Stadiu de dezvoltare

of 90 /90
Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Păltiniş – Cindrel 1 a) INTRODUCERE - Planul de amenajare a teritoriului PATZIC „Păltiniş - Cindrel” este în relaţie cu planuri de amenajare, elaborate anterior, cum sunt: PATJ Sibiu, aprobat prin H.C.J. nr. 41/2007, reactualizat şi în curs de avizare şi aprobare, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Sibiu, cu alte Planuri Urbanistice Generale cum sunt: PUG şi Regulamente de urbanism aferente, al municipiului Sibiu, aprobat în anul 2011, PUG şi RLU al comunei Poplaca, elaborat şi în curs de avizare şi aprobare, PUG şi RLU al comunei Răşinari aprobat, precum şi documentaţiile PUZ şi RLU aprobate, pe zonele Vălari, Platoş, Poplaca II şi Valea Ştezii. - Elaborarea documentaţiei se va realiza în 3 etape după următorul program: Nr. Denumire etapa Termen de prestare 1. Stadiul actual al dezvoltării, diagnostic, probleme şi priorităţi Studii de fundamentare 60 zile de la semnarea contractului 2. Propuneri de amenajare urbanistica a zonei Păltiniş - Cindrel 45 zile de la recepţia etapei 1 3. Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi acordurilor şi completări propuneri de amenajare urbanistică 15 zile de la recepţia etapei 2 b) DATE GENERALE: Scopul urmărit de Consiliul Judeţean Sibiu este să realizeze o infrastructură turistică în zona munţilor Cindrel, cu centrul de greutate staţiunea Păltiniş, astfel încât în această zonă să se dezvolte un turism cu activităţi diverse în cele patru anotimpuri. Această dezvoltare se va face în concordanţă cu condiţiile şi necesităţile zonei de influenţă imediată a mun. Sibiu şi cu cele ale judeţului în general. O etapă în realizarea acestui scop o constituie elaborarea prezentei documentaţii a PATZIC „Păltiniş - Cindrel”. - La baza întocmirii prezentului plan stau documentaţii elaborate în prealabil, care se înscriu atât în categoria planurilor de amenajare teritorială cât şi în cea a strategiilor sectoriale şi intersectoriale (masterplanuri pentru domeniile asistenţei sociale, infrastructurii rutiere, culturii, turismului, gestiunii deşeurilor, alimentării cu apa şi evacuării apelor uzate, extinderii şi reabilitării sistemelor de apă, precum şi „Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014-2020”. Cadrul legislativ care a stat la baza întocmirii planului de amenajare este prezentat în anexa 1. - Studiile de fundamentare existente, pe care se bazează elaborarea prezentei documentaţii, sunt conţinute în masterplanurile enumerate mai sus şi mai ales în „Planul de amenajare turistică a zonei Păltiniş – Cindrel”, elaborat de Alpin Concept şi aprobat prin hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr. 174/2011, care face o analiză detaliată a ariilor cu potenţial de dezvoltare turistică din munţii Cindrel, prezentând totodată o gamă de soluţii concrete de realizare. c) ANALIZA ELEMENTELOR CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA c.2. Factori exogeni - La nivel european (euroregional) Principalele tendinţe în privinţa turismului în ţările membre ale Uniunii Europene, în perioada actuală, indică anumite modificări ale comportamentului consumatorilor de servicii turistice (cauzate în principal de prelungirea crizei economice) în raport cu 2007, când acesta a fost doar uşor influenţat de începutul recesiunii economice globale. - Tendinţa cu cel mai mare impact este diminuarea sau anularea cheltuielilor gospodăriilor alocate vacanţelor; diminuarea bugetelor de concediu având drept consecinţe alegerea unor destinaţii interne în defavoarea celor externe, tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacanţă (preponderent la cea de iarnă), diminuarea sejurului, reducerea bugetului de cumpărături sau călătorii în extra-sezon, etc. Totuşi, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice se îndreaptă către un raport calitate-preţ mai bun, mai degrabă decât asupra unui preţ scăzut sau „celui mai mic preţ”. Alte

Embed Size (px)

Transcript of Stadiu de dezvoltare

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    1

    a) INTRODUCERE - Planul de amenajare a teritoriului PATZIC Pltini - Cindrel este n relaie cu planuri de amenajare, elaborate anterior, cum sunt: PATJ Sibiu, aprobat prin H.C.J. nr. 41/2007, reactualizat i n curs de avizare i aprobare, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban al municipiului Sibiu, cu alte Planuri Urbanistice Generale cum sunt: PUG i Regulamente de urbanism aferente, al municipiului Sibiu, aprobat n anul 2011, PUG i RLU al comunei Poplaca, elaborat i n curs de avizare i aprobare, PUG i RLU al comunei Rinari aprobat, precum i documentaiile PUZ i RLU aprobate, pe zonele Vlari, Plato, Poplaca II i Valea tezii. - Elaborarea documentaiei se va realiza n 3 etape dup urmtorul program:

    Nr. Denumire etapa Termen de prestare 1. Stadiul actual al dezvoltrii, diagnostic, probleme i prioriti

    Studii de fundamentare 60 zile de la semnarea contractului

    2. Propuneri de amenajare urbanistica a zonei Pltini - Cindrel 45 zile de la recepia etapei 1

    3. Documentaii pentru obinerea avizelor i acordurilor i completri propuneri de amenajare urbanistic

    15 zile de la recepia etapei 2

    b) DATE GENERALE:

    Scopul urmrit de Consiliul Judeean Sibiu este s realizeze o infrastructur turistic n zona munilor Cindrel, cu centrul de greutate staiunea Pltini, astfel nct n aceast zon s se dezvolte un turism cu activiti diverse n cele patru anotimpuri. Aceast dezvoltare se va face n concordan cu condiiile i necesitile zonei de influen imediat a mun. Sibiu i cu cele ale judeului n general. O etap n realizarea acestui scop o constituie elaborarea prezentei documentaii a PATZIC Pltini - Cindrel.

    - La baza ntocmirii prezentului plan stau documentaii elaborate n prealabil, care se nscriu att n categoria planurilor de amenajare teritorial ct i n cea a strategiilor sectoriale i intersectoriale (masterplanuri pentru domeniile asistenei sociale, infrastructurii rutiere, culturii, turismului, gestiunii deeurilor, alimentrii cu apa i evacurii apelor uzate, extinderii i reabilitrii sistemelor de ap, precum i Strategia de dezvoltare a judeului Sibiu pentru perioada 2010-2013 i direciile de dezvoltare ale judeului pentru perioada 2014-2020. Cadrul legislativ care a stat la baza ntocmirii planului de amenajare este prezentat n anexa 1.

    - Studiile de fundamentare existente, pe care se bazeaz elaborarea prezentei documentaii, sunt coninute n masterplanurile enumerate mai sus i mai ales n Planul de amenajare turistic a zonei Pltini Cindrel, elaborat de Alpin Concept i aprobat prin hotrrea Consiliului Judeean Sibiu nr. 174/2011, care face o analiz detaliat a ariilor cu potenial de dezvoltare turistic din munii Cindrel, prezentnd totodat o gam de soluii concrete de realizare. c) ANALIZA ELEMENTELOR CARE CONDIIONEAZ DEZVOLTAREA

    c.2. Factori exogeni - La nivel european (euroregional) Principalele tendine n privina turismului n rile membre ale Uniunii Europene, n perioada actual, indic anumite modificri ale comportamentului consumatorilor de servicii turistice (cauzate n principal de prelungirea crizei economice) n raport cu 2007, cnd acesta a fost doar uor influenat de nceputul recesiunii economice globale.

    - Tendina cu cel mai mare impact este diminuarea sau anularea cheltuielilor gospodriilor alocate vacanelor; diminuarea bugetelor de concediu avnd drept consecine alegerea unor destinaii interne n defavoarea celor externe, tendina de a renuna la cea de-a doua vacan (preponderent la cea de iarn), diminuarea sejurului, reducerea bugetului de cumprturi sau cltorii n extra-sezon, etc. Totui, preferinele turitilor n alegerea pachetelor turistice se ndreapt ctre un raport calitate-pre mai bun, mai degrab dect asupra unui pre sczut sau celui mai mic pre. Alte

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    2

    elemente importante n alegerea unei destinaii sunt sigurana, calitatea serviciilor i mediul nconjurtor.

    - Principalele elemente motivaionale pentru vacane le reprezint odihna i recreerea, plaja i vizitarea prietenilor sau a rudelor. ntr-o msur mai mic, interesele majore ale turitilor includ vizitarea oraelor, atraciile culturale / ecumenice i natura (Survey on the attitudes of Europeans towards tourism).

    Destinaiile cele mai populare n turismul extern din Europa sunt Spania, Italia, Frana i Grecia. mprirea destinaiilor preferate de turiti n tradiionale i non-convenionale indic Suedia, Danemarca i Irlanda, urmate de Slovenia i Germania, drept principalele ri generatoare de turiti ce prefer zone non-conveionale. Principala motivaie a turitilor care prefer destinaii non-convenionale este nelegerea specificului local i observarea pitorescului. Romnia poate fi privit de turitii strini n acest fel, nefiind o destinaie consacrat.

    Principalele surse de informare pe baza crora se face planificarea vacanei sunt recomandrile unor alte persoane, internetul, experiena personal i n cele din urm ageniile de turism. Cei care aleg destinaii de vacan non-convenionale utilizeaz internetul drept surs de informare ntr-o proporie mai ridicat dect cei care aleg destinaii consacrate. Cele mai importante considerente n alegerea unei destinaii sunt mediul ambiant (atractivitatea general a zonei), patrimoniul cultural, divertismentul i gastronomia.

    - n ceea ce privete modalitatea de organizare a vacanei, mai mult de jumtate din turiti prefer s i planifice singuri activitile, n timp ce doar un sfert utilizeaz serviciile unei agenii de turism sau opteaz pentru o ofert all-inclusive, rezervat direct. Principalele dou modaliti de transport utilizate sunt automobilul/motocicleta i respectiv avionul.

    Teritoriului studiat se nscrie n tendinele generale ale dezvoltrii spaiale i regionale prin oferta turistic variat i bine conturat precum i de calitatea crescnd a serviciilor. Din punctul de vedere al turitilor din rile europene, zona montan a judeului Sibiu se nscrie n categoria destinaiilor non-convenionale, fiind frecventat de persoane rerlativ tinere care opteaz pentru drumeii sau sporturile, precum i de cei care prefer odihna i recreerea n mediul natural. O categorie aparte de turiti strini o reprezint cei care combin mai multe tipuri de turism (odihn, cultural, afaceri, vizite la rude i prieteni, evenimente) i care schimb, n decursul unui sejur, mai multe destinaii i locuri de cazare.

    - Zonele turistice concurente din rile vecine au o ofert relativ modest, fiind i ele n prezent ntr-un proces de restructurare i modernizare. Cele mai numeroase dintre aceste zone se afl n Bulgaria, ar cu care exist o concuren permanent n domeniul turismului. Staiuni montane potenial concurente din rile vecine

    ara Staiune Nr. prtii schi alpin

    Lungimi prtii schi fond (km)

    Bulgaria Bansko 14 5 Borovets 20 - Pamporovo 31 25 Chepelare 2 30 Vitosha 19 -

    Ucraina Bukovel 42 - Dragobart 8 -

    Serbia Kapaonik 23 20 Ungaria Bankut 8 11,5

    Sursa datelor: Planul de amenajare turistic a zonei Pltini- Cindrel

    Aportul turismului din ara noastr la formarea produsului intern este nc redus n raport cu potenialul existent i n comparaie cu ri vecine.

