STAREA MEDIULUI ECONOMIC 2 15 - CCIRînfiinţarea şi dezvoltarea de start-up-uri inovative, crearea...

STAREA MEDIULUI ECONOMIC – 2015 1

STAREA MEDIULUI ECONOMIC

2 15

www.ccir.ro

4,2%agricultură

7,4%construcţii

15,8%comerţ

23,2%INDUSTRIE

5,7%IT&C

STAREA MEDIULUI ECONOMIC – 2015 3STAREA MEDIULUI ECONOMIC – 20152

starea mediului economic2015

Sursa datelor:

• Institutul Naţional de Statistică• Banca Naţională a României• Oficiul Naţional al Registrului Comerţului


În 2015, românia a înregistrat o creştere economică de 3,6%, un nivel foarte bun, iar prognoza pentru perioada următoare preconizează că ritmul de creştere se va intensifica pentru a atinge 4,2% în 2016, ca răspuns la stimulentele fiscale semnificative. investiţiile s-au redresat şi se aşteaptă să susţină rate ridicate de creştere până în 2017. se estimează că investiţiile au crescut cu 6,5% în 2015, iar PiB-ul a crescut cu 10%, datorită absorbţiei fondurilor puse la dispoziţia româniei de ce în perioada 2009-2015.

cu toate acestea, potenţialul economiei românești este mult mai mare. românia trebuie să îşi intensifice eforturile în domeniul investiţiilor publice, dar şi în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. sistemul de infrastructură rămâne slab dezvoltat în raport cu nevoile și cu potenţialul economic al ţării. administraţia publică din sistemul fiscal trebuie să îşi consolideze eforturile de colectare a taxelor şi impozitelor, contribuind astfel la reducerea evaziunii fiscale şi la crearea unui mediu concurenţial corect pentru companiile din ţara noastră.

strategia ccir este orientată către cooperarea cu organizaţii din toată lumea, pentru a deschide oportunităţi şi pieţe pentru companiile româneşti. Politica sistemului cameral vizează dezvol-tarea serviciilor pentru firme de-a lungul existenţei lor, prin pro-grame care au ca scop modernizarea economiei româneşti, înfiinţarea şi dezvoltarea de start-up-uri inovative, crearea de noi locuri de muncă, creşterea competitivităţii întreprinderilor autoh-tone şi a capacităţii acestora de a exporta.

camera de comerţ şi industrie a româniei pledează pentru dinami-zarea comerţului românesc, stimularea investiţiilor, susţinerea acce sului companiilor româneşti la pieţele internaţionale şi conso-lidarea competitivităţii româniei la nivel global. Demersurile ccir, concretizate prin dialogul constant cu autorităţile şi mediul asociativ, urmăresc crearea unui climat favorabil afacerilor.

mihai DarabanPreşedinte

camera de comerţ şi industrie a româniei

Cuvânt înainte

STAREA MEDIULUI ECONOMIC – 2015


1. context general privind starea economiei româneşti................................................. 9

2. Principalii indicatori macroeconomici în anul 2015 .................................................. 17

1. ProDusul intern Brut ............................................................................. 17

2. Preturile De consum Pe PrinciPalele mărfuri şi servicii ................. 24

3. Baza monetară ......................................................................................... 24

4. Structura DePozitelor atrase şi a creDitelor acorDate De către instituţiile financiare monetare Pe tiPuri De sectoare instituţioNALE .............................................................................................. 25

5. situaţia activelor şi Pasivelor Bilanţiere ale instituţiilor financiare neBancare Înscrise În registrul general .......................... 31

6. ratele DoBÂnzilor Practicate De instituţiile De creDit ................... 32

7. inDicatori De risc Bancar ....................................................................... 42

8. inDicatori ai Pieţei monetare ................................................................ 53

9. inDicatori ai Pieţei valutare .................................................................. 54

10. inDicatori ai Pieţei De caPital .............................................................. 54

11. inDicatori ai Balanţei De Plăţi şi Poziţiei investiţionale internaţionale a romÂniei .................................................................................55

12. inDicatori ai aDministraţiei PuBlice ...........................................................59

13. Balanţa De Plăţi şi Datoria externă ................................................... 60

3. statistica la nivel naţional ......................................................................................... 62

evoluţia activităţii industriale din românia în anul 2015 ................................. 62

investitii nete ................................................................................................... 70

construcţii ........................................................................................................ 73

comerţ internaţional ....................................................................................... 83

Turism ............................................................................................................ 191

operaţiuni în registrul central al comerţului ................................................ 198

tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor ..................................................... 227

4. Propuneri susţinute de camera de comerţ şi industrie a româniei ...............................230

camera de comerţ şi industrie a româniei – reprezentare şi advocacy ..............230

5. statistica la nivel judeţean ...................................................................................... 236

Alba ................................................................................................................ 236

arad ............................................................................................................... 240

argeş .............................................................................................................. 244

Bacău ............................................................................................................. 248

Cuprins

STAREA MEDIULUI ECONOMIC – 2015


1. Context general

Situaţia economică a României şi perspective de dezvoltare a mediului de afaceri naţional

creșterea economică a româniei este la un nivel ridicat, comparativ cu alte state ale uniunii europene, previziunile indicând că aceasta se va menţine peste potenţial în 2016 și în 2017.

Începând cu anul 2013 creșterea economică a fost robustă, bazată pe exporturi puternice, în contextul unor recolte bogate și a unei producţii industriale masive în 2013 și în 2014, precum și pe redresarea treptată, începând cu 2014, a cererii interne.

se preconizează că PiB-ul real a crescut cu 3,6 % în 2015 urmare creșterii consumului și dinamizării investiţiilor și că ritmul de creștere va continua să se intensifice în anul 2016 până la 4,2%, ca răspuns la stimulentele și reducerile fiscale semnificative, ce includ creșterea salariului minim și a salariilor din sectorul public și reducerea taxei pe valoarea adăugată (tva) pe anumite segmente. În 2017, se estimează o evoluţie moderată a creșterii economice, aceasta urmând să se situeze la 3,7 %, în continuare peste potenţialul său.

conform raportului de competitivitate a româniei 2016, românia a înregistrat trei ani de dezvoltare economică intensă precum și progrese într-o serie de sectoare economice și domenii de politică publică, ca

Bihor .............................................................................................................. 252

Bistriţa năsăud ............................................................................................... 256

Botoşani ......................................................................................................... 260

Braşov ............................................................................................................ 264

Brăila .............................................................................................................. 268

Bucureşti ........................................................................................................ 272

Buzău ............................................................................................................. 276

caraş severin .................................................................................................. 280

călăraşi ........................................................................................................... 284

Cluj ................................................................................................................. 288

constanţa ....................................................................................................... 292

Covasna .......................................................................................................... 296

Damboviţa...................................................................................................... 300

Dolj ................................................................................................................. 304

galaţi .............................................................................................................. 308

Giurgiu ........................................................................................................... 312

Gorj ................................................................................................................ 316

Harghita ......................................................................................................... 320

Hunedoara ..................................................................................................... 324

ialomiţa .......................................................................................................... 328

iaşi .................................................................................................................. 332

Ilfov ................................................................................................................ 336

maramureş .................................................................................................... 340

mehedinţi ...................................................................................................... 344

mureş ............................................................................................................. 348

neamţ ............................................................................................................ 352

Olt .................................................................................................................. 356

Prahova .......................................................................................................... 360

Satu Mare ...................................................................................................... 364

sălaj ................................................................................................................ 368

Sibiu ............................................................................................................... 372

Suceava .......................................................................................................... 376

Teleorman ...................................................................................................... 380

timiş ............................................................................................................... 384

Tulcea ............................................................................................................. 388

vaslui .............................................................................................................. 392

valcea ............................................................................................................. 396

vrancea .......................................................................................................... 400


de exemplu, legislaţia muncii, corupţia și inflaţia, aceste aspecte având o contribuţie importantă la creșterea competitivităţii româniei pe scena globală. În ceea ce privește PiB-ul pe cap de locuitor, indicatorul a crescut cu 4,5% pe an în medie în ultimii trei ani, o creștere mult mai rapidă decât în restul europei (o creștere anuală de 2,8%).

românia are un PiB pe cap de locuitor (în preţuri actuale) de 7.500 eur, poziţionând-o mult sub media europeană (27.300 eur), precum și sub alte ţări de referinţă, cu excepţia Bulgariei.

conform estimărilor Băncii mondiale, creșterea reală în PiB-ul româniei pentru perioada 2016 – 2018 se va situa la o medie anuală de 4%, în timp ce isD pe cap de locuitor în românia a fost în mare cu 87% mai mic decât media ue (pe baza datelor din 2012).

investiţiile totale în românia au crescut cu 6,5% în 2015, procent ce situează românia peste media uniunii europene, conform raportului de ţară al româniei pentru 2016, realizat de comisia europeană.

Punctajul obţinut de românia de 4,3 în indicele de corupţie transparency international din 2014 s-a îmbunătăţit de la cel de 3,7 pe care l-a obţinut în 2010, dar rămâne, totuși, un rezultat în ansamblu slab (indicatorul mai sus menţionat are o scară de la 0 la 10, unde 0 reprezintă cele mai ridicate nivele de corupţie).

Datele statistice asupra demografiei populaţiei arată o scădere constantă a populaţiei româniei începând din 1990 – numai în ultimii 10 ani declinul a fost de aproximativ 7%. Prognozele viitoare indică și ele perspective sumbre. În timp ce populaţia ue se așteaptă să crească cu 3% până în 2050, eurostat prognozează pentru românia o scădere a populaţiei cu 10% în aceeași perioadă. Prognozele realizate de centrul pentru cercetări Demografice din cadrul academiei române arată o imagine mai drastică, prognozând o populaţie de 16 milioane locuitori în românia în anul 2050, respectiv o scădere de 20% comparativ cu nivelul populaţiei în 2014.

sursa: eurostat, organizaţia pentru cooperare și Dezvoltare economică

I. Context general

Dinamizarea investiţilor, creșterea corespunzătoare a nivelului de încredere în piaţa din românia și potenţialul economiei naţionale de a genera profit asigură premise favorabile pentru o dezvoltare durabilă la nivel local, regional și naţional, prin extinderea business-ului și exploatarea tuturor posibilităţilor existente.

