sãnãtate ºi de Binecuvântare Divinã!La mulþi ani!
Constantina DUMITRESCU,preºedinta Asociaþiei Macedonenilor
din România
Dragi prieteni,Hristos se naºte!
Slãviþi-l!
În acest moment fericit, vã salutãm cu prile-jul Crãciunului!
Dumnezeu sã vã binecuvânteze pe voi ºifiecare familie ucraineanã în parte cu fericiredeplinã.
Fie ca bucuria cereascã sã ne dãruiascã cre -dinþa ºi speranþa pentru un destin mai bun alUcrainei noastre!
Crãciun fericit!
Cu cele mai bune sentimente,
Uniunea Ucrainenilor din Portugalia
3Curierul UCRAINEAN
Aniversarea a 50 de ani de învãþãmânt uni-versitar la Suceava, eveniment organizat de Uni -ver sitatea „ªtefan cel Mare“ din Suceava(USV), a marcat ºi un reper în strângerea rela þii -lor de colaborare româno-ucrainene în dome -niul cultural-ºtiinþific ºi educaþional, prin proto-colul semnat cu prestigioasa Universitate Naþio -nalã „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi.
Realizãrile Universitãþii „ªtefan cel Mare“din Suceava sunt remarcabile pentru modul deabordare a problematicii legate de pãstrarea ºivalorizarea identitãþii culturale a minoritãþiiucrainene din þara noastrã ºi accesul la învãþã -mântul superior în limba maternã, domenii încare eforturile universitãþii au fost susþinute ºispri jinite activ de Uniunea Ucrai nenilor din Ro -mânia, de membrii corpului diplomatic al Con -sulatului Ucrainei la Suceava, dar ºi derulareaunui parteneriat cu renumita universitate dinCernãuþi „Iuri Fedkovyci“. România este prinacest exemplu un model european.
„Ca reprezentant al minoritãþii ucrainene înParlamentul României sunt deosebit de bucu rossã constat cã de peste 10 ani la Univer si tatea„ªtefan cel Mare“ se formeazã specia liºti în do -me niul limbii ucrainene. Acest lucru are o realãim portanþã din mai multe puncte de vede re,având în vedere cã judeþul Suceava este lo cuitde o importantã comunitate ucrai neanã, dar ºi
pentru cã are o contribuþie semnificativã la bunacolaborare dintre Ro mânia ºi Ucraina“, a de cla -rat în cadrul ºe dinþei festive la Suceava, re pre -zentantul minoritãþii ucrai ne ne, deputatul IonMarocico, potrivit unui comunicat remis presei.
La evenimentul aniversar al sucevenilor auparticipat ministrul Educaþiei Naþionale, Re musPricopie, ministrul Tineretului ºi Spor tu lui,Nicolae Bãnicioiu, ministrul delegat pen truînvãþãmânt superior, Mihnea Costoiu, alãturi de70 de rectori ai universitãþilor din þarã ºi strãi -nãtate, care au luat parte la Adu na rea Gene ralãa Consiliului Naþional al Rec to rilor (CNR), aupus în discuþie, printre alte su biecte specifice, deactualitate, ºi noua meto do lo gie de clasificare auniversitãþilor din România.
„Varietatea manifestãrilor ºtiinþifice ºi cultu -ra le pe care le desfãºoarã colectivul de limbaucraineanã de la Universitatea „ªtefan cel Ma -re“ din Suceava implicã participarea mem bri lorcorpului diplomatic ai Consulatului Ucrai nei laSuceava sau ai Uniunii Ucrai ne nilor din Româ -nia ºi a invitaþilor din strãinãtate“, a precizatreprezentantul mino ritãþii ucrai nene din Parla -mentul României, deputa tul Ion Maro ci co, carea asigurat participantii de totala sa im pli care îndezvoltarea relaþiilor româno-ucrai nene în spi -rit european.
Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv
Potrivit tradiþiei, cotidianul „InformaþiaZilei“ din Satu Mare îi nominalizeazã an de anpe „Oamenii anului“ la diverse secþiuni ºi acti -vitãþi. La baza nominalizãrilor stau propunerilevenite de la citititor, dar ºi palmaresul rea -lizãrilor în profil profesional ºi social. Spre sa -tisfacþia ucrainenilor din judeþul Satu Mare,printre personalitãþile judeþene propuse adeveni „Omul anului 2013“, potrivit numãrului6.213 din 30 decembrie 2013 al acestui cotidi-an, s-a aflat ºi dl Mihai Macioca, prim-vice -preºedinte al Uniunii Ucrainenilor din Româniaºi preºedintele filialei Satu Mare a aceleiaºi uni-unii. Este greu a face o înºiruire a tuturor acti -vitãþilor desfãºurate de Mihai Macioca în cursulanului 2013. Totuºi, este de subliniat preocu-parea constantã pentru aducerea în spaþiul pu -blic a personalitãþii poetului Taras ªevcenko ºia culturii ucrainene, asigurarea cadrelor didac-tice de etnie ucraineanã la ªcoala Gimnazialã„Gellert Sandor“ din comuna Micula, organi-zarea ºi susþinerea sub diverse forme a unoractivitãþi culturale, acordarea de cadouri celor
peste 120 de copiiucraineni din comu-na menþionatã, re -pre zentarea cu cin-ste a etnicilor ucrai -neni la reuniunilenaþionale ºi inter-naþionale ºi lista arputea continua.
Propunearea des -pre care vorbim nunumai cã-l onoreazãpe dl Mihai Macioca, ea face cinste ºi mem-brilor conducerii filialei judeþene, tuturorucrainenilor din judeþ. Clasificarea dlui MihaiMacioca la categoria „Educaþie ºi culturã“ con-stituie o recunoaºtere a efortului depus de etniaucraineanã alãturi de el pentru pãstrarea ºi cul-tivarea valorilor naþionale, precum ºi a respec-tului acestora faþã de statul în care trãiesc.
Ioan Coriolan AnIÞAª
Responsabilitatea pentru opi niile ex -pri mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþianu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinu-tul materia lelor ºi nu retur neazã arti-colele nepublicate.
CURIERUL UCRAINEANStrada Radu Popescu, nr. 15,
sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737
E-mail:[email protected]
Redactor-çef:Ion Robciuc
Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk
Tehnoredactare:Çtefania Ganciu
Tiparul executat laTipografia
„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRL“
România - un model european în pãstrarea identitãþii culturale a minoritãþii ucrainene
Prim-vicepreºedintele UUR Ion Robciuc, la11 ianuarie 2014, a împlinit 78 ani de viaþã ºipeste 55 ani de muncã în folosul comunitãþii.
Ca lingvist, doctor în filologie ºi profesoruniversitar, obþine succese importante în acti -vi tatea sa, contribuie la ridicarea prestigiuluietniei noastre.
De 24 ani, activeazã în cadrul UniuniiUcrainenilor din România, deþinând de-a lun-gul anilor diferite funcþii de conducere înUUR, desfãºurând o amplã activitate în folosulucrainenilor ca prim-vicepreºedinte al UUR ºica preºedinte al Comisiei de Culturã, Presã ºiEditare de Cãrþi, contribuind la promovareaculturii tradiþionale în rândul ucrainenilor.
Ca redactor-ºef la „Curierul ucrainean“con tri buie la ridicarea nivelului calitativ al re -vistei care se afirmã tot mai mult în rândul citi-torilor, îndeplinind cu succes menirea pentrucare a fost creatã ºi care a depãºit 20 de ani dela înfiinþarea ei.
Prin verticalitatea sa ºi comportamentulsãu în cadrul familiei ºi organizaþiei noastreeste un bun exemplu pentru membrii comu-nitãþii, inclusiv pentru cei tineri.
Din partea Consiliului Uniunii Ucrai ne ni -lor din România ºi a mea personal îi dorimputere de muncã, sãnãtate ºi viaþã lungã alã-turi de familie ºi cei dragi!
La mulþi, mulþi ani! Mnohaia lita!
ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR
Domnului Ion RobciucLa mulþi ani cu ocazia
zilei sale de naºtere!
Mihai Macioca - „Omul anului 2013“la secþiunea „Educaþie ºi culturã“
Ion MAROCICO,deputat
Curierul UCRAINEAN4
PLAnUL DE ACÞIUnI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE AnUL 2014
Continuare în pagina 5
Curierul UCRAINEAN 5
PLAnUL DE ACÞIUnI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE AnUL 2014
Numeroase sunt astfel de evenimente creºtine sub cerul libercu ocazia, îndeosebi, a hramurilor unor capeliþe, aceste bisericuþectitorite de localnicii satului Izvoarele Sucevei, care rãsar pe ici-colo printre codrii veºnic verzi. Primeazã, deci, înainte de toate,pentru huþulii locului magic prin frumuseþea plaiurilor sale,dragostea pentru Divinitate, respectatã din moºi-strãmoºi ºi con-tinuatã în zilele noastre de generaþia tânãrã. Slujba religioasã ofi-ciatã la 21 noiembrie de ziua Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil înplinã naturã de cãtre soborul de preoþi Valentin Ardelean (preotulnostru paroh), Mihãiþã Mechno (fiu al satului) ºi AlexandruHorga din Breaza de Sus, a fost prilejuitã de hramul cu denumireasfinþilor capeliþei ctitorite de dnele Maria Radu ºi Ana Daneliuc.Vremea favorabilã a adunat o mulþime de enoriaºi, cântãrile bis-ericeºti cucerind împrejurimile. Ca de obicei, dupã liturghie, înpredica sa, preotul paroh a vorbit mulþimii despre aceastã sãrbã-toare pe care Biserica o dedicã îngerilor. Dupã tradiþie, hramulcapeliþei s-a încheiat cu o agapã frãþeascã.
Decebal Alexandru SEUL
ªtefan Buciuta,preºedintele UUR
Ion Robciuc,preºedintele Comisiei de Culturã
Sãrbãtoare religioasãîn plinã naturã
6 Curierul UCRAINEAN
La 18 decembrie 1992, Adu na rea Generalã aOrganizaþiei Naþiu nilor Unite a adoptat Decla -raþia cu privire la drepturile persoaneloraparþinând mino ritãþilor naþionale, etnice,lingvistice ºi religioase - document internaþionalce oferã garanþie a drepturilor mino ritãþilor îngeneral ºi în consecinþã mai multe state i-aurecunoscut importanþa prin promovarea zilei de18 decembrie ca Zi a Mino ritãþilor Naþionale.
Multiculturalitatea este o realitate în caretrãim. Ea presupune recunoaºterea pluralismuluiºi a varietãþii culturale, a identitãþii culturale aoricãror minoritãþi. În România se pune unaccent deo sebit pe recunoaºterea reciprocã deva lori, pe cultivarea unui spirit de dialog, pecomunicare ºi colaborare între diverse culturiexistente în spaþiul în care trãim.
În acest context, la Iaºi au fost organizate oserie de manifestãri în zilele de 15 ºi 18 decem-brie de minoritãþile din Iaºi sub patronajulPrimãriei municipiului (în ziua de 15 decem-brie) ºi respectiv al Pre fecturii Iaºi (în ziua de 18decembrie). Manifestãrile sus-menþionate auavut menirea de a reflecta diversitatea socio-cul-turalã cu care etniile însufleþesc ºi completeazãtra di þii le ºi cultura româneascã, oferind, în ace -laºi timp, o privire de ansamblu asupra poten -þialului diferitelor minoritãþi care locuiesc în Iaºi
ºi asupra modului în care tradiþiile minoritãþilorºi ale majoritãþii s-au influenþat ºi s-au potenþatreciproc, în decursul anilor de coexistenþã.
Scopul manifes tã -rilor a fost de a promovacultura ºi dialogul petema interculturalitãþiiîn rândul cetãþenilor dinmunicipiul ºi ju de þulIaºi, de a cultiva respec-tul faþã de valorile di ver -selor etnii, de a com batediscriminarea ºi de apropaga diversitateacul turalã în rândul ce tã -þe nilor ca o garanþie aeliminãrii preju de cã þi -
lor, stere oti purilor ºi amarginalizãrii.
În cadrul proiectu-lui au fost planificateac þiuni specifice prin -tre care amintim: 1)Ma sã rotundã-dez ba te -re pe tema „Contri buþiaculturilor mino ritare ladez voltarea culturii ro -mâ neºti“; 2) Armoniiet noculturale - spec -tacol cultural-artisticpre zentat de ansam-
blurile minoritãþilor din Iaºi; 3) Repere inter -culturale din spaþiul ieºan - expoziþie de carte,presã ºi postere cu obiceiuri ºi tradiþii specificeminoritãþilor.
Cele trei acþiuni au fost precedate de scurtealocuþiuni din partea Primãriei, a Prefecturii ºi aCon siliu lui Judeþean Iaºi.
În cadrul programului au evoluat formaþii dinpartea Asociaþiei culturale „Dionysos“, repre -zen tând co munitatea grecilor din Iaºi, aAsociaþiei Italienilor din România, a Comu nitãþii
Evreilor din Iaºi, aComunitãþii Ruºilor Li -po veni, a Forumului De -mo cratic al Ger ma nilordin Iaºi, a Uniunii Ar -
me nilor din România - filiala Iaºi, a UniuniiUcrainenilor din Româ nia - filiala Iaºi, a Comu -ni tãþii Rromilor din Iaºi.
Filiala Iaºi ºi de aceastã datã s-a prezentat cucele douã formaþii artistice „Ve sel ka“ ºi „Buko -vyn ka“, pro gramul prezentat fiind cu grijã ales ºirãsplãtit cu aplauze ºi aprecieri elogioase dinpartea organizatorilor ºi a publicului nume ros,care a participat la aceste acþiuni. Cu aceastãocazie Comitetul filialei Iaºi a oferit copiilor dincele douã formaþii, în numele UUR, mici atenþiicu ocazia sãrbãtorilor de iarnã.
În cadrul discuþiilor purtate cu reprezentanþiicelorlalte minoritãþi s-a convenit ca în luna ia -nuarie 2014 sã aibã loc o întâlnire de lucru cuconducerile filialelor (comunitãþilor) din Iaºipentru a elabora un protocol de colaborare ºi adiscuta planul de acþiuni comune ce se vor orga-niza în cursul anului 2014. Totodatã s-a discutatposibilitatea ca organizarea unor astfel de ac þiunisã cadã în sarcina minoritãþilor, alternativ, cusprijinul organelor locale, astfel vor fi implicatetoate minoritãþile, iar sub aspectul diversitãþii ºial calitãþii vor fi rezultate din ce în ce mai bune.
Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR
ZIUA MINORITÃÞILOR NAÞIONALE, LA IAªI
La 18 decembrie 2013, însala de sport a ªcolii Gim na -ziale „Bogdan Vodã“ dinRãdãuþi, s-a sãrbãtorit „ZiuaMinoritãþilor Naþionale“. Laeveniment, au participat con-sulul general al Ucrainei laSuceava, Excelenþa Sa VasylBoieciko, preºedintele UUR, filiala Suceava,ing. Boreslaw Petraºuc, preºedinta organizaþiei
din municipiul Rãdãuþi a Comunitãþii RuºilorLipoveni din România, prof. Alexan drina Coca,preºedintele comunitãþii evreieºti, dl Igo SigiKoffler, viceprimarul municipiului Rãdãuþi,domnul Ciubotariu Dumitru, inspectorul ºcolarpentru minoritatea ucraineanã, dl Ilie Sauciuc,consilierul local, dl Traian Andronachi, con-silierul deputatului Uniunii Ucrainenilor dinParlamentul României, dl Ioan Bodnar, domnulprof. Petru Nicuþã, directorul ªcolii Gimnaziale
„Bogdan Vodã“ din Rãdãuþi, cadre didactice ºielevi.