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    3

    Comparaii ale aportului cheltuielilor din turism ca % n PIB-ul rilor selectate, n perioada 2000 - 2004

    ara 2000 2001 2002 2003 2004 Bulgaria 10,8 9,0 9,4 10,6 11,3 Croaia 15,6 17,4 17,3 22,8 21,0 Republica Ceh - - 4.6 4.5 4.6 Ungaria 8,2 8,1 5,8 5,0 4,1 Ucraina 1,8 2,0 2,4 2,4 2,3 ROMNIA 1,1 1,0 0,9 0,9 0,8

    Sursa: Organizaia Mondial a Turismului / Banca Naional a Romniei

    n privina competitivitii rii noastre n materie de turism se remarc o performan nesatisfctoare, aceasta situndu-se pe locul 76 dintr-un clasament de 124 de ri.

    Efecte cu caracter general, strategii; - Avantajele nsemnate ale turismului montan n Romnia sunt determinate de frumuseea peisajelor, apropierea de marile centre urbane, ceea ce reduce considerabil timpul de deplasare i preurile totale mai sczute n raport cu ofertele internaionale. Aceste avantaje fundamenteaz ns, un dezavantaj major, acela al transformrii turismului montan intr-un turism de week-end adresat pieei interne, cu toate efectele negative asociate: concentrarea activitii la sfrit de sptmn, cu aglomeraie i servicii de calitate ndoielnic, perioade de inactivitate la mijlocul sptmnii, ncasri incerte, incertitudini legate i de acoperirea cheltuielilor fixe, inclusiv a celor de personal, .a. Situaia general a economiei influeneaz n mod esenial investiiile menite a diversifica oferta de activiti de turism montan i petrecere a timpului liber.

    - In privina divertismentului, pe perioada verii lipsesc sau sunt nendestultoare terenurile de sport, condiiile de relaxare de genul piscinelor, trandurilor, lacurilor amenajate pentru scldat (cu dotri adiionale precum brci, pontoane, ambarcaiuni uoare, etc.), excursiile turistice organizate pe trasee cu grade diferite de dificultate, cu ghizi nsoitori, parapant, ascensiuni montane, oferta de programe de iniiere n speologie, de cunoatere a florei i faunei specifice diferitelor areale montane, dezvoltarea activitilor de pescui, lista enumerrilor putnd continua. Toate aceste elemente evideniaz diversitatea pieelor de ni care pot fi intite de ctre operatorii turistici din zonele montane.

    Romnia nu are nici o staiune care s posede zeci de kilometri de prtii de schi, aa cum se gsesc n Frana, Austria sau Italia, de exemplu. La nivel naional, din 150 de prtii amenajate, 90 de prtii sunt omologate, majoritatea sunt n judeele Braov -19, Prahova -13 i Harghita -12. n ceea ce privete structura prtiilor pe grade de dificultate, exist: 31 prtii uoare, 44 prtii medii i 15 prtii dificile. Calitatea sczut a ofertei montane este dependent i de ntreinerea necorespunztoare a prtiilor existente (corectarea defeciunilor de traseu, nivelarea i nierbarea acestora, organizarea scurgerii apei, fixarea i consolidarea taluzelor care necesit investiii nsemnate). Aa se explic faptul c unele prtii nu asigur condiiile normale practicrii schiului.

    - Strategia de dezvoltare a produsului turistic montan reprezint, n acest context, o direcie de urmat, innd cont, n primul rnd, de rezultatele cercetrii ntreprinse care au demonstrat c principala lips a staiunilor montane este cea a dezvoltrii insuficiente, n cel mai bun caz, a serviciilor de agrement. n cazul turitilor care nu schiaz, dar i pentru cei care practic aceste sport, petrecerea diversificat a timpului liber este o problem constant. ,,Noua Agend Lisabona (elaborat de Comisia European, 2005) consider competitivitatea ca principiu de baz al dezvoltrii economice n Europa, aceasta constituind capacitatea sa de a produce bunuri i servicii care s fac fa testului pieelor internaionale, n condiiile pieei libere i corecte.

    Un alt principiu considerat ca esenial n dezvoltarea UE este coeziunea teritorial ndreptat spre eliminarea disparitilor regionale, manifestate n special ntre est i vest.

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    4

    Ocrotirea i valorificarea integrat a patrimoniului natural i cultural constituie o direcie principal n dezvoltarea general a continentului. ,,Strategia Europa 2020 consider de asemenea c sporirea competitivitii sectorului turismului n Europa este o direcie important n dezvoltarea unei baze economice puternice i diversificate pe continentul european. Analiza SWOT a factorilor exogeni de nivel internaional Puncte tari Puncte slabe - elemente motivaionale principale pentru vacane sunt odihna i recreerea, plaja i vizitarea prietenilor sau a rudelor, segmente n care turismul romnesc poate deveni competitiv - zona montan a judeului Sibiu se nscrie n destinaiile non-convenionale, fiind frecventat de persoane rerlativ tinere - considerente importante n alegerea destinaiei fiind atractivitatea zonei, patrimoniul cultural, diversitatea ofertei i gastronomia, caliti pecare judeul le posed

    - tendinele negative n comportamentul consumatorilor, n principal din rile UE, n privina serviciilor turistice, cauzate de prelungirea crizei economice - diminuarea bugetelor de concediu are drept consecine alegerea unor destinaii interne n defavoarea celor externe - tendina de a renuna la cea de-a doua vacan, preponderent la cea de iarn - calitatea i diversitatea relativ mai sczut a structurilor turistice i de agrement comparativ cu alte zone

    Oportuniti Riscuri - turitii care aleg destinaii de vacan non-convenionale utilizeaz internetul drept surs de informare ntr-o proporie mai ridicat - zonele turistice concurente din rile vecine au o ofert relativ modest, fiind i ele n prezent ntr-un proces de restructurare i modernizare - aderarea la UE poate aduce importante beneficii; aeroportul internaional Sibiu constituie o infrastructur valoroas n asigurarea unor fluxuri de turiti din UE

    - concurena staiunilor montane consacrate, care i diversific i adapteaz permanent oferta, atrgnd segmentul de pia cel mai avantajos - continuarea procesului de nclzire global diminueaz sezonul de sporturi de iarn, sporind activitatea instalaiilor costisitoare de producere a zpezii i gheii artificiale, afectnd negativ i eficiena economic a instalaiilor de ridicare pe cablu

    La nivel naional - Circulaia turistic n zona montan din Romnia a cunoscut o evoluie relativ stabil n intervalul analizat, numrul cel mai mare de turiti cazai n structurile de primire turistic fiind nregistrat n anul 1995, respectiv 1056 mii persoane, iar numrul cel mai mic de turiti a fost nregistrat n anul 2002, cu o valoare de 700 mii persoane. Pe fondul evoluiei pozitive a numrului de turiti care au desfurat aciuni turistice n ara noastr, n zona montan evoluia este asemntoare. ncepnd cu anul 2003 se remarc o cretere constant a numrului turitilor din zonele montane, ajungndu-se n anii 2007 i 2008 la o cifr identic de 998 mii persoane, ceea ce evideniaz o apropiere semnificativ de valoarea maxim nregistrat n anii 90.

    Ritmul mediu anual de cretere n perioada 2003 - 2007 a fost de 3,5% la nivelul ntregii ri i de 3,3% n zona turistic montan. n ceea ce privete numrul turitilor strini care viziteaz staiunile montane, se semnaleaz ponderea sczut a acestora n ansamblul circulaiei turistice din zon, media fiind de 9,2%, procentul cel mai ridicat al perioadei fiind de 13,9%, n anii 2001 i 2003, precum i 13,6% n anul 2004 (un an de referin pentru turismul romanesc, n general, apreciere realizat n funcie de numrul sosirilor de turiti strini n ara noastr, care a atins nivelul de 6600 mii persoane nregistrate la punctele de frontier, cel mai ridicat din 1990 pan n prezent).

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    5

    Referitor la situaia nnoptrilor, evoluia este asemntoare, ponderea turismului montan fiind, prin prisma acestui indicator, de 11% la nivel naional. Se consider c factorii responsabili pentru slaba performan sunt cadrul legal, asociat reglementrilor guvernamentale, n special n domeniul mediului, al sntii i siguranei, cei privind mediul de afaceri / infrastructura, aspectele slabe n ceea ce privete infrastructura transportului aerian i rutier sunt considerate a fi responsabile pentru lipsa competitivitii, aspectele slabe privind resursele umane i percepia public a turismului.

    - Judeul Sibiu a reuit s se remarce ca destinaie turistic cu specific bine conturat din Romnia (alturi de zone precum litoralul Mrii Negre, Bucovina, Maramure, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) att pentru turitii romni, ct mai ales pentru strini (n principal n cadrul unor circuite turistice culturale, n mediul natural sau rural). Acest statut este conferit ntre altele de recunoaterea internaional a oraului cultural Sibiu, de popularitatea atraciilor principale n rndul publicului (Sibiu, Mrginimea Sibiului, siturile UNESCO, Blea, Pltini, Ocna Sibiului), dar i de personalitatea pe care o reprezint n peisajul turistic romnesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numrului de turiti strini atrai, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistic bine conturat i variat alturi de serviciile de bun calitate (ambele privite la nivelului turismului romnesc) i promovarea susinut pe canale variate, sunt premisele pe care se bazeaz succesul actual i viitor al planurilor de dezvoltare turistic a judeului.

    - Principalele probleme care afecteaz dezvoltarea turismului n jude rmn numrul destul de important de uniti de cazare care nu sunt clasificate dup normele Ministerului Turismului, insuficienta pregtire a personalului din turism (la nivel de management al activitii turistice n special n mediul rural, n alimentaie public, la nivelul ghidaj profesional) i neexploatarea adecvat a unor resurse turistice cu potenial. Comparaie ntre resurse ale staiunilor montane din Romnia

    Staiune Nr. prtii de schi Lungime prtii (m) Nr. locuri cazare Azuga 5 6.100 400 Bile Tunad 1 500 2.900 Buteni 1 1.500 3.200 Cmpulung Moldovenesc 3 6.350 Gura Humorului 1 1.460 Poiana Braov 9 14.400 3.200 Predeal 10 11.590 4.700 Sinaia 7 14.500 5.000 Sovata 2 1.200 3.900 Vatra Dornei 6 11.900 3.000 Pltini 2 1.600 595

    Sursa datelor: Planul de amenajare turistic a zonei Pltini- Cindrel

    Turismul rural a avut o dezvoltare puternic n prima jumtate a deceniului, numrul de pensiuni turistice rurale a crescut de 2,3 ori iar numrul de locuri s-a triplat. Evoluia pensiunilor rurale nregistrate 2001-2006

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 % crestere 2001-200

    Pensiuni turistice rurale - uniti

    536 682 781 892 956 1.259 234

    locuri 4.736 6.181 7.510 9.405 11.151 14.391 303 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2005

    Strategii de dezvoltare naionale, zonale, regionale ,,Master Planul pentru turismul naional al Romniei 2007-2026 adoptat de MRDT pentru dezvoltarea domeniului, identific problemele i arealele pe care se vor concentra resursele afectate turismului n urmtorii ani. Pe baza resurselor turistice, infrastructura de acces i principiile analizei de pia, s-au identificat un numr de zone de dezvoltare potenial a turismului. Zonele identificate sunt arii geografice ntinse care trebuiesc considerate ca zone prioritare. Printre acestea

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    6

    se numr i centrul Transilvaniei, n care se vor dezvolta activiti axate pe: cultur, natur, ecoturism, sntate i tratament, schi i turism de aventur Alte puncte de concentrare a efortului din turism, determinate de Master Plan, sunt asigurarea personalului specializat necesar desfurrii activitilor la standarde internaionale i mbuntirea managementului i marketingului din turism.