În acest context, finanţările din surse publice, orientate către sectoarele care stimulează investiţiile și creșterea economică - infrastructura, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, precum și managementul resurselor umane, sunt instrumente esenţiale pentru consolidarea mediului de afaceri și investiţional.

Desigur, românia nu va putea susţine ritmul de creștere pe termen mediu și lung în absenţa investiţiilor în infrastructură și a reducerii poverii administrative. Pe măsură ce economia româniei crește în complexitate, strategiile de dezvoltare trebuie să includă proiecte de investiţii pe termen mediu și lung, iar acestea nu se vor putea materializa într-un mediu legislativ impredictibil.

În sprijinul acestor deziderate, camera de comerţ și industrie a româniei pledează pentru un cadru normativ transparent și predictibil, în vederea încurajării iniţiativei antreprenoriale și intensificării activităţii companiilor din românia. ccir susţine necesitatea dezvoltării unui dialog deschis cu autorităţile publice, înţelegând beneficiile care decurg din acest demers extrem de important pentru companii, în vederea dezbaterii obiectivelor, direcţiei și a etapelor acestei perioade cu multiple provocări pentru oamenii de afaceri și pentru obţinerea coeziunii, pe termen lung.

Domeniile majore care atrag investiţii străine sunt industria auto, serviciile financiar-bancare, tehnologia informaţiei, telecomunicaţii, industria producătoare de materii prime și materiale, industria hotelieră, dar și sectoarele farmaceutic și al produselor de larg consum. creșterea economică înregistrată de românia în anul 2015 reprezintă un punct de reper important pentru potenţialii investitori străini, însă sustenabilitatea acestei creșteri trebuie analizată prin raportarea la o suită de factori ce includ nivelul de trai, calitatea serviciilor publice, gradul de dezvoltare al infrastructurii, gradul de modernizare a sistemului de sănătate și politicile din domeniul educaţiei.

În acest context, recomandările ccir, pentru perioada următoare, în vederea creării unui mediu propice atragerii investitorilor străini vizează:

adoptarea unui model de dezvoltare economică bazat pe factori de producţie și, în mai mică măsură, pe stimularea consumului, pentru ca românia să poată deveni o economie bazată pe investiţii;

modernizarea administraţiei publice, în vederea reducerii poverii administrative asupra companiilor și introducerii de standarde de eficienţă și transparenţă privind acţiunile tuturor instituţiilor și autorităţilor publice;

creșterea transparentei în utilizarea fondurilor publice naţionale (publicarea costurilor investiţiilor publice, a valorilor ofertelor și a costurilor finale, realizarea unei analize cost - beneficiu pentru fiecare investiţie, etc.);

implementarea principiilor guvernanţei corporative în cadrul companiilor românești, mai ales în cadrul companiilor de stat, aspect ce va conduce la alocarea eficientă a resurselor și creșterea eficienţei afacerilor;

consolidarea parteneriatului dintre mediul public și cel privat, prin definirea cadrului de reglementare și promovarea unui proiect legislativ privind lobby-ul. ccir consideră necesară implementarea legislaţiei în acest domeniu pentru a constitui mecanisme de cooperare între autorităţile publice și cele din spaţiul privat;

îmbunătăţirea infrastructurii românești în conformitate cu standardele uniunii europene. PiB-ul potenţial ar româniei ar fi semnificativ mai mare dacă ţara noastră ar beneficia de o infrastructură de transport mai dezvoltată;

relansarea sistemului de învăţământ profesional în vederea asigurării necesarului de forţă de muncă în conformitate cu cerinţele pieţei, demers care va contribui la dinamizarea investiţiilor prin creșterea calităţii resursei umane;

nu în ultimul rând, intensificarea luptei anticorupţie și contra evaziunii fiscale.

1. Piaţa munciiPiaţa muncii este stabilă și se prevede o îmbunătăţire treptată a acesteia. rata șomajului a rămas, în linii mari, constantă, situându-se la 6,7 % în 2015, dar se estimează că aceasta va scădea la 6,5 % în 2017.

rata scăzută a șomajului trebuie să fie privită în contextul scăderii continue a numărului de persoane în vârstă de muncă din cauza îmbătrânirii populaţiei și a emigraţiei nete. se preconizează că ocuparea forţei de muncă va crește în 2016 și 2017, în contextul unei creșteri economice susţinute.

totodată, se estimează că în 2016 și în 2017 se va înregistra o creștere semnificativă a costurilor unitare nominale ale muncii, pe fondul accelerării creșterii salariilor, în condiţiile în care se preconizează o restrângere a pieţei forţei de muncă. reducerea din 2014 a contribuţiei la asigurările sociale a sprijinit limitarea, până acum, a costurilor unitare ale muncii, însă creșterile salariale pot să depășească, în viitor, productivitatea acesteia.

sursa: comisia europeană2. Investiţiile

investiţiile s-au redresat în urma scăderii din 2013 și se așteaptă ca acestea să susţină rate ridicate de creștere până în 2017. se estimează că investiţiile au crescut cu 6,5 % în 2015. construirea de locuinţe a înregistrat o revigorare, fiind susţinută de costuri mai scăzute la credite, prin schema de garanţii de stat intitulată „Prima casă”, destinată achiziţionării primei locuinţe, precum și de creșterea încrederii investitorilor în marja unor perspective de creștere economică solidă.

se preconizează că investiţiile private vor continua să crească în 2016 și în 2017, deși într-un ritm mai lent decât în 2015. investiţiile publice au atins un nivel record în 2015, însă rata creșterii urmează să se diminueze în 2016 și 2017. acest lucru se explică, în principal, prin absorbţia fondurilor ue, care se preconizează că va scădea odată cu sfârșitul perioadei de programare 2007-2013, în timp ce punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 abia a început.

sursa: comisia europeană


În românia s-a observat o creștere semnificativă a tranzacţiilor de intrare, reprezentând 60% din totalul tranzacţiilor și o trecere de la investitori financiari la investitori strategici. este important de menţionat faptul că industria it rămâne una dintre industriile ţintă cele mai active alături de cea a energiei și a mineritului, în timp ce valoarea celor mai mari tranzacţii a fost înregistrată în segmentele serviciilor bancare, financiare și de producţie.

repere ale acţiunilor de fuziune și achiziţii pentru anul 2015 în românia:numărul de tranzacţii închise în românia: 123;dimensiunea estimată a pieţei românești: 3,6 miliarde usD;top trei industrii cele mai active din românia (din punct de vedere al volumului de tranzacţii): it /

energie & minerit (13 oferte); imobiliară (12 oferte) și servicii / produse farmaceutice si medicale (11 oferte);

top trei industrii cele mai active în românia (după valoarea medie a tranzacţiilor): servicii bancare și financiare (291.4 mil. usD); retail și comerţ cu ridicata (99.0 mil. usD) și produse chimice (39.2 mil. usD);

top 3 ţări în funcţie de numărul de tranzacţii efectuate în românia: statele unite ale americii, irlanda, regatul unit al marii Britanii;

dimensiunea medie a tranzacţiilor de peste 100 de mil. de usD: 442 mil. usD;dimensiunea medie a tranzacţiilor sub 100 de mil. de usD: 21.1 mil usD.

Sursa: Ernst & Young România3. Consumul privat

consumul privat este în creștere, stimulând creșterea puternică a importurilor. se preconizează că, în 2015, consumul privat a crescut cu 4,8 %, pe fondul creșterii veniturilor disponibile în urma reducerii tva pentru produsele alimentare, al creșterii solide a salariilor și al inflaţiei scăzute. se estimează că în 2016 creșterea consumului privat se va dinamiza, după reducerea cu 4 puncte procentuale a cotei standard de tva. o creștere viguroasă a consumului este reflectată într-o contribuţie negativă a exporturilor nete la aceasta, estimată la -1,1 puncte procentuale pentru 2015. se preconizează că în 2016 și în 2017 contribuţia exporturilor nete la creșterea economică va rămâne negativă. sursa: comisia europeană

4. Comerţul

exportul și importul româniei se desfășoară, cu precădere, cu statele europene (85,4% din total export și, respectiv, 89,3% din total import). comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări membre ale ue) reprezintă o pondere de 73,7% la export și de 77,2% la import. În anul 2015, primele 10 ţări de destinaţie pentru exporturile românești au fost: germania (cu o pondere în totalul exportului româniei de 19,7%), italia (12,4%), franţa (6,8%), ungaria (5,4%), marea Britanie (4,4%), turcia (3,9%), Bulgaria (3,3%), spania (2,9%), Polonia (2,7%) și olanda (2,5%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 64,1% în total export.

la import primele 10 ţări partenere ale româniei (ţări de origine pentru importuri extracomunitare și de expediţie pentru importuri intracomunitare) deţin o pondere de 68,3% din total import realizat în anul 2015, respectiv: germania (19,8%), italia (10,9%), ungaria (7,9%), franţa (5,6%), Polonia (4,8%), china (4,6%), olanda (4,0%), austria (3,9%), turcia (3,6%) și federaţia rusă (3,2%).

niveluri semnificative ale deficitului balanţei comerciale a româniei pe ţări partenere s-au mai înregistrat pentru: Kazahstan (-967,2 mil. euro), slovacia (-464,2 mil. euro), Belgia (-460,4 mil. euro), cehia (-429,5 mil. euro), ucraina (-252,3 mil. euro), irlanda (-236,4 mil. euro), elveţia (-134,8 mil. euro), Brazilia (-132,1 mil. euro), taiwan (-129,5 mil. euro) și slovenia (-104,3 mil. euro).

contribuţii importante de compensare parţială a deficitului balanţei comerciale a româniei au avut și excedentele comerciale pe relaţiile: egipt (+635,3 mil. euro), norvegia (+424,0 mil. euro), algeria (+410,7 mil. euro), s.u.a. (+373,1 mil. euro), arabia saudită (+363,9 mil. euro), liban (+341,4 mil. euro), insulele marshall (+268,8 mil. euro), moldova (+259,4 mil. euro), maroc (+252,8 mil. euro) și iordania (+248,4 mil. euro).

