Stagii de pregătire practică

82
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI -a INSTALAŢII DE CANALIZARE DOMENIU: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE NIVEL: 2 CALIFICARE: INSTALATOR INSTALAŢII TEHNICO- SANITARE ŞI DE GAZE Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic MECI–CNDIPT / UIP

Transcript of Stagii de pregătire practică

Page 1: Stagii de pregătire practică

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

INSTALAŢII DE CANALIZARE

DOMENIU: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICENIVEL: 2CALIFICARE: INSTALATOR INSTALAŢII TEHNICO-

SANITARE ŞI DE GAZE

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2: Stagii de pregătire practică

AUTOR: ing. Vasile Mărginaş

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 3: Stagii de pregătire practică

CUPRINS

1. Competenţe specifice modulului pag. 4

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici pag. 6

3. Modalităţi de organizare a practicii pag. 8

4. Norme de securitate şi sănătate în muncă pag. 104.1. Precizări generale pag. 10 4.2. Norme de S.S.M. la executarea practicii elevilor pag. 114.3. Norme de S.S.M. cu privire la activitatea în şantierele de construcţii pag. 124.4. Norme de S.S.M. la lucrări de săpături pag. 134.5. Norme de S.S.M. cu privire la scule şi unelte de mână pag. 14

5. Instrumente de lucru pag. 16 Fişă de observaţie 1 pag. 16 Fişă de observaţie 2 pag. 17 Fişă de observaţie 3 pag. 18 Fişă de lucru 1 pag. 19 Fişă de lucru 2 pag. 20 Fişă de lucru 3 pag. 21

Studiu de caz 1 pag. 22 Studiu de caz 2 pag. 23 Studiu de caz 3 pag. 24

Fişă tehnologică 1 pag. 25 Fişă tehnologică 2 pag. 27 Fişă tehnologică 3 pag. 29

Evaluarea stagiului de instruire practică pag. 31 Instrument de evaluare 1 pag. 33 Instrument de evaluare 2 pag. 35 Instrument de evaluare 3 pag. 37

6. Anexe pag. 39 Proiect 1 pag. 39 Proiect 2 pag. 41 Utilizarea ţevilor şi pieselor, din PVC neplastifiat tip U (uşor) pag. 43 Montarea ţevilor de scurgere din PVC pag. 43 Retele exterioare secundare de canalizare pag. 44 Reţele exterioare principale de canalizare pag. 45 Probarea, receptia şi exploatarea reţelelor exterioare de canalizare pag. 51 Epurarea apelor uzate pag. 51 Metode şi scheme pentru epurarea apelor uzate menajere pag. 52

7. Bibliografie pag. 54

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 4: Stagii de pregătire practică

1. Competenţe specifice modulului

Modulul “Instalaţii de canalizare” studiat pe parcursul clasei a XI –a (an de

completare), şcoala de arte şi meserii, asigură o parte din pregătiriea tehnică de

specialitate în calificarea: instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze.Parcurgerea modulului Instalaţii de canalizare, prin conţinuturile lui, permite

atingerea şi evaluarea competenţelor tehnice specializate din unitatea de

competenţă tehnică specializată: Executarea instalaţiilor de canalizare.

Competenţele tehnice specializate se împletesc în cadrul acestui modulul cu

competenţele pentru abilităţi cheie din unităţile de competenţă.

Activitatea din domeniul instalaţiilor pentru construcţii, care cuprind şi

„instalaţiile de canalizare”, este de multe ori complexă, necesitând o pregătire de

specialitate pe măsură şi o cunoaştere satisfăcătoare a problemelor din domeniile cu

care se interconectează.

Materialul de faţă se doreşte ca sprijin în dorinţa de cunoaştere şi formare

profesională, iar abordarea serioasă, conştientă şi sistematică este de natură să vă

asigure reuşita în acest demers. În acest sens vi se formează şi dezvoltă aptitudini,

care vor face posibilă dobândirea abilităţilor concretizate prin :

- citirea şi utilizarea documentelor scrise în limbaj de specialitate ;

- prelucrearea şi interpretarea grafică rezultatelor obţinute pe o sarcină dată ;

- aplicarea normelor de calitate în domeniul de activitate ;

- utilizarea metodelor standardizate de asigurare a calităţii ;

- aplicarea legislaţiei şi reglementărilor privind securitatea şi sănătatea la locul

de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor ;

- Iuarea măsurilor pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă ;

- identificarea sarcinilor şi resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor ;

- asumarea rolului în cadrul echipei ;

- colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 5: Stagii de pregătire practică

- analiza şi evaluarea (aprecierea) materialelor pentru instalaţii interioare de

canalizare pentru locuinţe (băi, bucătării) şi pentru clădiri socio-culturale (grupuri

sanitare) ;

- analiza şi argumentarea etapelor tehnologice de montare a obiectelor

sanitare şi a accesoriilor conform documentaţiei tehnice în vigoare, SDV-uri şi utilaje;

- montarea obiectelor sanitare cu instalaţiile aferente, funcţie de tipul de clădire

(de locuit şi socio-culturale) pe faze de execuţie conform documentaţiei tehnice de

execuţie în vigoare (conducte orizontale colectoare, conducte verticale de canalizare

şi de ventilare, obiecte sanitare şi racordarea la instalaţie) ;

- probarea şi verificarea execuţiei lucrărilor conform standardelor de calitate ;

- montarea instalaţiilor de canalizare interioară meteorică ;

- prezentarea reţelelor exterioare de canalizare ca rol, elemente componente,

caracteristici de execuţie, materiale (PVC KM, beton);- montarea reţelelor exterioare (PVC KM, beton) conform documentaţiei

tehnice de execuţie în vigoare ;

- verificarea calităţii lucrărilor ;

- montarea instalaţiilor şi echipamentelor aferente staţiilor de epurare:

conducte pentru ape uzate, conducte de aerare, instalaţia de coagulare, accesorii şi

agregate montate în staţii de epurare, conform documentaţiei de execuţie.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 6: Stagii de pregătire practică

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici

Activitatea din domeniul construcţiilor sau a lucrărilor edilitare, unde instalaţiile

de canalizare interioare sau exterioare sunt parte, este o activitate complexă şi-n

consecinţă şi agenţii economici au o structură şi activitaţi complexe.

Agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul instalaţiilor de

canalizare dezvoltă :

- activităţi de execuţie a instalaţiilor interioare şi (sau) exterioare de canalizare

combinate cu instalaţiile de apă rece şi caldă;

- activităţi de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor interioare şi (sau)

exterioare de canalizare, sau

- activităţi de execuţie şi exploatare – întreţinere a instalaţiior interioare şi / sau

exterioare de canalizare.

În funcţie de dezvoltarea agentului economic şi activităţile specializate strict

sau activităţile complexe, în execuţie, activitatea este organizată, de regulă, o parte

în ateliere de prefabricare, unde sunt pregătite componente ale instalaţiilor de

canalizare care se pretează acestui mod de execuţie. Prefabricatele urmează a fi

transportate şi apoi puse în operă în şantier. O altă parte (dominantă) a activităţii se

desfăşoară direct în şantier, componentele de instalaţii de canalizare constituindu-se

ca părţi integrante ale unei clădiri sau ale unui sistem de reţele edilitare.

În atelierele de prefabricare se execută acele componente care înglobează un

volum mare de manoperă şi lucrul în şantier ar conduce la condiţii de muncă mai

dificile, timp de execuţie mai mare şi eventual calitate mai slabă.

Ponderea cea mai mare a activităţii în domeniul instalaţiilor de canalizare, fie

că este vorba despre instalaţiile interioare fie despre sistemele exterioare de

canalizare, se desfăşoară direct în şantier deoarece sunt relativ puţine elementele

care sunt susceptibile a fi prefabricate.

Activităţile economice şi piaţa muncii sunt într-o continuă dinamică, în

consecinţă locul în care îşi desfăşoară activitatea agenţii economici este şi el

frecvent schimbat, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, deci şi instruirea

practică dependentă de punctul de lucru este supusă acestei dinamici.

În general, agenţii economici dispun de resurse umane şi dotări performante,

care permit realizarea unor produse la nivelul standardelor europene.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 7: Stagii de pregătire practică

Pregătirea tinerilor pe parcursul programului de formare profesională este în

principiu o constantă a agenţilor economici, mulţi dorind o împrospătare sau înnoire a

forţei de muncă, fapt ce-i face să fie deschişi colaborării cu unităţile şcolare care

asigură pregătirea teoretică în domeniu. Facilităţile oferite de unii agenţi economici

sunt de natură sa-i facă mai atractivi.

În principiu agenţii economici asigură transportul la şi de la locul muncă

deopotrivă pentru angajaţi şi pentru elevii practicanţi.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică la

care face stagiul de pregătire practică, dar partenerul de practică poate, totusi,

acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau eventuale avantaje cum

ar fi: plata transportului la şi de la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina

partenerului de practică, etc.

Instruirea practică, în procesul de formare a tinerilor, se poate face în spaţii

ale agenţilor economici destinate special acestui gen de activităţi, amenajate şi

utilate corespunzător (atelierele de prefabricare) sau în şantiere, integraţi în echipele

de muncitori.