    ,,Master Planul pentru domeniul turismului n judeul Sibiu constat c n prezent turismul se confrunt cu anumite provocri venind dinspre pia; turitii aleg pachetele sau ofertele turistice n funcie de imagine, siguran, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact important i n jude. Master Planul a stabilit o serie de direcii strategice constnd n principal din: asigurarea siguranei turismului montan, realizarea de proiecte prioritare, coordonarea i sprijinirea autoritile publice locale, dezvoltarea parteneriatelor, reglementare i promovare.

    Strategia de Dezvoltare Regional (SDRC) pentru Regiunea de Dezvoltare Centru remarc incapacitatea domeniului de a valorifica pe deplin resursele turistice prin dezvoltarea serviciilor aferente la un nivel cantitativ i calitativ adecvat, la nivel european. Se propune crearea oportunitilor de investire n turism prin mijloace administrative, normative i financiare.

    Efecte cu caracter general Aprofundarea efectelor negative ale crizei financiare mondiale i prelungirea recesiunii economice duce la reducerea lichiditilor financiare poate afecta serios sectoarele productive din economie (industrie, agricultur, construcii), genernd un declin continuu i implicit venituri mai mici pentru populaie i bugetele locale i de stat.

    Aderarea Romniei la UE a dus la o masiv migrare a forei de munc specializate spre rile dezvoltate din vestul Europei, amplificat, n ultima perioad de criza economic i recesiune. Criza cantitativ de personal calificat din turism se suprapune pe criza de personal in ce privete calitatea. Se estimeaz c mai puin de 20% din absolvenii liceelor sau universitilor specializate in turism cu programe turistice ajung in final s lucreze in sectorul ospitalitii i turismului. Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor competene i aptitudini i nu respect standardele. Nu exist o pregtire continu adecvat pentru a ine pasul cu necesarul de aptitudini i cunotine al personalului existent in sectorul ospitalitii la diferite niveluri.

    Analiza SWOT a factorilor exogeni de nivel naional Puncte tari Puncte slabe - pe plan naional, oferta turistic din Sibiu este bine conturat i variat alturi de serviciile de bun calitate ambele privite relativ la nivelul turismului romnesc - popularitatea n cretere, pe plan naional, a turismului montan i veloturismului duce la o cretere a cererii de noi destinaii

    - circulaia turistic n zona montan a Romniei a avut o evoluie relativ stagnant, situndu-se la cca. 1 milion de persoane anual - numrul destul de important de uniti de cazare care nu sunt clasificate dup normele n vigoare - lipsa personalului specializat din domeniu ca urmare a plecrilor n strintate i a lipsei de motivaie i pregtire pentru activitile din turism

    Oportuniti Riscuri - Sibiul s-a impus ca destinaie turistic cu specific bine individualizat alturi de zone ca litoralul Mrii Negre, Bucovina, Maramure, Valea Prahovei sau Bran - Moeciu

    - concurena cu alte staiuni montane (dotate la un nivel superior) care suprapus pe efectele actualei crize economice poate bloca dezvoltarea zonei munilor Cindrel - dezvoltarea insuficient a infrastructurilor, n special a celor de transport

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    7

    c.1. Factori endogeni Evoluia teritoriului (perioada interbelic, perioada economiei centralizate, perioada dup 1990). Prima meniune documentara referitoare la inuturile sibiene dateaz din 20 decembrie 1191, cnd papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care i-a avut sediul la Sibiu. Menionat sub numele de Hermannsdorf n anul 1321, n a doua jumtate a secolului Sibiul obine calitatea de civitas.

    Perioada medieval se caracterizeaz n Sibiu printr-o dezvoltare economic continu, marcat de activitatea breslelor. Numrul breslelor a crescut treptat, n a doua jumtate a secolului al XVI-lea existnd 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, ntr-o perioada n care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor, care mai trziu au susinut profilul industrial dezvoltat al zonei.

    Cu timpul prezena populaiei romneti n ora a devenit tot mai important, Sibiul transformndu-se spre mijlocul secolului al XIX-lea, n centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naiuni. Din Sibiu activeaz Partidul Naional Romn din Transilvania, care declaneaz cea mai ampla micare social-politic din a doua jumtate a secolului al XIX-lea.

    A doua jumtate a secolului al XIX-lea i primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica i sociala fr precedent n Sibiu. La nceput de secol XX, Sibiul este un ora vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea ora din Imperiul Austro-ungar iluminat electric i al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Staiunea Pltini a fost ntemeiat de Societatea Carpatin Ardelean a Turitilor - SKV (Siebenbrgischer Karpatenverein), n 1894, fiind cea mai veche staiune montan din Romnia. Staiunea este situat pe versantul de nord-est a munilor Cindrel, la 32 km SV de Sibiu, fiind staiunea montan amplasat la cea mai mare altitudine (1442 m) din ar. Arhitectura primelor cabane construite aici fiind inspirat de cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac. Din nucleul iniial al staiunii se pstreaz Casa turitilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) i Schitul cu biseric de lemn, ridicat n deceniul trei al secolului XX, toate declarate monumente istorice. Dezvoltarea urbanistic, economic i social care a afectat Sibiul la nceputul sec. XX, este frnat de izbucnirea primului rzboi mondial. n 1919 denumirea oraului se schimba oficial in Sibiu, iar strzile primesc denumiri romneti. Sistemul comunist cu mici excepii nu adus modificri n oraul vechi, iar Sibiul devine reedina judeului cu acelai nume in 1968. Staiunea Pltini are n aceeai perioad o dezvoltare relativ redus, aici construindu-se instalaia de telescaun care deservete prtia de schi i alte obiective. La 21 decembrie 1989 ncep la Sibiu demonstraiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, Sibiul fiind al doilea ora, cronologic dup Timioara, care s-a ridicat mpotriva dictaturii comuniste. n perioada de dup 1990 Sibiul a fost scena unor numeroase schimbri ce au avut loc n plan social i economic. Un mare numr din populaia de etnie german din jude a emigrat, odat cu o parte a forei de munc ce activa n industria local. Economia a fost restructurat prin nchiderea a numeroase uniti, dar s-a redresat prin nfiinarea de noi ntreprinderi i sucursale ale unor firme strine. n prezent Sibiul este un centru dinamic, care polarizeaz energii din numeroase domenii: economic, financiar, cultural, educaional, turistic, s.a. d) DIAGNOSTICAREA STRII ACTUALE A TERITORIULUI

    d.1. Domeniul int Structura teritoriului

    d.1.1. Localizare geografic, cadru administrativ-teritorial, regiunea de dezvoltare Situat n Regiunea de Dezvoltare Centru1, arealul Pltini - Cindrel este caracterizat de un relief preponderent montan, favorabil dezvoltrii turismului care are aici vechi tradiii i un mare potenial de dezvoltare. n Regiunea Centru exist cteva zone n care predomin factori favorizani ai dezvoltrii care sunt n general conferii de existena resurselor naturale, a vegetaiei forestiere,

    1Regiunea de Dezvoltare Centru a fost constituit n baza Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional n Romania;

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    8

    potenialului agricol ridicat i de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltrii se caracterizeaz printr-o slab diversificare a activitilor economice, dependena aproape exclusiv de agricultur, infrastructura social deficitar, acces dificil la reelele de transport.

    De altfel, Regiunea Centru este prezent n turismul montan, mai ales pentru sporturile de iarn, prin staiunile turistice Poiana Braov, Predeal, Prul Rece, Pltini. Creterea animalelor este relativ bine dezvoltat n toate judeele regiunii, n zona montan constituind principala activitate agricol. Creterea oilor, activitate tradiional a locuitorilor din Munii Cindrelului, Munii Sebeului i zona Branului, se afl n uor declin n ultimul deceniu din cauza dificultilor privind valorificarea produciei.

    Regiunea turistic Pltini-Cindrel este situat n sudul judeului Sibiu i se contureaz pe unitile administrativ teritoriale Sibiu, Poplaca i Rinari, din punct de vedere teritorial aceasta graviteaz spre un centru urban atractor major, respectiv municipiul Sibiu, fa de care staiunea Pltini este situat la 30km n SV. Totodat, staiunea de interes naional Pltini a fost amenajat la 1442m, iar prin condiiile naturale prezint un potenial semnificativ de omologare internaional, fiind o arie receptoare de turiti. n zona Sibiului, ca urmare a standardului de dezvoltare mai ridicat i a societilor nfiinate, s-au amenajat prtii de schi, pe care se organizeaz multe competiii de profil. Societatea Karpatina Transilvan (S.K.V.) a nfiinat staiunea Pltini n ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, construindu-se i o serie de vile; prtiile sale au o lungime total de 17490m2.

    Localizarea staiunii montane Pltini n cadrul arealului PATZIC Pltini-Cindrel

    Vatra satului Rinari este localizat la 573m, pe o suprafa de circa 2 km2, situat pe un teren cu o configuraie variat; aezarea se ntinde de-a lungul rurilor Caselor i tezii. Tipologic, Rinariul prezint caracterul unei aezri puternic aglomerate i cu extinderi tentaculare spre nord-est i sud-vest, urmrind cursul rurilor. Vatra satului Poplaca este amplasat pe un teren care prezint uoare denivelri i este situat la o altitudine de 505-550m. Ca structur intern, aezarea este de tip ngrmdit, cu vatra de forma unui poligon neregulat, uor alungit pe valea care strbate aezarea3. d.1.2. Cadrul natural/mediul Cadrul de desfurare a activitilor turistice, specifice regiunii Pltini-Cindrel este rezultatul aciunii modelatoare a factorilor naturali, completai de influena antropic asupra mediului ambiant.

    Caracteristicile geomorfologice i geologice ale regiunii turistice Pltini-Cindrel Baza peisajului natural pe care se grefeaz elementele de culturalitate este reprezentat de treptele morfogenetice, pornind de la cele depresionare i culminnd cu cea montan care cuprinde Munii

    2Gingulescu, D.M., (2010) Potenialul schiabil al Romniei, Universitatea Babe-Bolyai, Cluj Napoca; 3Irimie, C., Dunre, N., Petrescu, P., (1985) Mrginenii Sibiului: civilizaie i cultur popular romneasc, Institutul de Cercetri Etnologice i Dialectologice, Muzeul Brukenthal;

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    9

    Cindrelului. Analiza geomorfologic a arealului considerat s-a realizat pe baza hrilor topografice, scara 1:50.000.

    Fig.nr.2 Desfurarea altitudinal a regiunii Pltini-Cindrel n cadrul unitilor geografice; sursa: Atlasul Geografic al Judeului Sibiu, 2010

    Zona montan a regiunii turistice Pltini-Cindrel se suprapune peste arealul rocilor metamorfice specifice seriei de Sebe-Lotru, care alctuiesc cea mai mare parte a Munilor Cindrel. Sunt formai din isturi ale pnzei getice, cu formaiuni de micaisturi, gnaise, micacee, paragnaise, amfibolite, cuarite. Depozitele de sedimente badeniene se contureaz n acest areal prin orizontul argilelor istoase care afloreaz la Rinari, unde apare totodat i ultimul orizont, al marnelor4.

    Relieful regiunii Pltini-Cindrel este dispus n trepte, trecnd de la arealul montan al Munilor Cindrel, cu destinaie predominant forestier i cu pariale ochiuri de punat, la poduri piemontane slab degradate cu destinaie pastoral i pomicol, la poduri piemontane slab nclinate cu destinaie predominant pomicol i cerealier. La exteriorul acestora se desfoar poduri de teras cvasiorizontale cu destinaie ndeosebi cerealier, fa de care Municipiul Sibiu este aplasat ntr-o zon de lunc suspendat.