sursa: Departamentul de comerţ exterior și relaţii internaţionale

5. Inflaţia

inflaţia a scăzut în ultimii ani, atingând niveluri minime istorice în 2015. rata medie anuală a inflaţiei s-a aflat pe o traiectorie descendentă începând din 2013, ca urmare a recoltelor bogate (în 2013 și în 2014), a scăderii preţurilor petrolului la nivel mondial și a unor reduceri consecutive ale cotelor de tva pentru diferite categorii de produse și servicii. În 2015, inflaţia a devenit negativă în urma reducerii cotei de tva pentru toate produsele alimentare și băuturile nealcoolice de la 24 % la 9 % începând cu 1 iunie. În august 2015, inflaţia a înregistrat un minim istoric de -1,7 % (calculat de la an la an), situându-se la sfârșitul anului 2015 la o medie anuală de - 0,4 %. În același timp, indicele armonizat al preţurilor de consum la taxe constante, excluzând energia și preţurile volatile ale produselor alimentare, s-a dublat pe parcursul anului 2015, indicând o creștere a presiunii asupra preţurilor.

se preconizează că, până în 2017, inflaţia va reveni la nivelul-ţintă stabilit de banca centrală (2,5 % ± 1 punct procentual). este posibil ca presiunile inflaţioniste să devină mai puternice în 2016, odată cu creșterea cererii interne și cu majorarea salariului minim, începând cu luna mai. reducerea cotei standard de tva cu 4 puncte procentuale din ianuarie 2016 evoluează încă în direcţia opusă și se preconizează că inflaţia medie anuală va rămâne negativă (-0,2 %). cu toate acestea, se preconizează că deviaţia PiB-ului se va încheia în cea de a doua jumătate a anului 2016, iar impactul reducerilor de tva urmează să se atenueze până la sfârșitul anului. Prin urmare, în pofida reducerii suplimentare cu 1 punct procentual a tva-ului, prevăzută pentru luna ianuarie 2017, se estimează că rata medie anuală a inflaţiei va atinge 2,5 % în 2017.

sursa: comisia europeană


II. Dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri - prioritate strategică a Camerei de Comerţ şi Industrie a României

camera de comerţ și industrie a româniei (ccir) este pe deplin angajată în conturarea unui proiect comun și unitar pentru mediul de afaceri, în vederea obţinerii bunăstării la nivelul comunităţii, prin iniţiative menite să stimuleze iniţiativa antreprenorială, competitivitatea companiilor și creșterea nivelului investiţiilor.

contextul actual, caracterizat de o serie de factori de risc identificaţi la adresa stabilităţii economice, impune coordonarea acţiunilor tuturor decidenţilor, atât din mediul public, cât și din cel privat. ameninţările la securitatea regională ne obligă să acordăm o atenţie sporită tuturor oportunităţilor prin care putem asigura o creștere durabilă a economiei și a societăţii românești.

apartenenţa la uniunea europeană și organizaţia tratatului atlanticului de nord, alături de parteneriatul strategic cu statele unite ale americii, oferă un cadru amplu de dezvoltare pentru ţara noastră.

totodată, cadrul financiar multianual 2014-2020 deschide o suită de oportunităţi pentru sistemul cameral și comunitatea de afaceri, în vederea asigurării creșterii economice și creării de noi locuri de muncă, alături de menţinerea celor existente.

camera de comerţ naţională susţine comunitatea de business și interesele acesteia, prin demersuri de reprezentare și advocacy, concretizate printr-un dialog deschis și transparent cu autorităţile administraţiei publice, mediul asociativ și organisme internaţionale publice și private. În acest context, ccir a identificat o serie de recomandări, pe care le consideră imperative pentru consolidarea comunităţii de afaceri naţionale:

1. Promovarea unui cadru normativ transparent şi predictibil

Dezvoltarea mediului de afaceri este condiţionată de adoptarea unui set de reglementări legislative care să asigure cadrul necesar extinderii business-ului și exploatării tuturor posibilităţilor existente.

camera de comerţ și industrie a româniei pledează pentru fundamentarea unor pachete legislative coerente, în conformitate cu nevoile antreprenorilor români și străini și implementarea unui set de măsuri prin care proiectele legislative să fie însoţite de analize de impact.

Promotor al predictibilităţii legislative – un deziderat exprimat în nenumărate rânduri de comunitatea de afaceri, camera de comerţ naţională este în totalitate angajată în dezbaterile din spaţiul public privind proiecte de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri.

În acest context, ccir subliniază nevoia creării unei culturi transparente a autorităţilor publice din ţara noastră, în vederea creșterii încrederii generale a antreprenorilor în administraţie și recomandă alinierea cadrului legislativ la standardele existente în state partenere precum sua, germania sau franţa, un demers esenţial pentru consolidarea viitoare a business-ului românesc.

2. Eficientizarea administraţiei publice

românia are nevoie de o consolidare a administraţiei publice, astfel încât aceasta să poată fi un sprijin real pentru mediul de afaceri. În acest sens, camera de comerţ și industrie a româniei solicită:

eficientizarea cheltuielilor cu funcţionarea aparatului de stat;

eliminarea suprapunerilor instituţionale și clarificarea atribuţiilor;

informatizarea completă a administraţiei publice și eliminarea birocraţiei în relaţia firme-stat;

integrarea și coordonarea bazelor de date între instituţii;

tratament egal din partea statului pentru firmele dintr-o anumită industrie;

instituirea obligaţiei ca toate administraţiile locale să facă publice disponibilităţile de terenuri și de conectare la utilităţi, pentru a nu ţine blocate active importante pentru dezvoltarea localităţilor.

3. Dezvoltare prin inovare şi know-how

Parteneriatul dintre sectorul privat și comunitatea academică constituie un pilon important pentru integrarea inovaţiei în afaceri, creativitatea și specializarea inteligentă fiind concepte tot mai mult prezente în strategiile de dezvoltare a mediului de afaceri românesc. Desigur, politicile publice, naţionale și europene, reprezintă un aspect suplimentar care trebuie să vină în ajutorul companiilor, prin măsuri menite să încurajeze companiile să adopte măsuri inovative pentru business.

camera de comerţ și industrie a româniei susţine implementarea programelor anunţate la nivel naţional și internaţional, precum strategia pentru cercetare, Dezvoltare și inovare 2014-2020 sau Horizon 2020, instrumente prin care companiilor li se pun la dispoziţie canalele de ajustare și sprijin pentru inovarea afacerilor.

resursa umană pe care românia o pierde, recunoscută la nivel global, trebuie să fie stimulată prin programe de sprijin dedicate comunităţii academice. astfel, economia naţională ar putea avea capacitatea de a asigura locuri de muncă corespunzătoare, pentru românii care pleacă să muncească în afara graniţelor ţării, beneficiind în acest mod de o masă critică de specialiști în tehnologii de vârf.

4. Investiţii în capitalul uman

forţa de muncă din românia trebuie să îndeplinească standardele cerute de companii, în vederea creșterii competitivităţii afacerilor. strategia naţională educaţională trebuie să ţină cont de realităţile pe termen scurt, mediu și lung, înţelegând totodată oportunităţile deschise de creșterea cererii de forţă de muncă specializată.

românia trebuie să dispună de abilitatea de a valorifica și de a stimula talentul uman, o capabilitate cheie pentru dobândirea competitivităţii în economia globală. susţinem nevoia profesionalizării continue a persoanelor, prin programe publice și private care cresc valoarea adăugată a resursei umane. În același timp, camera de comerţ și industrie a româniei susţine mobilitatea forţei de muncă pentru instruire, îndeosebi la nivelul uniunii europene, pentru a le furniza profesioniștilor abilităţile cerute de angajatori.

5. Accesul companiilor la surse de finanţare

finanţarea reprezintă un aspect critic al companiilor din ţara noastră, sector dominat în proporţie de peste 99% de întreprinderi mici și mijlocii (imm). necesitatea accesului la fonduri, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii, este crucială în contextul actual.

camera de comerţ și industrie a româniei susţine abordarea acestui aspect prin:

crearea și consolidarea unor mecanisme durabile pentru creșterea accesului companiilor (în special, al imm-urilor) la finanţare, înţelegând efectele pozitive pe care acestea le vor aduce în economia naţională;

dezvoltarea programelor de finanţare, implementate de autorităţile publice, în vederea stimulării iniţiativei antreprenoriale;

accesarea, la o rată ridicată, a finanţărilor furnizate prin programele operaţionale din cadrul financiar multianual 2014-2020 și crearea de sisteme menite să asigure necesarul de cofinanţare sau să garanteze pentru creditarea acestuia;

stimularea investiţiilor străine ca sursă alternativă de finanţare a comunităţii de afaceri locale și transferul de expertiză în spaţiul românesc, prin promovarea de proiecte normative care furnizează surse netradiţionale de finanţare, precum crowdfunding și business angels.

6. Infrastructură

românia înregistrează decalaje majore în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, ceea ce face ca alte rute de transport pan-europene să se consolideze în proximitatea graniţelor tării. considerăm că


2. Principalii indicatori macroeconomici în anul 2015

1. PRoDuSul IntERn bRut

1/9

ROMÂNIA

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂwww.insse.ro

Nr. 58 / 8 martie 2016

COMUNICAT DE PRESĂ

Domeniul: Produsul intern brut – date provizorii (1)

IN ANUL 2015, PRODUSUL INTERN BRUT A CRESCUT, COMPARATIV CU ANUL 2014, CU 3,7%.

Comparativ cu trimestrul III 2015, Produsul intern brut în trimestrul IV 2015 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%1;

Față de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,7% pe seria brută şi de 3,8% pe seria ajustată sezonier;

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2015, nefiind înregistrate modificări față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 43 din 12 februarie 2016.

Evoluția Produsului intern brut trimestrial în perioada 2013 ‐ 2015, calculată ca serie brută şi serie ajustată sezonier, este prezentată în tabelul care urmează.

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An

Serie brută 2013 102,2 101,6 104,2 105,3 103,52014 104,3 101,7 103,2 102,8 103,02015 104,3 103,4 103,6 103,7 103,7

Serie ajustată sezonier 2013 102,1 102,0 104,1 105,0 ‐2014 104,0 102,3 103,2 102,8 ‐2015 104,0 103,7 103,6 103,8 ‐

Serie ajustată sezonier 2013 101,1 101,6 100,8 101,3 ‐2014 100,1 100,1 101,7 100,9 ‐2015 101,3 99,8 101,5 101,1 ‐

‐ în % față de perioada corespunzătoare din anul precedent ‐

‐ în % față de trimestrul precedent ‐

Tabel 1: Evoluția Produsului intern brut trimestrial

Datele tabelului in format Excel.