S-au împlinit 11 ani de când AdunareaGeneralã a ONU a adoptat Declaraþia cuprivire la drepturile minoritãþilor naþionale.
În cadrul proiectului intitulat „ZiuaMinoritãþilor Naþionale“, în program a fostprezentat un spectacol de dansuri ºi cânteceîn þinutele specifice ucrainenilor, polo ne -zilor, germanilor, ruºilor-lipoveni, turcilor,rromilor, grecilor, evreilor.
Noi, ucrainenii, am beneficiat decondiþii ireproºabile pentru studiul limbiimaterne oferite de conducerea ªcoliiGimnaziale „Bogdan Vodã“ prin directorulacestei instituþii ºcolare, domnul PetruNicuþã, cãruia consulul general al Ucraineila Suceava, Excelenþa Sa Vasyl Boieciko,i-a înmânat o Diplomã de Excelenþã pentrususþinerea studiului limbii materne ucrai -
nene de-a lungul unei perioade îndelungate detimp. De asemenea, dl Munteanu Radu, profesorde educaþie fizicã ºi sport al ºcolii, este întot-deauna alãturi de elevii care studiazã limbaucraineanã.
Când eram în clasele terminale ale ºcoliigimnaziale, neavând capacitatea de a înþelegesensul cuvintelor „minoritar“, „minoritate“,„minoritate naþionalã“, credeam cã e o pãrticicã
dintr-un întreg, o bucãþicã, ocantitate neglijabilã. NiciDEX-ul nu m-a lãmurit pedeplin, chiar dacã precizeazãcu claritate „minoritate naþio -na lã - populaþie care segãseºte în numãr mai mic faþãde populaþia de bazã a unei
þãri“. Odatã cu înaintarea în vârstã am înþelessensul adevãrat al acestei noþiuni mai cu seamãcã organismele internaþionale, în frunte cu
ONU, acordã importanþã minoritãþilor etnice,elaborând hotãrâri pentru protejarea lor.
Fiecare minoritate a venit cu mâncãrurispecifice care au fost degustate de cei prezenþi.La sfârºitul manifestãrii, UUR a oferit elevilorcadouri de Crãciun, alãturi de urãri de sãnãtate ºisucces în continuare.
Alexandra CEGA
Ziua MinoritåÆilor NaÆionale, sårbåtoritå la Çcoala Gimnazialå
„Bogdan Vodå“ din RådåuÆi
Elevi huþuli ai grupei de ucraineanã:Costil Pavel -vioarã, Costil Ioan - tobã,
Curaciuc Iulian, Melen Adriana, Cega Alexandra
Excelenþa Sa consulul general al Ucraineila Suceava, Vasyl Boieciko
Curierul UCRAINEAN 7
Când te gândeºti cã au trecut 21 de ani decând ucrainenii din Maramureº, apoi cei dinþarã ºi de peste hotare îºi prezintã în faþa pu -blicului sighetean ºi prin intemediul mass-mediei în toatã þara obiceiurile tradiþionale deiarnã ºi colindele strãvechi scoase din lada dezestre a poporului ucrainean...
Etnicii ucraineni din România demonstreazãîncã o datã cã se poate convieþui în bunã pace ºiconcordie cu vecinii lor de oriunde ar proveni.Astfel pe scena din Sighet, la cea de-a XXI-aediþie, au rãsunat colinde ucrainene dinMaramureº de pe vãile Ruscovei, Viºeului ºiTisei, de pe Roniºoara, din Bucovina, de peValea Siretului sau din Delta Dunãrii, dinBanatul de Munte ori de pe Valea Timiºului, cudiferite influenþe provenite de la vecinii lorasupra liniei melodice, accentului sau asupracuvintelor ori portului. Toate aceste influ-enþe asupra datinilor ºi obiceiurilor deiarnã au un iz aparte faþã de ce se cântã ºise prezintã în þara de ori gine, Ucraina.Acest lucru se constatã numai atunci cândapar pe scenã peste douãzeci de grupuride colindãtori din þarã ºi vreo douã-treidin Ucraina.
De multe ori, presa localã a elogiatbuna organizare ºi mobilizare exemplarãa ucrainenilor cu ocazia festiva lurilorderulate de-a lungul anilor la Si ghetuMarmaþiei. Slujba religioasã ºi co lindatulla biserica ortodoxã ucraineanã „ÎnãlþareaSfintei Cruci“ unde oficiazã de mulþi anipreotul dr. Nicolae Lauriuc, consilier vi -carial, apoi alaiul ºi parada grupurilor decolindãtori în costume po pulare specificefiecãrei zone unde vieþu iesc ucrainenii, avicleimurilor ce au parcurs artera principalã aoraºului pânã la Casa de Culturã au fãcut unspectacol aparte în obiceiurile tradiþionale de laSighetu Marmaþiei.
Concertul de colinde care s-a deru-lat în cca 4-5 ore a fost o altã atracþiepentru publicul sighetean. Organi zareaunei astfel de manifestãri de o aseme-nea anvergurã cere din partea organiza-torilor mult timp, cu consum mare denervi ºi o dãruire exemplarã.
Trebuie ºtiut cã ºi spectatorii aumeritul lor, dar organizatorii ºi prota -goniºtii se expun la eforturi mai mari,uneori cu multe repetiþii, cu cheltuielipentru unele costume speciale ºi cu orãbdare care se educã numai prin or ga -nizarea unor asemenea manifestãri.Sunt mulþi aceia care stau deo parte ºianalizeazã, apoi comen teazã modul deorganizare ºi de desfãºurare a unorasemenea manifestãri de anvergurã,dar ei nu contribuie cu nimic, ba mai mult une-ori ºi încurcã, iar la sfârºit doresc sã fie ºi aplau-daþi sau rãsplãtiþi. Uneori se ivesc ºi alþii care serecomandã drept iniþiatorii unor asemenea ac -þiuni sau cã ar fi ei la originea acestor eveni-mente, dar concret nu pot demonstra cu nimicpentru cã nu fac nimic.
Dar sã trecem, pe scurt, la derularea acestuifilm numit „cea de-a XXI-a ediþie a Festivaluluide datini, obiceiuri ºi colinde ucrainene“ de laSighetu Marmaþiei. Conform programului, laorele 10:00, grupurile de colindãtori s-auprezentat la biserica ucraineanã unde preotul dr.Nicolae Lauriuc ºi fiul sãu Marius Lauriuc sus -þinuþi de preotul pensionar Ioan Ardelean ºi decorul bisericesc au þinut Sfânta Liturghie ºi apoi
au colindat grupurile de colindãtori din Mara -mureº, Suceava, Tulcea ºi Banat. Dupã slujbareligioasã, în faþa bisericii ºi pe strada princi-palã a municipiului în faþa Primãriei s-a formatcoloana pentru paradã formatã din 24 degrupuri de colindãtori din þarã ºi douã grupuridin Ucraina, din localitatea Kvasy, raionulRachiv, regiunea Transcarpatia.
Colindãtorii cu tulnice, cu instrumente po -pu lare ucrainene, cu instrumente de suflat alefanfarei din judeþul Botoºani, cu vicleimuri ºicu portul popular ucrainean specific fiecãreizone de provenienþã au încântat publicul timpde aproape o orã, parcurgând cca un kilometruºi jumãtate pânã la Casa de Culturã a munici -piului. De aceastã datã traseul a fost mai lung,deoarece, de obicei, concertul se desfãºura pescena Casei de Culturã „Viorel Costin“, cea de
lângã ªcoala Pedagogicã, cândva, pe vremeacând eu eram elev în clasa a IX-a, ªcoala MedieUcraineanã. Deci traseul de data aceasta a fostmai lung ºi sala de spectacole mai micã, pe
jumãtate, dar grupurile de colindãtori au pututsã se adãposteascã în holul central ºi pe cele-lalte holuri de la etaj, astfel cã dacã ar fi plouatsau ar fi nins, nu i-ar fi afectat. Din pãcate, nu anins ºi nici nu au avut zãpadã ca în toþi ceilalþiani, probabil, pentru cã e cunoscutã vorba dinbãtrâni cã iarna vine, de obicei, la sãrbãtorilecele vechi (pe stil vechi).
Pe scenã au fost poftiþi de cãtre prezentatori,profesorii Simona Malearciuc ºi Vasile Pasen -ciuc, principalul organizator Miroslav Petreþ -chi, preºedintele filialei Maramureº a UniuniiUcraineilor din România ºi prim-vicepreºedin-tele UUR, care a salutat publicul prezent ºi larândul sãu i-a poftit pe scenã pe invitaþii ofi-cialitãþilor, pe prefectul judeþului Maramureº,
Anton Rohian, pe consululgeneral al Ucrainei la Su -ceava, Vasyl Boieciko, ºipe preºedintele UniuniiUcrainenilor din România,iar apoi ºi pe deputatul IonMarocico.
Dupã alocuþiunile ros-tite de oaspeþi preºedintele
UUR, ªtefan Buciuta, a dat citire unor felicitãriprimite cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã dinpartea preºedintelui Congresului Mondial alUcrainenilor, Evhen Cioli, preºedintelui Con -gresului European al Ucrainenilor, JaroslavaHarteányi, preºedintelui Consiliului UcraineanMondial de Coordonare cu sediul la Kiev, dlMychailo Ratuºnyi, consulului general, VasylBoieciko, care a transmis urmãtoarele cuvinte:
„Cãtre Uniunea Ucrainenilor din România,Bucureºti,
În atenþia dlui preºedinte ªtefan Buciuta,Mult stimate domnule preºedinte,Consulatul General al Ucrainei la Suceava
are o deosebitã onoare de a vã adresa cele maifrumoase gânduri ºi cele mai calde urãri cuocazia Crãciunului ºi Anului Nou! Fie ca înAnul Nou sã aveþi parte de multã cãldurã
sufleteascã, bucurie în inimã, multãsãnãtate ºi putere de muncã.
Vã dorim Dumneavoastrã, familiei ºicolaboratorilor sãrbãtori minunate, unCrã ciun fericit ºi un An Nou plin de rea -lizãri atât pe plan personal, cât ºi pe planprofesional.
Crãciun fericit ºi La mulþi ani!Cu respect,Vasyl Boieciko,Consul General“.Eu am mulþumit tuturor celor care pe
adresa Uniunii sau a mea personal, autrimis felicitãri ºi urãri de sãrbãtori. Încontinuare, am oferit diplome cu textul înlimba ucraineanã organizatorilor ºi pre ºe -dinþilor filialelor judeþene ale UUR pen-tru contribuþia lor la buna organizare aFesti valului de colinde ucrainene de-a
lungul anilor.Nu a fost ocolitã nici dna Iaroslava Colotelo,
preºedinta filialei Bucureºti a UUR, consiliersuperior în cadrul Minis terului Culturii care a
fost poftitã pe scenã ºi a rostit oalocuþiune ca primul iniþiator al acestuifestival.
Am þinut sã mulþumesc tuturor acti -viº tilor Uniunii, tuturor coordonato-rilor grupurilor de colindãtori pentruefor tul depus nu tocmai uºor, în a sede plasa, uneori, pe distanþe de peste1000 de kilometri pentru a susþine oasemenea manifestare de su flet aucrainenilor din România.
Concertul a durat peste 5 ore, iarapoi grupurile de colindãtori probabilºi epuizaþi de foame au fost poftiþi lamasa de prânz care s-a transformat încina oferitã de cãtre organizatori, fi -nan þatã de Uniunea Ucrainenilor dinRo mânia, graþie modului exemplar de
susþinere a minoritãþilor din partea GuvernuluiRomâ niei.
La sfârºit, nu aº vrea sã comentez mai mult,doar sã transmit ucrainenilor noºtri ce le-amtransmis ºi prin intermediul cotidianului inde-pendent „Graiul Maramureºului“ la 7 ianuarie:
„Dragi ucraineni, Sincere felicitãri ºi urãri de bine cu ocazia
sãrbãtorilor de iarnã, a Crãciunului ºi AnuluiNou pe stil vechi, din partea Uniunii Ucraine ni -lor din România ºi a mea personal.
Fie ca bucuria, dragostea ºi speranþa sã vãînsoþeascã în Noul An.
La mulþi ani!“ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR
Festivalul de colinde, datini çiFestivalul de colinde, datini çiobiceiuri de iarnå la ucraineniobiceiuri de iarnå la ucraineni
a ajuns la cea de-a XXI-a ediÆiea ajuns la cea de-a XXI-a ediÆie
Curierul UCRAINEAN8
Ziua Mondialã Coralã este un evenimentlansat în anul 1991 de Federaþia Internaþionalãa Muzicii Corale, la iniþiativa compozitoruluiAlberto Grau din Venezuela, ºi are loc întot-deauna în a doua duminicã a lunii decembrie.
Cu acest prilej, milioane de oameni din toatecolþurile lumii se unesc într-un singur sufletprin unica ºi invizibila legãturã creatã de cântulcoral. Dacã la început, aproximativ 200.000 decoriºti din aproape 30 de þãri ºi-au unit glasurile
în cadrul acestei frumoase manifestãri, din2007 sunt implicate peste 70 de þãri din întrea-ga lume ºi participã peste 2.000 de coruri.
În România, Ziua Mondialã Coralã a fostmarcatã, pentru prima datã, în anul 2000 când,la iniþiativa Fundaþiei Culturale „Sound“, înmai multe oraºe din þarã s-au desfãºurat impre-
sionante manifestãri corale la care au concertataproximativ 2200 de cântãreþi ºi au participatcirca 5000 de spectatori. Conceputã ca o încer-care de sensibilizare a opiniei publice prin forþaunificatoare a cântului coral, sãrbãtoarea prile-
juieºte artiº ti lor profesioniºti ºiamatori intrarea în marea fami-lie a celor care cred în pace ºiînþelegere, refuzând discrimi -na rea, singurãtatea, înstrãi na -rea ºi oricebarierã decomunicare.Av a n t a j u lfap tului cãaceastã zi afost progra-matã în lunadecembr ieeste acela cãpot participaatât formaþiicu un grad
înalt de performanþã, cât ºiforma þii de ama tori care, înmod obiº nuit, au în pro-gramele lor colinde ºi cân-tece tradiþio na le de Crãciun.