    Principala resurs natural pentru turismul regiunii analizate este reprezentat de Munii Cindrelului care se desfoar la nord de vile Sadului i Frumoasei i aliniaz cele mai mari nlimi n Culmea Onceti (1717m), Beineul (1962m), Rozdeti (1954m), Niculeti (2036m), Cindrel (2244m), erbota Mare (2009m) i Oaa Mare (1734m). Cuprinde componente morfologice cu impact semnificativ din punct de vedere peisagistico-turistic care este valorificat ndeosebi prin complexul turistic Pltini care se contureaz pe interfluviul format de vile Dneasa i Sentina, la o altitudine medie de 1400 m5. Munii Cindrel nu prezint abrupturi ori denivelri accentuate n spaiul interfluvial. Interfluviile largi, cu aspect de platouri uor rotunjite, coboar cu unele inflexiuni de la peste 2 000m pn sub 900m, nivelul treptei deluroase i al depresiunilor pre-montane. Caracterul rotunjit al formelor de relief (cupolare, netezite, neuri sau curmturi largi) este o consecin direct a litologiei i micrilor tectonice care au stimulat eroziunea fluvial i crio-nival. Sunt alctuii din roci cristaline, etalnd culmi nalte, masive i puin nclinate, i pstreaz urmele suprafeelor de eroziune specifice Carpailor, etajate de la 800-900m pn la peste 2000m: pediplena carpatic, situat la 1700-2000m, din care se ramific periferic culmile medii (suprafaa Ru-es) i suprafaa carpatic de bordur (Gornovia). Relieful glaciar al Cindrelului este reprezentat prin circuri i vi glaciare care apar la obria vilor Cibin, Dobra i Sebe. Modelarea glaciar cuaternar nu a fost suficient de puternic, datorit altitudinii mai coborte, astfel c singurele circuri, mai mult cu caracter nival ori nivo-glaciar sunt cele cteva cldri suspendate de sub Vf. Cindrel

    4Ministerul Transporturilor Turismului i Construciilor, (2007) Identificarea i delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecri de teren i inundaii) hri de hazard la nivelul teritoriului judeean; 5Ciang, N., (2009) Mrginimea Sibiului. Potenial turistic, amenajare i valorificare turistic, Geographia Napocensis, III, nr.2, pp. 39-59;

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    10

    (Iezerul Mare, Iezerul Mic i Iujbea), care adpostesc lacuri nivo-glaciare, cu denumiri identice cu circul sau cldarea n care s-au format.

    Treapta deluroas piemontan este reprezentat de Piemontul Cibinului (piemont de acumulare) care se desfoar ntre Valea Serviului i Valea Lupului. Suprafaa piemontan se desprinde de munte la altitudinea de 590m i coboar spre nord-est pn la 470m, rmnnd suspendat deasupra albiei Cibinului. Limea suprafeei interfluviale Servi-Valea Lupului este de 0,5-2,2km i este puternic fragmentat de afluenii secundari, de dreapta, ai vii Poplcii i cei de stnga ai vii Serviului. Contactul morfologic al piemontului cu treapta de vale se realizeaz printr-o suprafa continu, de glacis, cu o pant medie de 2-50/00, iar grosimea depozitelor piemontane variaz ntre 5-30m.

    Treapta depresionar include Depresiunea Sibiu, inclusiv formele morfologice de contact (glacisurile) dintre dealurile piemontane i depresiune ori dintre componentele vilor (terase, lunci). Depresiunea Sibiului (333km2) este drenat de Cibin i afluenii si i dezvoltat asimetric, fiind mai extins spre culoarul Viei. Racordarea vetrei depresiunii cu structurile montane se realizeaz treptat prin intermediul teraselor, glacisurilor i a suprafeelor piemontane. ntreaga arie depresionar apare dominat dinspre sud i sud-vest de un adevrat abrupt (structural), modelat i fragmentat de numeroase vi nguste dar accesibile. Glacisurile de bordur din Depresiunea Sibiului ocup spaiile dintre Poplaca i Orlat. Ele sunt prezente ca suprafee de racord, slab nclinate, ntre munte i cmpia piemontan. Terasele Cibinului, n numr de trei (de la 5-10m, cu altitudine absolut de 405-415m pn la de 40-50m sau 70m, cu o altitudine absolut de 450-475m), nsoesc rul pe partea dreapt.

    Analiza contextului hidroclimatic Hidrologia-apele de suprafa din regiunea Pltini-Cindrel Regiunea este drenat de afluenii rului Cibin (Valea Spunului, Valea Servi, Sadu i afluenii acestora), al crui bazin hidrografic are, n cei 2237km2 pe care se desfoar, o diferen de nivel de peste 1700m ntre izvor i vrsare (zona de confluen Sadu-Hrtibaciu-Cibin-Olt).

    Fig.nr.3.Bazinele hidrografice din zona Pltini-Cindrel

    Rul Cibin izvorte de pe versantul nordic al Munilor Cindrel, prin unirea a dou ruri cu obria n lacurile glaciare Iezerul Mare i Iezerul Mic. n zona montan prezint un profil longitudinal n trepte, cu praguri, cu pant medie ridicat. Debitul mediu multianual la confluena cu Oltul este de 15,5m/s, aportul cel mai important avndu-l Sadu cu 4,4m/s i Hrtibaciu cu 3,3m/s. Variaia debitelor medii anuale indic pentru anii ploioi valori de 2,1 ori mai mari, iar pentru anii secetoi de 0,4 din debitul mediu multianual. n timpul anului, scurgerea cea mai ridicat se face n intervalul mai-iulie, iar cea mai sczut

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    11

    n noiembrie-ianuarie. Debitul mediu multianual de suspensii al rului Cibin este de 4,85kg/s, aportul cel mai important fiind al rului Hrtibaciu de 1,5 kg/s, care are bazinul n depozite sedimentare neogene. Bazinul hidrografic al Cibinului este un sistem dinamic, particularitatea sa derivnd din conexiunea unor elemente caracteristice precum: 1)suprapunerea sistemului hidrografic al Cibinului peste trei uniti de relief distincte, respectiv munte, podi i depresiune, fapt ce se reflect direct n regimul precipitaiilor; 2) varietatea deosebit a reliefului (n funcie de litologie, de structur, de tectonic), ce se reflect n aciunea difereniat a precipitaiilor, ca agent exogen de modelare; 3) topoclimatele specifice ce caracterizeaz diferitele uniti ale bazinului Cibinului ce se regsesc n variaia parametrilor climatici n general i a celor pluviometrici n special.

    Pe teritoriul u.a.t. Rinari apar acumulrile artificiale de ap Negovanu, n lungul prului Negovanu Mare, folosit n producerea energiei electrice i o serie de lacuri naturale pe Izvorul Sunani, iar n u.a.t. Sibiu, pe Valea Aurie i Rusciori.

    Clima regiunii Pltini-Cindrel Dintre factorii geografici, relieful are rol determinant n regimul precipitaiilor, impunndu-se prin altitudine, expoziia versanilor, pant i configuraia formelor sale. Altitudinea determin modificarea pe vertical a tuturor elementelor climatice. Precipitaiile atmosferice cresc pe msura creterii altitudinii, pn la o anumit nlime, numit optim pluviometric, dincolo de care ncep s scad. Expoziia versanilor imprim diferenieri ntre versanii sudici, care primesc cantiti mai reduse de precipitaii, comparativ cu cei nordici, unde cantitile de precipitaii sunt mai mari. Versanii adpostii fa de circulaia general a atmosferei (versanii estici) primesc cantiti mai mici de precipitaii, comparativ cu cei vestici. nclinarea versanilor are rol important n nclzirea difereniat a suprafeelor cu diferite pante, de aici decurgnd i rolul n repartiia cantitii de precipitaii. Configuraia reliefului determin modificarea elementelor climatice. n formele concave (depresiune, culoare de vale) apar frecvent inversiuni de temperatur, persist ngheul, vntul este mai redus, iar precipitaiile mai puine. n formele convexe (creste, vrfuri), crete viteza vntului dar i convecia orografic, cu implicaii semnificative n sporirea cantitii de precipitaii6.

    Zona montan are un climat specific cu temperaturi medii anuale mai sczute, n acest caz fiind caracteristice verile rcoroase cu precipitaii abundente i iernile cu temperaturi sczute, cu ninsori abundente i strat de zpad mai ndelungat. n zona de dealuri verile sunt calde, precipitaiile relativ frecvente, ca i intervalele mai calde. n sezonul rece, n depresiunea Sibiu sunt frecvente inversiuni termice cu ierni mai reci dect zonele cu altitudini mijlocii ale munilor. Circulaia general a atmosferei este caracterizat de frecvena mare a aportului de aer temperat oceanic din vest, mai ales n sezonul cald i frecvena sczut a aerului temperat continental dinspre nord-est i est.

    Temperatura aerului este influenat mult de altitudinea reliefului. Datele meteorologice colectate de staia meteo Pltini (1453m) i cea din Sibiu (443m) indic o temperatur medie anual care oscileaz n jurul valorii de 9C. n zona median montan temperatura coboar sub 5C. Temperatura medie a lunii iulie este de 20C la Sibiu, 13,4C la Pltini i 7-8 n zona de creast. Maximele absolute au depit 37C n partea joas a judeului, 30C la Pltini i 22C pe culmile cele mai nalte.

    Numrul mediu al zilelor de nghe este de 123,8 la Sibiu, 155,2 la Pltini i de peste 200, n zona de creast a munilor. Precipitaiile sunt n general mai mari cu ct altitudinea este mai mare. Cantitatea medie anual este de 906,1mm la Pltini, 652,9 mm la Sibiu i peste 1200 mm pe culmile cele mai nalte. Cantitile medii lunare cele mai mari cad n iunie i sunt de 153mm la Pltini, 111,6 mm la Sibiu i n jur de 150 mm la peste 2000 m. Cantitile medii lunare cele mai mici cad n februarie, n partea joas a judeului, respectiv 26,1 mm la Sibiu, n noiembrie, 41,5mm, la Pltini i n zona montan nalt, n septembrie, de 50 mm. Cele mai mari precipitaii cad n

    6Alecu, S., (2008) Regimul pluviometric din bazinul hidrografic Cibin i efectele induse asupra mediului geografic, Universitatea Babe-Bolyai, Cluj Napoca;

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    12

    sezonul cald i sunt nsoite de descrcri electrice frecvente. Cantitile maxime czute n 24 de ore sunt de 92 mm la Sibiu i 88,3 mm la Pltini.

    Pentru activitile turistice, att n regiunile joase, ct i n cele nalte, precipitaiile sub form solid au un efect de potenare a acestora. Astfel, pentru practicarea sporturilor de iarn n regiunile nalte i a agroturismului n regiunile joase existena unui strat de zpad consistent, respectiv a precipitaiilor sub form de ninsoare sunt elemente mai mult sau mai puin obligatorii. Precipitaiile solide din perioada rece a anului, cel mai adesea, se acumuleaz i formeaz stratul de zpad. Importana acestuia deriv din faptul c activitile socio-economice sunt afectate n funcie de grosimea i persistena acestuia. Durata medie anual a stratului de zpad este de 54 de zile la Sibiu, 120 de zile la Pltini i peste 200 de zile pe culmile cele mai nalte.

    Vnturile sunt influenate mult de relief. La Sibiu predomin vnturile dinspre NV i SE, la Pltini cele din V, SV i E, iar pe culmile cele mai nalte domin vnturile din V i NV. Frecvena medie anual de calm este mai mare n zonele depresionare, 57,5% la Sibiu i mic n sectorul montan de 18,3% la Pltini. Vitezele medii anuale oscileaz ntre 1,8 i 4,5m/s la Sibiu i ntre 1,5 i 6,5m/s la Pltini. La sfritul iernii i nceputul primverii dinspre zona montan bate Vntul Mare, mai cald, care provoac nclziri accentuate i topirea brusc a stratului de zpad.

