ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

NR. 11-12/2008 NR. 11-12/2008 68 PAGINI68 PAGINI

RRevistã editatã deevistã editatã de I Inspectoratulnspectoratul G Generaleneral al Poliåiei de Frontierãal Poliåiei de Frontierã

Satu Mare - ultima brazdã de Satu Mare - ultima brazdã de pãmânt românescpãmânt românesc

Pag. 40Pag. 40

Trafic cu migranåi...............................................Trafic cu migranåi............................................... pag. 30pag. 30Criminalisticã..................................................... pag. 33Criminalisticã..................................................... pag. 33Trafic cu droguri................................................ pag. 38Trafic cu droguri................................................ pag. 38Terorismul......................................................... pag. 46 Terorismul......................................................... pag. 46 Migraåia, în contextul aderãrii la UE .................Migraåia, în contextul aderãrii la UE ................. pag. 48 pag. 48 Stop pirateriei ....................................................Stop pirateriei .................................................... pag. 49 pag. 49 Rolul „Cabinetului” în activitatea PFR...............Rolul „Cabinetului” în activitatea PFR............... pag. 51pag. 511 DECEMBRIE - ZIUA NAÅIONALÃ .................1 DECEMBRIE - ZIUA NAÅIONALÃ ................. pag. 52 pag. 52 Istorie.................................................................Istorie................................................................. pag. 54pag. 54Consiliul naåional SNPPC - Iaæi...........................Consiliul naåional SNPPC - Iaæi........................... pag. 56pag. 56Pictorul cu epoleåi............................................. pag. 61Pictorul cu epoleåi............................................. pag. 61Sport.........................................................Sport......................................................... pag. 62 pag. 62Tradiåii......................................................Tradiåii...................................................... pag. 64 pag. 64Divertisment.............................................Divertisment............................................. pag. 66 pag. 66

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 683-684

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefsubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃsubinspector Elena URSACHI

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista “FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Ætefan ANDREESCU

Layout: Mihai BEJENARU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 5 decembrie 2008

Preå: 6 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicarenu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

2 F R O N T I E R AF R O N T I E R A S U M A RS U M A R

PFR a preluat preæedinåia BSCF, pagina 22

Cooperare româno - italianã, pagina 24

„PoartaPoarta” aerianã din aerianã din centrul României,centrul României,pagina 26pagina 26

Modificãri organizatorice, pagina 5Direcåiile PFR - la sfâræit de an,

pagina 8

Contrabandã cu åigãri,Contrabandã cu åigãri,pagina 28pagina 28

33F R O N T I E R AF R O N T I E R A E d i t o r i a lE d i t o r i a l

Se spune cã românul sau strãinul care n-a vãzut Maramureæul nu este om împlinit. Chiar nu vrem sã supãrãm pe nimeni, pentru cã noi ætim sã apreciem æi sã iubim tot ce-i pãmânt æi suflet românesc, de aici, de pretutindeni. Însã, odatã ce ajungi în Maramureæ, ochii åi se fixeazã pe turlele bisericilor din lemn, înalte de zeci de metri, care parcã-æi dau mâna cu norii æi sfideazã începutul universului ori vor sã se închine lui Dumnezeu, aducându-ne pe noi, enoriaæii, mai aproape de El. Æi toate-s fãcute acolo de mâna noduroasã, asprã æi brãzdatã de cutele lemnului æi pietrei åãranului maramureæean. Cu toate „jugurile de fier æi de lemn” din istoria locului, acolo, bãrbaåii æi femeile nu æi-au schimbat straiele, joacã de sãrbãtori la fel ca la început, femeile încã-æi torc fuiorul sau lâna pe aceleaæi fuse tocite, iar feciorii æi fetele se bucurã în serile lungi de plinul æezãtorilor cântate pe aceleaæi melodii de demult - vechi de când lumea...!

Lãpuæul a fost adus la Maramureæ în 1968 cu noua împãråire teritorial administrativã. El a fost luat din limessul Daciei Romane æi aæezat la locul lui în Åara dacilor liberi – dacii „mari” - singura zonã din nord, neocupatã de romani, însã influenåatã de Roma ca æi culturã – civilizaåie æi dezvoltare, în general.

Din orice parte ai coborî spre Terra Lapus - Åara Lãpuæului – åi se desfatã înaintea ochilor depresiunea Lãpuæului, strãjuitã de falnicul Åibleæ, 1847 m æi culmea Brezei, 1000 m. Dealurile, vãile, viroagele, defileul Lãpuæului – cãpiåele cu fân, neaua sclipitoare sub razele rãsãritului de soare, cu oameni liniætiåi dar harnici, dau impresia unui pãmânt binecuvântat de Dumnezeu.

Între Dej, Gâlgãu, Târgu Lãpuæ æi Târliæua lui Rebreanu, într-o poianã de poveste, în locul numit „La stejarul lui Pintea”, în anul 1926, pãrintele Nicolae Gherman, venit din åinuturile Buzãului, ajutat de localnicii din satul Rohia, au ridicat mãnãstirea Sfânta Ana – loc de pelerinaj spiritual æi dezvoltare culturalã pentru drumeåii æi credincioæii din toatã lumea. Mãnãstirea s-a dezvoltat în cursul anilor, ajungând la o obæte de 22 pãrinåi, pãstoriåi de pãrintele Pantelimon cu binecuvântarea I.P.S. Justinian Chira Maramureæanul æi a P.S. Justin Hodea Maramureæanul – episcop vicar. Mãnãstirea Sfânta Ana – Rohia a fost loc de liniætire æi creaåie literar filosoficã pentru mulåi oameni aleæi ai neamului: poetul Ioan Alexandru, Nicolae Steinhardt, care a scris, acolo, „Jurnalul Fericirii” æi alte lucrãri valoroase. Pãrintele Steinhardt a fiæat æi cele peste 40.000 de volume de carte pe care le deåine biblioteca mãnãstirii. Acolo, parcã reculegerea celor care au poposit, pentru o vreme, s-a transformat în forme de învãåãturã æi înãlåare spiritualã.

În comuna Lãpuæ a mai luat fiinåã o obæte în mãnãstirea Râoaia, ridicatã de curând, iar în Suciu de Sus - mãnãstirea de maici Breaza, construitã pe vechiul schit al pãrintelui doctor Florea Mureæanu, arestat æi întemniåat de comuniæti.

Lãpuæul, cu o conformaåie geograficã prielnicã pentru

apãrare, a fost „scut æi stat major” al marelui haiduc Pintea Viteazul, care a plecat de la curtea vienezã spunând: „N-am sã stau câine de pazã la împãrat ci am sã haiducesc servindu-mi neamul” æi s-a jertfit, sub zidurile cetãåii Baia (Baia Mare), într-o luptã de apãrare.

Faptele sale de mãrinimie faåã de sãraci æi de vitejie au fost puse în scenã în filmul „Pintea”, în 1976, regizor fiind Mircea Moldovan – iar rolul legendarului haiduc a fost interpretat, dumnezeieæte, de Florin Piersic, cel care a transmis mesajul æi faptele lui Gligore Pintea, nãscut în Mãgoaja – Dej.

Deæi pare un loc izolat (regiune în formã de potcoavã) care se duce pânã-n poala munåilor Åibleæ - culmea Brezei, munåii Gutâi, Åara Chioarului, Tãrliæua lui Rebreanu æi Hordoul lui Coæbuc – Lãpuæul a fost un pãmânt rodnic, æi pentru bucate æi pentru oamenii ce l-au perpetuat în miile de ani.

În Lãpuæ au fost descoperite morminte de mii de ani vechime, urme ale Culturilor Coåofeni æi Suciu de Sus, subculturã înruditã cu Gava, Otomani cu ceramicã æi metale topite în atelierele din aceea zonã. Cultura Suciu de Sus se întindea în tot Lãpuæul, pânã în Biharia, Tisa æi Solnoc Dãbâca.

Mulåi au fost cei care au luptat pentru drepturile românilor din Transilvania: Avram Iancu, Andrei Æaguna, Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Pop de Bãseæti, Ætefan Ciceo Pop, Vasile Goldiæ, Pintea Viteazul etc. – însã unul dintre cei mai mari memorandiæti a fost pãrintele dr. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Æiæeæti” – Maramureæ. Pãrintele Lucaciu a plecat la Viena, în 28 mai 1892, cu un memorandum semnat de 300 de români, la împãratul Francisc I. Lupta, dar mai ales insistenåele lui, au dus la arestarea æi întemniåarea sa la Sãtmar – Satu Mare fiind, apoi, condamnat la un an æi jumãtate închisoare, în mai 1894, Szeged – Ungaria.

Doina lui Lucaciu, scrisã de Iulia Olaru, este cântatã æi astãzi de cei care s-au nãscut – gândesc æi trãiesc româneæte în ÅARA DE ACASÃ...!

„Seghedine, Seghedine,Dumnezeu cum te mai åine?

Mureæ, Tisa pânã când Te mai rabdã pe pãmânt?”

Mulåi se-ntreabã de ce aceste meleaguri sunt ultimele fâæii de pãmânt românesc pe care tradiåia a rãmas necosmetizatã, în

Un „memorandist” nou æi vechi la Viena – Grigore Leæe, cu toaca æi glasul

Crucea de pe Vârful ÅibleæCrucea de pe Vârful Åibleæ

F R O N T I E R A F R O N T I E R A E d i t o r i a lE d i t o r i a l4

care bucuria de a fi român presupune nu un salt în istorie, ci o ancorare în prezentul nealterat al regiunii. Eu cred cã istoria trebuie respectatã, iar noi trebuie sã transmitem, cu decenåã, cu demnitate, celor ce vin peste vreme, ce s-a întâmplat, pe acest tãrâm, cum de-am rãmas la fel æi, mai ales, aici.

De câtã împãcare a omului cu el însuæi, a oamenilor între ei, de câtã înåelegere æi rãbdare avem nevoie noi oamenii, numai Dumnezeu ætie! Aæ vrea sã pot spune „e bine cã o avem”, nu doar „e bine sã o avem”. Åara Lãpuæului, zonã exploratã încã puåin arheologic, a avut aceeaæi soartã æi în etnografie æi folclor. Consideratã de interferenåã cu Bistriåa æi Nãsãudul, pãrea mulåi ani una fãrã identitate.

În zorii zilei de 20, când æi pietrele scrâæneau sub gerul „fãurar”-ului din 1954, în Stoicenii Lãpuæului, în familia lui Ioan æi Nastasia Leæe vede lumina zilei un fecior. Ursitoarele se înghesuiau la geamul lui de-abia luminat de lampã æuæotind: „A venit pe lume Grigore – sã-i dãm sã bea apã dintr-un clopoåel de argint sã aibã glasul precum acesta”. De mic, feciorul lui Ioan Leæe era nedezlipit de bunicul æi de tatãl sãu, pe câmp, în pãdure, pe toate obcinele Stoicenilor. Îi plãceau horele pe care le cântau bãrbaåii æi femeile la muncile sub care asudau pentru agoniseala zilei de mâine, dar æi la horele (doinele), nunåile æi botezurile sãvâræite de preotul sau vlãdica protopopiatului.

Imita uæor vocile care-i plãceau, învãåa cântecele vechi, dar îi plãceau æi instrumentele muzicale. Dintre ele, cel mai mult iubea fluierul.

În acea vreme greu îæi dãdea åãranul odorul la æcoalã, deæi îl dorea învãåat, dar nu avea cu cine lucra pãmântul æi vroia sã coseascã cu el în brazdã sau sã åinã de coarnele plugului tras de boii plãvani. Însã, Ioan Leæe, dupã ce cântãri mult se hotãrî: „-Îl dau pe Grigore la æcoalã!”. Tânãrul zburda de bucurie æi-æi spunea în gând „-O sã învãå sã cânt pe note muzicale...!”

A urmat apoi cursurile liceului de muzicã din Baia-Mare, fiind învãåãtor în åinutul Lãpuæan, unde a format coruri, a legat colective æi formaåii muzicale, toate în sprijinul oamenilor æi pe lângã Casa de Culturã Târgul Lãpuæ.

Vocea, timbrul, tematica, mesajul lui Leæe erau tot mai evidente în lumea maramureæeanã, dar æi naåionalã. Urechea æi sufletul ascultãtorului doreau ceva aparte, ceva care sã-i glãsuiascã æi sã fie æi vechi æi nou - aæa era Grigore Leæe.

Au fost, însã, la început semeni care nu l-au înåeles pe Grigore, însã au fost æi mulåi care au vãzut în el un rafinament ancestral în domeniu. Nu au greæit.

Lãpuænenilor parcã întotdeauna le-a fost mai la îndemânã sã meargã la æcoalã la Cluj æi chiar sã încerce sã lucreze acolo. Astfel, drumul lui Grigore era clar æi scris – Centrul de Creaåie popularã Cluj-Napoca, absolvirea

Academiei de Muzicã Gheorghe Dima Cluj-Napoca. A absolvit-o cu brio, iar apoi doctoratul în domeniu. Au urmat turnee în åarã æi în toatã lumea, din Tibet în Irlanda æi Grecia, peste Atlantic æi Pacific. Cu toaca æi fluierele în traistã, cu glasul lui, a uimit lumea æi a ridicat în picioare sãli întregi de suflete care au înåeles mesajul, deæi nu cânta în limba lor. Æi cât este de greu sã cânåi singur, fãrã orchestrã – sã baåi în lemn (toacã) cu alt lemn (ciocanul din lemn) æi sã auzi doar sunetele zburãtãcite în liniætea sãlii, împietrirea admirativã a celor mulåi, care-l ascultau.

Drumul spre Bucureæti nu a fost uæor. Pentru emisiunea „La poråile ceriului”, de pe TV Cultural - Televiziunea Românã, a fost distins cu premiul AFPTR în 2007.

1 decembrie 2008, de Ziua Naåionalã a României, Grigore Leæe a concertat la Viena în catedrala minoritãåilor æi tot cu toaca æi fluierele în concertul muzical intitulat „Obâræii”.

Cei care i-au ascultat sonoritãåile de excepåie au fost apucaåi parcã de un dor de ducã, rar avut. Au rãsunat colinde æi hori:

„Nu-i luminã nicãri” – cântat cu sala toatã odatã. Câtã durere æi bucurie transmite Grigore prin ceea ce face „Sãracu omul cu jele, Cum plânge seara la stele, Ochii i se fac mãrgele - Sãracu omul cu dor, Cum plânge seara la nor, Ochii i se fac ponor”.

Æi, dacã pãrintele Vasile Lucaciu nu a reuæit sã impresioneze Viena la 1892, a impresionat-o Grigore Leæe în 2008 æi ... „niciodatã nu e prea tãrziu”. Felicitãri MAESTRE !

Îi mulåumesc lui Grigore cã a acceptat sã bea apã din clopoåelul de argint, în 1954, ca sã ne poatã da nouã, în loc de apã, sunete rupte din spaåiul divin.

Iac-aæa, Lãpuæul æi-a regãsit o identitate æi îl rog sã accepte sã-l trec în Cartea de Onoare a Poliåiei de Frontierã Române, cu pana artistului, æi sã nu uite cã, în cartea sufletului meu, numele lui e scris cu slove de aur.

E binecunoscut faptul cã mulåi dintre cei din jur au considerat, de-a lungul timpului, cã un poliåist nu are cum sã simtã, sã vorbeascã, sã transmitã poetic, anumite mesaje. Dupã aceætia, poliåistul ar trebui sã fie rigid în exprimare æi ancorat în duritate. Voi, cei care m-aåi cunoscut, aåi vãzut æi simåit, în mine, un „om aproape de om”. Paradoxal, sunt promotorul vechiului æi artizanul noului. Sunt poliåist, în slujba cetãåeanului. Deci, sunt în slujba voastrã, a tuturor. Fie cã sunteti „cetãåeni poliåiæti”, „cetãåeni de frontierã” ori cetãåeni români!

E felul meu de a vã spune „sã auzim de bine, sãrbãtori fericite æi colindã bunã!”

Cetãåeanul Nelu POP

F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e o r g a n i z a r eR e o r g a n i z a r e 5

În scopul optimizãrii structurii PFR æi obåinerii unor rezultate pozitive cu ocazia evaluãrii Schengen, ce va fi efectuatã de cãtre experåii Statelor Membre, în cadrul PFR, începând cu data de 15 noiembrie a.c., la nivelul PFR au fost fãcute modificãri organizatorice care se referã la întãrirea unor domenii de activitate, cum ar fi capacitatea de coordonare a Inspectoratului General, supravegherea æi controlul trecerii frontierei în aeroporturile deschise traficului internaåional, combaterea fraudei documentare, cooperarea internaåionalã, capacitatea de reacåie în situaåii deosebite, comunicarea publicã æi, nu în ultimul rând, resursele umane.

Astfel, noua organigramã a PFR a suportat urmãtoarele modificãri:

S-a înfiinåat DPF Sighetu Marmaåiei, cu sediul în municipiul cu acelaæi nume. Aceasta are în subordine IJPF Maramureæ æi IJPF Satu Mare, în timp ce la DPF Oradea au rãmas subordonate IJPF-urile Arad æi Bihor.

De asemenea, prin trecerea IJPF Botoæani din subordinea DPF Iaæi în subordinea DPF Rãdãuåi, împreunã cu IJPF Suceava se formeazã noua DPF Rãdãuåi, în timp ce la DPF Iaæi rãmân în subordine IJPF-urile Iaæi, Vaslui æi Galaåi.

A fost constituitã Direcåia Management Puncte ale Poliåiei de Frontierã Aeroportuare, în cadrul IGPF. Astfel, punctele poliåiei de frontierã aeroportuare din cadrul inspectoratelor judeåene trec în subordinea nemijlocitã a IGPF. Asigurarea logisticã a punctelor aeroportuare din judeåele de frontierã se va efectua de cãtre inspectoratele judeåene ale poliåiei de frontierã. Direcåia va coordona punctele poliåiei de frontierã aeroportuare subordonate nemijlocit inspectoratului general æi va avea în compunere douã servicii æi anume Serviciul Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi, respectiv Serviciul Cooperare Operativã æi un compartiment de Secretariat æi Documente Clasificate.

În cadrul Inspectoratului General s-a înfiinåat Direcåia Management Operaåional æi Cabinet, prin:

- trecerea Serviciului Organizare, Planificare Misiuni æi Resurse în subordinea direcåiei æi schimbarea denumirii în Serviciul Organizare æi Planificare Resurse; desfiinåarea compartimentelor Operaåii, Planificare Reacåii pentru Situaåii de Urgenåã æi Planificare Activitãåi æi Programe; serviciul va fi reorganizat pe urmãtoarele componente: Biroul Organizare, Compartimentul Management Stãri Excepåionale æi Planificarea Înzestrãrii æi Compartimentul Reglementãri æi Standarde Operaåionale;

- trecerea Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice în subordinea direcåiei nou constituite, schimbarea denumirii în Serviciul Cabinet æi Relaåii cu Publicul, preluând cu aceastã ocazie atribuåiile referitoare la întocmirea Registrului Istoric al inspectoratului general;

- trecerea compartimentului Analizã, Statisticã æi Evaluare în subordinea acesteia æi transformarea în Serviciul Planificare-Evaluare, Statisticã æi Diagnozã Organizaåionalã, revenindu-i în competenåã atribuåiile referitoare la planificarea/programarea activitãåilor la nivelul Poliåiei de Frontierã Române; serviciul va fi prevãzut cu trei compartimente: Planificare-Evaluare, Statisticã, respectiv Diagnozã Organizaåionalã;

- înfiinåarea Centrului operaåional (la nivel serviciu) - prin preluarea Serviciului Dispecerat æi a unor competenåe

æi funcåii de la actualul Serviciu Organizare, Planificare Misiuni æi Resurse; va asigura, în principal, coordonarea æi monitorizarea, la nivel naåional, a misiunilor efectivelor Poliåiei de Frontierã în situaåii de urgenåã æi alte situaåii complexe sau cooperarea cu alte instituåii abilitate. Centrul va avea urmãtoarea structurã: Biroul Planificare æi Monitorizare Misiuni æi Biroul Dispecerat.

Trecerea Centrului de Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei în cadrul Inspectoratului General æi schimbarea denumirii din Centru în Direcåia de Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei æi trecerea compartimentului Asigurare Tehnico-Materialã în subordinea directorului direcåiei, întrucât acest compartiment asigurã mentenanåa tehnicii de comunicaåii æi tehnologia informaåiei pentru structurile din cadrul inspectoratului general, precum æi pentru cele subordonate nemijlocit acestuia.

Schimbarea denumirii titulaturii Serviciului Criminalistic, din Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, a Compartimentului Criminalistic, din inspectoratele judeåene ale Poliåiei de Frontierã precum æi din Centrul de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti – Otopeni în Serviciul / Compartimentul Expertizã a Documentelor de Cãlãtorie æi Criminalisticã.

Trecerea centrelor / punctelor / biroului de contact în subordinea nemijlocitã a inspectoratului general æi prevederea acestora într-un singur stat de organizare cu denumirea Stat de organizare al structurilor de contact la frontierã. Asigurarea logisticã a centrelor / punctelor / biroului de contact se va efectua de cãtre inspectoratele judeåene ale poliåiei de frontierã, din judeåele unde acestea funcåioneazã.

Constituirea Compartimentului Purtãtor de cuvânt, la inspectoratele judeåene, subordonat nemijlocit æefului inspectoratului judeåean.

Asigurarea celei de a doua funcåii de adjunct æef grup nave la Grupurile de nave, care va avea specialitatea marinã.

Schimbarea denumirii din Serviciul Marketing - Achiziåii æi Planificare Logisticã în Serviciul Planificare Logisticã æi Marketing - Achiziåii. Serviciul va fi organizat pe trei compartimente: Programe; Analizã Logisticã; Achiziåii æi relaåii cu operatorii economici æi instituåiile, evidenåã cumpãrãri directe.

Organizarea Biroului Intendenåã pe douã compartimente, astfel: Compartimentul Echipament æi Compartimentul Hrãnire.

Constituirea Direcåiei Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale:

- Înfiinåarea Serviciului Relaåii Internaåionale, cu urmãtoarele componente: Colaborare internaåionalã, Cooperare cu poliåiile strãine æi Asigurare topogeodezicã, în subordinea direcåiei;

- Înfiinåarea Serviciului Protocol æi Traduceri, prin preluarea atribuåiilor æi posturilor Biroului Traduceri æi Translaåie æi a Compartimentului Protocol, în subordinea direcåiei;

- Înfiinåarea Serviciului Afaceri Europene, prin preluarea atribuåiilor æi posturilor Biroului Afaceri Europene æi a Punctului Naåional Focal - OSCE, în subordinea direcåiei

- transformarea Punctului Naåional de Contact FRONTEX în birou, în subordinea direcåiei.

Modificãri organizatorice

66 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e o r g a n i z a r eR e o r g a n i z a r e

OR

GA

NIG

RA

MA

PO

LIÅ

IEI

DE F

RO

NT

IER

à R

OM

ÂN

E

7F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e o r g a n i z a r eR e o r g a n i z a r e 7

8 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i iD i r e c å i i

În baza prevederilor Ordinului Ministrului de Interne numãrul I/05131 din 01.06.2001 privind structura organizatoricã a Poliåiei de Frontierã Române, s-a înfiinåat Direcåia Poliåiei de Frontierã Giurgiu, a cãrei structurã organizatoricã actualã a fost aprobatã prin Ordinul Ministrului Administraåiei æi Internelor numãrul I/0606 din 01.11.2004.

Direcåia gestioneazã problematica frontierei de stat în zona de competenåã, pe o distanåã de 447,2 km fluviali, prin activitãåi desfãæurate de cinci inspectorate judeåene ale poliåiei de frontierã (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraæi), în care sunt incluse 14 sectoare: Calafat, Piscu Vechi, Bistreå, Bechet, Orlea, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Vedea, Giurgiu, Gostinu, Chirnogi, Olteniåa æi Cãlaraæi, 9 puncte de frontierã, inclusiv Zona Liberã Giurgiu.

Direcåia îæi exercitã atribuåiunile conform legii, iar pentru îndeplinirea lor coopereazã cu celelalte structuri ale Ministerului Internelor æi Reformei Administrative æi alte instituåii cu atribuåii în domeniul ordinii publice æi siguranåei naåionale din zona de responsabilitate, cu respectarea prevederilor planurilor de cooperare æi protocoalelor încheiate, precum æi a acordurilor cu R. Bulgaria, cu privire la frontiera de stat.

În vederea îndeplinirii noilor obiective ce au revenit structurii odatã cu aderarea la spaåiul comunitar æi armonizãrii legislaåiei naåionale cu acquis-ul Schengen, activitatea direcåiei a vizat cu prioritate pregãtirea, documentarea, instruirea æi îndrumarea personalului, cu privire la regulile impuse de pricipalele acte normative europene æi anume: - Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European æi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberã circulaåie æi æedere pe teritoriul statelor

membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora; - Manualul Practic pentru poliåiætii de frontierã (Manualul Schengen); - Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului European æi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen).

De asemenea, la nivelul instituåiei au fost întreprinse demersuri pentru realizarea obiectivelor rezultate din Strategia naåionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 - 2010, punctul 3 – Conceptul de management integrat al frontierei de stat - Filtrul II – Cooperarea internaåionalã privind frontiera, Filtrul III - Controlul æi supravegherea frontierei

Direcåia Poliåiei de Frontierã GiurgiuDirecåia Poliåiei de Frontierã Giurgiu

Bilanå 01.01-31.10.2008

Având în vedere tendinåele evolutive ale fenomenului migraåiei ilegale, au fost luate mãsuri organizatorice æi informativ-operative pentru prevenirea trecerilor ilegale peste frontierã a persoanelor, atât prin PTF-uri cât æi la zona verde.

- au fost reåinuåi în tentativã de trecere frauduloasã a frontierei de stat 53 fãptuitori, reprezentând o creætere de circa 62% faåã de anul trecut, fenomenul fiind în continuare activ;

- au fost descoperiåi în trecere ilegalã a frontierei de stat 50 de fãptuitori, reprezentând o creætere de circa 72%, comparativ cu 2007.

Ca urmare a activitãåilor informativ-operative, au fost identificate 9 cãlãuze, faåã de niciuna anul trecut.

La controlul de frontierã au fost descoperite 61 cazuri pe linia falsurilor în documentele de cãlãtorie (35 documente false, 26 fals de identitate) reprezentând o creætere de circa 1,6%.

Au fost efectuate propuneri de arestare preventivã într-o cauzã pentru doi autori ai infracåiunii de trafic de persoane, iar împreunã cu procurorii din cadrul birourilor teritoriale ale DIICOT care supravegheazã æi coordoneazã activitatea pe aceastã linie, au fost constatate æi instrumentate 61 lucrãri penale, cu 105 traficanåi æi 176 victime.

Prin mãsurile luate æi activitãåile desfãæurate, valoarea bunurilor descoperite æi reåinute în punctele de frontierã æi pe cãile de comunicaåii a fost de aproximativ 10.330.000 lei, din care 5.156.000 lei bunuri DPI (dreptul proprietãåii imtelectuale). Au fost constatate 77 infracåiuni de naturã economico-financiarã, fiind reåinute în vederea confiscãrii 6,906 kg bijuterii din aur, 6,880 kg bijuterii din argint, 1.037.900 pachete åigãri diferite mãrci, 5.633 litri bãuturi alcoolice, motorinã 7.490 litri. Au fost executate æapte acåiuni în cooperare cu Direcåia de Culturã, Culte æi Patrimoniu, ocazie cu

care au fost descoperite 321 obiecte de cult (monede vechi, bijuterii, picturi pe lemn, cãråi vechi æi obiecte de importanåã tehnicã), precum æi trei tablouri, în valoare de 30.000 euro.

Au fost descoperite æase autoturisme ca fiind furate, iar pe linia traficului de armament - muniåii s-au înregistrat urmãtoarele rezultate: pistoale cu gaze = 20, puæti = 14 (de vânãtoare = 4; cu aer comprimat = 10), alte arme = 1, cartuæe = 494.210 (de vânãtoare = 489.033; cu gaze = 386; alte cartuæe = 4.791), grenade = 1.

În scopul prevenirii desfãæurãrii unor activitãåi infracåionale împotriva României, nu s-a permis intrarea la 223 cetãåeni strãini, din care: 19 daåi în consemn sã nu li se permitã intrarea, 104 cu nereguli în documentele de cãlãtorie, 28 fãrã mijloace de întreåinere, 62 infractori, iar în cazul altor 10, din alte motive.

În cooperare cu inspectorii piscicoli s-a acåionat pentru combaterea faptelor ce aduc prejudicii fondului piscicol, în urma cãrora au fost instrumentate 154 lucrãri penale, cu 208 fãptuitori, au fost aplicate 1.350 contravenåii, în valoare de aproximativ 226.200 lei æi reåinute în vederea confiscãrii 2.600 kg peæte, în valoare de 5.300 lei, unelte æi ambarcaåii în valoare de 30.000 lei.

Pe linia prevenirii æi combaterii faptelor ce aduc prejudicii fondului cinegetic au fost constatate 4 infracåiuni la Legea 403/2006 æi au fost confiscate 8 arme æi 71 cartuæe de vânãtoare.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i iD i r e c å i i 9

În pragul sfintelor sãrbãtori ale Crãciunului, doresc sã mulåumesc tuturor poliåiætilor de frontierã pentru profesionalismul dovedit în desfãæurarea activitãåilor specifice, pentru felul în care s-au dedicat æi modul responsabil în care au ætiut sã-æi îndeplineascã misiunile, convingând astfel cã sunt cu adevãrat poliåiæti de frontierã europeni. Eforturile depuse zi de zi, consecvenåa, perseverenåa, profesionalismul æi performanåele obåinute – sunt doar câteva din notele definitorii ale poliåistului de frontierã al zilelor noastre. El, poliåistul de frontierã român, este cel care reprezintã imaginea României, cel

care, neîntrerupt, este prezent la fruntariile åãrii, ætiind sã se adapteze rapid la schimbãrile frecvente ale mediului intern æi internaåional.

Doresc sã transmit tuturor poliåiætilor de frontierã æi familiilor acestora urãri de sãnãtate, viaåã lungã æi prosperitate, putere de muncã, cât mai multe împliniri æi reuæite. Doresc, de asemenea, ca anul 2009 sã fie unul plin de bucurii æi realizãri, atât profesionale cât æi personale, sã le aducã în suflete fericire, liniæte, echilibru, speranåa într-un an mai bun, generozitate æi foråa de a fi mereu învingãtori.

La mulåi ani !!!Mihai Cristinel BRÃTAN, directorul DPF Giurgiu

de stat a României, Filtrul IV – Activitãåi în interiorul teritoriului naåional, prevãzute la:

a) punctul (25): intensificarea cooperãrii bilaterale cu structurile similare ale statului vecin în domeniul managementului frontierei comune; dezvoltarea cooperãrii regionale în bazinul fluviului Dunãrea; dezvoltarea parteneriatului cu åãrile de origine æi tranzit;

b) punctul (30): asigurarea cu personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe pregãtirea de bazã, competenåe tehnice, lingvistice, manageriale; dezvoltarea analizei de risc în vederea sprijinirii eficiente a luptei împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei; asigurarea infrastructurii, a sediilor, separarea fluxurilor de pasageri, facilitãåi portuare, infrastructurã, comunicaåii; asigurarea echipamentului adecvat tipului de frontierã.

c) punctul (34): - realizarea, modernizarea æi interconectarea sistemelor de comunicaåii; asigurarea construcåiei instituåionale a resurselor umane, din punct de vedere cantitativ æi calitativ, îmbunãtãåirea schimbului de date æi informaåii; combaterea corupåiei în rândul personalului; instituirea unui control specific la frontierã pentru cetãåenii strãini din åãri teråe.

La nivelul Biroului C.T.S.I. se desfãæoarã activitãåi informativ-operative, în vederea luãrii în lucru calificat, împreunã cu SIPI Giurgiu æi S.C.C.O.A. Giurgiu, a unui grup infracåional implicat în traficul transfrontalier de stupefiante. Pe parcursul anului 2008, au fost descoperite: 6,04 kg heroinã, 12,35 gr opium, 7,43 gr. rezinã de cannabis, 10 comprimate nandrodec.

Cooperarea internã a avut în atenåie urmãtoarele principii:

- de confidenåialitate æi de compartimentare a muncii fiecãrei structuri;

- schimbul de informaåii în mod operativ;

- valorificarea operaåionalã a datelor transmise;

- coordonarea activitãåilor în limita competenåelor stabilite de lege;

- informare continuã æi reciprocã cu privire la evoluåia situaåiei operative.

Obiectivele direcåiei în 2008, au constat în: - obåinerea de date æi informaåii în legãturã cu forme, metode æi mijloace folosite pentru sãvâræirea de infracåiuni precum æi identificarea, anihilarea æi reåinerea celor care au sãvâræit infracåiuni.

În acest sens, s-au organizat în comun 1.518 acåiuni, cu realizarea a 1.691 de misiuni, fiind constatate infracåiuni (pentru care au fost întocmite lucrãri penale) æi contravenåii.

Activitatea de colaborare cu organele de frontierã bulgare se caracterizeazã

ca fiind foarte bunã, fapt demonstrat de receptivitatea æi operativitatea de care s-a dat dovadã, în mai multe situaåii, atât operative cât æi anterior planificate. Pânã în prezent, continuarea colaborãrii între cele douã poliåii de frontierã s-a concretizat prin: crearea Biroului de Contact Româno – Bulgar de la Giurgiu, supravegherea frontierei tip „Tablã de Æah’’, executarea de misiuni în comun în echipã mixtã, terestre æi pe fluviul Dunãrea æi lucrul în comun la o singurã oprire, în cadrul PTF Comun Giurgiu – Ruse.

La obåinerea rezultatelor prezentate mai sus æi-a adus contribuåia æi activitatea din domeniul logistic. Astfel, s-a coordonat æi organizat activitatea de primire a 24 mijloace de mobilitate navalã (3 æalupe fluviale de control portuar proiect P66 æi 21 de ambarcaåiuni fluviale de patrulare proiect ARVOR 215, dotate

cu echipamente moderne de observare æi monitorizare a traficului naval pe fluviul Dunãrea) æi 19 mijloace de mobilitate terestrã (autoturism Mercedes Vito – 10 buc, autoturism Mercedes Sprinter – 3 buc, autoturism Kia Sorento – 6 buc), nou intrate în dotare prin diferite programe de achiziåie (Phare, fonduri guvernamentale).

La nivelul inspectoratelor se aflã în diferite stadii de lucru (disponibilizare la nivelul MIRA propuneri de scoatere din funcåiune) scoaterea din dotarea acestor structuri a 21 de ambarcaåiuni proiect Drusilla æi proiect F 50.

De asemenea, pentru creæterea gradului de intervenåie, atât din punct de vedere operativ cât æi logistic (pentru remedierea defecåiunilor), inspectoratele judeåene au mai fost dotate cu câte un peridoc æi câte un dispozitiv de ridicare a ambarcaåiunilor.

10 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i iD i r e c å i i

Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara a fost înfiinåatã în anul 2001, în baza O.U.G. 104/2001, aprobatã prin Legea nr. 81/2002 æi este structuratã ca autoritate de coordonare, îndrumare æi control a inspectoratelor judeåene ale Poliåiei de Frontierã Timiæ, Caraæ-Severin æi Mehedinåi. În cadrul direcåiei funcåioneazã 17 sectoare (8 sectoare de tip I æi 9 de tip II), iar pânã la 15 noiembrie a.c. a funcåionat æi PTF Aeroport Timiæoara, subordonat direct IJPF Timiæ.

IJPF Mehedinåi are în subordine: SPF Æviniåa; SPF Oræova, cu PTF Oræova-portuar; SPF Drobeta Turnu Severin, cu PTF Drobeta Turnu Severin-portuar æi PTF Poråile de Fier I-rutier; SPF Poråile de Fier II, cu PTF Poråile de Fier II-rutier; SPF Gârla Mare.

IJPF Caraæ-Severin are în subordine: SPF Berzasca; SPF Moldova Veche, cu PTF Moldova Veche-portuar; SPF Socol; SPF Naidaæ, cu PTF Naidaæ-rutier; SPF Oraviåa.

IJPF Timiæ are în subordine: SPF Moraviåa, cu PTF Stamora-Moraviåa-rutier æi feroviar; SPF Deta; SPF Cruceni; SPF Jimbolia, cu PTF Jimbolia-rutier æi feroviar; SPF Lunga; SPF Beba Veche; SPF Sânnicolau Mare cu PTF Cenad-rutier.

DPF Timiæoara gestioneazã 20% din frontiera de stat a României, din care, ca frontierã externã a Uniunii Europene, cu Republica Serbia 546,4 km, iar ca frontierã internã a U.E. are în responsabilitate 49,3 km la frontiera cu Republica Ungaria æi 28,8 km cu Republica Bulgaria.

Principalele obiective ale activitãåii DPF Timiæoara, de la momentul integrãrii României în Uniunea Europeanã, au fost: adaptarea managementului frontierei de stat la standardele U.E., armonizarea proceduralã a activitãåilor în concordanåã cu acquis-ul Schengen, combaterea criminalitãåii transfrontaliere în toate formele æi metodele ei de manifestare, perfecåionarea cooperãrii æi colaborãrii interinstituåionale æi internaåionale, adaptarea procedurilor de control al traficului de frontierã la normele europene, asigurarea infrastructurii æi echipamentului necesar în vederea asigurãrii fluiditãåii traficului prin punctele de frontierã.

Astfel, de la 1 ianuarie 2008 æi pânã în prezent, au tranzitat PTF-urile din zona de competenåã a DPF Timiæoara 8.003.673 persoane, cu 3.178.306 mijloace de transport. Dintre acestea, 3.460.048 persoane, cu 1.686.015 mijloace de transport au tranzitat prin PTF Cenad, care constituie principala poartã de legãturã a judeåului Timiæ æi a zonei de Sud – Vest a åãrii cu Uniunea Europeanã. Poliåiætii de frontierã au acåionat permanent pentru combaterea infracåionalitãåii în zona de competenåã. În acest sens, au fost constatate 2.596 de

infracåiuni, în care au fost cercetate 1.653 de persoane, dintre care 1.393 cetãåeni români æi 260 cetãåeni strãini. Au fost cercetate în stare de arest 24 de persoane, 12 au fost reåinute æi ulterior puse în libertate æi 1.619 au fost cercetate în stare de libertate. Pentru sãvâræirea infracåiunii de constituire æi aderare la un grup infracåional organizat (conform Legii 39/2003 æi art. 323 Cp) au fost cercetate 175 persoane.

Pe timpul misiunilor de supraveghere æi controlul trecerii frontierei poliåiætii de frontierã au constatat 7.960 contravenåii, din care 1.735 la Legea 243/2002, 304 la Legea 248/2005 æi 2.101 la Legea 192/2001.

Având în vedere prevederile Strategiei de Securizare a Frontierei, în perioada 2007-2010 æi prevederile Codului Frontierelor Schengen, la nivelul Direcåiei se deruleazã activitãåi concrete de remediere a mãsurilor stabilite cu ocazia misiunilor de auto-evaluare Schengen, pentru realizarea condiåiilor practice referitoare la supravegherea æi controlul trecerii frontierelor, în vederea aderãrii României la spaåiul Schengen.

În acest context, s-au luat mãsuri de prioritizare a pregãtirii pe domenii Schengen, cu respectarea cerinåelor Planului de Acåiune Schengen æi a prevederilor Strategiei de Aderare la spaåiul Schengen. Sunt în curs de derulare æi activitãåi de urgentare a executãrii sarcinilor privind infrastructura æi dotarea cu echipamente specifice.

Conducerea DPF Timiæoara s-a preocupat în permanenåã de dezvoltarea rãspunderii personalului încadrat în funcåii de conducere, în vederea îndeplinirii la un nivel calitativ superior a atribuåiilor de serviciu, a realizãrii obiectivelor prioritare care stau în faåa instituåiei æi realizarea unui climat optim de muncã în rândul colectivelor subordonate.

Direcåia Poliåiei de Frontierã TimiæoaraDirecåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara

Bilanå 01.01-31.10.2008

În anul 2008, personalul DPF Timiæoara a pus un accent deosebit pe implementarea sistemului integrat pentru securizarea frontierei æi pe aprofundarea cunoaæterii æi aplicãrii procedurilor de control la trecerea frontierelor, în conformitate cu prevederile Regulamentului 562 al Comunitãåii Europene, urmãrind sã asigure un nivel ridicat al controlului æi supravegherii la frontiere, combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere în toate formele æi metodele ei de manifestare, perfecåionarea cooperãrii æi colaborãrii interinstituåionale æi internaåionale în domeniul managementului integrat al frontierei, în zona de competenåã.