Anul acesta, Ziua Mon -dialã Coralã a fost organizatãde Aso cia þia Prie tenii Armo -niei, la Sala Sporturilor dinmunicipiul Baia Mare, jude -þul Maramureº, având catemã - integrarea, evenimentla care a fost invitat ºi corul„Vocile Ronei“ din comunamaramureºeanã,Rona de Sus, corcare reprezintãUniu nea Ucrai ne -nilor din Ro mâ -nia la multe ac -þiuni importan te,organizate în þarãºi peste hotare,dirijat de doamna
profesoarã Geta Petreþchi. La eveniment au mai participat
Corul bisericii ortodoxe „Sf. An -drei“ din Baia Mare, Corala Armo -nia din Baia Mare, Corul bãrbãtescdin Finteuºu Mare, Corala Cant'Art- Tãuþii de Sus, Corul bise ricii refor-
mate Coltãu, Corul bisericii ortodoxe „Sf.Dimitrie“ din Baia Mare, Corul bisericii orto-doxe din Ilba, Corul bisericii ortodoxe „Sf.Nicolae“ din Baia Mare, Corul bisericii orto-doxe „Petru ºi Pavel“ din Baia Mare, Corul„Strugurel“ al bisericii ortodoxe Cicãrlãu,Corul „Voci Mãnãºturene“ al bisericii ortodoxedin Copalnic Mãnãºtur, Corul secþiei germane aªcolii Gimnaziale „Dr. Victor Babeº“.
Un moment emoþionant a avut loc la înce -putul evenimentului când toþi cei 600 de coriºtiprezenþi în salã au interpretat „Tatãl Nostru“.
Corul „Vocile Ronei“, sub conducereadoamnei prof. Geta Petreþchi, a prezentat portulpopular ucrainean din Rona de Sus, a interpetato serie de colinde ucrainene, precum ºi vestita„Suitã Maramureºeanã“, interpretãri care ausmuls ropote de aplauze ce au rãsunat minute înºir în sala arhiplinã de coruri ºi spectatori, iar capremiu a primit un Atestat de participare, înmâ-nat de directorul executiv Alexandru Nicolici.
Evenimentul s-a încheiat, la fel cum a ºiînceput, tot cu un moment emoþionant când toþicoriºtii din salã le-au cântat dirijorilor ºi spec-tatorilor „La mulþi ani!“.
nicolae Miroslav PETREÞCHI, consilier economic UUR
Corul „Vocile Ronei“Corul „Vocile Ronei“prezent laprezent la
ziua Mondialå Coralåziua Mondialå Coralå
Grupul vocal instrumental (de mandoline)„Izvoraºul“ de la ªcoala Gimnazialã IzvoareleSucevei coordonat de Valentin Ardelean, preo-tul paroh al satului, la invitaþia UNICEF - filialaSuceava, prin reprezentanta doamnei AspaziaPârvu, a prezentat la Carrefour un spectacol decolinde în limbile românã ºi ucraineanã (ne lip -sind tradiþionala huþulcã) de un succes deosebitbucurându-se formaþia de mandoline.
Elevii grupului au fost rãsplãtiþi cu ropote deaplauze ale asistenþei ºi ca semn de mulþumirepentru „încãlzirea sufletelor celor prezenþi“,alãturându-se spectacolului caritabil „De Crã -ciun vei dobândi“ din perioada 13-14 decem-brie 2013, li s-a acordat o Diplomã, din partea
Direcþiei Sociale ºi Protecþia Copilului, sem-natã de dl Dan Ionuþ Adomniþei, director exe -cutiv.
Acelaºi grup a fost prezent la 15 decembrieprin invitaþia Asociaþiei cultural-umanitare„Speranþa“ din Coºna pentru a-ºi prezenta pro-gramul artistic în cadrul Festivalului de colin deºi obiceiuri de Crãciun „Florile Dalbe“ aflat înaceastã localitate la ediþia a III-a. ªi aici, pentrucontribuþia deosebitã adusã la reuºita festivalu-
lui, elevii grupului vocal-instrumental„Izvoraºul“ au obþinut o Diplomã de Excelenþã.Programele artistice ale „copiilor din inimamunþilor“ se vor încheia prin participarea la oactivitate a IªJ la „Iulius Mall“.
„O ieºire în lume“ acumulând pe frontispi -ciul ei laurii victoriei! Felicitãri din partea izvo -renilor micilor artiºti care le-au reprezentat cusuccesele amintite.
Decebal Alexandru SEUL
Diplome pentru grupul
vocal-instrumental „Izvoraçul“
9Curierul UCRAINEAN
E uºor sã trimiþi gân-duri bune celor dragi, egreu sã alegi cuvintelepotrivite, dar e frumos sãai prieteni, cãrora sã leurezi „La mulþi ani!“.
Acum la început dean vã urãm sã aveþi pace,bucurie, sã alungaþi orice pãcat din casã ºi dinsuflet, sã zidiþi pe temelie fapte bune pe vecie.
Obiceiurile ºi tradiþiile sãrbãtorilor de iarnãsunt cele mai frumoase momente de peste an, nupot fi uitate niciodatã. Ne-au lãsat moºii ºi strã-moºii noºtri o zestre foarte bogatã în toate zo ne -le þãrii noastre.
Bucovina, pãmânt binecuvântat de Dum -nezeu ºi de Maica Sfântã, este una dintre celemai plãcute ºi bogate þinuturi în ale folclorului.Aici trãiesc multe minoritãþi, iar una dintre celemai numeroase este cea ucraineanã. Toate po -poa rele au frumuseþile lor, dar minoritateaucraineanã, parcã le întrece pe toate.
La Negostina, judeþul Suceava sãrbãtorile aufost aºteptate cu toate ritualurile. Pregãtirile sãr -bã torilor de iarnã sunt rânduite încã de la în ce -pu tul Postului Crãciunului. Mai întâi se or ga ni -zea zã cete de colindãtori, ele pregãtesc colindelecare vor fi auzite în noaptea de Crãciun ºi lerepetã.
Pe vremuri, când iernile erau grele, pline dezãpadã ºi geruri, aceste repetiþii se fãceau îngrajd, lângã vite, care emanau cãldurã, dar acumse adunã în locuri mai cãlduroase.
Urmeazã alesul grâului, care va fi fiert ºi pre -pa rat la masa de Crãciun. În fiecare searã câte unpumn de grâu trebuie ales pentru a fi mai curat. Sebate apoi în piuã (stupa), se pune la us cat, se spalãîn multe ape ºi în ajunul Crãciu nului se fierbe.
Iarna aceasta a venit cu câteva fulguieli dezãpadã, care în 2-3 zile s-a topit. Naºterea Dom -nului Isus Hristos a fost aºteptatã cu dife rite co -lin de, multe dintre ele sunt interpretate în limbaucraineanã.
În ajunul Crãciunului, de la orele amiezii por-nesc cu colindul copiii mici din casã în casã.Bucurie mai mare ca aceasta nu poate fi, mai
ales cã sunt rãsplãtiþi cu daruri. Am ascultat lafereastrã vechile colinde specifice satuluiNegostina: „Preletila lastivocika“, „Dobryi vecirtobi, pane hospodariu“, „Nova radiski stala“ etc.Când se întunecã pornesc la colindat copiii maimari. Dacã cei mici sunt câte doi, trei, cei marise grupeazã în cete mai numeroase: prieteni,colegi de ºcoalã, vecini. Acesþia îºi aleg caseleunde vor colinda. Merg pe la rude, la naºi ºi lacadrele didactice care îi învaþã la ºcoalã. Amavut ºi eu aceastã bucurie ºi onoare, cu toate cãsunt pensionarã. Mi-au colindat la fereastrãdouã grupuri mari formate din 12 ºi 15 copii,care nu m-au uitat ºi cãrora le mulþumesc dintoatã inima mea largã. Au fost invitaþi în casã lao prãjiturã ºi un pahar de suc.
Tot în prima searã merg din casã în casã ºiIrozii costumaþi, cu colinde specifice în limbaucraineanã: „Novaia radiski“, „Vivat, vivat, mevje idem“, „Slavu Isusu nesem“. La fel se orga-nizeazã în prima searã cete de bãieþi cu muzicã,mai ales cu trompeta ºi acordeonul ºi pornesc pela fetele dragi lor. Mai întâi se adunã în centrulsatului, interpreteazã 2-3 colinde, aºa un fel derepetiþie generalã, ca sã nu greºeascã la fereas-trã. Acest moment are alte colinde cu destinaþiiprecise, cãtre fata care îi aºteaptã, dar sunt co lin -daþi ºi ceilalþi membri din casã: pãrinþii, fraþii,surorile: „Hei u vyni, u vyni u horodi“, „Oreplujok“, „Dobryi vecir cesna hazdyne“.
De ziua naºterii Domnului Isus Hristosaproa pe toþi creºtinii merg la bisericã. Slujbaeste oficiatã de preotul paroh Daniel Petraºuc,bilingv, iar rãspunsurile sunt aproape toate înlimba maternã ucraineanã.
Cele mai frumoase, cele mai potrivite colindes-au auzit aproape în tot satul, deoarece au fostinterpretate la microfon.
Colindele specifice sa -tu lui Negostina, care aufost lãsate de strãbuniinoºtri, pot fi amintite:„Boh predvicinyi, namnarodyv sea“, „Nova radis-ki stala, iaka ne buvala“,„V Veflee mi no vy na, Diva
syna na ro dyla“, „Vciora, iz vecio ra stalaseanovyna“, „Z rojdestvom Hrestovym, Bratia vsiradiimo“, „Veselaia nam novyna“ etc.
Seara a doua a Crãciunului este destinatã co -lindelor pentru bisericã. Consilierii îºi adunãvecinii, rudele, prietenii ºi pornesc la colindatucraineºte. Pe la miezul nopþii, când terminã, seadunã la preotul satului ºi-l colindã cu toate obi-ceiurile.
Întâmpinarea Noului An este aºteptatã cu„Heikania“ ºi tot copiii mici pornesc cu clo -poþelul sã-l vesteascã de la orele amiezii. Maiapoi umblã „Malanka“, care alungã spiritele reledin calea lor, iar dimineaþa Noului An debuteazãcu „Semãnatul“ (Sianka).
Vine Boboteaza. În seara de Ajun se pun pemasã aceleaºi mâncãruri de post ca de Crãciun:grâu, sarmale, peºte, bureþi, bob, colþunaºi (pe -ro hy), prune, mere, un colac în care se înfige olumânare, care arde pe timpul servirii cinei. Ru -gã ciunea „Tatãl Nostru“ este rostitã de cel maivârstnic membru al familiei.
În Ajunul Crãciunului ºi Bobotezei se dã depomanã, mai ales bunica merge pe la nepoþi, iarnaºa pe la fini.
Apa sfinþitã de Boboteazã, agheasma, are oputere tãmãduitoare foarte puternicã, iar ucrai -nenii noºtri o respectã cu sfinþenie, ducân d-oacasã cu strigarea „kiraleisa“. Timp de 9 zile, înfiecare dimineaþã, dupã rugãciune, se bea apãsfin þitã ºi se spune cã te vindecã de orice rele,dar trebuie sã existe multã credinþã înDumnezeu.
Cu Sãrbãtoarea Sf. Ioan Botezãtorul, la 7 ia -nuarie, se încheie tradiþiile pe stil nou, dar mulþiucraineni pãstreazã în alte localitãþi ºi cele pestil vechi.
Felicia GRIGORAª
La 26 decembrie 2013, a avutloc la sediul filialei UUR dinBucureºti o întâlnire cu cetãþenii deetnie ucraineanã pentru a sãrbãtoria doua zi de Crãciun conform tra di -þiei creºtineºti.
Au participat la aceastã mani-festare domnul Teofil Rendiuk, mi -nis tru consilier al AmbasadeiUcrai nei în România, domnul C.König, fostul director la MinisterulCulturii, Mihai Pocorschi, generalde brigadã (r) inginer ºi alte circa50 de persoane.
Doamna Iaroslava Colotelo,consilier al Ministerul Culturii ºipre ºedinta filialei UUR din Bu -cureºti, a arãtat în cuvântul sãu dedeschidere a manifestãrii cã cetã -þenii de etnie ucraineanã din Bucu -reºti prãznuiesc, an de an, a doua zide Crãciun prin colinde naºtereaMân tuitorului nostru Isus Hristos.
Totodatã, a mulþumit domnuluiTeofil Rendiuk ºi celorlalþi partici-panþi cã au rãspuns chemãrii orga-nizaþiei de a participa la aceastãmare sãrbãtoare a creºtinãtãþii.
Domnul T. Rendiuk a spus cãeste onorat ºi bucuros cã participãla aceastã sãrbãtoare religioasã,Crã ciunul, alãturi de cetãþenii ro -mâni de etnie ucraineanã, fiind în -sãr cinat de cãtre domnul amba sa -dor Teofil Bauer, sã transmitã par-ticipanþilor sãrbãtori fericite, multãsãnãtate ºi sperã ca anul 2014 sã fiela fel de rodnic ca ºi anul 2013 în
ceea ce priveºte colaborarea întreAmbasada Ucrainei din România ºiUniunea Ucrainenilor din Româniaîn domeniul manifestãrilor cultura -
le. De asemenea, a arãtat cã în anul2014 se împlinesc 200 de ani de lanaºterea marelui poet ucrai neanTaras ªevcenko, cu care prilej sevor organiza de co mun acord cuUUR ºi cu Mi nisterul Culturii atâtîn Bucu reºti, cât ºi alte localitãþi dinRomânia diverse manifestãri cul-turale. La aceste acþiuni vor partici-pa ºi formaþii artistice din Ucraina.
A luat cuvântul ºi domnul Königcare a spus cã atunci când a fostdirector la Ministerul Culturii, acolaborat foarte bine cu doamna
consilier Iaroslava Colotelo, preºe -dinta filialei Bucureºti a UUR, ºi arãspuns invitaþiilor de a participa lamanifestãrile culturale organizateîn Bucureºti de Ambasada Ucraineidin România ºi de Uniunea Ucrai -nenilor din România, unde s-asimþit bine alãturi de ucraineni.
Dupã aceste alocuþiuni, ansam-blul „Zorea“ al filialei Bucureºti a
UUR, în frunte cu doamna Iaro -slava Colotelo, a interpretat colindeîn limba ucraineanã, închinate naº-terii lui Isus Hristos, care au fostîndelung aplaudate de participanþi.De asemenea, nepotul doamneiColotelo a recitat o colindã, cu ostea în mânã, care simbolizeazãves tea cã fecioara Maria a nãscut pefiul lui Dumnezeu, Isus Hristos.
În final, dupã ce doamna Colo -telo a spus cã aceastã întâlnire creº -ti neascã a fost sprijinitã de dl ªte-fan Buciuta, preºedintele Uniu niiUcrainenilor din România, i-a invi-tat pe oaspeþi sã guste din produse-le tradiþionale aduse de ucrai neniidin Maramureº.
Am participat pentru prima datãla aceastã manifestare cultural-reli-gioasã, organizatã de filiala UURdin Bucureºti în condiþii de excep -þie ºi aduc mulþumiri doamneiIaroslava Colotelo, în numele parti -ci panþilor pentru efortul depus atâtîn organizarea, cât ºi în desfã -ºurarea acestui eveniment memora-bil pentru cetãþeni români de etnieucraineanã din Bucureºti.