    Elemente biogeografice-vegetaia i fauna, habitatele Configuraia reliefului i diferenele de altitudine au imprimat o etajare clar a vegetaiei n partea de sud a judeului. Zonalitatea vertical a regiunii Pltini-Cindrel, n dou trepte majore ale reliefului (Munii Cindrel i Depresiunea Sibiu), se reflect inclusiv n componenta fitogeografic. Vegetaia dealurilor i podiurilor include: subetajul gorunetelor, zona nemoral, avnd o rspndire restrns n depresiunile submontane. Subetajul gorunetelor cuprinde, aproape peste tot, dou fii zonale: a alternanei de fag i gorun i a gorunetelor. Prima este format n zona de interferen a fgetelor i a gorunetelor (caracterizat prin alternana, relativ regulat, a celor dou formaii), iar cea de-a doua, ntlnit la altitudinile cele mai joase ale etajului nemoral, este caracterizat prin dominarea exclusiv a gorunetelor. Zona nemoral (stejretele), ca i etajul nemoral, se caracterizeaz prin pduri de foioase, predominant din specii de stejar la care se adaug, n proporie redus, gorunii (la limita superioar), carpenul, teii, frasinii, ulmii, paltinii, plopul tremurtor, mrul i prul pdure.

    Zona pdurilor de munte este reprezentat prin dou etaje: etajul boreal (al molidiurilor) i etajul nemoral (al pdurilor de foioase). Etajul boreal al molidiurilor se localizeaz exclusiv n regiunea muntoas, formnd partea superioar a domeniului forestier. Constituie formaiunea zonal a etajului boreal, la altitudini medii de 1000-1600 m (n Munii Cindrel). Vegetaia este dominat de vastele pduri de molid, fiind srac n specii. Pe lng molid, specie absolut dominant n toate ecositemele formaiunii, mai pot aprea sporadic paltinul de munte, scoruul, bradul i fagul. Arbutii sunt foarte slab reprezentai, iar pajitile secundare, instalate pe locul pdurilor de molid, sunt dominate de piuul rou, poic i trsa. Etajul nemoral se caracterizeaz prin pduri de foioase mezofile de tip central-european, fiind situat ntre limite foarte variabile limita superioar fiind de 800-1200 (1300m), iar cea inferioar de 400 (300)-500m. n cadrul etajului nemoral se disting dou subetaje: subetajul pdurilor amestecate de rinoase i fag i subetajul pdurilor de fag (al fgetelor). Pdurile amestecate de rinoase i fag au n componen trei specii principale: fagul, bradul, molidul. Alturi de ele se ntlnesc, n exemplare rare, paltinul i alunul de munte, scoruul, frasinul, teiul pucios. Pajitile secundare sunt dominate de speciile mezofile i o serie de alte graminee. Fgetele sunt mult mai larg rspndite n cadrul spaiului montan al Cndrelului. Fagul, specia principal, este specia dominant cruia i se adaug specii de amestec diseminate, paltinul, ulmul de munte, teii, gorunul, carpenul. Dintre arbuti sunt puin frecveni alunul, pducelul, slaba moale, socul. Pajitile secundare ce se gsesc pe locul fostelor pduri de fag defriate sunt de foarte bun calitate fiind compuse din piuc, piptnri, piuul de livad, tremurtoarea, trifoi.

    n Munii Cindrel limea zonei mpdurite este mai compact i mai extins n bazinele superioare ale Cibinului, Sadului i Sebeului, unde domin molidul. Etajul subalpin se dezvolt ntre 1600 i 2000m i este alctuit din jneapn, ienupr, smrdar, merior, afin i pajiti de pruc. Pe

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    13

    numeroi versani despdurii s-au produs eroziuni care au degradat covorul vegetal, favoriznd extinderea pajitilor cu specii vegetale de valoare furajer redus. Totodat, tierea pdurilor pe suprafee mari favorizeaz declanarea n mas a alunecrilor de teren. Zona alpin este localizat n golurile de munte, deasupra limitei superioare a vegetaiei arborescente. Din cauza condiiilor de mediu relativ diferite ntre partea superioar i cea inferioar (din apropierea zonei forestiere) a zonei alpine, de obicei, vegetaia culmilor alpine se submparte n dou etaje de vegetaie: etajul alpin i etajul subalpin. Etajul alpin este reprezentat prin pajiti alpine, se ntlnete la altitudinile cele mai mari, la peste 2200m, n Munii Cndrel. Se caracterizeaz prin asociaii de ierburi scunde, adaptate la frig, uscciune i vnturi puternice. Plantele lemnoase sunt reprezentate prin arbuti trtori: Loiseleuria procumbens, Dryas octopetala, Salix herbacea, Salix retusa. Etajul subalpin este mult mai bine reprezentat, fiind mult mai extins, la altitudini cuprinse ntre 1600 (1700m) i 2000-2200m. Caracteristica principal o constituie prezena ntinselor suprafee de tufriuri, singure sau n alternan cu pajitile7.

    Fauna este variat i adaptat n cea mai mare parte domeniului forestier, multe din specii avnd valoare cinegetic deosebit. Dintre mamiferele de interes vntoresc se remarc ursul, cerbul, cpriorul, jderul, rsul, mistreul, iepurele i altele. Acestora li se adaug nenumrate specii de psri, printre care ierunca, cocoul de munte, ciocrlia de munte. Crestele munilor nali reprezint domeniul favorit al caprei negre, declarat monument al naturii, fiind ocrotit de lege, iar apele rurilor i lacurilor sunt populate cu pstrv, biban, clean, crap, tiuc.

    d.1.3 Resursele naturale Resursele de ap. Localitile beneficiaz de ap brut din zona montan a crei calitate este bun, cu toate c nu este conform n totalitate cu standardele Uniunii Europene. Datorit reliefului muntos, n cea mai mare parte a anului, apa nu necesit tratare complex, ns zonele de protecie sanitar cu regim sever ale surselor de ap sunt respectate n puine cazuri, existnd un anumit grad de vulnerabilitate a surselor de ap la poluare. n localitatea Poplaca, lucrrile pentru introducerea sau extinderea reelelor de distribuie a apei sunt n execuie8.

    Apele freatice din regiunea muntoas sunt cantonate ndeosebi n scoara de alterare, ceea ce nu poate asigura rezerve momentane mari, dei umiditatea este ridicat, precipitaiile depind valoarea evaporabilitii de 1,5-5,0 ori. Precipitaiile bogate i frecvente completeaz rapid rezervele scurse, determinnd o circulaie intens a apelor freatice. Apele freatice aparin n cea mai mare parte subregiunii corespunztoare isturilor cristaline. Circulaia apelor freatice este intens. Mineralizarea apelor freatice este, n general redus (sub 200 mg/l), dominnd apele carbonatate. n regiunea submontan cantiti nsemnate de ape freatice sunt cantonate la adncimi mai mari n depozitele piemontane. Bogia lor este pus n eviden prin linia de izvoare ce apar la contactul cu depresiunile submontane. Apele de adncime cu caracter ascensional lipsesc aproape cu totul n zonele cu roci compacte. n regiunile isturilor cristaline ele pot aprea izolat pe unele falii. Apele de adncime sunt prezente n regiunea submontan, unde predomin depozite sedimentare friabile9.

    Destinaia i folosina solurilor. Regiunea Pltini-Cindrel se remarc prin prezena n arealul montan a protisolurilor, aflate n stadiul incipient de formare i care au o fertilitate natural redus i o gam limitat de folosine, n general pajiti i pduri, ele aprnd pe suprafee reduse, disjuncte, predominant n regiunile cu relief accidentat (montane i, mai rar, deluroase), fie n luncile rurilor sau acolo unde substratul litologic este format din depozite grosiere. n regiunea montan, n care domin isturile cristaline, se etajeaz soluri brune acide, soluri brune podzolice (feriiluviale), podzoluri i soluri 7Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, (2008) Plan de amenajare a teritoriului zonal PATZ Mrginimea Sibiului, Faza I-a Situaia existent. Analiza SWOT; 8Starea mediului n Judeul Sibiu, 2011; 9Universitatea Babe-Bolyai, Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regional, (2008) Plan de amenajare a teritoriului zonal PATZ Mrginimea Sibiului, Faza I-a Situaia existent. Analiza SWOT;

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    14

    humicosilicatice, ultimele n zona pajitilor alpine. n luncile rurilor principale i ale afluenilor lor apar soluri aluviale n diferite stadii de evoluie. Folosirea intensiv a resurselor de sol menine n actualitate efectuarea lucrrilor ameliorative, dintre care mai importante sunt: amenajarea complex antierozional a bazinelor hidrografice, pentru prevenirea i combaterea eroziunii solurilor; fertilizarea raional a solurilor acide; eliminarea excesului temporar de ap de pe solurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale din depresiune.

    Cea mai mare parte a teritoriului cuprins n regiunea Pltini-Cindrel se suprapune spaiilor montane, astfel c din punct de vedere al condiiilor orografice i pedoclimatice se fac resimite anumite condiii de restrictivitate. Diferenierile condiiilor pedologice i climatice se reflect i la nivelul structurii terenurilor agricole, att din punct de vedere al folosinelor, ct i al fertilitii solurilor. n acest context, cea mai mare parte a activitilor economice sunt agricole i forestiere ori au o strns legtur cu acestea.

    Zone naturale protejate cuprind, n cadrul reelei Natura 2000, situl ROSCI0085 i ROSPA0043 Frumoasa. Pe teritoriul localitii Rinari, Parcul Natural Cindrel, iar n sudul municipiului Sibiu, Parcul Natural Dumbrava Sibiului si pe teritoriul localitatilor Sura Mica, Slimnic situl ROSCI 0093 Insulele Stepice Sura Mica- Slimnic

    Parcul Natural Cindrel reprezint o zon complex de flor, faun, geomorfologic i hidrografic cuprinznd culmi netede i circuri glaciare. Parcul se afl la limita sud-vestic a teritoriului administrativ al judeu

    lui Sibiu, avnd o suprafa de 9.043ha. Arealul conferit acestei zone este delimitat de Vf. Piatra Alb (2178m) n sud, Vf. Iujbia (1989m) n est, Vf. Rozdeti (1954m) n nord-est pn n Vf. Foltea (1963m) continund cu Vf. erbota Mare (2016m) nspre vest. Parcul este ncadrat administrativ comunelor Gura Rului, Rinari, Tilica i Jina. Accesul se face din Sibiu DJ 106A-Rinari-Pltini-Poiana Gujoara-aua Btrna-Cindrel.

    Parcul Natural Dumbrava Sibiului este o zon protejat complex de flor, faun, peisagistic i cultural, Pdurea Dumbrava, situat la limita sud-vestic a municipiului Sibiu, spre Rinari i avnd o suprafa de 993 de hectare, face parte din categoria parcurilor naturale. Complexul natural reunete Pdurea Dumbrava, Grdina Zoologic, lacurile de agrement, sediul Romsilva Sibiu i Muzeul Civilizaiei Populare Tradiionale ASTRA.