Managementul la nivelul DPF Timiæoara a urmãrit permanent realizarea conceptelor, metodelor æi mijloacelor de soluåionare a problemelor privind conducerea în domeniul activitãåilor la frontierã, cu accent deosebit pe activitãåile operative, unde s-a menåinut un echilibru permanent în ceea ce priveæte asigurarea cu personal specializat.

Personalul Poliåiei de Frontierã din cadrul DPF Timiæoara a acåionat cu consecvenåã pentru respectarea regimului juridic al frontierei de stat, descoperirea æi sancåionarea tuturor faptelor ilegale în zona de competenåã. Astfel, în primele 10 luni ale

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i iD i r e c å i i 11

Felicitãri pentru ceea ce a fost, succes pentru ceea ce va veni!

Ne pregãtim sã încheiem un nou an – cel de-al doilea ca frontierã externã a Uniunii Europene - sã tragem linie dupã ceea ce a fost, dupã ceea ce am fost, sã inventariem ceea ce ne-am propus sã facem dar æi sã privim spre viitor, aliniindu-ne gândurile, planurile, prioritãåile la un nou start. Este un moment propice sã vedem ce am fãcut æi ce am fi putut face æi mai bine æi, înarmându-ne cu un spirit autocritic, sã ne identificãm æi sã ne analizãm minusurile.

Perioada de post-aderare – în care Poliåia de Frontierã a supravegheat atât frontierele României cât æi ale Europei Unite - a fost bifatã ca „trecutã cu brio”, echipa de experåi europeni apreciind evoluåia instituåiei æi, în egalã mãsurã, modernizarea ei, aparatura de supraveghere ori tehnica de calcul æi comunicaåii din dotare. Este un rezultat la care æi-au adus aportul æi poliåiætii Direcåiei Timiæoara, care, în primul an al integrãrii comunitare, au beneficiat de evaluãri foarte bune, motivante de la evaluatorii strãini. Pe parcursul celui de-al doilea an al integrãrii, aprecierile au fost, de asemenea, motivante. Îmi amintesc, de exemplu, cã într-un interviu acordat revistei editate de Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara – Frontiera de Vest – ofiåerul de legãturã al Poliåiei Federale de la Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureæti, domnul Michael Lange, îæi exprima aprecierea la adresa activitãåii poliåiætilor din vestul åãrii æi sud-vestul României, care au în pazã 20% din frontiera de stat a României. Domnul Lange a recunoscut rolul pe care l-au jucat poliåiætii de frontierã din aceastã parte a åãrii în procesul de metamorfozare a Poliåiei de Frontierã Române dintr-o structurã militarã într-una poliåieneascã, apreciatã în toatã Europa, remarcând pe de o parte modul profesionist în care a fost

realizatã paza frontalierã la graniåa româno-sârbã æi la cea româno-maghiarã, iar pe de alta, felul în care s-a reuæit aici consolidarea æi dezvoltarea competenåei lingvistice a multora dintre poliåiætii de frontierã, ceea ce a avut un impact pozitiv æi asupra competenåei sociale reflectate în activitatea din punctele de trecere a frontierei.

Sunt aprecieri cu atât mai mult resimåite ca binevenite cu cât, de la 1 ianuarie 2007, prin punctele de trecere a frontierei din zona de competenåã a Direcåiei PF Timiæoara, traficul a fost foarte intens.

Trãgând linie dupã ceea ce a fost în primele luni ale acestui an, pot afirma cã pe lista de prioritãåi ale DPF Timiæoara s-au aflat implementarea sistemului integrat pentru securizarea frontierei, aprofundarea cunoaæterii æi aplicãrii procedurilor de control la trecerea frontierelor, asigurarea unui nivel

ridicat al controlului æi supravegherii frontierelor, combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere, perfecåionarea cooperãrii instituåionale æi internaåionale în domeniul managementului integrat al frontierei în zona de competenåã. Un accent deosebit a fost pus pe activitãåile operative – unde a fost menåinut un echilibru în ceea ce priveæte asigurarea cu personal specializat – dar, în egalã mãsurã, pe respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pe descoperirea æi sancåionarea faptelor ilegale.

Amintim, însã, cã finalul de an este æi un moment prielnic sã privim spre viitor, aliniindu-ne gândurile, planurile, prioritãåile la un nou start... Acestui proces de profesionalizare æi maturizare a instituåiei – dovedit æi recunoscut datoritã modului în care æi-a îndeplinit misiunile æi angajamentele asumate în faåa Uniunii Europene, æi în perioada de pre-aderare, æi în cea care a succedat datei de 1 ianuarie 2007 - îi va da o nouã probã de foc, la fel de dificilã ca æi securizarea frontierelor, unul dintre multele criterii pe care România a fost obligatã sã le bifeze pentru a adera la UE, este vorba despre intrarea, oficialã, începând cu 1 ianuarie 2009, într-un proces de evaluare externã, o consecinåã a procesului de evaluare Schengen, ca preambul la aderarea, în 2011, la Spaåiul Schengen – moment care va fi sinonim cu închiderea etapei controalelor la frontierele interne æi cu crearea unei singure frontiere externe. Începând cu 1 ianuarie 2009, România va fi pregãtitã sã primeascã misiuni de evaluare Schengen pe cooperare poliåieneascã, vize æi protecåia datelor. Optimizarea instituåionalã va reprezenta un element cheie în acest proces, alãturi de capacitatea Poliåiei de Frontierã Române de a descentraliza anumite atribuåii æi responsabilitãåi, de modul în care ne vom eficientiza munca dupã aceastã etapã, care sã ducã la o structurã suplã æi fiabilã. Åinând cont de prevederile Strategiei de Securizare a Frontierei în perioada 2007-2010 æi de prevederile Codului Frontierelor Schengen, la nivelul DPF Timiæoara sunt în derulare activitãåi concrete de remediere a mãsurilor stabilite cu ocazia misiunilor de auto-evaluare Schengen pentru realizarea condiåiilor practice referitoare la supravegherea æi controlul trecerii frontierelor în vederea aderãrii României la spaåiul Schengen. În acest context, DPF Timiæoara a luat deja mãsuri de prioritizare a pregãtirii pe domeniul Schengen, în acord cu cerinåele Planului de Acåiune Schengen æi cu prevederile Strategiei de aderare la spaåiul Schengen, având în curs de derulare æi activitãåi de urgentare a executãrii sarcinilor privind infrastructura æi dotarea cu echipamente specifice.

Profit de finalul de an sã felicit poliåiætii Direcåiei Poliåiei de Frontierã Timiæoara pentru modul în care s-au implicat în realizarea atribuåiilor de serviciu, pentru aportul pe care æi l-au adus la sporirea siguranåei frontierei de vest æi sud- vest a åãrii, pentru timpul pe care nu l-au acordat celor dragi ci l-au pus în slujba instituåiei pe care o reprezintã. Lor, dar æi familiilor acestora le doresc un an nou mai bun, un an nou cu împliniri personale nenumãrate, cu reuæite profesionale, cu sãnãtate æi liniæte sufleteascã.

La mulåi ani!Dan Silviu BARDAÆ, directorul DPF Timiæoara

anului 2008 au fost descoperite 106 persoane care au trecut ilegal frontiera de stat a României (din care 17 au trecut ilegal în România), 67 persoane au fost reåinute în tentativã de trecere ilegalã a frontierei æi 198 persoane au încercat sã treacã ilegal frontiera cu documente false sau falsificate. Au fost reåinute æi cercetate 160 de persoane pentru sãvâræirea infracåiunii de aderare la un grup infracåional organizat æi 28 persoane pentru sãvâræirea de infracåiuni specifice traficului ilegal cu substanåe interzise. Au fost identificate æi reåinute 24 grupuri de migranåi, cu 8 traficanåi (2 români æi 6 strãini) æi 77 migranåi. Au fost înregistrate 17 cauze penale pe linia traficului de persoane, fiind identificaåi pânã în prezent 40 traficanåi æi 68 victime. Au fost confiscate 483.629 pachete åigãri, în valoare de 1.934.516 lei æi alte bunuri (cafea, alcool , articole îmbrãcãminte) în valoare de 583.681 lei, precum æi zece autoturisme de lux furate, în valoare totalã de 310.000 euro.

În toate cauzele instrumentate, DPF Timiæoara a solicitat æi beneficiat de sprijinul IGPF – Direcåia de Combatere a Migraåiei Ilegale, Serviciul de Acåiuni Speciale æi Intervenåii, SRI – Secåiile Timiæ, Caraæ-Severin æi Mehedinåi, SIIPI – Secåiile Timiæ æi Mehedinåi, iar în cazurile în care s-a impus a cooperat cu Brigada de Combatere a Criminalitãåii Organizate Timiæoara, Serviciul de Combatere a Criminalitãåii Organizate Caraæ-Severin, Asociaåia «Generaåia Tânãrã» din Timiæoara, specializatã în protecåia æi consilierea victimelor traficului de persoane, Agenåia Naåionalã Împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Timiæoara æi Direcåia Generalã Anticorupåie–Serviciul Teritorial Timiæoara.

Având în vedere caracterul transnaåional al cauzelor instrumentate, în toatã aceastã perioadã s-a pus un accent deosebit pe schimbul de date æi informaåii de interes operativ cu ofiåerii de legãturã strãini care îæi desfãæoarã activitatea la Centrul Regional S.E.C.I., ataæatul de interne al României la Dublin, cu ofiåerii operativi din cadrul B.K.A. Viena, agenåi F.B.I. din cadrul I.C.E. Viena, agenåi F.B.I. din New York, Atlanta æi Washington, precum æi lucrãtori ai I.N.M. Mexic

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i 12

A fost înfiinåatã la 01.06.2001 æi are în componenåã douã inspectorate, organizate pe nouã sectoare æi 12 PTF-uri, astfel: la IJPF Arad - SPF Nãdlac, cu PPF Nãdlac; SPF Turnu, cu PPF Turnu; SPF Curtici, cu PPF Curtici (rutier æi feroviar), PPF Zona Liberã (zonã liberã) æi PTF Tudor Vladimirescu (feroviar); SPF Vâræand, cu PPF Vâræand.

La IJPF Bihor - SPF Salonta, cu PPF Salonta; SPF Giriæul de Sus; SPF Boræ, cu PPF Boræ æi PPF Episcopia Bihor (feroviar); SPF Diosig, cu PPF Sãcuieni; SPF Valea lui Mihai, cu PPF Valea lui Mihai rutier æi feroviar.

DPF Oradea supravegheazã o frontierã de 301,9 km cu R.

Ungarã, din care 97,2% din lungimea ei este terestrã. La data de 15 noiembrie a.c., gradul de încadrare cu personal era de 96,68%.

Ca principale obiective amintim implementarea progresivã a procedurilor specifice privind protecåia frontierelor, migraåia æi azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar; realizarea æi utilizarea efectivã a unui mecanism eficient de monitorizare æi evaluare a managementului integrat al frontierei la toate structurile subordonate; pregãtirea structurilor în vederea evaluãrilor

Direcåia Poliåiei de Frontierã OradeaDirecåia Poliåiei de Frontierã Oradea

Bilanå 01.01-31.10.2008

În ce priveæte migraåia ilegalã, tentativele de trecere ilegalã au crescut cu 26% (de la 740 la 934) æi 30,6% la treceri (de la 214 la 312), iar numãrul complicilor la tentativã æi trecere a crescut cu 18%.

Cantitatea de åigãri traficatã ilegal æi reåinutã ca urmare a acåiunilor organizate de poliåiætii de frontierã în cooperare

cu organul vamal a fost de aproximativ 4.266.400 pachete, înregistrându-se o creætere cu 68% faåã de perioada similarã a anului 2007. În traficul ilicit au fost implicate circa 5.063 persoane, din care 67% sunt români, iar restul ucraineni æi unguri. Au fost sancåionate contravenåional 720 persoane, cu sancåiuni în valoare de peste 2 milioane lei (preponderent sunt sancåiuni aplicate de organele fiscale, la sesizarea organelor PF).

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i 13

Sfintele Sãrbãtori ale naæterii Mântuitorului æi Anului Nou îmi oferã plãcutul prilej de a adresa un cãlduros salut, însoåit de aprecierile mele pozitive pentru rezultatele deosebite obåinute în îndeplinirea misiunilor în acest an tuturor poliåiætilor de frontierã.

Moment de liniæte sufleteascã æi de mare sãrbãtoare, clipele Sãrbãtorilor de Iarnã îmi conferã oportunitatea de a vã mulåumi pentru efortul depus pentru ca, la finele lui 2008, DIRECÅIA POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ORADEA sã se prezinte ca o autoritate deosebit de importantã, de sorginte æi vocaåie europeanã, capabilã sã facã faåã cu succes noilor misiuni impuse de aderarea României la Spaåiul Schengen.

Doresc fiecãrui poliåist de frontierã, indiferent de locul unde-æi desfãæoarã activitatea, viaåã lungã, sãnãtate, putere de muncã æi aprecieri pe mãsura efortului depus.

Sãrbãtori Fericite æi La Mulåi Ani!

Gheorghe Viorel NEMEÆ, directorul DPF Oradea

Traficul cu droguri: s-au reåinut, în 16 cazuri, 394 kg substanåe psihotrope (383,29 kg heroinã, 123 g cannabis, 70 g cocainã, 6,48

kg haæiæ, 10.082 buc. ecstazy, 10.216 pastile anabolizante), ceea ce reprezintã o creætere de 4,5 ori mai mare faåã de 2007.

Traficul cu produse contrafãcute: valoarea produselor confiscate ca urmare a lipsei documentelor comerciale legale: 829.200 lei (produse agroalimentare, cafea, electrocasnice); valoarea produselor piratate confiscate: 4.091.235 lei (cosmetice æi textile) provenite din Turcia, având ca destinaåie åãrile din vestul Europei.

Schengen æi amplificarea cooperãrii internaåionale în domeniul managementului frontierei cu R Ungarã, precum æi cu alte åãri UE.

Principalele domenii de criminalitate transfrontalierã avute în atenåie: migraåia ilegalã, traficul ilicit cu åigãri, traficul cu droguri traficul cu mãrfuri contrafãcute æi apãrarea dreptului de proprietate intelectualã.

Pe linia pregãtirii Schengen: fiecare structurã organizeazã lunar pregãtire în domeniul Schengen cu toate categoriile de cadre, s-au inclus teme specifice de pregãtire din domeniu, s-au nominalizat la fiecare structurã cadre care au ca atribuåiuni numai activitãåile ce åin de problematica Schengen, 13 cadre au participat æi o parte mai participã încã, la misiuni în strãinãtate prin Agenåia FRONTEX æi sub egida UE (programul U.E.M.M.), în cadrul pregãtirii specifice locului de muncã s-a pus accent pe utilizarea procedurilor privind diminuarea controlului la frontierele interne æi aplicarea regulilor specifice la frontierele externe; participarea a 346 cadre (162 ofiåeri æi 184 agenåi) la 7 cursuri de pregãtire care vizeazã domeniul Schengen în centre de pregãtire specializate din åarã æi strãinãtate; la 33 de cursuri (altele decât problematica Schengen) - 219 cadre (34 ofiåeri æi 185 agenåi) au participat la diverse forme de pregãtire în afara structurilor proprii; fiecare structurã teritorialã are constituit un grup de lucru pe problematica Schengen.

Instituåiile æi structurile de cooperare sunt cele ale MIRA (IPJ, BCCO, SZIPI, ORI), SRI, precum æi cele specializate cum sunt: Garda Financiarã, Serviciul de Investigare Fiscalã, ARR. La nivelul DPF Oradea existã 40 de protocoale æi planuri de cooperare cu instituåiile menåionate anterior. Acåiunile în cooperare reprezintã 41,8% din volumul acåiunilor operative, iar din acestea 75% îl ocupã cooperarea cu structurile de poliåie.

Dupã integrarea României în UE, DPF Oradea a înregistrat evoluåii însemnate în combaterea traficului cu droguri, åigãri, auto furate, mãrfuri piratate æi în mod special în domeniul migraåiei ilegale. La acest ultim aspect trebuie menåionat faptul cã presiunea migraåionalã la frontiera cu R.Ungarã este cea mai ridicatã æi în continuã creætere din partea cetãåenilor din teråe state, DPF Oradea confruntându-se cu aprox. 72% din numãrul infractorilor la regimul frontierei æi are cel mai ridicat grad de securizare a frontierei.

14

În data de 13 noiembrie a.c., la Casa de Culturã a MIRA din Sighetu Marmaåiei a avut loc o întâlnire de lucru, prezidatã de cãtre inspectorul general al PFR, chestorul principal de poliåie dr. Nelu Pop, la care au participat factori de conducere ai IJPF Maramureæ, IJPF Satu Mare æi ai altor structuri MIRA, precum æi oficialitãåi judeåene æi locale.

În cadrul acestei întâlniri a fost anunåatã, începând cu data oficialã de 15 noiembrie 2008, înfiinåarea Direcåiei Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei, prin Ordinul ministrului internelor æi reformei administrative, Cristian David. „Mãsura a fost luatã în contextul în care analizele de risc æi studiile privind infracåionalitatea, realizate atât la nivelul IGPF cât æi DPF Rãdãuåi, au relevat o creætere a faptelor infracåionale transfrontaliere la graniåa româno-ucraineanã, dupã aderarea åãrii noastre la Uniunea Europeanã, respectiv transformarea acesteia în frontiera externã UE. Astfel, s-a stabilit cã, ulterior datei de 01.01.2007, la frontiera dintre România æi Ucraina, s-au înregistrat intensificãri ale fenomenelor ilegale, în special cele privind migraåia de persoane æi traficul cu åigãri de contrabandã, precum æi o reorientare a

direcåiilor de acåiune ale celor douã fenomene, una peste râul Tisa æi cealaltã peste poråiunea comunã cu Ucraina a râului Prut” – a afirmat chestorul principal de poliåie dr. Nelu Pop.

Drept urmare, pentru asigurarea în bune condiåii a securizãrii frontierei externe a Uniunii Europene æi coordonarea mult mai eficientã a activitãåilor din punct de vedere operativ, s-a apreciat ca fiind necesarã înfiinåarea unei noi direcåii a Poliåiei de Frontierã Române - DPF Sighetu Marmaåiei – (255,89 km cu Ucraina æi 99,01 cu Ungaria) care are în componenåã IJPF Maramureæ æi IJPF Satu Mare. Aceastã structurã va avea în responsabilitate 255,89 km din frontiera româno-ucraineanã, iar cei 183,398 km urmând sã fie gestionaåi de DPF Rãdãuåi (ce va avea în componenåã IJPF Suceava æi IJPF Botoæani).

IJPF Maramureæ cuprinde: SPF Sarasãu, cu PPF Câmpulung la Tisa (feroviar), SPF Sighet, cu PPF Sighetu Marmaåiei (rutier), SPF Valea Viæeului, cu PPF Valea Viæeului (feroviar), SPF Poienile de sub Munte æi SPF Viæeul de Sus.

IJPF Satu Mare are în subordine: SPF Carei, cu PPF Carei (feroviar) æi PPF Urziceni (rutier), SPF Berveni, SPF Petea, cu PPF Petea (rutier), SPF Halmeu, cu PPF Halmeu (rutier

Direcåia Poliåiei de Frontierã Direcåia Poliåiei de Frontierã Sighetu MarmaåieiSighetu Marmaåiei

Bilanå 01.01-31.10.2008

Activitatea IJPF Maramureæ, în primele 10 luni ale anului 2008, s-a remarcat prin rezultate de excepåie, numãrul cazurilor cu reåinuåi pentru contrabandã, migraåie ilegalã, trafic de persoane, droguri æi autoturisme furate a crescut semnificativ, în comparaåie cu perioada similarã a anului trecut.

În aceastã perioadã, poliåiætii de frontierã maramureæeni au desfãæurat 430 de acåiuni proprii, au constatat 616 de fapte penale æi au înregistrat 407 dosare penale. O creætere semnificativã a infracåiunilor la frontierã s-a înregistrat pe linia migraåiei ilegale æi a contrabandei cu åigãri, precum æi a traficului de persoane, trafic internaåional de autoturisme furate, dar æi trafic de droguri.

Perioada analizatã s-a caracterizat prin intensificarea fenomenului migraåiei ilegale la frontiera româno-ucraineanã, numãrul de treceri ilegale a frontierei crescând cu 61,5%, faåã de perioada similarã a anului trecut. În zona de competenåã a IJPF Maramureæ, la frontiera de stat româno-ucraineanã s-au înregistrat 23 evenimente de trecere ilegalã a frontierei, la care au participat 200 de persoane, dupã cum urmeazã: 105 cetãåeni indieni, 80 cetãåeni pakistanezi, 10 cetãåeni ucraineni, 4 cetãåeni moldoveni, un cetãåean român æi unul ceh.

În perioada supusã analizei, la nivelul

IJPF Maramureæ au fost înregistrate 16 dosare penale, în care au fost cercetate 47 de persoane pentru sãvâræirea a 47 de infracåiuni de contrabandã, finalizate cu RDC (referat de declinare a competenåei) cãtre DIICOT - Biroul Teritorial Maramureæ. În cadrul infracåiunilor de contrabandã au fost ridicate în vederea confiscãrii 240.570 pachete de åigãri, în valoare de peste 320.000 euro.

Activitatea de Cooperare internaåionalã la nivelul inspectoratului, în primele zece luni ale anului, s-a axat pe cooperarea cu organele similare de frontierã ale Ucrainei. Activitatea s-a desfãæurat în

condiåii foarte bune, având ca obiectiv realizarea mãsurilor stabilite la întâlnirile de lucru între împuternicitul de frontierã principal al României æi cel al Ucrainei æi respectarea prevederilor, ce revin IJPF Maramureæ, din documentele bilaterale încheiate de România æi Ucraina în domeniul frontierei de stat comune. În acest sens, s-au desfãæurat 14 întâlniri de lucru æi au avut loc 33 de întrevederi la frontierã. Pe plan intern, IJPF Maramureæ are o cooperare de excepåie cu celelalte structuri MIRA, SRI æi SCCO Maramureæ, dar, în special, cu DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i 15

æi feroviar), SPF Tarna Mare æi SPF Negreæti Oaæ.Pe lângã gestionarea eficientã a problematicii operative,

aceastã mãsurã a avut în vedere æi reducerea cheltuielilor bugetare (în special, la capitolul carburanåi utilizaåi pentru deplasãrile în zonele muntoase, la limita dintre judeåele Maramureæ æi Suceava), precum æi eficientizarea relaåiilor de colaborare cu autoritãåile de frontierã ucrainene. De asemenea, înfiinåarea DPF Sighetu Marmaåiei se include în mãsurile pe care MIRA, respectiv PFR, le întreprinde pentru îndeplinirea cerinåelor asumate de România pentru aderarea la spaåiul Schengen (frontiera de Nord a României urmând a fi viitoare frontierã externã Schengen).

Tot în cadrul acestei întâlniri, a fost numit pe funcåia de director al DPF Sighetu Marmaåiei comisarul-æef de poliåie Pop Ion Rapidu (fost director la DPF Rãdãuåi). Director adjunct al DPF Sighetu Marmaåiei a fost numit comisarul de poliåie Ioan Cozma (fost director adjunct la DPF Oradea). „Mã onoreazã aceastã funcåie æi totodatã sunt obligat, dar æi convins, cã voi reprezenta cu cinste aceastã direcåie nou înfiinåatã” - a concluzionat comisarul-æef Pop Ion Rapidu. Cuvinte de apreciere asupra înfiinåãrii acestei structuri teritoriale au venit æi din partea prefectului judeåului Maramureæ, doamna Gyöngyike Böndi: „Îi felicit pe toåi cei care au crezut æi au contribuit la înfiinåarea acestei direcåii æi vã urez mult succes în misiunile încredinåate. Vã asigur de respectul pe care îl port iniåiativelor dumneavoastrã æi fiåi convinæi cã, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, vã sunt alãturi æi cã aveåi sprijinul æi colaborarea instituåiei Prefectului Judeåului Maramureæ”. S-au mai declarat mulåumiåi de aceastã realizare æi o considerã un pas esenåial pentru îndeplinirea cerinåelor asumate de cãtre România în vederea aderãrii la spaåiul Schengen æi comisarul-æef de poliåie Ioan Isac, æeful Inspectoratului Judeåean de Poliåie Maramureæ, precum æi reprezentanåii primãriei Sighetu Marmaåiei, doamna primar, prof. Eugenia Godja æi viceprimarul, Ovidiu Nemeæ.

Sfintele Sãrbãtori ale Crãciunului æi Anului Nou îmi oferã plãcutul prilej de a vã adresa urãri de sãnãtate, fericire æi viaåã îndelungatã. Încheiem un an plin de realizãri æi trãim cu speranåa cã evenimentele petrecute ne vor oferi

baza realizãrii æi în anul viitor a unor proiecte la fel de ample æi încununate de succes.

Apreciind, încã o datã, eforturile depuse, paæii fãcuåi spre performanåã, transmit un sincer æi cãlduros „La Mulåi Ani” tuturor poliåiætilor de frontierã din cadrul Direcåiilor Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi æi Sighetu Marmaåiei æi urez, lor æi familiilor lor, sãnãtate æi multe împliniri.

Vã doresc zile frumoase æi senine, satisfacåii æi succese depline în activitatea de înaltã rãspundere pe care o desfãæuraåi.

„La Mulåi Ani”

Pop Ion, directorul DPF Sighetu Marmaåiei

Activitatea IJPF Satu Mare, desfãæuratã în cursul acestui an, s-a concentrat pe combaterea fenomenului infracåional transfrontalier, cu toate aspectele ce åin de acest domeniu, în mod deosebit cu referire la reducerea semnificativã a migraåiei ilegale æi a traficului cu åigãri aduse ilegal din Ucraina sau descoperirea æi sancåionarea infracåiunilor sãvâræite în zona de competenåã a IJPF Satu Mare.

Migraåie ilegalã, cetãåeni afro-asiatici, moldoveni, contrabandã, åigãri, ucraineni, substanåe interzise etc. – acestea sunt cele mai uzitate cuvinte în rândul poliåiætilor de frontierã sãtmãreni. Pentru cã în activitatea pe care o desfãæoarã, pe lângã controlul documentelor æi fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei, supravegherea frontierei de stat, cu toate aspectele care rezidã din aceasta, problemele acute cu care s-au confruntat, încã de la începutul acestui an, au fost cele ce privesc combaterea migraåiei ilegale, a contrabandei, traficului ilegal cu åigãri æi a traficului cu substanåe interzise.

Combaterea migraåiei ilegale reprezintã unul dintre principalele obiective ale activitãåilor æi acåiunilor poliåiætilor de frontierã sãtmãreni. De la începutul acestui an, din cauzele instrumentate de aceætia, a rezultat faptul cã presiunea migraåionistã a venit

preponderent din partea cetãåenilor R. Moldova, pe locul secund situându-se cetãåenii indo-pakistanezi. Cele 26 de grupuri de migranåi descoperite în cursul anului 2008 au fost formate din 136 de persoane: 50 R. Moldova, 33 Pakistan, 26 India, 14 Georgia, 7 Turcia, 2 Ucraina, 2 Serbia, 2 Somalia.

Traficul ilegal cu åigãri de provenienåã ucraineanã în zona de competenåã a IJPF Satu Mare se menåine la cote ridicate, fapt ce se datoreazã, în special, preåului mic al åigaretelor din Ucraina. Åigãrile sunt introduse în România atât prin PTF Halmeu, de cãtre cetãåeni români sau ucraineni organizaåi în filiere ale traficului cu åigãri, cât æi peste frontiera verde, iar, ulterior, sunt valorificate pe piaåa neagrã din åarã sau au ca destinaåie state ale U.E. Totodatã, s-a constatat o creætere a implicãrii cetãåenilor, din localitãåile situate în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina, în traficul cu åigãri peste frontiera verde, deoarece aceasta reprezintã o sursã de venit importantã. În traficul cu åigãri peste frontiera verde sunt implicaåi æi cetãåeni ucraineni, constituindu-se în adevãrate reåele ale traficului cu åigãri cu timbru ucrainean.

De la începutul anului 2008, poliåiætii de frontierã sãtmãreni au reåinut în vederea confiscãrii 817.936 pachete de åigãri, în valoare de 3.026.363 lei. Zona cu cea mai intensã activitate, din

acest punct de vedere, o reprezintã cea a sectoarelor PF Halmeu, Tarna Mare æi Negreæti Oaæ. În cele 35 cazuri de contrabandã constatate au fost implicaåi atât cetãåeni români, cât æi cetãåeni ucraineni.

În urma acåiunilor organizate pe linia combaterii traficului cu substanåe interzise, a fost descoperitã cantitatea de 240,49 kilograme heroinã, dintre care aproximativ 132 kg într-un tir condus de un cetãåean turc care a intrat în România prin PTF Halmeu, alte 108 kilograme într-un camion încãrcat cu mobilã æi condus de un cetãåean român, care s-a prezentat pe sensul de ieæire din åarã la PTF Petea, iar pe lângã acestea æi 58,7 grame canabis.

Dinamica situaåiei operative, evenimentele de la frontiera de stat comunã au generat o îmbunãtãåire a cooperãrii internaåionale, atât cu autoritãåile de frontierã maghiare, cât æi cu cele ucrainene.

Mãsurile întreprinse de IJPF Satu Mare au fost adaptate la noile cerinåe de contracarare a fenomenului infracåional transfrontalier æi vor continua cu aceeaæi fermitate în toate zonele de competenåã, în colaborare cu celelalte structuri cu atribuåii în domeniu, atât din åarã, cât æi din spaåiul Schengen, pentru ca toate persoanele care tranziteazã frontiera sã respecte prevederile legale interne æi internaåionale în vigoare.

Bilanå 01.01-15.11.2008

Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi asigurã supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat a României la frontiera de N-E a åãrii. Obiectivele prioritare ale activitãåii lucrãtorilor direcåiei æi structurilor teritoriale în anul 2008 au fost: securizarea frontierei externe a U. E. în partea de Est a acesteia combaterea fenomenului infracåional transfrontalier creæterea eficienåei activitãåilor de constatare æi cercetare a infracåiunilor de cãtre structurile operative amplificarea cooperãrii cu celelalte structuri ale M.I.R.A. amplificarea cooperãrii cu autoritãåile de frontierã vecine, în vederea contracarãrii fenomenului infracåional transfrontalier.

Astfel, în domeniul operativ, au fost întreprinse mãsuri ferme pentru realizarea obiectivelor propuse, efectuându-se acåiuni æi controale organizate, de regulã pe bazã de date æi informaåii, fapt ce a dus la eficientizarea muncii operative, indicatorii obåinuåi în ceea ce priveæte constatarea faptelor penale, a infracåiunilor constatate æi soluåionate fiind superiori faåã de perioada similarã a anului 2007.

În perioada analizatã, lucrãtorii DPF Rãdãuåi æi ai structurilor subordonate au executat 1.357 activitãåi preventive, în urma cãrora s-au constatat 1119 fapte penale, fiind confiscate bunuri în valoare de 2.038.747 lei, din care 578.956 pachete de åigãri, în valoare de 1.970.742 lei. De asemenea, au fost

Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi Direcåia Poliåiei de Frontierã RãdãuåiDPF Rãdãuåi este structura IGPF, cu competenåã în zona de

30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza judeåelor Suceava æi Botoæani, având, totodatã, importanta misiune de a asigura supravegherea frontierei externe a Uniunii Europene - securizarea frontierei æi profesionalizarea tuturor structurilor reprezentând prioritãåi naåionale.

Direcåia gestioneazã 183,358 km de frontierã cu Ucraina æi 171,043 km cu R Moldova, astfel:

IJPF Suceava acoperã 111,115 km frontierã externã (la frontiera cu Ucraina), din care 87,168 km frontierã pe uscat (teren muntos împãdurit) æi 23,947 km frontierã pe apã, având în subordine 4 sectoare, astfel: SPF Izvoarele Sucevei, cu PMT Izvoarele Sucevei – Æepot pietonal; SPF Brodina, cu PMT Ulma- Ruska rutier; SPF Vicov, cu PMT Vicov –Krasnoilsk rutier; SPF Siret, cu PPF Vicæani – Vadu Siret feroviar, PPF Siret – Porubne rutier, PMT Climãuåi – Belaia Krâniåa pietonal æi PMT Vãæcãuåi – Novâi Volcineå, nefuncåional din cauza lipsei infrastructurii.

IJPF Botoæani acoperã 243,326 km frontierã externã, din care 72,243 km cu R. Ucraina æi 171,043 km cu R. Moldova, având în subordine 5 sectoare: SPF Dorohoi, cu PMT Racovãå – Diacovãå; SPF Darabani; SPF Rãdãuåi Prut; SPF Stânca, cu PPF Stânca – Costeæti; SPF Româneæti.

Parte componentã a efortului naåional de integrare în structurile europene æi instrument al aderãrii la spaåiul Schengen, personalul DPF Rãdãuåi a aplicat în activitatea curentã obiectivele æi sarcinile ce i-au revenit din Planul de acåiune Schengen, cu accent pe identificarea æi prioritizarea acåiunilor necesare implementãrii graduale a acquis-ului Schengen.

Astfel, aplicarea reglementãrilor Uniunii Europene cu incidenåã la frontierã, valorificarea oportunitãåilor oferite de cele patru filtre ale sistemului integrat de securizare, cu accent pe dezvoltarea cooperãrii în plan intern æi extern æi, nu în ultimul rând, pregãtirea personalului, au constituit obiective de referinåã în aceastã perioadã.

Continuarea implementãrii noii concepåii de supraveghere æi control al trecerii frontierei a asigurat cadrul general necesar abordãrii unitare æi coerente a conceptelor de securizare æi asigurare a unui înalt nivel de control la frontierã.

În contextul etapei actuale de aderare a României la spaåiul Schengen, activitatea Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi s-a desfãæurat în interesul persoanei, al comunitãåii æi în sprijinul instituåiilor statului, exclusiv pe baza æi în executarea legii, având ca bazã legalã prevederile în vigoare emise de cãtre eæaloanele superioare.

16 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i

efectuate 1.645 de controale, în vederea eficientizãrii activitãåilor æi înlãturãrii neajunsurilor.

În zona de competenåã a Direcåiei Poliåiei de Frontierã s-au înregistrat 31 cazuri de trecere ilegalã a frontierei de stat a României, în care au fost implicate 53 de persoane.

Cazuri semnificative: În data de 28.03.2008, orele

07.15, în zona de responsabilitate a SPF Vicov – IJPF Suceava au fost reåinuåi patru cetãåeni georgieni, fãrã documente de identitate, care au declarat cã au trecut ilegal frontiera în noaptea de 27/28.03.2008, din Ucraina în România. Dupã reåinerea grupului, toåi membrii acestuia au solicitat acordarea statutului de refugiat, fiind predaåi în cursul aceleiaæi zi la Centrul Regional de Cazare æi Proceduri pentru solicitanåii de azil Rãdãuåi.

În perioada decembrie 2007 – februarie 2008, la IJPF Botoæani s-a petrecut un caz care a stârnit interes mass-mediei, fiind depistatã æi probatã activitatea infracåionalã a unui grup infracåional organizat, constituit din cetãåeni români, care au transportat cetãåeni din Republica Moldova în åãri ale Uniunii Europene, folosind cãråi de identitate sau paæapoarte româneæti false sau aparåinând unor persoane cu fizionomie asemãnãtoare.

Cetãåenilor, mai sus menåionaåi, li s-au întocmit dosare penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de trafic de migranåi æi constituirea unui grup organizat.

Prin punctele de trecere a frontierei din cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi au trecut 2.491.621 de persoane, faåã de 1.654.433 persoane în perioada similarã a anului 2007. În acelaæi timp, prin punctele de trecere a frontierei au trecut 717.739 mijloace de transport, faåã de 578.129 mijloace de transport în aceeaæi perioadã a anului 2007.

În cursul perioadei analizate, la nivelul direcåiei au fost înregistrate 203 lucrãri penale, sub aspectul comiterii unui numãr de 457 fapte penale. De asemenea, au fost înregistrate 14 cazuri de contrabandã, în care au fost implicate 75 persoane.

Ca æi caz semnificativ, îl menåionãm pe cel din ziua de 12.04.2008, când lucrãtorii Grupei Operative Brodina au reåinut, în flagrant, la aproximativ 1 km de linia de frontierã, în zona „Poiana Cerbului”, doi cetãåeni din localitatea Falcãu, comuna Brodina, în timp ce introduceau ilegal în åarã, prin contrabandã, cantitatea de 24.990 pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, împreunã cu alte 8 persoane. Ulterior, în urma cercetãrilor efectuate de echipa operativã, s-a reuæit identificarea æi reåinerea pentru cercetãri a altor douã persoane, care au fãcut parte din grupul de persoane implicate în evenimentul de contrabandã.

Cooperarea internã a avut drept scop primordial conjugarea eforturilor comune în vederea asigurãrii respectãrii legalitãåii în zona de responsabilitate, fiind amplificate acåiunile de cooperare

cu instituåiile deconcentrate ale statului din zona de competenåã. În acest sens, prin diversificarea colaborãrii cu procurorii din cadrul unitãåilor de parchet din zona de responsabilitate æi cei ai D.I.I.C.O.T., a fost asiguratã atât pregãtirea specificã a personalului care lucreazã în structurile operative, cât æi desfãæurarea de acåiuni comune pe linia combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere.

Pe linia relaåiilor internaåionale, reprezentarea s-a fãcut la nivelul Locåiitorilor Împuterniciåilor de frontierã principali ai României æi Ucrainei, luându-se în considerare întreaga frontierã de nord cu Republica Ucraina, care are o lungime de 439,4 km æi include patru inspectorate judeåene ale poliåiei de frontierã (Botoæani, Suceava, Maramureæ æi Satu Mare).

Pe linia cooperãrii internaåionale, a existat o bunã conlucrare cu organele de graniåã ale statelor vecine, aceasta realizându-se prin intensificarea dialogului, atât la nivelul Direcåiei, cât æi al ofiåerilor specialiæti din cadrul inspectoratelor subordonate, cu pondere pe schimbul de date æi informaåii, în baza documentelor de cooperare încheiate la nivel teritorial.

În perioada analizatã, efortul concentrat al componentei logistice a vizat asigurarea elementelor de suport al acåiunilor æi misiunilor, în special la nivelul structurilor operative, precum æi monitorizarea permanentã a modului în care este utilizatã æi întreåinutã tehnica din dotare.

17F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i

18 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i

Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi este structura regionalã, subordonatã Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, cu sediul în municipiul Iaæi æi zona de competenåã pe raza

administrativã a judeåelor Iaæi, Vaslui æi Galaåi, ce are misiunea de a asigura supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat cu R. Moldova. DPF Iaæi supraveghezã frontiera externã a

României pe o lungime de 511,8 km, iar cele trei inspectorate sunt structurate dupã cum urmeazã:

IJPF Iaæi cuprinde: SPF Bivolari; SPF Iaæi, cu PPF Sculeni -rutier æi PPF Niculina-feroviar; SPF Åuåora æi SPF Rãducãneni.

IJPF Vaslui cuprinde: SPF Huæi, cu PPF Albiåa-rutier; SPF Berezeni æi SPF Fãlciu, cu PPF Fãlciu-feroviar.

IJPF Galaåi cuprinde: SPF Galaåi, cu PPF Galaåi-rutier, feroviar æi port, precum æi PPF Zona Liberã; SPF Folteæi æi SPF Oancea, cu PPF Oancea-rutier.

În perioada de pânã la aderarea României la Uniunea Europeanã, DPF Iaæi a parcurs mai multe etape succesive de reorganizãri æi dotãri,

concomitent cu încadrarea de personal.

Asigurarea resurselor umane, pregãtirea acestora dupã standardele europene, îmbunãtãåirea cooperãrii, atât în plan intern cât æi extern, logistica modernã, suportul legislativ adecvat æi, nu în ultimul rând, schimbãrile de mentalitate au fãcut ca DPF Iaæi sã evolueze æi sã-æi îndeplineascã cu succes sarcinile care i-au revenit în realizarea obiectivului naåional de aderare la Uniunea Europeanã.

Echipa managerialã a luat mãsuri pentru dinamizarea activitãåilor la structurile subordonate, prin abordarea modernã a conceptului de lucru în echipã, competenåã profesionalã æi eficienåã în acåiuni. Aceastã atitudine activã a dus la rezultate consistente în perioada post-aderare.

Dupã 1 ianuarie 2007, poliåiætii de la frontiera de est au înåeles cã eforturile trebuie intensificate æi canalizate pentru pregãtirea æi adoptarea mãsurilor necesare aderãrii la spaåiul Schengen.