Relaţiile între practicant şi agentul economic sunt statuate potrivit legii, prin

„Convenţia cadru” privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere

/ instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, Anexa 1, a

OMECT 1702 / 06.08.2007 , în care sunt precizate :

- elemnte de identificare ale unităţii şcolare şi ale agentului economic;

- obiectul convenţiei cadru şi elemnte de identificare ale practicantului ;

- statutul practicantului ;

- raportul între agentul economic şi practicant cu obligaţiile sociale şi plata;

- sănătatea si securitatea în muncă şi protecţia socială a practicantului

- responsabilităţile practicantului;

- responsabilităţile partenerului de practică ;

- obligaţiile organizatorului de practică ;

- condiţii de desfăsurare a stagiului de pregătire practică ;

- persoane desemnate de organizatorul de practică si partenerul de practică ;

- evaluarea stagiului de pregătire practică ;

- raportul privind stagiul de pregătire practică

.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 8: Stagii de pregătire practică

3. Modalităţi de organizare a practicii

În cadrul planului de învăţământ, modulul „Instalaţii de canalizare” este inclus

în stagiile de pregătire practică, în consecinţă instruirea practică este organizată

comasat ca desfăşurare în timp (pe o perioadă compctă de timp) , acestui modul

fiindu-i alocate un număr de 102 ore, adică 17 zile a câte 6 ore pe zi, spre deosebire

de practica desfăşurată pe parcursul anului, care se derulează în fiecare săptămână

într-un număr de ore (zile) corespunzător timpului alocat pentru instruire practică.

Din punctul de vedere al organizării clasei instruirea practică se poate

desfăşura pe grupe de elevi sau individual, în funcţie de activitatea agentului

economic. Oricare ar fi modalitatea de organizare a clasei agentul economic

desemnează o persoană (tutore) cu abilităţi în acest sens, care îndrumă,

coordonează, supraveghează şi apoi evaluează activitatea de instruire practică a

elevului .

Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică

stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului

de pregătire practică în conformitate cu “Standardul de pregătire profesională” şi

programa şcolară corespunzătoare.

Partenerul de practică (agentul economic) pune la dispoziţia practicantului

toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate Partenerul de

practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi

sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică,

să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore

după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul

şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se

aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de

învăţământ.

Pe durata stagiului, practicantul trebuie să respecte regulamentul de ordine

interioară al partenerului de practică, regulament care este prezentat la momentul

începerii perioadei de instruire practică tuturor practicanţilor. În cazul nerespectării

acestui regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc.

(partener de practică), are dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 9: Stagii de pregătire practică

practică, după ce în prealabil a înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care

elevul (practicantul) este înscris (Art. 263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii).

În situaţia unor cerinţe speciale, cum ar fi cele legate de starea de sănătate,

elevii practicanţi trebuie să facă dovada cu acte medicale certificate de medici

specialişti că nu prezintă risc pentru sectorul sau mediul în care se face instruirea

practică (domenii sau zone cu impact asupra sănătăţii publice).

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua

practicantul în permanenţă, pe baza unei “Fişe de observaţie / evaluare”. Vor fi

evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi

modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii cu referire la

disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea

regulamentului de ordine interioară a întreprinderii / instituţiei publice, etc.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 10: Stagii de pregătire practică

4. Norme de securitate şi sănătate în muncă

4.1. Precizări generale Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea si

sănătatea în muncă a practicanţilor, asa după cum acestea sunt definite în particular

prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q si r, din Legea nr. 319/2006 securităţii si

sănătăţii în muncă , precum si pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra

riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art.177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din

Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice si practicanţilor ansamblul de

reguli interne pe care l-a adoptat de comun accord cu sindicatul sau cu reprezentanţii

de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 si Art. 259 din Codul muncii).

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare şi

practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată

durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înstiinţeze asiguratorul cu

privire la accidentul care a avut loc .

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate si sănătate în

muncă pe care si le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de

începerea stagiului de practică.

Activitatea de producţie, de bunuri sau servicii, ca activitate de bază trebuie

desfăşurată în condiţii de siguranţă, astfel încât să se evite, sau reducă la minim

riscul de producere a unor accidente sau îmbolnăviri.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 11: Stagii de pregătire practică

În acest sens în activitatea din domeniul construcţiilor şi-n particular instalaţii

interioare şi exterioare de canalizare trebuie avut în vedere un set de norme tehnice,

care să asigure securitatea şi sănătatea în muncă.

Actele normative care fac reglementări în domeniu sunt : Legea securităţii şi

sănătăţii în muncă, nr. 319 din 14.07.2006, Hotărârea Guvernului nr. 1048 din 2006,

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a

echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă, Hotărârea Guvernului nr.

1146 din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în

muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, Hotărârea Guvernului nr. 1091

din 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, ş.a

Pregătirea pentru evitarea producerii accidentelor sau îmbolnăvirilor în

activitatea de instruire practică se consemnează în fişa individuală şi se face în

timpul programului de lucru prin :

- instructajul general de protecţie a muncii;

- instructajul la locul de muncă;

- instructajul periodic.

Potrivit legislaţiei şi ţinând seama de specificul activităţii pot fi enunţate câteva

măsuri ce trebuie avute în vedere şi sunt expuse în continuare.

4.2. Norme de S.S.M. la executarea practicii elevilorElevilor ce execută practica în cadrul agenţilor economici li se vor întocmi fişe

individuale de protecţia muncii.

Instructajul introductiv general se va face înainte de intrarea în practică, la

cabinetul de protecţia muncii, de către persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în

domeniu împuternicite prin decizie de către angajator, pe o durată de minim 8 ore.

Instructajul la locul de muncă se va face în prima zi de practică, de către

conducătorul direct al punctului de lucru, timp de 8 ore.

Dacă durata de instruire practică depăşeşte 30 de zile, instructajul periodic

specific loculuii de muncă se va face de către şeful punctului de lucru, pe o durată de

minim 1 oră.

La schimbarea locului de muncă elevilor li se va face instructajul specific noilor

locuri de muncă.

Instructajele menţionate vor fi consemnate în fişele individuale ale elevilor.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 12: Stagii de pregătire practică

Elevii practicanţi vor purta obligatoriu echipamentul de lucru şi de protecţie

specific meseriei pe care o prestează.

Elevii practicanţi nu au voie să schimbe sau să părăsească locul de muncă, la

care au fost repartizaţi, fără avizul şefului punctului de lucru.

În timpul executării lucrărilor elevii practicanţi vor fi supravegheaţi şi îndrumaţi

în permanenţă, de către un muncitor calificat, la care au fost repartizaţi.

Pentru prevenirea accidentelor de orice natură elevii practicanţi vor respecta

regulamentul de ordine interioară şi normele de S.S.M. referitoare la activităţile în

construcţii.

În timpul orelor de practică se interzice joaca sau alte manifestări care pot fi

generatoare de accidente.

4.3. Norme de S.S.M. cu privire la activitatea în şantierele de construcţiiLăţimea căilor de circulaţie exterioare, din clădiri, hale, depozite sau alte

încăperi de lucru, se va stabili în funcţie de felul circulaţiei, gabaritele mijloacelor de

transport şi dimensiunile materialellor sau pieselor care se transportă. Aceste căi vor

fi marcate pentru a fi uşor de recunoscut, vor avea legături cât mai directe spre căile

de evacuare şi vor fi menţinute permanent libere şi curate.

Gropile, şanţurile, rigolele, golurile din planşee sau ziduri precum şi orice

denivelări situate în zonele de circulaţie vor fi după caz acoperite cu capace

rezistente şi asigurate contra deplasării, îngrădite cu balustrade şi marcate cu table

indicatoare de securitate.

Locurile de muncă de pe platforme situate la înălţime vor fi prevăzute cu

balustrade corespunzătoare, pentru evitarea pericolului de cădere în gol.

Scările vor fi astfel construite, încât să fie prevenite pericolele de cădere în gol

sau alunecarea şi să nu solicite eforturi din partea persoanelor care circulă pe ele.

Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii

care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj, se va urmări realizarea

tuturor măsurilor de siguranţă şi securitate a muncii asigurând desfăşurarea muncii în

condiţii lipsite de pericolul accidentării sau îmbolnăvirilor profesionale.

Elementelor de comandă manuală (pârghii, manete, pedale, butoane, etc.) vor

fi amplasate astfel încât să excludă posibilitatea manevrării accidentale.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 13: Stagii de pregătire practică

Utilajele şi instalaţiile de la care rezultă în timpul lucrului aşchii sau alte

particule solide sau lichide vor fi prevăzute cu ecrane, paravane de protecţie.

Locurile periculoase vor fi semnalizate prin indicatoare de securitate.

Instalaţiile şi conductele cu temperatură ridicată vor fi izolate termic pentru a

preveni pericolul de accidentare prin arsuri a personalului cât şi pentru a proteja

materialele combustibile aflate în apropiere.

Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare se vor

executa numai de muncitori instruiţi special în acest scop şi sub supravegherea unui

conducător al formaţiei de lucru, care veghează şi îndrumă la respectarea normelor

referitoare la aceste operaţii.

Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani la efectuarea operaţiilor

manuale de încărcare, descărcare şi transport, iar tinerilor sub 18 ani la asemenea

operaţii cu materiale şi produse periculoase.

Podeţele orizontale sau înclinate destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport

vor fi rezistente şi nelunecoase prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure.

La depozitarea materialelor se va avea în vedere excluderea pericolului de

accidente, incendiu, explozie, etc.