    Referitor la reeaua ecologic NATURA 2000, arealul analizat adpostete Aria Special de Protecie Avifaunistic (SPA) Frumoasa care corespunde unei regiuni de munte cu pduri de conifere, mai puin mixte i cu zone descoperite-alpine. Este o zon valoroas din punct de vedere

    Fig.nr.4. Categorii de folosin a terenului n anul 2010; sursa: INSSE, baza Tempo Online; Corine Land Cover 2000

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    15

    peisagistic, cu un impact antropic nesemnificativ. n pdurile ntinse de conifere se gsesc efective importante la cocoul de munte i la ciocnitoarea de munte. n numr mai mic se ntlnesc i specii ca ierunca (Bonasa bonasia), minunia (Aegolius funereus) i ciuvica (Glaucidium passerinum). Vulnerabilitatea sitului este reprezentat de defriri i lucrri silvice, turismul necontrolat, vntoarea n timpul cuibritului, practicarea sporturilor extreme etc. Aproximativ 45% din suprafaa SPA-ului se afl n proprietate privat, iar restul n proprietatea statului.

    n cadrul Sitului de Importan Comunitar (SCI) Frumoasa, au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoper peste 80% din suprafaa total, din care cele mai reprezentative sunt pdurile de molid perialpine, jnepeniurile i punile alpine i subalpine. O parte din pduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polariznd o mare diversitate biologic terestr, constituind o avuie naional inestimabil. Multe dintre pdurile existente, pure sau n amestec, au vrste medii de peste 120 i chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populaii viabile de urs, lup i rs. Vulnerabilitatea arealului este dat de presiunea semnificativ datorat exploatrilor forestiere care nu respect ntocmai normele silvice n vigoare. Punile alpine sunt afectate de punatul excesiv i de turismul necontrolat. Jnepeniurile au fost i mai sunt (n prezent mai rar) incendiate n vederea creterii suprafeelor de pune alpin. Populaiile de carnivore mari de importan comunitar (urs, rs, lup) i populaia de capr neagr sunt vulnerabile datorit vntorii, braconajului, deteriorrii habitatelor i perturbrii linitii. Pe lng cele amintite anterior, o presiune semnificativ asupra populaiei de capr neagr este exercitat i de punatul excesiv n zona alpin (degradarea punilor alpine, gonirea i atacarea de ctre cini i epizotiile transmise de animalele domestice. 69% din suprafaa sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 31% n proprietate privat.

    d.1.4. Riscurile naturale i antropice Expunerea la hazarde naturale-alunecri de teren

    Ierarhizarea arealelor care prezint riscuri naturale a fost elaborat n conformitate cu prevederile contractului Regiunea 7 (centru) judeele Mure, Harghita, Covasna Braov, Sibiu, AlbaIdentificarea i delimitarea hazardurilor naturale (alunecri de teren), pe baza datelor existente. Hri de hazard la nivelul teritoriului judeean din anul 2007. Caracteristicile litologiei i structurii formaiunilor geologice care afloreaz pe teritoriul Pltini-Cindrel, la care se adaug cele de ordin morfologic i particularitile climatice, n principal regimul precipitaiilor, induc o serie de probabiliti de declanare a alunecrilor de teren, astfel nct se pot ncadra n categoria zonelor expuse hazardului.

    Versanii cu pante de 15-200/00 prezint un risc geomorfic moderat, avnd o adncime a fragmentrii de 50-80m, cu expoziie predominant sudic i estic, cu o densitate a fragmentrii de 2,0-2,5km/km2, afectai de procese de ravenare asociate cu eroziune intens n suprafa. n depresiunea Sibiu se ntlnesc ceva mai des, la contactul cu muntele (aa cum se ntmpl la Rinari), ele fiind totui nesemnificative. Unitatea administrativ teritorial Rinari este cuprins n lista localitilor afectate de hazardurile naturale, cuprinse n legea 575, n categoria alunecrilor de teren primare. Versanii cu pante de 2-150/00 prezint un risc redus de producere a alunecrilor de teren, avnd n vedere adncimea fragmentrii de 10-40m i densitatea fragmentrii de 0,6-0,9km/km2, cu eroziune slab n suprafa i reactivarea efemer a obriilor unor ogae i ravene. Zone fr risc sunt considerate suprafeele de nivelare i spaiile interfluviale montane, luncile rurilor, dar care pot fi afectate de procese hidrice i de srturare secundar.

    Studiul Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecri, prbuiri de teren i inundaii, pentru evidenierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naional elaborat de Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie, care a stat la baza elaborrii seciunii PATN Zone de risc natural evideniaz tipurile de teren, dup riscul i gradul de manifestare a proceselor de eroziune i alunecri:

    terenuri cu eroziune moderat puternic, cu risc ridicat de activare a alunecri de teren n cazul ploilor puternice, a schimbrii folosinelor (defriri) sau a lucrrilor de destabilizare a versanilor (construcii grele cldiri, osele);

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    16

    terenuri cu stabilitate foarte redus, afectate de eroziune puternic-excesiv asociat cu ravenri i alunecri de teren active; frecvente situaii cu exces de umiditate determinat de pnze freatice, torente sau izvoare de coast; Alunecri de teren active au fost nregistrate in timp in special in zona comunei Rinari. Despduririle n scopul extinderii suprafeelor cu puni, fnee i diverse culturi au determinat expunerea versanilor proceselor de eroziune i alunecri de teren. Degradarea terenurilor afecteaz punile, srcite i din cauza punatului excesiv precum i drumurile, potecile sau alte construcii prin alunecri de teren.

    Expunerea la hazarde naturale-inundaii Unitatea administrativ teritorial Sibiu figureaz pe lista localitilor afectate de inundaii, produse pe cursul rului Cibinului i a prurilor Rusciori, urii Mari, Valea Rece, Valea Spunului, Thinkbach. Bazinul hidrografic Cibin este un areal expus viiturilor i inundaiilor ca urmare a excesului de precipitaii. Viiturile cele mai mari se produc primvara, cnd pe fondul creterii cantitii de precipitaii intervine i creterea temperaturii care declaneaz topirea stratului de zpad. Cele mai multe viituri se produc ns la sfritul primverii i nceputul verii. Bazinul hidrografic Cibin nu este ferit de viituri i inundaii nici iarna, acestea fiind determinate de amplificarea circulaiei maselor de aer ciclonice de natur oceanic i mediteraneean. Exceptnd lunile de toamn, cnd circulaia aerului este predominant anticiclonic, n tot restul anului sunt posibile viituri i inundaii generate de excesul de precipitaii10.

    Expunerea la hazarde naturale-cutremure

    Distana relativ mare fa de focarul seismic vrncean, de liniile tectonice pasibile de transferuri de energie i echilibrul dintre aria de dezvoltare a rocilor coezive i a celor mai puin coezive din regiune, confer teritoriului Pltini-Cindrel, situat n judeul Sibiu, un grad sczut de seismicitate. Culoarul depresionar, de natur tectonic (falia sud-transilvan) dintre oraele Sibiu i Victoria situat ntre masivele Cibin, Fgra i Depresiunea Transilvaniei este mai sensibil la micrile seismice.

    Riscuri antropice - poluarea accidental a apei, solului i a subsolului Poluarea apei conform Raportului de mediu pe anul 2011 n anul 2011 au fost monitorizate n judeul Sibiu Bazin Hidrografic Olt 46 de surse de poluare. S-a efectuat supravegherea calitativ i cantitativ att a apelor uzate epurate ct i a celor neepurate, evacuate n sursele naturale de ap cu sau fr o prealabil epurare. S-a acordat o atenie deosebit apelor uzate evacuate n emisari naturali. n tabelul de mai jos sunt enumerai poluatorii din zona de studiu. Surse de poluare

    Surse de poluare Receptor Profil de activitate Cauza polurii S.C. Apa Canal SA Sibiu Cibin Colectarea i epurarea

    apelor uzate Ape uzate insuficient epurate

    S.C. Apa Canal SA Sibiu Pltinis

    Dneasa Colectarea i epurarea apelor uzate

    S.C. Mnzat Prod SRL Poplaca

    Valea Poplcii Prelucrarea crnii Ape insuficient epurate

    S.C. Izabel Prod SRL Sibiu

    Cibin Prelucrarea crnii

    Cauza polurii apelor de suprafa, din punct de vedere microbiologic, se datoreaz lipsei igienei zonelor riverane, a lipsei dezinfeciei apelor uzate fecaloid-menajere ce trec prin staii de epurare i a celor deversate fr epurare.

    Riscuri tehnologice Accidentele industriale care implic substane periculoase sunt reglementate la nivel european prin directiva Seveso II 96/82/EC. n acest cadru sunt reglementate unitar activitile legate de producia,

    10Alecu, S., (2008) Regimul pluviometric din bazinul hidrografic Cibin i efectele induse asupra mediului geografic, Universitatea Babe-Bolyai, Cluj Napoca;

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    17

    depozitarea, transportul, utilizarea sau deversarea unor substane periculoase, n vederea limitrii consecinelor pentru om i mediu. Integrarea Romniei n UE implic respectarea Directivei 96/82 CE Seveso II privind gestiunea accidentelor majore implicnd substane periculoase i a Directivei IPPC privind prevenirea i controlul integrat al polurii, ambele transpuse n legislaia romneasc.

    n zona de studiu exist un amplasament cu risc de accident major n lista obiectivelor SEVESO conform H.G. 804/2007 elaborat de A.P.M. pentru judeul Sibiu. S.C. APA-CANAL SA Sibiu avnd ca obiect de activitate captarea, tratarea i distribuia apei potabile prezint urmtoarele caracteristici:

    - o instalaie relevant pentru securitate - denumirea substanei : clor gazos - frazele de risc asociate : R 23; R 36/37; R 37; R 38 - cantitatea total de substan posibil a fi prezent pe amplasament: 14t - numr de rezervoare: 14 - stadiul autorizrii: AM nr. SB 25 din 14.01.2008.

    SC Ap-Canal SA se supune prevederilor HG nr. 804/ 2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major n care sunt implicate substane periculoase, neexistnd posibilitatea manifestrii efectului Domino.

    Operatorul are obligaia s elaboreze un document care s stabileasc politica sa de prevenire a accidentelor majore (PPAM) i care s garanteze c aceasta este implementat n mod corespunztor n scopul protejrii, la un nivel ridicat, a sntii populaiei i mediului, prin mijloace, structuri i sisteme de management adecvate. De asemenea, operatorul este obligat s asigure informaiile necesare autoritilor publice competente, la nivel regional i judeean i autoritilor publice locale responsabile cu planificarea teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activiti sau dezvoltarea ulterioar, n jurul amplasamentelor existente.

    Conform art. 13. al HG nr. 804/ 2007, autoritile publice locale responsabile cu planificarea amenajrii teritoriului, n colaborare cu autoritile publice competente la nivel regional i judeean, trebuie s ia msurile necesare pentru ca n politica de dezvoltare a teritoriului sau n alte politici relevante s fie luate n considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore i de limitare a consecinelor acestora.

    Poluarea solurilor Solul este locul de ntlnire a populaiilor: pulberile din aer i gazele toxice dizolvate de ploaie n atmosfer se ntorc pe sol; apele de infiltraie impregneaz solul cu poluani antrenndu-i spre adncime, rurile poluate infecteaz suprafeele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la ntmplare pe sol. n anilor 2010 i 2011 la nivelul judeului Sibiu nu au avut loc accidente majore de mediu sau poluri accidentale cu impact major asupra mediului.

    APM Sibiu a realizat inventarul preliminar al siturilor potenial contaminate la nivelul judeului. n zona studiat se afl situl contaminat PECO Sibiu cu suprafaa de 4.4 ha al S.C. Petrom S.A. Bucureti, avnd ca activitate poluant comerul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi i gazoi i al produselor. In zona de studiu nu exist zone critice sub aspectul deteriorrii solului.

    d.1.5. Starea factorilor de mediu Calitatea aerului Zona studiat n acest Plan de Amenajare a Teritoriului este puin poluat, problemele cauzate de poluarea aerului fiind legate de zona oraului Sibiu, datorit aglomerrii surselor de emisii poluante (nclzirea locuinelor, transport, industrie) i accentuate de condiiile climatice i geografice.