Prin descentralizarea decizionalã

Direcåia Poliåiei de Frontierã IaæiDirecåia Poliåiei de Frontierã Iaæi

Bilanå 01.01-31.10.2008Anul 2008 a reprezentat pentru DPF

Iaæi o perioadã în care s-au depus eforturi deosebite pentru îndeplinirea atribuåiilor la toate nivelurile æi realizarea standardelor de calitate în domeniile ce revin poliåiei de frontierã, controlul frontierelor æi cooperarea poliåieneascã, în vederea realizãrii obiectivului strategic naåional

de aderare la spaåiul Schengen.Poliåiætii de la frontiera de est au

acordat o atenåie deosebitã combaterii migraåiei ilegale, în acest an fiind reåinute la frontiera verde 66 persoane pentru intrare ilegalã în åarã, din care 47 cetãåeni din R. Moldova, 13 din Georgia, doi din Federaåia Rusã, unul din Belarus, doi din Afghanistan æi unul din Irak.

Migraåia prin punctele de trecere a frontierei a fost caracterizatã în principal de folosirea de documente false sau falsificate, fiind descoperite 17 persoane care au acåionat în acest mod.

Au fost destructurate 14 reåele de trafic de migranåi, în care au fost implicaåi 57 traficanåi, care au încercat scoaterea ilegalã din România spre åãri din spaåiul Schengen a 122 migranåi.

Poliåiætii de frontierã au acåionat cu succes æi împotriva traficului de persoane, fenomen ce se manifestã în continuare prin exploatarea sexualã cu victime minore æi exploatarea prin muncã, fiind descoperite æi destructurate 11 reåele, cu 57 de traficanåi æi 71 de victime.

Pe linia contrabandei æi traficului cu bunuri continuã sã existe o presiune crescutã din partea traficanåilor, atât la

19F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i

Luna decembrie reprezintã o perioadã specialã pentru fiecare român. Debuteazã cu Ziua Naåionalã, ziua în care ne aducem aminte de înaintaæii care au fãcut posibilã existenåa æi dezvoltarea statului român æi este urmatã de Sãrbãtorile sfinte legate de

Naæterea Domnului.Sfâræitul de an fiind æi moment de

bilanå, privim în urmã drumul parcurs de poliåiætii de frontierã din estul åãrii pe drumul profesionalizãrii, al modernizãrii æi evoluåiei continue dupã modelul european.

Dragi colegi, se împlinesc în curând doi ani de când åara noastrã a aderat la Uniunea Europeanã, aderare la care instituåia noastrã æi-a adus o contribuåie semnificativã. Etapele parcurse nu au reprezentat pentru noi un sfâræit de drum, ci o continuare a eforturilor pe calea

modernizãrii, creæterii eficienåei æi profesionalismului, astfel încât obiectivul strategic naåional de aderare la spaåiul Schengen sã fie îndeplinit la termenul propus.

Succesele obåinute cât æi aprecierile managerilor æi experåilor români æi strãini nu ar fi fost posibile fãrã un efort deosebit depus de majoritatea poliåiætilor de frontierã din DPF Iaæi, pentru care le adresez binemeritate mulåumiri.

Mulåumesc, de asemenea, managerilor de la structurile supraordonate pentru sprijinul competent æi permanent care ni l-au acordat în aceastã dinamicã perioadã.

Un gând special de mulåumire îl am pentru toåi experåii Uniunii Europene æi din spaåiul Schengen, care ne-au ajutat în aflarea drumului cãtre performanåa specificã spaåiului comunitar.

Etapele urmãtoare reprezintã adevãrate provocãri, care pot fi trecute cu succes doar prin seriozitate, profesionalism æi perseverenåã, asigurând astfel un înalt nivel de supraveghere æi control al frontierei de est a României.

Îngãduiåi-mi sã vã felicit pentru rezultatele obåinute æi aæ dori sã vã ætiu mereu sãnãtoæi, alãturi de familiile dumneavoastrã æi plini de foråã æi curaj pentru a trece învingãtori peste obstacole.

La mulåi ani!Dumitru SCUTELNICU, directorul DPF Iaæi

frontiera verde, unde s-au descoperit nouã cazuri de contrabandã, cât æi în punctele de frontierã, unde au fost înregistrate descoperiri semnificative. Valoarea totalã a bunurilor confiscate depãæeæte 28,4 milioane lei (peste 7,7 milioane euro), din care 3.039.529 pachete åigãri.

În acest an au fost descoperite 36 autovehicule furate din Italia, Germania, Spania, Franåa, Belgia æi România.

S-a acordat o atenåie deosebitã combaterii traficului cu armament, muniåii, valutã falsã æi bunuri de patrimoniu, în 2008 fiind descoperite 6 arme, 970 cartuæe de vânãtoare, tir æi gaze. De asemenea, au fost descoperite 15 icoane de patrimoniu, 2 kg argint æi 650 dolari falæi.

Având în vedere cã nu se poate controla infracåionalitatea din zona de competenåã decât printr-o cooperare susåinutã æi consistentã, s-a acordat o atenåie deosebitã cooperãrii cu partenerii interni æi externi.

În plan intern, se coopereazã în mod eficient cu Direcåiile Poliåiei de Frontierã din vestul åãrii, cu structurile MIRA æi cu alte structuri care au competenåe pe linia securitãåii naåionale æi ordinii publice precum æi cu cele cu atribuåii în procesul de securizare a frontierei.

Acåiuni cu rezultate deosebite s-au desfãæurat sub coordonarea procurorilor DIICOT, care au apreciat profesionalismul æi determinarea poliåiætilor de frontierã.

Cooperarea internaåionalã a vizat eficientizarea relaåiilor cu autoritãåile

de graniåã din R. Moldova æi Ucraina, pentru realizarea scopului comun de interceptare a fenomenelor infracåionale transfrontaliere.

Componenta europeanã a cooperãrii s-a derulat prin intermediul punctelor æi centrelor de contact, dar æi prin participarea poliåiætilor de frontierã în acåiuni desfãæurate sub coordonarea Agenåiei „FRONTEX” pe teritoriul a 12 state UE, cât æi pe frontiera de

est a României (operaåiunile Gordius æi Dacia 2008), la care au participat personal æi tehnicã din 24 de åãri ale UE.

Operaåiunile au evidenåiat profesionalismul poliåiætilor de frontierã români æi capacitatea managerilor români de a le coordona.

Activitãåile de pre-evaluare Schengen au beneficiat de suportul experåilor din MIRA æi statele Schengen, evidenåiind eforturile depuse pentru implementarea mãsurilor de securizare a frontierei de stat dupã aderarea la Uniunea Europeanã cât æi unele vulnerabilitãåi æi direcåii de acåiune pe care trebuie acåionat.

Asigurarea logisticã a misiunilor a reprezentat o componenåã cãreia conducerea direcåiei i-a acordat o atenåie deosebitã, cãutând sã imprime managerilor de pe fiecare palier abilitãåile necesare pentru gestionarea eficientã æi judicioasã a resurselor la dispoziåie.

Darea în folosinåã a sistemului de radio-comunicaåii, noile dotãri cu tehnicã de mobilitate, control æi criminalisticã au determinat creæterea eficienåei acåiunilor.

Rezultatele deosebite obåinute în anul 2008 sunt consecinåa aplicãrii unui management modern, eficient æi pragmatic, care a pus în valoare punctele tari, a valorificat oportunitãåile, acåionând în acelaæi timp pentru minimizarea vulnerabilitãåilor æi contracararea permanentã a riscurilor.

cãtre structurile subordonate, stabilirea æi delimitarea clarã a competenåelor æi responsabilitãåilor, managementul direcåiei a cãutat sã eficientizeze activitãåile æi sã le apropie de standardele Schengen. Prin exercitarea modernã a funcåiei de coordonare æi control s-a urmãrit atingerea de cãtre structurile subordonate a standardelor de performanåã propuse æi luarea mãsurilor optime pentru remedierea disfuncåionalitãåilor.

Conducerea DPF Iaæi æi-a structurat strategia pentru îndeplinirea obiectivelor având în vedere adaptarea permanentã a sistemului de supraveghere æi control a trecerii frontierei în funcåie de evoluåia situaåiei operative, pentru a contracara æi intercepta fenomenele infracåionale de la frontiera de est a åãrii.

Competenåa echipelor manageriale, calitatea resurselor umane æi permanenta lor pregãtire, suportul logistic actual æi perspectiva îmbunãtãåirii acestuia, potenåialul colaborãrii cu structurile de securitate naåionalã æi ordine publicã æi, nu în ultimul rând, cu populaåia din zona de competenåã ne dau o robustã convingere æi speranåã cã ne vom îndeplini sarcinile ce ne revin în drumul spre aderarea României la spaåiul Schengen.

20 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i

Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa este structura regionalã, subordonatã IGPF, cu sediul în municipiul Constanåa, având ca zonã de competenåã teritoriul judeåelor Constanåa, Tulcea, Brãila æi Ialomiåa – zona Dobrogea, cu principala misiune de a asigura supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat la graniåa cu R. Bulgaria (139,101 km - uscat æi 22,224 km – maritim), cu Ucraina (178,152 km – fluvial æi 30,250 km – maritim), precum æi 203,400 km de mare liberã, asigurând 434,026 kilometri din frontiera externã a Uniunii Europene.

Are în compunere 4 inspectorate, 13 sectoare, 2 grupuri de nave, 18

puncte de trecere a frontierei (2 rutiere, 12 portuare, 1 feroviar, æi 1 rutier æi feroviar), precum æi 4 zone libere.

Astfel, distribuåia la IJPF Constanåa este urmãtoarea: SPF Ostrov, cu PPF Ostrov – rutier, SPF Bãneasa, SPF Negru Vodã, cu PPF Negru Vodã – rutier æi feroviar, GN Mangalia, cu PPF Vama Veche – rutier æi PPF Mangalia - portuar, GN Constanåa cu PPF Constanåa – portuar æi zonã liberã, PPF Constanåa Sud – portuar æi zonã liberã precum æi PPF Capul Midia – portuar.

La IJPF Tulcea avem SPF Sulina cu PPF Sulina – portuar æi zonã liberã, SPF Tulcea cu PPF Tulcea, – portuar, SPF Isaccea, SPF Pardina, SPF Chilia

La IJPF Brãila: SPF Brãila I cu PPF Brãila port – portuar, SPF Brãila II, cu PPF Zonã Libera – zonã liberã.

La IJPF Ialomiåa: SPF Feteæti, SPF Hâræova, SPF Cernavodã cu PPF Cernavodã – portuar.

Activitatea DPF Constanåa constituie serviciu public ce se desfãæoarã în interesul comunitãåii, al persoanei æi în sprijinul instituåiilor statului, exclusiv pe baza æi în executarea legii. În îndeplinirea atribuåiilor ce îi revin, DPF Constanåa coopereazã cu Prefecturile æi Consiliile Locale Constanåa, Tulcea, Brãila, Ialomiåa, cu CZCCOA, DRV, unitãåile de jandarmi teritoriale æi judeåene, structurile teritoriale ale DGIPI, DGEIP, SRI, ale Gãrzii Financiare, Ministerul Public, alte instituåii ale statului care desfãæoarã activitãåi în zona de frontierã, precum æi cu cetãåenii din zonele de frontierã. Totodatã, existã o colaborare bunã cu organele de frontierã din Bulgaria æi Ucraina, în baza înåelegerilor la care România este parte, executându-se în comun patrulãri pe teritoriul ambelor state æi pe braåul Chilia.

Crearea unei imagini pozitive a instituåiei în åarã æi strãinãtate a constituit o preocupare constantã, activitatea de relaåii publice æi relaåii cu mass-media a avut ca obiectiv consolidarea relaåiilor parteneriale cu alte instituåii, pentru ca reprezentanåii organizaåilor æi comunitãåilor locale sã aibã o percepåie clarã æi realã asupra rolului instituåiei.

Direcåia Poliåiei de Frontierã ConstanåaDirecåia Poliåiei de Frontierã Constanåa

Bilanå 01.01-31.10.2008

Total infracåiuni - 934 evenimente (923 infracåiuni æi 11 evenimente soluåionate în baza acordului româno-bulgar), în care au fost implicate 1.345 de persoane.

Total contravenåii - 3.623, cu valoare aplicatã de 1.105.545 lei, din care valoare încasatã de 59.230 lei.

Treceri ilegale - 60 de cazuri, cu 121 autori.Trafic de persoane - 61 cazuri, cu 144 autori.Trafic de droguri - 24 cazuri, cu 25 autori, din care 40 grame

canabis, 14,4 grame haæiæ, 3 grame marijuana, 10,39 grame cocainã, 18 pastile Chlordiazepoxide.

Autoturisme furate - 29 de maæini.Braconaj piscicol - 438 cazuri, cu 479 autori. Cantitate de

peæte confiscatã:14.026 kilograme. 44 bãrci, 1.186 plase pescuit, 79 kg icre æi 9 motoare.

Bijuterii - 1.260, 715 grame aur, 6.405 grame argint.Åigãri confiscate - 36.873 de pachete.Contrafacere - 138 cazuri, cu 147 autori.Fals æi uz de fals - 19 cazuri, cu 20 autori.Valoare bunuri confiscate împreunã cu vameæii constãnåeni

– 119.473.533 lei (7.250 perechi de pantofi, 2.520 bucãåi cuåite, 600 bucãåi jucãrii, 7.396 costume sport, 11.970 treninguri æi 760 sticle parfum).

Arme æi muniåii confiscate - 5 arme de vânãtoare, 9 arme cu aer comprimat, 3 pistoale æi 650 de cartuæe.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i r e c å i i D i r e c å i i 21

Evenimente importanteEvenimente importante Exerciåiul Rousofex 2008, desfãæurat în perioada 2-12 iunie a.c., în care

ambarcaåiuni al Poliåiei de Frontierã, alãturi de foråe ale SRI æi MAp au intervenit împotriva unor presupuse atacuri teroriste la platformele de foraj marin din Marea Neagrã;

Exerciåiul Arion 2008, desfãæurat la Sulina, desfãæurat în perioada 5-7 iunie, în care nave ale Poliåiei de Frontierã au intervenit pentru salvarea de vieåi omeneæti æi pentru limitarea efectelor unei poluãri în zonã,

Exerciåiul comun Tomis 2008, desfãæurat în perioada 1-4 iulie la Marea Neagrã, în care nave ale Poliåiei de Frontierã æi ale Gãrzii de Coastã Turce au acåionat împreunã pentru interceptarea unor nave suspecte,

Exerciåiul complex în portul Constanåa intitulat Jackal Stone, desfãæurat în perioada 17-18 septembrie, în care efective ale Poliåiei de Frontierã au intervenit alãturi de foråele speciale SEAL ale armatei americane, SRI, Jandarmeria Românã æi alte structuri pentru anihilarea unui grup de teroriæti care au capturat o navã,

Operaåiunea Euxine 2008, sub egida FRONTEX, derulatã la Constanåa æi Tulcea în intervalul 1-31 octombrie a.c. æi care a fost un succes pentru Poliåia de Frontierã Românã,

A noua întâlnire a æefilor Poliåiilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã din statele riverane Mãrii Negre, în perioada 6-9 noiembrie a.c la Constanåa. România a preluat de la R. Bulgaria preæedinåia acestui for de cooperare.

Conducerea Poliåiei de Frontierã Constanåa doreæte colegilor ca Sfintele Sãrbãtori de iarnã sã fie întâmpinate cu multã bucurie æi pace sufleteascã alãturi de cei dragi.

Naæterea Domnului Iisus Christos este prin excelenåã o sãrbãtoare a bucuriei, când practic fiecare om redevine copil æi îæi deschide sufletul cãtre cele sfinte. Fie ca aceste Sãrbatori minunate pline de bucurie sã vã gãseascã alãturi de cei apropiaåi si sã aveåi împliniri pe toate planurile în noul an ce bate la uæã!

Crãciun Fericit æi Binecuvântat æi La Mulåi Ani!

Tudorel ENE, Directorul DPF Constanåa

Ca æi cazuri semnificative, dorim sã menåionãm un prim caz în care, dupã luni de muncã, pe 4 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Constanåa æi IGPF, împreunã cu procurorii DIICOT Constanåa, lucrãtori ai SIIPI Constanåa æi în colaborare cu servicii specializate din Statele Unite, Olanda æi Australia au dat o grea loviturã grupãrilor infracåionale, anihilându-l pe liderul unei organizaåii, care se ocupa cu traficul de droguri din åãri ale Americii Latine cãtre Australia æi state vest-europene. Din grup fãceau parte æi cetãåeni strãini din Olanda, Germania, Australia æi America, activitatea ilegalã acestora derulându-se timp de 13 ani.

Un al doilea caz semnificativ înregistrat în lupta împotriva traficului internaåional cu droguri de mare risc a avut loc pe data de 12 noiembrie a.c., atunci când o reåea internaåionalã de traficanåi de cocainã, alcãtuitã din patru cetãåeni români, a fost anihilatã de poliåiætii de frontierã constãnåeni. Românii transportau drogurile din Republica Dominicanã spre mai multe åãri din Europa de Vest, folosindu-se de o metodã folositã pânã acum de traficanåii de culoare din åãrile lumii a treia: dupã ce împachetau preåiosul praf alb în calupuri învelite în cauciuc de la mãnuæi chirurgicale, le îngurgitau æi, cu drogurile camuflate în propriile intestine, reuæeau sã treacã neobservaåi prin filtrele de pe aeroporturi. Reuæita misiunii de identificare æi desfiinåare a

reåelei revine ofiåerilor DPF Constanåa, în colaborare cu DCIT din cadrul IGPF. Acåiunea, care a durat æase luni, a fost coordonatã de DIICOT Constanåa æi la ea au mai contribuit SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa, precum æi structuri specializate din åãrile tranzitate de infractorii amintiåi.

În perioada 7 - 8 noiembrie a.c., la Constanåa, a avut loc cea de-a IX-a întâlnire anualã a æefilor autoritãåilor de frontierã/gardã de coastã a statelor riverane Mãrii Negre (BSCF).

La aceastã activitate au participat reprezentanåi ai Direcåiei Generale „Poliåia de Frontierã” din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Bulgaria, Poliåiei de Frontierã din MIA Georgia, IGPF din cadrul Ministerului Internelor æi Reformei Administrative al României, Serviciului de Frontierã din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Federaåiei Ruse, Comandamentului Gãrzii de Coastã din Republica Turcia, Administraåiei Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei. Participanåii au apreciat procesul de întãrire æi extindere a cooperãrii dintre autoritãåile de frontierã/gãrzile de coastã ale statelor riverane Mãrii Negre pentru perioada octombrie 2007- noiembrie 2008.

Æeful delegaåiei bulgare a predat æefului delegaåiei române preæedinåia Reuniunii æefilor autoritãåilor de

frontierã/gardã de coastã a statelor riverane Mãrii Negre, iar dupã ceremonia de predare/primire cei doi oficiali au fãcut scurte declaraåii de presã.

Delegaåia bulgarã a prezentat raportul Centrului de Informare æi Coordonare de la Burgas, despre activitatea desfãæuratã în anul 2008, precum æi rezultatele Grupului de Lucru pentru cooperare în domeniul activitãåii de cercetare operativã de combatere a terorismului æi a traficului ilegal de migranåi.

Delegaåia românã a prezentat raportul IGPF despre rezultatele obåinute æi despre deciziile adoptate de Grupul de lucru pentru schimbul de informaåii prin intermediul AIES (Sistemul Automat

al Schimbului de Informaåii) æi despre dezvoltarea sistemului de informaåii.

Comanda Gãrzii de Coastã din Turcia a prezentat raportul privitor la rezultatele obåinute æi la deciziile adoptate de Grupul de Lucru pentru îmbunãtãåirea criteriilor folosite pentru depistarea navelor suspecte æi confirmare a propunerilor menåionate în Memorandum.

C l o p o å e l u l M ã r i i N e g r e C l o p o å e l u l M ã r i i N e g r e a s u n a t l a C o n s t a n å aa s u n a t l a C o n s t a n å a

22 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e

Poliåia de Frontierã din Georgia a prezentat raportul despre identificarea æi schimbul de informaåii privitoare la traficul ilegal cu substanåe radio-active.

A urmat raportul Serviciului Frontierei de Stat din Ucraina.

Participanåii au apreciat pozitiv activitãåile æi æi-au exprimat mulåumirea pentru activitãåile desfãæurate de cãtre partea bulgarã pe timpul preæedinåiei acesteia, evaluând activitãåile grupurilor de lucru în anul 2008 æi convenind sã continue, în 2009, activitãåile grupurilor de lucru, dupã cum urmeazã:

a. Grupul de Lucru asupra cooperãrii în domeniul activitãåii de investigare operativã pentru a combate terorismul æi migraåia ilegalã în cadrul Forumului de Cooperare la Marea Negrã prin intermediul Autoritãåilor de Frontierã/Gardã de Coastã ale Statelor riverane Mãrii Negre /FCMN, sã aibã loc în Republica Bulgaria, în luna martie 2009;

b. Grupul de lucru asupra revizuirii criteriilor navei suspecte în cadrul Forumului de Cooperare la Marea Negrã prin intermediul Autoritãåilor de Frontierã/Gardã de Coastã ale Statelor riverane Mãrii Negre, sã aibã loc în Republica Turcia, în luna mai 2009;

c. Grupul de lucru asupra identificãrii æi schimbului de informaåii

despre traficul ilegal de substanåe radio-active, sã aibã loc în Georgia, la sfâræitul lunii iunie 2009;

d. Grupul de lucru asupra schimbului de informaåii prin AIES în cadrul Forumului de Cooperare la Marea Neagrã prin intermediul Autoritãåilor de Frontierã/Gardã de Coastã ale statelor riverane Mãrii Negre, sã aibã loc în Federaåia Rusã, la sfâræitul lunii iulie 2009.

De asemenea, a fost luatã hotãrârea ca schimbul de informaåii dintre Georgia æi celelalte pãråi sã se realizeze, temporar, prin intermediul mijloacelor secundare de comunicare (fax æi internet).

Partea românã a propus sã creeze un nou grup de lucru cu privire la „Optimizarea cooperãrii internaåionale între Autoritãåile de Frontierã/Gardã de coastã din statele riverane Mãrii Negre”, iar participanåii au cãzut de acord sã discute aceastã problematicã la urmãtoarea întâlnire pregãtitoare a experåilor pentru pregãtirea celei de-a X-a Întâlniri anuale a æefilor BSCF, activitate ce va avea loc în România, deoarece trebuie clarificat scopul æi obiectivele acestui grup de lucru.

Precizãm faptul cã partea românã a prezentat rezultatele operaåiunii EUXINE.

Participanåii la Reuniune au apreciat ca fiind pozitive rezultatele care au fost

atinse în timpul desfãæurãrii exerciåiului „Black Sea Hawk 2008” æi au decis sã desfãæoare un exerciåiu similar în anul 2009, sub coordonarea României. Cu privire la acest aspect, s-a convenit ca exerciåiul „Black Sea Hawk” sã fie coordonat în fiecare an de cãtre partea care deåine Preæedinåia.

O altã tematicã dezbãtutã a fost cea referitoare la termenii æi condiåiile pentru invitarea æi participarea pãråilor teråe în calitate de „observator” la activitãåile FCMN, deoarece partea rusã nu considerã necesarã invitarea unui terå în calitate de observator (stat sau organizaåie) la aceste reuniuni. La finalul discuåiilor pe aceastã temã, participanåii au concluzionat cã o asemenea decizie se va lua în conformitate cu prevederile Acordului FCMN (Articolele 2 æi 9).

Æefii delegaåiilor au adoptat formularul de schimb de informaåii cu privire la persoanele suspectate de sãvâræirea de activitãåi ilegale în bazinul Mãrii Negre, formular la care s-a lucrat pe timpul grupului de lucru pentru cooperare în domeniul activitãåii de cercetare operativã de combatere a terorismului æi a traficului ilegal de migranåi, care a avut loc în Bulgaria, în data de 25 martie 2008. Acest formular va face obiectul implementãrii în cadrul AIES, de cãtre partea rusã, ca administrator al AIES.

Cu privire la acest aspect, precizãm cã, din discuåiile purtate, a reieæit faptul cã nu este obligatoriu sã fie completate toate câmpurile acestui formular, iar schimbul de informaåii va fi realizat cu respectarea strictã a legislaåiei naåionale æi internaåionale la care România este parte.

A fost stabilit ca cea de-a X-a întâlnire a æefilor autoritãåilor de frontierã/gãrzilor de coastã din statele riverane Mãrii Negre sã aibã loc în Ucraina, în luna octombrie 2009, iar întâlnirea pregãtitoare a experåilor va avea loc în România, în cursul lunii septembrie 2009.

Partea ucraineanã, ca æi depozitar al Acordului FCMN, a informat faptul cã procedurile interne pentru intrarea în vigoare a Acordului au fost îndeplinite în Ucraina æi Bulgaria.

La finalul reuniunii, æefii delegaåiilor participante au semnat Memorandumul Întâlnirii.

Dan BUZOIANU

În cadrul acestui eveniment au avut loc convorbiri bilaterale româno-turce, ocazie cu care au fost analizate rezultatele activitãåilor realizate în comun, în

anul 2008 de structurile cu atribuåii la frontierã a celor douã åãri. Cu aceastã ocazie, s-au stabilit coordonatele pentru activitatea de cooperare

din anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã æi Garda de Coastã Turcã continuând în acelaæi mod o foarte bunã cooperare la Marea Neagrã.

23F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e

În zilele de 24 æi 25 noiembrie a.c., o delegaåie a PFR, condusã de inspectorul general, chestor principal de poliåie dr. Nelu Pop, s-a întâlnit cu delegaåia Ministerului de Interne din Italia, condusã de prefectul Rodolfo Ronconi, director central

pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din cadrul Departamentului Siguranåei Publice al M.I. italian.

În prima zi, dupã sosirea în România, delegaåia a efectuat o vizitã la sediul IGPF, unde, pe lângã prezentãrile realizate de Poliåia de Frontierã Românã în ceea ce priveæte structura instituåiei, atribuåiile conferite de lege æi rezultatele Operaåiunii comune EUXINE (desfãæuratã la Marea Neagrã æi în Delta Dunãrii, sub egida Agenåiei Frontex), cele douã delegaåii au analizat acåiunile comune româno-italiene, derulate, pânã în prezent, atât în åara noastrã, cât æi în Italia.

Astfel, s-a concluzionat cã misiunile de patrulare mixte de la frontiera verde românã æi italianã (desfãæurate în primele douã luni ale anului 2008), precum æi cele realizate, în prezent, în porturi æi aeroporturi, pe linia contracarãrii migraåiei ilegale æi a traficului de fiinåe umane, sunt extrem de benefice ambelor pãråi, atât în ceea ce priveæte schimbul de experienåã realizat între participanåi, cât æi pentru contracararea eficientã a fenomenelor infracåionale transnaåionale.

A doua zi, oficialii italieni s-au deplasat la sediul MIRA, ocazie cu care au avut o întâlnire cu secretarul de stat, æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general dr. Anghel Andreescu. Dupã o scurtã vizitã la Ambasada Italiei, delegaåia s-a deplasat în zona de competenåã a DPF Giurgiu, unde a fost prezentat PTF Giurgiu-Ruse æi Biroul de contact româno-bulgar. A urmat vizita la Muzeul PFR Giurgiu æi întoarcerea în capitalã. Înainte de a decola spre Italia, delegaåia a vizitat æi PTF Henri Coandã.

Aceastã acåiune se înscrie în programul derulat de Poliåia de Frontierã Românã pentru intensificarea relaåiilor de colaborare inter-instituåionalã în domeniul frontalier, în vederea asigurãrii securitãåii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Ætefan ANDREESCU

Directorul Central pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din Italia, prefectul Rodolfo Ronconi, a vizitat PFR

24 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e

Zece poliåiæti de frontierã îæi desfãæoarã activitatea în Republica Italianã, în perioada 13 noiembrie – 12 decembrie 2008, pe Aeroporturile din Roma, Milano, Torino, Bergamo æi Verona. Aceætia participã la o misiune operativã de sprijinire a autoritãåilor italiene, în scopul contracarãrii fenomenului migraåiei ilegale æi a traficului de fiinåe umane, precum æi la un schimb de experienåã în ceea ce priveæte gestionarea frontierelor.

De asemenea, obiectivele specifice avute în vedere sunt urmãtoarele: controlul documentelor de cãlãtorie asigurarea tuturor informãrilor necesare în cazul îndepãrtãrii de pe teritoriul naåional italian, cu însoåire la frontierã, a cetãåenilor români formarea în domeniul problematicilor Schengen (Manualul Practic Schengen – practici de gestionare a controlului la frontierã, respingerea la frontierã æi tratarea acesteia la nivelul frontierei aeriene etc.)

Cei zece sunt: inspector principal Daniel Cãlin, CSCTF Aeroporturi Bucureæti – Otopeni; inspector principal Alexandru Botez, DPF Iaæi; inspector principal Ovidiu Imbre, PPF Aeroport Cluj Napoca; inspector Dorel Beta, DPF Oradea – PPF Valea lui Mihai; subinspector Liviu Done, PPF Aeroport Cluj Napoca; - agent æef de poliåie Daniel Nicolae, PTF Poråile de Fier; - agent principal Daniel Giurgiu, PPF Aeroport Sibiu; agent principal Mircea Codrian, DPF Oradea; agent de poliåie Marian Silviu Potoceanu, din cadrul PPF Aeroport Bacãu; agent de poliåie Cristina Bîrlãdeanu, din cadrul PPF Aeroport Iaæi.

Iulian PUICÃ

Poliåiæti de frontierã români lucreazã Poliåiæti de frontierã români lucreazã în aeroporturile din Italiaîn aeroporturile din Italia

Luni 10 noiembrie a.c., la IGPF, a avut loc æedinåa pentru evaluarea rezultatelor „Programului de Instruire pentru Poliåia de Frontierã” în domeniul migraåiei æi azilului, finanåat de cãtre Fondul de Oportunitãåi Globale, prin intermediul Ambasadei Marii Britanii la Bucureæti.

Au participat la aceastã întâlnire ambasadorul Marii Britanii la Bucureæti – Robin Barnett, preæedintele Consiliului Naåional Român pentru Refugiaåi – Niculae Cârcu, directorul general ORI – chestor de poliåie Vasile Drãgoi, specialiæti din cadrul ambasadei Marii Britanii, IGPF,ORI, CNRR.

Începând cu luna mai 2007, pe parcursul unei perioade de un an, s-au desfãæurat evenimente pentru susåinerea activitãåilor de pregãtire în problematica migraåiei, azilului æi controlului la frontierã, derulate în parteneriat cu Consiliul Naåional Român

pentru Refugiaåi. Proiectul æi-a propus sã îmbunãtãåeascã cunoætinåele æi aptitudinile de specialitate pe problematica migraåiei pentru toåi cei implicaåi în domeniu, prin aplicarea politicilor eficiente æi a procedurilor de management al frontierei æi al practicii judiciare în vederea combaterii migraåiei ilegale, cu respectarea drepturilor strãinilor æi solicitanåilor de azil.

Principalele activitãåi au cuprins organizarea de sesiuni

de instruire pentru personalul Poliåiei de Frontierã, formarea de formatori din rândul cadrelor didactice din instituåiile de învãåãmânt subordonate IGPF care sã desfãæoare ulterior activitãåi de multiplicare, redactarea unui ghid manual æi a unor pliante pentru persoanele care intenåioneazã sã solicite azil la frontierã. O altã componentã a proiectului cuprinde diseminarea jurisprudenåei relevante în materie, prin intermediul compilãrii æi publicãrii deciziilor pronunåate.

Tematica sesiunilor de instruire a cuprins: migraåia æi drepturile omului, principii æi garanåii aplicabile, prevederi legale pentru strãini æi refugiaåi, competenåele Poliåiei de Frontierã în materiile migraåiei æi azilului, victimele traficului de persoane, procedura specificã de azil, Strategia Naåionalã privind Migraåia etc.

Colaborarea între cele douã instituåii s-a realizat în baza protocolului anual reînnoit între IGPF æi CNRR, care face referire æi la organizarea de mese rotunde æi seminarii pe tema azilului æi controlului la frontierã. Activitãåile au reprezentat o continuare a evenimentelor organizate anterior sub egida Consiliului de Instruire pe domeniul Azilului æi Migraåiei, având un aport deosebit Oficiul Român pentru Imigrãri, Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi, precum æi alte organizaåii neguvernamentale implicate în domeniu.

În cadrul acestui Program au fost desfãæurate : zece vizite de studii în cadrul sectoarelor æi punctelor de

trecere a frontierei, cu sprijinul ofiåerilor din cadrul DCMI æapte sesiuni de instruire pe diferite teme în cadrul Æcolilor de Formare Iniåialã æi Continuã din subordinea IGPF, în cadrul cãrora au fost instruiåi 1.134 de poliåiæti de frontierã elaborarea Metodologiei de Procesare a cererilor solicitanåilor de azil la frontierã redactarea unor pliante pentru persoanele care intenåioneazã sã solicite azil la frontierã semnarea „Memorandumului de Înåelegere tripartit, între IGPF, UNHCR æi CNRR, cu privire la modalitãåile de cooperare æi coordonare în vederea sprijinirii solicitanåilor de azil pe teritoriul României æi la procedurile de azil în România”.

Cezar ROTARU

Problemele de Problemele de azil æi migraåieazil æi migraåie - la ora bilanåului - la ora bilanåului

În data de 27 noiembrie a.c., a avut loc festivitatea de închidere a proiectului de asistenåã tehnicã „Dezvoltarea Funcåiei de Control Intern pentru Poliåia de Frontierã Românã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor” dintre Poliåia de Frontierã Românã (PFR), Autoritatea Naåionalã a Vãmilor æi Compania SOFRECO (Franåa).

La eveniment au participat reprezentanåi MIRA, factori de conducere ai PFR æi ANV, managerul de proiect, precum æi experåii firmei contractoare.

Proiectul Phare „Dezvoltarea Funcåiei de Control Intern pentru Poliåia de Frontierã Românã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor” - a fost finanåat de Uniunea Europeanã cu un buget de 387.880 euro æi s-a desfãæurat pe parcursul a 12 luni.

Obiectivul general al proiectului a fost acordarea de asistenåã PFR æi ANV, de cãtre contractorul SOFRECO, pentru asigurarea unui management eficient, prin folosirea funcåiei de control intern, ca æi instrument independent, conform celor mai bune practici ale Uniunii Europene.

Principalele obiective æi rezultate obåinute în cadrul proiectului sunt:

Realizarea unei evaluãri generale detaliate a capacitãåii manageriale a PFR æi ANV în ceea ce priveæte controlul intern la nivelul celor douã instituåii.

Derularea unui program / pachet de instruire a personalului de conducere din PFR æi ANV în domeniul Dezvoltãrii Manageriale pentru Funcåia de Control Intern.

În acest sens, 60 angajaåi ai Poliåiei de Frontierã Române æi Autoritãåii Naåionale a Vãmilor au participat la un program

de instruire modular, în domeniul dezvoltãrii competenåelor de management executiv, program în care au fost abordate toate aspectele organizaåionale, de management æi de formare în domeniul controlului intern.

Elaborarea de recomandãri privind Dezvoltarea Funcåiei de Control Intern la nivelul PFR æi ANV, precum æi a Planurilor de Acåiune pentru consolidarea acesteia de cãtre managerii ambelor instituåii.

Prin eforturile personalului implicat æi sprijinul susåinut al instituåiilor partenere, prezentul proiect a continuat dezvoltarea rezultatelor bune obåinute de Poliåia de Frontierã Românã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor în activitãåile specifice æi a condus la dezvoltarea competenåelor de management executiv în domeniul controlului intern, consolidând bunele relaåii de cooperare dintre cele douã instituåii.

Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Rolul Rolul controlului interncontrolului intern în management în management

25F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e

Aeroportul Internaåional Sibiu este situat într-o regiune muntoasã, la 3 km vest de Sibiu, cu acces direct din DN1- Sibiu - Sebeæ.

Aeroportul a fost înfiinåat în baza Decretului nr. 1149, publicat în Monitorul Oficial nr. 110 din 13 mai 1943, fiind înfiinåat la început din raåiuni strict militare. Începând cu 1992, aeroportul a fost deschis traficului internaåional, având ca destinaåie Germania.

Acesta dispune de o pistã de decolare/aterizare cu lungimea de peste 3 km.

Creæterea traficului de pasageri, precum æi previziunile avute în vedere dupã aderarea României la Uniunea Europeanã au reprezentat douã dintre elementele care au stat la baza deciziei construirii unui nou terminal, finalizat la data de 24 octombrie 2007. Aceste aspecte au fãcut ca traficul aerian pe Aeroportul Internaåional Sibiu sã înregistreze o afluenåã de peste 10.000 cãlãtori pe lunã. Noul terminal este structurat pe douã nivele æi permite accesul a 300 pasageri/orã, atât pe fluxul de sosire cât æi de plecare.

În ceea ce priveæte cursele aeriene, pe Aeroportul Internaåional Sibiu se opereazã curse regulate, dar æi în regim charter de cãtre companii aeriene cum ar fi: Tarom, Romavia, Blue Air, Carpatair, Lufthansa æi Austrian Airlines. Majoritatea curselor sunt intra – comunitare æi numai 5% dintre acestea au ca destinaåie spaåiul din afara Uniunii Europene.

De la æeful Punctului de Trecere a Frontierei, comisarul-æef Florin Tãmãæel, am aflat cã în cadrul aeroportului îæi desfãæoarã activitatea 6 ofiåeri æi 31 de agenåi, iar datoritã faptului cã pe aeroport cursele sunt ziua, programul de lucru al poliåiætilor este între orele 5.30- 21.30, beneficiind apoi de timpul de odihnã legal. Pe timpul nopåii rãmân doar doi agenåi, unul la dispecerat iar celãlalt asigurând supravegherea zonei de competenåã. Cu privire la trafic, acesta este de zece curse aeriene pe zi æi peste 10.000 de cãlãtori pe lunã, dintre aceætia doar o treime fiind cetãåeni români.

Referitor la pregãtirea personalului, comisarul-æef Florin Tãmãæel împreunã cu æeful de turã, subcomisarul Gheorghe Neagoe, ne-au menåionat faptul cã majoritatea poliåiætilor de frontierã sunt în mãsurã sã facã faåã oricãrei probleme operative, fapt dovedit în urma verificãrilor fãcute de-a lungul timpului. De asemenea, agentului principal Daniel Giurgiu este detaæat timp de o lunã pentru a desfãæura misiuni în comun cu poliåiætii de frontierã de pe Aeroportul Fiumicino, din Roma.

Am mai aflat cã principalele autoritãåi care îæi desfãæoarã activitatea în aeroport æi colaboreazã cu Poliåia de Frontierã din cadrul punctului sunt Brigada AT-AD, din cadrul Secåiei Judeåene a Serviciului Român de Informaåii, Administraåia Aeroportuarã, Poliåia Transporturi Aeriene, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, Compania privatã de securitate – Prima Guard Security.

În urmã cu câåiva ani, dupã cum ne-a spus æeful Securitãåii

„Poarta” aerianã din centrul României„Poarta” aerianã din centrul României

26 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

Aeroportuare, Mircea Lunca, când s-a pus problema proiectãrii aeroportului, Poliåia de Frontierã a atras atenåia proiectantului despre faptul cã aeroportul trebuie sã respecte normele Schengen. Acest fapt a fãcut ca, în prezent, Aeroportul Sibiu sã respecte toate regulile de securitate impuse de normele internaåionale în domeniu.

În vederea pregãtirii procesului de evaluare Schengen pentru România æi familiarizãrii structurilor implicate în aceastã activitate, în perioada 12 – 14 aprilie 2008 a fost desfãæuratã o misiune de auto-evaluare Schengen în domeniul controlului frontierelor la Aeroportul Internaåional Sibiu, dupã modelul procesului de evaluare Schengen desfãæurat în celelalte state membre UE.

La misiune au participat membri Comisiei mixte de evaluare Schengen pentru porturi æi aeroporturi, din cadrul Ministerului Internelor æi Reformei Administrative (Departamentul Schengen æi IGPF), Ministerului Transporturilor (Direcåia Generalã Aviaåie Civilã), precum æi cei ai Serviciului Român de Informaåii, Autoritãåii Naåionale a Vãmilor æi ai Serviciului de Telecomunicaåii Speciale. În urma acestei evaluãri s-a concluzionat cã Aeroportul Internaåional Sibiu respectã noile cerinåe Schengen. Astfel, pe ambele sensuri fluxurile sunt separate pentru pasageri conform standardelor Schengen, respectiv cetãåeni ai UE æi Non-UE.