Mihai POCORSCHI
Sărbătorile de iarnă la negoStina
Manifestare cultural-religioaså
la filiala UUR din Bucureçti
Curierul UCRAINEAN10
Pentru al patrulea an consecutiv, în preajmasãrbãtorilor de iarnã, Lumina Pãcii de laBethleem a fost adusã comunitãþii ucrai nenedin România. Cum ne-am obiºnuit deja,Lumina Pãcii de la Bethleem a fost adusãucrainenilor de o delegaþie a cercetaºilorucraineni, iar anul acesta din delegaþiaucraineanã au fãcut parte cercetaºii AndriRebryk, Vik toria Doievi, Vadym Petruk,Rostyslav Doboº ºi Taras Joldak. În acestan (2013) transmiterea Lumina Pãcii dela Bethleem ucrainenilor din România aînceput la data de 20 decembrie, la Cluj-Napoca ºi a avut loc în direct la TVR -Cluj, în cadrul emisiunii „Bunã dimi -neaþa, Transilvania“, graþie doamneiMaria Cinar-Jiga ºi Marei Laver. Astfel,am încercat sã transmitem cãldura sfinteilumini tuturor ucrainenilor din Transil -vania ºi tuturor telespectatorilor. Pe lângãaceasta, în cadrul emisiunii matinale amavut ocazia sã aflãm ºi detalii despre si -tua þia delicatã din Ucraina, despre eveni-mentele din Piaþa Inde pendenþei din Kiev ºiimplicarea cercetaºilor în alte proiecte.
Datoritã evenimentelor petrecute în ultimavreme în Ucraina, cercetaºii au avut o delegaþiespecialã care a zburat, anul acesta, la Viena deunde au adus Lumina Pãcii de la Bethleem.Aceastã Luminã a fost rãspânditã de cãtre cer -
ce taºi în toatã Ucraina pentru a oferi speranþã ºicãldurã deoarece o considerã o importantãpunte între oameni, indiferent de naþionalitate,religie, orientare politicã în astfel de momentedificile, de cotiturã. ªi pentru cã peste 20 de
milioane de ucraineni trãiesc peste hotare, cer -cetaºii s-au strãduit sã ducã aceastã Luminã,acolo unde este posibil, ºi ucrainenilor care nuºi-au uitat rãdãcinile, obiceiurile ºi limba. Deºiucrainenii din România sunt o categorie apartea diasporei ucrainene, aºa-numita diasporãautohto nã, Lumina Pãcii de la Bethleemrãspânditã de cercetaºi nu ne-a ocolit. Cer ce -
taºii ucrai neni îm -preunã cu organi-zatorii aces teicam panii în Ro -mânia s-au strã-duit sã transmitãideea de unitate,pace ºi armonie ºicomunitãþii ucrai -nene din România.
Dupã predareaLuminii Pãcii dela Bethleem laCluj-Napoca, cer -cetaºii ºi-au con-tinuat cã lã toria laBucureºti, unde au
transmis Lumina ucrainenilor din Capitalã, la21 decembrie 2013, la filiala UUR din Bucu -reºti prin doamna Iaroslava Colotelo ºi prinorganizatorii evenimentului în BucureºtiBogdan Clempuº, Vasile Hoºciuc ºi familiile ºiprietenii lor. Dar cãlãtoria Luminii Pãcii de laBethleem nu s-a oprit aici, ci a continuat spreTimiºoara. Aici, cercetaºii au transmis LuminaPãcii de la Bethleem comunitãþii ucrainene dinzonã în cursul Sfintei Liturghii de la BisericaUcraineanã din Timiºoara, duminicã, 22 de -cembrie 2013. Pentru organizarea acestui eve -niment la Timiºoara, le suntem recunos cãtori,
în primul rând, preºedintelui filialei UURTimiºoara, dlui Iuri Hleba, doamneiMihaela Bumbuc ºi deputatului din par -tea minoritãþii ucrainene în Parla men -tului României, domnului Ion Marocico.
În paralel, Lumina Pãcii de laBethleem a fost transmisã ºi în alte þãri încare trãiesc ucraineni, iar aceastã legã-turã comunã întãreºte unitatea noastrãspiritualã ºi credinþa în Dumnezeu. Mãbucur cã sãrbãtorile de iarnã au adus încasele tuturor pace ºi bucurii, iar MoºCrãciun ne-a dãruit multe cadouri, multezâmbete ºi dorinþa de a împãrtãºi totbinele pe care l-am primit, nu numai desãrbãtori, ci de-a lungul întregului an.Sunt convins cã vom continua sã facemnumai fapte bune ºi, aºa cum am scris ºi
în anii anteriori, aºteptãm ºi ucrainenii din cele-lalte colþuri ale þãrii sã se alãture evenimentelorurmãtoare care au menirea sã consolideze uni-tatea ºi cultura noastrã ucraineanã.
Alexandru Ivan GRECEnIUC
Lumina Påcii de la Bethleem Lumina Påcii de la Bethleem din nou în Româniadin nou în România
Moto: „Sã nu te iei la trântã cu porcul, vãmurdãriþi amândoi ºi lui îi place“
(proverb american)
Privitã din exterior, comunitatea ucraine-nilor din România pare „unitã în cuget ºisimþiri“, animatã de pãstrarea ºi cultivareatradiþiilor ºi valorilor etnice. În realitate, cumfiecare pãdure are uscãturile ei, existã ºi printrenoi niºte ariviºti puºi pe cãpãtuialã, preocupaþide semãnarea discordiei, dezbinãrii ºi urii, scopîn care folosesc cu mãiestrie, trebuie sã recu -noaº tem, arta calomniei ºi a delaþiunii. Când unastfel de ipochimen ajunge într-o funcþie înaltã,devine de-a dreptul odios, vorba lui NicolaeIorga, „ºarpele este odios nu pentru cã muºcã,ci pentru cã se ascunde ca sã muºte“. Deo cam -datã, nu-i vom pomeni numele acestei muhaielepentru aceleaºi motive pentru care grecii dinEfes au interzis pomenirea numelui Herostrate,nebunul care, pentru a intra în istorie, a incen-diat templul zeiþei Artemis. Oricum, viaþa uneiastfel de creaturi, cu fierea inflamatã, trebuie sãfie amarã ºi anostã, iar destinul lui nu poate fialtul decât al lui Iuda. Pentru moment, vomtrece în revistã câteva dintre mârºãviile comisede cãtre acest neica nimeni, ajuns pe sticla tele-
vizorului cu susþinerea uniunii noastre: calom-nierea continuã a preºedintelui Uniunii Ucrai -nenilor din România, domnul ªtefan Buciuta,care a fãcut eforturi deosebite pentru propãºireamaterialã ºi spiritualã a tuturor fi lia lelor uniuniiºi nu meritã sã fie terfelit de cãtre un individcare nu a realizat mai nimic bun pentru comu-nitatea ucraineanã din România, ci, din contrã,a adus numai urã ºi dezbinare; înhãitarea cuacoliþii puºcãriaºului Dumitru Morhan, autoriidiversiunii care urmãreau desfiinþarea UniuniiUcrainenilor din România în loc sã militezepentru îndepãrtarea acestora din structurile deconducere ale uniunii; calomnierea unorpreºedinþi de filiale, care nu i-au acceptat mito-maniile, calomniile ºi escrocheriile cu scopulînlocuirii acestora din funcþie cu indivizicoruptibili, ahtiaþi dupã funcþii ºi oportuniºti;
subminarea eforturilor uniunii noastre de pro-movare în funcþii a unor persoane competenteprofesional ºi înlocuirea acestora cu acoliþi de-ai lui, compromiºi, fãrã calitãþi profesionalecorespunzãtoare; încãlcarea sistematicã a pre -ve derilor Statutului Uniunii Ucrainenilor dinRomânia prin propuneri de schimbare din func -þii a unor membri ai Consiliului UUR, emitereaunor hotãrâri împotriva deciziilor luate destructurile de conducere ale uniunii etc.; partici -pa rea, fãrã invitaþie, la evenimente festive,organizate de filiale, unde ia cuvântul ºi debi -teazã tot felul de flatulaþii ºi de inepþii, pentru afi bãgat în seamã ºi pentru a-ºi pregãti o nouãplatformã de parvenire.
Îi atragem atenþia preopinentului cã în uni-unea noastrã nu funcþioneazã principiul „ridicã-te tu ca sã mã aºez eu“, iar promovarea înfuncþii se face în exclusivitate þinând cont deonestitatea ºi de calitãþile personale ale candi-daþilor. Deocamdatã îi recomand acestui rãtãcitsã facã ciocul mic ºi-l invit sã-ºi bage minþile încap, deoarece „nu mor caii când vor câinii“,vorba românului.
Mihai MACIOCA
Iuda este printre noi(pamflet)(pamflet)
11Curierul UCRAINEAN
Anul Nou, o sãrbãtoare bisericeascã ºi civilã: 1ianuarie, început de an. Nimic nu a fost atât de vari-abil la grecii antici, atât la cei din Egipt, cât ºi la ceidin Asia, ca numele lunilor, aºa cã pentru una ºiaceeaºi lunã gãsim la diferite provincii diverse de -nu miri. Când însã Grecia întreagã a fost subjugatãde romani ºi în oraºele latine s-au aºezat numeroasecolonii greceºti, grecii, între alte obiceiuri preluatede la romani, au primit ºi numirile lunilor.
Romanii au înfãþiºat anul în zece luni: martius(întâia lunã), apriles (a doua), maius (a treia lunã),iunius (a patra lunã), quintilius (a cincea), sextilis (aºasea), september (a ºaptea), october (a opta),november (a noua), december (a zecea lunã).
Numai Pompiliu, cu 700 ani î.Hr., vãzând cãanul compus din zece luni nu se potriveºte nici cucursul soarelui, nici cu al lunii, a mai adãugat douãluni: ianuarie, închinatã zeului Ianus, cel cu douãcapete, ... a acestui zeu, pentru ca ºi luna adãugatãsã fie socotitã cu douã capete: unul sã priveascã spreanul care trece, altul spre anul care vine. Devenea aunsprezecea lunã. A mai adãugat apoi ºi luna febru-arius, a douãsprezecea lunã.
În privinþa zilelor, faptul cã o lunã are 30 de zile,alta 31, iar februarie 28 sau 29, existã o explicaþie.Iuliu Cezar care a îndreptat anul dupã cursul soare-lui ºi l-a format din 365 de zile ºi 6 ore a împãrþitzilele în aºa fel, încât sã cuprindã întocmai cele 365de zile: septembrie ºi noiembrie care aveau 29 dezile le-a fãcut de 30, apoi începând din martie, 6luni erau fãrã soþ: martie, mai, quintilis (lunãdevenitã azi iulie), septembrie, noiembrie ºi ianua -rie. Acestea urmau sã aibã câte 31 de zile, iar cele-lalte luni sã fie cu soþ, cu 30 de zile. Dar pentru acompleta luna ianuarie, ultima lunã fãrã soþ a luat ozi din februarie, care a rãmas numai cu 29 de zile.
Mai târziu, împãratul Augustus, care dat numelelui de august lunii sextiles, nu a mai îngãduit caluna ce poartã numele sãu sã aibã o zi mai puþin caa predecesorului sãu, Iuliu Cezar, ºi, pentru a obþine
ºi pentru luna lui 31 de zile fãrã sã mai tulbure cele-lalte luni, a luat ºi el o zi, tot din februarie, ºi astfelluna februarie a rãmas cu 28 de zile.
Cum însã cu adãugarea acelor zile urmau sã fietrei luni succesive cu 31 de zile (iulie, august ºi sep-tembrie), împãratul Augustus a luat o zi din lunaseptembrie ºi a adãugat-o la luna octombrie, iar o zidin noiembrie a adãugat-o la decembrie ºi aºa arãmas pânã azi Augustus ºi-a ales luna sextilis pen-tru cã în aceastã lunã au avut loc cele mai impor-tante evenimente din vremea domniei lui: întâiulconsult, intrarea triumfalã în Roma, supunereaEgiptului etc.
Din pricina acestor dese schimbãri de date, euºor de înþeles cã o datã certã asupra evenimentelordepãrtate nu se poate avea nici în Europa, nici înPalestina, unde astfel de calcule chiar mai supusevariaþiei. Toate datele trecute sunt cu aproximaþie.Cum s-ar mai putea gãsi corespondenþa exactã alunilor ºi a zilelor evreieºti faþã de lunile ºi zilelestabilite dupã mii de ani în Europa?
Avem ºi exemple mai aproape de zilele noastre.De exemplu, datele întrebuinþate în Evul Mediu nuerau aceleaºi cu cele de azi ºi, în plus, se schimbauºi de la o þarã la alta. Anul oficial începea în Ger -mania, Elveþia, Spania ºi Portugalia în ziua AnuluiNou, dar acest an nou era la Veneþia la 1 martie, înAnglia la 25 martie, la Roma varia: uneori la 25ianuarie, alteori la 25 martie, iar în EuropaOrientalã la echinocþiul de primãvarã.
În Franþa, începutul anului oficial era în ziua dePaºti. Acest straniu gând de a lua o sãrbãtoare nefixãdrept punct de plecare al anului (ceea ce se numeastilul Paºtilor sau încã stilul vechi francez) dãdearezultate destul de neplãcute, cãci se obþineau ani cunumãr diferit de zile. Un an avea 330 de zile, altul400. Unii ani aveau douã primãveri, una laînceputul anului, alta la sfârºit. Vechiul stil francez,ca la evrei, a fost izvorul unei infinitãþi de confuziiºi de negrãite dificultãþi când era vorba de stabilirea
unei date exacte fie pentru o persoanã,fie pentru un eveniment. Cu toatã grijaºi scrupulozitatea cercetãtorilor s-auobþinut rezultate ridicole. S-a stabilitdata unui deces antedat cu câþiva ani
faþã de cununia celui decedat sau încã rãzboaie cepar a fi avut loc dupã tratatul de pace. Numai în lunadecembrie, anul 1564, sub domnia lui Carol al IX-lea, s-a hotãrât începutul anului oficial la 1 ianuarie.Europa Orientalã nu a adoptat acest stil nou decât în1705, Anglia în 1752, iar Veneþia abia dupã expe-diþia lui Napoleon Bonaparte.
Toate aceste amãnunte s-ar pãrea sã nu-ºi aibãrostul, dacã ne referim, spre exemplu, la un dicþio -nar biblic care explicã amãnunþit toate evenimentelebisericeºti, dar toate aceste tulburãri expli cã confu -zii extreme de date de care se lovesc teologii ºi alþicercetãtori din mai toate domeniile. Spre exemplu:calendarul latin indica ziua de 14, la evrei ziua de 7din calendarul religios sau 24 din calendarul ci vil ºio zi anume din calendarul istoric la robia Babi lo nu -lui. Ziua de Anul Nou avea sã devinã odatã cu Naº -terea Mântuitorului ºi o sãrbãtoare religioasã, cãciera a opta zi de naºtere, când potrivit legii evre ieºti,urma sã fie botezat ºi sã aibã loc tãierea împrejur,dupã ritul mozaic. Sãrbãtoarea religioasã a în ce putsã fie celebratã cu începere din veacul al IV-lea.