    Conform Raportului anual privind starea mediului in judeul Sibiu pe 2010 nu s-au nregistrat depiri ale valorilor limita anuale ale emisiilor de dioxid de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon. Valorile msurate n anii 2010 i 2011, se situeaz mult sub valoarea limit. Nu s-au

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    18

    nregistrat depiri ale valorilor limit sau ale pragului de alert la nici una dinte cele doua staii de monitorizare a calitii aerului din municipiul Sibiu.

    Monitorizarea benzenului efectuat n cele dou staii din Municipiul Sibiu i anume SB 1-Fond urban i SB 2-Industrial arat c n anul 2010 i 2011 nu s-au nregistrat depiri ale valorii limit anual pentru protecia sntii umane =5 g/m3. Benzenul provine, n proporie de 90%, din motoarele cu ardere intern, n urma arderilor incomplete (trafic auto), dar i din evaporarea combustibililor la stocare i transfer, din arderea lemnului i din unele procese industriale.

    Depiri ale valorilor s-au nregistrat n 2010 i 2011 pentru pulberile n suspensie fiind vorba ns de depiri zilnice, valorile medii anuale situndu-se sub valoarea limit anual admisa. Depirile valorilor limit zilnice s-au nregistrat mai ales n lunile reci ale anului, respectiv ianuarie-martie i octombrie decembrie. Aceste depiri se pot explica prin resuspensia particulelor de pe sol (ridicarea prafului de la sol datorat aciunii vntului i traficului rutier) mai ales n lunile octombrie-decembrie 2011, cnd s-a nregistrat fenomenul de secet prelungit. De asemenea, o posibil explicaie o constituie folosirea sistemelor de nclzire cu combustibil solid (ex. lemn) ale populaiei n lunile reci i mprtierea materialului antiderapant (nisip) pe osele.

    n ceea ce privete concentraia e ozon nu s-au nregistrat depiri ale pragului de informare i ale pragului de alert, ns ar fi de menionat cele 9 depiri ale valorii - int la staia SB1, n perioada 13 martie - 15 mai 2011 datorate valorilor ridicate ale intensitii solare care favorizeaz creterii concentraiei de ozon atmosferic la sfritul iernii - nceputul primverii. Pe parcursul ultimilor doi ani nu s-au nregistrat poluri accidentale sau accidente de mediu de natur s afecteze calitatea atmosferei.

    Tendine. Concentraia de dioxid de azot i de dioxid de sulf n aerul atmosferic este n scdere n ultimii ani. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea datorndu-se n special traficului rutier intens, Sibiul fcnd legtura ntre zona de sud a rii cu centrul rii i de aici mai departe ctre Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaie E 68 i E 81. La acestea se adaug surse de poluare de intensitate mai redus, din domeniul industriei construciilor de maini i utilaje, industria uoar i industria alimentar.

    Calitatea apelor de suprafa i subterane n anul 2011, activitatea de monitorizare a calitii apelor la nivelului Bazinului Hidrografic Olt - judeul Sibiu a fost realizat in conformitate cu HG 53/2009. Pentru evaluarea strii ecologice/potenial ecologic pentru corpurile de ap naturale/ puternic modificate s-au luat n considerare elementele de calitate biologice, elementele de calitate fizico-chimice generale, poluanii specifici, precum i elementele de calitate hidro-morfologice.

    Elementele biologice sunt luate n considerare n definirea celor cinci clase de calitate: foarte bun, bun, moderat, slab i proast, avnd la baz principiul conform cruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de presiuni. Pentru elementele fizico-chimice generale i poluanii specifici pentru care s-au elaborat limite s-au stabilit trei clase de calitate: foarte bun, bun i moderat. Calitatea corpurilor de ap naturale (monitorizate de ctre LCA-SGA Sibiu) pentru zona delimitat este prezentat n tabelul e mai jos. Calitatea corpurilor de ap n zona de studiu

    Curs de ap Denumire corp de ap Stare ecologic Cibin Amonte acumulare Gura Rului bun Cibin aval Sibiu (Mohu)/aval V.Lupului-amonte

    confluen Olt moderat

    Rusciori Amonte confluen Cibin/ Rusciori i afluenii Valea Salcii, Prul Stramb, Valea erpuita, Valea Popilor

    moderat

    Sadu amonte confluena Cibin bun Sursa: Tabel 3.2.1.1 Raportul privind starea mediului in judeul Sibiu 2011

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    19

    Astfel starea ecologica a rurilor din zona delimitat este bun n cazul rului Sadu pn la confluena cu Cibinul i al Cibinului pn n aval de municipiul Sibiu pentru ca apoi s-i schimbe starea ecologic ntr-una moderat, datorit confluenei cu rul Rusciori, acesta avnd stare ecologic moderat.

    Dup regimul nutrienilor rurile Sadu, Cibin i Rusciori au un potenial ecologic moderat n zona delimitat de studiu conform analizei corpurilor de ap. Din punctul de vedere al amoniului i regimului oxigenului rezultatele au fost urmtoarele:

    Calitatea corpurilor de ap n zona de studiu Curs de ap Sector Stare ecologic Cibin aval confluena Valea Lupului-amonte confluen Olt moderat Rusciori Rusciori i afluentii Valea Salcii,Paraul Strmb, Valea

    erpuit, Valea Popilor bun

    Sadu aval acumulare Negovanu- confluena Cibin moderat Sursa: Tabel 3.3.1.1 Raportul privind starea mediului in judeul Sibiu 2011

    ncadrarea corpurilor de ap subteran s-a fcut conform HG 53/2009 pentru aprobarea Planului naional de protecie a apelor subterane mpotriva polurii i deteriorrii i a Ordinului 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romnia.

    Evaluarea strii chimice a corpurilor de ap subteran a fost stabilit n urma forajelor din zona de nord-vest municipiului Sibiu i n zona Cristian pentru corpul de apa Depresiunea Sibiului rezultatul fiind o stare chimic bun a apelor freatice.

    Formele cele mai intense de depreciere multipl a calitii apei din subteran au fost identificate n zonele de intravilan rural ale judeului Sibiu, unde deeurile lichide ajung n subteran, datorit lipsei unui minim de dotri cu instalaii hidro-edilitare. Aceasta se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate i al anurilor stradale i indirect de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deeuri menajere. Aceste cauze duc la prezena n apele subterane, cu precdere, a compuilor azotului. Totui, datorit ariei restrnse, nu se poate vorbi despre o poluare general a apelor subterane. Parial, aceste probleme s-au rezolvat prin nchiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rural.

    Calitatea solului Calitatea terenurilor agricole, exprimat prin notele de bonitare ale acestora, dei nu exprim n totalitate cantitatea de humus din sol reflectnd i ali factori de mediu (n special clima) ce influeneaz cultura plantelor, reprezint un bun indicator al solurilor cu cantiti ridicate de humus. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaz n 5 clase de calitate, difereniate dup nota de medie de bonitare (clasa I 81-100 puncte pn la clasa a V-a 1-20 puncte).

    La nivel de jude solurile cu utilizarea de fnee sunt repartizate n proporie de 0.3% sunt soluri de clasa I, 3.3% soluri de clasa II, 15.4 % sunt soluri de clasa III, cea mai mare parte n proporie de 49.4% sunt din clasa IV, iar 31.5% din clasa V. In ceea ce privete punile clasa de calitate I nu este reprezentat, clasa II este reprezentat n proporie de 2.6% din total folosin, clasa III n proporie de 14.8%, iar clasele IV i V n proporie de 55.9% i respectiv 26.7 %.

    Din totalul terenurilor arabile 3% sunt soluri aparinnd clasei II, 15.5% sunt soluri de clasa III, ce mai mare pondere reprezentnd-o clasa IV de calitate 58.3 % i 23.2 % sunt soluri aparinnd clasei V de calitate.

    Repartizarea solurilor pe clase de calitate n judeul Sibiu Folosin Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

    ha % din total

    ha % din total

    ha % din total

    ha % din total

    ha % din total

    Arabil - - 3550

    3.0 18105 15,5 68120 58,3 27165 23,2 Puni - - 281

    0 2,6 15940 14,8 60240 55,9 28728 26,7

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    20

    Fnee 215 0,3 2410

    3,3 11240 15,4 36030 49.4 22990 31,5 Vii - - 18 0,7 325 12,0 965 35,8 1385 48,5 Livezi - - - - 347 6,9 2010 39,9 2687 53,2

    Sursa: Tabel 4.1.2.1. Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Sibiu 2011)

    Conform Raportului privind starea mediului n judeul Sibiu n 2010 i n 2011 pentru zona studiat nu au fost nregistrate presiuni asupra strii de calitate a solurilor, creterea animalelor i stocarea i utilizarea rezidiurilor rezultate din aceste activiti nu au afectat mediul nconjurtor. Modul de gestionarea a deeurilor nu a generat probleme astfel nct calitatea solurilor sa fie afectat.

    Poluarea cu deeuri In judeul Sibiu exist un singur depozit ecologic de deeuri menajere comunal Cristian, judeul Sibiu, operatorul depozitului fiind S.C. TRACON S.R.L. Brila. Anul de punere n funciune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de nchidere este 2030. Depozitul deservete un numr de 18 localiti printre care municipiul Sibiu, comunele Poplaca i Rinari. Exist i un punct funcional de colectarea a deeurilor de echipamente electrice i electronice, nfiinate conform legislaiei n vigoare n Sibiu, punct administrat de ctre SC Schuster & CO Ecologic SR.

    n judeul Sibiu nu exist, n prezent, activiti de tratare a deeurilor biodegradabile staii de compostare sau de tratare mecano-biologic. Din aceste cauze, cea mai mare parte a deeurilor municipale generate sunt depozitate, n prezent. La nivelul judeului Sibiu, nu exist o infrastructur foarte bine dezvoltat pentru gestionarea corespunztoare a deeurilor municipale care s poat asigura ndeplinirea intelor i obligaiilor asumate de Romnia n momentul aderrii la Uniunea European. In acest sens autoritile publice locale din judeul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 i dou prin Programul PHARE CES 2005. Prin aceste proiecte se urmrete dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deeurilor municipale, creterea gradului de colectare selectiv a deeurilor menajere i reducerea cantitii de deeuri municipale, respectiv reducerea cantitii de deeuri biodegradabile, reciclarea i valorificarea fraciei de deeuri de ambalaje din deeurile menajere.

    Exist n prezent n derulare proiectul ,,Sistem de gestiune integrat a deeurilor solide municipale n judeul Sibiu finanat prin POS Mediu i promovat prin campania Sibiul reciceaz care i propune: achiziia echipamentelor de colectare, cuprinznd containere i uniti de compostare n gospodrii; construirea unei linii de sortare cu o capacitate de 20.000 t/an la ura Mic; construirea a dou staii de compostare cu capaciti de 15.000 t/an i 7.000 t/an la Sura Mica i Medias, nchiderea i reabilitarea a 5 depozite urbane neconforme ( Sibiu-Remetea, Cisnadie, Agnita , Avrig, Tlmaciu), msuri de cretere a gradului de contientizare a publicului n vederea reducerii cantitii de deeuri, separarea materialelor reciclabile la surs. In judeul Sibiu exista o staie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata prin proiect PHARE 2005, in procedur de autorizare, nefuncional.

    d.1.6. Patrimoniul natural i cultural Patrimoniul natural Biodiversitatea Judeul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate i specii slbatice datorit cadrului natural variat, acesta avnd o biodiversitate peste media pe ar. Evaluarea biodiversitii la nivelul judeului Sibiu a fost realizat n cea mai mare parte pe baza a numeroase studii de specialitate, care s-au focalizat ns n general pe zona montan a judeului.

    Flora inventariat a judeului Sibiu include 2.455 specii de cormofite dintre care un numr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munii Carpai, printre care amintim: romania de munte (Achillea schurii), cldrua (Aquilegia transsilvanica), cornuul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinum transsilvanicum) etc. Dintre speciile extrem de rare la nivel naional pot fi amintite: ptlagina uria (Plantago maxima), amreala siberian (Polygala sibirica), angelica de

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    21

    balt (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis repens), elina slbatic (Apium nodiflorum) i alte 10 specii de interes comunitar declarate protejate prin instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara.

    Fauna de vertebrate inventariat cuprinde 60 specii de mamifere, 258 specii de psri, 34 specii de peti, 15 specii de amfibieni i 12 specii de reptile i numeroase specii de nevertebrate. Judeul Sibiu conserv 46 specii de interes comunitar i alte 22 specii de interes naional i deine pe teritoriul su administrativ un numr de 36 de tipuri de habitate de interes comunitar dintre care 16 sunt reprezentative pentru situl Frumoasa i detaliate mai jos in tabelul care enumera caracteristicile sitului Frumoasa - cod RO SCI 0085.

    Activitile de monitorizare realizate n ariile naturale protejate din judeul Sibiu relev o stare bun de conservare a speciilor i habitatelor prezente. Principalele cauze ale diminurii biodiversitii sunt supraexploatarea speciilor i habitatelor, deteriorarea ecosistemelor i poluarea. Astfel se ncearc meninerea biodiversitii i prin reglementarea activitii de exploatare a speciilor de flor i faun slbatic respectndu-se prevederile Ordinului nr. 410/2000. Aadar pe parcursul anului 2011 au fost autorizate pentru recoltare resurse naturale, de tipul ciupercilor, fructelor de pdure, plante medicinale, melci i brazi i molizi pentru srbtorile de Crciun.

    Totodat activitatea de vntoare are o importan semnificativ n conservarea habitatelor. Aceast activitate se practic pe baza autorizaiei pentru recoltare/capturare specii de interes cinegetic din fauna slbatic i n limita cotelor aprobate de autoritatea public central din domeniul cinegetic pentru un sezon de vntoare. n ceea ce privete speciile de interes CITES (specii protejate) se constat o cretere (ntre 50-64%) a numrului de exemplare aprobat pentru recolt n sezonul de vntoare 2010-2011 fa de sezonul anterior, mai puin la rs unde se menine scderea efectivelor aprobate pentru vnat.

    Zone protejate n zona delimitat de acest plan de amenajare a teritoriului se afl doua arii protejate: Parcul Natural Dumbrava Sibiului i Parcul Natural Cindrel. De menionat este faptul c aceste parcuri naturale sunt ncadrate drept rezervaii naturale n Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a zone protejate. n acest sens, aceste arii protejate sunt private de o administraie proprie i de aplicarea unui management de calitate. Arii naturale protejate

    Nr. crit.

    Denumire Tipul rezervaiei (categorie UICN)

    Suprafaa (ha.) Actul de declarare

    Administrator

    1. Cindrel Rezervaie mixt (IV-m)

    9873.0 L5/2000 CJ Alba

    2. Dumbrava Sibiului

    Rezervaie mixt (IV-m)

    993.0 L5/2000 R.A. Romsilva D.S Sibiu

    Parcul Natural Cindrel se suprapune sitului de importan comunitar ROSCI 0085 Frumoasa i ariei speciale de protecie avi-faunistic ROSPA 0043, declarate prin Ord.1964/2007 privind instituirea de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar i prin H.G. 1284/2007 privind ariile de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia.

    Conform Ordinului ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.2387/2011 pentru modificarea Ord.nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar ca parte integrat reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, 42% din suprafaa comunei Rinari se suprapune sitului Frumoasa avnd codul RO SCI 0085 i caracteristicile prezentate n urmtorul tabel.

    Caracteristicile sitului Frumoasa - codul RO SCI 0085 Tipuri de habitate 4060 Tufriuri alpine i boreale 4070 Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium 4080 Tufriuri cu specii sub-arctice de Salix spp. 40A0 Tufriuri subcontinentale peri-panonice

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    22

    6150 Pajiti boreale i alpine pe substrate silicioase 6230 Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substrate

    silicioase 6410 Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-

    argiloase 6430 Comuniti de liziera cu ierburi nalte higrofile 6520 Fnee montane 7110 Turbrii active 8220 Versani stncoi cu vegetaie chamofitic pe roci silicioase 9110 Pduri de fag tip Luzulo-Fagetum 9130 Pduri de fag tip Asperulo Fagetum 91E0 Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior 91V0 Pduri dacice de fag 9410 Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montan Specii de mamifere 1352-lup, 1355-vidra, lutra, 1361-ras, 1354-urs brun Specii de amfibieni i reptile

    1193- guhai de balt cu burta galbena; 1166-triton cu creast

    Specii de peti 1138-moioaga; 1163-zglavog; 4123-cicar Specii de nevertebrate

    1085-gandacul auriu; 1088-croitor mare, gornicul; 4046-calul dracului; 4054-cocoatul transilvanean; 4024-coritor; 1087-croitor de fag

    Specii de plante 1386-Buxbaumia viridis; 4070-clopotel; 1381-Dicranum viride; 1393-Drepanocladus vernicosus; 1389-Meesia longiseta; 4116-iarba gatului.

    Starea ariilor naturale protejate

    Parcul natural Cindrel Zon protejat complex de flor, faun, geomorfologic i hidrografic, localizat n munii Cindrelului corespunde etajului alpin i subalpin al vrfurilor, Cindrelul (2244m), Stefleti (2285 m) i Conu Mare. Este situat n arealul comunelor Gura Rului, Rinari, Tilica i Jina. Situat la limita sud-vestic a teritoriului administrativ al judeului Sibiu, Parcul Natural Cindrel cuprinde culmi de o netezime surprinztoare din arealele a doi masivi montani, Cindrel i Lotru (tefleti), unde i au obria numeroase vi, unele pornind din circuri glaciare suspendate la marginea i sub nivelul suprafeelor superioare. Peisajul este completat de reeaua hidrografic care i are obria n spaiul Parcului Natural Cindrel, de sub eaua tefleti izvornd Sadu, care curge spre est i Frumoasa (vest) cu fermectoarele ei poieni de altitudine. Apoi, n cele dou Iezere se formeaz n aval Cibinul, care parcurge mai bine de 70 de km teritoriul judeului Sibiu.

    Un punct de atracie inedit l constituie turbria dezvoltat pe Platoul Diavolului (dintre vrfurile Cindrel i Frumoasa) la peste 2100 m altitudine, ca i flora i fauna acestui spaiu. n limita nordic a Parcului Natural se afl Rezervaia Iezerele Cindrelului, iar sub 1800 de m, peste tot n arealul ocrotit, se ntinde vegetaia forestier care mbrac ntr-un mod compact clina versanilor, ca o continuare a covoarelor de jneapn, afin, smrdar de pe coamele nalte i uor rotunjite ale Cindrelului, Frumoasei, erbotei, Cristetiului, tefletiului i Iujbiei Lotrului. n arealul protejat se gsesc numeroase stne, iar punatul ovinelor este intens.

    n perimetrul parcului au fost identificate n jur de 500 de specii de plante, aparinnd tuturor ncrengturilor regnului vegetal (alge, ciuperci, muchi, licheni, ferigi, gimnosperme i angiosperme). Printre raritile floristice se pot enumera: muchiul, lichenul, zmbrul, cldrua, bulbucii, angelica, zmeoaia, bujorul de munte, genienele, volovaticul, oprliele, clopoeii, capul clugrului, etc. Din punct de vedere faunistic, mai studiate au fost psrile i mamiferele. Cea mai important specie de mamifer prezent n parc este capra neagr, iar dintre psri interesante de amintit sunt: prundraul de munte - relict glaciar aflat la marginea sudic a arealului su, cocoul de munte, pasrea omtului - pasre foarte rar pentru ornitofauna Romniei i ciocrlia urechiat balcanic.

  • Plan de Aamenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal P.A.T.Z.I.C. Pltini Cindrel

    23

    Starea de conservare a acestui ecosistem este bun, ns punatul excesiv, practicarea unui turism neecologic, precum braconajul reprezenta surse de presiune antropic asupra ariei protejate.

    Parcul Natural Dumbrava Zon protejat complex de flor, faun, peisagistic i cultural, Pdurea Dumbrava este un stejret de teras n care vegeteaz foarte bine carpenul, cireul pdure,ulmul i teiul, sporadic apare i gorunul, frasinul, ararii i scoruul. Stratul arbustiv este compus din lemnul cinelui, pducel, porumbar, snger, mce, salb moale, cruin, clin. n stratul ierbos al pdurii au fost inventariate peste 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt: opaia, brndua, lcrmia, iarba albastr, salata iepurelui, orhidee, etc.

    n Pdurea Dumbrava triesc urmtoarele mamiferele: cpriorul, veveria, ariciul, mistreul, pri, vulpea i urmtoarele psri: piigoiul mare, mierla, presura, ciocnitoarea mare, gaia, turtureaua, bufnia, pupza, cucul, cinteza, sticletele etc.

    Starea de conservare este bun, mici probleme datorndu-se turismului de week-end i a depozitrii necontrolate a deeurilor de tip menajer. Pe lng acestea, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat i prin tierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de ctre turitii neavizai.

    Managementul ariilor protejate Prin POS Mediu - Axa prioritar 4, Sectorul protecia naturii, pentru un mai bun management al ariilor naturale protejate din judeul Sibiu au fost iniiate o serie de proiecte printre care i Managementul integrat al siturilor ROSCI0085 Frumoasa i ROSPA0043 Frumoasa care a fost i aprobat. Parcul Natural Dumbrava Sibiului beneficiaz de asemenea de un plan de management elaborat care nsa nu a atins pragul minim de calitate i nu a fost aprobat de ctre autoritatea central competent pentru protecia mediului.

    Procesul de atribuire a custodiei pentru ariile protejate este ngreunat datorit faptului ca nc nu s-a nfiinat Agenia Naional pentru Arii Naturale Protejate (ANAP), autoritatea responsabil de aceste atribuiri conform Ordinul MMDD 1533/2008.

    Peisajul Romnia este printre primele tari care a ratificat, prin legea 451 din 8 iulie 2002, Convenia European a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000. n nelesul acestei convenii peisajul i diversitatea formelor sale sunt rezultatul aciunii a doi factori principali: factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie i clima) reprezentnd deci factorii de modelare a peisajului i factorii antropici (tipul i modul de rspndire a aezrilor i specificul, activitilor desfurate n cadrul acestor aezri), contribuit i acestea la modelarea peisajelor.

    Modificarea antropic a peisajului prezint aspecte foarte variate. Pentru stabilirea gradelor de antropizare s-a inut seama de intensitatea presiunii antropice i de ponderea pe care o au ariile cu diferite tipuri de modificri i cadrul complexului teritorial, punndu-se astfel accentul pe modificrile antropice. n funcie de aceste modificri n acest areal se pot identifica trei tipuri de peisaje:

    Peisajul slab antropizat al munilor Cindrel, peisaj montan care se caracterizeaz prin masivitate i culmi domoale acoperite de pajiti alpine la peste 2000 m altitudine, pajiti subalpine cu tufriuri (jneapn i ienupr) ntre 1800-2000 i pduri extinse de rinoase ntre 1400-1800m, pduri n amestec de foioase cu rinoase ntre 1000-1400m ce alterneaz cu puni i fnee. Prin dispunerea i nlimea lor, versanii permit amenajarea unor puncte de perspectiv asupra masivului (Vf. Cindrel, Frumoasa, teflesti) i asupra ntregii zone, peisajul fiind valorificat turistic ndeosebi n zona staiunii Pltini, staiunea montan situat pe coast