1 Date ajustate sezonier şi în funcție de numărul de zile lucrătoare

2/9

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut ‐ date ajustate sezonier ‐ estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 180047,3 milioane lei prețuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% față de trimestrul III 2015 şi cu 3,8% față de trimestrul IV 2014.

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Milioane lei, prețuri curente 176470,8 173062,5 179617,9 180047,3

In % față de trimestrul precedent 101,3 99,8 101,5 101,1

In % față de perioada corespunzătoare din anul precedent 104,0 103,7 103,6 103,8

Tabel 2: Produsul intern brut trimestrial, în anul 2015 ‐ serie ajustă sezonier


Grafic 1: Evolutia PIB ‐ serie ajustata sezonier

30,0

80,0

130,0

180,0

230,0

280,0

2000T1

2000T3

2001T1

2001T3

2002T1

2002T3

2003T1

2003T3

2004T1

2004T3

2005T1

2005T3

2006T1

2006T3

2007T1

2007T3

2008T1

2008T3

2009T1

2009T3

2010T1

2010T3

2011T1

2011T3

2012T1

2012T3

2013T1

2013T3

2014T1

2014T3

2015T1

2015T3

% (m

edia trim

estriala a anu

lui 200

0=10

0)Agricultura Industrie Constructii Servicii Impozite nete de subve

Datele graficului in format Excel.

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2015 a fost de 209996,9 milioane lei prețuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,7% față de trimestrul IV 2014.

lipsa de planificare strategică în domeniul transporturilor cauzează prejudicii majore în ceea ce privește competitivitatea produselor românești pe piaţa comunitară.

slaba dezvoltare a reţelei naţionale de autostrăzi cauzează prejudicii majore exportatorilor români. De aceea, considerăm că sectorul de transporturi trebuie să fie prioritar pentru decidentul politic, reprezentând o provocare majoră a economiei naţionale, care are o nevoie ridicată de investiţii sustenabile.

7. Creşterea competitivităţii companiilor româneşti pe pieţele externe

Dezvoltarea firească a comunităţii de afaceri românești trebuie să treacă în etapa internaţionalizării companiilor autohtone, pentru consolidarea profilului extern al româniei. comunităţile de afaceri din state vecine precum Polonia, republica cehă sau ungaria dispun de o prezenţă ridicată, în raport cu cea românească, pe pieţele internaţionale.

camera de comerţ și industrie a româniei pledează pentru intensificarea componentei economice a diplomaţiei românești, care să promoveze interesele comunităţii de afaceri în străinătate. Prin furnizarea unei platforme reale de internaţionalizare, pusă la dispoziţia companiilor românești de autorităţi și de mediul asociativ privat, accesul pe pieţele internaţionale va fi stimulat și va conduce la schimbarea de paradigmă a economiei naţionale, orientând-o către exterior și către fructificarea oportunităţilor de pe alte pieţe.

III. Motoare de creştere ale României în următorii 3 – 5 ani

creșterea economică a fost semnificativă în ultimii trei ani, aceasta mărindu-și treptat baza. Începând din 2013, economia româniei s-a extins puternic, motoarele creșterii trecând treptat de la exporturi la cererea internă. așteptările sunt ca stimulentele fiscale să impulsioneze creșterea masivă a PiB-ului real în perioada următoare. sunt absolut necesare investiţii în inovare și în infrastructură și îmbunătăţiri care să fie aduse mediului de afaceri și administraţiei publice pentru a asigura o creștere economică echilibrată și durabilă în viitor.

ccir consideră că economia româniei va deveni mai rezistentă vulnerabilităţilor externe, fapt confirmat de îmbunătăţirea poziţiei investiţionale internaţionale nete, de reechilibrarea susţinută a contului curent și de creșterile cotelor de piaţă ale exporturilor.

atitudinea pozitivă a consumatorilor, după ajustarea tva, pare să înceapă să se propage și către mediul de afaceri, existând astfel șanse să fie stimulat sectorul investiţiilor, care nu are o situaţie excelentă în ultimii ani.

suntem fermi susţinători ai dezvoltării industriei și agriculturii, cu toate că agricultura este o componentă destul de volatilă a PiB.

Domeniile de ascensiune economică în românia sunt și, evident, vor continua să fie, it-ul, telecom-ul, comerţul și, nu în ultimul rând, exporturile. cu toate acestea, infrastructura joacă un mare rol în dezvoltarea domeniilor cu potenţial, dar a căror activitate și ascensiune durabilă sunt strâns legate de infrastructură: turismul, investiţiile străine etc.

ccir e ferm susţinător al startup-urilor și imm-urilor, acestea fiind adevărate motoare de creștere economică, cu condiţia ca administraţia publică să le susţină în accesarea finanţărilor. totodată, pentru ca românia să poată crește sustenabil economic, trebuie avute în vedere reducerea nivelului evaziunii fiscale, în vederea creării cadrului necesar pentru dezvoltarea afacerilor, în acest sens, ccir demarând proiectul „Business without corruption”, și creșterea gradului de profesionalizare și digitalizare a aparatului administraţiei publice.


3/9

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An 2015

Milioane lei, prețuri curente 140355,7 162661,5 197252,5 209996,9 710266,6

In % față de perioada corespunzătoare din anul precedent

104,3 103,4 103,6 103,7 103,7

Tabel 3: Produsul intern brut trimestrial, în anul 2015 ‐ serie brută


Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710266,6 milioane lei prețuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,7% față de anul 2014.

În tabelele 6, 7 şi 8 sunt prezentate datele referitoare la Produsul Intern Brut în prețuri curente, indicii de volum şi indicii deflatori – serie brută şi serie ajustată sezonier – pentru trimestrul IV şi anul 2015.

Contribuția categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut

Categorii de resurse

La creşterea PIB, în anul 2015 față de anul 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția Agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:

- Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 6,4%;

- Construcțiile (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 8,8%;

- Informațiile şi comunicațiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%);

- Industria (+0,5%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s‐a majorat cu 2,0%;

- Impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 5,7%.

4/9

Trim. IV An Trim. IV An

Agricultură, silvicultură şi pescuit 2,8 4,2 ‐0,2 ‐0,5Industrie 22,1 23,2 0,3 0,5Construcții 13,4 7,4 1,4 0,6Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante

15,3 15,8 0,6 1,0Informații și comunicații 5,3 5,7 0,5 0,6Intermedieri financiare şi asigurări 3,1 3,5 0,0 0,0Tranzacții imobiliare 7,3 8,0 0,2 0,2Activități profesionale, științifice și tehnice;activități de servicii administrative și activitățide servicii suport

8,4 7,3 0,5 0,3Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială 9,0 10,2 0,0 0,2Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii

2,4 2,6 0,1 0,1

Valoarea adăugată brută – total 89,1 87,9 3,4 3,0

Impozite nete pe produs 10,9 12,1 0,3 0,7

Produsul intern brut 100,0 100,0 3,7 3,7

Contributia la formarea PIB ‐ % Contribuția la creşterea PIB ‐ %

Tabel 4: Contribuția categoriilor de resurse la formarea şi creşterea Produsului intern brut, în trimestrul IV şi anul 2015


Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s‐a datorat, în principal:

- cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s‐a majorat cu 6,2% contribuind cu 3,8% la creşterea PIB;

- formării brute de capital fix, cu o contribuție de +1,8%, consecință a creşterii cu 7,5% a volumului său.

O contribuție negativă importantă la creşterea PIB a avut‐o exportul net (‐1,6%), consecință a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,4%.


5/9

Trim. IV An Trim. IV An

Consumul final efectiv total 72,4 75,1 4,7 4,0 Consum final individual efectiv al gospodăriilor populației 65,6 68,0 4,6 3,9 Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației 58,7 61,3 4,5 3,8 Cheltuiala pentru consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației 0,6 0,3 0,0 0,0 Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice 6,3 6,4 0,1 0,1 Consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice 6,8 7,1 0,1 0,1

Formarea brută de capital fix 25,2 24,5 2,6 1,8Variația stocurilor 4,7 1,0 ‐1,5 ‐0,5

Exportul net de bunuri şi servicii ‐2,3 ‐0,6 ‐2,1 ‐1,6 Exportul de bunuri şi servicii 34,2 40,9 ‐0,7 1,9 Importul de bunuri şi servicii 36,5 41,5 1,4 3,5

Produsul intern brut 100,0 100,0 3,7 3,7

Contributia la formarea PIB ‐ % Contribuția la creşterea PIB ‐ %

Tabel 5: Contribuția categoriilor de utilizări la formarea şi creşterea Produsului intern brut, în trimestrul IV şi anul 2015


Revizuiri

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s‐a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul IV 2015 față de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 43 din 12 februarie 2016 fiind nesemnificativă.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute şi a numărului de observații disponibile.

6/9

Tabel 6: PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI, ÎN TRIMESTRUL IV 2015

‐ serie brută ‐ Realizări – milioane lei

prețuri curente ‐

Indici de volum – în % față de

trimestrul IV 2014

Indici de preț – în % față de

trimestrul IV 2014

Agricultură, silvicultură şi pescuit 5996,3 94,6 79,5Industrie 46382,2 101,3 97,3Construcții 28047,9 111,6 102,6Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 32088,6 104,3 104,1Informații și comunicații 11184,8 111,1 107,3Intermedieri financiare şi asigurări 6521,3 98,5 109,3Tranzacții imobiliare 15246,3 102,4 102,1Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport

17597,1 106,5 107,5Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială

18922,1 100,2 105,4Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii 5105,1 104,0 108,3

Valoarea adăugată brută – total 187091,7 103,8 101,8

Impozite nete pe produs 1) 22905,2 103,0 106,1

Produs Intern Brut 209996,9 103,7 102,3

Consum final efectiv 151946,7 106,4 98,9Consum final individual efectiv al gospodăriilor populației 2) 137633,4 107,0 98,7Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației 123255,5 107,6 98,5Cheltuiala pentru consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației

1261,7 105,0 102,5Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice 13116,2 101,2 100,8

Consum final colectiv efectiv al administrațiilor publice 3)

14313,3 101,3 100,8

Formarea brută de capital 62866,0 103,8 107,0din care: Formarea brută de capital fix 52913,1 111,0 99,9

Exportul net de bunuri şi servicii ‐4815,8 ‐ ‐ Export de bunuri şi servicii 71845,6 98,5 101,7 Import de bunuri şi servicii 76661,4 103,9 98,7

1) Reprezintă diferența dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvențiile pe produsplătite de la bugetul de stat.