Gabriel CRÃCIUN

27F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

PPoliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit 27.500 pachete åigãri de provenienåã ucraineanã, într-o autoutilitarã neînmatriculatã. Marfa æi autovehiculul

au fost reåinute de poliåiætii de frontierã, iar æoferul este cercetat pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat æi complicitate la contrabandã.

În data de 4 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Tarna Mare - jud. Satu Mare, aflaåi în misiune de supraveghere, au observat, pe „frontiera verde”, urme de trecere a frontierei dinspre Ucraina spre România.

Imediat, la nivelul sectorului, a fost declanæatã o acåiune pe linia combaterii contrabandei, ocazie cu care, în curtea unui imobil din localitatea Comlãuæa, a fost depistatã o autoutilitarã pe care erau aplicate plãcuåe de înmatriculare strãine, iar în maæinã se afla æi æoferul acesteia.

Din verificãrile efectuate, conducãtorul auto a fost identificat în persoana lui Zoltan B.,de 34 ani, din Halmeu, iar în interiorul autovehiculului au fost gãsite mai multe colete ambalate în saci din material plastic de culoare neagrã æi albã.

S-a procedat la conducerea persoanei (împreunã cu maæina) la sediul Sectorului PF Tarna Mare, pentru cercetãri, stabilindu-se, astfel, cã pachetele conåin åigãri marca „Chesterfield” de provenienåã ucraineanã. Ulterior inventarierii, a rezultat un numãr de 27.500 pachete åigãri, a cãror valoare estimativã se ridicã la peste 101.000 lei. De asemenea, s-a stabilit cã autoutilitara nu figureazã ca fiind înmatriculatã în åarã sau strãinãtate, fiind pusã în circulaåie cu numere false.

Primele cercetãri efectuate de poliåiætii de frontierã au reliefat faptul cã åigãrile de provenienåã ucraineanã au fost introduse ilegal în România din Ucraina, pe la „frontiera verde”, în noaptea

de 3 spre 4 noiembrie a.c., de cãtre persoane necunoscute.Ulterior, marfa a fost încãrcatã în autoutilitarã æi transportatã

spre localitatea Comlãuæa, pânã în momentul în care æoferul a fost depistat de poliåiætii de frontierã sãtmãreni.

În cauzã, au fost întocmite acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de punere în circulaåie æi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat æi complicitate la contrabandã.

Întreaga cantitate de åigãri descoperitã æi autoutilitara au fost reåinute de cãtre Poliåia de Frontierã, cercetãrile fiind continuate sub directa îndrumare a procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, pentru identificarea tuturor persoanelor implicate æi aplicarea mãsurilor legale ce se impun.

Contrabandã cu o autoutilitarã Contrabandã cu o autoutilitarã neînmatriculatãneînmatriculatã

PPoliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit, într-un autovehicul, condus de un arãdean, 12.500 pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, fãrã documente

justificative de provenienåã.

În data de 12 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere al IJPF Satu Mare au desfãæurat o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei, a comeråului ilicit æi a traficului de åigãri. În jurul orei 22.30, poliåiætii de frontierã au oprit pentru control, în municipiul Satu Mare, un autovehicul marca Renault Kangoo, înmatriculat în Bihor, condus de Romeo N., în vârstã de 29 de ani, din judeåul Arad.

Existând suspiciuni cu privire la faptul cã æoferul transporta

åigãri, maæina a fost condusã la sediul IJPF Satu Mare, pentru efectuarea unui control amãnunåit. Cu aceastã ocazie, în portbagaj au fost descoperite 25 de baxuri cu åigãri - 12.500 pachete - marca „Chesterfield”, cu timbru fiscal ucrainean.

Conducãtorul auto a declarat cã „a gãsit åigãrile pe marginea drumului” æi cã intenåiona sã le comercializeze în localitatea de domiciliu.

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 46.250 lei, a fost reåinutã de cãtre inspectorii vamali din cadrul DJAOV Satu Mare. Totodatã, æoferul a fost sancåionat contravenåional cu amendã în valoare de 10.000 lei, iar autoturismul a fost reåinut pânã la plata amenzii.

Paginã realizatã de Oana TOTOREAN

Åigãri la marginea drumuluiÅigãri la marginea drumului

28 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

PPoliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat, în urma unor acåiuni specifice, doi cetãåeni români care conduceau douã autoturisme furate, din Spania,

respectiv Italia.

Astfel, în data de 5 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Constanåa au desfãæurat o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii traficului cu maæini furate în municipiul Constanåa. Ei au oprit în trafic un autoturism marca „Volkswagen Passat”, cu numere de înmatriculare spaniole, condus de cetãåeanul român G. Aurel, de 42 ani.

La control, conducãtorul auto nu a putut prezenta niciun act care sã ateste proprietarul maæinii, respectiv provenienåa acesteia, motiv pentru care a fost condus la sediul IJPF Constanåa, pentru verificãri. Aici, la scurt timp, s-a prezentat un cetãåean spaniol - S.C. de 28 ani - care a pretins a fi proprietarul maæinii, fãrã însã a putea dovedi acest fapt cu documente.

În urma verificãrilor efectuate în baza de date a Interpol, poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Spania, din luna octombrie 2008, sens în care au procedat la întocmirea, pe numele celor în cauzã, a lucrãrii penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.

De asemenea, autoturismul - evaluat la aproximativ 25.000 euro - a fost indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa, cercetãrile fiind continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.

În urma unei alte acåiuni, desfãæurate tot în municipiul Constanåa, a fost oprit în trafic un autoturism marca „Mercedes E 270”, cu

numere de î nma t r i cu l a r e italiene, condus de cetãåeanul român R. Belgin, în vârstã de 35 ani, domiciliat în judeåul Constanåa.

La control, c o n d u c ã t o r u l auto nu a putut prezenta niciun

act care sã ateste proprietarul maæinii, respectiv provenienåa acesteia, motiv pentru care a fost condus la sediul DPF Constanåa pentru verificãri.

În urma verificãrilor fãcute, prin Punctul de Contact Oradea, poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Italia, din luna iunie 2008, fapt pentru care au procedat la întocmirea, pe numele lui R. Belgin, a lucrãrii penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.

De asemenea, autoturismul, evaluat la aproximativ 14.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul DPF Constanåa, cercetãrile fiind continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Autoturisme de lux furate, depistate la ConstanåaAutoturisme de lux furate, depistate la Constanåa

Un poliåist de frontierã din cadrul SPF Folteæti – jud Galaåi a fost atacat cu o secure de un bãrbat care sustrãsese lemne din fâæia de protecåie a frontierei æi încerca sã fugã de la locul faptei;

Pentru reåinerea acestuia, a fost necesarã folosirea armamentului din dotare, atacatorul fiind rãnit uæor æi transportat de urgenåã la spitalul din oraæul Galaåi.

În data de 15 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, un echipaj format din doi lucrãtori ai poliåiei de frontierã din cadrul SPF Folteæti a oprit pentru control, în apropierea localitãåii Brãneæti, douã atelaje încãrcate cu material lemnos, în care se aflau patru bãrbaåi.

Au fost identificaåi cei în cauzã, stabilindu-se cã aceætia sunt Tudorel J., de 26 ani, Neculai J., de 28 ani, Dumitru I. æi Stefan S., în vârstã de 46 ani, toåi domiciliaåi pe raza jud. Galaåi. Din primele verificãri, a reieæit faptul cã materialul lemnos fusese sustras din fâæia de protecåie a frontierei de stat. Poliåiætii de frontierã au condus persoanele în cauzã, împreunã cu cele douã atelaje, la un canton din apropiere, care oferea condiåiile necesare pentru lãsarea materialului lemnos în custodie æi întocmirea actului de constatare.

D u p ã descãrcarea acestuia, în timp ce se efectuau actele procedurale, douã dintre p e r s o a n e l e i m p l i c a t e , – Neculai J. æi Dumitru I. - au

încercat sã fugã, urcându-se în atelaj æi deplasându-se în vitezã cãtre râul Prut. A fost anunåat imediat un alt echipaj al poliåiei de frontierã, care a trecut la urmãrirea acestora æi închiderea direcåiei de deplasare, cu ajutorul unui autoturism de serviciu.

Astfel, maæina a fost postatã pe drumul de deplasare al atelajului, iar poliåiætii de frontierã au coborât din mijlocul de transport æi, postându-se înaintea atelajului, i-au somat pe cei doi sã se opreascã.

Aceætia au ignorat somaåiile legale, continuându-æi deplasarea æi, în plus, cel care conducea atelajul – Neculai J. - a devenit violent, adresând ameninåãri æi injurii poliåiætilor de frontierã, iar în momentul în care a ajuns în dreptul echipajului, a încercat sã-l loveascã în zona capului cu o secure pe unul dintre lucrãtorii noætri.

Dupã executarea somaåiilor legale, poliåistul de frontierã atacat a fãcut uz de armamentul din dotare, trãgând un foc de avertisment în plan vertical. Întrucât persoana a continuat ostilitãåile æi a ignorat semnalele de oprire, lucrãtorul nostru a executat, în condiåiile legii, alte douã focuri spre atelaj, atacatorul fiind rãnit uæor. Cei în cauzã au fost reåinuåi, poliåiætii de frontierã acordând primul ajutor persoanei rãnite æi solicitând venirea unei ambulanåe la faåa locului.

La scurt timp, ambulanåa l-a preluat pe bãrbat, acesta fiind transportat la Spitalul de urgenåã „Sfântul Apostol Andrei” din Galaåi, unde medicii au stabilit cã se afla în afara oricãrui pericol, nefiind necesarã internarea.

A fost informat despre eveniment prim-procurorul de pe lângã Judecãtoria Tg. Bujor – jud. Galaåi, în prezent, efectuându-se cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de „ultraj”.

Paginã realizatã de Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Poliåist de frontierã atacat cu secureaPoliåist de frontierã atacat cu securea

F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i 29

30 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåiætii de frontierã maramureæeni, sub coordonarea DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi cu sprijinul lucrãtorilor Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåie din IGPF æi SRI Maramureæ, au identificat o reåea de trafic de migranåi, ce acåiona pe teritoriul României de mai multe luni de zile;

Gruparea era bine organizatã, fiind formatã din æapte cetãåeni români, ce colaborau cu cetãåeni ucraineni (implicaåi în sãvâræirea aceloraæi fapte) æi care se ocupau cu racolarea, transportul æi cazarea migranåilor în åara noastrã;

Pentru „serviciile” oferite, traficanåii români primeau sume cuprinse între 5.000 æi 7.000 USD de la fiecare migrant;

Patru dintre traficanåi au primit mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile, alåi trei cetãåeni români - membri ai grupãrii - fiind identificaåi de poliåiætii de frontierã æi prezentaåi procurorului.

INVESTIGAÅIA

La începutul lunii august 2008, la nivelul IJPF Maramureæ, au fost obåinute date æi informaåii cu privire la constituirea unui grup infracåional organizat, axat pe trafic cu migranåi, grup din care fãceau parte atât cetãåeni români cât æi ucraineni.

Drept urmare, sub coordonarea DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi cu sprijinul SRI Maramureæ, au fost demarate acåiunile specifice pentru probarea întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere a membrilor reåelei.

Astfel, poliåiætii de frontierã au stabilit cã liderul grupãrii este cetãåeanul român I. Vasile, de 32 de ani, din Valea Viæeului – jud. Maramureæ, în reåea fiind implicaåi æi alåi æase bãrbaåi – cetãåeni români.

REÅEAUA

Pe parcursul investigaåiilor, s-a stabilit cã gruparea era extrem de bine organizatã, fiind formatã din cetãåeni români, care se ocupau cu racolarea, trecerea ilegalã peste frontierã (din Ucraina în România), transportul æi cazarea migranåilor în åara noastrã.

Aceætia se aflau în strânsã legãturã cu cetãåeni ucraineni, ce sãvâræeau aceleaæi fapte pe teritoriul åãrii lor.

Ulterior aducerii în România, traficanåii români încercau sã scoatã ilegal migranåii din åara noastrã (pe la frontiera cu Ungaria) sau îi abandonau în zona Centrului de Azil din Æomcuta Mare.

S-a stabilit cã, în perioada iulie-noiembrie a.c., reåeaua a traficat zeci de migranåi, sumele de bani primite de la fiecare persoanã, în schimbul „serviciilor” oferite, fiind cuprinse între 5.000 æi 7.000 USD.

ARESTÃRILE

În data de 12 noiembrie a.c, poliåiætii de frontierã maramureæeni, sub coordonarea DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ, împreunã cu lucrãtori ai Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåie din IGPF æi SRI Maramureæ, au prins în flagrant patru membri ai reåelei – printre care æi liderul acesteia – precum æi æase cetãåeni pakistanezi, traficaåi de grupare.

Douã zile mai târziu, au fost identificaåi æi reåinuåi alåi trei membri ai reåelei, cetãåeni români domiciliaåi în diverse localitãåi din jud. Maramureæ. În aceeaæi zi, patru dintre traficanåi - I. Vasile (liderul grupãrii), de 32 ani, din Valea Viæeului, I. Gheorghe, de 31 ani, din Bistra, P. Gheorghe, de 40 ani, din Petrova æi D. Nicolae, de 26 ani,

din Valea Viæeului - au fost prezentaåi Tribunalului Maramureæ, care a emis pe numele lor mandate de arestare preventivã pe o perioadã de 29 de zile.

Faåã de ceilalåi trei – I. Vasile-Aurelian, de 33 ani, din Tisa, C. Volodea, de 40 de ani, din Rona de Sus æi G. Ioan, de 33 de ani, din Onceæti – DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ a dispus emiterea ordonanåei de reåinere pentru 24 ore (pentru I. Vasile-Aurelian), respectiv interdicåia de pãrãsire a åãrii (pentru celelalte douã persoane).

Cei æase pakistanezi, cu vârste cuprinse între 19 æi 32 ani, au solicitat obåinerea statutului de refugiat în România, fiind predaåi reprezentanåilor Centrului de Proceduri pentru Solicitanåi Maramureæ în vederea întreprinderii mãsurilor legale ce se impun.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiætii de frontierã maramureæeni

delegaåi de cãtre acesta în vederea identificãrii tuturor membrilor grupãrii æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Iulia UTAN

Reåea de trafic de migranåi, destructuratã Reåea de trafic de migranåi, destructuratã de poliåiætii de frontierã maramureæenide poliåiætii de frontierã maramureæeni

F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i 31

ÎÎn data de 8 noiembrie a.c., în jurul orei 06.30, la PTF Boræ - jud. Bihor, a fost verificat pe sensul de ieæire din åarã, un automarfar înmatriculat în România, care transporta

un container gol de la o firmã din Cluj Napoca pentru o firmã din Italia.

Analizându-se documentele de însoåire a mãrfii æi realizând o analizã de risc, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni cu privire la scopul real al deplasãrii.

Drept urmare, poliåiætii de frontierã români, împreunã cu reprezentanåii instituåiei similare din åara vecinã, au procedat la efectuarea unui control amãnunåit, ocazie cu care au gãsit - ascunse în container - æapte persoane (cinci femei æi doi bãrbaåi), care încercau sã treacã ilegal frontiera.

Din cercetãrile efectuate, s-a stabilit cã persoanele sunt cetãåeni din R.Moldova, cu vârste cuprinse între 18 æi 45 ani æi au intrat legal în România, la începutul acestei luni, prin diferite puncte de trecerea frontierei din estul åãrii.

Aceætia au declarat cã doreau sã ajungã în Italia pentru a-æi gãsi un loc de muncã æi, deoarece nu îndeplineau condiåiile legale de intrare în spaåiul Schengen, au apelat la un conaåional (a cãrui identitate nu o cunosc), cãruia urmau sã-i plãteascã, la destinaåie, câte 3.500 - 4.000 euro de persoanã. Acesta i-a ajutat sã se îmbarce în container, pe timpul nopåii, pe un câmp, æoferul automarfarului nefiind prezent.

Au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, cercetãrile fiind continuate de poliåiætii

de frontierã în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate în cãlãuzirea grupului, precum æi stabilirii activitãåii infracåionale.

Mircea CHIOREAN

Mig ran å i î n con ta inerMigran å i î n con ta iner

PPoliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat patru cetãåeni bulgari care, sprijiniåi de doi conaåionali, încercau sã intre ilegal în România prin trecere

ilegalã a frontierei, întucât aveau interdicåie de a ieæi din Bulgaria.

În noaptea de 4/5 noiembrie a.c, acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Negru Vodã au oprit pentru control, în apropierea PTF Negru Vodã, pe drumul ce face legãtura între punctul de trecere æi localitatea Negru Vodã, un autoturism înmatriculat în Bulgaria, în care se aflau æase cetãåeni bulgari.

Din primele verificãri, s-a stabilit cã æoferul, Nikolaev K., æi unul dintre însoåitori, Antonya I., au intrat legal în România, prin PTF Negru Vodã, în cursul nopåii, în baza documentelor personale. S-a stabilit, însã, cã ceilalåi patru însoåitori, cetãåeni bulgari, cu vârste cuprinse între 19 æi 32 ani, nu au efectuat formalitãåile specifice de intrare în åarã.

În urma cercetãrilor efectuate, s-a constatat cã cei patru bulgari aveau interdicåie de a pãrãsi åara vecinã, fapt pentru care au încercat sã intre ilegal în România, ocolind PTF Negru Vodã, de unde au fost preluaåi de cãtre cei doi conaåionali. Conform propriilor declaraåii, cetãåenii bulgari intenåionau sã ajungã într-o åarã din vestul Europei, pentru a-æi cãuta locuri de muncã.

Ca urmare a celor constatate, au fost întocmite actele premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvârsirea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei pentru cei patru cetãåeni bulgari, respectiv complicitate la trecere ilegalã a frontierei pentru cei doi conaåionali ai lor.

Alexandru NICOLIN

Patru bulgari, cu interdicåie de a-æi pãrãsi åara Patru bulgari, cu interdicåie de a-æi pãrãsi åara de origine, depistaåi la Constanåade origine, depistaåi la Constanåa

32 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi æi cu sprijinul SIIPI Brãila æi Galaåi, au identificat o reåea de producere de fonograme æi videograme contrafãcute, ce acåiona la nivelul celor douã judeåe æi care distribuia, în diferite centre comerciale, CD-uri æi casete audio piratate;

Timp de 10 luni de zile, oamenii legii au derulat o amplã operaåiune pentru documentarea activitãåii infracåionale a reåelei æi strângerea de probe – intitulatã Operaåiunea „DISCUL”;

În data de 20 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã au efectuat cinci percheziåii domiciliare, ocazie cu care au fost depistate æi reåinute peste 10.000 CD-uri æi casete audio contrafãcute, 248 coperåi CD, precum æi echipamente folosite la falsificarea produselor (calculatoare, unitãåi de inscripåionare, laptop etc.);

A fost întocmit dosar penal pe numele administratorului societãåii pentru sãvâræirea infracåiunii de „oferire, distribuire, deåinere ori depozitare sau transportul în scopul distribuirii de mãrfuri pirat, în scop comercial”, cercetãrile fiind extinse æi asupra altor cetãåeni români.

INVESTIGAÅIA

La începutul lunii februarie 2008, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Galaåi au intrat în posesia unor informaåii cu privire la existenåa unei reåele de producere æi distribuåie de fonograme æi videograme piratate æi contrafãcute, care acåiona pe raza judeåelor Galaåi æi Brãila.

Datele obåinute relevau faptul cã, prin intermediul unei societãåi comerciale din Brãila, erau distribuite în mai multe centre comerciale din municipiile Galaåi æi Brãila, CD-uri æi casete audio cu muzicã româneascã æi strãinã contrafãcute,

pe care erau aplicate timbre false, pentru a induce în eroare cumpãrãtorii, ca æi cum ar fi produse originale.

Drept urmare, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi æi cu sprijinul SIIPI Brãila æi Galaåi, au fost demarate acåiunile specifice pentru probarea întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere a membrilor reåelei.

Fiind necesare investigaåii aprofundate pe raza a douã judeåe - ce includeau stabilirea modului de acåiune a reåelei, persoanele implicate, periodicitatea aprovizionãrii centrelor comerciale cu produsele contrafãcute etc. - a fost declanæatã o amplã operaåiune, codificatã „DISCUL”, în care au fost implicaåi peste 20 de poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Galaåi.

Poliåiætii de frontierã au fost ajutaåi æi de lucrãtori din cadrul

departamentului specializat al UPFR (Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România) care au efectuat æase cumpãrãri legendate. Astfel, s-a stabilit cã, pentru obåinerea de profituri ilicite într-un interval scurt de timp, membrii reåelei realizau ilegal copii dupã CD-urile æi casetele audio originale (cu muzicã româneascã sau interpretatã de soliæti din R. Moldova æi Ucraina), le ambalau în carcase asemãnãtoare celor originale, iar pe acestea aplicau fonograme æi timbre false, pentru a „simula” cã produsele sunt originale.

Ulterior, prin intermediul societãåii comerciale din Brãila, condusã de Marian S., în vârstã de 38 ani care s-a dovedit a fi liderul grupului, produsele contrafãcute erau distribuite în vederea comercializãrii pe raza mai multor localitãåi.

Fiind o activitate ilegalã relativ simplã, dar foarte „productivã”, în reåea erau implicate mai multe persoane, ce aveau roluri bine stabilite (specialiæti IT, transportatori, distribuitori etc.), precum æi mijloace/echipamente sofisticate necesare realizãrii, la o calitate superioarã, a mãrfurilor piratate.

PERCHEZIÅIILE

În data de 20 noiembrie a.c., în baza mandatelor emise de procuror, poliåiætii de frontierã au efectuat simultan cinci percheziåii domiciliare în diverse locaåii din municipiul Brãila, ocazie cu care au fost gãsite æi reåinute în vederea confiscãrii urmãtoarele bunuri (inclusiv echipamentele folosite la piratarea acestora): 10.131 discuri optice æi casete audio, 6 unitãåi de inscripåionare discuri optice, 2 calculatoare, 3 hard disk-uri, un laptop, 248 coperåi pentru discuri optice æi doi suporåi de memorie externã.

Suma aproximativã estimatã, în cazul în care CD-urile gãsite ar fi fost valorificate pe piaåa neagrã la un preå minim de 5,63 euro/buc., se ridicã la peste 57.000 euro (aprox. 220.000 lei).

DOSARELE PENALE

S-a întocmit lucrare penalã pe numele lui Marian S., de 38 ani, administratorul firmei, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de „oferire, distribuire, deåinere ori depozitare sau transportul în scopul distribuirii de mãrfuri pirat, în scop comercial”, cercetãrile fiind extinse æi asupra altor patru cetãåeni români, cu vârste cuprinse între 27 æi 38 de ani.

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi, continuã cercetãrile în vederea identificãrii tuturor membrilor grupãrii æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Reåea de piraterie, demontatã Reåea de piraterie, demontatã de poliåiætii de frontierã gãlãåenide poliåiætii de frontierã gãlãåeni

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

à C

RIM

INA

LISTICÃ

PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL 2001, CU FILA INFORMATIZATÃ 2001, CU FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ (FALS TOTAL)CONTRAFÃCUTÃ (FALS TOTAL)

CONTRAFACEREORIGINAL

ORIGINAL - INKJET FALSIFICAT - OFFSET DIGITAL

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ.VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ.

Filã informatizatã.Filã informatizatã.

Fotografia æi o zonã mãritã de pe aceasta.Fotografia æi o zonã mãritã de pe aceasta.

Fotografia în umbrã æi o zonã mãritã de pe aceasta.Fotografia în umbrã æi o zonã mãritã de pe aceasta.

ORIGINAL - INKJET FALSIFICAT - OFFSET DIGITAL

33F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ãC r i m i n a l i s t i c ã

Pagini realizate cu sprijinulPagini realizate cu sprijinulServiciului Expertizã a Serviciului Expertizã a

Documentelor de Cãlãtorie æi Documentelor de Cãlãtorie æi Criminalisticã al IGPFCriminalisticã al IGPF

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

C

RIM

INA

LIST

ICÃ Zone mãrite de pe aversul filei informatizate.Zone mãrite de pe aversul filei informatizate.

a. Înscrisuri care simbolizeazã denumirea documentului în trei limbi (românã, englezã æi francezã) - PAÆAPORT /PASSPORT/PASSEPORT.

ORIGINAL - text clar reprezentat de înscrisurile „PAÆAPORT /PASSPORT/PASSEPORT”, desen de fond realizat

cu tipar offset.

CONTRAFACERE - text reprezentat de înscrisurile „PASAPORT /PASSPORT/

PASSEPORT”, desen de fond realizat cu imprimantã laser.

b. Zonã mãritã din rubrica cu numele titularului.

ORIGINAL - numele titularului este tipãrit cu o imprimantã inkjet.

CONTRAFACERE - numele titularului este tipãrit cu o imprimantã laser.

Vizualizare asupra reversului filei informatizatã æi a unei zone mãrite de pe aceasta.Vizualizare asupra reversului filei informatizatã æi a unei zone mãrite de pe aceasta.

La documentul falsificat, desenul de fond, înscrisurile æi microtextul de pe reversul filei informatizate sunt identice cu cele de la documentul original. În consecinåã, suportul de hârtie de pe reversul filei informatizate a paæaportului falsificat aparåine unui document original.

Document în litigiu - reversul filei informatizate este original.

ORIGINAL

34 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ãC r i m i n a l i s t i c ã

Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului, care corespunde filei Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului, care corespunde filei informatizate (aversul acesteia).informatizate (aversul acesteia).

La paæaportul original, desenul de fond de pe suprafaåa benzii de hârtie,

corespunzãtoare aversului filei informatizate, este realizat offset,

fiind identic cu cel de pe aversul filei informatizate

La paæaportul fasificat, desenul de fond de pe suprafaåa benzii de hârtie,

corespunzãtoare aversului filei informatizate, este copiat, utilizându-se o imprimantã laser. Tot laser este æi cel de

pe aversul filei informatizate.

ORIGINAL - OFFSET CONTRAFACERE - LASER

Vizualizare asupra unei zone mãrite a firului de aåã utiliza la coaserea documentului.Vizualizare asupra unei zone mãrite a firului de aåã utiliza la coaserea documentului.

ORIGINAL CONTRAFACERE

ORIGINAL

CONTRAFACERE fluorescenåã diferitã (atât a suportului de

hârtie al filei informatizate, cât æi a desenului tip guilloche æi înscrisului „ROMANIA” din

interiorul acestuia)

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

Ã

CR

IMIN

ALISTIC

à C

RIM

INA

LISTICÃ

I. Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete.1. Aversul filei informatizate1. Aversul filei informatizate

35F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ãC r i m i n a l i s t i c ã

Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului care corespunde filei Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului care corespunde filei informatizate (aversul acesteia).informatizate (aversul acesteia).

ORIGINAL CONTRAFACERE fluorescenåã diferitã (atât a suportului de hârtie al filei informatizate, cât æi a

desenului tip guilloche)

I. Vizualizare în luminã albã prin transparenåã

1. Aversul filei informatizate - evidenåierea filigranului în luminã albã1. Aversul filei informatizate - evidenåierea filigranului în luminã albã

FILIGRANFILIGRAN

ORIGINAL CONTRAFACERE - filigranul estompatCONCLUZIE:CONCLUZIE:

Fila informatizatã a paæaportului supus cercetãrii este contrafãcutã (FALS TOTAL) .

Mod de realizare:- filele paæaportului au fost descusute, iar fila informatizatã

a fost desprinsã;- fotografia æi înscrisurile (rubricile pentru personalizarea

paæaportului, datele de identitate, seria paæaportului, valabilitatea acestuia) implementate iniåial pe suportul de hârtie original de pe aversul filei informatizate au fost æterse;

- dupã ætergerea datelor iniåiale, numai peste suportul de hârtie original de pe aversul filei informatizate, a fost lipit un nou suport de hârtie (hârtie fãrã valoare-normalã). Astfel se explicã de ce, pe aversul filei informatizate æi pe suprafaåa benzii de hârtie corespunzãtoare aversului filei informatizate, ce se gãseæte la sfâræitul paæaportului falsificat, desenul de fond este diferit de cel de pe aversul unui paæaport original, respectiv este realizat cu o imprimantã laser, în loc sã fie offset;

- în luminã albã transmisã, transparenåa filei informatizate devine slabã (trece puåinã luminã), deoarece peste suportul de

hârtie original s-a aplicat un nou suport de hârtie (hârtie fãrã valoare-normalã);

- deoarece s-a aplicat un suport nou doar pe avers, pe reversul filei informatizate din paæaportul falsificat suportul de hârtie este cel original;

- noul suport de hârtie ce a fost aplicat pe aversul filei informatizate evidenåiazã:

tipãrirea noului desen de fond cu ajutorul unei imprimante laser (prin copierea unui desen de fond original ce este realizat offset);

tipãrirea de noi rubrici pentru personalizare æi noi înscrisuri cu date de identitate, numãrul paæaportului, valabilitatea acestuia, cu ajutorul unei imprimante laser, diferitã de tehnica inkjet utilizatã în cazul paæaportului original;

integrarea unei noi fotografii cu ajutorul unei tehnici offset digital, care este diferitã de tehnica inkjet utilizatã la paæaportul original;

- peste noul suport de hârtie a fost relipitã folia protectoare originalã;

- a fost recusut paæaportul.CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

CR

IMIN

ALI

STIC

Ã

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

C

RIM

INA

LIST

ICÃ

36 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ãC r i m i n a l i s t i c ã

37F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

PPoliåiætii de frontierã din cadrul DPF Timiæoara au depistat, la intrarea în åarã, un cetãåean danez care avea asupra sa douã arme de

vânãtoare, pentru care nu poseda documente legale.

În data de 10 noimebrie a.c., în jurul orei 16.00, în PTF Moldova Veche, din cadrul IJPF Caraæ - Severin, s-a prezentat la intrarea în åarã, cãlãtorind cu un iaht, un cetãåean danez, în vârstã de 56 de ani.

La controlul de frontierã efectuat, cetãåeanul danez a declarat poliåiætilor de frontierã cã deåine douã arme de vânãtoare, una cu alice æi una cu glonå precum æi un numãr de 200 de cartuæe.

La solicitarea documentelor de identitate, ale ambarcaåiunii æi a documentelor care sã ateste deåinerea legalã a armelor æi muniåiei aferente, cetãåeanul danez a menåionat faptul cã pentru arme æi muniåie nu deåine nici un fel de documente, deoarece nu a declarat în åara de origine deåinerea acestora.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului danez actele

premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de deåinere de arme æi muniåii fãrã drept, acesta urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Moldova Nouã, în vederea luãrii mãsurilor legale care se impun.

Teodora CÃLUÆERIU

PPoliåiætii de frontierã constãnåeni au descoperit, asupra unui tulcean în vârstã de 32 de ani,

douã pistoale – mãrcile „Ekol Viper” æi „Auto MD85 K-Italy” - æi 40 de cartuæe cu gaz lacrimogen æi ilariant, pentru care bãrbatul nu deåinea autorizaåiile legale necesare.

În data de 11 noiembrie a.c., în jurul orei 13.30, la PTF Ostrov – jud. Constanåa, s-a prezentat pentru a intra în åarã, la volanul unui autoturism marca „Volswagen”, cetãåeanul român Aurel I., de 32 ani, din Tulcea.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au descoperit în mijlocul de transport, ascunse în locaæul roåii de rezervã, un pistol marca „Ekol Viper 2,5”, calibru 9 mm, 20 cartuæe cu gaz lacrimogen, 20 cartuæe cu gaz ilariant, precum æi

o armã cu åeavã perforatã æi obturatã, pe care era inscripåionat „Auto MD85 K-Italy”.

Întrebat despre provenienåa armamentului, tulceanul a declarat cã pistolul cu gaze æi muniåia aferentã le-a cumpãrat dintr-un magazin din Bulgaria pentru uzul personal, iar cealaltã armã „este de panoplie æi aparåine unui prieten, care a uitat-o în maæina sa æi nici nu i-a lãsat documentele de provenienåã”.

Deoarece bãrbatul nu poseda autorizaåiile legale necesare pentru procurarea de arme neletale, conform legii, a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de nerespectare a regimului armelor æi muniåiilor, la finalizarea cercetãrilor,

urmând a fi întreprinse mãsurile ce se impun.

Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Pistoale ascunse în portbagajPistoale ascunse în portbagaj

PPoliåiætii de frontierã arãdeni au descoperit, în cursul lunii octombrie æi noiembrie, peste 15 tone de parfumuri, susceptibile a fi contrafãcute. Ele urmau

sã fie vândute ilegal în Uniunea Europeanã. Scoaterea bunurilor de contrabandã din åarã se încearcã prin diferite metode, iar aici cei certaåi cu legea nu au dat dovadã de lipsã de inspiraåie.

Ultima capturã a fost descoperitã în 30 noiembrie a.c., în jurul orei 04.00, la PTF Turnu – jud. Arad, când s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, conducând un autocamion, cetãåeanul bulgar Boyanov O., în vârstã de 35 ani. Bãrbatul transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, 239 colete cu genåi æi cutii de carton (goale) din Piteæti, pentru o societate comercialã din Olanda, cantitatea totalã a încãrcãturii fiind de 4,2 tone.

Poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit în compartimentul de marfã al mijlocului de transport, în urma cãruia au descoperit cã genåile æi cutiile de carton erau, de fapt, încãrcate cu flacoane cu apã de parfum, de diverse tipuri. Acestea purtau însemnele distinctive ale unor mãrci cunoscute, fiind susceptibile a aduce atingere asupra dreptului de proprietate intelectualã.

Dupã verificarea încãrcãturii, din primele estimãri, a rezultat cã mai mult de trei sferturi din cantitatea de marfã transportatã – peste 4,2 tone – reprezintã bunurile susceptibile a fi contrafãcute. În cadrul cercetãrilor preliminare, æoferul a declarat cã nu avea

cunoætinåã despre modul în care bunurile au ajuns în interiorul automãrfarului.

Politiætii de frontierã continuã cercetãrile în vederea depistãrii persoanelor implicate, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun. Totodatã, bunurile vor fi reåinute în vederea confiscãrii, iar cetãåeanul bulgar va fi sancåionat contravenåional.

Mihaela LEÆ

Capturã de parfumuri, în PTF-urile arãdeneCapturã de parfumuri, în PTF-urile arãdene

Arme de vânãtoare, fãrã Arme de vânãtoare, fãrã documente, pe iahtdocumente, pe iaht

Poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT-IGPF æi DPF Constanåa, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa æi cu sprijinul SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa, au identificat o reåea de traficanåi de droguri, ce se ocupa cu transportul de cocainã dinspre Republica Dominicanã cãtre Europa de Vest;

Metoda uzitatã de cãrãuæi (majoritatea cetãåeni români) era înghiåirea de pelete cu cocainã æi transportarea acesteia la destinaåie; pentru fiecare peletã (aproximativ 10 grame drog) cãrãuæul primea 50 euro.

INVESTIGAÅIILE

În urma acåiunilor informativ - operative, desfãæurate de cãtre poliåiæti de frontierã antidrog din cadrul DCIT-IGPF æi DPF Constanåa, a fost identificatã o reåea de trafic de droguri, în care erau implicaåi cetãåeni români, care se ocupa cu transportul de cocainã pe ruta Republica Dominicanã – Europa de Vest. Sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa æi cu sprijinul SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa, au fost demarate acåiunile specifice pentru probarea întregii activitãåi infracåionale.

Acestea s-au derulat pe parcursul mai multor luni de zile, rezultând faptul cã reåeaua este formatã din cetãåeni români (majoritatea cãrãuæi), coordonatorul acesteia fiind cetãåeanul român Cristian C, în vârstã de 22 ani, domiciliat în judeåul Tulcea.

REÅEAUA

Capul reåelei avea ca principal rol racolarea unor cãrãuæi, cetãåeni români, în vederea transportãrii unor cantitãåi de cocainã din Republica Dominicanã cãtre Europa de Vest. Acesta promitea câætiguri semnificative de bani, în special tinerilor, în schimbul transportãrii unor cantitãåi de droguri, prin metoda îngurgitãrii. Cei care acceptau erau duæi în Republica Dominicanã, unde, pentru o anumitã perioadã de timp, erau antrenaåi sã înghitã diferite alimente - cârnãciori de bere sau boabe de struguri

- nemestecate, ce aveau forma æi dimensiunea unei pelete de cocainã (o capsulã, ce conåine aproximativ 10 grame drog).

În situaåia în care cãrãuæii treceau testul, intrau în reåea æi erau trimiæi cãtre Amsterdam, cu diferite cantitãåi de cocainã,

înghiåite în propriile corpuri (teritoriul României era evitat). Pentru fiecare capsulã cãrãuæul primea câte 50 euro (în general, pentru transportarea unui kg de cocainã, primea 5.000 euro). Cei care nu rezistau unui astfel de antrenament erau înapoiaåi în åarã.

În aceastã situaåie a fost æi o tânãrã de 22 de ani, care a fost depistatã de poliåiætii de frontierã în timp ce încerca sã vândã cocainã. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã tânãra fusese racolatã de Cristian C., dar pentru cã nu a reuæit sã înghitã peletele de cocainã a fost trimisã înapoi, în România. La plecarea din Republica Dominicanã, Cristian C. i-a oferit o cantitate de cocainã, pe care aceasta a încercat sã o comercializeze.

În cadrul investigaåiilor derulate, au mai fost identificaåi trei cetãåeni români - Florin S., de 21 ani, Paul I., de 21 ani æi Emilian M., de 22 ani, toåi din jud. Tulcea - care urmau sã transporte în Olanda, tranzitând teritoriul Franåei, o cantitate semnificativã de cocainã, disimulatã în propriul corp.

ARESTÃRILE

În data de 8 noiembrie a.c, în baza informaåiilor furnizate de poliåiætii de frontierã români, autoritãåile franceze i-au reåinut, pe Aeroportul „Orly” din Paris, pe cei trei cãrãuæi, fiecare având îngurgitat circa 1 kg de cocainã.

Din cercetãrile efectuate, pânã în prezent, a rezultat faptul cã aceætia au efectuat, anul acesta, circa 3-4 transporturi de cocainã. În åãrile vest-europene, 1 kg de cocainã se vinde cu sume cuprinse între 30.000 æi 40.000 euro.

În data de 12 noiembrie a.c., la PTF Aeroport „Aurel Vlaicu”, poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul IGPF – DCIT l-au reåinut æi pe Cristian C., liderul reåelei, în timp ce se întorcea din Belgia, fiind prezentat în faåa instanåei cu propunere de arestare preventivã pentru 29 de zile.

Sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa, poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile pentru identificarea æi reåinerea altor eventuali membri ai grupãrii infracåionale.

Cocainã ascunsã în stomac, pentru a Cocainã ascunsã în stomac, pentru a trece de filtrele din aeroporturitrece de filtrele din aeroporturi

38 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Un cetãåean român, cãutat de 13 ani de cãtre autoritãåile australiene, liderul unei importante organizaåii de criminalitate transfrontalierã care se ocupa cu traficul de droguri din åãri ale Americii Latine cãtre Australia æi state vest-europene, printre care æi Olanda, a fost reåinut de poliåiætii de frontierã români;

Începând din anul 1995, gruparea infracåionalã coordonatã de român a organizat cel puåin 18 transporturi de cocainã din America Latinã cãtre Australia, sumele de bani vehiculate pentru facilitarea transporturilor depãæind un milion de dolari;

Poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT - IGPF æi DPF Constanåa, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa æi cu sprijinul SIIPI Constanåa, au conlucrat direct cu DEA – SUA æi autoritãåile din Olanda æi Australia pentru finalizarea acestui caz.

INVESTIGAÅIILE

În urma schimbului de informaåii dintre poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT - IGPF æi autoritãåile australiene æi olandeze, cu privire la existenåa unei organizaåii ce se ocupa cu traficul internaåional de droguri pe ruta America de Sud-Europa, au fost demarate acåiunile pentru probarea activitãåii acesteia, împreunã cu lucrãtori din cadrul DPF Constanåa, sub coordonarea unui procuror DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa æi cu sprijinul SIIPI Constanåa.

Acestea s-au derulat pe parcursul mai multor luni de zile, rezultând faptul cã reåeaua este formatã atât din cetãåeni români (majoritatea cãrãuæi) cât æi strãini proveniåi din Olanda, Germania, Italia, Australia æi America Latinã.

REÅEAUA

Activitatea infracåionalã a grupãrii se întindea pe mai multe continente (teritoriul României era evitat), iar principalul organizator era T. Vasile, de 45 ani din Bucureæti. Acesta era cãutat de 13 ani de cãtre autoritãåile australiene, deoarece se sustrãgea de la executarea unei pedepse privative de libertate pentru fapte privind importul æi posesia de cocainã (autoritãåile din Australia æi trei state ale Americii Latine îl învinuiau de implicarea în numeroase operaåiuni legate de traficul de narcotice pe ruta dintre cele douã state). În anul 1995, el a reuæit sã fugã din Australia, folosind un paæaport fals, dar æi-a continuat „afacerile”.