Se interzice amplasarea de stive de materiale la o distanţă mai mică de

marginea unei săpături, decât cea egală cu adâncimea acesteia.

Depozitarea materialelor se face în aşa fel încât să se evite căderea lor.

La scoaterea materialelor din stivă se va evita prăbuşirea stivei.

Personalul care manipulează produse periculoase (toxice, corozive, etc.)

trebuie să cunoască proprietăţile acestora, acţiunea lor asupra organismului precum

şi măsurile de prim ajutor în caz de accident.

4.4. Norme de S.S.M. la lucrări de săpăturiSăpăturile vor fi astfel executate astfel încât să fie prevenită prăbuşirea

pereţilor, iar consolidarea acestora, acolo unde este cazul se va efectua potrivit

naturii rocilor şi procedeului de tăiere aplicat.

Executantul va începe lucrările de săpare pe baza unei schiţe de plan

conţinând toate datele cu privire la lucrările ce pot fi întâlnite sau în apropierea cărora

se va treace, pentru asigurarea tuturor măsurilor de siguranţă.

Dacă sunt depistate instalaţii subterane în apropierea locului unde se execută

săpături, se va opri lucrul se va stabili precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 14: Stagii de pregătire practică

sunt amplasate şi se vor prevedea măsuri pentru evitarea avarierii acestor instalaţii şi

pentru eliminarea pericolelor.

Dacă la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe

periculoase, conducătorul procesului de muncă va evacua personalul înştiinţând

conducătorul tehnic al lucrării, care va lua măsurile necesare de eliminare a cauzelor

ce ar putea duce la accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.

Săpăturile în apropierea cărora se circulă vor fi marcate vizibil şi amenajate cu

mijloace adecvate, pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a

persoanelor. În timpul nopţii vor fi marcate cu inscripţii luminoase sau felinare

avertizoare.

Dacă adâncimea săpăturilor este mai mare de 1 m, acestea vor fi înprejmuite

şi vor fi prevăzute cu numărul necesar de scări, care să permită evacuarea rapidă a

executanţilor în caz de pericol.

4.5. Norme de S.S.M. cu privire la scule şi unelte de mână.

La executarea oricăror categorii de lucrări sunt admise numai scule şi

dispozitive în perfectă stare, fiind intezisă utilizarea celor defecte sau improvizate,

sculele folosite corespunzând caracterului lucrărilor care se execută.

Fiecare muncitor este obligat să sesizeze imediat defecţiunile observate la

sculele pe care le foloseşte, fiind interzisă continuarea lucrului cu unelte defecte.

Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu

dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum şi cu dispozitive care să împiedice

funcţionarea necomandată.

Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu

scule ce prezintă pericol de accidentare, ca pietre de polizor, pânze de ferăstrău, etc.

acestea vor fi protejate împotriva atingerii.

Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare uneltele de mână acţionate

electric trebuie să fie verificate periodic de către personal de specialitate.

Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea

dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă.

În cazul folosirii cozilor şi mânerelor din lemn se alege lemn de esenţă tare, cu

fibrele axiale drepte fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse.

Folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau

ştirbite, precum şi a uneltelor de mână improvizate este interzisă.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 15: Stagii de pregătire practică

Uneltele de mână folosite în mediu de gaze şi vapori explozivi vor fi

confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare, sau care în

contact cu atmosfera respectivă nu produc compuşi care ar putea iniţia explozii

(acetilură de cupru şi altele).

Uneltele de mână vor fi păstrate, după caz în dulapuri, lăzi, rastele sau pe

suporturi speciale, în apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât să

aibă orientată spre exterior partea de prindere, pentru a exclude contactul cu părţile

ascuţite sau tăietoare.

La executarea lucrărilor la înălţime uneltele de mână vor fi păstrate în genţi

rezistente şi vor fi fixate în mod corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.

Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate pe scări

rezemate.

În timpul transportului părţile periculoase ale uneltelor de mână, ca tăişuri,

vârfuri, etc. vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate.

În timpul lucrului cu uneltele de mână la operaţii în care se pot produce

scântei, aşchii metalice, etc. utilizatorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de

muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea persoanelor din apropiere.

Sculele şi uneltele care lucrează cu aer comprimat sau cu percuţie vor fi astfel

construite, încât piesele care sunt în funcţiune să nu sară în timpul lucrului din

mandrine (manşoane).

Uneltele de mînă cu acţionare electrică sau pneumatică, care prezintă pericol

de accidentare (pietre de polizor, disc abraziv, ferăstrău, etc.)vor fi prevăzute cu

apărători împotriva atingerilor accidentale.

Este interzisă apucarea uneltelor electrice de partea sa activă (burghiu, etc.)

sau de cablul de alimentare cu energie electrică în timpul lucrului cu scule şi unelte

electrice portative.

Toate uneltele de mână vor fi verificate cu atenţie la începutul lucrului.

Periodic în funcţie de frecvenţa de utilizare, uneltele de mână vor fi controlate

sistematic. Uneltele de mână care nu corespund condiţiilor normale de lucru vor fi

înlocuite imediat cu altele corespunzătoare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 16: Stagii de pregătire practică

5. Instrumente de lucru

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 1

1. Observaţi lavoarul montat în camera de baie a unui apartament din clădirea în

care desfăşuraţi stagiul de practică.

2. După încheierea observării completaţi fişa de mai jos.

Rezultatele observării directe

Observaţii – alte materiale, tehnici de montare, precizări, etc.

1 2 3Materialul din care este confecţionat lavoarul

Porţelan sanitar Semiporţelan, fibră de sticlă, materiale compozite

Înălţimea de montare a lavoarului

800 mm de la nivelul pardoselii finite

850 mm la montarea pe mobilier, 600 mm pentru copii

Distanţele dintre lavoar şi obiectele sanitare învecinate

325 mm între lavoar şi vasul de WC, 150 mm între lavoar şi cada de baie

Funcţie de dimensiunile camerei de baie distanţele se pot modifica

Tipul sifonului cu care este echipat

Sifon tip butelie din fontă cu diametrul de 1”

Sifon flexibil din mase plastice, sifon tip butelie din mase plastice sau alamă nichelată

Tipul bateriei cu care este echipat

Baterie stativă monocomandă

Baterie de perete sau stativă cu robinete cu ventil

Tipul racordurilor de presiune pentru baterie

Racorduri din cauciuc cu inserţie de pânză şi protecţie din înpletitură de sârmă de oţel

Racorduri din plumb de presiune, sau din mase plastice cu inserţie din pânză

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 17: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 2

1. Observaţi coloana instalaţiei interioare de canalizarea a apelor uzate menajere

şi legăturile de la obiectele sanitare la aceasta, aferente camerei de baie a unui

apartament din clădirea în care desfăşuraţi stagiul de practică.

2. După încheierea observării completaţi fişa de mai jos.

Cerinte Rezultatele observării directe

Observaţii – alte materiale, tehnici de montare, precizări, etc.

1 2 3Materialul din care este confecţionată coloana

Policlorură de vinil neplastifiată tip uşor (PVC-U)

Fontă de scurgere, polipropilenă

Montarea coloanei în raport cu elemen-tul de construcţie

Mascat cu elemente de construcţie uşoare

Montare aparentăMomtare sub tencuială

Diametrul coloanei Diametrul exterior 110 mmÎn funcţie de debitul de scurgere, diametrul poate fi mai mic sau mai mare (la P+4 pt bucătării Φ 50)

Elementele componente ale coloanei

Ţeavă din PVC-U, compen-sator de dilatare axial, piesă de curăţire, ramifica-ţie PVC - U 110 x 50 x 45O

Nu este obligatorie montarea compensatorului de dilatare respectiv piesei de curăţire la fiecare nivel

Materialul din care sunt confecţionate legăturile

Policlorură de vinil neplastifiată tip uşor (PVC-U)

Fontă de scurgere, polipropilenă, plumb de scurgere (mai rar).

Diametrul conductelor de legătură

Diametrul exterior 50 mm şi 32 mm

În funcţie de debitul de scurgere, diametrul poate fi mai mic (la cada de baie Φ 40 şi lavoar Φ 32 )

Panta de montare a conductelor de legătură

i = 0,035 Este dependentă de diametrul conductei de legătură

Modalitatea de îmbinare

Lipire cu adeziv pentru PVC

Etanşare cu garnituri profilate din cauciuc sau prin ştemuire

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 18: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 3

1. Faceţi observaţii privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de canalizare

exterioară subterană , pe un tronson unde desfăşuraţi stagiul de practică.

2. După încheierea observării completaţi fişa de mai jos.

Rezultatele observării directe

Observaţii – alte materiale, tehnici de montare, precizări, etc.

1 2 3

Verificarea tranşeei

Adâncimea este bunăAliniamentul este dreptPanta şi natura fundului co-respund celor din proiect

Cotele radierului canalului nu trebuie să difere cu mai mult de ± 5 cm faţă de cotele din proiect.Se fac cel puţin două verificări la 100 m de canal

Materialul din care sunt confecţionate conductele

Beton armat centrifugatSe pot executa canale din beton simplu, azbociment, bazalt, mase plastice, etc.

Forma canalului Profil circular Alte forme: ovoidală, clopot, etc.