2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor,cheltuiala pentru consum individual al administrațiilor publice (învățământ, sănătate, securitate socială şi acțiuni sociale, cultură, sport,activități recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciulgospodăriilor populației (organizații religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundații, asociații culturale şi sportive).

3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administrațiilor publice (servicii publice generale, apărare națională şi securitateateritoriului, menținerea ordinii şi securității publice, activități legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.).



7/9

Tabel 7: PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI, ÎN TRIMESTRUL IV 2015

‐ serie ajustată sezonier şi în funcție de numărul de zile lucrătoare‐ Realizări – milioane lei


Indici de volum – în % față de

trimestrul III 2015

Indici de preț – în % față de

trimestrul III 2015

Agricultură, silvicultură şi pescuit 6025,3 105,9 72,3Industrie 40675,5 99,4 97,7Construcții 13792,6 107,2 100,8Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante

28680,3 98,2 101,6Informații și comunicații 10581,6 102,6 101,9Intermedieri financiare şi asigurări 6267,4 97,7 103,3Tranzacții imobiliare 14627,7 100,2 100,9Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport 13655,3 101,2 101,9Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială




Discrepanță statistică ‐1320,1 ‐ ‐


Consum final efectiv 135271,2 101,7 96,8

Consum final individual efectiv al gospodăriilor populației 2)

122218,5 102,0 96,9Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației

110202,5 102,1 96,6Cheltuiala pentru consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației 565,4 83,9 130,0Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice 11450,6 101,4 98,5


13052,7 94,1 100,6



Discrepanță statistică ‐885,8 ‐ ‐

1) Reprezintă diferența dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvențiile pe produs plătite de labugetul de stat.

2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor, cheltuialapentru consum individual al administrațiilor publice (învățământ, sănătate, securitate socială şi acțiuni sociale, cultură, sport, activitățirecreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilorpopulației (organizații religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundații, asociații culturale şi sportive).

3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administrațiilor publice (servicii publice generale, apărare națională şi securitatea teritoriului,menținerea ordinii şi securității publice, activități legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.).


8/9

Tabel 8: PRODUSUL INTERN BRUT PE CATEGORII DE RESURSE ŞI UTILIZĂRI, ÎN ANUL 2015

‐ serie brută ‐ Realizări – milioane lei


Indici de volum – în % față de anul 2014

Indici de preț – în % față de anul

2014

Agricultură, silvicultură şi pescuit 29771,8 90,6 104,5Industrie 165019,0 102,0 97,5Construcții 52787,4 108,8 101,6Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante 112144,8 106,4 103,9Informații și comunicații 40056,5 111,8 105,3Intermedieri financiare şi asigurări 24541,4 101,2 106,8Tranzacții imobiliare 56926,4 101,9 101,9Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport

51965,4 104,9 107,3Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială





Consum final efectiv 533446,9 105,3 101,0Consum final individual efectiv al gospodăriilor populației 2) 482791,3 105,8 101,0Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației 435402,9 106,2 101,0Cheltuiala pentru consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației

2177,6 102,7 102,5Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice 45210,8 102,1 101,4


50655,6 101,5 101,3



1) Reprezintă diferența dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, accize, alte impozite) şi subvențiile pe produsplătite de la bugetul de stat.

2) Cuprinde: cheltuielile gospodăriilor populației pentru cumpărarea de bunuri şi servicii în scopul satisfacerii nevoilor membrilor lor,cheltuiala pentru consum individual al administrațiilor publice (învățământ, sănătate, securitate socială şi acțiuni sociale, cultură, sport,activități recreative, colectarea de deşeuri menajere) şi cheltuiala pentru consum individual al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciulgospodăriilor populației (organizații religioase, sindicate, partide politice, uniuni, fundații, asociații culturale şi sportive).

3) Cuprinde cheltuiala pentru consum colectiv al administrațiilor publice (servicii publice generale, apărare națională şi securitateateritoriului, menținerea ordinii şi securității publice, activități legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare, etc.).



2. PREtuRIlE DE ConSuM PE PRInCIPAlElE MăRfuRI şI SERvICIIBuletin lunar ▪ Ianuarie 2016

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI26

Indice lunar

Total produse alimentare

produse nealimentare

servicii Total produse alimentare




servicii

2011 100,26 100,08 100,36 100,35 103,14 100,95 104,45 104,23 105,79 106,02 106,15 104,452012 100,40 100,50 100,37 100,30 104,95 106,21 104,48 103,61 103,33 101,89 103,77 105,072013 100,13 99,85 100,30 100,28 101,55 98,19 103,62 103,43 103,98 102,96 105,19 103,192014 100,07 99,97 100,10 100,19 100,83 99,59 101,25 102,25 101,07 98,37 102,45 103,162015 99,92 99,47 100,16 100,20 99,07 93,80 101,95 102,41 99,41 96,20 100,93 102,04

2013 ian. 101,34 101,24 102,04 99,87 101,34 101,24 102,04 99,87 105,97 107,19 106,19 103,10feb. 100,34 100,29 100,42 100,22 101,68 101,53 102,47 100,09 105,65 106,21 106,22 103,20mar. 100,04 99,93 99,93 100,52 101,72 101,46 102,40 100,61 105,25 105,46 105,81 103,52

apr. 100,11 100,02 100,17 100,13 101,83 101,48 102,57 100,74 105,29 105,60 105,80 103,48mai 100,23 100,77 99,88 99,97 102,06 102,26 102,45 100,71 105,32 106,39 105,46 102,90iun. 100,01 99,28 100,26 100,88 102,07 101,52 102,72 101,60 105,37 105,76 105,84 103,53

iul. 99,66 98,38 100,48 100,28 101,72 99,88 103,21 101,88 104,41 103,90 105,46 102,96aug. 99,80 99,19 100,09 100,31 101,52 99,07 103,30 102,20 103,67 102,38 104,98 103,16sep. 99,43 98,17 100,04 100,44 100,94 97,26 103,34 102,65 101,88 98,28 104,38 103,20

oct. 100,29 100,48 100,06 100,46 101,23 97,73 103,40 103,12 101,88 98,66 104,23 102,78nov. 99,99 99,85 100,06 100,10 101,22 97,58 103,46 103,22 101,83 98,23 104,38 103,02dec. 100,33 100,62 100,15 100,20 101,55 98,19 103,62 103,43 101,55 98,19 103,62 103,43

2014 ian. 100,85 100,86 100,92 100,66 100,85 100,86 100,92 100,66 101,06 97,82 102,48 104,25feb. 100,33 100,30 100,30 100,47 101,18 101,16 101,22 101,13 101,05 97,84 102,36 104,50mar. 100,03 99,88 100,10 100,13 101,21 101,04 101,32 101,26 101,04 97,79 102,53 104,09

apr. 100,27 99,94 100,67 99,95 101,48 100,98 102,00 101,21 101,21 97,71 103,04 103,91mai 99,96 99,88 100,05 99,92 101,44 100,86 102,05 101,13 100,94 96,84 103,21 103,86iun. 99,73 99,26 100,08 99,82 101,17 100,11 102,13 100,95 100,66 96,82 103,02 102,77

iul. 99,95 99,70 99,99 100,36 101,12 99,81 102,12 101,31 100,95 98,12 102,52 102,84aug. 99,69 99,10 99,94 100,22 100,81 98,91 102,06 101,53 100,84 98,03 102,38 102,74sep. 100,12 100,17 100,07 100,14 100,93 99,08 102,13 101,67 101,54 100,02 102,41 102,44

oct. 100,19 100,55 99,92 100,16 101,12 99,62 102,05 101,83 101,44 100,09 102,26 102,13nov. 99,81 99,73 99,73 100,16 100,93 99,35 101,77 101,99 101,26 99,97 101,93 102,19dec. 99,90 100,24 99,49 100,25 100,83 99,59 101,25 102,25 100,83 99,59 101,25 102,25

2015 ian. 100,43 100,57 100,23 100,61 100,43 100,57 100,23 100,61 100,41 99,31 100,56 102,20feb. 100,33 100,53 100,39 99,81 100,76 101,10 100,62 100,42 100,40 99,53 100,65 101,53mar. 100,41 100,29 100,62 100,15 101,17 101,39 101,24 100,57 100,79 99,93 101,17 101,55

apr. 100,13 100,33 99,99 100,07 101,30 101,72 101,23 100,64 100,65 100,32 100,49 101,67mai 100,47 100,75 100,32 100,31 101,78 102,48 101,55 100,95 101,16 101,20 100,76 102,07iun. 97,05 91,77 100,08 100,22 98,78 94,05 101,63 101,17 98,45 93,56 100,76 102,48

iul. 99,83 98,83 100,48 100,09 98,61 92,95 102,12 101,26 98,33 92,75 101,26 102,20aug. 99,49 99,21 99,46 100,02 98,11 92,22 101,57 101,28 98,13 92,85 100,77 102,00sep. 100,26 100,90 99,85 100,13 98,37 93,05 101,42 101,41 98,27 93,53 100,54 101,99

oct. 100,28 100,50 100,13 100,27 98,65 93,52 101,55 101,68 98,36 93,49 100,75 102,10nov. 100,31 100,06 100,50 100,31 98,96 93,58 102,06 102,00 98,86 93,80 101,54 102,26dec. 100,11 100,24 99,89 100,40 99,07 93,80 101,95 102,41 99,07 93,80 101,95 102,41

2016 ian. 99,22 100,47 98,44 98,88 99,22 100,47 98,44 98,88 97,87 93,71 100,12 101,23feb. … … … … … … … … … … … …

Sursa: Institutul Naţional de Statistică.