Dacã ne uitãm în calendarul Bisericii OrtodoxeRomâne, la 1 ianuarie, este însemnatã cu Cruce Ro -ºie „Tãierea împrejur cea dupã Trup a Domnului“.M-am uitat ºi la calendarul Bisericii OrotdoxeUcrainene, Ruse ºi chiar în calendarul huþul, care ausãrbãtori ceva mai multe faþã de prevederile celor-late calendare ale cultului ortodox ºi peste tot estetrecutã aceastã sãrbãtoare, însã pe 14 ianuarie, pen-tru cã aceste biserici au rânduite sãrbãtorile bi se ri -ceºti dupã stilul vechi.
Anul Nou coincide ºi cu sãrbãtoarea SfântuluiVasile ºi, în aceastã zi, toate þãrile creºtin-ortodoxeau obiceiuri specifice, minunat de frumoase.
Am insistat mai mult pe latura istoricã a sãrbã-toririi Anului Nou, cu gândul ca aceste informaþii sãajungã acolo unde poate încã nu sunt cunoscute.
Gheorghe CEGA
Anul Nou, o sãrbãtoare bisericeascã ºi civilã
11 decembrie 2013.Profesorii de limba ºi literatura ucraineanã din
judeþul Suceava s-au întâlnit la Bãlcãuþi pentru aparticipa la activitatea din cadrul cercului pedago -gic. Tema cercului a fost „Oglindirea sãrbãtorilor deiarnã în orele de limba maternã“.
Activitatea didacticã a fost susþinutã de Narcisa-Elena Plecan, profesor de limba ºi literatura ucrai -neanã la ªcoala Gimnazialã din Bãlcãuþi ºi a îmbrã-cat haina unei cãlãtorii imaginare în lumea plinã demagie a sãrbãtorilor de iarnã: Sfântul Nicolae,Crãciunul, Anul Nou/Sfântul Vasile ºi Boboteaza.Ghizi în aceastã cãlãtorie au fost elevi din clasele aV-a, a VI-a ºi a VII-a. Cãlãtoria a fost realizatã prinintermediul poeziei, al colindelor ºi al cântecelorucrainene.
Competenþele activitãþii didactice au vizat dez-voltarea imaginaþiei ºi a sensibilitãþii artistice laelevi, conºtientizarea în rândul acestora a impor-tanþei cunoaºterii tradiþiilor ºi obiceiurilor locale înformarea personalitãþii omului. În acest sens, eleviiau prezentat tradiþiile ºi obiceiurile specifice sãrbã-torilor de iarnã. Au interpretat cântece, colinde, urã-turi în limba ucraineanã, valorificând obiceiurilevechi ale satului.
Dupã susþinerea lecþiei demonstrative, domnulînvãþãtor Jaerzinio Fraseniuc a citit referatul„Sãrbãtorile de iarnã oglindite în orele de limbaucraineanã“.
A urmat apoi dezbaterea pe marginea activi -tãþilor desfãºurate. Spicuim câteva din gândurilecelor care au luat cuvântul.
„Mã aflu aici în dublã calitate: de profesor ºi deconsul. Am asistat la o activitate didacticã care s-aevidenþiat printr-o evoluþie artisticã deosebitã. M-asurprins în mod plãcut faptul cã elevii n-au pro-nunþat niciun cuvânt greºit, ceea ce demonstreazã cãse duce o muncã susþinutã în vederea pãstrãrii vii alimbii materne în sufletul tinerei generaþii. O felicitde doamna profesoarã Narcisa Plecan. Nu pot sã-luit nici pe domnul profesor Petru ªoiman ºi al sãuansamblu, care se numãrã printre cele mai buneansambluri ale comunitãþii ucrainene din România“- Vasyl Boieciko, consul general al Ucrainei laSuceava.
„Aveþi talente deosebite aici, la Bãlcãuþi. Amurmãrit o foarte bunã reprezentaþie susþinutã deactori mici la staturã, dar mari ca valoare. Ne-amdetaºat de formatul clasic al unei lecþii obiºnuite,dar este mult mai important cum trãim sãrbãtorilede iarnã" - Ilie Sauciuc, inspector ºcolar.
„Sunt emoþionat... am ascultat astãzi colinde pecare le colindam ºi eu când eram copil. E tulbu rã -toa re aceastã reîntoarcere acasã, în trecut...“-Boreslaw Petraºuc, preºedinte al UUR, filialaSuceava.
„Ne mândrim cu elevii noºtri care obþin rezultatedeosebite la olimpiada de limba ºi literaturaucraineanã. Avem profesori tineri, muncitori careºtiu sã-ºi ducã mai departe tradiþiile ºi sã-ºi pãstrezelimba maternã. Eu sunt româncã; am venit înBãlcãuþi în anul 1987. Deºi nu mã gândeam cã mãvoi acomoda aici, acum mã simt ca fiind a locului.Ne-am luptat împreunã cu domnii învãþãtoriBerbeneciuc ºi Petraºuc sã menþinem studiul limbiimaterne în ºcoala noastrã. ªi deºi de la 4 ore pe sãp-tãmânã, studiem acum 3 ore pe sãptãmânã, suntemmulþumiþi. Mai avem ºi câte o orã pe sãptãmânã laclasele a VII-a ºi a VIII-a în care elevii studiazã isto-ria tradiþiilor ucrainene. Cum decurg lucrurile înacest moment în ºcoala noastrã, Bãlcãuþiul va fi laînãlþime ºi pe viitor în ce priveºte pãstrarea iden-titãþii culturale moºtenite de la înaintaºi“ - ElisabetaStan, director al ªcolii Gimnaziale din Bãlcãuþi.
„Într-adevãr, ªcoala din Bãlcãuþi are elevi binepregãtiþi. Aici se munceºte foarte mult ºi acest lucrunu poate decât sã ne bucure. Aceºti tineri continuãmunca pe care am început-o noi“ - Georgeta ªtefan,profesor de limba ºi literatura ucraineanã.
„O felicit pe doamna profesoarã Narcisa Plecanpentru activitatea de astãzi. ªi-a îndeplinit obiec-tivele propuse, elevii au pronunþat corect cuvinteleºi ne-au emoþionat prin interpretarea artisticã
deosebitã. În Bãlcãuþi existã o atitudine pozitivã faþãde limba maternã, fapt pe care-l cunosc demult dinpovestirile tatãlui meu, preotul Ioan Ardelean, carea pãstorit acest sat la începutul anilor '90“ - LuciaMihoc, profesor de limba ºi literatura românã,preºedinta Organizaþiei de Femei a UUR.
La finalul întâlnirii, toþi profesorii prezenþi aufost informaþi cã la finalul lunii februarie 2014, seva desfãºura Concursul Naþional „SãrbãtoareaLimbii Materne“ ºi au primit Regulamentul de orga-nizare ºi participare.
21 decembrie 2013.Ucrainenii din judeþul Suceava s-au întâlnit la
biserica ucraineanã „Sfinþii Petru ºi Pavel“ dinSuceava pentru a participa la sfânta liturghie ºi pen-tru a asista la un concert de colinde susþinut de„Vocile Negostinei“ ºi de copii ai comunitãþii ucrai -nene, elevi ai ªcolii de Muzicã.
Dupã acest moment, ucrainenii au plecat la se -diul UUR unde s-au ascultat din nou colinde îninterpretarea Feliciei Oblezniuc, a grupului „VocileNegostinei“. Nicoleta Daneliuc ºi Petru ªoiman aucolindat ºi ei.
Preºedintele UUR, filiala Suceava a mulþumittuturor preºedinþilor de filiale din judeþ ºi membrilordin Comitetul de Conducere pentru sprijinul acordatîn buna desfãºurare a organizaþiei sucevene ºi le-aoferit cadouri conform tradiþiei. De asemenea,fiecare organizaþie a primit materiale consumabile:hârtie, folii, dosare etc.
Gânduri calde, luminoase au transmis celor pre -zenþi ºi Vasyl Boieciko, consul general al Ucraineila Suceava, împreunã cu soþia sa, doamna NadiaBoieciko.
27 decembrie 2013.Bãlcãuþi... sala Cãminului Cultural... Ansamblul
„Kozaciok“ i-a invitat pe bãlcãuþeni la spectacoluldedicat sãrbãtorilor de iarnã. Crãciunul, Anul Nou,Iordanul au fost marcate prin colinde ºi obiceiurispecifice satului într-un moment artistic care a reîn-viat atmosfera de altãdatã.
Lãcrãmioara GRIGORCIUC
Note de decembrie
Curierul UCRAINEAN12
Botezul este cea dintâi dintrecele ºapte Sfinte Taine ºi a fostsfinþit chiar prin exemplul lui IsusHristos când a fost botezat de Ioan(Matei 3,13) ºi Duhul lui Dum ne -zeu S-a pogorât asupra Lui în chipde porumbel.
Botezul Domnului sau Epifaniase sãrbãtoreºte în ziua de 6 ianuariepe stil nou ºi 19 ianuarie pe stilvechi. Domnul a fost botezat înIordan în locul numit azi KibutzYardenit ºi care se gãseºte pe liniaprincipalã de comunicaþie întreIerusalim ºi Livas, deci între Iudeeaºi Pereea de Sud. Acolo, la KibutzYardenit, a venit Domnul sã fiebotezat de Ioan Botezãtorul, aºacum boteza pe toatã lumea. DarIoan cãuta sã-L opreascã, zicând:„Eu am trebuinþã sã fiu botezat deTine ºi Tu vii la mine“. L-a recu -noscut pe acest nazarinean dreptMesia, deºi nu-L cunoscuse maidinainte, dar Cel ce L-a trimis sãboteze cu apã i-a zis: „Acela pesteCare vei vedea Duhul pogorându-Se ºi oprindu-Se este Cel ce botea -zã cu Duhul Sfânt“. Dar când IoanBotezãtorul a cerut sã fie el botezatde Isus, Domnul i-a rãspuns „Lasãacum, în sensul de deocamdatã,cãci aºa se scade sã împlinim toatãdreptatea (Matei 3, 1-17; Luca 3,21-29, Marcu 3, 3-17). Dreptatea e
în sens de Lege (justiþie) ºi drep-tatea constã în a se supune Legii ºiProfeþilor. Cum Fiul lui Dumnezeua fost circumcis ºi închinat Tem -plului, cum pãzea toate obiceiurilesfinte de a merge la sãrbãtorile le -gale, de a se supune tradiþiilor etc.,voia ºi data aceasta sã Se supunãLegii ºi sã încurajeze prin exemplulSãu de naºtere din nou. Toate tre-buiau împlinite ca pânã atunci.Nicio lege sã nu fie lãsatã deoparte,nicio poruncã a lui Dum ne zeu, tre-cute cu vederea, cãci ºi Adam aîmplinit toate poruncile lui Dum -nezeu, afarã de una singurã ºi dinpricina aceasta s-a prãbuºit întreagaomenire. Isus, fiul lui Dumnezeu,va primi bote zul, dar nu ca urmarea mãrturi sirii, ci nu mai spre confir-marea operei Înaintemergãtorului,ulti mul ºi marele fiu al vechiuluiTesta ment. A primit botezul ºi casimbol minunat al curãþiei moraleºi ca smerita mãrturisire pentruînceputul slujirii Sale, care aveadrept þintã „sã împlineascã Legea“.
Domnul nostru Isus Hristos nuspune „Eu trebuie“, ci „Se cuvine“.
Acest Botez, care pentru oameni ebotez de pocãinþã poate servi caprototip al naºterii de nou.Evangheliºtii spun: „De îndatã ce afost botezat, Isus a ieºit afarã dinapã“. Acest îndatã are rostul sãu înaceastã frazã. Botezul consta înafundarea omului pânã în gât în apãºi în aceastã stare mãrturiseapãcatele. Isus a intrat în apã, darîndatã a ieºit, pentru cã fiind fãrã depãcate, nicio mãrturisire nu avea defãcut, deci o staþionare înde lungatãîn apã nu era necesarã. „În clipaaceea, pe când se ruga, cerurile s-audeschis ºi a vãzut Duhul lui Dum -nezeu El“ (Matei 3, 16-17). Cuaceastã venire ºi arãtare a DuhuluiSfânt, omenirea pri meº te din nouharul vieþii spiritului, se face dinnou unirea între cer ºi pãmânt, întreoameni ºi Dum nezeu. Prin Fiul luiDumnezeu se revarsã viaþa dum-nezeiascã asupra omenirii.
Când S-a nãscut Fiul luiDumnezeu, Duhul Sfânt a umbritpe Maica Sa, ca Principiu al Vieþii,iar acum Sfântul Duh se lasã dea-supra lui Isus ca Principiu al
Lucrãrii, Cerurile s-au deschis ºidin ceruri s-a auzit un glas carezicea: „Acesta este Fiul Meu prea -iubit, în care Îmi gãsesc plãcerea“(Matei, 3,17). Dum ne zeu confirmaastfel cã Cel ce Se boteza în aceaclipã de cãtre Ioan, fiul preotuluiZaharia, era cu adevãrat Fiul luiDum nezeu, Mesia Cel aºteptat ºivestit de iniþiatorii tuturor cultelor.Spunând Dumnezeu în Care Îmigãsesc plãcerea, Dumnezeu vesteº -te adevãrul. E singurul care Îiîmplineºte voia ºi are astfel bucurialegãturii în iubire ºi supunere. Gã -seºte plãcerea în comunicare, con-firmã de la început adevãrul mân-tuirii, venit prin Cel ce acum Seboteazã. Prin El, omenirea se vaîntoarce la Dumnezeu. Erau douãmãrturisiri: cã Isus Hristos e fiul luiDumnezeu ºi cã botezul lui Ioan areautoritate ºi binecuvântare din cer.E Fiul lui Dumnezeu, e icoana luiDumnezeu nevãzut, chipul subs -tanþei aceleiaºi firi, imaginea sfinþe-niei Lui. La Botezul Dom nu lui S-aarãtat Icoana Sfintei Treimi: susglasul lui Dumnezeu, vãzduh,Sfântul Duh în chip de porumbel -Dumnezeu e viaþa. Fiul e lumina,Sfântul Duh, cãldura.
