VACCINOPREVENŢIAVACCINOPREVENŢIA

VACCINURI UTILIZATE ÎN

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI

ASIST. DRD. MIOARA MATEI - EPIDEMIOLOGIEASIST. DRD. MIOARA MATEI - EPIDEMIOLOGIE

Imunitatea

• naturală

- de specie

- dobândită activ

- dobândită pasiv

• artificială

- dobândită activ

- dobândită pasiv

O parte din bolile animalelor pot fi transferate la om

Ag

Ac

→ Trecerea prin boală

→ Transplacentar + prin alăptare

→ vaccinare

→ Ig, seruri imune

VACCINUL = preparat antigenic derivat dintr-un agent patogen specific sau puternic înrudit cu acesta capabil să inducă, la un subiect receptiv, un răspuns imunitar protectiv faţă de agresiunea respectivă.

RECEPTIVI = persoane care au venit în contact cu o sursă de agent patogen şi care nu au o rezistenţă specifică/nespecifică eficientă

ANATOXINA (TOXOIDUL) = exotoxină bacteriană parţial detoxifiată, dar care îşi păstrează imunogenitatea

OBSERVAŢIIOBSERVAŢII

5 clase de Ig: IgM, IgG, IgA, IgD, IgE

serul normal – Ig fără activitate de Ac

Ig materne – traversează placenta (trim. III) → la naştere, în circulaţia n.n. – prioritar IgG de origine maternă – asigură protecţia n.n. în primele 6-9 luni, dacă se găsesc la titruri protective şi numai faţă de Ag cu care mama a venit în contact

OBSERVAŢIIOBSERVAŢII

foetusul – titruri f. scăzute de IgM (săpt. 10) şi IgG (săpt. 12 de viaţă intrauterină)

după naştere – IgM cresc rapid, sinteza IgG din săpt. 3-4 de viaţă

Imunitatea celulară = aptă la naştere → BCG

RĂSPUNSUL IMUNITARRĂSPUNSUL IMUNITARRăspunsul imunitar primar (RIP):

- după primul contact cu Ag- perioadă de latenţă = 10-15 zile- IgM

Răspunsul imunitar secundar (RIS):- după contactul secundar, repetat cu acelaşi Ag- declanşat de doze f. mici - IgG

RIP/RIS – apare după imunizare activă naturală /artificială

RĂSPUNSUL IMUNITARRĂSPUNSUL IMUNITAR Răspunsul imunitar umoral:

- Ac → LyB- vaccinare primară → răspuns imun → titrul scade în scurt timp sub limita protectoare- vaccinarea secundară → administrarea repetată a Ag la intervale convenabile → creşte titrul Ac, prelungeşte durata sintezei = păstrarea memoriei imunologice

Răspunsul imunitar celular:- Ly T- administrări unice / la distanţe mari în timp → memorie imunologică toată viaţa (teoretic)

VACCINOPREVEŢIAVACCINOPREVEŢIA

= operaţiunea în cadrul căreia persoanele sau

grupurile receptive la acţiunea unui agent

patogen primesc, într-o anumită schemă,

dozele necesare de antigen pentru a le

conferi protecţie faţă de agresiunea

respectivă.

VACCINOPREVENŢIAVACCINOPREVENŢIA

Scop: asigurarea protecţiei specifice a populaţiei → cunoaşterea factorilor care condiţionează răspunsul imunitar:

- vârsta- deficitele imunitare- factorii genetici- schema de vaccinare- indicaţiile vaccinării- contraindicaţiile vaccinării- asigurarea cadrului tehnic necesar.

Etapele activităţii practice de imunizare populaţională Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)(comunitară)

elaborarea planului anual de vaccinări

catagrafierea persoanelor vaccinabile

estimarea necesarului de produse biologice

pregătirea instrumentarului necesar (seringi şi ace de unică folosinţă, alte materiale necesare)

păstrarea şi manipularea corectă a preparatelor vaccinale (conform recomandărilor)

instruirea personalului medico-sanitar implicat în acţiunea de imunizare

Etapele activităţii practice de imunizare populaţională Etapele activităţii practice de imunizare populaţională (comunitară)(comunitară)

stabilirea programului pentru vaccinare (în afara orelor de consultaţie a bolnavilor)

informarea pentru a asigura cooperarea populaţiei;

înscrierea corectă a datelor în registrul unic de vaccinări, fişa medicală şi carnetul de vaccinări;

recuperarea cât mai rapidă a restanţierilor (absenţi sau cei temporar contraindicaţi la vaccinare)

supravegherea reacţiilor postvaccinale şi transmiterea datelor - conform Sistemului Naţional de Raportare a Reacţiilor Adverse Postvaccinale Indezirabile – RAPI.

VVÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ ÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU VACCINAREPENTRU VACCINARE

1. Etapele de maturizare ale sistemului imunitar:

a. Imunitatea celulară – eficientă de la naştere → BCG

b. Imunitatea locală intestinală (IgA) – eficientă până la 6-8 săptămâni de

viaţă → suplinită după această vârstă de VPOT

c. Imunitatea umorală (Ac circulanţi) – eficientă de la vârsta de 2-3 luni → DTP

VVÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ ÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU VACCINAREPENTRU VACCINARE

2. Protecţia moştenită de la mamă (Ac la titruri protective) – eficientă până la 6-9 luni

→ vaccin anti-rujeolă (viu atenuat) = după vârsta de 9 luni

3. Contextul epidemiologic – funcţie de incidenţa şi severitatea bolilor transmisibile în regiune, produsele vaccinale disponibile, posibilităţile economice

DEFICITELE IMUNITARE → diminuă RI

FACTORII GENETICI:

- RI puternic, de calitate

- RI la niveluri neprotective

- RI umoral slab, celular puternic

SCHEMA DE VACCINARE:

- precizarea grupurilor populaţionale

- modalităţile şi căile de administrare

- numărul şi mărimea dozelor

- ritmul inoculării şi intervalul dintre imunizări

INDICAŢIIINDICAŢII1. Vaccinuri administrate prin Programul

Naţional de Imunizări - funcţie de grupa de vârstă: BCG, VPOT/VPI, DTP/DTPa, RPR, HepB, anti-rubeolă

2. Vaccinuri de necesitate epidemiologică – pentru grupuri cu risc: anti-HVA, anti-gripă, anti-rabie, anti – infecţie cu Hib, anti-inf. cu pneumococ, anti-leptospiroză, anti- inf. cu HPV, anti-inf. cu meningococ, anti-inf. cu rotavirus

INDICAŢIIINDICAŢII

3. Vaccinuri administrate în raport de anumite afecţiuni prezente

- asplenie anatomică/funcţională: anti-inf. cu pneumococ, anti-gripă, anti-inf. cu Hib, anti-inf. cu meningococ

- hemodializaţi, receptori de transplante: Hib, gripă, pneumococ

- alcoolism cronic

CONTRAINDICAŢII GENERALECONTRAINDICAŢII GENERALE

TEMPORARE – recuperate

- stări febrile ca urmare a unor infecţii uşoare

- perioada de incubaţie a unor boli infecţioase

- boli infecţioase în evoluţie şi în convalescenţă

- adm. recentă de Ig standard → după 4-6 săpt.

- tratamente imunosupresoare cu corticoizi → doze mari, cure prelungite

- sarcina

- D.Z. - TBC pulmonară activă

- prematuritatea - distrofia grd. III

CONTRAINDICAŢII GENERALECONTRAINDICAŢII GENERALE

DEFINITIVE:

- afecţiuni neurologice evolutive

- afecţiuni organice decompensate

- stări de imunodeficienţă (inclusiv HIV pozitivi)

- alergii majore la proteinele din ou

- afecţiuni cutanate

Tipuri de vaccinuri

1. după natura agentului patogen: cu agenţi vii atenuaţi (exemple: anti-

tuberculoză, anti-poliomielită oral, anti-parotidită epidemică, anti-HIV, anti-febră tifoidă);

cu agenţi vii supra-atenuaţi (exemple: anti-rujeolă);

cu agenţi omorâţi (inactivaţi) (exemple: anti-poliomielită parenteral, anti-gripă, anti-leptospiroză).

Tipuri de vaccinuri

2. după natura componentelor antigenice: Corpi bacterieni sau virali integrali (vaccinuri

corpusculare)

Exemple: anti-tuberculoză, anti-infecţie cu pneumococ Fracţiuni (subunităţi structurale)

Exemple: anti-VHB, anti-rujeolă, anti-rubeolă Produse ale metabolismului microbian (anatoxine)

Exemple: anatoxina antitetanos (ATPA), anatoxina antidifterie (ADPA), vaccin anti-tuse convulsivă (acelular)

Tipuri de vaccinuri3. după numărul Ag înrudite în acelaşi preparat Monovalente. Exemple: toate vaccinurile. Bivalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ A şi C Trivalente. Exemple: antipoliomielită 1, 2 si 3 (VPOT),

anti-gripă Tetravalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ

serotipurile A, C,Y, W135. Pentavalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ

serotipurile A, B, C, Y, W135. Polivalente. Exemple:anti-infecţie cu pneumococ ~ 23

serotipuri.