Datele deåinute de anchetatori au scos la ivealã faptul cã gruparea coordonatã de el a organizat - începând din anul 1995 - cel puåin 18 transporturi de cocainã din America Latinã cãtre Australia. Bucureæteanul intermedia vânzarea – cumpãrarea drogurilor, având legãturi directe atât cu furnizorii din America de Sud cât æi cu „beneficiarii” din Australia, Olanda, Germania, Italia etc.

Acesta nu se implica în transportul „mãrfii” în åãrile de

destinaåie, sarcina revenindu-le „cãrãuæilor” din subordinea sa, în majoritate cetãåeni români. Aceætia erau racolaåi æi „prelucraåi” (erau trimiæi sã preia droguri din America de Sud æi învãåaåi cum æi unde sã le transporte în statele de destinaåie), de doi „locotenenåi” – cetãåenii români Alexandru Z., de 25 ani æi Laura K., de 31 ani - cu care acesta din urmã menåinea o legãturã permanentã.

În perioada 1995 – 2005, gruparea a „manevrat” sume ce depãæesc, în total, un milion de dolari, banii fiind folosiåi pentru a realiza importurile de cocainã, dar æi pentru plata/profitul întregii reåele.

ARESTÃRILE

În luna octombrie a.c, în baza informaåiilor furnizate de poliåiætii de frontierã români, autoritãåile olandeze au reåinut doi dintre cãrãuæi chiar în timp ce efectuau un transport din Brazilia cãtre Olanda (pe aeroportul din Amsterdam a fost descoperitã, ascunsã în douã geamantane, cantitatea de 10 kg de cocainã). Ulterior, s-a constatat cã reåeaua are o mare „capacitate de revigorare”, fiind în mãsurã sã înlocuiascã rapid, fãrã dificultate, cãrãuæii care au fost prinæi.

În data de 30 octombrie a.c., poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT - IGPF, sub coordonarea procurorului, au efectuat mai multe percheziåii domiciliare æi l-au reåinut pe liderul reåelei de trafic internaåional de droguri, în momentul în care acesta intenåiona sã pãrãseascã Bucureætiul.

De asemenea, au fost identificaåi æi cei doi „locotenenåi” ai liderului, toåi trei fiind prezentaåi în faåa instanåei, care a dispus arestarea preventivã pentru 29 de zile, iar dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, riscã pedeapsa cu închisoarea de pânã la 25 ani.

Sub coordonarea procurorului DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa, poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile pentru identificarea æi reåinerea altor eventuali membri ai grupãrii infracåionale.

Pagini realizate de Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Traficant internaåional de droguri, capturat dupã 13 aniTraficant internaåional de droguri, capturat dupã 13 ani

3939F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

40 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

Aæezat într-un spaåiu al interferenåelor culturale æi lingvistice europene, judeåul Satu Mare poartã o pecete distinctã: vatrã a dacilor liberi, cetate de hotar voievodalã, zonã etnograficã multietnicã, leagãn al unor personalitãåi culturale æi loc înåesat de cimitire ale unor bãtãlii pentru apãrarea „ultimei brazde” de pãmânt românesc.

Judeåul Satu Mare, situat în nord-vestul åãrii æi în centrul Europei, are o suprafaåã de 4.418 km2 (1,4 % din teritoriul naåional); 72% îl reprezintã terenurile agricole, 18% sunt pãduri, 3% râuri æi 7% alte suprafeåe.

Se învecineazã cu judeåele Bihor (în sud), Sãlaj (la est) æi Maramureæ (la nord, nord-est). Practic, 63% din suprafaåã este câmpie, 20% dealuri æi 17 % munåi. Judeåul este strãbãtut de râurile Someæ, Crasna æi Tur.

Conform datelor oferite de Consiliul judeåean, populaåia totalã a judeåului numãrã 369.096 locuitori, din care 44% trãieæte în mediul urban æi 56% în cel rural.

Judeåul ocupã locul 29, din cele 41 de judeåe ale României æi are o densitate de 83,5 locuitori pe km2.

Ca æi structurã administrativã, existã douã municipii: Satu Mare, cu 115.630 locuitori æi Carei, cu 23.268 locuitori, douã oraæe - Negreæti Oaæ (13.956 locuitori) æi Tãænad (9.649 locuitori), precum æi 57 de comune (având 226 sate, cu 206.593 locuitori).

Învãåãmântul superior este reprezentat prin trei universitãåi particulare, situate în Satu Mare:

- Colegiul de administraåie publicã (în colaborare cu Universitatea Babeæ-Bolyai din Cluj Napoca).

- Universitatea Vasile Goldiæ - Arad - filiala Satu Mare- Academia Comercialã Satu MareÎnvãåãmântul se desfãæoarã în trei limbi: românã, maghiarã

æi germanã.Judeåul Satu Mare posedã un potenåial turistic bogat æi variat,

cu posibilitãåi de dezvoltare în ceea ce priveæte turismul montan (zonele Oaæ, Codru), turismul de agrement (Valea Mãriei, lacul de la Cãlineæti Oaæ, lacul de la Oteloaia, pãdurile Noroieni, Homoroade, Cruciæor etc.) æi de sejur balnear (la Tãænad, Beltiug, Acis, Apa, Bãile Puturoasa). Judeåul are, de asemenea, zone cu o valoare etno-folcloricã favorabilã pentru dezvoltarea turismului rural. Totuæi, activitatea turisticã este, încã, prea puåin dezvoltatã, datoritã lipsei infrastructurii æi insuficienåei investiåiilor în acest sector. Am constatat æi noi, pe drumurile din Åara Oaæului, care aratã jalnic, cã nici mãcar GPS-ul nu recunoaæte æoselele din aceastã minunatã zonã. Pãcat, repetãm încã o datã, de potenåialul turistic pe care îl are nordul åãrii, æi care nu este exploatat cum trebuie.

Municipiul reæedinåã de judeå, Satu Mare, este situat la 630 km de Bucureæti, dacã mergi pe Valea Oltului, 600 km de Viena, 590 km de Bratislava, 350 km de Budapesta æi aproximativ 2.000 km de Bruxelles.

Municipiul a luat naætere în urmã cu mai mult de un mileniu în jurul uneia dintre cetãåile de apãrare ale voievodului Menumorut (Castrum Zotmar). În secolul al XVIII-lea, dupã repetate distrugeri æi refaceri, cetatea Sãtmarului dispare, dar, din acest secol, începe urbanizarea tot mai accentuatã a oraæului.

Un nou început la... sfâræit de anÎncepând cu 1 ianuarie 2007, frontiera de nord a României

a devenit frontierã externã a Uniunii Europene, la acea datã funcåionând la graniåa nordicã cu Ucraina, care se întinde pe aproximativ 439 km, trei direcåii: DPF Oradea, prin IJPF Satu Mare, DPF Rãdãuåi, prin IJPF-urile Maramureæ æi Suceava æi DPF Iaæi, prin IJPF Botoæani.

Pentru asigurarea stãrii de normalitate æi combaterea eficientã a fenomenului infracåional transfrontalier s-a înfiinåat, începând cu 15 noiembrie a.c., DPF Sighetul Marmaåiei, prin preluarea de la DPF Oradea a IJPF-ului Satu Mare æi de la DPF Rãdãuåi a IJPF Maramureæ. La rândul ei, DPF Rãdãuåi a preluat, de la DPF Iaæi, IJPF-ul Botoæani.

IJPF Satu-Mare executã supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat la frontiera externã a României, prin patru sectoare ale Poliåiei de Frontierã: Petea (care are întinderea zonei de responsabilitate atât la graniåa cu Ungaria, cât æi cu Ucraina), Halmeu, Tarna Mare æi Negreæti Oaæ. De asemenea, are trei sectoare dispuse la frontiera internã cu Ungaria - Petea, Carei æi Berveni.

Ultima brazdã de pãmânt românescUltima brazdã de pãmânt românesc

41F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

Practic, IJPF Satu Mare are în responsabilitate 190,091 km de frontierã, dintre care cu Ucraina 92, 261 km (87,061 km de uscat æi 5,2 km pe apã) æi cu Ungaria 97,83 km (din care 96,27 de uscat æi 1,56 pe apã).

În chiar debutul documentãrii noastre, în data de 19 noiembrie, la sediul inspectoratului a avut loc o primã æedinåã de lucru a directorului DPF Sighetul Marmaåiei, comisarul-æef Ion Pop, cu comanda inspectoratului æi ofiåerii care au funcåie de conducere din cadrul IJPF Satu Mare, în care le-au fost prezentate prioritãåile sale æi strategia pe care a adoptat-o. Între acestea, æeful direcåiei a menåionat cunoaæterea personalului, managementul eficient al resurselor umane, toleranåa zero la abaterile disciplinare, pregãtirea Schengen æi buna relaåionare a poliåistului de frontierã cu cetãåeanul. Comisarul-æef Pop a criticat încadrãrile pentru funcåii de ofiåeri din sursã externã la „ture de serviciu”, în condiåiile în care existã în structurile PFR specialiæti, cu studii superioare, în rândul agenåilor poliåiæti de frontierã.

Directorul urma sã se mai întâlneascã, în acea zi, cu prefectul æi æefii celorlalte structuri din cadrul MIRA ale judeåului.

Petea – sectorul de la douã frontiereLa finalul æedinåei, ce a durat douã ore, dupã ce ne-am

consultat cu æeful inspectoratului, comisarul-æef Vasile Maxim, am decis ca, în prima zi, sã ne deplasãm la Petea æi Halmeu.

Sediul Sectorului PF Petea este în PTF Petea, unde este æi punctul de trecere a frontierei cu acelaæi nume, deschis traficului internaåional de persoane din 01.06.1980, iar din 06.08.2003 este deschis æi pentru trafic de marfã, specificul punctului fiind rutier. Punctul de frontierã, care este în administrarea Poliåiei de Frontierã, este situat la frontiera româno - ungarã, la ieæirea spre nord - vest a localitãåii Petea, comuna Dorolå. Corespondent pe teritoriul ungar este Punctul Csengersima, unde se desfãæoarã æi controlul comun de frontierã.

Sectorul Poliåiei de Frontierã Petea are o dezvoltare de front de 34,324 km, din care 29,834 la frontiera cu R. Ungarã, iar 4,490 la frontiera cu R. Ucraina. Aceasta din urmã este pe apã, de la Triplex Confinium TUR pânã la semnul de frontierã S.F. 9, pe râul Tur, care îæi îndreaptã cursul de la acest semn pe teritoriul românesc, formând linia de despãråire dintre SPF Petea æi SPF Halmeu.

Limita stângã a sectorului este la borna L. 91/1, pe malul râului Someæ, întinzându-se în adâncime, 30 km, de-a lungul albiei râului pânã în dreptul localitãåii Berindan, comuna Odoreu.

Limita dreaptã a sectorului este la semnul de frontierã S.F.9, pe râul Tur, 30 km în adâncime, pânã în localitatea Dumbrava, comuna Livada.

Încadrarea cu ofiåeri æi personal civil la sector este de 100%, iar cea de agenåi de 90%. În total, în cadrul sectorului îæi desfãæoarã activitatea 160 de lucrãtori din 177.

Din discuåia cu æeful sectorului, comisarul-æef Vasile Chiæluca, cel care la precedentul reportaj al revistei era tot æef de sector, dar

la Carei, a rezultat cã principalele riscuri identificate în zona de responsabilitate a SPF Petea sunt traficul cu substanåe interzise, terorismul, contrabanda cu bunuri din PCN (patrimoniul cultural naåional), contrafacerea, traficul de persoane, migraåia ilegalã etc.

Se colaboreazã bine cu Reprezentanåa Csenger - Ungaria, prin faptul cã, la intrarea în serviciu, æefii de turã ai celor douã structuri schimbã date æi informaåii de interes operativ æi planificã în serviciu poliåiætii pe baza analizei de risc.

Activitatea se desfãæoarã în patru ture, în medie câte 33 de oameni, asigurându-se 5-8 patrule. Împreunã cu æeful sectorului, am realizat instantanee ale muncii în punct, dupã care ne-am deplasat la frontiera verde. Conform colegilor pe care i-am întâlnit, nu numai la Petea ci æi la celelalte sectoare din cadrul IJPF-ului, åinuta este asiguratã, existã unele restanåe la plata contravalorii echipamentului (unii agenåi susåineau cã au încasat toåi banii, alåii cã mai aveau de recuperat jumãtate), însã, în ce priveæte dotarea, se impune achiziåionarea mai multor mijloace de supraveghere pe timp de noapte pe principiul termoviziunii.

În acest an, pânã la data documentãrii, tranzitaserã punctul 1.381.434 persoane æi 594.461 mijloace de transport, faåã de 1.425.691 persoane æi 611.838 mijloace de transport în 2007. Practic, în ultimii patru ani, traficul s-a menåinut aproximativ în aceleaæi valori.

În PTF îæi desfãæoarã activitatea, în medie, 12 poliåiæti de frontierã æi, într-o tonetã, un lucrãtor vamal æi un inspector al Gãrzii Financiare. Asta, întrucât prin punct sunt tranzitate mãrfuri cãtre firme din România æi care nu întotdeauna se regãseau în

evidenåele fiscale. Acum, aceætia consemneazã æi raporteazã pe cale ierarhicã, tot ce se introduce în åarã dinspre restul Europei (spre exemplu, din Ungaria; åarã care subvenåioneazã agricultura): mere, struguri, varzã etc.

În ce priveæte zona æi infrastructura, am observat, în drumul nostru spre Triplex Confinium TUR, cã s-au asfaltat numeroase drumuri în frontierã, în zona de responsabilitate a sectorului, iar casele ridicate æi îngrijite aratã faptul cã proprietarii sunt oameni gospodari. Dacã în Satu Mare cumperi o casã cu 2-300.000 euro, în Ungaria o cumperi cu 100.000. În mediul rural, o casã în România ajunsese sã se vândã, înainte de actualul blocaj imobiliar, cu 60-100.000 euro, în timp ce în åara vecinã, spre exemplu în Csenger, o cumperi cu 20-30.000 euro æi are apã, canal æi gaze. Tot în Ungaria, unde locuiesc mulåi români, o atracåie o reprezintã ætrandurile, majoritatea acoperite æi foarte bine întreåinute. Dupã Revoluåie, mulåi tineri, æi nu numai, au plecat spre vestul Europei, iar cei care au rãmas se ocupã, majoritatea, cu agricultura.

Pentru poliåiætii de frontierã este dificil sã efectueze misiunile de supraveghere la frontierã întrucât aceste drumuri asfaltate se opresc la un moment dat æi sunt nevoiåi sã înainteze pe jos, iar dacã plouã, pãmântul devine alunecos, fiind lutos. De altfel, zona este inundabilã, iar vegetaåia sãlbaticã se dezvoltã rapid. Autoritãåile locale nu æi-au mai îndeplinit obligaåia de întreåinere a culoarului de frontierã de ani de zile, motivând cã nu au bani

Agenåii Marius Ovidiu Roman æi Gabriel Burdea, Agenåii Marius Ovidiu Roman æi Gabriel Burdea, executând misiune de post-control pe comunicaåia executând misiune de post-control pe comunicaåia

Nisipeni-BercuNisipeni-Bercu

42 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

alocaåi pentru acest lucru. Nici nu reprezintã o prioritate, am spune noi, pentru acestea.

Situaåia operativã aratã cã anul acesta au fost constatate 209 infracåiuni, cu 155 persoane implicate, 41 tentative de trecere ilegalã a frontierei de stat, æase cazuri de trafic cu migranåi, una de trafic cu persoane, una de trecere ilegalã a frontierei unui stat strãin, 63 de fals, 88 la Legea circulaåiei, una la regimul armelor æi muniåiilor æi 8 alte infracåiuni. Au fost constatate, de asemenea, 563 de contravenåii.

Nu s-a permis ieæirea din åarã la 1.737 cetãåeni români æi la 42 cetãåeni strãini. Au fost depistaåi 17 urmãriåi general. Între cetãåenii strãini depistaåi la frontiera verde se numãrã patru cetãåeni sârbi, patru din R. Moldova, doi somalezi æi un georgian.

La nivelul sectorului, în PPF Petea s-a descoperit cantitatea de 111,35 kg heroinã ascunsã într-un autocamion, prin utilizarea metodei capac, æi 102.378 pachete cu åigãri.

SPF HalmeuAl doilea sector la care ne-am deplasat, având în vedere

timpul la dispoziåie pânã la lãsarea întunericului, a fost SPF Halmeu. Sediul este dispus în clãdirea PTF-ului. Aici, am discutat cu subinspectorul Ionuå George Creåu, ofiåer specialist în cadrul Compartimentului CIT, absolvent al Academiei de Poliåie „Al. I. Cuza”, promoåie 2005 æi cu inspectorul principal Cristian Åicle, æeful punctului. De la cei doi ofiåeri am aflat cã acestã clãdire este în administrarea Poliåiei de Frontierã æi în ea îæi mai desfãæoarã activitatea lucrãtorii vamali æi cei care asigurã controlul fito-sanitar. Punctul este prevãzut sã intre în proces de modernizare,

fiind dispus la frontiera externã a UE. Corespondent pe teritoriul ucrainean este Punctul Diakovo.

La sector æefii de turã sunt agenåi, întrucât un ofiåer s-a mutat la DPF Sighet, unul desfãæoarã misiuni internaåionale în Ucraina æi

unul la Trident. Inspectorul principal Åicle era numit la comanda punctului de o sãptãmânã, iar înainte lucrase în cadrul sectorului la Compartimentul ture serviciu.

Ca æi dotare, existã trei Nissan-uri, trei ATV-uri, douã microbuze, o Dacie Logan æi o ambarcaåie pentru râul Tur. Mai existã o autospecialã cu termoviziune, care este în procedurã pentru a fi reparatã.

Poliåiætii de frontierã din cadrul sectorului au descoperit un caz de trecere ilegalã a frontierei, 237 baxuri cu åigãri în luna octombrie æi 60 baxuri reåinute în urma unei percheziåii. Au mai fost descoperite 14 cãråi verzi falsificate, persoane care conduceau fãrã permis pe drumurile publice æi autoturisme cu numere false.

SPF BerveniZiua urmãtoare ne-am propus sã mergem, dis-de-dimineaåã,

spre limita cu IJPF Bihor, la sectoarele Berveni æi Carei. Ploaia, ce ne-a sâcâit cu o zi înainte, a fost înlocuitã de un vânt puternic, care, din când în când, fãcea vizibil soarele prin norii groæi. În drumul de la Satu Mare spre Berveni, care trece prin Carei, i-am întâlnit pe agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan Lupæa. Aceætia efectuau misiune de post-control pe comunicaåia DN 19 Carei-Satu Mare. Ne-am continuat traseul, prin Carei æi, la podul de la intrarea în Berveni, aflat în lucru, am întâlnit o nouã patrulã a Poliåiei de Frontierã, formatã din agenåii Lajos Panics æi Florin Cânåa, care executau misiune de post-control pe comunicaåia Berveni-Carei æi se pregãteau de pornirea spre frontierã, ca patrulã de cercetare æi supraveghere. Aici, vântul bãtea parcã æi mai puternic, îngheåându-åi degetele æi urechile. La sediul sectorului, ultima clãdire a comunei, vântul pãrea sã scoatã din balamale toate geamurile æi uæile clãdirii, construitã în 1992.

Comisarul Gheorghe Boæca, æeful sectorului, din 1 octombrie 2005, ne-a povestit cã aæa este mai mereu, în aceastã perioadã, la sector, poate æi datoritã faptului cã se aflã în Câmpia Panonicã. Tot specific zonei este terenul accidentat, cu foarte multe canale, cu livezi de pomi fructiferi æi viåã de vie.

Majoritatea poliåiætilor de frontierã locuiesc în Carei (la 10 km) æi Satu Mare (aproximativ 45 km), fãcând naveta. În cadrul sectorului existã Punctul de lucru Boghiæ, între Carei æi Satu Mare, de la care se face acces mai uæor în frontierã æi se poate asigura mai eficient supravegherea frontierei. Aici îæi desfãæoarã activitatea jumãtate din efective, în special colegii care locuiesc în municipiul reæedinåã de judeå.

Sectorul, care funcåioneazã din 1 februarie 2007 pe vechea structurã a SPF Boghiæ æi SPF Berveni, are o dezvoltare de front de 30,6 km, 106 funcåii încadrate din 113, un deficit mai mare înregistrându-se la ofiåeri. Sunt încadrate æi trei femei, ca agent de poliåie de frontierã.

SPF Berveni este dispus în localitatea cu acelaæi nume, cu o populaåie de aproximativ 4.200 locuitori, din care 33 % români æi 67% maghiari. Aceasta are în componenåã satele Berveni æi Lucãceni, lângã râul Crasna, æi se învecineazã, la stânga localitãåii æi a râului, cu SPF Carei. În dreapta, dincolo

Agenåii Gabriel Papp æi Edward Agenåii Gabriel Papp æi Edward Erdey, executând misiune de Erdey, executând misiune de supraveghere la „Vãrzãrie”supraveghere la „Vãrzãrie”

Agentul Sorin Struå, verificând un autoturism Agentul Sorin Struå, verificând un autoturism în timpul executãrii unei misiuni de post-control în timpul executãrii unei misiuni de post-control

pe comunicaåia Halmeu-Satu Marepe comunicaåia Halmeu-Satu Mare

43F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

de Someæ, se învecineazã cu SPF Petea. Ca æi zone de risc se remarcã localitãåile situate aproape de frontierã, în special satul Oar, apoi Dacia, Domãneæti, Boghiæ, Berveni. Alte comune importante sunt Doba æi Vetiæ.

Anul acesta nu s-au înregistrat cazuri de contrabandã. Au fost însã descoperite peste 77.000 pachete cu åigãri, pe comunicaåie.

Populaåia, în majoritate, este de etnie maghiarã æi colaboreazã bine cu poliåiætii de frontierã. Pe vremuri, acest sector era considerat disciplinar. Întrebat despre oamenii pe care îi considerã cei mai buni, æeful sectorului îi aminteæte pe agenåii Adrian Heråeg æi Remus Bota, Csaba Csele, Sebastian Holl æi Ervin Hund. Apoi, cu mândrie, ne invitã la parterul clãdirii pentru a ne prezenta sala de sport amenajatã.

Ca æi dotare, sectorul are un Nissan, un VW Transporter, 2 dacii æi 3 ATV, toate în stare de funcåionare, AONP, Midi Bino-kitã æi binocluri. Æi aici se impune, în opinia colegilor noætri, pentru o securizare eficientã a frontierei, dotarea cu mai multe aparate de vedere pe timp de noapte.

Zâmbind, comisarul Boæca ne povesteæte cã în urmã cu doi ani avea un telefon cu manivelã la dispoziåie. Acum, camera tehnicã este finalizatã, iar dispeceratul aratã foarte bine, cu o dotare adaptatã perioadei pe care o parcurgem.

În ce priveæte rezultatele operative obåinute anul acesta, au fost constatate 57 fapte de naturã contravenåionalã, pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 4.351 lei. Au fost ridicate în vederea confiscãrii bunuri în valoare de 292.972 lei – 77.724 pachete cu åigãri ucrainene, 250 litri alcool æi patru drujbe. Au fost întocmite 25 lucrãri penale, din care patru pentru tentativã de trecere frauduloasã a frontierei de stat, în care au fost implicate patru persoane, douã pentru trecere frauduloasã a frontierei de stat, în care au fost implicaåi 4 cetãåeni români æi 9 din R. Moldova, 8 lucrãri penale pentru punerea în circulaåie a unor autoturisme neînmatriculate, 4 pentru fals æi complicitate la fals æi unul pentru braconaj.

Ca æi caz semnificativ, în data de 6 iulie a.c., o patrulã formatã din doi agenåi a oprit la 300 metri de frontierã, în zona localitãåii Oar, un autoturism în care erau cinci cetãåeni din R. Moldova, care nu-æi justificau prezenåa în zonã. În urma cercetãrilor, s-a constatat faptul cã aceætia încercau sã treacã fraudulos frontiera, pentru a ajunge în Franåa. Æoferul, domiciliat în Chiæinãu, æi alte douã persoane, una domiciliatã în Bucureæti æi alta în raionul Glodeni, erau racolatori æi traficanåi de migranåi cetãåeni din R. Moldova.

SPF CareiSPF Carei, ultimul din limita stângã a IJPF Satu Mare,

funcåioneazã din anul 2000, iar în mai 2003 s-a reorganizat prin unificarea sectoarelor Carei, Sanislãu æi o parte din SPF Berveni. Are o dezvoltare de frontierã de 38,274 km, iar sediul este în municipiul Carei, la 9 km faåã de linia de frontierã. În limita dreaptã este râul Crasna, iar în stânga se învecineazã cu SPF Valea lui Mihai (IJPF Bihor).

De la æeful sectorului, comisarul-æef Aurel Poliac, am aflat cã are în structurã douã puncte de trecere a frontierei, Urziceni æi Carei feroviar, iar încadrarea sectorului este de 167 lucrãtori din 170. Ca æi dotare, existã pentru mobilitate douã Nissan-uri æi douã

microbuze VW, iar pentru supraveghere douã Midi Bino-Kite. În zona de responsabilitate existã 14 comune æi 34 de sate.

Controlul în PTF Urziceni-Vallaj se face pe teritoriul Republicii Ungare, echipa de control fiind formatã dintr-un poliåist maghiar æi un poliåist de frontierã român (grãnicerii maghiari s-au restructurat æi au trecut în componenåa Poliåiei).

Ca æi trafic, prin PTF Urziceni, pânã la data de 20 noiembrie a.c., tranzitaserã 349.510 cetãåeni æi 349.510 mijloace de transport pe sensul de intrare precum æi 364.585 cetãåeni æi 138.828 mijloace de transport, pe cel de intrare.

PTF Carei feroviar s-a deschis în anul 1969 în regim de mic trafic, din octombrie 2003 au cãlãtorit numai cetãåeni români æi maghiari, pe bazã de paæaport valabil, fãrã obligativitatea vizelor; a urmat o nouã modificare a statutului punctului în 29 aprilie 2004 când s-a aprobat deschiderea PTF Feroviar Carei - Tiborszallas pentru traficul feroviar internaåional de persoane æi mãrfuri. Din 1.01.2007, odatã cu intrare în UE, controlul s-a

executat zilnic, de cãtre poliåiætii de frontierã români, de la ora 00.00 la ora 24.00, pe timpul staåionãrii trenului în punctul de trecere a frontierei, pe teritoriul României, în staåia CFR Carei. În ultima perioadã s-au constatat nereguli la calea feratã, astfel cã circulaåia este redusã. Practic, în medie existã o singurã pereche de trenuri, fiecare cu câte un vagon. De la începutul anului pânã la 20 noiembrie, prin PTF Carei au tranzitat 3.337 persoane, cu 1.274 mijloace de transport. Sã mai precizãm cã în punct îæi desfãæoarã activitatea, pe turã, 3 poliåiæti de frontierã.

În ce priveæte situaåia operativã, pânã la 19 noiembrie a.c., au fost constatate 90 de infracåiuni, fiind întocmite 44 lucrãri penale, cu 75 de persoane cercetate. Dintre acestea, 6 treceri ilegale ale frontierei de stat, 32 tentative de trecere ilegalã a frontierei de stat, 7 cazuri de trafic de migranåi (cu 5 cetãåeni slovaci æi 2 turci), 3 cazuri de intrare sau ieæire dintr-un stat strãin prin trecere ilegalã a frontierei acestuia, 10 falsuri în documente, un caz de trafic de droguri, un caz de furt calificat, unul de evaziune fiscalã, 23 la regimul circulaåiei pe drumurile publice, un caz de contrabandã

Agenåii Florin Cânåa æi Lajos Panics, executând misiune Agenåii Florin Cânåa æi Lajos Panics, executând misiune de post-control pe comunicaåia Berveni-Careide post-control pe comunicaåia Berveni-Carei

Æeful SPF Carei, comisarul-æef Æeful SPF Carei, comisarul-æef Aurel Poliac æi adjunctul pentru Aurel Poliac æi adjunctul pentru

supravegherea æi controlul supravegherea æi controlul frontierei Nyrbator, locotenent-frontierei Nyrbator, locotenent-

major Janos Szabomajor Janos Szabo

44 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

calificatã æi 3 infracåiuni la dreptul proprietãåii intelectuale. Au fost constatate 100 de contravenåii, reåinute 61.291 pachete åigãri, în valoare de 240.193 lei, 0,058 kg cannabis, 3.840 litri alcool precum æi produse cosmetice.

Ca æi cazuri semnificative, se remarcã cel din 4 mai, când poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit, la Punctul de Trecere a Frontierei Urziceni, pe sensul de ieæire din România, în autovehiculul unui cetãåean slovac de origine vietnamezã, patru indieni, ascunæi în pereåii dubli ai maæinii, pe care æoferul a încercat sã-i treacã ilegal frontiera. Destinaåia finalã a cetãåenilor indieni era Franåa æi Italia, cãlãtorie pentru care aceætia au declarat cã au plãtit între 12.000 æi 16.000 euro. Ei aveau vârste cuprinse între 19 æi 25 de ani, documente temporare de identitate, fiind solicitanåi de azil, cazaåi în centrul O.R.I. din Æomcuta Mare, judeåul Maramureæ.

Alt caz s-a petrecut în 9 octombrie, când, tot la Urziceni, au fost descoperiåi, ascunæi într-o autoutilitarã, într-un locaæ special amenajat din cherestea, nouã cetãåeni pakistanezi care intenåionau sã iasã ilegal din România, pentru a ajunge în Italia. Æoferul æi însoåitorul erau cetãåeni slovaci. La controlul de frontierã, æoferul a declarat cã transportã 2 metri cubi de cherestea, marfã achiziåionatã din România, cu destinaåia Italia. Având suspiciuni cu privire la efectuarea acestui transport, poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit asupra compartimentului de marfã æi au descoperit un locaæ special amenajat, dupã metoda “capac”, în care se aflau nouã persoane.

Din verificãrile efectuate s-a constatat cã cei în cauzã sunt cetãåeni pakistanezi, bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 19 æi 37 ani. Migranåii erau solicitanåi ai statului de refugiat în åara noastrã, cu toåii au intrat ilegal pe teritoriul României, în urmã cu mai mult timp, æi intenåionau sã ajungã în Italia. Unul dintre

pakistanezi se afla la a doua tentativã de trecere ilegalã a frontierei, prin aceeaæi metodã, fiind depistat, cu o lunã înainte, tot la PTF Urziceni.

Nu am plecat din Carei spre Satu Mare fãrã a discuta cu colegii noætri despre ce æi-ar dori. Dincolo de mulåumirea cu privire la dotarea pe linie de informaticã æi comunicaåii de la nivelul sectorului, colegii de aici îæi mai doresc mijloace de termoviziune mobile æi c o m p a r a t o a r e

video-spectrale în PTF-uri.

SPF Negreæti-OaæÎn ultima zi a documentãrii am avut plãcerea de a fi însoåiåi în

frontierã de comisarul-æef Ioan Sãsãran, æeful Compartimentului Analizã, Planificare, Resurse æi, totodatã, preæedinte al Biroului Teritorial al SNPPC din IJPF Satu Mare, organizaåie care are aproximativ 640 membri.

Sectorul PF Negreæti-Oaæ este condus de comisarul Ioan Nemeæ, promoåie ’82 la Sibiu, Arma Infanterie, care-æi desfãæoarã activitatea de 26 de ani la Poliåia de Frontierã din Satu Mare. Este

cel care a avut amabilitatea sã ne relateze despre munca colegilor din acest sector, în care distanåa pânã la frontierã este mare, iar drumul extrem de anevoios. Am constatat acest lucru curând, pentru cã am decis ca unul dintre noi sã consemneze impresiile colegilor de la sector, iar celãlalt sã mergã în frontierã, pentru fotografii. Urma sã ne întâlnim, peste câteva ore, în drumul spre Tarna Mare.

Din punct de vedere geografic, zona de competenåã a sectorului este strãbãtutã de Munåii Oaæului, Depresiunea Oaæului, în extremitatea de nord-vest, cu vãi adânci, unele perpendiculare spre zona de frontierã, favorizând, conform celor spuse de colegii de aici, accesul spre frontierã. Sunt æi multe zone în care comunicaåiile, practic, nu existã, nici cu staåiile din dotare æi nici cu telefoanele mobile. Colegii noætrii cunosc, însã, locuri unde existã semnal pe telefoanele mobile æi coboarã din munte în aceste locuri.

Sectorul are o încadrare de 75 de poliåiæti de frontierã din 96 în stat, resimåind o lipsã de peste jumãtate la „capitolul” ofiåeri. Majoritatea lucrãtorilor sunt din Satu Mare æi din Baia Mare æi fac naveta. Are o dezvoltare de front de 24,139 km, iar linia de frontierã trece, practic, pe creasta Munåilor Oaæ (600-850 metri altitudine). Pe creastã, dacã mergi la pas, faci æi peste 8 ore pentru a strãbate o vale. Conform spuselor comisarului Pavel Nemeæ, ofiåer în cadrul Compartimentului CIT de la sector, pe casã urci mai uæor decât pe „Culmea Dracului”. Din aceastã cauzã, iarna este imposibil sã fracåionezi misiunile de supraveghere la frontierã. Patrulele se

Agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan Agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan Lupæa, executând misiune de post-Lupæa, executând misiune de post-control pe comunicaåia Nisipeni-control pe comunicaåia Nisipeni-

BercuBercu

Agenåii Cristian Agenåii Cristian Vîrtan æi Cristian Vîrtan æi Cristian Fetea, executând Fetea, executând

misiune de misiune de supraveghere la supraveghere la SF 200 - Valea SF 200 - Valea

CorneascãCorneascã

Control comun în Control comun în PTF Urziceni-VallajPTF Urziceni-Vallaj

45F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

mai pot încãlzi, prin coborârea în zonele în care este posibil accesul autoturismelor de teren.

Ca æi mijloace de mobilitate, existã în dotare 2 Nissan-uri, un VW Sincro, un Mercedes Vito, o Dacie æi douã ATV-uri. Pentru supraveghere existã Midi Bino-Kite æi binocluri.

Cei doi ofiåeri cu numele Nemeæ, între care nu existã legãturã de rudenie, au relatat cã în ultima vreme reåelele de contrabandã æi cele de migraåie acåioneazã acolo unde este mai greu, unde terenul este mai accidentat. Anul acesta au reåinut 37 de persoane, în opt cazuri de migraåie, cel mai mare grup fiind de zece persoane. De regulã, afroasiaticii acåioneazã în grupuri mai mari, iar georgienii în grupuri mici. Poliåiætii de frontierã coopereazã foarte bine cu grãnicerii ucraineni, cu cetãåenii din zonã, în special cu cei care desfãæoarã activitãåi izolate, cu Poliåia æi cu SCCOA. Au existat æi trei cazuri de contrabandã cu åigãri, în care s-au reåinut 77.500 pachete. În total, au fost constatate 54 fapte de naturã penalã, cu 64 de fãptuitori, descoperite cinci autoturisme furate, permise de conducere false, alte documente false, cazuri de conducere fãrã permis, sub influenåa bãuturilor alcoolice, precum æi 78 de contravenåii.

De menåionat cã SPF Negreæti Oaæ a dat, anul acesta, poliåistul de frontierã al anului, la nivel de inspectorat, prin comisarul Pavel Nemeæ.

SPF Tarna MareÎn drumul spre acest sector i-am întâlnit pe agentul principal

Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi, care executau misiune post control la intersecåia Boineæti-Bixad, dar æi pe agentul principal Marius Olteanu æi agentul Ioan Sãsãran, post-control pe DJ 109, în Batarci, comuna Comlãuæa. Dacã îi întrebi pe poliåiætii de frontierã care este cel mai greu sector din cadrul inspectoratului, majoritatea îåi vor spune cã Tarna Mare. Æeful sectorului, inspector principal Ionel Stroi, aprecia cã Negreæti este un oraæ în plinã dezvoltare, deæi este foarte greu sã lucrezi æi acolo, dar Tarna este o comunã capãt de åarã. Cam asta este æi impresia vizitatorului, practic æi drumul se opreæte în aceastã comunã. Dincolo de sector, la circa 100 de metri, trece linia de frontierã. Oamenii de aici se ocupã cu agricultura, creæterea animalelor în

gospodãria proprie æi exploatarea lemnului. Tinerii sunt plecaåi la muncã, îndeosebi în Italia æi Portugalia. Existã patru comune în zona de responsabilitate care au limita comunã cu frontiera de stat - Gherta Micã, Batarci, Tarna Mare æi Turå.

Totuæi, la acest sector, care are o dezvoltare de front de 35,864 km, îæi desfãæoarã activitatea 87 de lucrãtori din 99, printre care æi æase femei, patru ca agent de poliåie æi douã ca personal civil. 25% din lucrãtori sunt din localitate sau din comunele învecinate. 30% locuiesc cu chirie, iar 45 % fac naveta din Carei, Tãænad, Satu Mare æi li se deconteazã transportul. Chiar æi aæa este foarte greu, pentru cã drumurile sunt, în opinia noastrã, cele mai proaste din judeå. Aæa, cel puåin, ni s-a pãrut cel de la Negreæti spre Satu Mare.

Clãdirea este prinsã într-un program de reabilitare, ultima investiåie fãcutã aici fiind acum cinci ani. Æeful sectorului apreciazã dotarea ca acceptabilã, cu un minus la tehnica de supraveghere, deæi au, poate, cele mai multe Midi Bino-Kite – 4, faåã de celelalte sectoare. Ca tehnicã auto, existã 2 Nissan-uri, un

VW Transporter, 2 ATV-uri, un Aro æi o Dacia 1310. Cu un oftat, ne povesteæte cã a lucrat ani mulåi aici, din 1989. A fost agent pânã în 2003, apoi ofiåer, a plecat æef Detaæament Intervenåie la inspectorat în Satu Mare, luându-æi cu el soåia, care a trebuit sã renunåe la locul de muncã, æi copilul. Dupã æase luni s-a întors æef de sector. Familia a rãmas în Satu Mare pentru cã, între timp, soåia æi-a gãsit un serviciu. „Nu poate lucra la acest sector cine nu este cãlit” – continuã acesta. Satisfacåia lui o constituie rezultatele obåinute. Spre exemplu, anul acesta, la nivelul sectorului, au fost constatate 11 cazuri de trecere ilegalã, cu 19 persoane reåinute (5 ucraineni, 4 din R. Moldova, 3 indieni, 6 georgieni æi un rus) precum æi 9 de contrabandã cu åigãri, cu 19 persoane implicate reåinute æi 259.688 pachete capturate. Au fost constatate, de asemenea, æi 17 contravenåii.

Nu încheiem acest reportaj despre IJPF Satu Mare fãrã sã menåionãm cã municipiul are, la 14 km, un aeroport internaåional. Transportul interior are ca unicã destinaåie capitala. Nu existã, deocamdatã, curse externe, dar autoritãåile locale spun cã sunt în curs proiecte de modernizare.

Marius IONESCUGabriel CRÃCIUN

Agentul principal Marius Olteanu æi Ioan Sãsãran, Agentul principal Marius Olteanu æi Ioan Sãsãran, executând misiune de post-control executând misiune de post-control pe DJ 109 M, Batarci (Comlãuæa)pe DJ 109 M, Batarci (Comlãuæa)

Agentul principal Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi, Agentul principal Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi, executând post-control pe comunicaåia Boineæti-Bixadexecutând post-control pe comunicaåia Boineæti-Bixad

Agentul Raul Gules, la Agentul Raul Gules, la sediul SPF Tarna Maresediul SPF Tarna Mare

Agenåii Marcel Malanca æi Liviu Agenåii Marcel Malanca æi Liviu Radu, executând misiune de Radu, executând misiune de

supravegheresupraveghere

46 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 În ultimii ani, întreaga lume,

dar în mod deosebit Europa, a fost marcatã de schimbãri politice fundamentale. Aceste mutaåii, dar, mai ales, actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resimåit, în mod special, în ceea ce priveæte politica de securitate, determinând problemele majore ale securitãåii interne pentru statele europene, æi nu numai, sã se structureze în jurul evoluåiilor alarmante ale crimei organizate, extremismului politic æi terorismului, cu tot cortegiul de ameninåãri æi implicaåii negative care derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept boala secolului XXI, un pol al noii ordini mon diale, mega te ro rism sau hiperterorism, terorismul este apreciat de Bill Clinton drept „par tea întunecatã a globalizãrii care divide lumea în bogaåi æi sã raci, promoveazã competiåia, dar æi conflictele, alimenteazã sen ti men tele de urã, alienare, durere, concomitent cu crearea de noi re laåii æi interacåiuni, de noi conglomerate sociale, politice æi economice”. Analiza evoluåiei fenomenului extremist-terorist pe plan internaåional relevã, din ce în ce mai mult, o tendinåã de intensificare a acestuia, inclusiv în folosirea violenåei ca mijloc de promovare æi impunere a unor scopuri æi interese politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu un inamic aflat printre noi, implicã cos turi æi urmãri greu de anticipat. Toate acestea au transformat terorismul într-o armã strategicã, lumea nefiind pregãtitã pentru a-i face faåã. Terorismul actual reprezintã provocarea mi leniului trei, re u æind, prin acåiunile organizate, chiar sã spulbere, în parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA. Parafrazând un reputat reprezentant al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã, în lupta împotriva terorii, „ suntem în ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie, prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,comisar-æef dr. Nicolae RADU,consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

În categoria unor asemenea infracåiuni intrã fapta intenåionatã:

a) de a comite un omor, o rãpire sau orice alt act împotriva integritãåii corporale sau libertãåii unei persoane care se bucurã de protecåie internaåionalã;

b) de a comite, folosind violenåa, un atac împotriva localurilor oficiale, reæedinåei personale sau mijloacelor de transport aparåinând unei persoane care se aflã sub protecåia internaåionalã æi care este de naturã sã-i punã în pericol persoana æi libertatea;

c) de a ameninåa cu comiterea unui astfel de atac;

d) de a încerca sãvâræirea unui asemenea atac;

e) de a participa în calitate de complice la un asemenea atac.