Perioada Indice faţă de sfârşitul anului anterior Indice faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior

2. PREŢURILE DE CONSUM PE PRINCIPALELE MĂRFURI ŞI SERVICII(procente)

Buletin lunar ▪ Ianuarie 2016


Indice lunar







servicii

2011 100,26 100,08 100,36 100,35 103,14 100,95 104,45 104,23 105,79 106,02 106,15 104,452012 100,40 100,50 100,37 100,30 104,95 106,21 104,48 103,61 103,33 101,89 103,77 105,072013 100,13 99,85 100,30 100,28 101,55 98,19 103,62 103,43 103,98 102,96 105,19 103,192014 100,07 99,97 100,10 100,19 100,83 99,59 101,25 102,25 101,07 98,37 102,45 103,162015 99,92 99,47 100,16 100,20 99,07 93,80 101,95 102,41 99,41 96,20 100,93 102,04

2013 ian. 101,34 101,24 102,04 99,87 101,34 101,24 102,04 99,87 105,97 107,19 106,19 103,10feb. 100,34 100,29 100,42 100,22 101,68 101,53 102,47 100,09 105,65 106,21 106,22 103,20mar. 100,04 99,93 99,93 100,52 101,72 101,46 102,40 100,61 105,25 105,46 105,81 103,52

apr. 100,11 100,02 100,17 100,13 101,83 101,48 102,57 100,74 105,29 105,60 105,80 103,48mai 100,23 100,77 99,88 99,97 102,06 102,26 102,45 100,71 105,32 106,39 105,46 102,90iun. 100,01 99,28 100,26 100,88 102,07 101,52 102,72 101,60 105,37 105,76 105,84 103,53

iul. 99,66 98,38 100,48 100,28 101,72 99,88 103,21 101,88 104,41 103,90 105,46 102,96aug. 99,80 99,19 100,09 100,31 101,52 99,07 103,30 102,20 103,67 102,38 104,98 103,16sep. 99,43 98,17 100,04 100,44 100,94 97,26 103,34 102,65 101,88 98,28 104,38 103,20

oct. 100,29 100,48 100,06 100,46 101,23 97,73 103,40 103,12 101,88 98,66 104,23 102,78nov. 99,99 99,85 100,06 100,10 101,22 97,58 103,46 103,22 101,83 98,23 104,38 103,02dec. 100,33 100,62 100,15 100,20 101,55 98,19 103,62 103,43 101,55 98,19 103,62 103,43

2014 ian. 100,85 100,86 100,92 100,66 100,85 100,86 100,92 100,66 101,06 97,82 102,48 104,25feb. 100,33 100,30 100,30 100,47 101,18 101,16 101,22 101,13 101,05 97,84 102,36 104,50mar. 100,03 99,88 100,10 100,13 101,21 101,04 101,32 101,26 101,04 97,79 102,53 104,09

apr. 100,27 99,94 100,67 99,95 101,48 100,98 102,00 101,21 101,21 97,71 103,04 103,91mai 99,96 99,88 100,05 99,92 101,44 100,86 102,05 101,13 100,94 96,84 103,21 103,86iun. 99,73 99,26 100,08 99,82 101,17 100,11 102,13 100,95 100,66 96,82 103,02 102,77

iul. 99,95 99,70 99,99 100,36 101,12 99,81 102,12 101,31 100,95 98,12 102,52 102,84aug. 99,69 99,10 99,94 100,22 100,81 98,91 102,06 101,53 100,84 98,03 102,38 102,74sep. 100,12 100,17 100,07 100,14 100,93 99,08 102,13 101,67 101,54 100,02 102,41 102,44

oct. 100,19 100,55 99,92 100,16 101,12 99,62 102,05 101,83 101,44 100,09 102,26 102,13nov. 99,81 99,73 99,73 100,16 100,93 99,35 101,77 101,99 101,26 99,97 101,93 102,19dec. 99,90 100,24 99,49 100,25 100,83 99,59 101,25 102,25 100,83 99,59 101,25 102,25

2015 ian. 100,43 100,57 100,23 100,61 100,43 100,57 100,23 100,61 100,41 99,31 100,56 102,20feb. 100,33 100,53 100,39 99,81 100,76 101,10 100,62 100,42 100,40 99,53 100,65 101,53mar. 100,41 100,29 100,62 100,15 101,17 101,39 101,24 100,57 100,79 99,93 101,17 101,55

apr. 100,13 100,33 99,99 100,07 101,30 101,72 101,23 100,64 100,65 100,32 100,49 101,67mai 100,47 100,75 100,32 100,31 101,78 102,48 101,55 100,95 101,16 101,20 100,76 102,07iun. 97,05 91,77 100,08 100,22 98,78 94,05 101,63 101,17 98,45 93,56 100,76 102,48

iul. 99,83 98,83 100,48 100,09 98,61 92,95 102,12 101,26 98,33 92,75 101,26 102,20aug. 99,49 99,21 99,46 100,02 98,11 92,22 101,57 101,28 98,13 92,85 100,77 102,00sep. 100,26 100,90 99,85 100,13 98,37 93,05 101,42 101,41 98,27 93,53 100,54 101,99

oct. 100,28 100,50 100,13 100,27 98,65 93,52 101,55 101,68 98,36 93,49 100,75 102,10nov. 100,31 100,06 100,50 100,31 98,96 93,58 102,06 102,00 98,86 93,80 101,54 102,26dec. 100,11 100,24 99,89 100,40 99,07 93,80 101,95 102,41 99,07 93,80 101,95 102,41

2016 ian. 99,22 100,47 98,44 98,88 99,22 100,47 98,44 98,88 97,87 93,71 100,12 101,23feb. … … … … … … … … … … … …






Indice lunar







servicii

2011 100,26 100,08 100,36 100,35 103,14 100,95 104,45 104,23 105,79 106,02 106,15 104,452012 100,40 100,50 100,37 100,30 104,95 106,21 104,48 103,61 103,33 101,89 103,77 105,072013 100,13 99,85 100,30 100,28 101,55 98,19 103,62 103,43 103,98 102,96 105,19 103,192014 100,07 99,97 100,10 100,19 100,83 99,59 101,25 102,25 101,07 98,37 102,45 103,162015 99,92 99,47 100,16 100,20 99,07 93,80 101,95 102,41 99,41 96,20 100,93 102,04

2013 ian. 101,34 101,24 102,04 99,87 101,34 101,24 102,04 99,87 105,97 107,19 106,19 103,10feb. 100,34 100,29 100,42 100,22 101,68 101,53 102,47 100,09 105,65 106,21 106,22 103,20mar. 100,04 99,93 99,93 100,52 101,72 101,46 102,40 100,61 105,25 105,46 105,81 103,52

apr. 100,11 100,02 100,17 100,13 101,83 101,48 102,57 100,74 105,29 105,60 105,80 103,48mai 100,23 100,77 99,88 99,97 102,06 102,26 102,45 100,71 105,32 106,39 105,46 102,90iun. 100,01 99,28 100,26 100,88 102,07 101,52 102,72 101,60 105,37 105,76 105,84 103,53

iul. 99,66 98,38 100,48 100,28 101,72 99,88 103,21 101,88 104,41 103,90 105,46 102,96aug. 99,80 99,19 100,09 100,31 101,52 99,07 103,30 102,20 103,67 102,38 104,98 103,16sep. 99,43 98,17 100,04 100,44 100,94 97,26 103,34 102,65 101,88 98,28 104,38 103,20

oct. 100,29 100,48 100,06 100,46 101,23 97,73 103,40 103,12 101,88 98,66 104,23 102,78nov. 99,99 99,85 100,06 100,10 101,22 97,58 103,46 103,22 101,83 98,23 104,38 103,02dec. 100,33 100,62 100,15 100,20 101,55 98,19 103,62 103,43 101,55 98,19 103,62 103,43

2014 ian. 100,85 100,86 100,92 100,66 100,85 100,86 100,92 100,66 101,06 97,82 102,48 104,25feb. 100,33 100,30 100,30 100,47 101,18 101,16 101,22 101,13 101,05 97,84 102,36 104,50mar. 100,03 99,88 100,10 100,13 101,21 101,04 101,32 101,26 101,04 97,79 102,53 104,09

apr. 100,27 99,94 100,67 99,95 101,48 100,98 102,00 101,21 101,21 97,71 103,04 103,91mai 99,96 99,88 100,05 99,92 101,44 100,86 102,05 101,13 100,94 96,84 103,21 103,86iun. 99,73 99,26 100,08 99,82 101,17 100,11 102,13 100,95 100,66 96,82 103,02 102,77

iul. 99,95 99,70 99,99 100,36 101,12 99,81 102,12 101,31 100,95 98,12 102,52 102,84aug. 99,69 99,10 99,94 100,22 100,81 98,91 102,06 101,53 100,84 98,03 102,38 102,74sep. 100,12 100,17 100,07 100,14 100,93 99,08 102,13 101,67 101,54 100,02 102,41 102,44

oct. 100,19 100,55 99,92 100,16 101,12 99,62 102,05 101,83 101,44 100,09 102,26 102,13nov. 99,81 99,73 99,73 100,16 100,93 99,35 101,77 101,99 101,26 99,97 101,93 102,19dec. 99,90 100,24 99,49 100,25 100,83 99,59 101,25 102,25 100,83 99,59 101,25 102,25

2015 ian. 100,43 100,57 100,23 100,61 100,43 100,57 100,23 100,61 100,41 99,31 100,56 102,20feb. 100,33 100,53 100,39 99,81 100,76 101,10 100,62 100,42 100,40 99,53 100,65 101,53mar. 100,41 100,29 100,62 100,15 101,17 101,39 101,24 100,57 100,79 99,93 101,17 101,55

apr. 100,13 100,33 99,99 100,07 101,30 101,72 101,23 100,64 100,65 100,32 100,49 101,67mai 100,47 100,75 100,32 100,31 101,78 102,48 101,55 100,95 101,16 101,20 100,76 102,07iun. 97,05 91,77 100,08 100,22 98,78 94,05 101,63 101,17 98,45 93,56 100,76 102,48

iul. 99,83 98,83 100,48 100,09 98,61 92,95 102,12 101,26 98,33 92,75 101,26 102,20aug. 99,49 99,21 99,46 100,02 98,11 92,22 101,57 101,28 98,13 92,85 100,77 102,00sep. 100,26 100,90 99,85 100,13 98,37 93,05 101,42 101,41 98,27 93,53 100,54 101,99

oct. 100,28 100,50 100,13 100,27 98,65 93,52 101,55 101,68 98,36 93,49 100,75 102,10nov. 100,31 100,06 100,50 100,31 98,96 93,58 102,06 102,00 98,86 93,80 101,54 102,26dec. 100,11 100,24 99,89 100,40 99,07 93,80 101,95 102,41 99,07 93,80 101,95 102,41