Tipuri de vaccinuri

4. după numărul Ag diferite în acelaşi preparat Bivaccin. Exemple: DT, RR Trivaccin. Exemple: DTP, RPR Tetravaccin. Exemple: DTP-HepB Pentavaccin. Exemple: DTP-HepB-Hib,

DTPa-VPI-Hib

REACŢII ADVERSE

Reacţii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI)

= incident medical care se produce după o vaccinare, fiind considerat a se datora acesteia

- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi vii atenuaţi → de natură infecţioasă şi apar mai târziu

- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi omorâţi → sunt imediate/precoce şi au la bază mecanisme de hipersensibilizare

REACŢII ADVERSE1. Reacţii adverse postvaccinale locale: Precoce (primele 3 zile) ~ durere, roşeaţă, edem

(vaccinuri cu agenţi omorâţi). Tardive (3-12 săptămâni) ~ leziuni supurate,

adenite satelite (vaccinul anti-tuberculoză)2. Episoade febrile: Precoce (primele 1-3 zile) → anatoxine, vaccin

anti-tuse convulsivă, anti-gripă, anti-hepatită virală B.

Tardive (5-15 zile) → vaccinuri cu virus viu atenuat (anti-rujeolă, anti-febră galbenă).

REACŢII ADVERSE

3. Convulsii (hipertermice la copilul mic) → vaccin anti-tuse convulsivă, anti-rujeolă.

4. Exantem Alergic (precoce) - vaccinuri cu agenţi omorâţi. Infecţios (tardiv) - vaccin anti-rujeolă

5. Artralgii (la adulţi) - vaccin anti-rubeolă, vaccin anti-hepatită virală B.

REACŢII ADVERSE

Din grupul RAPI grave fac parte:

şocul, convulsiile persistente, encefalopatia ~ după vaccinul anti-tuse convulsivă;

paralizia ~ după vaccinul anti-poliomielită cu virus viu atenuat (revenirea neurovirulenţei);

tuberculoza generalizată ~ după vaccinul anti-tuberculoză administrat la o persoană cu imunodeficienţă congenitală, nedecelabilă la naştere.

1. Testul (indicatorul) epidemiologic. La nivel populaţional → studiul morbidităţii → se compară rezultatele la grupuri vaccinate şi nevaccinate; indicele de eficienţă ne va evidenţia proporţia de îmbolnăviri la vaccinaţi faţă de nevaccinaţi; preparatul vaccinal va fi cu atât mai eficient cu cât valoarea indicelui va fi mai mare.

În timp → modificări ale procesului epidemiologic al unei boli transmisibile la populaţia vaccinată (sporadicitate, endemicitate; evoluţie sezonieră, multiciclică, anuală) comparativ cu cea din zone geografice slab acoperite vaccinal.

2. Testul (indicatorul) serologic → permite evidenţierea modificărilor imunologice specifice induse de un anumit preparat vaccinal → se evaluează prin titrarea anticorpilor specifici în serul sangvin comparativ la vaccinaţi şi nevaccinaţi la care se pot asocia testările in vivo (intradermoreacţia la tuberculină) şi urmărirea reacţiilor locale la vaccinaţi (cicatricea postvaccinală BCG).

Obiectivele evaluărilor epidemiologice şi seroepidemiologice se referă la: elaborarea şi adaptarea calendarului vaccinărilor; alegerea preparatului vaccinal; stabilirea asocierilor vaccinale; monitorizarea eficienţei vaccinoprevenţiei; organizarea unor acţiuni speciale („zile naţionale de vaccinare”, „vaccinarea din casă în casă” etc.)

Metode de evaluare a eficienţei vaccinărilor

VACCINURI UTILIZATE ÎN VACCINURI UTILIZATE ÎN PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI

(PNI)(PNI)- Structura morbidităţii - Tendinţa morbidităţii

pentru boli transmisibile

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI:

- Vaccinarea anti - tuberculoză (BCG) - Vaccinarea anti - poliomielită (VPI/VPOT) - Vaccinarea anti - hepatită virală B - Vaccinarea anti - difterie-tetanos-tuse

convulsivă (DTPa) - Vaccinarea anti - rubeolă-parotidită-rujeolă

(RPR)