Verificarea conductelor

Lipsă corpuri străine în conducte Îmbinările sunt executate corect

Se face vizual prin observare directă

Verificarea la etanşeitate

Se face între două cămine succesive prin umplerea cu apă la capătul aval, menţinând canalul încărcat cel puţin 24 de ore

Se face după verificarea pantei şi înainte de astuparea tranşeei.

Probarea conductelor

Pentru tuburile din beton durata probei este de 15 min., completând continuu apa pierdută şi măsurând cantităţile de apă introduse

La canalele din beton sau bazalt cu mufe ştemuite se umple tron-sonul cu apă la înălţimea de 1 m deasupra crestei canalului de la capătul amonte.

Pierderile de apă maxim admise, în l/mp de suprafaţă udată

La beton armat cu secţiune circulară între 700 şi 1000 mm, pierderi de 013 l / mp supraf udată

Pierderile de apă maxim admise au valori diferite şi depind de diametrul canalului şi natura materialului tuburilor

Panta de montare a conductelor

Are valoarea i = 0,005 şi corespunde celei din proiect

Abaterile de execuţie, limită admi-se, în cm/100 m, trebuie să fie egale cu panta din proiect , de ex. panta 0,3 % (± 3 cm la 100 m)

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 19: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE LUCRU 1

1. Analizaţi desenul de mai jos şi rezolvaţi următoarele sarcini:

a) Precizaţi ce reprezintă desenul;

b) Numiţi trei materiale din care se poate face un astfel de obiect sanitar;

c) Executaţi legătura de la obiectul sanitar la coloana de canalizare.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 20: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE LUCRU 2

1. Pentru căminul de intersecţie a canalizării exterioare rezolvaţi următoarele sarcini:

a) Precizaţi unde se felesesc în traseul reţelei exterioare;

b) Numiţi trei materiale din care se poate un astfel de obiect sanitar;

c) Executaţi în teren o astfel de intersecţie.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 21: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE LUCRU 3

1. Pentru tronsonul de canalizare exterioară rezolvaţi următoarele sarcini:

a) Precizaţi ce verificări şi probe se fac;

b) Numiţi SDV-urile necesare;

c) Executaţi în teren verificarea şi probarea între două cămine consecutive.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ________________________

___________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 22: Stagii de pregătire practică

STUDIU DE CAZ 1

Materiale pentru instalaţii de canalizare1. Observaţi cu atenţie semnele convenţionale şi precizaţi semnificaţia

fiecăruia

2. Numiţi elementele de instalaţii de canalizare din setul prezentat (mostre).

3. Faceţi corespondenţa între semnele convenţionale şi elementele de

instalaţii de canalizare prezentate (mostre).

4. Ce alte semne convenţionale pentru instalaţi de canalizare mai cunoaşteţi?

Nr.crt. Semne convenţionale Nr.crt. Semne convenţionale

1 10

2 11

3 12

4 13

5 14

6 15

7 16

8 17

9 18

STUDIU DE CAZ 2Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 23: Stagii de pregătire practică

Instalaţii interioare de canalizare

1. Din documen-

taţia de execuţie a ins-

talaţiei de canalizare

precizaţi ce reprezintă

schema dată.

2. Identificaţi şi

numiţi părţile compo-

nente ale instalaţiei.

3. Recunoaşteţi

elementele componente

ale schemei în instalaţia

executată fizic.

4. Numiţi alte

materiale din care pot fi

executate aceste

instalaţii.

STUDIU DE CAZ 3

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 24: Stagii de pregătire practică

Epurarea apelor uzate1. Schema de mai jos reprezinţă o staţie de epurare. Precizaţi rolul acesteia în

cadrul instalaţiilor de canalizare exterioară.

2. Identificaţi în schemă şi numiţi părţile componente ale instalaţiei.

3. Recunoaşteţi elementele componente ale schemei în instalaţia executată

fizic.

4. Numiţi alte procedee de epurare a apelor uzate.

5. Precizaţi o utilizare a nămolurilor rezultate în procesul de epurare a apelor

uzate.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 25: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ 1

Executarea reţelelor de canalizare exterioară

Operaţii şi faze de lucru

Echipamente/reguli de sănătate şi securitate în

muncăMateriale Scule, dispozitive,

verificatoare, utilajeOrganizarea locului

de muncă

Controlul calităţii lucrărilor pe operaţii şi

faze de lucru

1. Trasarea şi executarea tranşeei şi patului conductelor

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare - Se vor respecta normele de SSM specifice lucrărilor de săpătură

Scânduri de trasareNisip

- Metrul--Panglica de oţel Furtun de nivel-Ţăruşi şi capre pentru trasare- Hârleţ-Târnăcop

Pământul rezultat din săpătură se depozitează la distanţa minimă de 1 m de la marginea săpăturii

- Controlul tranşeei trebuie să se facă în conformitate cu proiectul - Dimensiunile în plan, panta şi adâncimea tranşeei trebuie să corespundă cu dimensiunea din proiect - Pereţii nu trebuie să prezinte crăpături şi surpări locale

2. Montarea conductelor în tranşee

Chingile respectiv cablurile pentru lansarea în tranşee vor fi verificate să nu aibă fisuri şi să suporte greutatea tubului

Tuburi pentru canalizareMateriale de etanşare

Maşini şi dispozitive pentru lansare (macarale pe pneuri, şenile, trepiede, etc.)

Conductele vor fi aşezate pe margi-nea tranşeei pe aceeaşi parte, asigurând stabilita-tea acestora cât mai aproape de locul de lansare

Se verifică sub aspect vizual fie-care tub (fisuri, etc.)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 26: Stagii de pregătire practică

3. Umplerea parţială cu pământ peste canale, lăsând îmbinările libere

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile se vor mânui astfel încât să se evite accidentarea- Se vor respecta normele de SSM specifice lucrărilor de săpătură

Pământ ca material de umplutură

- Lopată- Cazma

Pământul se aşează peste mijlocul tubului, lăsând liberă zona îmbinării

Se verifică sub aspect vizual să nu fie astupate îmbinările

4. Verificarea la etanşeitate între două cămine consecutive

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile se vor mânui astfel încât să se evite accidentarea- Se vor respecta normele de SSM specifice lucrărilor de săpătură

Sursa de apă

-Pompă pentru încărcarea tronsonului- Vas gradat pentru măsurarea cantităţii de apă care se adaugă

Sursa de apă sau rezervorul se aduc în imediata vecinătate a tronsonului de probă

Se verifică sub aspect vizual fiecare îmbinare în parte

5. Umplerea parţială cu pământ peste canale

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile se vor mânui astfel încât să se evite accidentarea- Se vor respecta normele de SSM specifice lucrărilor de săpătură

Pământ ca material de umplutură şi după caz beton sau îmbrăcăminte ruţieră

- Lopată- Cazma- Scule şi utilaje adecvate pentru îmbrăcăminte rutieră

Pământul se aşează în straturi şi se compactează pe toată lungima canalului şi se reface zona verde, sau carosabilul

Se verifică sub aspect vizual să se încadreze în zona reliefului şi amenajarea din care face parte

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ..................................................... .........................................................................Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 27: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ 2

Montarea obiectelor sanitare

Operaţii şi faze de lucru

Echipamente/reguli de sănătate şi securitate în

muncăMateriale Scule, dispozitive,

verificatoare, utilajeOrganizarea locului

de muncă

Controlul calităţii lucrărilor pe operaţii şi

faze de lucru

1 Trasarea axei obiectului sanitar

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare- Se vor respecta normele de SSM specifice lucrărilor de montare

Cretă, creion

- Metrul- Ruletă - Nivelă cu bulă de aer- Riglă

Suprafaţa peretelui respectiv zona obiectului sanitar se curăţă şi se asigură planeitatea

Se verifică sub aspect vizual planeitateaSe verifică starea suprafeţei

2. Echiparea obiectului sanitar

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare- Se vor respecta normele de SSM. specifice lucrărilor de montare

Obiectul sanitarEchipamentul pentru alimentarea cu apă (rece şi caldă)Sifonul pentru ob sanit

-Chei fixe-Chei reglabile-Chei speciale

Obiectul sanitar se aduce la locul de montare, unde se echipează

Armăturile să fie stabile şi etanşe pe ob. sanitarVentilul de scurgere fixat stabil şi etanşOrientare corectă a orificiului de evacuare a apei

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 28: Stagii de pregătire practică

3. Montarea obiectului sanitar

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare- se vor respecta normele de SSM. specifice lucrărilor de montare

Obiectul sanitar echipatŞtuţ de racord la canalizareŞuruburi şi dibluri pentru fixarea dispozitivelor de susţinere

-Chei fixe-Chei reglabile-Chei speciale-Scule cu acţionare electrică rotopercutoare-Şurubelniţe

Existenţa la locul de montare a obiectului sanitar, accesoriilor şi sculelor

Fixarea corectă, la poziţie a obiectului sanitarRacordarea etanşă la canalizare şi la alimentarea cu apăRespectarea cotei de montareAsigurarea orizontalităţii în planul superior

4. Verificarea funcţionării

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile se vor mânui astfel încât să se evite accidentarea- se vor respecta normele de SSM. Specifice lucrărilor de săpătură

Sursa de apă

- Pompă pentru încărcarea tronsonului- Vas gradat pentru măsurarea cantităţii de apă care se adaugă

Sursa de apă Se verifică sub aspect vizual fiecare îmbinare în parte

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ..................................................... .........................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 29: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ 3

Montarea colectoarelor instalaţiei interioare de canalizare

Operaţii şi faze de lucru

Echipamente/reguli de sănătate şi securitate în

muncăMateriale Scule, dispozitive,

verificatoare, utilajeOrganizarea locului

de muncă

Controlul calităţii lucrărilor pe operaţii şi

faze de lucru

1. Trasarea axei longitudinale şi a poziţiei punctelor de intersecţie respectiv piese speciale

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare- Se vor respecta normele de SSM.