2016 ian. 99,22 100,47 98,44 98,88 99,22 100,47 98,44 98,88 97,87 93,71 100,12 101,23feb. … … … … … … … … … … … …




3. bAzA MonEtARă

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 27

Secţiune Statistică

medie

zilnică2

(mil. lei)

rata medie a

dobânzii3

(% p.a.)

medie

zilnică4

(mil. lei)

rata medie a

dobânzii3

(% p.a.)

medie zilnică

(mil. lei)

rata dobânzii (% p.a.)

medie zilnică

(mil. lei)


mediezilnică

(mil. lei)


medie zilnică

(mil. lei)


2015 feb. 2,25 – x – x – x – x – x – xmar. 2,25 43,2 2,25 61,4 2,25 – x – x – x – x

apr. 2,00 254,9 2,00 1 477,8 2,03 – x – x – x – xmai 1,75 47,7 1,94 294,0 1,95 – x – x – x – xiun. 1,75 63,5 1,75 44,5 1,75 – x – x – x – x

iul. 1,75 184,8 1,75 1 103,8 1,75 – x – x – x – xaug. 1,75 138,6 1,75 348,3 1,75 – x – x – x – xsep. 1,75 0,0 1,75 385,4 1,75 – x – x – x – x

oct. 1,75 – x – x – x – x – x – xnov. 1,75 – x – x – x – x – x – xdec. 1,75 0,0 1,75 0,0 1,75 – x – x – x – x

2016 ian. 1,75 – x – x – x – x – x – xfeb. 1,75 0,0 1,75 0,0 1,75 – x – x – x – x

1) sfârşit de perioadă; 2) în funcţie de numărul de zile lucrătoare; 3) medie ponderată în funcţie de volum; 4) în funcţie de numărul de zile calendaristice.

Reverse repo

Tranzacţii Stoc

Depozite atrase

Tranzacţii Stoc

Perioada Rata dobânziide politică

monetară1

(% p.a.)

Repo

Tranzacţii Stoc

medie

zilnică1

(mil.lei.)

rata medie a

dobânzii2

(% p.a.)

medie

zilnică3

(mil.lei.)

rata medie a

dobânzii2

(% p.a.)

medie

zilnică1

(mil.lei.)

rata medie a

dobânzii2

(% p.a.)

medie

zilnică3

(mil.lei.)

rata medie a

dobânzii2

(% p.a.)

lei USD EUR lei valută

2015 feb. – – – – 7 137,4 0,25 7 432,5 0,25 2015 feb. 0,25 0,10 0,25 10,00 14,00mar. – – – – 3 607,8 0,25 3 806,6 0,25 mar. 0,24 0,09 0,24 10,00 14,00

apr. 0,0 3,75 0,0 3,75 1 821,5 0,25 1 763,9 0,25 apr. 0,23 0,08 0,22 10,00 14,00mai – – – – 958,8 0,25 790,9 0,25 mai 0,21 0,08 0,17 8,00 14,00iun. 0,0 3,25 0,0 3,25 4 850,9 0,25 4 922,3 0,25 iun. 0,20 0,08 0,16 8,00 14,00

iul. – – – – 5 886,2 0,25 6 020,1 0,25 iul. 0,18 0,07 0,13 8,00 14,00aug. 0,0 3,25 0,0 3,25 1 611,6 0,25 1 730,9 0,25 aug. 0,18 0,07 0,13 8,00 14,00sep. 0,0 3,25 0,0 3,25 1 389,3 0,25 1 234,1 0,25 sep. 0,18 0,07 0,13 8,00 14,00

oct. – – – – 861,6 0,25 943,1 0,25 oct. 0,17 0,07 0,10 8,00 14,00nov. 0,0 3,25 0,0 3,25 4 221,2 0,25 4 359,3 0,25 nov. 0,16 0,07 0,10 8,00 14,00dec. 0,0 3,25 0,0 3,25 7 749,4 0,25 7 071,3 0,25 dec. 0,14 0,07 0,09 8,00 14,00

2016 ian. – – – – 20 666,6 0,25 19 788,8 0,25 2016 ian. 0,12 0,07 0,08 8,00 12,00feb. 0,0 3,25 0,0 3,25 13 218,9 0,25 13 380,7 0,25 feb. … … … 8,00 12,00

Perioada Credit Depozit

Tranzacţii

1) în funcţie de numărul de zile lucrătoare; 2) medie ponderată în funcţie de volum; 3) în funcţie de numărul de zile calendaristice.

Perioada

*) Începând cu perioada de aplicare: 24 luna curentă - 23 luna următoare.

Rata dobânzii bonificate la rezervele minime obligatorii

(% p.a.)

Ratele rezervelor minime obligatorii (%)

Stoc Tranzacţii Stoc

Numerar în casieriile instituțiilor de credit

Numerar în circulaţie Cont curent al instituțiilor de credit

Baza monetară

2015 ian. 5 374,0 40 682,4 18 885,6 64 942,0feb. 5 144,4 41 369,8 16 816,2 63 330,4mar. 5 916,0 40 693,0 13 471,4 60 080,4

apr. 7 241,9 41 186,0 16 686,0 65 113,9mai 6 077,6 42 019,5 13 059,3 61 156,4iun. 6 027,6 42 257,6 15 581,9 63 867,1

iul. 6 447,6 43 233,0 11 645,2 61 325,8aug. 6 524,5 43 838,9 12 199,5 62 562,8sep. 6 452,3 43 830,8 9 932,8 60 215,9

oct. 5 853,2 44 219,0 12 469,7 62 541,8nov. 5 914,0 45 455,1 12 730,9 64 099,9dec. 7 105,4 46 481,7 20 402,6 73 989,8

2016 ian. 6 111,5 47 299,9 16 601,8 70 013,2

Perioada

*) sfârşit de perioadă.

3.2. Facilităţile permanente acordate participanţilor eligibili de către Banca Naţională a României 3.3. Rezervele minime obligatorii*

4. BAZA MONETARĂ*(milioane lei)

3. INDICATORI DE POLITICĂ MONETARĂ3.1. Operaţiunile monetare ale Băncii Naţionale a României

4. StRuCtuRA DEPozItEloR AtRASE şI A CREDItEloR ACoRDAtE DE CătRE InStItuŢIIlE fInAnCIARE MonEtARE PE tIPuRI DE SECtoARE

InStItuŢIonAlE

4.1. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali



7. STRUCTURA DEPOZITELOR ATRASE ŞI A CREDITELOR ACORDATE DE CĂTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE MONETARE PE TIPURI DE SECTOARE INSTITUŢIONALE

7.1. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali(milioane lei; sfârşitul perioadei)

Perioada Total lei Total, din care:

Total lei valută Total lei valută

2012 dec. 197 295,0 125 454,3 71 840,6 122 220,8 74 799,1 47 421,7 61 189,9 41 200,1 19 989,7

2013 ian. 195 809,2 123 800,8 72 008,5 122 787,8 74 988,0 47 799,8 59 550,5 39 676,3 19 874,2feb. 195 536,5 123 449,7 72 086,8 123 419,0 75 243,8 48 175,3 58 919,6 39 148,4 19 771,1mar. 200 812,4 127 444,3 73 368,1 125 877,0 76 941,8 48 935,2 60 839,1 40 709,5 20 129,6

apr. 200 697,7 128 053,9 72 643,7 124 864,4 77 032,8 47 831,6 61 184,7 40 709,7 20 475,0mai 201 886,3 128 923,8 72 962,4 124 812,7 76 341,2 48 471,6 61 824,1 41 711,2 20 112,9iun. 202 165,2 129 069,6 73 095,6 125 921,0 77 060,8 48 860,2 60 742,2 40 746,4 19 995,8

iul. 200 408,7 127 826,8 72 581,9 125 460,2 76 825,7 48 634,4 60 701,6 41 061,6 19 640,0aug. 203 550,4 130 624,8 72 925,6 126 090,4 77 150,8 48 939,6 63 419,2 43 708,7 19 710,5sep. 205 376,3 131 456,8 73 919,4 126 507,8 77 421,7 49 086,1 64 683,7 44 153,3 20 530,5

oct. 207 969,9 134 295,6 73 674,2 127 578,7 78 966,5 48 612,2 65 564,7 44 815,1 20 749,6nov. 209 048,5 134 976,8 74 071,6 128 539,7 79 213,5 49 326,2 66 022,4 45 638,2 20 384,2dec. 215 646,0 142 042,6 73 603,5 129 727,0 80 071,3 49 655,7 70 780,9 51 166,8 19 614,1

2014 ian. 215 122,8 140 639,6 74 483,2 131 490,3 81 760,4 49 729,8 68 777,9 48 380,2 20 397,7feb. 216 544,5 140 896,7 75 647,8 131 719,0 81 926,4 49 792,6 70 444,1 49 019,4 21 424,7mar. 214 059,8 138 963,1 75 096,7 130 394,3 81 122,2 49 272,1 68 948,2 47 655,9 21 292,3

apr. 215 030,9 139 370,9 75 660,0 131 119,8 81 771,1 49 348,6 69 064,0 47 306,6 21 757,4mai 215 174,9 139 762,5 75 412,5 130 534,4 81 306,6 49 227,8 70 050,0 48 533,2 21 516,8iun. 214 140,4 139 950,7 74 189,7 130 757,0 81 390,4 49 366,6 67 883,3 47 757,6 20 125,8

iul. 214 311,7 139 324,1 74 987,6 131 462,9 81 632,4 49 830,6 67 709,7 47 402,8 20 306,9aug. 215 239,6 139 832,7 75 407,0 131 261,7 81 350,3 49 911,4 68 935,1 48 374,5 20 560,6sep. 216 543,9 140 703,7 75 840,2 131 336,7 81 183,4 50 153,3 69 649,2 48 848,3 20 801,0

oct. 217 962,6 143 047,9 74 914,7 132 391,8 82 302,1 50 089,7 70 264,5 50 059,4 20 205,1nov. 221 281,1 145 404,6 75 876,5 133 425,6 83 113,0 50 312,6 72 801,8 51 794,1 21 007,6dec. 233 334,4 156 082,4 77 252,0 138 018,0 86 200,2 51 817,7 80 427,5 59 403,5 21 023,9