Subiectul pasiv al unei asemenea infracåiuni îl reprezintã persoana care se bucurã de protecåie internaåionalã, prin care se înåelege:

a) orice æef de stat, inclusiv orice membru al unui organ colegial, care, în virtutea constituåiei statului respectiv îndeplineæte funcåiile æefului de stat, orice æef de guvern sau ministru al afacerilor externe, atunci când o astfel de persoanã se gãseæte într-un stat strãin, precum æi membrii de familie care îl însoåesc;

b) orice reprezentant, funcåionar sau personalitate oficialã a unui stat æi orice funcåionar, personalitate sau alt reprezentant al unei organizaåii interguvernamentale care la data când æi în locul în care o infracåiune s-a comis împotriva sa, a reæedinåei oficiale, a locuinåei personale sau mijloacelor sale de transport, este îndreptãåit, conform dreptului internaåional, la o protecåie specialã împotriva oricãrei atingeri a persoanei æi membrilor familiei care fac parte din gospodãria sa.

Capturarea ilicitã de aeronave æi actele ilicite împotriva securitãåii aviaåiei civile

Capturarea ilicitã de aeronave este o infracåiune penalã sãvâræitã de oricare persoanã care, la bordul unei aeronave în zbor:

a) în mod ilicit æi prin violenåã sau ameninåare cu violenåa pune stãpânire pe aceastã aeronavã, exercitã controlul asupra ei sau încearcã sã comitã unul

din aceste acte ori,b) este complicele unei persoane sau

încearcã sã comitã unul din aceste acte.

Infracåiuni îndreptate contra securitãåii aviaåiei civile

Infracåiunile îndreptate contra securitãåii aviaåiei civile se referã la urmãtoarele fapte ale oricãrei persoane care, în mod ilicit, cu intenåie:

a) sãvâræeæte un act de violenåã împotriva unei persoane aflatã la bordul unei aeronave în zbor, dacã acest act este de naturã sã punã în pericol securitatea aeronavei;

b) distruge o aeronavã în serviciu, îi cauzeazã deteriorãri care o fac inaptã de zbor ori sunt de naturã sã punã în pericol securitatea aeronavei;

c) plaseazã sau face sã se plaseze pe o aeronavã în serviciu, prin orice mijloc, un dispozitiv sau substanåã apte sã distrugã acea aeronavã sau sã-i producã deteriorãri care o fac inaptã de zbor ori sunt în mãsurã sã-i punã în pericol securitatea în zbor;

d) distruge sau deterioreazã instalaåii sau servicii de navigaåie aerianã sau tulburã funcåionarea acestora dacã vreunul dintre aceste acte este de naturã

Infracåiuni contra persoanelor care se bucurã de protecåie internaåionalã,

inclusiv agenåi diplomatici.

47F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IX)sã punã în pericol securitatea aeronavelor în zbor;

e) comunicã o informaåie ætiind cã aceasta este falsã æi, prin acest fapt, pune în pericol securitatea unei aeronave în zbor.

În aceeaæi clasificare se încadreazã æi faptele celui care:a) încearcã sã comitã una dintre infracåiunile prevãzute

anterior,b) este complice al unei persoane care comite sau încearcã

sã comitã vreuna dintre aceste infracåiuni.În termenii convenåiilor relative la capturarea ilicitã de

aeronave æi la actele ilicite îndreptate contra securitãåii aviaåiei civile se considerã cã o aeronavã este în zbor în momentul în care, îmbarcarea fiind terminatã, toate uæile exterioare au fost închise, în vederea decolãrii. Totodatã, se reåine cã, în caz de aterizare foråatã, se considerã cã zborul se continuã pânã când autoritatea competentã preia în sarcinã aeronava, persoanele æi bunurile de la bord.

Referitor la expresia aeronavã de serviciu, cea de-a doua convenåie amintitã precizeazã cã se considerã astfel o aeronavã din momentul în care personalul de la sol sau echipajul începe sã o pregãteascã în vederea unui anumit zbor pânã la expirarea unui termen de 24 de ore dupã orice aterizare, precum æi faptul cã

perioada de serviciu cuprinde în orice caz întregul timp în care aeronava se aflã în zbor, aæa cum a fost ea definitã anterior.

Prevederile celor douã convenåii nu se aplicã aeronavelor folosite pentru acåiuni militare, de marinã sau poliåie.

Numeroase åãri sunt atrase spre folosirea legii cu privire la terorism, reprimarea violenåei æi sunt angajate în folosirea legii interne æi internaåionale pentru controlul conduitei criminale æi soluåionarea disputelor. Legea are rezultate modeste în privinåa terorismului

internaåional. Unii teroriæti au fost uciæi sau capturaåi în timpul sãvâræirii actelor lor criminale, dar puåini dintre cei ce scapã din aceste împrejurãri sunt ulterior prinæi æi arestaåi.

Teroristul care este urmãrit în justiåie este foarte probabil a fi eliberat cu mult mai devreme ca sentinåa sã se pronunåe, eliberare care, adesea, se face în schimbul ostaticilor luaåi într-un episod terorist ulterior.

Unul dintre motivele ineficacitãåii legii constã în faptul cã terorismul, în esenåa lui, este o activitate criminalã. În aplicarea legii pe plan intern, guvernele încearcã sã pedepseascã æi sã împiedice sãvâræirea de crime în modul cel mai eficace cu putinåã. Dar, este recunoscut cã legea nu poate înlãtura crima. Guvernele pot aætepta chiar mai puåin de la lege în privinåa terorismului internaåional. Legea nu a izbutit sã-i pedepseascã æi sã-i împiedice pe cei ce folosesc terorismul în scopul promovãrii intereselor lor politice. Partea cea mai deficitarã a legii constã în faptul cã ea a servit legitimizãrii terorii internaåionale æi protejãrii teroriætilor faåã de pedepsele aplicate criminalilor.

Legitimitatea violenåei politice este o noåiune care s-a

afirmat în promulgarea legii internaåionale. Deæi, majoritatea åãrilor au obligaåia extrãdãrii, totuæi, cererile de extrãdare sunt adesea refuzate pe baza unor raåiuni politice. În prezent, multe åãri încearcã sã limiteze excepåia delictului politic, fãcând-o inaplicabilã în cazul delictelor cu violenåã æi încãlcãrilor prevederilor acordurilor antiteroriste.

Lupta antiteroristã a continuat de-a lungul anilor. Astfel, în 1996, în Egipt a avut loc “Reuniunea internaåionalã la nivel înalt a luptei antiteroriste”, prezidatã de preæedintele SUA, Bill Clinton æi de Hosni Mubarak æi la care au participat 13 æefi de stat, obiectivul reuniunii find izolarea Iranului fundamentalist, alãturi de Siria æi Liban. Adunarea Generalã a Naåiunilor Unite a adoptat Convenåia internaåionalã pentru reprimarea terorismului cu bombe, la 15 decembrie 1997, æi Convenåia internaåionalã pentru reprimarea finanåãrii terorismului, la 9 decembrie 1999, ambele semnate de România.

Ultima convenåie a avut la bazã un proiect elaborat de Franåa æi a acoperit o importantã lacunã a cadrului juridic internaåional, concentrându-se asupra fazei pregãtirii æi nu asupra actului terorist în sine. Caracterul de noutate al acestui instrument juridic constã în faptul cã se recunoaæte importanåa fundamentalã a combaterii finanåãrii terorismului, iar pentru infracåiunile reglementate în acest cadru, nu mai poate fi refuzatã extrãdarea, invocându-se probleme politice sau fiscale.

Naåiunile Unite au adoptat, la 01.10.2001, o rezoluåie istoricã prin care se încearcã blocarea oricãrui sprijin reåelelor teroriste din punct de vedere financiar æi logistic. Prin aceasta se impun sancåiuni împotriva åãrilor care refuzã sã coopereze în lupta antiteroristã declanæatã de SUA, dupã atentatele din 11 septembrie 2001. Rezoluåia mai cere statelor membre sã împiedice ridicarea de fonduri pentru teroriæti æi îngheåarea fãrã amânare a fondurilor æi bunurilor persoanelor care au comis sau încercat sã comitã acte teroriste sau a celor care au încercat sã-i ajute pe autorii unor acte teroriste. Prin aceasta se constrâng toate statele sã înceteze la orice formã de ajutor activ sau pasiv, în special prin stoparea oricãror livrãri de armament.

Costurile economice ale terorismului sunt foarte ridicate. Astfel, SUA cheltuie 5 miliarde dolari pe an, pentru a lupta contra terorismului din interiorul statului, cât æi în alte regiuni ale lumii.

Ultimele acte teroriste au lovit serios în bazele economice ale unor state, cu repercusiuni în economia m o n d i a l ã , au tulburat serios jocul t r ad i å iona l al politicii. De aici necesitatea pentru orice regim democratic de a replica, în regim de urgenåã, oricãror tentative de terorism. Cruciada antiteroristã coincide nefericit cu prima aniversare a intrãrii în vigoare a cãråii drepturilor omului. Ceea ce s-a întâmplat nu înseamnã o ciocnire a civilizaåiilor Occidentului æi Islamului, iar Samuel Huntington aprecia într-un interviu cã „atacurile nu sunt o expresie a Islamului, sunt o pervertire îngrozitoare a Islamului” æi asta dupã ce, într-o controversatã lucrare, acesta menåiona cã „urmãtorul rãzboi, dacã va exista, va fi un rãzboi între civilizaåii”.

48 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

Aderarea României, la 01.01.2007, la Uniunea Europeanã, a condus în mod automat la o creætere a fluxului de migranåi æi, pentru o parte dintre aceætia, România a devenit åarã åintã, æi nu doar åarã de tranzit.

Traficul de persoane din România cãtre state membre U.E. a înregistrat o creætere, datoritã faptului cã trecerea frontierelor acestor state se poate face acum într-un mod mai facil pentru cetãåenii români.

Faptul cã în prezent cartea de identitate constituie un document de cãlãtorie în baza cãruia cetãåenii români pot cãlãtori în statele membre ale Uniunii Europene æi având în vedere cã un numãr mare de cetãåeni români încã au restricåionat dreptul la libera circulaåie în strãinãtate, creeazã o conjuncturã favorabilã intensificãrii activitãåilor de ieæire ilegalã din åarã, prin utilizarea de cãråi de identitate false sau falsificate, precum æi prin substituire de persoanã.

Neimplementarea în baza de date a cãlãtorilor care tranziteazã prin punctele de control a îngreunat documentarea activitãåii infracåionale a persoanelor care desfãæoarã fapte ilegale de trafic de persoane æi migraåie ilegalã.

Åãrile de destinaåie sunt, cu predilecåie, Italia, Franåa, Spania, Grecia æi Anglia, care dispun de o economie foarte bine dezvoltatã, un nivel ridicat de trai æi de regimuri juridice ale strãinilor mai permisive, în ceea ce priveæte încadrarea în muncã æi îndeplinirea formalitãåilor de æedere.

Fluxurile de migraåie genereazã traiectorii neuniforme de dezvoltare regionalã în åãrile de origine. De fapt, fluctuaåiile de capital mediate de migranåi sunt foarte selective æi susåin cu precãdere

reåelele sociale ale acestora. Decalajele social-economice pot creæte ori de câte ori grupuri de migranåi se concentreazã în cadrul comunitãåilor de unde au plecat. Totodatã, caracterul selectiv al reåelelor sociale de migranåi nu favorizeazã activitãåi colaborative care ar transcede aceste reåele, iar din aceste motive fenomenul migraåiei ilegale este în continuã evoluåie.

În aceste condiåii, managementul de implementare a strategiei postaderare va avea în vedere principalele metode de tranzitare ilegalã a frontierei în perioada urmãtoare æi anume:

-substituirea de persoane, pe baza semnalmentelor anatomice asemãnãtoare, în cazul cetãåenilor români returnaåi în baza acordurilor de readmisie;

-racolarea unor tinere din R. Moldova æi scoaterea acestora din România cu cãråi de identitate româneæti falsificate, cu scopul de a fi exploatate în diverse åãri din UE sau spaåiul Schengen;

-substituirea de persoane, în cazul minorilor ale cãror fotografii nu figureazã în evidenåele serviciilor publice comunitare de evidenåã informatizatã a persoanelor, determinate de încercãrile unor cetãåeni români care nu æi-au oficializat æederea pe teritoriul statelor strãine, de a-æi reîntregi familiile;

-falsificarea vizelor de intrare sau de tranzitare a teritoriului ori a ætampilelor de trafic de cãtre cetãåeni români æi moldoveni;

-falsificarea documentelor de identitate de cãtre cetãåeni români æi moldoveni, în special a cãråilor de identitate.

-ascunderea persoanelor în mijloacele de transport, în special cele destinate transportului de mãrfuri, dar æi cele destinate transportului în comun, în vederea ieæirii din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat.

Printre factorii care au influenåat æi infuenåeazã dinamica

migraåiei ilegale se pot enumera:-instituirea unui control de frontierã simplificat la P.T.F. interioare,

caracterizat prin dispariåia controlului vamal; neimplementarea în baza de date a cãlãtorilor; verificarea prin sondaj a cãlãtorilor în baza de date a persoanelor aflate în consemn la frontierã; existenåa unei presiuni sporite exercitate de societatea civilã în vederea eliminãrii timpilor de staåionare în P.T.F. pentru cetãåenii români, etc.

-politica elasticã în domeniul acordãrii vizelor de intrare în România, fiind acordate cu uæurinåã vize româneæti în scop de afaceri pentru cetãåenii strãini cu potenåial migrator (Somalia, Nigeria Bangladesh, Egipt etc.), fãrã a se verifica ulterior dupã intrarea în åarã a acestora, de cãtre autoritatea pentru strãini, dacã s-a respectat scopul declarat.

-nevoia crescutã de foråã de muncã în diferite sectoare ale economiei precum: agricultura, construcåiile, industria (în special industria uæoarã), face ca ,,importul’’ foråei de muncã la negru sã devinã ispititor pentru angajatori, aceætia vor fi tentaåi sã foloseascã ,,la negru’’ foråa de muncã strãinã, în condiåiile în care acest lucru le-ar oferi o reducere substanåialã a costurilor de producåie (impozite, taxe, asigurãri etc.).

În acest sens, considerãm cã existã condiåii favorizante pentru dezvoltarea æi perfecåionarea grupãrilor infracåionale cu caracter transfrontalier, apte sã asigure acum ,,servicii complete” pe linia migraåiei ilegale, începând de la recrutarea migranåilor în åara de origine sau de plecare, organizarea transportului, cazarea pe teritoriul statelor de tranzit, punerea la dispoziåie a documentelor de identitate/cãlãtorie false sau falsificate pentru crearea unui regim juridic favorabil circulaåiei fãrã restricåii în spaåiul U.E., pânã la procurarea documentelor de rezidenåã pe teritoriul statului åintã.

De asemenea, aceste grupãri vor câætiga un monopol pe piaåa neagrã a documentelor falsificate datoritã calitãåii serviciilor oferite de-a lungul timpului, experienåei acumulate, asigurãrii logistice ridicate æi diversitãåii serviciilor oferite (documente privind identitatea, cãråi verzi, asigurãri de sãnãtate, procuri, certificate de înmatriculare, permise auto, dovezi accidente uæoare sau furturi etc).

Oscilaåiile tarifului perceput de reåelele infracåionale pentru oferirea serviciilor de migraåie ilegalã va fi mãsura eficienåei activitãåilor întreprinse de poliåiæti.

Pentru contracararea migraåiei ilegale, se impune adoptarea unor mãsuri potrivit particularitãåilor locale ale fiecãrei zone de responsabilitate, dupã cum urmeazã:

-stabilirea mai multor scenarii posibile vizând activitatea infracåionalã la frontierã.

-iniåierea de cursuri modulare de scurtã duratã axate pe însuæirea de cãtre poliåiætii de frontierã a legislaåiei comunitare cu privire la controlul de frontierã;

-conectarea SPF - urilor la Reåeaua Metropolitanã, pentru efectuarea în timp scurt a verificãrilor poliåieneæti elementare;

-monitorizarea atentã a tuturor anunåurilor de micã publicitate apãrute în ziarele locale pentru depistarea serviciilor oferite de grupãrile infracåionale;

-obåinerea æi punerea la dispoziåia lucrãtorilor din P.P.F., în format electronic a tuturor cãråilor de identitate emise de statele U.E. (specimene æi elemente de siguranåã);

-achiziåionarea pentru fiecare structurã a poliåiei de frontierã de radio telefoane portabile, aparate UV – portabile, dispozitive electronice de semnalizare æi avertizare cu infraroæu, aparate foto digitale, mijloace de deplasare rapidã pe teren accidentat (ATV), staåii portavoce, lanterne metalice profesionale, pagere de radiaåii etc.;

-supravegherea permanentã a principalelor direcåii pretabile trecerii ilegale a frontierei de stat, conturate la nivelul fiecãrui sector al poliåiei de frontierã în urma analizelor tactice æi operaåionale;

-schimbul operativ de date æi informaåii cu celelalte structuri ale poliåiei æi poliåiei de frontierã;

-adaptarea permanentã a dispozitivelor de supraveghere a frontierei de stat, în funcåie de evoluåia situaåiei operative.

-atragerea populaåiei din zonã pentru sprijinirea activitãåilor specifice Poliåiei de Frontierã; desfãæurarea de acåiuni punctuale care au la bazã analize de risc;

-schimbarea urgentã, în mãsura posibilitãåilor, a cãråilor de identitate cu unele cu mai multe elemente de siguranåã.

Alexandru Cãtãlin VÃLEANU

Migraåia, în contextul aderãrii la UEMigraåia, în contextul aderãrii la UE

49F R O N T I E R A F R O N T I E R A S e m i n a rS e m i n a r

www.stoppirateria.ro

ST P piraterieipirateriei

Pirateria este un fenomen din ce în ce mai prezent. El vizeazã, într-un fel sau altul, fiecare cetãåean, æi este prezent în toate ramurile æi activitãåile economice æi, cu siguranåã, ne priveæte pe toåi. Pirateria æi contrafacerea sunt acåiuni ilegale de reproducere neautorizatã a rezultatelor, materiale sau imateriale, ale activitãåilor proprietarilor de drept.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie, împreunã cu Oficiul Danez pentru Patente æi Mãrci din Danemarca, au derulat proiectul „Întãrirea capacitãåii instituåionale de protejare a drepturilor de proprietate intelectualã æi industrialã”, finanåat de Uniunea Europeanã, cu un buget de 1,9 milioane euro. Parteneri în implementarea acestui proiect comun sunt: IGP, IGPF, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor æi Oficiul de Stat pentru Invenåii æi Mãrci.

De la produse farmaceutice pânã la piese auto, de la articole vestimentare pânã la CD-uri cu muzicã sau programe de calculator, toate pot fi supuse riscului piratãrii æi contrafacerii. Deæi termenul de pirat este folosit metaforic în zilele noastre, ceva rãmâne neschimbat din vremurile în care cuvântul era folosit la propriu: pirateria este extrem de profitabilã. De aceea, nu este de mirare faptul cã un numãr din ce în ce mai mare de persoane o practicã, cu atât mai mult cu cât acestea sunt în special tineri. Profitul este ademenitor. Ca în orice fenomen, în piraterie æi contrafacere existã o relaåie de cauzã-efect, iar enunåul ei este foarte simplu: „Pirateria va exista atât timp cât existã oameni dispuæi sã cumpere produse piratate”.

Produse ce pot fi piratate sau contrafãcute sunt împãråite în douã categorii:

Cu privire la drepturile de autor æi cele conexe, s-a constatat cã fenomenul pirateriei æi contrafacerii în diferite medii a cunoscut urmãtoarele tendinåe: Muzica, filmul æi jocurile de calculator se inscripåioneazã pe CD-uri æi DVD-uri piratate prin inscripåionare laser, catalogul este publicat pe Internet, iar distribuåia se face prin servicii poætale la comandã individualã sau distribuite fizic printr-o reåea de adolescenåi în pieåe æi zone comerciale

Importul de fonograme æi videograme originale este efectuat fãrã acordul titularilor de drepturi Videograme, fonograme æi jocuri de calculator contrafãcute sunt introduse ilegal în România din Ucraina æi Moldova æi valorificate în oraæele mari Instalarea pe sisteme de calcul de programe de operare fãrã licenåe, folosind o copie pirat a programelor æi valorificarea acestora Internet Café-urile continuã sã permitã clienåilor utilizarea de jocuri de calculator fãrã licenåã Utilizarea de cãtre unii agenåi economici de sisteme de operare fãrã licenåã Stocarea pe hard-diskuri æi medii optice (CD, DVD) de cãråi æi cursuri universitare care, la solicitarea clienåilor sunt listate æi comercializate Downloading în reåele de cartier (punerea la dispoziåia celorlaltor utilizatori ai reåelei de opere, programe, jocuri, fãrã consimåãmântul titularilor de drept).

Cu privire la drepturile de proprietate industrialã au rezultat urmãtoarele moduri de reproducere ilegalã a acestora:- Elemente de disimulare a mãrcii protejate aplicate peste însemnele mãrcilor protejate Producåia æi valorificarea de åigãri contrafãcute Folosirea de documente falsificate de import Metoda capac

Diferenåe cantitative æi calitative Firme fantomã Ascunderea de produse contrafãcute în mijloacele de transport, printre bunuri importate legal Import de produse contrafãcute fãrã marcã, cãrora li se aplicã etichete æi autocolante cu mãrcile consacrate dupã importul în România.

CATEGORII DE PRODUSE CONTRAFÃCUTEÎn baza datelor existente la nivelul IGPR æi a celor primite de

la IGPF æi ANV, Unitatea Centralã de Analizã a Informaåiilor din IGP, a realizat o serie de analize de risc în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã, rezultând urmãtoarele:

Din totalul mãrfurilor contrafãcute identificate, 61% provin din China, 25% din Turcia, 4% din Bulgaria æi 3% din Emiratele Arabe Unite.

Mãrfurile care sunt cu precãdere contrafãcute sunt produse textile importate din China, Turcia æi Bulgaria, produse de marochinãrie æi încãlåãminte care provin din China æi Turcia, cosmetice æi produse de igienã care provin din Turcia, Emiratele Arabe Unite, China æi SUA, accesorii de telefoane ce provin din China, Turcia æi Emiratele Arabe Unite.

În cele douã åãri (China æi Turcia) existã o adevãratã industrie a mãrfurilor contrafãcute, care poartã etichetele unor firme consacrate. Cele mai multe mãrfuri contrafãcute pãtrund prin portul Constanåa (lider absolut cu peste 50% din „piaåã“) æi prin vãmile din Bucureæti.

În România, rata pirateriei a scãzut cu 1% în 2007, continuând tendinåa din ultimii 5 ani. Aceasta a ajuns la 68%, de la 73% în 2003. Valoarea pierderilor cauzate de pirateria software a crescut însã, ajungând la 151 milioane euro, faåã de 114 milioane euro în 2006 æi 49 milioane euro în 2003. În 2007 au fost efectuate în România 650 raiduri împotriva pirateriei æi au fost înregistrate primele douã cazuri de condamnare la pedepse de peste 5 ani închisoare pentru piraterie. Unul dintre factorii care a contribuit la scãderea ratei pirateriei este creæterea numãrului de campanii de conætientizare derulate în întreaga åarã, cu scopul de a creæte nivelul de cunoaætere æi respectul faåã de valoarea proprietãåii intelectuale.

Cu 68%, România æi Bulgaria au ratele de piraterie cele mai mari din Uniunea Europeanã, în care media se situeazã la 35%. România stã însã mai bine decât multe din åãrile Europei Centrale æi de Est, în care media este de exact 68%.

Campania a demarat în luna noiembrie a acestui an, sub sloganul „CU PIRATERIA TE ARANJEZI PE VIAÅÔ. Scopul campaniei este creæterea gradului de conætientizare a publicului cu privire la riscurile pe care le presupune fenomenul pirateriei æi contrafacerii, cât æi a pericolelor reprezentate de produsele astfel rezultate.

La conferinåa din data de 26 noiembrie a.c., organizatã cu prilejul lansãrii campaniei au participat: Gabriela Scutea-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie, chestorul Vasile Moåoc – adjunct al inspectorului general al poliåiei de frontierã, comisar-æef Gheorghe Dragomiroiu – adjunct al inspectorului general al Poliåiei Române, Bogdan Boreschievici – directorul departamentului Colecåia Naåionalã, Informaticã, Serviciu din cadrul OSIM, precum æi oficiali reprezentând instituåiile partenere, membrii ai grupului de lucru, cât æi reprezentanåi ai companiilor active pe piaåã.

Informaåiile din cadrul campaniei sunt comunicate cãtre public prin intermediul spotului publicitar TV, prin „direct mail” æi prin intermediul paginii web.

Ætefan ANDREESCU

Ceva s-a schimbat! Trebuie sã spun un cuvânt : ULTIMUL!...pentru toåi absolvenåii cursului de iniåiere în carierã, din cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Constanåa…

Fie ca viitorul sã vã rezerve o carierã profesionalã apreciatã, sã vã daåi silinåa sã deveniåi profesioniæti, cinstiåi, în primul rând cu dumneavoastrã înæivã, æi sã aveåi parte de acel sâmbure de noroc care uneori modeleazã destine…Ar mai fi ceva important : SÃNÃTATE!!!

Sã dea Dumnezeu sã aveåi parte de ea!Sunteåi tineri, æi, sigur, æansa acestei societãåi æi instituåii. Fiåi

oneæti, chibzuiåi æi aplicaåi doar legea!!! Cãlcaåi peste poluarea moralã æi aåintiåi-vã privirea spre planul vostru de viitor æi nu cãutaåi sã imitaåi ceea ce este rãu. E ca æi când aåi clãdi un oraæ : nu uitaåi grãdinile, oamenii, siguranåa æi echilibrul dintre structuri.

FIÅI VOI ÎNÆIVÃ! NU FACEÅI COMPROMISURI! ÎNVÃÅAÅI SÃ MUNCIÅI ÎN ECHIPÃ! ÎNTOTDEAUNA SÃ ÎNCEPEÅI PRIN A

VÃ RESPECTA PE VOI ÎNÆIVÃ, PENTRU CA, MAI APOI, SÃ VÃ RESPECTAÅI APROAPELE, ÎNCERCAÅI SÃ VÃ ACCEPTAÅI AÆA CUM SUNTEÅI! DACÃ NU ÆTIÅI SÃ VÃ RESPECTAÅI PE VOI, RESPECTUL ACORDAT CELUILALT NU ARE VALOARE!

În æcoalã v-aåi lãsat o parte din voi, ca un aer subtil strecurat prin fereastra sufletului. V-aåi demonstrat vouã cã puteåi mai mult decât speraåi æi cã aveåi puterea sã porniåi la drum în noua sau vechea carierã, depinde de situaåie, cu tot ce aveåi mai bun.

Nimic nu va fi la fel începând de mâine...Va fi mai bine? Va fi mai rãu? Va fi mai mult entuziasm? Asta nu pot æti; depinde de voi æi de ceea ce vã doriåi de la viaåã! Dar pot sã vã dezvãlui un secret: reveniåi din când în când la amintiri, la profesorii care au constituit un tipar demn pentru voi æi nu îi dezamãgiåi! Amintiåi-vã de colegii cu care aåi împãråit modulul de formare iniåialã sau de perfecåionare în carierã. Încercaåi sã înåelegeåi sensul cuvintelor: EFECT DE BREASLÃ.

Gãsiåi puåin timp æi pentru cea care acum vã îmbraåiæeazã cu cele mai bune sentimente, iscãlind pentru „mereu”, împreunã cu ceilalåi profesori care v-au fost alãturi!

„Mereu” alãturi de cei care vin pe bãncile æcolii pentru a se forma ca poliåiæti demni, cu caracter impecabil æi cu dorinåã de a se autodepãæi !

Sãrbãtori fericite, gânduri bune æi înåelepciune!

Gabriela RADU

Cuvinte de suflet, pentru toåi cursanåii Æcolii PF ConstanåaCuvinte de suflet, pentru toåi cursanåii Æcolii PF Constanåa

În perioada 20-24 octombrie a.c., sub auspiciile Programului Internaåional de Contraproliferare al Departamentului Apãrãrii, Guvernul SUA a organizat, la Constanåa, cursul „Combaterea proliferãrii armelor de distrugere în porturile maritime”.

Din partea Guvernului SUA au participat: maior Dennis Emmert – Agenåia pentru Reducerea Ameninåãrii Armate, Rod Staudinger – din partea Computer Science Corp, James Donahue – Vama SUA, John Holmes – director adjunct al portului Los Angeles, agent special David Nehls – din partea Departamentului Vamã æi Imigrãri (ICE) Los Angeles.

Din partea românã au participat reprezentanåi ai IGPF, DPF Constanåa, IJPF-urilor Tulcea, Iaæi, Galaåi, Brãila, ai Æcolilor PF Constanåa, Giurgiu, IGPR, DGCCO, Biroului de Combatere a Crimei Organizate Constanåa, Direcåia Regionalã Vamalã Constanåa, Direcåiei Generale de Informaåii æi Protecåie Internã, ai Cãpitãniei Zonale Constanåa, IGSU Dobrogea æi Direcåiei de Investigare a Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi Terorism – Constanåa. De asemenea, tot din partea românã, a participat, în calitate de co-organizator, Oana Cristescu, Director regional al Technology Management Company.

În cadrul cursului au fost abordate

æi s-au discutat mai multe teme cu subiecte de maxim interes, din care amintim: „Armele de distrugere în masã æi dubla utilizare”, „Armele de distrugere în masã æi terorismul în domeniul maritim”, „Aspecte ale proliferãrii

armelor de distrugere în masã”, „Inspectarea navelor sub pavilion strãin”, „Conspiraåii interne”, „Utilizarea ilegalã a containerelor”, „Contrabanda la bordul unei nave” æi „Percheziåionarea unei nave în cãutare de arme de distrugere în masã”, urmatã de un studiu de caz.

Au fost arãtate organizaåiile internaåionale angajate în securitatea maritimã æi în contracararea armelor de distrugere în masã æi terorismului æi au fost examinate eforturile internaåionale în abordarea securitãåii maritime, inclusiv iniåiativele de securitate în domeniul containerelor æi în domeniul proliferãrii.

În a doua zi a cursului a fost vizitat Portul Constanåa, ocazie cu care oaspeåii americani au rãmas impresionaåi de mãrimea bazinului portuar æi

au împãrtãæit din experienåa lor în ceea ce priveæte vulnerabilitãåile unui astfel de port.

Pe 24 octombrie 2008 delegaåia americanã a avut amabilitatea sã rãspundã afirmativ invitaåiei delegatului Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã – Constanåa æi a fãcut o vizitã în aceastã instituåie, ocazie cu care au discutat cu conducerea æcolii despre modul în care se desfãæoarã programul de instruire a poliåiætilor de frontierã români æi modul în care sunt antrenaåi lucrãtorii Vãmii æi Poliåiei de Frontierã a Statelor Unite ale Americii. Cursul s-a încheiat cu

înmânarea certificatelor de participare fiecãrui cursant în parte

Totodatã, oaspeåii de peste ocean au înmânat conducerii Æcolii o serie de materiale referitoare la Combaterea proliferãrii armelor de distrugere în masã în porturile maritime, materiale care vor fi folosite în procesul de învãåãmânt.

Valentin-Ion IONIÅÃ

Combaterea proliferãrii armelor de distrugere în masã în porturile maritime

50 F R O N T I E R A F R O N T I E R A

În perioada 10 - 11 noiembrie a.c., la sediul IGPFR, sub coordonarea conducerii PFR, æi în prezenåa reprezentanåilor Secretariatului General Direcåiei Generale de Informaåii æi Protecåie Internã æi Centrului Cultural din cadrul MIRA, s-a desfãæurat convocarea pe linie de Cabinet.

Activitatea s-a înscris în seria întâlnirilor periodice de pregãtire æi perfecåionare æi a avut ca temã: „Rolul Cabinetului în activitatea Poliåiei de Frontierã Române”.

Tematica convocãrii a vizat managementul activitãåilor specifice Cabinetului æi a resurselor umane din acest domeniu, aplicarea unitarã

a procedurilor legale în vigoare æi a aspectelor tehnice pe linii de muncã.

Prezenåa la activitate a funcåionarilor de securitate, a æefilor birourilor Cabinet æi a ofiåerilor specialiæti pe linie de secretariat din cadrul direcåiilor teritoriale, a ofiåerilor responsabili cu informaåiile clasificate din cadrul inspectoratelor judeåene, cât æi din cadrul instituåiilor de învãåãmânt æi

aeroporturilor direct subordonate IGPFR, va asigura funcåionarea cu un plus de eficienåã a compartimentelor.

Programul convocãrii a fost unul dens, determinat de nevoia realã de edificare a unor aspecte pe care practica profesionalã le-a identificat pe linia protecåiei informaåiilor naåionale, UE/NATO clasificate, secretariat æi arhivã, relaåii cu publicul, tradiåii æi culturã.

Problematica protecåiei informaåiilor clasificate a fost abordatã din perspectiva realitãåii operative a instituåiei, a schimbãrilor politice majore, la nivel global æi regional, cu influenåe semnificative asupra sistemelor de securitate euro atlantice, accentuându-se analiza direcåiilor de acåiune pentru prevenirea, identificarea æi contracararea vulnerabilitãåilor, ameninåãrilor æi riscurilor în sistemul de securitate.

Abordarea problematicii anterior menåionate a vizat atât specificul informaåiilor naåionale, cât æi NATO/UE clasificate, participanåii fiind informaåi asupra acreditãrii recente a Componentei Sistemului Naåional de Registre din IGPFR.

Având în vedere necesitatea promovãrii æi apãrãrii valorilor instituåiei, atât în åarã cât æi în afara acesteia, æi respectarea dreptului constituåional de informare publicã oportunã, corectã æi completã, deopotrivã, a cetãåenilor æi lucrãtorilor instituåiei, în cadrul convocãrii s-au dezbãtut liberul acces la informaåii, limitele æi restricåiile legale în vigoare.

Dezbaterile axate pe activitatea de secretariat æi arhivã au evidenåiat, încã o datã, faptul cã utilizarea eficace a acestor domenii de activitate constituie o modalitate esenåialã de amplificare a eficienåei actului managerial, fiind subliniatã necesitatea organizãrii æi încadrãrii acestei structuri cu personal bine pregãtit.

Prezentarea activitãåii de tradiåii æi culturã, onoratã de aprecierile reprezentanåilor MIRA, a evidenåiat ceea ce, cu înåelepciune, sublinia Nicolae Iorga: „Numai întoarcerea noastrã cãtre trecut, ne dã foråa faptelor de azi”, generând idei æi propuneri pentru accentuarea rolului acestei linii de muncã.

Caracterul interactiv al convocãrii a facilitat realizarea scopului propus.

Concluziile convocãrii vor fi operaåionalizate în perioada urmãtoare.

Corina GRECU

Rolul „CABINETULUI” în activitatea Rolul „CABINETULUI” în activitatea Poliåiei de Frontierã RomânePoliåiei de Frontierã Române

51F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o n v o c a r eC o n v o c a r e

52 F R O N T I E R A F R O N T I E R A E v e n i m e n t E v e n i m e n t

În acest moment, în baza solicitãrii Diviziei de Poliåie Civilã a Departamentului O.N.U. (DPKO), în cadrul misiunilor ONU æi UE din Kosovo îæi desfãæoarã activitatea opt poliåiæti de frontierã români. Aceætia monitorizeazã activitatea autoritãåilor poliåieneæti din Kosovo în diferite domenii: control în punctele de frontierã, trafic rutier, investigaåii interne etc.

Poliåiætii de frontierã români aflaåi în misiune în Kosovo sunt: scms. Cristinel Ioan Meca, la Mitrovica - Gate 31 (monitor în PTF), sms. Zinaida Feodot, la Pristina - æef Owersight Unit (æef unitate investigaåii interne), ipp. Adrian Dobre, la Pristina - æef Security Monitor Unit (æeful unitãåii de monitorizare a securitãåii), cms. æef Iulian Floruå, la Prizzen - æef Traffic Unit (monitorizare poliåie rutierã), ipp. Marian Panainte, la Mitrovica - Gate 31

(monitor în PTF, sinsp. Mihai-Iulian Chetran, la Peja/Pec- æef Border Patrol Unit (æef unitate patrulare la frontierã), insp. Ætefan Alexandru Garbi, la Ferizaj - Enhancement Unit/Patrol Officer (unitate intensificare patrulãri) æi sinsp. de poliåie Marian Nicolau – ofiåer în cadrul proiectului „Acåiunea Comunã 2008 PESC (Politica Externã æi de Securitate Comunã) a Consiliului UE privind misiunea UE în Kosovo”.

Cu ocazia zilei de 1 decembrie, Ziua Naåionalã a României, la împlinirea a 90 de ani de la înfãptuirea Marii Uniri, IGPF, prin adjunctul inspectorului general, chestorul de poliåie Vasile Moåoc, a acordat plachete personalizate cu însemnele Poliåiei de Frontierã Române æefului contingentului român, comisarul - æef de poliåie Anghel Valericã æi participanåilor PFR, pentru deosebita activitate desfãæuratã æi pentru bunele rezultate obåinute în cadrul Misiunii ONU în KOSOVO – UNMIK( United Nation Mission in Kosovo) precum æi pentru eforturile depuse în cadrul noii Misiuni a UE în KOSOVO – EULEX(Misiunea judiciarã æi de poliåie a UE), misiune care se aflã în proces de transfer de autoritate preluând astfel prerogativele funcåionale ale UNMIK:

Reprezentantul IGPF, chestor de poliåie Vasile Moåoc, s-a întâlnit cu æefii celor douã misiuni de menåinere a pãcii din Kosovo, Lamberto Zannier - UNMIK æi, respectiv Rainer Kuehn, EULEX.

Iulian PUICÃ

Ziua Naåionalã, sãrbãtoritã æi în KOSOVO

Ziua de 1 decembrie 1918 a marcat încheierea procesului de formare a statului naåional unitar ROMÂNIA, rãmânând, de atunci, Ziua Naåionalã. În Bucureæti, în afara ceremonialului de depunere a unor coroane de flori la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, s-a desfãæurat æi o paradã militarã în zona Arcului de Triumf. La defilare a participat æi MIRA, cu aproximativ 250 lucrãtori æi 38 de mijloace tehnice.

Astfel, prin faåa celor prezenåi la acest eveniment, au defilat douã detaæamente de jandarmi æi pompieri, un detaæament de motocicliæti aparåinând Poliåiei, Jandarmeriei æi I.G.S.U., precum æi un detaæament de cavalerie al Jandarmeriei. De asemenea, a fost organizatã æi o expoziåie cu tehnica din dotare, la intrarea în Parcul Herãstrãu din Piaåa Charles De Gaulle, la care a participat æi Poliåia de Frontierã cu o logisticã impresionantã.