Cretă, Creion

- Metrul- Ruletă - Nivelă cu bulă de aer- Riglă

Eliberarea traseului de obstacole

Se verifică sub aspect vizual starea suprafeţei

2. Montarea dispozitivelor de susţinere

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare- Se vor respecta normele de SSM.

Dispozitive de susţinereAuxiliare pentru dispozitivele de susţinere

- Chei fixe- Chei reglabile- Scule cu acţionare electrică rotopercutoare- Şurubelniţe

Existenţa la locul de montare a dispozitivelor de susţinere, accesoriilor şi sculelor

Fixarea corectă, la poziţie a disp de susţinereRespectarea cotei de montareAsigurarea orizontalităţii în planul de susţinere

3. Montarea conductelor

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile vor fi în stare bună de funcţionare- Se vor respecta normele de SSM.

Tuburi pentru reţeaPiese speciale

- Chei fixe- Nivelă cu bulă de aer

Existenţa la locul de montare a tuburilor şi pieselor speciale

Fixarea corectă, la poziţie a tuburilor şi pieselor specialeRespectarea cotei de montareAsigurarea pantei de montare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 30: Stagii de pregătire practică

4. Verificarea pantei şi cotei de montare, verificarea etanşei-tăţii, verificarea funcţionării

- Muncitorii vor purta echipament de protecţie. - SDV-urile se vor mânui astfel încât să se evite accidentarea- Se vor respecta normele de SSM. specifice lucrărilor de săpătură

Apă pentru probare

- Nivelă cu bulă de aer- Metrul- ruletă

Sursa de apă

Se verifică sub aspect vizual reţeaua Se verifică panta de montareSe verifică cotele în punctele caracteristiceSe verifică funcţionarea (evacuarea corectă şi completă a apei)

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică ..................................................... .........................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 31: Stagii de pregătire practică

Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua

practicantul în permanenţă, pe baza Fişei de observaţie / evaluare. Vor fi evaluate

atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi

modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,

punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de

ordine interioară al întreprinderii / instituţiei publice, etc.).

Evaluarea se face sub cele două forme : de tip formativă de-a lungul perioadei

de instruire şi de tip sumativă la sfârşitul modulului.

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu

cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,

evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza Fişei de

observaţie / evaluare, a unei probe orale / interviu şi a unei probe practice. Rezultatul

acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu

derularea stagiului de pregătire practică.

Modalitatea de evaluare adecvată pentru instruirea practică este evaluarea

prin proba practica şi portofoliu;

Pentru ca activitatea de evaluare să decurgă bine se fac următoarele precizări

pentru elevii practicanţi :

- dacă sunt neclarităţi referitoare la sarcina de lucru, comunicaţi acest lucru

evaluatorului înainte de a începe rezolvarea sarcinii;

- înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de condiţiile de

siguranţă, echipamentul, materialele şi dispozitivele si SDV-urile necesare rezolvării

sarcinii;

- rezolvaţi toate etapele sarcinii de lucru;

- când aţi terminat, asiguraţi-vă că la bancul de lucru, sau la punctul de lucru

pe reperul executat are ataşată eticheta cu numele şi prenumele vostru scris corect;

- predaţi (arătaţi) evaluatorului reperul executat.

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va

prezenta un caiet de practică în care vor fi precizate:

- denumirea modulului de pregătire ;

- competenţe exersate ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 32: Stagii de pregătire practică

- activităţi desfăsurate pe perioada stagiului de pregătire practică ;

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă .

Exemplu

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: ..........................................................................Perioada: ..................................................................Agent economic şi departament: ...........................Modul: ......................................................................Competenţa: .......................................................................Sarcina de lucru: .....................................................

1. Activităţile relevante pentru modulul de practică pe care le-am observat (desfăşurat) sunt :

2. Lucruri noi învăţate pe parcursul instruirii

3. Evenimentele (lucrurile) care mi-au plăcut în cadrul instruirii sunt : Motivaţi.

4. Evenimentele (lucrurile) care nu mi-au plăcut în cadrul instruirii sunt : Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 33: Stagii de pregătire practică

INSTRUMENT DE EVALUARE 1Unitatea de competenţă 13 : Executarea instalaţiilor de canalizare

Competenţa 13. 2: Montează obiecte sanitare cu instalaţii aferente Numele candidatului: ..................................................................Instruire practică – criteriile de performanţă (c) şi (d) Data de început: ........................................................................Numele evaluatorului: ...............................................................Data de încheiere : ....................................................................Semnătura evaluatorului: .........................................................Data de verificare: .....................................................................

Rezultat Feedback

1. Montează obiecte sanitare şi instalaţiile afe-rente,

conform documentaţiei tehnice de execuţie în vigoare :

a) conducte orizontale colectoare şi racorduri

b) conducte verticale de canalizare şi de ventilare

c) obiecte sanitare şi racordarea la instalaţie

2. Probează şi verifică lucrările executate, conform

standardelor de calitate:

a) Probează şi verifică montarea obiectelor

sanitare, conform documentaţiei de execuţie

b) Probează şi verifică montarea conductelor

orizontale, conform documentaţiei de execuţie

c) Probează şi verifică montarea conductelor

verticale, conform documentaţiei de execuţie

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 34: Stagii de pregătire practică

Montarea obiectelor sanitare şi instalaţiilor aferente

Montarea obiectelor sanitare şi instalaţiilor aferente

Evaluator Data

1 Montează obiecte sanitare, conform

documentaţiei de execuţie

2 Montează conducte orizontale, conform

documentaţiei de execuţie

3 Montează conducte verticale,conform

documentaţiei de execuţie

Probarea şi verificarea calităţii lucrărilor

Probarea şi verificarea calităţii lucrărilor Evaluator Data

4 Probează şi verifică montarea obiectelor

sanitare, conform documentaţiei de execuţie

(poziţie de montare, cote de montare,

verificări vizuale, probe de etanşeitate)

5 Probează şi verifică montarea conductelor

orizontale, conform documentaţiei de

execuţie (pantă de montare, cote de

montare, verificări vizuale, probe de

etanşeitate)

6 Probează şi verifică montarea conductelor

verticale, conform documentaţiei de execuţie

(poziţie de montare, verificări vizuale, probe

de etanşeitate)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 35: Stagii de pregătire practică

INSTRUMENT DE EVALUARE 2

Unitatea de competenţă 13 : Executarea instalaţiilor de canalizareCompetenţa 13. 4: Prezintă reţelele exterioare de canalizareNumele candidatului: ...............................................................Instruire practică – criteriile de performanţă (c) şi (d) Data de început: .......................................................................Numele evaluatorului: ..............................................................Data de încheiere : ...................................................................Semnătura evaluatorului: ........................................................Data de verificare: ....................................................................

Rezultat Feedback

1. Execută reţelele exterioare din PVC KM şi

din beton :

a) Montează reţele exterioare din PVC

KM între două cămine conform documentaţiei

de execuţie ;

b) Montează reţele exterioare din tuburi

din beton între două cămine conform

documentaţia de execuţie ;

2. Verifică lucrările sub aspectul calităţii :

a) Verifică calitatea montării reţelei

exterioare din PVC KM între două cămine

conform documentaţiei de execuţie

b) Verifică calitatea montării reţelei

exterioare din tuburi din beton între două

cămine conform documentaţia de execuţie

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 36: Stagii de pregătire practică

Execuţia reţelelor exterioare din PVC KM şi din beton

Executarea reţelelor exterioare din PVC KM şi din beton

Evaluator Data

1 Montează reţele exterioare din PVC KM între două

cămine conform documentaţiei de execuţie

2 Montează reţele exterioare din tuburi din beton între

două cămine conform documentaţia de execuţie

Verificarea calităţii lucrărilor

Verificarea calităţii lucrărilor Evaluator Data

3 Verifică montarea reţelei exterioare din PVC KM între

două cămine conform documentaţiei de execuţie

(diametre, pante de montare, cote de montare,

verificări  vizuale, probe de

etanşeitate)

4 Verifică montarea reţelei exterioare din tuburi din

beton între două cămine conform documentaţiei de

execuţie (diametre, pante, cote, verificări vizuale, probe

de etanşeitate) )

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 37: Stagii de pregătire practică

INSTRUMENT DE EVALUARE 3Portofoliu (pentru o perioadă de timp)

Unitatea de competenţă 13 : Executarea instalaţiilor de canalizareCompetenţa 13.3: Montează instalaţii de canalizare interioară meteorică

Numele candidatului: ...............................................................Instruire practică – criteriile de performanţă (c) şi (d) Data de început: .......................................................................Numele evaluatorului: ..............................................................Data de încheiere : ...................................................................Semnătura evaluatorului: ........................................................Data de verificare: ....................................................................

Evaluare: 1. Elevii practicanţi lucrează în echipă

2. Coordonatorul de practică împreună cu tutorele desemnat de agentul

economic aleg o clădire în care se execută instalaţii interioare de canalizare.