Gheorghe CEGA
Botezul Domnului nostru Isus Hristos
Dupã iarna pânã acum blândãfãcându-ne ca zãpada ºi gerul sã neparã o amintire pentru zona geo gra -ficã unde locuim ºi ziua de 19 ia -nuarie a Botezului Domnului pentruhuþulii de pe meleagul nostru adebu tat cu vreme posomorâtã prinploile mãrunte de dimi -neaþã. Se spu ne ºi chiarse adevereºte cã aceastãintemperie nu dureazãmult vara, dar acum înplinã iarnã... Totul eînsã în voia Domnuluiºi bãrbaþi ca Vasile Za -ieþ, Vasile Debrean, IonMacovei ciuc au apre -ciat cã vor gãsi gheaþã,care era subþire ca opojghiþã pe râul Sucea -va ce strãbãtea satul, înpârâul Bobeica, planulcu o cruce de lemn trebuia abando-nat prin respec tarea tradiþiei. Întâl-nindu-mã cu octogenarul GheorgheStarciuc ºi acesta privind cerulplumburiu sub atingerea picãturilorde ploaie mi-a spus cã nu-ºi aduceaminte sã fi sãrbãtorit Boboteaza cuo vreme de... primãvarã! În apro -pierea amie zii, blo cu rile de gheaþã,aflate la Bo beica (Podul Negru),aduse aici, în lunca Sucevei, loculoficierii slujbei de sfinþire a apei(agheas ma mare), modelate deoame nii amintiþi, au dat „naºtere“crucii de gheaþã, ea fiind poziþio natãîntre cei patru brazi montaþi pesuporturi tot de gheaþã. În faþacrucii, pe o mãsuþã, cre dincioºii dejaprezenþi în numãr mare au depusrecipiente pentru apa sfinþitã, iar
locul a fost aco -perit cu otavã.Emoþiile mulþimiicreºteau în aºtep -tarea convoiuluipornit de la biseri -cã. ªi acesta apã -
ruse în frunte cu renumiþii cai huþulicu ciucuri roºii la urechi cãlãriþi deelevi în frumoase costume naþionaleur maþi de doi oameni ce purtau icoa -na cu Botezul Domnului, de preoþiºi de ºirul lung al enoriaºilor, vãz-duhul rãsunând de strigãtele „Chi -
raleisa“. Slujba de sfinþire a apei aînceput oficiatã de soborul preo þilor:Valentin Ardelean, Ale xandru Hor -ga, Mihãiþã Mechno ºi Moþoc Cristi -nel. În acele momente s-a produsmi nunea prin retragerea norilordezvelind azurul cerului cu un soare„ge neros“. „Mare Þi-e putereaDoam ne!“ au murmurat credincioºiiîn vreme ce preotul paroh a sfinþitapa Sucevei, stropind cu agheasmamare mulþimea ºi caii, cãlãreþii.Apoi dupã predica despre semnifi-caþia Botezului Domnului, þinutã depreotul Alexandru Horga, credincio -ºii au luat ºi câte o mânã de otavãpentru a fi datã vitelor dingospodãrii.
Decebal SEUL
Motto: A venit iarna - ei ºi ce-i?Vom glumi pe seama ei.
IANUAR = Gerar - primul dar… de calendar.OM DE ZÃPADÃ = Clovn… de ogradã!GER = Aer congelat de la… frigiderul-cer!PATINOAR = Gheþar cu… orar!PATINE = Ghete, ghetuþe… pe ºine!SCHIOR = Arlechin… în decor alpin!CRÃCIUN = Fereastrã cu… crãciuniþa-nfloritã în glastrã.CHICIURÃ = Glazurã peste… naturã!NINSOARE = Fulgi plutind nehotãrâþi… între tentaþie ºi candoare.VISCOL = Ninsoare care ºi-a luat…„nasul“ la purtare!TUMBÃ = Lãcaº de copil… înzãpezit sãlaº!POLEI = Peliculã de gheaþã pe-o patã de… „ulei“!GHEAÞÃ = Pahar de cristal cu cuburi de iarnã în el - nu arar!..GLUGÃ = Hanorac cu… capac! FES = Purtãtor de… interes!URME PE ZÃPADÃ = Amprente… curente!DERDELUª = Tobogan… la început de an.COPCÃ = Loc unde peºtele vrea „la casã“ - nu mai vrea sã
locuiascã sub al gheþii… bloc!DESZÃPEZIRE = Lopeþi pentru fãcut cotloane printre obloane ºi
nãmeþi.PARAZÃPEZI = Garduri tip „ochelar de cal“… pentru zãpezi!COD PORTOCALIU = Semeni vânt „pe sticlã“… culegi meteo-
furtunã cu zãpadã… pe viu!BURNIÞÃ = Pic de picãturã apoasã… pic!... ºi iar… un pic!„VULGAR“ = De cãrat - proiect - peste o lunã, în câmp… bãlegar!PERFORMANÞÃ = Piruetã pe gheaþã… râsete de pietoni la
distanþã! NAS ROªU = Murãturã pe faþã… pãtlãgicã în miniaturã! „HAPCIU“! = Onomatopee de sezon rece cu… rinoree!MOª GERILÃ = Activist… „Moº Crãciun“… comunist!FESTIN = Irigaþie cu… vin!………………………………………………………………………„RIME-RIME“ = Iarna pe uliþã, ca sã le citeascã… nu-i nimeni,
nime...
Mihai MATEICIUC
IARNA… PE RIMEBoboteaza fåråBoboteaza fårå
zåpadå çi ger!zåpadå çi ger!
513Curierul UCRAINEAN
Ne aºteptam ca sãrbãtorirea luiMihai Eminescu, la împlinirea celor164 de ani de la naºterea sa, sã sedesfãºoare într-un cadru hibernaldeosebit de friguros, aºa cum a fostatunci când a vãzut poetul luminazilei, când troienele erau înalte câtgardul. Nici mãcar când a fostbotezat la biserica „Uspenia“ din Botoºani n-auputut intra pe poarta bisericii, ci prin gardul ei.De data aceasta, afarã era un fel de primãvarãtimpurie de tot, soarele strãlucind orbitor pebol ta cereascã.
Iubitori de poezie, în general, ºi de întreagaoperã a lui Eminescu, în special, ºi-au dat întâl-nire la Clubul Seniorilor al CARP „Speranþa“din municipiul Rãdãuþi. Doamna Ana Marcu,preºedinte al CARP, a deschis manifestarea li -terarã, prezentând invitaþii ºi tema activitãþii,dând apoi cuvântul invitaþilor.
Pentru început a fost audiatã, de pe caseto-fon, poezia „Doina“, iar Ghiþã Aga din Dor -neºti, tot pe bandã magneticã, a prezentatcântecul „Eminescu“ în interpretarea regre-taþilor artiºti ºi patrioþi, soþii Doina ºi IonAldea-Teo dorovici. Apoi a prezentat citatedin diferite personalitãþi româneºti, care auscris despre poet. ªi-a încheiat intervenþiarecitând foarte frumos poezia „Spovedanie“a lui Vasile Tãrâ þeanu, poezie închinatã luiEminescu.
Am prezentat câteva repere ale vieþii ºiactivitãþii literare ale poetului. Am insistatasupra destinului pe care l-au avut cei 11copii ai cãminarului Eminovici. Am citit dinaforismele lui, din care menþionez: „Mora -vurile fãrã legi pot totul, legea fãrã moravurinimic“, „Justiþia subordonatã politicului adevenit ficþiune“, „Secretul vieþii lungi aunui stat este pãstrarea ierahiei meritului“.Cât de mare adevãr este în toate aforismelelui ºi cât de actuale sunt!
Domnul profesor Vichentie Nico lai ciuc, ri -guros cum îl ºtim de mult timp, a vorbit despreactivitatea de jurnalist a lui Eminescu. A pre-cizat ºi a insistat asupra motivului din care poe-tul a avut un sfârºit tragic, nemeritat ºi prea tim-puriu.
Domnul învãþãtor Gheorghe Dascãlu arememorat clipele de neuitat petrecute la Liceul„Mihai Eminescu“ din Boto ºani, citind apoi,artistic, poezia „Codrule, Mãria ta“.
Doamna Veronica Moscaliuc a evocat priete-nia sincerã ºi curatã dintre Mihai ºi VeronicaMicle, citind ºi poezia „Lampa“, scrisã deVeronica pentru Mihai. A propus ca la 15 iunieanul acesta sã ne deplasãm la Dumbrãveni pen-tru a participa ºi noi la o manifestare mai mareînchinatã lui Eminescu.
Doamna Oltea Lungoci a recitat poezia„Primeºte-aceste slove“, creaþie proprie, în chi -natã lui Eminescu. Apoi a uimit asistenþarecitând din „Luceafãrul“, „Cãlin (file din po -veste)“, „Scrisoarea III“ ºi „Ce-þi doresc eu þie,dulce Românie“. Ne-a impresionat prin mul ti -tudinea versurilor reþinute, dar ºi prin modul încare le-a recitat.
Domnul Ioan Iosif a vorbit despre poeziapatrioticã a lui Eminescu, exemplificând celeafirmate cu câteva strofe din diferite poezii. Caîntotdeauna, ne-a distrat ºi cu câteva epigrameadresate unor persoane ºi personalitãþi româ -neºti. Domnul Adrian ªindilariu din Dorneºtine-a încântat ºi uimit cu câteva poezii propriiînchinate lui Eminescu, mai ales „E ziua ta“ ºi„De vreþi luceferi…“. Din poeziile recitate amreþinut câteva versuri: „ºi codrul te plânge cumurmurul lui / El tinere ramuri din suflet ºi-a
dat“ ºi „De vreþi luceferi nu veniþi la mine/Cãutaþi-i în nemurire“.
La rugãmintea mea, domnul învãþãtor GhiþãAga din Dorneºti a povestit odiseea puneriiunei plãci de marmurã pe faþada ºcolii dinDorneºti prin care s-a marcat trecerea ºi popa-sul lui Eminescu ºi al prietenilor sãi princomunã în drumul lor spre marea adunare stu-denþeascã din 1871 de la Putna.
Din pãcate, filatelia ºi cartofilia româneascãau realizat prea puþine materiale filatelice princare sã cinstim pe creatorul Eminescu ºi operasa. Mult mai receptivi pentru acest lucru au fostconfraþii noºtri din Republica Moldova care aurealizat piese filatelice remarcabile cu acest
subiect.ªi de aceastã datã am semnalat apariþia a
douã cãrþi scrise de Vasile Andru, bucovi -nean de-al nostru, ºi anume: „Rugã ciuni cuputeri vindecãtoare“ ºi „Vasile Andrupovestit de 29 confraþi ºi de el însuºi“.
Toþi participanþii au primit câte o cocardãreprezentând portretul lui Mihai Eminescu ºio bentiþã tricolorã, precum ºi un calendar peanul 2014 care cuprindea ºi potretele multorscriitori români, material care va fi distribuitºi celor prezenþi la 15 ianuarie.
Aºa cum ne-au obiºnuit aceºti spectatori,nimeni nu s-a îndurat sã plece acasã, au mairãmas cu toþii pentru un schimb de ideidespre ceea ce s-a vorbit.
Motivãm organizarea acestei manifestãriculturale în avans pentru cã pe data de 15
ianuarie îl vom sãrbãtori pe Luceafãr, dar ºi„Ziua Limbii Române“ în cadrul unei activitãþiample pe care o vom organiza la BibliotecaMunicipalã „T. Flondor“ din Rãdãuþi, acþiune larealizarea cãreia vor colabora mai multe insti-tuþii, asociaþii ºi organizaþii din municipiu ºi dinlocalitãþile din jur sub egida Societãþii pentruCultura ºi Literatura Românã în Bucovina.
prof. Gheorghe DOLInSkI
Întâmpinându-l pe Eminescu
ªi anul acesta, elevii ªcolii Gimnaziale cuclasele I-VIII din ªerbãuþi, judeþul Suceava, auprezentat un frumos program artistic pe scena
ateneului „Mihai Eminescu“ din Cãlineºti-Cuparencu, cu ocazia Festivalului Literar„Mihai Eminescu“.
Elevii au fost însoþiþi de doamna profesorSilvia Boiciuc, director coordonator ºi au fostpregãtiþi de doamna Roxana - Iulia Dragomir,profesor de limba românã.
Punctul forte a constituit recitarea a câtorvastrofe din „Luceafãrul“ în 7 limbi dupã cumurmeazã: Miriam Maidaniuc (românã), MariciIochebed (englezã), Ioana Tanasiciuc (fran -cezã), Naomi Corniciuc (germanã), MarianaZuziac (italianã), Diana Veneciuc (spaniolã) ºiRaluca Nicºan (ucraineanã).
De asemenea, cu aceeaºi profundã sensibili -tate s-au recitat, pe fundal muzical, poezii ca:„S-a dus amorul“ (Marici Iochebed), „Pe lângãplopii fãrã soþ“ (Lepcaliuc Iasmina), „Iubind întainã“ (Smocot Adrian), „Odã - în metru antic“(Zuziac Marina), „La steaua“ (Nicºan Raluca),„Doina“ (Rebenciuc Sebas tian), „Viaþa“ (Re -ben ciuc Nicoleta) - poezii eminesciene, pre-
cum ºi versuri închinate marelui poet de alþiscriitori: Adrian Pãunescu, „Dor de Emi nes -cu“, intrerpretatã vocal, ºi Marin So rescu,„Trebuiau sã poarte un nume“, recitatã deVeneciuc Diana.
Eminescu nu se uitã, el reînvie din „negurãde vremi“, trãieºte ºi întinereºte în veºniciaabsolutului!
kolea kURELIUk
De çapte ori „Luceafårul“
Curierul UCRAINEAN14
Cea de-a XI-a ediþie a Festivalului-concurs interjudeþean de muzicãpopularã instrumentalã „Alexandru Bidirel“ a avut loc sâmbãtã, 16noiembrie 2013, în sala Dom Polski din Suceava.
Juriul acestei ediþii a fost alcãtuit din cele mai competente personali -tãþi în domeniul muzicii populare instrumentale pe care le are judeþulSuceava, la ora actualã: dirijorul ºi folcloristul George Sârbu (pre ºe -dinte), prof. Petre Horvat, poliinstrumentistul Leonard Zamã ºi prof.Gelu Cuzic.
La secþiunea „Alexandru Bidirel“ - vioarã (copii) a participat ºi PauloCostil din satul Nisipitu, comuna Ulma, elev în clasa a XII-a la ColegiulTehnic din Rãdãuþi, membru în Orchestra de muzicã popularã aClubului Copiilor din Rãdãuþi.
Paulo Costil ºi-a închegat o formaþie (grup instrumental), cu solistãcare, prin participarea la manifestãri cultural-artistice la nivelul judeþu-lui Suceava, în mod deosebit la festivalurile organizate de Uniunea
Ucrainenilor din România, s-a remarcat devenindcunoscutã în zonã. Ca urmare, grupul a fost remarcatde publicul larg atât în mediul urban, cât ºi la sate.
Toatã vara au cântat la nunþi, cumetrii ºi alte petre-ceri. În urma remarcabilelor prestaþii, formaþia
tânãrului Paulo Costil are bilete dus-întors asigurate pentru a cântaromânilor din Londra, în noaptea dintre ani.
Paulo Costil este nãscut în satul Lãpuºna, raionul Vinnyþea, în fami -lia tinerilor Ilie Costil, cetãþean român din Nisipitu ºi Odarca Costil,cetãþeancã din Ucraina care, acum 19 ani, s-au cunoscut ºi s-au cununatcivil ºi religios (religie ortodoxã). Aceastã familie trãieºte în Nisipitu, înmod civilizat, în casã nouã, construitã acum câþiva ani, împreunã cu treibãieþi, doi ºcolari ºi un preºcolar.
Pentru participarea la toate activitãþile organizate de filiala Suceava aUUR, tânãrul licean a fost recompensat cu o excursie la Kiev ºi la mor-mântul marelui Cobzar din Kaniv.