1 DECEMBRIE

53F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a rD o c u m e n t a r

„Pe românii transilvãneni, din adâncul lor somn sã-i trezesc æi cu voia cãtre tot ce e adevãrat, plãcut æi drept sã-i îndrumez” – Andrei Æaguna

Fãrã Æaguna am fi mai sãraci! El, Marele Pãstor, a reprezentat piatra de temelie pentru întreaga spiritualitate româneascã, pentru rotundul æi nemurirea credinåei strãmoæeæti. Ziditor de Bisericã æi Æcoalã, a descãtuæat cultura naåionalã, a înnobilat sufletul neamului Românesc, învrednicindu-l cu harul cu care l-a învrednicit Dumnezeu.

Biografia unui sfânt

Andrei Æaguna se naæte în ianuarie 1808, la Miækolå în nordul Ungariei, din pãrinåi aromâni, Naum æi Anastasia, originari din Grabova. În 1814, tatãl lui Andrei Æaguna trece la catolicism, religie în care îæi boteazã copiii. În 1816, Anastasie (numele de botez a lui Andrei) începe æcoala la Miækolå, iar 10 ani mai târziu, terminã gimnaziul catolic, la cãlugãrii piariæti din Pesta.

La sfâræitul anului 1826, Æaguna trece la ortodoxie æi, timp de trei ani, studiazã filozofia æi teologia.

La 1 noiembrie 1833, se cãlugãreæte æi ia numele de Andrei.

La 15/27 iunie 1846, Andrei Æaguna este numit vicar general la Sibiu. La 18/30 aprilie 1848 a fost hirotonit, la Carloviå, ca episcop. La 3/15 mai 1848 prezideazã, împreunã cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaåii, duce petiåia de la Blaj la Viena, împãratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 organizeazã o noua adunare la Sibiu, de unde trimite o nouã petiåie împãratului.

Ideea unitãåii românilor este conåinutã în „Memoriul” naåiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din pãråile vecine ale Ungariei æi din Bucovina, prezentat tot împãratului. La 12 martie 1850, convoacã la Sibiu Congresul bisericesc, la care participã æi Avram Iancu.

În anul 1864, Æaguna devine arhiepiscop æi mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române a Transilvaniei.

„Trãiåi în pace, nu vã învrãjbiåi”

Andrei Æaguna a izbutit sã restaureze vechea Mitropolie a Transilvaniei æi sã iasã de sub jurisdicåia Bisericii Sârbeæti de la Carloviå, iar dupã câåiva ani a dat Mitropoliei pastorate o organizare canonicã corespunzãtoare prin aæa numitul Statut Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, care se întemeia pe douã principii fundamentale - autonomia faåã de organele de stat æi sinodalitatea, adicã participarea laicilor (în proporåie de 2/3) alãturi de clerici (1/3) la conducerea vieåii bisericeæti, încât Biserica sã fie ocrotitã de orice încercare de absolutism ierarhic. Aceasta Lege a stat la baza Statutului de organizare a Bisericii din România întregitã (1925), precum æi a celui din 1948, revizuit dupã 1989.

A rezidit, din temelie, tipografia diecezanã, a reorganizat Institutul teologic - pedagogic din Sibiu, ca æcoalã superioarã, a adus la matca trãirii æi simåirii româneæti mii de preoåi æi învãåãtori sãteæti pentru cele circa 800 de æcoli poporale câte existau în

Arhiepiscopia Sibiului æi alte câteva sute în Episcopiile Aradului æi Caransebeæului, toate îndrumate de Bisericã.

Alãturi de Simion Bãrnuåiu - ideologul Revoluåiei de la 1848 æi Avram Iancu - comandantul de oæti, Andrei Æaguna a fost considerat diplomatul ei în calitate de copreæedinte al Marii Adunãri Naåionale de la Blaj, iar mai apoi, în douã rânduri, a susåinut revendicãrile ei în faåa autoritãåilor habsburgice de la Viena. Ca membru al Dietei Transilvaniei æi al Senatulului imperial din Viena, a militat remarcabil pentru drepturile æi libertãåile din Ardeal. A fost primul preæedinte - fondator al Asociaåiei transilvane pentru literaturã æi cultura poporului român din Transilvania (ASTRA). Alãturi de prietenul sãu, Emanuil Gojdu, a contribuit nemijlocit - prin bursele de studii acordate - la formarea unei elite intelectuale româneæti, cea care avea sã fie pregãtitoarea Marii Noastre Uniri de la 1918.

În 1870, Andrei Æaguna a fost ales membru de onoare al Academiei Române - în semn de recunoaætere a marilor sale merite culturale, bisericeæti æi naåionale, deopotrivã.

La 25 iunie 1873, bolnav æi întristat de neputinåa românilor de a fi într-o simåire, o voinåã æi un gând, a trecut la cele veænice æi a

fost înmormântat în cimitirul bisericii din Rãæinari, Sibiu. Ultimul sãu cuvânt testamentar, a fost „Trãiåi în pace, nu vã învrãjbiåi”.

Personalitate covâræitoare a vremurilor sale, Andrei Æaguna a ætiut sã citeascã în semnele timpului, sã le punã în mersul evenimentelor æi al împrejurãrilor potrivnice ori folositoare neamului sãu æi sã îndrepte poporul pe drumul izbânzilor æi al Unirii.

Slavici despre Æaguna: „este Mesia ardelenilor”

Nemurirea valorii sale poate fi gãsitã în aprecierile contemporanilor - prieteni ori vrãjmaæi - æi, deopotrivã, a celor care i-au urmat, ori i-au fost discipoli:

Episcopul sas G. D. Teutsch: „Æaguna a fost conducãtorul intelectual, singurul cunoscut al poporului sãu æi a putut sã obåinã în aceastã calitate astfel de rezultate politice, cum rar se întâmplã vreunui muritor a se învrednici de ele”.

Revoluåionarul maghiar Koosuth, în octombrie 1848, promitea cã dacã va învinge el, va amnistia pe toatã lumea „cu excepåia lui Æaguna…”.

Iorga îl numea „bãtrân majestuos, care de pe scaunul sãu de arhiereu conducea ca de pe un scaun de rege…un cârmuitor de oameni æi un îndreptãtor de vremuri”.

Ioan Slavici l-a numit, pe drept cuvânt, „Mesia ardelenilor!”

Cel mai bine l-a definit Ion Soiu: „Dar, aæa cum nu poåi preåui un pom numai dupã lemnul sãu æi este necesar sã-i socoteæti æi roadele, aæa æi valoarea lui Æaguna trebuie întregitã prin însumarea valorii discipolilor sãi. Ei au fost mulåi æi vrednici, iar creætineasca lor ostenealã a lãsat urme ce se mai vãd æi astãzi”.

De aceea, de la Æaguna încoace, urarea de vârf care li se face Mitropoliåilor Transilvaniei este „Sã fii ca Æaguna!”.

Chestor principal dr. Nelu POP

Andrei Æaguna - Mitropolitul românilor

54 F R O N T I E R A F R O N T I E R A I s t o r i eI s t o r i e

PEARL HARBOURPEARL HARBOUR

Titlul scurtului articol de faåã este evocator pentru orice om de culturã medie æi, în mod cert, pentru specialiæti. Prin titlu se aminteæte ziua de 7 decembrie 1941, când trupele Imperiului Nipon au atacat,

cu foråele navale æi aeriene, baza navalã a SUA din Oceanul Pacific, Pearl Harbour. Consecinåele au fost cumplite, în special pentru japonezi. SUA au reacåionat, au pãrãsit starea de expectativã din Extremul Orient æi au intrat în luptã cu întreaga foråã militarã, economicã æi umanã pe care o aveau la dispoziåie.

Evident, atacul nu a fost o surprizã pentru Casa Albã. Este bine ætiut astãzi cã, în perioada anterioarã declanæãrii celui de-al doilea rãzboi mondial, în SUA era un puternic curent favorabil lui Adolf Hitler. Poate cã a fost o situaåie normalã. Statisticile demografice aratã cã 48% din populaåia de rasã albã din SUA era æi este de origine germanã. În acele condiåii, având în vedere æi noile alegeri pentru preæedinåia Statelor Unite (noiembrie 1940), era necesar sã se acåioneze într-un anumit mod pentru a determina opinia publicã sã accepte începutul luptei contra nazismului. Preæedintele F. D. Roosevelt æi consilierul sãu J. Hopkins au fost informaåi

asupra discuåiilor duse între 27 martie - 4 aprilie 1941 la Berlin între ministrul de externe al celui de-al treilea Reich, Joachim von Ribbentrop æi omologul sãu nipon Matsuoko. Între cele douã åãri s-a încheiat o înåelegere prin care Japonia urma sã atace

SUA în Extremul Orient. În vederea declanæãrii în liniæte a planului ofensiv, la revenirea spre Tokio, ministrul de externe al Japoniei, la 13 aprilie 1941, s-a oprit la Moscova. Acolo, împreunã cu Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe ale URSS, V. M. Molotov, a semnat un pact de neagresiune între cele douã puteri din Oceanul Pacific.

Ætiind cã æi-a asigurat liniætea din partea URSS, care, de altfel,

oprise douã ofensive nipone, în 1938 æi în 1939, la graniåa cu

Manciuria æi, apoi, la cea cu Mongolia, Consiliul Imperial al Mikado-ului Hirohito a decis elaborarea planului de atac al SUA. I s-a încredinåat comanda grupului de alcãtuire a planului amiralului Isoroku Yamamoto. Acesta absolvise cursurile celebrei universitãåi Harvard æi fusese ataæat militar nipon la Washington. Cunoætea bine foråa acestei åãri. Din primul moment s-a opus declanæãrii rãzboiului împotriva marelui stat nord-american. Nu a fost ascultat. Ca militar, a trebuit sã execute ordinul.

Serviciile de spionaj american æi britanic, care descifraserã codurile militare nipone, au aflat care sunt pregãtirile Imperiului Soarelui Rãsare. Ele au fost ajutate æi de observaåiile celebrului spion sovietic Richard Sorge. Acesta a comunicat modul în care erau echipate trupele japoneze: aveau uniforme de varã, tipice pentru lupta în zonele sudice, nu în Siberia.

Mai mult, la 6 decembrie 1941, în ambasada Japoniei din Washington au fost arse toate documentele importante. Deasupra clãdirii s-a ridicat un fum gros. Autoritãåile SUA l-au observat. Au ætiut cã se pregãteæte atacul. Imediat au trimis o depeæã generalului-locotenent Walter Short æi amiralului Husband E. Kimmel, comandanåii Bazei de la Pearl Harbour. Aceætia nu au deschis-o imediat, deoarece plicul nu avea pe el trei ætampile cu menåiunea “secret”. În al doilea rând, au socotit cã mai putea aætepta corespondenåa, deoarece ea sosise în timpul prânzului.

Rezultatul a fost cutremurãtor. Vasele ancorate la Dromon, avioanele aflate la sol au putut fi bombardate în plin. Norocul marinei SUA a constat în plecarea în larg, pentru un exerciåiu de instrucåie, a marilor portavioane. Marinarii de pe ele erau într-o perioadã de relaxare. Astfel, ele nu au fost lovite. Au putut intra în luptã când s-a dat alarma, adicã dupã terminarea atacului japonez asupra Bazei de la Pearl Harbour. Cu toate acestea, pagubele provocate de japonezi au fost imense: au pierit peste 3.300 militari americani, au fost distruse 4 mari nave de luptã æi multe altele avariate, precum

æi 150 avioane aflate la sol. Comandanåii bazei militare de la Pearl Harbour au fost demiæi. Generalul Douglas Mc Arthur, comandantul foråelor SUA din Pacificul de Sud, a reacåionat imediat. A pregãtit contraofensiva. Previziunile sumbre ale lui Yamamoto s-au adeverit. Dupã un succes fulgerãtor, dar aparent æi relativ, un scurt foc de paie al japonezilor, au început sã se manifeste în serie victoriile SUA încã din anul 1942. Au fost semnificative luptele de la Midway, din Marea Coralilor, din Insulele Guam æi, apoi, cucerirea treptatã, succesivã, a insulelor arhipelagului nipon.

Aæadar, se poate afirma, farã a greæi, cã Pearl Harbour a fost o loviturã datã superbiei japoneze æi a marcat începutul sfâræitului militarismului imperial din acel stat.

Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

55F R O N T I E R A F R O N T I E R A I s t o r i eI s t o r i e

1 noiembrie 1599 - Mihai Viteazul a intrat în Alba-Iulia, declarând cã, urmare a acestei acåiuni, a unit Åara Româneascã cu Transilvania.

3 noiembrie 1918 - Împãratul Carol al Austro-Ungariei a capitulat; astfel, s-a încheiat primul rãzboi mondial pentru Austria.

5 noiembrie 1918 - Kiel, Germania, s-a declanæat rãscoala marinarilor militari germani; cauza a constat în refuzul lor de a ieæi în larg pentru a lupta împotriva flotei Antantei pânã la obåinerea victoriei sau la pieirea lor.

7 noiembrie 1917 - Petrograd, bolæevicii, conduæi de V. I. Ulianov Lenin, au dat lovitura de stat prin care au cucerit puterea în Rusia.

9 noiembrie 1918 - Berlin, kaiser-ul Wilhelm al II-lea a abdicat, refugiindu-se în Olanda; în fruntea åãrii a fost instaurat un guvern condus de prinåul Max von Baden.

10 noiembrie 1508 - Târgoviæte, a apãrut Liturghierul lui Macarie, prima carte

tipãritã pe pãmântul românesc, care a marcat introducerea tiparului la români.

11 noiembrie 1918 - Compiègne-Sala Rotondã din gara oraæului: Germania a capitulat în faåa foråelor Antantei; cu aceasta s-a terminat primul rãzboi mondial.

12 noiembrie 1933 - în Germania au avut loc alegeri generale; au fost câætigate de N.S.D.A.P., care astfel a deschis drumul instalãrii lui Adolf Hitler la putere.

14 noiembrie 1878 - Brãila, Principele Carol I, promulgã decretul prin care declarã cã este unitã Dobrogea cu România.

16 noiembrie 1916 - se dã bãtãlia pentru Bucureæti, cea mai mare luptã din anul 1916 din România; comanda trupelor române a deåinut-o generalul Constantin Prezan, care l-a avut lângã el pe locotenent-colonelul Ion Antonescu, viitorul mareæal.

19 noiembrie 1946 - în România au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice; ele au fost falsificate de Guvernul dr. Petru Groza; astfel, a putut fi anunåatã câætigarea lor de cãtre B.P.D., care i-a impus în fruntea åãrii pe comuniæti.

20 noiembrie 1916 - administraåia æi armata românã se retrag în Moldova æi mutã, temporar, capitala åãrii la Iaæi.

20 noiembrie 1917 - Ucraina se

autodeclarã republicã independentã; la data de 31 decembrie 1917, Rusia nu recunoaæte acest stat, declarând cã Ucraina rãmâne, mai departe, parte integrantã a ei.

21 noiembrie 1881 - printr-un act semnat la Sigmaringen, prinåul Ferdinand a fost declarat moætenitorul coroanei regale a României.

21 noiembrie 1995 - Dayton - se stabileæte printr-un acord mutual impunerea pãcii în Bosnia.

22 noiembrie 1963 - Dallas, Texas, SUA, a fost asasinat preæedintele J. F. Kennedy.

25 noiembrie 1932 - s-a încheiat pactul de neagresiune electoralã între P.N.Å æi Garda de Fier; ulterior, au aderat la el P.N.L. George Brãtianu (“Georgiætii”), Uniunea Agrarã a lui Constantin Argetoianu æi Partidul Evreiesc din România.

26 noiembrie 1917 - încep discuåiile pentru încheierea armistiåiului româno-german de la Focæani; el a fost impus ca urmare a noilor condiåii de pe frontul de est, unde Rusia începuse tratative cu Germania pentru semnarea armistiåiului de la Brest-Litovsk.

27 noiembrie 1095 - Clermont, Papa

Urban al II-Iea, în cadrul unui consiliu, declarã începutã prima cruciadã.

28 noiembrie 1918 - Cernãuåi, la lucrãrile Congresului General al Românilor se declarã unirea necondiåionatã a Bucovinei cu România.

1 decembrie 1918 - Alba Iulia, marea adunare popularã la care participã 100.000 oameni; cei 1.228 deputaåi din Sala “Cazinei” ofiåerilor au votat în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului æi “Pãråilor Ungurene” cu România.

5 decembrie 1918 - autoritãåile române au revenit în Bucureæti.

7 decembrie 1941 - Pearl Harbour, aviaåia æi marina japonezã au atacat baza militarã americanã; consecinåa a constat în intrarea SUA în cel de-al doilea rãzboi mondial.

9 decembrie 1991 - se adoptã Acordul de la Maastricht de cãtre conducãtorii de state æi guverne ai CEE; acordul va intra

în vigoare în 1993, reprezentând baza juridicã a Uniunii Europene.

9 decembrie 1917 - se formeazã Armata Roæie; principalul ei fondator a fost Leiba Davidovici Bronstein Troåki.

10 decembrie 1933 - guvernul PNL, condus de I. G. Duca, a scos în afara legii Garda de Fier.

12 decembrie 1941 - România a declarat rãzboi SUA.

14 decembrie 1913 - Insula Creta a fost reunitã cu Regatul Greciei.

14 decembrie 1927 - Canton (Guanzhou), 50.000 soldaåi din Kwo min-tan (Guomindang) au zdrobit miæcarea comunistã din oraæ, implicit din sudul Chinei.

14 decembrie 1939 - Liga Naåiunilor a exclus URSS din rândurile ei, ca urmare a agresiunii acesteia împotriva Finlandei.

16 decembrie 1989 - Timiæoara - a început Revoluåia Românã, care a dus la înlãturarea lui Nicolae Ceauæescu æi a regimului comunist.

19 decembrie 1961 - India a ocupat coloniile portugheze Goa, Daman æi Diu.

20 decembrie 1917 - în Rusia, Ohrana a fost transformatã în CEKA, strãmoæul KGB; în fruntea ei a fost numit, de V. I. Ulianov Lenin, Felix Edmundovici Dzerdjinski.

20 decembrie 1999 - Regiunea Administrativã Specialã Macao, retrocedatã de Portugalia Chinei, a fost integratã cu un statut special în Republica Chinezã.

21 decembrie 1991 - unsprezece foste republici sovietice, reunite la Alma Ata, au declarat desfiinåatã æi inexistentã URSS æi s-au reunit în CSI.

25 decembrie 1989 - ca urmare a unui proces în care au fost judecaåi æi condamnaåi, Elena æi Nicolae Ceauæescu au fost executaåi prin împuæcare în oraæul Târgoviæte.

25 decembrie 1991 - Moscova - Mihail Sergheevici Gorbaciov a demisionat din funcåia de preæedinte al URSS; steagul roæu a fost coborât de pe Kremlin.

28 decembrie 1933 - Sinaia - pe peronul gãrii a fost asasinat premierul României I.G. Duca. Crima a fost comisã de un grup de trei tineri studenåi legionari, numiåi codificat Nicadori.

30 decembrie 1947 - Bucureæti, reprezentanåii PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej æi dr. Petru Groza, susåinuåi de foråele sovietice, l-au silit pe Regele Mihai I sã abdice; imediat, a fost proclamatã Republica Popularã Românã.

PILULE ISTORICE: NOIEMBRIE - DECEMBRIEPILULE ISTORICE: NOIEMBRIE - DECEMBRIE

56 F R O N T I E R A F R O N T I E R A S e m i n a rS e m i n a r

În perioada 13-16 noiembrie a.c., la Iaæi, s-au desfãæurat lucrãrile Consiliului Naåional al SNPPC pe trimestrul IV/2008, precum æi seminarul de pregãtire sindicalã cu tema ,,Recrutarea æi pãstrarea membrilor de sindicat. Sindicalismul - tendinåe mondiale. Modul de lucru în cadrul sindicatului, relaåionarea pe orizontalã æi verticalã”.

Seminarul a fost ultimul dintr-o serie de æapte asemenea activitãåi, derulate pe o perioadã de doi ani æi jumãtate, sprijinite financiar æi conduse de colegii noætri din ACP Olanda.

Consiliul a dezbãtut probleme de actualitate pentru desfãæurarea activitãåilor sindicale curente, a luat o serie de decizii æi a adoptat hotãrâri pentru buna desfãæurare a activitãåii sindicatului æi a Fundaåiei ,,Sfântul Nicolae ocrotitorul

poliåiætilor”.Având în vedere apariåia în structurile

MIRA a unor zvonuri legate de crearea unei uniuni sindicale în cadrul ministerului, cu participarea SNPPC, Biroul Executiv Central a dezminåit aceste zvonuri, informând Consiliul cã SNPPC nu are nici o legãturã cu crearea unei uniuni sindicale æi, mai ales, nu considerã oportunã crearea unei asemenea structuri sindicale împreunã cu sindicate nereprezentative æi organizaåii profesionale.

Consiliul Naåional a fost informat cã s-au fãcut demersuri pe lângã conducerea MIRA pentru asigurarea fondurilor necesare plãåii orelor suplimentare poliåiætilor care asigurã buna desfãæurare a alegerilor parlamentare, precum æi pentru asigurarea condiåiilor decente de lucru

pe timpul acestora, rãmânând ca liderii de sindicat sã urmãreascã respectarea acestora.

Au fost dezbãtute æi aprobate Normele metodologice privind asigurarea asistenåei juridice, acordarea de premii æi cadouri din fondurile SNPPC, conform prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 54/2003 æi ale statutului SNPPC, norme publicate pe site-ul Sindicatului precum æi pe reåelele intranet ale IGP æi IGPF.

Având în vedere afluxul foarte mare de solicitãri de ajutoare prin Fundaåia ,,Sfântul Nicolae ocrotitorul poliåiætilor” æi trimiterea de dosare incomplete pentru acestea, s-au dezbãtut æi aprobat noile norme de acordare a ajutoarelor, prin care se limiteazã la maxim 3.000 de ron cele pentru vãtãmare corporalã gravã æi îmbolnãviri grave.

În acelaæi timp, s-au elaborat formulare tipizate pentru solicitãri de ajutoare, au fost specificate clar documentele necesare pentru fiecare tip de ajutor æi s-au stabilit responsabilitãåi pentru birourile teritoriale ale SNPPC în aceastã direcåie.

De asemenea, s-a fãcut un apel cãtre preæedinåii birourilor teritoriale pentru informarea æi motivarea membrilor de sindicat în vederea direcåionãrii cotei de 2% din impozitul anual, din veniturile aferente salariilor, cãtre Fundaåia „Sfântul Nicolae ocrotitorul poliåiætilor”.

Sindicaliætii trebuie sã înåeleagã cã banii rezultaåi din aceastã direcåionare

C o n s i l i u l N a å i o n a l C o n s i l i u l N a å i o n a l S.N.P.P.C.: Iaæi 13 – 16 noiembrie 2008S.N.P.P.C.: Iaæi 13 – 16 noiembrie 2008

Resurse Umane- modificarea fiæelor posturilor, astfel

încât atribuåiile de serviciu sã fie clare æi fãrã echivoc; prevederea drepturilor de despãgubire æi asistenåã juridicã gratuitã;

- promovarea în regim de urgenåã a Ghidului Carierei, care sã cuprindã etape clare de promovare în carierã; eliminarea principiului derogãrii;

- înfiinåarea cursurilor de învãåãmânt modulare;

- eliminarea planului de muncã zilnic æi lunar din agenda de lucru; eliminarea din obiectivele de control a acestui punct;

- consilierea poliåiætilor de cãtre psihologi cel puåin odatã la æase luni;

- recunoaæterea brevetelor de marinar din viaåa civilã în activitatea structurilor MIRA;

- program transparent de perfecåionare

a personalului æi cursuri åinute de persoane cu experienåã;

Financiar – Contabilitate- efectuarea deschiderilor bugetare în

timp util;- consultarea obligatorie a SNPPC la

repartizarea numãrului de salarii de merit æi a celor de excelenåã;

- modificarea reglementãrilor specifice pentru acordarea sporurilor pe timpul cursurilor;

Management operaåional- regândirea statelor de organizare æi

asigurarea transparenåei la efectuarea de modificãri organizatorice;

- înfiinåarea de funcåii pentru interesul instituåiei æi nu al persoanei;

Management logistic- introducerea cardurilor pentru plinuri

de tip „FILL AND GO”;- modificarea ordinelor privind

hrãnirea pentru eliminarea interpretãrilor, precum æi a celui privind echiparea;

- transferul cãtre sindicatele reprezentative în MIRA a bazelor de agrement destinate refacerii capacitãåii de muncã;

- situaåia bazelor sportive (Dinamo) æi legalitatea folosirii acestora de cãtre alte societãåi, dar de personalul propriu nu; situaåia realã a cheltuielilor æi veniturilor;

- asigurarea echipamentelor de protecåie ale poliåiætilor æi asigurarea protecåiei poliåiætilor care merg în aceeaæi maæinã cu infractorii;

Juridic- anularea OMAI nr. 533;- modificarea HG nr. 1305/2002

cu privire la CNP, în sensul eliminãrii activitãåilor sociale, culturale etc;

Inspectorate generale- standardizarea activitãåilor æi

promovarea procedurilor (termene clare);

Aspecte de interes - din cadrul dezbaterilor în cadrul Consiliului Naåional SNPPC, care vizeazã

domeniul resurselor umane, financiar-contabilitate, management operaåional æi logistic æi care se adreseazã direct inspectoratelor generale.

57F R O N T I E R A F R O N T I E R A E v e n i m e n tE v e n i m e n t

Alegeri la „Cartel ALFA”Alegeri la „Cartel ALFA”

Se mãresc salariile agenåilorConform Ordonanåei de urgenåã nr.107 din 18 septembrie 2008 pentru modificarea

anexei nr.1 la Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor:

Art. I Anexa nr.1 la Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi ale poliåiætilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

1. La litera A punctul 3, numerele curente 2 æi 3 vor avea urmãtorul cuprins„2. Director general adjunct A 5,60 7,40 3. Director A 4,70 6,40”

2. La litera B, punctul 2 va avea urmãtorul cuprins:„2. Funcåii de execuåieNr. Denumirea funcåiei Categoria Coeficientul de ierarhizarecrt. minim maxim1. Agent B 2,10 2.902. Agent debutant B 1,90 „

Art.II Prezenta ordonanåã de urgenåã intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

- tragerile æi pregãtirea profesionalã sã se facã numai în timpul programului de lucru;

- raportarea tuturor ultrajelor æi a stadiului dosarelor;

- analiza activitãåii sã nu se mai facã în funcåie de „beåe”, ci în funcåie de problematica æi starea infracåionalã, luându-se în calcul æi latura de prevenåie;

- eliminarea birocraåiei æi a raportãrilor care îngreuneazã activitatea; se fac hârtii la hârtii;

- mãsuri urgente pentru întãrirea autoritãåii poliåiætilor (media æi legislative);

- autovehicule care circulã fãrã ITP;- majorarea cotelor de carburanåi, în

special la frontierã;- la concursuri, pentru a înlãtura

eventualele fraude, subiectele sã fie transmise dimineaåa de la inspectoratele generale;

- asigurarea personalului necesar pentru curãåenie.

Petre MITU,vicepreæedinte B.T. - IGPF al SNPPC

În perioada 27 – 29 noiembrie, la Bucureæti au avut loc lucrãrile celui de-al VII-lea Congres al CNS „Cartel ALFA” . Cu aceastã ocazie, în prezenåa celor 800 de delegaåi, invitaåi atât din åarã cât æi din strãinãtate, au avut loc alegeri pentru Biroul Executiv al „Cartel ALFA” æi a fost adoptatã strategia umãtorilor patru ani.

Au participat æi 40 poliåiæti membrii ai SNPPC din MIRA, afiliat pe plan naåional la „Cartel Alfa”.

Dacã pânã acum, Biroul Executiv al CNS „Cartel ALFA” cuprindea 5 membri, noua problematicã datã æi de criza economicã a determinat ca noul Birou Executiv sã aibã în plus doi membri.

În urma alegerilor, în componenåa Biroului Executiv al CNS „Cartel ALFA”, pe lângã preæedintele Bogdan Iuliu Hossu, intrã 5 preæedinåi, Romulus Preda Niåã, Petru Sorin Dandea, Adrian Cojocaru, Liviu Apostoiu, Octavian Luca, împreunã cu secretarul general Ion Homoæ.

În cadrul Congresului CNS „Cartel ALFA” au fost adoptate rezoluåiile în care se va înscrie activitatea sindicalã a urmãtorilor ani, fiind stabilite 9 mari teme de interes: Munca decentã în România, Formarea profesionalã continuã æi ocuparea foråei de muncã, Reforma legislativã, Reforma economicã æi socialã, Dezvoltarea parteneriatului æi a dialogului social, Solidaritatea æi unitatea sindicalã la

nivel naåional æi internaåional, Egalitatea tuturor cetãåenilor în faåa legii, Egalitatea de æanse æi Promovarea tinerilor.

Se va avea în atenåie majorarea salariului minim pe economie, pânã la o valoare care sã se asigure un raport de 0,5 între salariul minim æi cel mediu. De asemenea, se va realiza o campanie publicã, astfel încât Guvernul æi Parlamentul sã ia o serie de mãsuri pentru ratificarea Convenåiilor Organizaåiei Internaåionale a Muncii legate de concedierile colective, protecåia salariaåilor concediaåi, accidentele de muncã æi maladiile profesionale, serviciile medicale æi indemnizaåiile de boalã etc.

În privinåa reformei legislative, CNS „Cartel ALFA” va acåiona, cu prioritate, pentru modificarea Legii pensiilor în sensul unificãrii tuturor sistemelor de pensii, astfel încât calculul pensiilor sã se facã dupã acelaæi mecanism pentru toåi contribuabilii æi, de asemenea, în sensul reglementãrii condiåiilor de reducere a vârstei standard de pensionare.

Se va milita împotriva corupåiei generalizate iar în ceea ce priveæte tineretul, se doreæte ca aceætia sã fie promovaåi æi sã beneficieze de facilitãåi financiare pentru achiziåionarea de locuinåe, mai ales în cazul tinerelor familii.

Gabriel CRÃCIUN

vor deveni, astfel, utili lor sau membrilor de familie aflaåi în nevoie.

Având în vedere formula incompletã în care lucreazã Consiliul Director al fundaåiei, s-a procedat la completarea acestuia cu domnii Ionescu Alexandru, preæedintele B.T. al SNPPC din BCATM æi Rîciu Valentin, preæedintele B.T. al SNPPC din B.P.R. Bucureæti.

Discuåii furtunoase au avut loc la punctul de pe ordinea de zi cu privire la afilieri/dezafilieri internaåionale, având în vedere insuficienta informare a participanåilor la dezbateri în legãturã cu acest subiect.

În final, s-a aprobat cu majoritate de voturi (2 voturi împotrivã æi o abåinere), afilierea la noua federaåie europeanã a sindicatelor din poliåie EPU æi retragerea din EUROCOP, luându-se în calcul cotizaåia anualã mai micã, posibilitatea unei mai bune participãri la luarea deciziilor, prin asigurarea unei funcåii de vicepreæedinte EPU pentru SNPPC æi, nu în ultimul rând, faptul cã, cei care timp de 2 ani au investit în creæterea Sindicatului nostru, colegii din ACP Olanda, sunt membri fondatori ai noii federaåii.

În acest context, la propunerea Biroului Executiv Central, s-a aprobat nominalizarea trezorierului general al SNPPC, Claudiu-Florin Staicu, pentru ocuparea unei funcåii de vicepreæedinte în EPU.

Participanåii la lucrãrile Consiliului precum æi oaspeåii noætri din Olanda s-au delectat, în puåinul timp liber avut la dispoziåie, cu o parte din minunãåiile culturale æi istorice ale oraæului celor æapte coline.

Dãnuå DOBREANU, vicepreæedinte SNPPC

Colonel (r) Chiru IlieCu regret, anunåãm trecerea în nefiinåã a

colegului nostru, colonel (r) Ilie Chiru. Acesta a decedat în ziua de 17 noiembrie a.c. S-a remarcat drept un ofiåer respectat pentru profesionalismul æi deosebita probitate de care a dat dovadã în activitate la frontierele åãrii, pe care æi-a desfãæurat-o în calitate de æef de serviciu operativ în Comandamentul Trupelor de Grãniceri.

Conducerea IGPF æi întreg personalul transmit sincere condoleanåe întregii familii.

Dumnezeu sã-l odihneascã!

În urma acåiunilor de colectare de bani, din donaåii personale ale angajaåilor, organizate de MIRA æi Secretariatul General al Guvernului, existã disponibilã suma de 10,518 milioane lei (rezultatã din contribuåia S.G.G. – 8,652 lei, depuæi în contul deschis S.G.G. la sucursala Bãncii Comerciale Române din sectorul 1 æi MIRA – 1,866 milioane lei, depuæi într-un cont deschis de Centrul Cultural al MIRA). Aceastã sumã va fi folositã pentru acordarea de ajutoare umanitare populaåiei afectate de calamitãåile naturale, în baza Memorandum – ului aprobat de Guvernul României, prin Prim - ministrul României, Cãlin Popescu Tãriceanu, la propunerea MIRA, dupã cum urmeazã:

- În judeåele Bacãu, Botoæani, Iaæi, Maramureæ, Neamå æi Suceava, familiilor ale cãror locuinåe au fost afectate grav de inundaåiile produse la sfâræitul lunii iulie 2008 – în total 2.062 case – li se vor pune la dispoziåie produse în vederea reconstrucåiei æi reabilitãrii caselor în valoare de 2.907.420 lei;

- În municipiul Tecuci, din judeåul Galaåi, familiilor ale cãror locuinåe au fost afectate de inundaåiile produse la începutul lunii septembrie 2007 li se vor pune la dispoziåie ajutoare în bani – 487.500 lei – pentru plata manoperei æi a unor materiale de construcåii, astfel:

- 3.000 lei pentru 138 de familii ale cãror case au fost distruse, care au venituri între 0-100 lei / membru de familie;

- 1.000 lei pentru 35 de familii ale cãror case au fost mediu avariate, care au venituri între 0-100 lei/ membru de familie;

- 500 lei pentru 77 de familii ale cãror case au fost uæor avariate, care au venituri între 0-100 lei/ membru de familie.

Din sumele rãmase se vor suporta organizarea (depozitarea, manipularea, transportul, paza, diferenåele de preå estimat æ.a.) æi alte activitãåi similare. Totodatã, existã preocuparea ca, din diferenåa disponibilã, sã se asigure un sprijin financiar consistent, cu care sinistraåii sã-æi execute lucrãrile urgente de finisare a interioarelor construcåiei, pentru a putea locui. În momentul concretizãrii acestei propuneri într-un nou memorandum, vom aduce la cunoætinåã acest lucru, tuturor structurilor.

Vã transmitem întreaga recunoætinåã a tuturor familiilor pentru care contribuåia dumneavoastrã a însemnat dovezi de generozitate, ca un rãspuns la campania de ajutorare a populaåiei sinistrate æi vã mulåumim din toatã inima pentru solidaritatea æi generozitatea de care aåi dat dovadã în ajutorarea familiilor afectate de inundaåii, donaåiile dumneavoastrã alinând suferinåa a mii de oameni, rãmaæi fãrã agoniseala de o viaåã.

Consilier al ministrului,Ionel CHIRIÅÃ

Sâmbãtã, 1 noiembrie a.c., elevii Æcolii de Pregãtire a Poliåiætilor de Frontierã „Avram Iancu” Oradea au sãdit copaci, iar alãturi de ei, au pus umãrul la îmbogãåirea zestrei de arbori a oraæului reprezentanåi de frunte ai administraåiei locale orãdene, primarul Ilie Bolojan æi viceprimarul Gheorghe Carp.

Acåiunea a fost planificatã de mai multe zile, dupã cum ne informa încã din data de 31 octombrie consilierul Orlando Balaæ. Principalii „grãdinari” au fost, de data asta, viitorii frontieriæti, care, dupã cum v-am informat deja, vor participa în fiecare weekend la asemenea acåiuni, pânã când vremea o va permite.

Alte personalitãåi care au dat o mânã de ajutor la sãpatul gropilor de cãtre elevii frontieriæti au fost directorul de la Drumuri Bihor, Dorel Crãciun æi administratorul Azilului de Noapte, Ætefan Ferencz. Reamintim cã Municipalitatea doreæte sã continue „Marea Plantare” æi aæteaptã în continuare voluntari pentru aceastã activitate.

Marius Cora

„Marea plantare”Solidaritate

Dragi colegi, sunt Domenico Badini, poliåist italian care lucreazã pentru Frontex. Am fost detaæat în Constanåa pentru Operaåiunea Euxine 2008 æi vã scriu doar ca sã spun MULÅUMESC Poliåiei de Frontierã Române æi, în particular, Turei a III-a a Poliåiei de Frontierã din Portul Constanåa.

Am petrecut o lunã minunatã în Constanåa, toåi colegii au fost foarte amabili æi prietenoæi, vorbeau engleza foarte bine (chiar mai bine decât mine...) æi toåi erau foarte bine pregãtiåi æi profesioniæti. În România nu am gãsit colegi, am gãsit prieteni, iar când eæti singur æi departe de casã, asta este foarte important; pentru o lunã Romeo, Sorin, Laurenåiu æi ceilalåi, tura mea, în general, mi-au fost ca o familie, de aceea am fost foarte norocos.

Din acest motiv trebuie sã spun MULÅUMESC POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE. Sper sã aveåi amabilitatea de a publica e-mailul.

Cele mai bune salutãri!

Caporal-æef Domenico BADINI

Scrisoare din Italia

58 F R O N T I E R A F R O N T I E R A

Promoåia 1 septembrie –21 noiembrie 2008; zece tineri sunt încazarmaåi la SPCPF Oræova pentru a fi æcolarizaåi; zece suflete, zece caractere, asemãnãtori doar prin uniformele ce îi îmbracã; oameni de gândiri, concepåii æi credinåe diferite, poate radical opuse; fiecare dintre ei - o entitate irepetabilã.

Toåi sunt însã animaåi de acelaæi åel, pe toåi îi uneæte acelaæi scop comun, aceeaæi voinåã de a îndeplini ceea ce åara aæteaptã de la ei æi ceea ce æcoala are ca obiectiv: sã devinã poliåiæti de frontierã competenåi, cunoscãtori ai limbii engleze, demni de instituåia pe care au ales sã o reprezinte.

Pentru ei, timp de trei luni de zile, æcoala este a doua casã. Aici învaåã abecedarul limbii engleze necesar desfãsurãrii în bune condiåiuni a profesiei de poliåist de frontierã æi primesc a doua educaåie, nu mai puåin importantã decât cea primitã în familie – educaåia profesionalã.

La început au fost prinæi în febra orelor, roiau ca albinele de la un pavilion la altul, åinuta, ore, pauze de somn æi apoi studiu intensiv pânã a doua zi, când intrau iarãæi în febra zilei urmãtoare. Dar cum totul are un început æi un sfâræit, iatã cã a sosit sorocul examinãrilor æi al verificãrii finale.

Holurile se sufocau de atâta agitaåie æi fiecare se grãbea sã mai obåinã timp, poate de învãåat, poate de respirat, poate de liniæte. Au trecut æi astea, atmosfera se relaxase, fiecare cãuta un moment de respiro æi acum atenåia æi speranåa se îndreaptã cãtre casã.

Acum, la final, cei zece cursanåi ai Æcolii de Perfectionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova æi-au exprimat mulåumirile, pentru modul cum a fost desfãæurat cursul, dirigintelui cu care au conlucrat pe parcursul celor trei luni precum æi conducerii instituåiei, cei care, le-au imprimat o traiectorie verticalã în iniåierea învãåãrii limbilor strãine, arãtându-le æi drumul de urmat pentru a menåine acest trend. Cu aceastã ocazie æi-au dat seama ce înseamnã sã cunoæti o limbã strãinã æi ce oportunitãåi îåi oferã acestã cunoaætere.

Ei sunt dovada vie a faptului cã finalitatea actului educaåional a fost atinsã, precum æi a faptului cã SPCPF Oræova pregãteæte adevãraåi specialiæti, cunoscãtori ai limbii engleze, apåi sã se confrunte cu probleme din cele mai diverse æi mai dificile în perspectiva aderãrii la spaåiul Schengen.

Marius CIOCOIGrigore PÃCALÃ

În data de 5 noiembrie a.c., la sediul IJPF Caraæ-Severin, din localitatea Oraviåa, a avut loc o sesiune de instruire comunã la care au participat poliåiæti aparåinând IJP æi IJPF Caraæ-Severin, pe tema protecåiei datelor cu caracter personal.

Din partea IJPF Caraæ-Severin au participat peste 70 de poliåiæti, din rândul celor desemnaåi sã acceseze bazele de date; IPJ Caraæ-Severin a fost reprezentat de comisarul Dinu Nicorici, responsabilul Schengen la nivelul unitãåii æi subinspector Tania Åene, formator în domeniul datelor cu caracter personal în contextul Acordului Schengen.