3. Examinaţi interiorul clădirii pentru a identifica elementele de instalaţii

interioare de canalizare a apelor meteorice

4. Pentru fiecare componentă de instalaţii arătaţi că stăpâniţi tehnologia de

montare

5. Argumentaţi procedurile folosite şi comparaţi cu alte proceduri

6. Furnizaţi informaţii privind diversele materiale şi abilităţile necesare pentru a

le monta sau utiliza.

7. Creaţi un portofoliu al activităţilor dumneavoastră care face trimitere la

aceste rezultate ale învăţării

8. Puteţi constata că accesul la cataloagele producătorilor sau ale unor

magazine de proifil este util, ca şi informaţiile găsite pe internet. Dovezile pot lua

forma fotografiilor digitale, iar portofoliul dumneavoastră poate fi în format electronic.

9. Portofoliul va fi evaluat în conformitate cu tabelul de mai jos:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 38: Stagii de pregătire practică

Criterii de evaluare tipice Feedback elev

Portofoliul este logic alcătuit şi uşor de parcurs

Portofoliul este complet

Ştie să monteze componentele de instalaţii de canalizare

Identifică materialele utilizate şi cerinţe impuse acestora

Identifică abilităţile tehnice necesare executăţii instalaţiilor de canalizare

A contactat specialişti pentru executarea instalaţiilor de canalizare

Utilizarea profesională a terminologiei în română şi limbă străină

Elevul răspunde corect la întrebările orale suplimentare

10. Evaluatorul va pune întrebări pentru a se asigura că fiecare cursant înţelege

toate activităţile grupului.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 39: Stagii de pregătire practică

6. Anexe

În sprijinul unui parcurs bun a demersului instruirii practice, pentru situaţiile

care prezintă oarecare dificultate, materialele care urmează stau la îndemâna

utilizatorului.

Proiectul 1

Cerinţa: Executarea legăturilor de la obiectele sanitare la coloane

Etapele parcurgerii proiectului

Utilitate Avantaje Limitări Aspecte de elaborare

Organizarea activităţii (împărţirea pe grupe, etc.)

Oferă o modalitate utilă de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra diferite activităţi, atât în cadrul, cât şi între unităţi.Acestea sunt în mod special adecvate pentru evaluarea rezultatelor învăţării prinvind abilităţile cognitive: analiză, sinteză, evaluare

Oferă elevului posibilitea de a demonstra iniţiativă personală, de organizare a activităţii, de a lucra fără supraveghere atentă. Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale învăţării

Poate necesita mult timp pentru finalizare şi evaluareDificil de evaluat performanţele individuale în cadrul unor investigări de grup

Precizarea clară a cerinţelor şi a surselor de informareInformarea trebuie să sugereze diferitele etape ale proiectului care include: planificarea proiectului, conceperea strategiilor de realizare, efectuarea,analiza rezultatelor,prezentarea concluziilor

Completarea fişei de lucruStabilirea necesarului de materialeStabilirea SDV-urilor în vederea execuţieiAprovizionarea cu materiale şi SDV-uri a locului de muncă Condiţii de calitate impuse materialelorCondiţii de calitate la execuţieAutoevaluareaFeed-back-ul obţinut prin colaborarea dintre colegi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 40: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE LUCRU (anexă la proiect 1)

Rezultatele observării directe

Observaţii – alte materiale, tehnici de montare, precizări, etc.

1 2 3Materialul din care este confecţionată coloana

Montarea legăturilor

Diametrul coloanei

Materialul din care sunt confecţionate legăturileDiametrul conductelor de legăturăPanta de montare a conductelor de legătură

Modalitatea de îmbinare

Verificarea şi probarea

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 41: Stagii de pregătire practică

PROIECTUL 2

Cerinţa : Executarea racordului dintre canalizarea interioară şi cea exterioară pentru apele meteorice

Etapele parcurgerii proiectului

Utilitate Avantaje Limitări Aspecte de elaborare

Organizarea activităţii (împărţirea pe grupe, etc.)

Oferă o modalitate utilă

de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra diferite activităţi, atât

în cadrul, cât şi între unităţi.

Acestea sunt în mod special

adecvate pentru

evaluarea rezultatelor

învăţării prinvind abilităţile cognitive: analiză, sinteză, evaluare

Oferă elevului posibilitea de a

demonstra iniţiativă

personală, de organizare a

activităţii, de a lucra fără

supraveghere atentă.

Poate oferi posibilitatea de

a integra evaluarea pentru mai

multe rezultate ale învăţării

Poate necesita mult timp

pentru finalizare şi

evaluareDificil evaluat performanţele individuale în cadrul unor

investigări de grup

Precizarea clară a

cerinţelor şi a surselor de informare

Informarea trebuie să sugereze

diferitele etape ale proiectului care include: planificarea proiectului, conceperea

strategiilor de realizare,

efectuareaanaliza

rezultatelor,prezentarea concluziilor

Completarea fişei de lucruStabilirea necesarului de materialeStabilirea SDV-urilor în vederea execuţieiAprovizionarea cu materiale şi SDV-uri a locului de muncă Condiţii de calitate impuse materialelorCondiţii de calitate la execuţieAutoevaluareaFeed-back-ul obţinut prin colaborarea dintre colegi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 42: Stagii de pregătire practică

FIŞĂ DE LUCRU (anexă la proiect 2)

Rezultatele observării directe

Observaţii – alte materiale, tehnici de montare, precizări, etc.

1 2 3Materialul din care este confecţionat colectorul generalCota colectorului îninte de racord

Montarea conductei de racord

Diametrul colectorului

Materialul din care se confecţionează racordulDiametrul racorduluiCota de ieşire a conductei de racordPanta de montare a racorduluiCota canalizării exterioare, în căminul de racordDistanţa căminului de racord faţă de clădire

Modalitatea de îmbinare

Verificarea şi probarea

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 43: Stagii de pregătire practică

Utilizarea ţevilor şi pieselor, din PVC neplastifiat tip U (uşor)

Se utilizează în instalaţii tehnico-sanitare şi tehnologice, interioare şi

exterioare, unde temperatura apelor uzate nu depaşeşte 60 oC, ţinând sema de

continutul chimic al acestora. Ţevile din PVC neplastifiate se fabrica cnform STAS

6675/1…8,cu Pn=2,5 kgf/cm2; ţevile de tip U au culoare neagră.

Pentru ţevile din PVC, prin diametru se înţelege diametrul exterior al ţevii.

Montarea ţevilor tip U în instalaţii de canalizare se realizează cu piese de

îmbinare, fabricate sub denumirea de piese fasonate din PVC neplastifiat, mufate la

un capat.

Îmbinările se fac prin lipirea capătului nemufat al piesei fasonate în interiorul

mufei ţevii cu adeziv.

Culoarea pieselor este neagră ca şi a ţevilor de tip U.

Pentru piesele fasonate de tip PVC, prin diametru se întelege diametrul interior

al mufei de îmbinare.

Etanşarea îmbinărilor la ţevile din PVC tip U prevăzute cu mufă, se face prin

lipire cu adeziv sau cu garnituri inelare profilate din cauciuc.

Montarea ţevilor de scurgere din PVC În interiorul clădirilor ţevile de scurgere de tip PVC se pot monta aparent sau

îngropate în elementele de constructie - în şanţuri acoperite cu rabiţ şi tencuite; iar în

exterior îngropate direct în pământ (fie în canale vizibile sau nevizibile).

Montarea coloanelor de scurgere din ţevi de PVC precum şi racordarea în

scurt (<20 cm) a obiectelor sanitare la coloane se vor execuata numai la temperaturi

de lucru mai mari de 10oC.

Pentru preluarea dilatărilor, la conductele de scurgere a apelor menajere

executate din PVC se folosesc compensatoare de dilatare axiale din PVC. Acestea

sunt alcătuite dintr-o singură piesă; prin partea de sus se introduce capătul conductei

care se poate deplasa liber în interiorul compensatorului, etanşarea realizându-se cu

inel special de cauciuc, iar în partea de jos compensatorul se îmbină cu capătul

conductei, prin lipire în mufă.

Compensarea dilatărilor pe coloanele verticale de scurgere a apelor menajere

se asigură numai prin compensatoare axiale montându-se câte un compensator de Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 44: Stagii de pregătire practică

dilatare la fiecare nivel al clădirii la care coloana deserveşte cel puţin un obiect

sanitar. Se realizează câte un punct fix la jumătatea distantei dintre două

compensatoare vecine care sunt obligatorii la orice sistem de compensare şi un

punct fix la ultimul planşeu de sus al clădirii.

Compensarea dilatărilor la conductele orizontale pentru scurgerea apelor

menajere montate aparent, se asigură de obicei prin schimbările normale de direcţie

ale traseelor conductelor respective; numai în cazul în care aceste schimbări de

direcţie nu pot prelua suficient dilatările se recurge şi la compensatoare de dilatare.

La conductele orizontale pentru scurgerea apelor menajere montate îngropat,

se perevăd compensatoare de dilatare în cămine de vizitare numai pe porţiunile de

conducte a căror lungime depăşeşte 30 m. Pe porţiuni foarte lungi se pun

compensatoare de dilatare de maximum 30 m între ele.

Ramifiacţiile de pe coloanele din PVC pentru scurgerea apelor uzate de la

bucătării trebuie să fie încadrate de doua puncte fixe obişnuite, unul deasupra şi altul

dedesubtul ramificaţiei, în imediata apropiere a acesteea, pentru a se împiedica

deplasarea în sus sau în jos a ramificaţiei, atunci când se scurge apa fierbinte.