Urãm grupului instrumental „Paulo Costil“ noi izbânzi pe plan artis-tic, precizând faptul cã, la recentul concurs, tânãrul licean a cuceritPremiul Special al Juriului.
Gheorghe CEGA
În perioada 14-17 noiembrie 2013, s-a deru-lat programul cu tema „Rolul cadrelor didacticeîn educaþia pentru toleranþã“, adresat profeso-rilor care au obþinut rezultate remarcabile laolimpiadele de limba maternã - faza pe þarã,ediþia 2013. Manifestarea s-a desfãºurat subforma unei vizite de documentare în douãoraºe superbe ale þãrii - Sibiu ºi Braºov ºi avizat un schimb de experienþã între cadredidactice.
De asemenea, prin acest program Depar -tamentul pentru Relaþii Interetnice a dorit sãmarcheze Ziua internaþionalã a toleranþei,care este sãrbãtoritã anual în întreaga lume la16 noiembrie, din iniþiativa UNESCO înce -pând cu anul 1995 ºi sã-i recompenseze moralpe cei mai buni profesori de limba maternãdin þarã, care pregãtesc an de an olimpici denivel naþional. Au participat treizeci de profe-sori din întreaga þarã, doi reprezentanþi aiMinisterului Educaþiei Naþionale ºi doi aiDepartamentului, iar limbile materne repre -zen tate au fost: ucraineana, maghiara, ger-mana, rusa, croata, turca, tãtara, sârba ºi ro -mani. Din partea ucrainenilor au fost desem-nate trei persoane: doamna Elvira Co drea, con-silier în cadrul Ministerului Edu caþiei Naþio -nale, doamna prof. Lucia Mihoc de la ColegiulNaþional „Mihai Eminescu“ din Suceava ºidoamna prof. Antoneta Cornelia Crainiciucde la Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ dinSiret. Dacã rezultatele obþinute de cãtreelevi sunt recompensate în fiecare an cuexcursii în þarã ºi strãinãtate, iatã cãoameni de bunã credinþã s-au gândit ºi lacadre didactice, în acest sens. Mulþumimpe aceastã cale doamnei consilier VildanBormambet, preºedinta Comisiei de învã -þã mânt din cadrul DRI pentru iniþiativã,doamnei consilier Elvira Codrea pentrupropuneri, doamnei expert superior AlinaBarbinþa din cadrul DRI pentru organizareºi grijã, precum ºi domnului pre ºedinte alUniunii Ucrainenilor din România, ing.ªtefan Buciuta, care a asigurat transportul pro-fesorilor de limba ucraineanã.
Pe parcursul celor patru zile am avut ocaziasã legãm prietenii, sã ne cunoaºtem mai bine, sãînvãþãm câte ceva din cultura celuilalt, dar ºi sãadmirãm peisaje ºi locuri de neuitat. Astfel,plecând din Bucureºti spre Sibiu cu autocarul,am rãmas fascinaþi de superba vale a Oltului, deMãnãstirea Cozia ºi de staþiunile Cãlimãneºti ºiCãciulata. Joi, 14 noiembrie 2013, la Sibiu, amavut o întâlnire interesantã cu directorul Cen -
trului pentru Formare Continuã a Pro fe sorilorde Limba Germanã, domnul Radu Creþulescu,care prin prezentarea PPT ºi prin amabilitateade a ne rãspunde la foarte multe întrebãri ne-ademonstrat cât de bine sunt organizaþi cei careslujesc bunului mers al limbii germane materne
ºi moderne. Acest centru cola boreazã cu insti-tuþiile din þarã - Ministerul Educaþiei Naþionale,CCD, inspectorate ºco lare, precum ºi cu insti-tuþiile germane din Ro mâ nia, dar ºi cu parteneri
din Germania (consilieri de specialitate aiAgenþiei Centrale pentru ºcolile germane înstrãinãtate Cologne, IFA, Goethe - InstitutBucureºti).
Vineri, 15 noiembrie 2013, am vizitatColegiul Naþional „Samuel von Brukenthal“din Sibiu, unde am avut discuþii interesante cudirectorul ºcolii, domnul prof. Hermann Ge -rold. Am aflat de la dumnealui cã aceasta este oºcoalã de stat cu predare în limba mino ritãþiigermane, subordonatã Ministerului Educaþiei
Naþionale prin Inspectoratul ªcolar JudeþeanSibiu. ªcoala a fost atestatã documentar pentruprima oarã în 1380 ºi numãrã în prezent 860 deelevi din clasele V-XII. ªcoala are o foarte bunãofertã educaþionalã ºi o largã paletã de activitãþiextracurriculare, ceea ce o face ºi mai atractivã
atât pentru elevi, cât ºi pentru pãrinþi. Per -formanþele se oglindesc în ierarhia mediilor,care corespund situaþiei reale. Dezvoltareacompetenþei de limba germanã este prioritarãla fiecare materie. Se exerseazã gândireaindependentã ºi interdisciplinarã. Chiar dacãactivitatea se desfãºoarã în douã schimburi,se asigurã un cadru organizatoric funcþional.Dotarea corespunzãtoare ºi spaþiile variatedisponibile sunt utilizate eficient. Profesoriiasigurã un climat plãcut ºi fãrã perturbãri ºiþin cont de nevoile individuale ale fiecãruielev. De la colegiu ne-am îndreptat spreMuzeul Naþional Bruken thal din Sibiu, unmuzeu unic prin colecþiile sale, care a sãrbã-torit 195 de ani de istorie în 2012 ºi 5 ani decampanie de branding. Imaginea de brandeste constituitã de portretul BaronuluiSamuel von Brukenthal, ctitorul primului
muzeu din România. Dupã-amiazã am avut ocazia de a admira, la
Sibiu, un alt muzeu interesant - Muzeul Astra -cea mai importantã instituþie fondatã de Aso -
ciaþiunea Transilvanã pentru Lite raturaRomânã ºi Cultura Poporului Român.Acest muzeu s-a nãscut din dorinþaromânilor ardeleni de a-ºi defini propriaidentitate etnoculturalã, iar în perioada1918-1919 a devenit, dupã Muzeul Bru -kenthal, cel mai valoros ºi importantmuzeu al Ardealului.
Sâmbãtã, 16 noiembrie 2013, ampoposit la Braºov, unde am vizitat Cen -trul Cultural German, expoziþia interac-tivã Lumea basmelor, ce se preteazã lapregãtirea diferitelor ore pe tema bas-melor, apoi celebra Bisericã Neagrã, unuldintre simbolurile oraºului Braºov ºi
Muzeul de Etnografie din Braºov. Ne-a impre-sionat, pe lângã ceea ce am vãzut ºi admirat,sunetul de orgã de la Biserica Neagrã.
Cu foarte multe amintiri, dar ºi cu regret ne-am îndreptat duminicã spre Bucureºti, apoi sprecasele noastre pentru a împãrtãºi elevilor dinfrumuseþea locurilor vizitate.
A fost o perioadã în care toleranþa a fostmarcatã aºa cum se cuvine.
prof. Lucia MIHOC
„Rolul cadrelor didactice în educaþia pentru toleranþã“, program iniþiat de DRI
Doamnele profesoare Elvira Codrea ºi Lucia Mihoc
Concursul interjudeþean de muzicã popularã instrumentalã „Alexandru Bidirel“ din Suceava
15Curierul UCRAINEAN
(Urmare din numãrul anterior)
Eveniment cultural de excepþie la aniver-sarea a 150 de ani de la naºterea OlhãiKobyleanska
Pentru a marca împlinirea a 150 de ani de lanaºterea Olhãi Kobyleanska, patroana spiritualãa Teatrul Muzical-Dramatic din Cernãuþi,Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoºani a pus înscenã spectacolul „Prinþesa“. De la echipateatrului botoºãnean am aflat cã „... în lumeacontemporanã, în care idealul s-a fixat cu pute reasupra profitului financiar, „Prinþesa“ vine cu oaltã „ofertã“: cãutarea bucuriei sufleteºti,împlinirea în demnitate ºi pace a sufletului, înfrumuseþe. Oamenii, tot mai singuri acum, înciuda socializãrilor de care se face atâta caz, potfi reuniþi cu adevãrat doar în jurul iubirii faþã deaproapele. Dramaturgul, toþi realizatorii specta-colului au dorit ca dupã lãsarea cortinei însufletele celor din salã sã izbucneascã idealuricu adevãrat nobile! Spectacolul semnificã trium-ful iubirii asupra mãrunþiºurilor vieþii.
„Deschideþi-vã sufletele ºi primiþi iubirea!“ -aces ta este îndemnul scriitoarei Olha Ko by -leanska.
Spectacolul este, înainte de toate, un îndemnla cãutarea insistentã a fericirii adevãrate. Dareste, în acelaºi timp, pe alt plan, un cadou pecare Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoºani îlface Teatrului Muzical-Dramatic din Cernãuþi,al cãrui patron spiritual este tocmai scriitoareaOlha Kobyleanska, nãscutã acum 150 de ani laGura Humorului, minunat orãºel al Buco vinei!“.
Premiera spectacolului a avut loc în ziua de27 septembrie 2013, la Botoºani, în luna noiem-brie aflându-se în turneu prin oraºele judeþuluiSuceava. „Prinþesa“ este o dramatizare de VasylDovhyi dupã nuvela cu acelaºi nume de OlhaKobyleanska. Traducerea din limba ucraineanãaparþine lui Ivan Chideºciuc, iar direcþia descenã este semnatã de Adi Carauleanu.
Dramaturgul Vasyl DovhyiNãscut într-o frumoasã aºezare din preajma
Nistrului, în regiunea Cernãuþi, Vasyl Dovhyi aabsolvit mai întâi Facultatea de Istorie aUniversitãþii din Cernãuþi ºi apoi Facultatea deJurnalism din Kiev. S-a apropiat de opera OlhãiKobyleanska încã din tinereþe. A fost plãcutimpresionat de dramatizãrile dupã romaneleOlhãi Kobyleanska ºi ulterior a propus o altãviziune asupra scriitoarei care, în bunã mãsurã,se identificã cu Natalia, personajul principal din„Prinþesa“. În cele 20 de episoade ale serialuluirealizat pe aceastã temã la Studiourile Tele-Filmdin Kiev, Vasyl Dovhyi a presãrat optimism ºiîncredere în viaþã. „Doar cã, socoteºte dramatur-gul Vasyl Dovhyi, imaginile filmate se uitãrepede, în vreme ce un spectacol de teatrupãstreazã pentru mult mai mult timp farmecul ºiadevãrul mesajelor. Iatã de ce mulþumescTeatrului „Eminescu“ din Botoºani pentruincluderea în repertoriu a „Prinþesei“.
Despre „Prinþesa“, Vasyl Dovhyi spunea: „În«Prinþesa», asistãm la derularea unor relaþii deiubire cu totul deosebite. Astãzi, din pãcate, numai au loc astfel de poveºti de iubire. Invit spec-tatorii sã vinã la teatru pentru a privi o altã rea -litate, pentru a privi cu ochii plini de fericirepentru cã existã pe aceastã lume ºi momenteînãlþãtoare, cele de iubire autenticã.
Mi-ar plãcea ca tinerii spectatori, la finalulpiesei, sã iasã din salã înaripaþi, cu idealuri fru-moase ºi sã se gândeascã mai profund asuprasensului vieþii. Pentru cã norocul nu constã înbani, maºini puternice ºi apartamente de lux!Fericirea fiecãrui om se aflã în sufletul lui ºi îninima lui!“
Traducãtorul textului, Ivan ChideºciucIvan Chideºciuc s-a nãscut la 28 iunie 1945
în satul Negostina, judeþul Suceava. A lucrat caprofesor de limba ºi literatura românã/profesorde limba ºi literatura ucraineanã. A fost direc-torul ªcolii Gimnaziale Bãlcãuþi. Membru mar -
cant al comunitãþii ucrainene din România, seimplicã cu trup ºi suflet în pãstrarea identi tãþiiculturale ºi spirituale ucrainene ºi promovareaacesteia în rândul iubitorilor de frumos. Pro -zator, critic literar, jurnalist, folclorist este mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Ucrai na. Scrie atâtîn limba ucraineanã, cât ºi în lim ba românã. În2011, îi apare volumul „Che marea înãlþimilor“,în care sunt reunite cele mai reprezentativecreaþii ale sale din dome niul prozei ºi al criticiiliterare. De asemenea, meri tã amintite ºi cule -gerile sale de folclor: „Cân tã, Bucovina mea“,„Bucovinã, plai na tal“, „Nepre þuitele cântece aleNegostinei“.
„Olha Kobyleanska este o scriitoare clasicãucraineanã, profundã, care a adus noul în lite ra -tura ucraineanã. Ea s-a format în spirit german,chiar ºi „Prinþesa“ a fost scrisã mai întâi înnemþeºte ºi, în 1895, publicatã în limbaucraineanã.
În scrierile Olhãi Kobyleanska impresio nea -zã descrierile ºi capacitatea de analizã, drama-tismul situaþiilor, dar ºi lirismul din unelemomente. Ea scruteazã conflicte interioare ºi leprezintã prin personajele sale foarte credibile,care întruchipeazã idealuri, frumosul, natura.„Prinþesa“ poartã un mesaj profund umanist:viaþa nu constã în interese ºi bani, ci în propriacunoaºtere, propria descoperire, constã în pre -þui rea tainelor sufleteºti, în iubirea aproa pelui ºiîn cunoaºterea sentimentelor adevãrate. Nata lia -Prinþesa - pânã la urmã se desparte de iubitul eipentru cã a înþeles cã idealurile acestuia nu sepotrivesc fiinþei sale ºi ºi-a cãutat fericirea într-oaltã persoanã, cu adevãrat nobilã“ - a spus IvanChideºciuc.
La aniversarea a 150 de ani de la naºtereamarelui clasic Olha Kobyleanska, la Editura„Buk rek“ din Cernãuþi a apãrut ºi cartea„Prinþesa“.
Lãcrãmioara GRIGORCIUC
Eveniment cultural de excepþie la aniversareaEveniment cultural de excepþie la aniversareaa 150 de ani de la naºterea Olhãi Kobyleanskaa 150 de ani de la naºterea Olhãi Kobyleanska
PrezentarePrezentareDupã numeroase lucrãri publi-
cate având ca temã evenimenteistorice legate de Ucraina, inclusivde emigraþia ucraineanã, VadimGuzun, doctor în istorie, la lan -sarea cãrþii sale „Chestiunea refu-giaþilor de peste Nistru (1919-1936)“, ºi-a anunþat intenþia de aelabora încã o carte, în cadrulseriei „Afaceri orientale“, care sãprezinte viaþa ºi activitatea lideru-lui emigraþiei militare ucrainene înRomânia postbelicã - colonelulHnat Porohivski.
ªi iatã, dupã ce am aºteptat-o cumare nerãbdare, cartea a apãrut lajumãtatea lunii noiembrie a.c. înEditura „Argonaut“ din Cluj subegi da Institutului de Istorie„George Bariþiu“ al Academiei Ro -mâne, fiind primitã cu mare interesde cititori.