În prima parte a întâlnirii a fost

abordatã dimensiunea teoreticã a prelucrãrii datelor cu caracter personal, ulterior fiind prezentatã problematica Sistemului Informatic Schengen, corelativ cu aspectele referitoare la transferul datelor cu caracter personal în strãinãtate.

Cu participarea directã a comisarului æef Cristian Uåã, æeful Biroului Cabinet din cadrul IJPF Caraæ-Severin, æi a subinspectorului Palici-Pavel Borchescu, responsabilul cu protecåia datelor cu caracter personal la nivelul IJPF Caraæ-Severin, a avut loc o dezbatere cu privire la modul de aplicare în practica profesionalã curentã a prevederilor Legii 677/2001 pentru protecåia persoanelor cu

privire la prelucrarea datelor cu caracter personal æi libera circulaåie a acestor date æi Ordinului Avocatului Poporului nr. 52/2002 privind cerinåele minime de securitate a prelucrãrilor de date cu caracter personal. În acest context, participanåii au primit pliante informative cu privire la problematica datelor cu caracter personal; de asemenea, a fost realizat un schimb de materiale realizate în format electronic, utilizabile în activitatea de pregãtire a personalului celor douã instituåii (pliante, exerciåii de intensificare a retenåiei, teste de verificare a cunoætinåelor în domeniul Schengen).

Tania ÅENE

Instruire comunã, la IJPF Caraæ-Severin

LIMBA ENGLEZÃ - o prioritate

59F R O N T I E R A F R O N T I E R A

APARIÅI I

ED ITORIA

LEAcademia de Poliåie, Facultatea de Poliåie, Catedra Poliåie de Frontierã æi Pregãtire Schengen a construit un masterat fundamentat pe o cercetare ætiinåificã efectuatã de cãtre o parte dintre membrii catedrei în domeniile: Justiåie æi Afaceri Interne, spaåiul Schengen, cooperare poliåieneascã, contracarare a criminalitãåii transfrontaliere æi a terorismului imternaåional, dublatã de o pregãtire selectivã, prin cursuri de specialitate în åarã æi strãinãtate, a cadrelor didactice.

Masteratul „Managementul cooperãrii la frontiera Schengen”, este structurat pe trei semestre æi are ca obiectiv educaåional însuæirea, de cãtre cursanåi, unor informaåii în baza cãrora sã acåioneze în sensul reconfigurãrii managementului cooperãrii poliåieneæti în spaåiul Uniunii Europene, pentru menåinerea ordinii æi

securitãåii publice la frontierele externe, dar æi pentru prevenirea æi contracararea acåiunilor criminalitãåii transfrontaliere æi a terorismului internaåional.

Temele de studiu propuse, cuprinse în trei volume, prezintã masteranzilor concepåiile, procesele, tacticile, strategiile unei ordini publice în spaåiul european de „libertate, securitate æi justiåie” în contextul unei Europe globalizate.

Ele oferã o pregãtire de specialitate pe linia perfecåionãrii deprinderilor despre analiza de risc æi ameninåãrile criminalitãåii transfrontaliere æi terorismului la frontiera externã, precum æi modele de bune practici în procedurile controalelor la frontiera Schengen æi asistenåa tehnicã æi operativã prin echipele de intervenåie rapidã, în scopul cunoaæterii geostrategiei europene æi a managementului cooperãrii în context Shengen.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A S e m n a lS e m n a l60

Publicaåie lunarã a Ministerului de Interne francez, „Civique”, conceputã ca un mijloc de comunicare civicã, prezintã o varietate largã de informaåii referitoare la misiunile de poliåie teritoriale, de administrare æi de securitate ale departamentelor civile. Revista din luna noiembrie a.c. cuprinde articole despre actualitatea internã, europeanã æi internaåionalã, medii de securitate, precum æi pagini de istorie, sport, pasiuni æi portrete ale unor lucrãtori, ultimele file fiind alocate atât acåiunilor desfãæurate de poliåie pentru consolidarea coeziunii poliåie-populaåie în cartierele dificile, cât æi activitãåii interne de analizare a aspectelor legate de recrutarea de personal æi de ipoteza existenåei unei posibile discriminãri de naturã sexualã sau de origine, în ce priveæte promovarea în carierã.

„Guardia Civil” – revista Gãrzii Civile Spaniole - numãrul din octombrie a.c., prezintã, în primele pagini, manifestãrile dedicate Sãptãmânii Instituåiei Guardia Civil, sãrbãtoritã, anul acesta, în Comunitatea Cantabria, o instituåie modernã, dinamicã æi adaptatã la cerinåele viitorului. Câteva pagini sunt rezervate reportajelor realizate în Provincia Guadalajara, Comandamentul Guardia Civil având în centrul activitãåii profesionale asigurarea siguranåei æi liniætii sociale a locuitorilor æi turiætilor. În atenåie mai este adus æi un material legat de tehnica profesionalã, æi anume cea a stabilirii profilului criminologic în sistem computerizat. Nu lipsesc nici articolele despre terorism, droguri, dar æi cele care prezintã ætiri internaåionale sport, istorie sau umor.

Paginã realizatã de Elena URSACHI

Constantin Stroe, cunoscut din paginile revistei „FRONTIERA” ca un talentat æi subtil caricaturist, ni se înfãåiæeazã, iatã, æi ca poet, lansând, joi, 27noiembrie a.c., al doilea volum de versuri - „La început a fost iubirea”- în prezenåa prietenilor æi invitaåilor, la Cercul Militar Naåional, sala „Ætefan cel Mare”.

Într-o interpretare în care iubirea, din versurile recitate, vibreazã, actriåa Doina Ghiåescu a emoåionat auditoriul.

Este o poezie despre iubire, o poezie închinatã iubirii? Nu, este o mãrturisire a iubirii, o iubire fireascã, cuminte, nesupusã pervertirii de niciun fel, care rar mai are corespondent în realitate: Fiecare plecare a ta/ Chiar de o secundã/ Este rupere din carnea mea.../Apoi,/ La fiecare revenire/ Mã simt din nou întreg/ Æi inima-mi tresaltã/ De bucurie./Atât de mult te iubesc!

Nu este unul din cliæeele iubirii neîmpãrtãæite, ci este iubirea – motivaåia unei existenåe împlinite, necondiåionatã de nimeni æi de nimic, în iubire nu se dã æi nu se cere, totul se oferã, el æi ea devin noi, iar prin cuvintele lui îæi mãrturiseæte æi ea iubirea : Te-ai mutat/ În inima mea/ Unde ai gãsit/ Confortul oferit/ De

nesfâræita mea/ Iubire. Ne simåim bine/ Amândoi,/ Sub acelaæi acoperiæ/ Unde am sãdit Florile dragostei noastre/ Pentru veænicie...

Constantin Stroe scrie versuri nu pentru cã a vrut sã fie poet, ci perceperea realitãåii în forma iubirii face ca, din cuvintele aæternute pe hârtie sã zãmisleascã poezie.

„La început a fost iubirea”

61F R O N T I E R A F R O N T I E R A P o r t r e tP o r t r e t

Arta este, în esenåã, cea mai profundã expresie a creativitãåii umane. Pictura este materia dominantã utilizatã de cãtre pictori æi care pune în aplicare diferite materiale.

În momentul în care calci pragul Sectorului Poliåiei de Frontierã Turnu este imposibil sã nu remarci tablourile care înnobileazã interioarele, oferind un aer vesel æi optimist clãdirii.

Toåi s-ar întreba cine este autorul acestor frumoase creaåii….nimeni altul decât un coleg de-al nostru pe care îl poåi întâlni desfãæurându-æi activitatea la dispeceratul Sectorului Poliåiei de Frontierã.

Agentul æef IonTurmacu, îæi desfãæoarã activitatea la SPF Turnu, din cadrul IJPF Arad, are 40 de ani, este cãsãtorit æi tatãl unui bãiat, Sorin, în vârstã de 17 ani.

Este absolvent al Æcolii Populare de Artã din Râmnicu Vâlcea, în anul 1984, în domeniul picturã.

Lucreazã în Poliåia de Frontierã din anul 1988, în prezent fiind de strajã la frontiera de vest a åãrii. Vine cu drag la serviciu, loc însufleåit de picturile sale æi este mulåumit de programul de lucru, având astfel timpul necesar pentru creaåie, în afara orelor de muncã.

Artistului îi place sã picteze lucrãri realizate în ulei æi acril, în stilul peisagistic, abstract, portretistic æi iconografic, toate acestea fiind realizate într-o tehnicã modernã dar uneori æi suprarealistã. Mai are æi lucrãri de graficã în stil renascentist, dar æi reproduceri dupã opere celebre.

Înfãåiæeazã realitatea lumii prin culori calde, vii, aprinse prezente în tablourile sale care sunt precum un liant între pictor æi privitor, transmiåând o stare pozitivã, optimistã, pozitivã, care te bine dispune.

Pe 28 noiembrie, colegul nostru a prezentat o expoziåie de picturi abstracte intitulatã “Vitralii de absin”, la Muzeul “Ætefan Jager”, din Jimbolia, în cadrul cãreia au fost prezentate 14 lucrãri. Arta abstractã înregistreazã manifestãri din cele mai diferite, mai ales în domeniul culorii cât æi a stãrilor transmise.

Îi urãm succes în demersul sãu artistic æi-l aæteptãm cu alte noi creaåii, pentru a le putea prezenta publicului larg al revistei.

Mihaela LEÆ

Pictorul cu epoleåiPictorul cu epoleåi

Conform „Calendarului competiåional sportiv al PFR pe anul 2008”, în perioada 9 – 14 noimebrie 2008, în municipiul Sibiu s-a desfãæurat finala campionatului de fotbal în salã al Poliåiei de Frontierã Române.

La aceastã competiåie au fost înscrise 11 echipe. Dupã finalizarea concursului, clasamentul a arãtat în felul urmãtor: locul I - IJPF Satu Mare, locul II - IJPF Mehedinåi, locul III - IJPF Constanåa.

În cadrul competiåiei, organizatorii æi delegatul fiecãrei echipe au votat cel mai tehnic jucãtor, cel mai bun portar æi golgeterul competiåiei, dupã cum urmeazã: cel mai bun jucãtor – Angelo Marghescu, IJPF Mehedinåi; cel mai bun portar – Valentin Ioniåã, IJPF Tulcea, golgeter – Cristian Mucenicã, IJPF Satu Mare.

Felicitãri pentru organizarea execelnã, PPF Aeroport Sibiu, în special comisarului æef Florin Tãmãæel æi agentului Lucian Åiåii.

Cãtãlin RADU

Rotaru Eduard s-a nãscut la 10 iunie1983 în oraæul Tiraspol din Republica Moldova. În prezent are dublã cetãåenie (românã

æi moldoveanã) având domiciliul în Bucureæti. A urmat æcoala generalã la Chiæinãu, iar din semestrul doi al clasei a VII – a æi-a continuat studiile la Bucureæti. În prezent este angajat la IJPF Ialomiåa.

De mic a fost pasionat de muzicã, dans æi sport, urmând cursuri de dans sportiv, studiind vioara æi fluierul, la Chiæinãu, apoi, la Bucureæti, a început sã practice boxul. În prezent practicã judo la Clubul Sportiv Dinamo.

Palmaresul sãu este impresionant, din anul 2004 câætigând competiåii sau clasându-se pe podium, atât în concursurile interne cât æi cele internaåionale de lupte, dar æi de dans sportiv. Amintim aici câteva din cele mai importante:

- Campion la diferite categorii – Campionatul Naåional de kempo, 28.11.2004, Bucureæti; Campionatul Naåional de judo al MIRA, 11.03.2005, Arad; Campionatul Naåional de ju-jitsu, 20.03.2005, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de judo 10.04.2005, Bucureæti; Cupa 1 Decembrie la ju-jitsu, 17.12.2005, Bucureæti; Campionatul Naåional de unifight, 11.02.2006, Cãlãraæi; Campionatul Naåional Universitar de judo, 18.02.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de

judo, 06.05.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de judo, 13.05.2006, Sibiu; Campionatul Naåional de judo al MIRA, 08-10.11.2006, Timiæoara; Cupa 1 Decembrie la ju –jitsu, 29.11.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional de ju-jitsu, 24.03.2007, Cluj- Napoca; Campionatul Naåional Universitar de judo -22.04.2007, Bucureæti; Campionatul Mondial de salsa, 05-07.07.2007, Seefeld - Austria; Campionatul Naåional de Unifight al MIRA, 24-25.09.2008, Constanåa;

A obåinut Locul II la Campionatul Mondial de salsa, 06-08.07.2006, Seefeld- Austria; la Campionatul Balcanic de ju-jitsu, 20-21.10.2006, Bucureæti precum æi Locul III – categoria 62 kg- Campionatul Mondial de Sambo pentru poliåie, 16-19.10.2008, Minsk, Rep. Belarus.

Rotaru Eduard - poliåist de frontierã campion

62 F R O N T I E R A F R O N T I E R A S p o r tS p o r t

Campionatul de fotbal Campionatul de fotbal în salã – Sibiu 2008în salã – Sibiu 2008

Subinspectorul Cornel Ursan, æef de turã la Sectorul PF Huæi, din IJPF Vaslui, s-a clasat pe locul ll atât la ultimul Campionat de æah al IGPF cât æi la cel al MIRA, obåinând, în ambele cazuri, punctaje egale cu cele ale câætigãtorilor locurilor întâi. Aspirant la titlul de maestru în æah, poliåistul de frontierã se antreneazã æapte-opt ore în fiecare zi, fiind un „abonat” al locurilor fruntaæe ale concursurilor de æah naåionale, æi nu numai.

La ultimele concursuri naåionale de æah, organizate de IGPF æi MIRA, poliåistul de frontierã vasluian Cornel Ursan a reuæit performanåa de a se clasa pe locul doi. Totuæi, în ambele cazuri, numãrul de puncte al jucãtorului vasluian a fost egal cu cel al câætigãtorilor locurilor întâi. Atât la concursul organizat de IGPF, din perioada 26-30 octombrie, la Suceviåa, cât æi la concursul MIRA, din perioada 15-21 noiembrie, desfãæurat la Sovata, departajarea s-a fãcut, în cazul aceluiaæi numãr de puncte, în funcåie de victoriile obåinute în meciurile directe.

„Chiar dacã nu am obåinut locul întâi, sunt mândru cã la Sovata am reuæit sã-l înving pe maestrul Alexandru Foråu, de la Clubul Dinamo. Cred cã aceste concursuri sunt tot mai puternice pe an ce trece, mai ales datoritã organizatorilor. Participã maeætri æi candidaåi de maeætri care se luptã pentru podium”, ne-a mãrturisit Ursan.

De remarcat este faptul cã, la concursul MIRA, pe lângã jucãtorul vasluian, toåi cei care au participat din partea Poliåiei de Frontierã Române s-au clasat în primii zece câætigãtori: Silviu Lungu - locul V, Traian Odobaæa - locul Vlll, æi Cezar Cãpãåânã - locul X.

Imediat dupã competiåia organizatã de MIRA, poliåistul de frontierã vasluian a fost provocat la o altã competiåie, organizatã la Vaslui, de Federaåia Românã de Æah æi Asociaåia Judeåeanã de Æah Vaslui.

„Competiåia MIRA s-a încheiat într-o zi de vineri, iar sâmbãtã æi duminicã am participat la Vaslui, unde am obåinut locul lV. Am fãcut remizã cu maestrul internaåional Serghei Solcãneanu, care în final a obåinut locul I, æi am învins un alt maestru, Gheorghe Munteanu. Cred cã dacã aveam timp sã mã odihnesc între competiåiile MIRA æi cea „civilã”, sigur reuæeam sã obåin un loc mai important, II sau III, chiar dacã au participat mulåi maeætri strãini care îæi câætigã existenåa din æah”, ne-a mai spus Cornel Ursan.

Poliåistul de frontierã vasluian, care aspirã la titlul de maestru în æah, ne-a mãrturisit cã în cariera sa a învins patru maeætri, iar, în prezent, se antreneazã æapte-opt ore pe zi. De asemenea, este abonat la o revistã prestigioasã de æah din Franåa, pentru a fi la

curent cu noutãåile internaåionale. Cornel Ursan, nãscut pe 8 februarie 1979 în Rãdãuåi, Suceava,

a descoperit æahul în clasa a III-a, când a reuæit sã se califice la un concurs judeåean. A urmat o pauzã lungã, pânã în 2001, când a fost invitat de comisarul-æef Constantin Nichita, de la IJPF Vaslui sã participe la concursurile din cadrul Poliåiei de Frontierã Române.

„Am obåinut atunci locul II, pe Direcåia Poliåiei de Frontierã æi locul V, pe minister. Totuæi, la unele partide cu colegii eram învins, æi atunci æahul a devenit o ambiåie. Dar, cu timpul, ambiåia s-a transformat în pasiune, iar din 2001, pânã în prezent, am participat la aproape 40 de concursuri în cadrul Poliåiei de Frontierã, æi nu numai”, a spus Ursan.

Chiar dacã s-a calificat întotdeauna la fazele naåionale ale concursurilor de æah, colegul nostru a fost urmãrit de ghinion: „Nu am reuæit sã termin multe competiåii pentru cã eram anunåat sã mã întorc acasã. Totuæi, în timpul concursului din 2003, l-am învins pe cel care ocupa locul întâi”, a mai declarat Ursan.

Anul urmãtor s-a rãzbunat, reuæind sã obåinã locul întâi la faza naåionalã a concursului organizat de Poliåia de Frontierã. De asemenea, timp de trei ani 2004, 2006, 2007, Ursan s-a clasat pe locul I la campionatul judeåean „civil”. „Nu am mai putut concura la celelalte faze din cauza serviciului. De altfel, la toate concursurile la care am participat eram în timpul concediului meu de odihnã”, a mai spus Ursan.

Poliåistul de frontierã nu s-a oprit la campionatele naåionale. În 2005, a obåinut locul I cu echipa PFR la campionatul organizat de colegii bulgari, în Vidin, iar anul urmãtor, locul II. „Îmi pare rãu cã, dupã competiåia din 2005, în Bulgaria urma sã se organizeze un concurs mondial, unde participau cei mai buni 50 de jucãtori de æah din lume. Am fost invitat, dar nu am mai avut ocazia sã particip întrucât au intervenit niæte probleme acasã”.

Colegul nostru a avut ocazia sã-i cunoascã pe mulåi dintre maeætrii din åarã, chiar æi pe actualul campion naåional æi european Dan Nisipeanu. „Îmi aduc aminte cã în parcul Ciæmigiu din capitalã, unde eram la cursuri postuniversitare, am invitat un bãtrânel sã joace cu mine. Am câætigat douã partide dar dumnealui s-a enervat æi ne-a bãtut pe toåi care eram acolo, pe rând, de câteva ori. Abia apoi am aflat cã era maestrul Dan Bondoc”.

Colegul nostru, în prezent legitimat la Clubul „Alone Tiger” Vaslui, e decis sã-i înveåe æi pe alåii æah. În perioada 2002-2004 a fãcut un cerc æcolar în comuna Drânceni, iar copiii pe care i-a antrenat au obåinut rezultate meritorii. De asemenea, în 2005, în Huæi s-a constituit clubul „Realitatea”, condus de Neculai Baltag, iar Ursan, în calitate de vicepreæedinte, antreneazã aproape 30 de copii.

Adrian COROGEANU

„Æahul a fost o ambiåie, iar acum este o pasiune”„Æahul a fost o ambiåie, iar acum este o pasiune”

63F R O N T I E R A F R O N T I E R A S p o r tS p o r t

U N N O U Æ I , T O T O U N N O U Æ I T O T O

64 F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a d i å i iT r a d i å i i

lui Dumnezeu pentru a mântui omul de pãcatele lumeæti æi, luminându-i calea spre iubire, înåelegere æi pace, sã-l aducã la suprema stare a spiritualitãåii - comuniunea cu Dumnezeu - rãmânea în conætiinåa viitorimii creætine ca ziua de început a creætinãtãåii. Când s-a nãscut Cristos? Este o întrebare fãrã un rãspuns cert. Æi, de ce nu, El se naæte, întru spirit, odatã cu fiecare fiinåã umanã în care valorile fundamentale ale binelui sãlãæluiesc æi se dezvoltã spre înfãptuirea armoniei Raiului ceresc pe tãrâmul existenåei noastre efemere, „precum în Cer, aæa æi pe pãmânt”, la care toåi creætinii aspirãm, dar puåini suntem învredniciåi a ne asuma pãcatele, æi, conætientizându-le, sã le metamorfozãm, aducând binele unde gândim sã facem rãu, iubind când ura ne copleæeæte, ajutându-l pe cel ce este în nevoie, fãcând pace cu noi înæine æi cu toåi convivii scurtei sau lungii existenåe pãmântene.

Papa Liberius a decis, în anul 354 e.n., ca Naæterea lui Iisus Cristos sã fie sãrbãtoritã în ziua de 25 decembrie, suprapunându-se tradiåiei pãgâne de celebrare a Soarelui neînvins, datã ce coincidea cu sãrbãtoarea zeului Mithra - „Natalis Solis Invicti” - posibil un zeu solar, cãreia, treptat, avea sã i se substituie, stabilindu-se ca fiind, totodatã, æi începutul anului nou bisericesc. Adoptatã æi de cãtre Biserica Bizantinã, 32 de ani mai târziu, introdusã de cãtre Sf. Ioan Gurã de Aur, sãrbãtoarea Naæterii Domnului Iisus reprezintã, æi pentru creætinii de pe meleagurile nostre strãbune, o sãrbãtoare sfântã, „în noaptea Naæterii Sale s-au deschis cerurile pentru a

coborî Duhul Sfânt deasupra fiului lui Dumnezeu”.

Despre naæterea Mântuitorului Iisus Hristos, primele informaåii au fost furnizate de cãtre evangheliile lui Matei, Luca æi Ioan, preluate æi completate de alte evanghelii æi legende apocrife. Evanghelia lui Matei se referã la naæterea lui Iisus din Maria Fecioara, „logoditã cu Iosif…, bãrbat neprihãnit cãruia, în vis, i s-a arãtat un înger al lui Dumnezeu care l-a sfãtuit sã n-o pãrãseascã pe Maria, fiindcã ceea ce s-a zãmislit în ea este de la Duhul Sfânt”. Tot în vis i se dezvãluie æi numele pruncului-Iisus ( Mântuitorul lumii), dupã cum s-a vestit prin proorocul care zice: „Iatã, fecioara va fi însãrcinatã, va naæte fiu æi-i vor pune numele Emanuel” (ceea ce înseamnã: Dumnezeu e cu noi). Miracolul Naæterii s-a produs la Bethleem, în Iudeea, în timpul domniei lui Irod cel mare, când, dinspre rãsãrit, au venit la Ierusalim trei magi, anunåând cã i-au vãzut steaua æi au purces sã i se închine.

În lume, Ziua Sfântã este cunoscutã sub diverse denumiri: Noël, Christmas, Natal, Nadal etc. De ce, la români, se numeæte Crãciun? Din punct de vedere etimologic, cuvântul a provocat multe dispute filologice, accepåiunea cea mai interesantã æi, poate, cea mai aproape de adevãr, ar putea fi cea derivatã din albanezul crencia – o buturugã care se aprinde în noaptea Sfintei Sãrbãtori, datinã ce se pãstreazã în multe zone ale åãrii noastre, alãturi de cea a roatelor de foc rostogolite din vârful dealului, în noaptea de Crãciun, sau a focurilor care se fac în dimineaåa de Crãciun, obiceiuri întâlnite æi la sârbocroaåi æi bulgari, dar cunoscute æi la, aproape, toate popoarele Europei. Aceastã variantã este plauzibilã, fiind legatã de cultul solar, Naæterea Mântuitorului a fost fixatã în preajma echinocåiului de iarnã, când lumina biruieæte întunericul, ziua devine mai lungã decât noaptea, perioadã în care romanii sãrbãtoreau zeul solar Mithra. Alåii considerã, însã, cã originea denumirii ar avea descendenåã traco-dacicã, strãmoæii noætri celebrând solstiåiul de iarnã, în centrul ceremonialurilor regãsindu-se cultul „buturugii sacre”, cãreia i se dãdea foc în timpul unui ritual dedicat cultului Soarelui.

Crãciunul, indiferent de originea etimologicã a termenului, este o sãrbãtoare a familiei, a tihnei, înåelegerii æi iubirii dintre oameni. Este punctul pus de fiecare la finalul unui an de existenåã dupã ce face bilanåul bunelor æi relelor

pe care le-a fãptuit æi, mai ales, iartã greæiåilor sãi, æi, gândindu-se la patimile lui Iisus, se va strãdui sã fie un mai bun

religios æi echilibru sufletesc.Bucuria Naæterii Domnului Iisus

Cristos se manifestã prin diferite obiceiuri æi tradiåii specifice, semnificative fiind colindele religioase ale cãror texte reprezintã stratul arhaic al folclorului românesc, cãrora li se alãturã vechi colinde laice cum sunt: „Capra”, „Ursul”, „Cocostârcul”, „Cãiuåii” - jocuri cu mãæti æi costumaåii speciale, confecåionate artizanal, prin care se ironizeazã personajele negative ale comunitãåii - æi împodobitul bradului.

Bradul, imaginat ca fiind „stâlpul lumii” (axis mundi), sugerând unitatea dintre pãmânt æi cer, prin însuæirea lui de a-æi pãstra „cetina tot verde”,

vieåii æi al credinåei veænice în veghea lui Dumnezeu asupra robului sãu. Prima referire la un brad împodobit pentru Crãciun a fost descoperitã la Riga, în Letonia, în 1510, iar menåionare scrisã despre un brad de Crãciun dateazã din 1531, în Germania. Primul brad de Crãciun, înãlåat într-o piaåã publicã, a fost în anul 1605, la Strasbourg.

Crãciun s-a rãspândit cu repeziciune, devenind una din cele mai mari plãceri ale sãrbãtorilor de iarnã.

Despre Bradul împodobit existã frumoase poveæti æi legende, una dintre ele o aæternem pe hârtie pentru dumneavoastrã, cei care citiåi slovele acestei reviste:

Demult, tare demult, când picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai pãæeau pe acest pãmânt, s-a iscat din senin o furtunã, cum nu se mai pomenise. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din loc, iar cerul se întunecase ca la venirea nopåii, mãcar cã era miez de zi. Iisus Hristos æi Sfântul Petre tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei pãduri æi au cerut adãpost copacilor, aceætia, însã, se ascundeau, care mai de care mai zgribuliåi æi mai înfricoæaåi. Mândrii stejari æi fagi nu au vrut sã-i primeascã la adãpostul lor, pentru cã abia îæi puteau pãzi frunziæul bogat de urgia cerurilor - unde sã-i mai adãposteascã æi pe cei doi cãlãtori? Merii æi perii au spus cã trebuie sã-æi apere fructele, sãlciile æi plopii s-au fãcut cã nu-i bagã în seamã, æi au tãcut. Dintre toåi, doar bradul s-a învoit sã le ofere adãpost. El a spus: Fructe mândre pe care sã le apãr nu am, frunziæul meu e fãcut din ace ascuåite care nu se tem de grindinã, oamenii mã ocolesc æi mã socotesc nefolositor, dar dacã vreåi sã-mi cinstiåi acoperãmântul cu prezenåa voastrã, eu vã voi primi cum voi æti mai bine æi am sã învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese. Zis æi fãcut. Domnul Iisus æi Petre au fost pãziåi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic.

Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a rãsãrit din nou, mândru pe cer. Atunci, ieæind din adãpostul cetinei, Iisus cuvântã astfel cãtre brad: “Dintre toåi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatãlui Meu, te voi rãsplãti. Fie ca de azi înainte, iarna, tu sã nu-åi mai lepezi frunziæul ca ceilalåi copaci, ci sã-l pãstrezi veænic. Apoi, fie ca acele tale înåepãtoare sã capete o mireasmã care sã-i bucure pe oameni, sã le dea putere æi sã le vindece bolile, astfel încât ei sã te preåuiascã cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie ca în miez de iarnã, când toate fructele pãmântului se vor fi terminat, oamenii sã te împodobeascã æi sã punã pe ramurile tale toate bunãtãåile, iar atunci când se vor strânge în jurul tãu, ei sã se gândeascã la Mine, pentru cã tu eæti copacul cel mai drag Mie.” Numai ce zise acestea æi Cel Sfânt

geanã de luminã. A rãmas în pãdure, însã, bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare.

Colindele de Crãciun, texte rituale cântate, ce impresioneazã prin încãrcãtura lor emoåionalã, vestesc Naæterea Mântuitorului. Astfel, evocând momentul când, la naæterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a cãlãuzit pe cei trei regi magi la locul naæterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi – merg, din casã în casã, cântând colindul „Steaua sus rãsare...”, purtând cu ei o stea, iar în ajunul Crãciunului se cântã colindul „Bunã dimineaåa la Moæ Ajun!”.

Æi, dupã ce casa a fost colindatã, æirurile de covrigi, merele æi perele din panere æi-au gãsit locul în trãistuåele colindãtorilor, mai rãmâne ceva de fãcut: orice gospodinã are grijã ca, nu cumva, asupra gospodãriei sale sã se coboare vreun rãu în anul ce-a bãtut la uæã, de aceea, într-o ulcicã pregãteæte o licoare din agheasmã æi infuzie de mentã, levãnåicã æi muæcatã æi stropeæte cu ea prin toatã casa, astfel norocul, sãnãtatea æi bunãstarea nu o vor ocoli. Aceeaæi semnificaåie o are æi ritualul aæezãrii pe masã a unei vaze de lut, lângã o icoanã a Mântuitorului, în care se aranjeazã un buchet alcãtuit din spice de grâu, crenguåe de brad æi mentã, busuioc æi pãtrunjel, legat cu un fir de lânã roæie, æi se lasã acolo pânã la Boboteazã, dupã care se ia æi se pãstreazã deasupra icoanei.

Dorindu-vã un Crãciun fericit æi viaåã lungã cu înåelepciune æi sãnãtate, vã colindãm æi noi.

Deschide uæa creætineDeschide uæa creætine,

Cã venim din nou la tine,Drumu-i lung æi-am obosit,

De departe am venit.

Æi la Viflaeem am fostUnde s-a nãscut Hristos,

Æi-am vãzut pe a sa mamãPe care Maria-o cheamã.

Cum umbla din casã-n casã,Ca pe fiul ei sã nascã,

Umbla-n sus æi umbla-n jos,Ca sã nascã pe Hristos!!

Umbla-n jos æi umbla-n sus,Ca sã nascã pe Iisus,Mai târziu ca æi apoi

Un staul frumos de oi.

Æi acolo, pe fân jos,S-a nãscut Domnul Hristos,

Cete de îngeri coboarã,Staulul de-l înconjoarã.

Îngerii cu flori în mânãÎmpletesc mândrã cununã,Pe cununã-i scris frumosAstãzi s-a nãscut Hristos.

Care, cu puterea sa,Mântui-va el lumea

Æi-de acum pânã-n veci,Mila Domnului sã fieTuturor cu bucurie!!

D A T Ã , V E C H I C R Ã C I U N

Elena URSACHI

65F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a d i å i iT r a d i å i i

UUNNAA CC RR II:-):-)BB

Regula cifrei unice: presupune

completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ

REGULÃ: orice rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1

æi 9.

Într-o dimineaåã, pentru ca sa facã ceva diferit, soåia ia barca de pescuit a soåului æi iese pe lac sã citeascã o carte. Pe când citea ea mai bine apare un paznic:

-Buna ziua doamnã, îmi puteåi spune ce faceåi aici?

-Bunã, rãspunde ea, citesc o carte.-Vã aflaåi într-o zonã în care pescuitul

este interzis, o informeazã bãrbatul.-Bine domnule, dar eu nu pescuiesc,

eu citesc.-Da, dar aveåi toate sculele necesare æi

puteåi începe oricând. Va trebui sã vã duc la poliåie.

- Bine, dar sã ætiåi cã vã voi acuza de viol, spune femeia.

- Dar nici nu m-am atins de dumneavoastrã, rãspunde mirat paznicul

- Da, dar aveåi toate sculele necesare æi puteåi începe oricând.

Un bãrbat surprins la amantã de cãtre soåul acesteia, sare de la etajul XX. În cãdere se gândeæte: „Nu puteam sã stau acasã cu nevasta... sã mãnânc un grãtar... sã beau un æpriå.... æi cine ætie, poate sã fac æi sex.”

Cade cu noroc pe o cãpiåã de iarbã proaspãt cositã æi, îmbrãcându-æi izmenele, cugetã: „Doamne, cum e omul.... numai douã secunde am fost disperat æi câte prostii mi-au trecut prin cap...”

Un emo urca într-un autobuz. Pãrul sãu era fãcut spice, colorat verde, roæu, albastru æi portocaliu. Hainele îi erau o amestecãturã de cârpe æi piele, picioarele îi erau goale æi corpul plin de cercei. Se aæeazã pe singurul loc liber, exact în faåa unui bãtrân, care se tot holba la el.

-Ce te tot holbezi, moæule? Tu n-ai fãcut nimic aiurea când erai tânãr?

-Ba da. Odatã, când eram în marinã, m-am îmbãtat în Singapore æi am violat un papagal. Mã gândeam acum dacã nu cumva eæti fiul meu...

Maria era fata bãtrânã a satului æi era foarte mândrã de condiåia ei. Ætiindu-se cu o vârstã înaintatã, se duce la pietrar æi îi spune:

-Când oi muri, sã-mi faci o cruce de piatrã pe care sã scrie: „Sub aceastã pietriæoarã/ Doarme-a noastrã Mãrioarã./ S-a nascut fecioarã,/ A trãit fecioarã/ Æi-a murit fecioarã.”

La moartea acesteia, pietrarul nu mai åinea exact minte ce îi spusese femeia sã scrie dar îæi aducea aminte ideea, aæa cã a sãpat pe cruce: „E Maria dedesupt. Nu are sigiliul rupt.”

Un tip îæi sunã disperat medicul de familie:

-Doctore, vino repede, nevastã-mea are apendicitã...

-Nu se poate, anul trecut am operat-o de apendicitã. Ai vãzut tu pe cineva care sã aibã douã apendice?

-Nu, doctore! Dar tu n-ai mai vãzut pe cineva sã aibã douã neveste?

Un moæneag de 100 de ani, aproape

pe moarte, se duce la doctor! -Dom’ doctor, am venit sã-mi daåi

SIDA! -Moæule, eæti nebun? -Nu domule doctor, dar am auzit cã

de SIDA mai trãieæti vreo doi ani æi dupã aia mori!

Medicul casei este asaltat de rudele

miliardarului: -E adevãrat, doctore? Chiar nu mai e

nici o nãdejde? -Absolut nici una! Bolnavul se va

însãnãtoæi.

Gheo æi Maria vin seara de la cosit. Æi cum mergeau ei pe marginea drumului, numai ce trece pe lângã ei un motociclist. Maria priveæte dupã el peste umãr si urlã:

-Tu ai vãzut motociclistul ce-a trecut pe lângã noi?

-D-apãi, l-am vãzut. -Mã, Gheo, mã, n-avea cap! -Tulai, doar n-oi fi nebunã! Cum sã

n-aibã cap? Mai merg ei ce mai merg æi iar trece pe

lângã ei un motociclist. Maria se-ntoarce dupa el æi urlã:

-Gheooo! Nici ãsta n-are cap! -Tulai, fã, n-oi fi nebunã, cum sã n-

aibã cap? Iar mai merg un pic æi iar trece pe lângã

ei un motociclist. Maria urlã iar: -Gheo! Mã, mi-e fricã, mã! Nici ãsta

n-are cap! Gheo stãtu puåin, se gândi ce se gândi

æi zise: -Fã, Marie, ia mutã tu coasa pe umãrul

celãlalt!

La o staåie de benzinã cu o singurã pompã, se opreæte un tip cu un Hummer æi începe sã bage benzinã. Trece o jumãtate de orã, el bãga benzinã... trece o orã, el bãga benzinã... Douã ore... În spatele lui s-a fãcut coadã, toåi înjurã în delir. Unu’ scoate capul pe geam æi îi strigã ãluia cu Hummerul:

- Ascultã, bã! Mãcar opreæte motorul, când bagi benzinã...

:-):-)

66 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n tD i v e r t i s m e n t

UNCHIUL DIN

AMERICA

ANUL NOU

NOTA 6

LILA

ALVEOLÃ

MENIU LA PARIS

BRADUL DE

CRÃCIUN

EVLAVIOÆI

CÃNI!

MEÆINE!

DELICIU CU

FAIMÃ

IDENTICE

A OSPÃTA

DOAMNA DE LA GEAM!

ALBÃ DE SEZON

SERVEÆTE!

PETRECEREA

ANULUIACAR!

DIMIE

GER!

PRODUSE DE MENIU

NEGAÅIE

ULEI

SFINÅIT

PREZENT LA APERITIV

PAPA CU SOS

DEOSEBIT DE PUÅINI

BILEÅEL ÎN PLÃCINTÃ

ACELA

MAESTRU

SOARE PE NIL!

FACE CÂT TREI

ADIERE

ÎN HAOS!

DEBIL LA MIJLOC!

MACAZURI

LA MODÃ!SCUNDÃ

PREÅ

MÃCEÆ

PITIC

LA TAVÃ!

NAÆTEREA LUI IISUS

POMUL DE CRÃCIUN

CETE!

2008 ÆI 2009

PRIMELE LITERE

ASALT

CARDINALUL DE LA

DREAPTA

...DE ODOBEÆTI

C R E Æ T I N E Æ T IC R E Æ T I N E Æ T I de Dumitru MOCANU

:-):-)

G a l e r i a c u z â m b e t e !

G a l e r i a c u z â m b e t e !

1.Obsesia cu „casa pe pãmânt”: toatã lumea æi-ar da 20 de ani din viaåã ca sã aibã casã pe pãmânt. Nu conteazã cã vei sta ORE ÎN ÆIR în trafic!!!

2. Obsesia haiduceascã: dupã o sticlã-douã de vin æi cel mai prãpãdit român devine haiduc la orice nuntã. Furã mireasa, cere rãscumpãrãri... Æi

dup-aia, haiducia maximã. „Puæca æi cureaua latããããã...”. Apoi recunoaæte cã e impotent: „Ce bãrbat AM FOST odatããããã...”

3.Obsesia Coelho: dacã n-ai citit Coelho... n-ai viitor! „Pãi am citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger, Marin Preda, Nichita Stãnescu...” „Degeaba: citeæte Coelho!”

4.Obsesia sânilor: aproape toåi producãtorii TV au urmãtoarea obsesie: „Sânii aduc rating!”. S-a dovedit a fi complet fals. Oamenii au la dispoziåie internetul pentru femei. Nu mai aæteaptã nimeni emisiunea cu „Mama Naturã” ca sã-i admire sânii.

5.Obsesia messenger: ãsta este, totuæi, un fenomen global, dacã

pânã æi bunica a ajuns sã dea „buzz”-uri æi sã reproæeze nepotului cã stã pe „invisible”...

6.Obsesia televizorului. S-au fãcut cercetãri æi românii ar fi cam cei mai avizi din Europa, adicã ne uitãm cel mai mult la televizor. Æi, avem cele mai multe televiziuni!!!

7.Obsesia auto: în România existã cea mai dinamicã piaåã auto. Pe strãzile noastre existã maæini cum n-au vãzut nici parizienii, nici londonezii... Punct.

8.Obsesia cãrnii din congelator: au trecut 20 de ani de când gãseæti sute de feluri de carne æi la ora 4 dimineaåa, dar românul încã îæi încarcã pânã la refuz congelatorul. Sã fie acolo... Cine ætie...

9.Obsesia celularã: telefonul mobil reprezintã un punct de referinåã. Sunt vânzãtori în magazin care au telefoane de 3 ori mai scumpe decât salariul lor. Cum ajunge un om cu salariu de 1.000 lei sã aibã un telefon mobil de 2.000 sau 3.000 de lei? Æi sã dea „beep” cu el!!!!!!!

10. Obsesia „dacã ãla nu face de ce sã fac io?”. Asta de obicei este completatã æi cu o dozã de mândrie: „Ce? Sunt mai prost?!” - DA!

TOP 10 TOP 10 OBSESII ROMÂNEÆTIOBSESII ROMÂNEÆTI

:-):-)

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

67F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n tD i v e r t i s m e n t

Ansamblul monumental Ansamblul monumental „ROMÂNIA, TERRA MIRABILIS”, „ROMÂNIA, TERRA MIRABILIS”,

de la sediul IGPF,de la sediul IGPF,ridicat în cinstea strãjuitorilor ridicat în cinstea strãjuitorilor

frontierelor României frontierelor României æi românilor de pretutindeniæi românilor de pretutindeni

„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã, „Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,

Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!