Retele exterioare secundare de canalizareReţelele secundare de canalizare din ansamblul de clădiri se execută, în

general, în sistem, unitar. La reţelele exterioare secundare, racordarea instalaţiilor

interioare de canalizare a apelor uzate menajere, industriale şi meteorice, care sunt

concepute în sistem separativ, se face prin conducte distincte în căminele exterioare

de record. De exemplu, pentru un

ansemblu de clădiri de locuit în fiecare

cămin exterior de record sunt evacuate

din clădiri prin conducte separate apele

uzate menajere şi respective, apele

meteorice.

Reţeaua de canalizare pentru un

ansamblu de cladiri :

1 – racord principal 2 – idem pentru ape mateorice 3 – cămin de record 4 – canal colector secundar 5 – gura de scurgere

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 45: Stagii de pregătire practică

6 – cămin de vizitare 7 – canal termic; 8 – clădire

Căminele de record ca şi cele de vizitare se pot executa din zidărie de

carămida, din beton sau tuburi de beton prefabricate. Secţiunile căminelor sunt

standardizate, iar înălţimea lor variază în funcţie de cota de montare a tuburilor de

canalizare. Pentru accesul personalului de întreţinere în timpul exploatării reţelei,

căminul este prevăzut cu o gură de acces închisă cu un capac metalic montat pe o

ramă încastrată în beton, iar în interior sunt prevăzute o serie de trepte fixate în

peretele lateral.

La reţeaua exterioară secundară de canalizare din ansambluri de clădiri se

racordează şi gurile de scurgere a apelor meteorice care sunt amplasate la rigole.

Gurile de scurgere sunt prevăzute cu depozit pentru colectarea depunerilor prin

sedimentare şi sifon care are rolul de a împiedica ieşirea gazelor rău mirositoare din

conductele de canalizare în atmosferă. Apele canalizate de rigola intră în gura de

scurgere prin capacul metallic prevăzut cu orificii ale acesteea şi după sedimentarea

impuritaţilor grosiere, ies prin sifon şi tubul de record, în conducta exterioară de

canalizare.

În interiorul unor platforme industriale şi pe căile mai puţin circulate, apele

meteorice sunt canalizate prin rigole acoperite cu plăci perforate din beton.

Canalele şi conductele care alcătuiesc reţelele exterioare de canalizare

trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de calitate, impuse de carcteristicile

apelor uzate transportate, de structura şi configuraţia terenului în care se montează

etc.

Conditiile principale ce trebuie îndeplinite sunt următoarele :

- să reziste la sarcinile mecanice sau de altă natură la care sunt supuse;

- să fie impermeabile, adică să nu permită infiltraţia şi extrafiltraţia;

- să fie rezistente la agresivitatea apelor uzate transportate;

- să aibă o rugozitate cât mai redusă.

Pentru reţelele exterioare de canalizare din ansambluri de clădiri se

utilizează, în general, tuburi de canalizare cu secţiune circulară, din următoarele

materiale: beton simplu sau beton armat, materiale ceramice, gresie antiacidă,

materiale plastice şi mai rar din fontă şi oţel.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 46: Stagii de pregătire practică

Tuburile din beton sunt cele mai utilizate pentru ape uzate neagresive sau

slab alcaline (pH=8-10); se fabrică cu diametre între 200 şi 1000 mm. Îmbinarea

tuburilor din beton se realizează fie cu mufe, fie cu cep şi buză.

mbinarea tuburilor din beton cu secţiune circulară

a – tubulara fara talpa, cu mufă b – idem, cu cep si buza

c – tuburi cu talpa, cep si buzaConductele exterioare secundare de canalizare au traseul paralel cu conturul

clădirilor şi se amplasează pe cât posibil în spaţii verzi. Pentru a se efectua căt mai

puţine intersecţii între reţelele de canalizare exterioară şi cele de alimentare cu apă,

gaze etc., se recomandă amplasarea reţelelor de canalizare paralele cu una din

laturile clădirii, iar celelalte reţele paralele cu latura opusă.

Adâncimea de montare a tuburilor din reţeaua exterioară de canalizare

depinde de urmatorii factori :

- cota de îngheţ a pamântului care variază între 0,8 şi 1,0 m;

- cota de ieşire a conductelor de canalizae din interiorul clădirilor;

- pantele normale de montare, care asigură curgerea apelor uzate cu nivel

liber;

- adâncimea de montare creşte odată cu lungimea traseului de canalizare;

- anumite obstacole care trebuie ocolite prin coborârea

nivelului canalizarii.

Adâncimea de montare a tuburilor de canalizare în punctul cel mai indepărtat

al canalizării determină cota de montare pentru întreaga reţea, până la canalul

colector principal.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 47: Stagii de pregătire practică

Proiectarea reţelei exterioare de canalizare din ansamblul de clădiri cuprinde

amplasarea acesteea pe planul de situaţie şi întocmirea profilului longitudinal al

canalizării.

Planul de situatie cuprinde clădirile, cotele de nivel ale terenului, toate reţelele

din zona respectivă de alimentare cu apă rece, caldă, pentru încălzire, gaze,

electrice etc., de care trebuie să se ţină seama la alegerea traseelor şi la amplasarea

construcţiilor accesorii ale canalizării exterioare (cămine de record, de vizitare etc.).

Profilul longitudinal al canalizării este o secţiune efectuată prin axa canalizării

exterioare, între două puncte bine definite (de obicei două camine de canalizare).

Porfilul longitudinal al reţelei exterioare decanalizare pentru un ansamblu de clădiri

Profilul longitudinal este necesar :

- proiectantului, pentru stabilirea cotei tuburilor de canalizare din

sistemul proiectat şi pentru determinarea volumului de săpătura

necesar întocmirii devizului;

- executantului, pentru realizarea instalaţiei de canalizare.

Profilul longitudinal al unui sistem de canalizare poate fi întocmit numai dupa

ce s-au stabilit următoarele:

- traseul în plan şi dimensiunile tuburilor de canalizare;

- amplasarea tuturor căminelor de canalizare;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 48: Stagii de pregătire practică

- modul în care se va amenaja terenul natural, existent înainte de

începerea lucrărilor. Dupa executarea drumurilor, trotuarelor sau

adeplasarilor de teren necesare din motive de sistematizare, terenul se

numeşte amanajat. Cota terenului amenajat poate diferi de cea a

terenului natural cu valori mari (cuprinse uneori între 0 şi circa 3 m);

- traseele conductelor de alimantare cu apa, gaze, electricitate sau

canale termice care intersectează canalizarea, raportate la sistemul de

referintă comun (cota terenului amenajat);

- cota de ieşire a conductelor interioare de canalizare pentru toate

clădirile racordate la reţeaua exterioară;

- alte puncte obligate traversate de canalizare cum ar fi : un pasaj

inferior traversat în defileu; diverse denivelări ale traseului etc.

După cunoaşterea datelor de mai sus şi raportarea lor la un sistem unic de

referinţă, atât în ceea ce priveşte distanţele pe orizontală cât şi cele pe verticală, se

poate face profilul longitudinal al reţelei.

Datele necesare efectuarii profilului longitudinal al unei reţele de canalizare se

sistematizează într-un tabel.

Pentru claritatea desenului, dimensiunile pe orizontala şi cele pe verticală ale

profilului, se execută la scări diferite (de exemplu cele pe orizontală la scara 1 : 500,

cele pe verticală la scara 1 : 50).

Metodologia de intocmire a profilului longitudinal este următoarea :

- se stabilesc tronsoanele al caror profil longitudinal se execută;

- pentru un traseu, profilul este limitat de două cămine; de exemplu, în desenul

precedent este efectuat profilul pentru caminele C1 şi C5. Pentru traseele C6-C1;

C9-C4 etc., profilul se întocmeşte separat;

- din planul de situatie se extrag cotele terenului natural şi ale terenului

amenajat şi se trec in tabel;

- se înseamnă cota de ieşire din clădire a instalaţiilor interioare racordate la

reţeaua exterioară şi cotele de montare ale altor reţele exterioare, canale termice,

conducte de apă etc., care trebuie ocolite, subtraversate etc.

- se trasează conductele de canalizare şi se notează în tabel cota radierului

canalului, calculate de la cota terenului natural. Cotele în dreptul fiecărui cămin se

stabilesc cunoscând distanţa faţă de căminul precedent şi panta de montare;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 49: Stagii de pregătire practică

- se calculează adâncimea săpăturii la cămine în funcţie de adâncimea

căminelor. Pentru căminele obişnuite, săpătura se execută cu 20-25 cm mai înaltă

decât radierul căminelor.

Pentru antemăsurătoare se calculează volumul de săpătură pe tronsoanele

dintre cămine, cunoscând cota terenului de la care începe săpătura (de obicei,

terenul natural), adâncimea şi lăţimea săpăturii.

Reţele exterioare principale de canalizareColectoarele principale de canalizare, care preiau apele uzate din reţelele

secundare şi le transportă pina la staţia de epurare şi de aici la emisar, se

amplasează în lungul străzilor din centrele populate sau zonele industriale.

În general, se utilizează canale închise din beton simplu sau armat,

prefabricate sau turnate pe loc, cu secţiuni de diferite forme (ovoide, clopot,

semieliptic etc.).