La baza realizãrii acestuivolum, într-o ediþie impecabilã, astat munca meticuloasã ºi aprofun-datã a autorului, care a cercetat cumigalã documentele aflate înArhiva CNSAS, Arhiva MAE ºi înArhivele Naþionale.
La acestea s-au adãugat docu-
mentele pãstrate în arhiva familieide cãtre unica fiicã a col. Poro -hivski, dna Olga Andrici, nãscutãPorohivska, pe care le-a pus la dis-poziþia autorului, completând ºiîmbogãþind, astfel, portretul perso -na jului: fotografii, însemnãri, scri -sori, jurnale ale tatãlui sãu. Deasemenea, Domnia sa a adãugat lavolum atât prefaþa, cât ºi memorii -le sale (intitulate „Tatãl meu -colonelul“), precum ºi memoriilecol. Hnat Porohivski despre peri -plul refugiaþilor prin toate lagãrelede azilanþi ai cãror comandant afost, consemnate într-o serie dearticole publicate de el în perioada1929-1930 în revista cu caracterºtiinþifico-militar „Tabor“ de laLvov, pe care dna Andrici le-atradus din limba ucraineanã înlimba românã.
Viaþa zbuciumatã a lui HnatPorohivski - o luptã neobositã pen-tru atingerea unui þel sacru, ºianume dobândirea independenþeiUcrainei, încheiatã prin sacrificiulsãu suprem este, prin truda autoru-
lui, oglinditã în aceastã lucrare cucaracter monografic, în ipostazesuccesive, din care spicuim: lidermilitar de seamã în Armata de eli -be rare naþionalã condusã deSymon Petliura, îndeplinind celemai importante misiuni, de exem-plu, aceea de comandant alFrontului operativ Volodymyro-Volynsk în 1919 º.a.; prizonier înPolonia dupã înfrângerea Armateilui Petliura; trece Carpaþii în frun-tea regimentului sãu pentru a cereRegelui Ferdinand I azil politic înRomânia; comandant al celor treilagãre de azilanþi: Braºov, OradeaMare, Fãgãraº; preºedinte alComi tetului din Bucureºti de aju-torare a emigranþilor ucraineni dinRomânia; militant activ pentrucauza independenþei Ucrainei prinscrierile sale; colaboreazã strâns cuprima ambasadã a RepubliciiPopu lare Ucrainene (UNR) dinRomânia; þine legãtura în perma-nenþã cu Guvernul ucrainean înexil de la Paris, care i-a acordatrangul de general ºi l-a desemnat
Comisar ge -ne ral pentruemi graþia dintoate þãrileP e n i n s u l e iBal canice; seaflã perma-nent în vizorulSiguranþei ºieste urmãritde spioniiNKVD; este arestat dupã 23 august1944 de NKVD, sfârºindu-ºi viaþaîntr-un lagãr de concentrare de peteritoriul fostei Uniuni Sovietice.
Cartea doctorului în istorieVadim Guzun, care a studiat cupasiune acest crâmpei de istorieprea puþin cunoscut pânã acum,constituie o realizare deosbitã, caremeritã cele mai alese elogii, deoa -rece ea face ca vãlul uitãrii sã nu seaºtearnã peste viaþa unui mare lup-tãtor pentru dobândirea indepen-denþei Ucrainei, colonelul HnatPorohivski.
Mihai POCORSCHI
Vadim Guzun, „Hnat Porohivski“ - o viaþã pentru o cauzã nobilã
Curierul UCRAINEAN16
Stimaþi prieteni,Vã felicit cãlduros cu prilejul sãrbãtorii voastre
profesionale.Este greu de evaluat cât de globalã, cuprinzã-
toare ºi strategic importantã este sfera socialã astatului.
O dovadã clarã a acestui adevãr îl constituie arti-colul 1 al Constituþiei care consfinþeºte faptul cãUcraina este un stat social.
Vectorul social este pilonul filosofiei de dez-voltare a Ucrainei, garantând caracterul social alrepartizãrii bogãþiei publice ºi orientarea socialã aeconomiei.
Statul trebuie sã garanteze realizarea drepturilorsociale ale cetãþenilor, îndeosebi dreptul la o viaþãdemnã ºi la protecþie socialã.
Fiind conºtienþi ºi împãrtãºind aceste valori,acum trei ani ºi jumãtate am demarat realizareaunui program ambiþios de reforme economice inti-tulat „Societatea înstãritã, economia competitivã,statul eficient“. Cuvintele care se referã la socie -tatea bogatã nu figureazã întâmplãtor pe primul loc.Dimensiunea socialã a fost ºi va rãmâne o pri oritatea activitãþii organelor puterii de stat.
În ultimii ani, am reuºit sã facem multe. Stan -dardele ºi garanþiile sociale cresc an de an în modstabil.
În trei ani, veniturile reale ale cetãþenilor aucrescut cu 39%, salariul real cu aproape 59%, iarpensia medie cu 42%.
Din anul 2010 a scãzut de patru ori numãrulacelora care primesc o pensie mai micã de 1000 dehrivne. ªi eu aº dori sã vã spun aici, în aceastã salã,dumneavoastrã celor ce munciþi în sfera socialã cãîn 2014 nu ar mai trebui sã existe oameni ca aceº-tia. Noi, împreunã cu Dvs., facem totul în acestsens.
În 2012, au fost actualizate pensiile a cca 13milioane de ucraineni.
În pofida situaþiei economice complexe în lume,care se reflectã ºi asupra economiei ucrainene, noivom continua sã creºtem standardele ºi garanþiilesociale.
Anul trecut a început sã funcþioneze un instru-ment nou al politicii de stat - iniþiativele sociale alepreºedintelui. Particularitatea lor principalã estecaracterul atotcuprinzãtor, precum ºi adresabili-tatea concretã ºi operativitatea în realizareasarcinilor propuse. Doar într-o jumãtate de an amformat pentru statul nostru o nouã instituþie de spe-cialiºti pentru sfera socialã. Sunt 12 mii de aseme-nea specialiºti. Într-un singur an, de serviciile lor aubeneficiat peste un milion de cetãþeni. În ultimii treiani, a fost creatã ºi baza legislativã „socialã“.Datoritã noii legi privind ocuparea forþei de muncã,au fost puse în funcþiune mecanisme suplimentarede creare a locurilor de muncã, au fost asiguratelocuri de muncã pentru cele mai vulnerabile cate-gorii de cetãþeni de pe piaþa muncii.
Rezultatul acestor mãsuri a fost asigurarealocurilor de muncã pentru 600 de mii de persoane.Nivelul ºomajului a scãzut la 8% care este mai micdecât media pe zona euro (11%). În Ucraina bene-ficiazã astãzi de servicii sociale aproape 1.200.000de cetãþeni vârstnici ºi invalizi.
S-au acordat cu 20% mai multe decât anul tre-cut ajutoare bãneºti de stat familiilor cu copii, fami -liilor cu posibilitãþi materiale limitate, invalizilordin copilãrie ºi copiilor invalizi. Acest ajutor l-auprimit peste 3 milioane de persoane.
Peste 3 milioane de copii au beneficiat de taberede odihnã ºi tratament. 83% din copii orfani ºi copiicare nu se bucurã de grijã pãrinteascã au fost daþi în
plasament la familii sau internaþi în cãmine de copiide tip familial. Se extinde reþeaua de centre de acor-dare a serviciilor sociale, a internatelor sociale pen-tru copii orfani, a centrelor sociale pentru mamã ºicopil.
Toate acestea se datoreazã mâinilor calde ºisufletelor sensibile ale celor aproape 170 de mii delucrãtori din sfera socialã. Mã înclin sincer în faþavoastrã ºi vã mulþumesc pentru aceasta.
Dragi prieteni,Sãrbãtoarea profesionalã nu este doar un prilej
de a ne bucura împreunã de realizãrile noastre. Eaeste ºi o ocazie de a discuta deschis despre nefolo -si rea tuturor rezervelor ºi posibilitãþilor ºi de a negândi ce trebuie sã facem în viitorul apropiat.
Particularitatea sferei sociale constã în faptul cãmulþumit de rezultate nu poþi fi niciodatã atâta vre -me cât mai sunt actuale probleme legate de sãrãcie,inegalitate, de posibilitãþi limitate.
Este o problemã globalã care constituie obiectulatenþiei permanente la nivelul ONU.
Direcþiile strategice definite la nivel internaþio -nal, ºi anume: combaterea sãrãciei, asigurareaaccesului la educaþie, reducerea mortalitãþii infan-tile, reducerea ariei de rãspândire a HIV/SIDA ºi aaltor maladii sunt de actualitate ºi pentru Ucraina.
Prima ºi cea mai importantã sarcinã este lichi-darea sau reducerea substanþialã a dimensiunilorproblemelor moºtenite din anii de crizã 90 ai se -colului trecut.
Este vorba, înainte de toate, de fenomenul ruºi -nos cum este cel al datoriilor la plata salariilor.
În ciuda mãsurilor luate ele continuã sã variezeîn jurul sumei de un milion de hrivne.
Aceasta înseamnã cã vechile instrumente ºiabordãri, în special cu caracter administrativ, ºi-auepuizat posibilitãþile ºi pentru rezolvarea problemeitrebuie identificate ºi aplicate mecanisme noi.
Ne preocupã în mod deosebit situaþia în caresalariul nu este plãtit de întreprinderi ce produc ºidesfac produsele lor, dar nu gãsesc de cuviinþã sã seachite faþã de aceia prin munca cãrora aceste pro-duse au fost fabricate...
A doua sarcinã este schimbarea principiilor deformare a politicii sociale a statului. Este departe dea fi rezolvatã ºi problema reglementãrii prin lege adatoriilor salariale la întreprinderile recunoscute cafalimentare.
Problema datoriilor la salarii în creºtere la între-prinderile declarate falimentare este ºi ea departede a fi rezolvatã.
Soluþii juridico-normative sunt necesare ºi pen-tru rezolvarea datoriilor în creºtere ale întreprinde -rilor, pentru compensarea pensiilor acordate antici-pat persoanelor care au muncit în condiþii nocive...
A treia sarcinã este modificarea esenþei ºiconþinutului politicii sociale a statului.
Cãci, în momentul de faþã doar un sfert din aju-torul social este destinat, într-adevãr, categoriilorde cetãþeni sãrace ºi vulnerabile.
Un moment important în acest sens îl constituietrecerea la sistemul standardelor serviciilor sociale.Indiferent de locul în care locuieºte persoana,indiferent de cine oferã serviciul, de alte circum-stanþe cu caracter subiectiv, statul trebuie sã asigurepentru fiecare ajutor social acelaºi set de mãsuri desusþinere atât sub aspect cantitativ, cât ºi sub celcalitativ.
În acest sens, am cerut Guvernului în plan adia-cent, extrem de sensibil din punct de vedere social,sã asigure tarife unice pentru serviciile comunale întoate regiunile þãrii.
Aceasta este poziþia mea de principiu. Oriunde
ar trãi omul, tarifele pentru energie electricã, apã,gaze trebuie sã fie egale pentru toþi, iar statul tre-buie sã reglementeze aceste chestiuni. Aceastã pro -ble mã este pentru noi una de principiu.
O altã problemã extrem de importantã este asi -gu rarea trecerii lucrãtorilor din sfera socialã la tac-tica de lucru preventivã.
Cu cât mai repede o persoanã defavorizatã vaintra în vizorul celor în drept, cu atât mai uºoarã vafi calea „reintegrãrii ei sociale“ ºi cu atât maiuºoarã va fi apãrarea ei de a nu aluneca în catego-ria celor sãraci.
Problema menþionatã cuprinde ºi o puternicãcomponentã economicã - aceste metode de lucruvor permite sã se elibereze fonduri importante carevor putea fi orientate atât cãtre cetãþeni cu cele maimulte probleme, cât ºi spre dezvoltarea sistemuluide protecþie socialã.
A patra sarcinã este dezvoltarea în continuare areþelei de protecþie socialã.
Ea trebuie sã fie planificatã ºi creatã pornind, înprimul rând, de la necesitatea ºi actualitatea unuiserviciu pentru cetãþeni sau al altuia.
Cele mai bune rezultate în ceea ce priveºte com-baterea ºomajului ºi protecþia dreptului la muncã alcetãþenilor trebuie sã le asigure Serviciul de Statpentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi Inspectoratulde Stat al Muncii.
Prin conjugarea eforturilor, ele trebuie sã pro -punã o nouã calitate a serviciilor ºi sã creeze o reþeaa Caselor de Muncã pentru ºomeri, muncitori ºipatroni.
Dragi prieteni,Succesul în realizarea acestor sarcini ºi a altora
depinde de fiecare dintre cei aproape 170 de mii delucrãtori din sfera socialã.
De aici rezultã o altã sarcinã importantã, aceea aridicãrii prestigiului ºi prin el a calitãþii munciilucrãtorului din sfera socialã.
Oricât ne-ar fi de neplãcut sã recunoaºtem, dardin punctul de vedere al nivelului de salarizare,lucrãtorii din sfera socialã ocupã locul al paispreze-celea sau al treilea de la coadã.
500 de persoane care lucreazã în sfera acordãriiajutorului social au avut, în prima jumãtate a anu-lui, salariu minim de 1147 hrivne.
Aceasta este principala cauzã a lipsei cronice depersonal în sistemul de servicii sociale, lipsa dedorinþã a tinerilor de a se angaja ca lucrãtor social.
Un lucrãtor social nu trebuie sã fie el însuºiobiectul protecþiei sociale ca persoanã cu situaþiematerialã precarã.
Trebuie, de asemenea, sã funcþioneze la întreagacapacitate sistemul de calificare, recalificare ºi decreºtere a calificãrii lucrãtorilor din sfera socialã.
Nu vreau sã mai insist din nou asupra bazeitehnico-materiale slabe a instituþiilor sociale,asupra pereþilor ºi tavanelor lor care nu au mai fostreparate de zeci de ani.
Vreau ca vorbele mele sã le audã mai ales ºefiiputerii locale ºi sã reacþioneze în mod adecvat. Voivedea.
Dragi prieteni,În finalul discursului meu vreau sã vã mulþu -
mesc sincer pentru munca voastrã neobositã ºidãruirea voastrã poporului ucrainean, pentru con-tribuþia voastrã substanþialã la consolidarea pro-tecþiei sociale a concetãþenilor noºtri.
Vã doresc sã fiþi credincioºi menirii lucrãtoruluidin sfera socialã ºi mândri de profesia voastrã.
Multã sãnãtate, succese în muncã, liniºte înfamilie ºi noi realizãri în numele Statului Ucrai -nean.
UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC
Discursul preçedintelui Ucrainei la adunarea festivåprilejuitå de ziua lucråtorului din sfera socialå
![CARTE FESTIVALUL UMORULUI CONSTANTIN TANASEtvv.ro/files/CARTE_FESTIVALUL_UMORULUI_CONSTANTIN_TANASE.pdf · 4 genera]ie (apus\), un moment cultural reprezentativ ilustrat prin ce "a](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e3df0618e7cdb31810dcc4f/carte-festivalul-umorului-constantin-4-generaie-apus-un-moment-cultural-reprezentativ.jpg)