2015 ian. 230 282,8 152 359,7 77 923,1 139 243,7 87 089,6 52 154,1 75 821,1 54 736,7 21 084,4feb. 228 876,2 150 794,9 78 081,3 139 294,9 87 211,8 52 083,1 74 687,0 53 123,2 21 563,7mar. 226 697,5 148 607,4 78 090,1 139 346,8 87 153,0 52 193,8 73 300,2 51 471,7 21 828,5

apr. 228 494,6 150 439,4 78 055,1 140 113,4 87 832,7 52 280,7 73 443,8 51 861,0 21 582,8mai 227 989,4 149 839,7 78 149,7 140 508,0 87 726,5 52 781,5 73 435,1 52 541,1 20 893,9iun. 230 966,8 151 914,5 79 052,3 141 393,6 88 035,4 53 358,2 75 130,0 53 604,8 21 525,2

iul. 229 249,3 150 061,9 79 187,4 141 228,3 88 205,2 53 023,2 73 770,6 51 705,8 22 064,8aug. 231 201,6 151 752,5 79 449,1 140 948,9 87 696,8 53 252,2 76 478,6 54 379,8 22 098,8sep. 232 613,1 152 284,3 80 328,8 141 174,9 87 871,3 53 303,6 77 190,1 54 486,4 22 703,7

oct. 233 697,4 153 272,4 80 424,9 141 975,1 88 113,2 53 861,8 77 317,0 55 098,7 22 218,3nov. 237 352,9 156 786,0 80 566,9 143 533,3 89 276,2 54 257,1 79 400,2 57 255,0 22 145,3dec. 253 463,9 171 325,7 82 138,2 146 769,7 91 674,8 55 094,9 91 625,3 68 621,2 23 004,1

2016 ian. 250 493,5 168 038,0 82 455,5 148 402,9 93 002,9 55 399,9 87 392,8 64 038,3 23 354,5

Notă: Soldul depozitelor la sfârșitul lunii de referință nu include dobânda de plătit acumulată și care nu a ajuns la scadență.

valută

Depozite ale gospodăriilor populaţiei* Depozite ale societăţilor nefinanciare

*) sunt incluse şi instituţiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.







2012 dec. 197 295,0 125 454,3 71 840,6 122 220,8 74 799,1 47 421,7 61 189,9 41 200,1 19 989,7

2013 ian. 195 809,2 123 800,8 72 008,5 122 787,8 74 988,0 47 799,8 59 550,5 39 676,3 19 874,2feb. 195 536,5 123 449,7 72 086,8 123 419,0 75 243,8 48 175,3 58 919,6 39 148,4 19 771,1mar. 200 812,4 127 444,3 73 368,1 125 877,0 76 941,8 48 935,2 60 839,1 40 709,5 20 129,6

apr. 200 697,7 128 053,9 72 643,7 124 864,4 77 032,8 47 831,6 61 184,7 40 709,7 20 475,0mai 201 886,3 128 923,8 72 962,4 124 812,7 76 341,2 48 471,6 61 824,1 41 711,2 20 112,9iun. 202 165,2 129 069,6 73 095,6 125 921,0 77 060,8 48 860,2 60 742,2 40 746,4 19 995,8

iul. 200 408,7 127 826,8 72 581,9 125 460,2 76 825,7 48 634,4 60 701,6 41 061,6 19 640,0aug. 203 550,4 130 624,8 72 925,6 126 090,4 77 150,8 48 939,6 63 419,2 43 708,7 19 710,5sep. 205 376,3 131 456,8 73 919,4 126 507,8 77 421,7 49 086,1 64 683,7 44 153,3 20 530,5

oct. 207 969,9 134 295,6 73 674,2 127 578,7 78 966,5 48 612,2 65 564,7 44 815,1 20 749,6nov. 209 048,5 134 976,8 74 071,6 128 539,7 79 213,5 49 326,2 66 022,4 45 638,2 20 384,2dec. 215 646,0 142 042,6 73 603,5 129 727,0 80 071,3 49 655,7 70 780,9 51 166,8 19 614,1

2014 ian. 215 122,8 140 639,6 74 483,2 131 490,3 81 760,4 49 729,8 68 777,9 48 380,2 20 397,7feb. 216 544,5 140 896,7 75 647,8 131 719,0 81 926,4 49 792,6 70 444,1 49 019,4 21 424,7mar. 214 059,8 138 963,1 75 096,7 130 394,3 81 122,2 49 272,1 68 948,2 47 655,9 21 292,3

apr. 215 030,9 139 370,9 75 660,0 131 119,8 81 771,1 49 348,6 69 064,0 47 306,6 21 757,4mai 215 174,9 139 762,5 75 412,5 130 534,4 81 306,6 49 227,8 70 050,0 48 533,2 21 516,8iun. 214 140,4 139 950,7 74 189,7 130 757,0 81 390,4 49 366,6 67 883,3 47 757,6 20 125,8

iul. 214 311,7 139 324,1 74 987,6 131 462,9 81 632,4 49 830,6 67 709,7 47 402,8 20 306,9aug. 215 239,6 139 832,7 75 407,0 131 261,7 81 350,3 49 911,4 68 935,1 48 374,5 20 560,6sep. 216 543,9 140 703,7 75 840,2 131 336,7 81 183,4 50 153,3 69 649,2 48 848,3 20 801,0

oct. 217 962,6 143 047,9 74 914,7 132 391,8 82 302,1 50 089,7 70 264,5 50 059,4 20 205,1nov. 221 281,1 145 404,6 75 876,5 133 425,6 83 113,0 50 312,6 72 801,8 51 794,1 21 007,6dec. 233 334,4 156 082,4 77 252,0 138 018,0 86 200,2 51 817,7 80 427,5 59 403,5 21 023,9

2015 ian. 230 282,8 152 359,7 77 923,1 139 243,7 87 089,6 52 154,1 75 821,1 54 736,7 21 084,4feb. 228 876,2 150 794,9 78 081,3 139 294,9 87 211,8 52 083,1 74 687,0 53 123,2 21 563,7mar. 226 697,5 148 607,4 78 090,1 139 346,8 87 153,0 52 193,8 73 300,2 51 471,7 21 828,5

apr. 228 494,6 150 439,4 78 055,1 140 113,4 87 832,7 52 280,7 73 443,8 51 861,0 21 582,8mai 227 989,4 149 839,7 78 149,7 140 508,0 87 726,5 52 781,5 73 435,1 52 541,1 20 893,9iun. 230 966,8 151 914,5 79 052,3 141 393,6 88 035,4 53 358,2 75 130,0 53 604,8 21 525,2

iul. 229 249,3 150 061,9 79 187,4 141 228,3 88 205,2 53 023,2 73 770,6 51 705,8 22 064,8aug. 231 201,6 151 752,5 79 449,1 140 948,9 87 696,8 53 252,2 76 478,6 54 379,8 22 098,8sep. 232 613,1 152 284,3 80 328,8 141 174,9 87 871,3 53 303,6 77 190,1 54 486,4 22 703,7

oct. 233 697,4 153 272,4 80 424,9 141 975,1 88 113,2 53 861,8 77 317,0 55 098,7 22 218,3nov. 237 352,9 156 786,0 80 566,9 143 533,3 89 276,2 54 257,1 79 400,2 57 255,0 22 145,3dec. 253 463,9 171 325,7 82 138,2 146 769,7 91 674,8 55 094,9 91 625,3 68 621,2 23 004,1

2016 ian. 250 493,5 168 038,0 82 455,5 148 402,9 93 002,9 55 399,9 87 392,8 64 038,3 23 354,5

Notă: Soldul depozitelor la sfârșitul lunii de referință nu include dobânda de plătit acumulată și care nu a ajuns la scadență.

valută

Depozite ale gospodăriilor populaţiei* Depozite ale societăţilor nefinanciare

*) sunt incluse şi instituţiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.







2012 dec. 197 295,0 125 454,3 71 840,6 122 220,8 74 799,1 47 421,7 61 189,9 41 200,1 19 989,7

2013 ian. 195 809,2 123 800,8 72 008,5 122 787,8 74 988,0 47 799,8 59 550,5 39 676,3 19 874,2feb. 195 536,5 123 449,7 72 086,8 123 419,0 75 243,8 48 175,3 58 919,6 39 148,4 19 771,1mar. 200 812,4 127 444,3 73 368,1 125 877,0 76 941,8 48 935,2 60 839,1 40 709,5 20 129,6

apr. 200 697,7 128 053,9 72 643,7 124 864,4 77 032,8 47 831,6 61 184,7 40 709,7 20 475,0mai 201 886,3 128 923,8 72 962,4 124 812,7 76 341,2 48 471,6 61 824,1 41 711,2 20 112,9iun. 202 165,2 129 069,6 73 095,6 125 921,0 77 060,8 48 860,2 60 742,2 40 746,4 19 995,8

iul. 200 408,7 127 826,8 72 581,9 125 460,2 76 825,7 48 634,4 60 701,6 41 061,6 19 640,0aug. 203 550,4 130 624,8 72 925,6 126 090,4 77 150,8 48 939,6 63 419,2 43 708,7 19 710,5sep. 205 376,3 131 456,8 73 919,4 126 507,8 77 421,7 49 086,1 64 683,7 44 153,3 20 530,5

oct. 207 969,9 134 295,6 73 674,2 127 578,7 78 966,5 48 612,2 65 564,7 44 815,1 20 749,6nov. 209 048,5 134 976,8 74 071,6 128 539,7 79 213,5 49 326,2 66 022,4 45 638,2 20 384,2dec. 215 646,0 142 042,6 73 603,5 129 727,0 80 071,3 49 6

STAREA MEDIULUI ECONOMIC 2 15 - CCIRînfiinţarea şi dezvoltarea de start-up-uri inovative, crearea...

Documents

Transcript of STAREA MEDIULUI ECONOMIC 2 15 - CCIRînfiinţarea şi dezvoltarea de start-up-uri inovative, crearea...