Reţeaua exterioară principală de canalizare cuprinde o serie de construcţii

accesorii unor debite variabile, asigurându-se regimul de curgere cu nivel liber. Astfel,

pentru preluarea debitelor mari de apa ce apar în cazul unor ploi abundente pe

anumite reţele de canalizare exterioară, se pot prevedea bazine de retenţie, care

permit înmagazinarea temporară a apelor uzate. De asemenea în anumite puncte ale

reţelei se execută cămine de canalizare. Caminele sunt construcţii anexe ale retelelor

exterioare de canalizare, care asigura accesul la reţea, trecerea apelor uzate dintr-un

tronson în altul, efectuarea unor operaţii de exploatare sau întreţinere. Căminele

montate pe reţelele de canalizare exterioară pot fi de vizitare a retelei, de rupere de

pantă, de spălare etc.

Cămin de vizitare 1- fundaţie; 2- canal de intrare a apei uzate; 3- canal de ieşire a apei uzate;4- trepte metalice; 5- capac de acces

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 50: Stagii de pregătire practică

Gură de scurgere cu depozit şi sifon :1 – grătar metalic; 2 – depozit; 3 – cot sifonat

4 – conducta de racord

Căminele de rupere de pantă sunt construcţii anexe care permit disiparea

energiei apei, astfel încât viteza pe canal să nu depasească valorile maxime admise.

Aceste cămine realizează coborârea nivelului canalizării exterioare cu o cota h variabilă

în funcţie de cota radierului canalizării din aval, cotele terenului etc. În interiorul

căminului se montează uneori elemente pentru intensificarea disipării energiei apei

uzate.

Căminele de spălare servesc pentru curăţarea reţelei exterioare de canalizare şi

sunt prevăzute în interior la intrarea şi ieşirea apei uzate, cu câte o clapetă cu lanţ

pentru acţionare.

În prima faza a procesului de spălare, accesul apei uzate în conducta de

intrare este liberă şi cel din conducta de ieşire închis. Apele uzate se acumulează în

cămin până la nivelul conductei de siguranţă şi apoi se deschide brusc clapeta

conductei de ieşire, producând o curgere la secţiunea plină cu viteza mărită a apei

uzate către avalul căminului. Se realizează astfel antrenarea impurităţilor depuse pe

fundul canalelor.

Camin de rupere de panta cu elementeinterioare de disipare a energiei

1 – canal de intrare a apei uzate; 2 – idem, de ieşire; 3 – disipator de energie.

Camin de spalare a retelei de canalizare 1 – canal de intrare a apei uzate; 2 – canal de iesire; 3 – clapeta;

4 – lant; 5 – conducta de siguranta; 6 – capac.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 51: Stagii de pregătire practică

Probarea, receptia şi exploatarea reţelelor exterioare de canalizare

După terminarea lucrărilor de montaj înainte de astuparea tranşeii, reţelele

de canalizare se probează, după cum urmează:

- se verifică pantele de montaj ale conductelor, printr-un nivelment executat

cu aparate topometrice. Se fac cel putin două vizări la 100 m, din care nu trebuie

să rezulte devieri ale cotei radierului mai mari de ± 5 cna;

- se efectuează o probă de etanşeitate. Pentru canalele din beton sau

bazalt îmbinate prin mufe ştemuite cu frânghie gudronată, tronsonul se umple cu

apă la înatimea de 1 m deasupra crestei canalului din amonte. La canalele cu

cep şi buză se umple tubul la gradul de umplere de calcul (circa 1/2 din diametru)

şi se verifică vizual comportarea gulerelor de etanşare .

După efectuarea acestor probe şi verificarea execuţiei căminelor, instalaţia

poate fi recepţionată.

Reţelele exterioare de canalizare sunt exploatate de intreprinderile de

gospodarie orăşenească, prin echipe specializate care dispun de dispozitive

pentru curăţirea canalelor şi de maşini dotate cu pompe pentru spălarea şi

desfundarea conductelor.

Epurarea apelor uzate

Apele uzate evacuate de consumatorii menajeri sau industriali conţin o

cantitate importantă de substante provenite din corpurile lichide, solide şi

gazoase cu care au venit în contact în timpul folosirii.

De exemplu apele uzate menajere se încarcă cu substanţe minerale şi

organice provenite din rezidurile animale, cu resturi de mâncare, nisip, gunoaie

etc.

Apele uzate industriale conţin diverse substante toxice, leşii, uleiuri,

provenite din procesele de fabricaţie sau răcire la care au fost folosite.

Deversarea impurităţilor şi a reziduurilor de natură minerală sau organică în

emisari modifică, regimul lor hidraulic şi echilibrul biologic natural. Substantele Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 52: Stagii de pregătire practică

chimice existente în apele uzate (crezolii, fenolii), alterează proprietăţile naturale

ale apei din râuri, făcându-le improprii pentru alimentarea cu apa. a zonelor

populate, distrugându-le flora şi fauna.

Pentru atenuarea efectului poluant al apelor uzate, acestea se epurează

înainte de evacuare în emisar.

Epurarea este o operaţie de tratare fizico-chimică şi biologică a apelor

uzate, prin care se urmăreşte reducerea concentraţiei substantelor nocive, până

la limitele admise de normele igienico-sanitare.

Metodele de epurare utilizate depind de caracteristicile apelor uzate. Din

acest punct de vedere apele uzate se clasifică în :

- ape uzate menajere, provenite din instalaţii interioare ale clădirilor de

locuit, publice sau ale comerţului orăşenesc;

- ape uzate industriale, evacuate de intreprinderile industriale, unităţile

agrozootehnice, construcţii, transporturi etc.;

- ape uzate orăşeneşti care sunt un amestec de ape uzate menajere şi

meteorice, cu ape industriale colectate din interiorul unui oraş.

Metode şi scheme pentru epurarea apelor uzate menajere

Metode de epurare a apelor uzate menajere. Operaţiile de epurare a apelor

uzate menajere se pot realiza prin unul din urmatoarele trei procedee: epurare

mecanică, mecano-chimică sau mecano-biologică.

Epurarea mecanică constă în reţinerea substanţelor insolubile aflate în

apă cu ajutorul unor construcţii şi instalaţii a caror alcătuire diferă după mărimea

suspensiilor şi procedeele de epurare utilizate.

Epurarea mecanică se realizează în principal cu urmatoarele elemente:

gratare şi site de reţinere, deznisipatoare, separatoare de nisip şi decantoare.

Epurarea mecano-chimică este o metodă tehnologică de epurare prin care

apele uzate sunt tratate cu reactivi chimici (prin neutralizare, diluare, coagulare

etc.) şi apoi sunt epurate mecanic pentru reţinerea substantelor rezultate din

respectivele reacţii.

Epurarea mecano-biologică foloseste activitatea unor microorganisme care

oxidează sau mineralizează substanţele organice aflate în apa uzată. Această

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 53: Stagii de pregătire practică

reacţie este precedată de o epurare mecanică, al carei scop este îndepărtarea

unei parţi din impurităţi, în vederea măririi productivităţii întregii instalaţii.

Scheme generale de epurare a apelor uzate menajere. Alcătuirea schemei de

epurare a apelor uzate menajere, diferă după metoda tehnologică adoptată. Se

deosebesc în acest sens scheme de epurare mecanică, de epurare mecano-

chimică şi de epurare biologică.

Schema tehnologica de epurare mecanica

1 – gratare; 2 – deznisipator; 3 – separator de grasimi;4 – decantor radial; 5 – emisar; 6 – statie de pompare;7 – rezervor de fermentare metanica; 8 – gazometru;9 – centrala termica; 10- paturi de uscare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Page 54: Stagii de pregătire practică

7. Bibliografie

1 Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România

- Manualul de instalaţii sanitare, Editura „Artecno” Bucureşti-2002

2 ing. Gheorghe Constantin - Instalaţii de canalizare, E.D.P., R.A. Bucureşti-1997

3 ing. I. Pîslăraşu ş.a. - Canalizări, Editura Tehnică, Bucureşti-19655 ing. Al. Florescu ş.a. - Cartea instalatorului de reţele de apă şi

canalizare, Editura Tehnică, Bucureşti-19766 Rodica Jalbă - Alimentări cu apă şi canalizări, Matrix Rom,

Bucureşti 20017 ing. Aurel Simonetti - Agenda instalatorului de apă şi canal, Editura

Tehnică, Bucureşti-19848 Colecţia „Reglementări

Tehnice în Construcţii şi Instalaţii pentru Construcţii”

- Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii sanitare, Matrix Rom, Bucureşti 2000

9 Colecţia „Reglementări Tehnice în Construcţii şi Instalaţii pentru Construcţii”

- Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii de canalizare, Matrix Rom, Bucureşti 2000

10 prof. dr. ing. Ştefan Vintilă, ş.a.

- Instalaţii de alimentări cu apă, canalizare, sanitare şi de gaze, E. D. P. Bucureşti-1977

14 prof. dr. ing. Ştefan Vintilă, ş.a.

- Tehnologia instalaţiilor sanitare şi de gaze, Manual pentru clasele IX-XII, E. D. P. Bucureşti-1990

15 *** - Colecţia revistei „INSTALATORUL”16 *** - Colecţia revistei „Tehnica instalaţiilor”17 *** - Auxiliare curriculare18 *** - internet

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic