Nicolae C. PAULESCUProfesor de Fiziologie la Facultatea de Medicin[ din Bucuregti

SprreLrJL, ConnNUL,TnrMUDUt, CIHALUL,

FnnNcMAsoNERIA

,,Vie Impdrd.fia Ta"(Matei, VI, 10)

EDITI.,IRA VICOVIA }n EDITURA BABEL

2M Dr. Nicolae C. PAULESCU

ln 1959, Comitetul Nobel recunoaqte meritele qi prioritatea luiNlcolae Paulescu in descoperirea tratamentului antidiabetic. Aceasta

ncfiune are loc in urma campaniei interna{ionale de restabilire a ade-

vilrului inifiati de fiziologul scofian Ian Murray, A. '0f. K. Tisselius, di-

rcctorul Institutului Nobel, deplAnge situa[ia din 1923, dar - conform

statutelor Comitetului - exclude posibilitatea unei reparafii oficiale,

cxprimandu-gi doar speranla ci opera savantului romdn va fi elogiaticum se cuvine de forurile gtiin{ifice internafionale. Cu ocazia implini-rii a 50 de ani de descoperirea insulinei forurile au recunoscut unanim

rncritele lui Paulescu.Memoria marelui savant roman a fost insi pitata, chiar Ei la mulqi

nni de la decesul siu. in 2003, la spitalul H6tel-Dieu din Paris, unde

Paulescu a lucrat alituri de Lancereaux, urma si fie dezveliti o placi(:ornemorativi gi un bust al savantului. De asemenea era previzuti o

<:cremonie de decernare a unui premiu internafional care si-i poarte

numele. Aceste evenimente au fost insi anulate in urma unui articolirlrdrut in publicafia Le Monde, in care se atrigea atenfia asupra an-

tisemitismului profesorului Paulescu, care nu ar rnerita omagiere.

At:ademicianul Nicolae Cajal, preqedinte al Comunitatii Evreiesti dinItorninia la acel moment, a declarat ci indiferent de opiniile Pe care

nrvnntul le-a avut, contribufia lui la gtiinfi ar trebui apreciati cum

nc cuvine, ,,Romd.nia trebuie sd se mdndreascd cd a avut un om ca

l'ttulescu in cercetarea medicald romdneascd Si a facut un pas mare

tntintc prin ce afdcut eI".

CUPRINS

SPITALUL 3

L2

t213

T4

18

t92425

25

26

27

29

31

4L

4545

53

55

56

56

58

59

60

61

65

67

68

LEGISLATII RELIGIOASE

COI. - Patima de proprietateII. - Patima de dominatieIII. - Legea iubirii

TALMUDULI. - Patima de proprietate1. - Cdmd.tdria2. - Frauda3. - JurdmdntulfalsII. - Patima de dominafie ...."....

III. - Legea iubiriiOmorurile rituale

Organizaf ia Statului f idovescCAHALUL

BUCOVINA

b) Cahalele superioarea) Cahalul elementar

AUSTRO_UNGARIAEfectele Cahalelor talmudice

UNGARIAAUSTRIA

GALITIA

FRANTAALGERIARUSIAROMANIA

Efectele patimii de dominalie a ovreilorRdscoala ldrdneascd din 1907Revolulia viitoareUltimul rd.zboi

Concluzii practice

FRANCMASONERIAErezii de origine jidoveasciErezia FrancmasoniciEfectele FrancmasonerieiRolul Francmasoneriei ca inifiatoare 9i ca directoare

a revolufiei francezeScopurile revoluf iei francezePeripeliile prin care a trecut francmasoneria, de la

Revolulia francezi pAni astiziTrei sisteme sociale derivate din francmasoneria jidoveasci ...-'-Acliunea actuali a Francmasoneriei

Francmasoneria in Romdnia

Francmasoneria tn alte tdriFrancmasoneria tn Frahta

CONCLUZIE

Dr. Nicolae C. Paulescu - Biografia

89

96

106

109

LI2118

118

L22r32

r32L36

I49r52153

161

163

20r

140

L42r49

1,,

i'

,i.llr I

'iri

ifii'ri1

i.r'l!t$-1

{rli ir

'l{

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

PAUIESCU, NICOLAESpitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria / dr' Nicol

C. Paulescu. - Baciu : Vicovia: Babel, 2010

ISBN 978 -97 3 -1902- 45 - 6

ISBN 97S -97 3 -7 888 -2r-r

6L

297.L8

06L236.6

Edilia d.efafd este copie dupd edipia din 1913, ortografi'a 9i in

general limba, "i un"l, mici excepfiifi.ind insd aduse la cele ale tncepu-

tului de secol XXI

SPITALUL 1

Domnilor,Vi intrebafi, poate, de ce v-am chemat in acest aqezimint?V-am chemat ca si vi fac cAteva lec{ii clinice, - gi v-am chemat

aici, cici n-am avut unde in alti parte. intr-adevir, pentru mine nueste loc tn spitalele din BucureSti. Cei ce au reuqit si intre in acestespitale, au avut precaulia si inchidi uga gi chiar si o zivorasci cu re-gulamente, care fac ca nimeni si nu mai poati pitrunde acolo, - afari,bineinfeles, de dAngii qi de ciracii lor.

Dar, mulli dintre D-voastri mi vor intreba: De ce vrei si ne faciniqte lecfii clinice? Nu ne sunt oare de ajuns lecfiile ce ni le fac profe-sorii de clinici?

Desigur ci aceste lecfii, primite de la profesorii D-voastri, sunt Iarigoare suficiente; ele constituie un fel de clinici clasici, pe care oricemedic e dator s-o cunoasci.

Ceea ce v[ aduc eu sunt ideile personale ale unui om de geniu carc,nemulfumit cu rutina gi cu obscurit{file clasicismului medical, a cllditmedicinei, piatri cu piatri., un palat miref, cu ferestre largi qi lumi-noase, in care se vede clar.

Acest om este LnNcsnpRux.

$i ca si gtifi cine este LeNcpREAUx, e de ajuns si vi spun c6. ome-nirea n-a avut niciodatd. un medic mai mare ca ddnsul.

Vi miri mult cuvintele mele!intr-adevir, acest nume nu l-afi intAlnit decAt rareori in cirfile de

medicini gi aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunfat inainteaD-voastri.

Vefi zice poate ci admirafia mea se explici prin imprejurarea ciam fost crescut la qcoala acestui maestru. Dar pietatea elevului se afliaici in fala datoriei profesorului, care trebuie si-gi cAntireasci toatevorbele ce rostegte gi si probeze tot ceea ce afirmi.

Dr Nicolae C, PAULESCU

Ei bine, Domnilor, repet sus Si tare cd medic ca LtNctnrAux n-a

maifost altul, $i aceastl afirmalie o voi demonstra, cu probe palpabile'

in lecfiile viitoare.Pentrumoment,refinelifaptulci,niciinaintedeLeNlcense-

ux, printre medicii celebri, ca LnNNrc, TnousseRux, RAYER - nici

in timpul siu, printre colegii sii renumifi, ca CnRncot' PoIAIN'

BoucHenn - gi nici printre medicii altor firi, ca BnIGHT' AootsoN'

VtncHow, nu gisim pe nimeni care si-l egaleze, ca observator firiseamin qi ca spirit qtiinlific extraordinar2

El singur "

i.r1"1". importanfa noliunii de cauzi qi a pus medicina

pe drumul unei adevirate qtiinfe.

Pot zice ci Lancereaux a fost pentru medicini ceea ce Creuoe

BrnuRnp a fost pentru fiziologie, ceea ce Pnsreun a fost pentru

microbiologie.Iati omul ale cirui idei vin si vi le impirtiqesc'

LeNcpneaux, murind, mi-a lisat mie greaua povari de a duce la

bun sfirgit o carte3, de o importanfl capitalS', pe care n-a avut vremea

s*o termine. in acelaqi timp, mi-a dat Ei sarcina morali si fac cunos-

cuti lumii opera lui, care e imensi.Dar, o asemenea moqtenire e peste puterile mele' Aici' in Bu=

curegti, mai ales, sunt ca intr-un pu!' OricAt voi strigl' nu mS va

auzi nimeni.Voi face gi eu ce voi Putea.Din fericire vi am pe D-voastri, care suntefi ln stare si vi pasi-

onafi, - dupl cum --"- pasionat qi eu - pentru adevirul qtiinfific'

Vom organiza astfel o falangi romAneascl, ce va merge si arate Fran-

1ei cir cel mai mare d.intre medicii lumii estefi'ul ei, - fiu oropsit' cici'

din nenorocire, n-a fost infeles.

AmdegAndsivivorbescanulacesta,maiintii,despreafecliunilerinichiului, - $i pe urml despre afecliunile cordului Ei ale vaselor (ar-

tere/vene qi limfatice), - subiecte asuPra cirora LeNcsnEnux a lisat

lucriri nepieritoareDar,pentruapricepebineafecliunilerinichiului,trebuiesSincep

prin a ve d"scrie niqte sindroame ca albuminuria' ca uremia' - sin-

iro"-" oarecum intinerite prin cercetiri flcute in laboratorul meu..'

dac[ adevirul mai are trebuin![ de intinerire'

Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

Aceste sindroame vor face subiectul lecfiilor viitoare.Pentru ast5.zi, dafi-mi voie si vi intrefin, spunAndu-vi citeva cu-

vinte despre spiritul ce se cuvine sd-i tnsufleleascd pe medici, chnd seafld tnfala bolnavilor, tntr-un spital ca acesta in care ne aflim. Dar,ce este un medic? Ce este un bolnav? Ce este un spital?

L

Ce este un medic?Un medic este un om care exerciti medicina.Dar ce este medicina?Medicina este o Stiinld qi, in acelagi timp, o profesie.L. - Ca Stiinfd, medicinastudiazi omul, - qi-l studia zi,intreg, corp

Ei suflet, din punctul de vedere morfologic, fiziologic qi patologic.intr-adevir, medicina, dupi cum gtifi, studiazi;a) - forma corpului omenesc qi a organelor ce-l constituie (ana-

tomia), - structura intimi a acestor organe (histologia), - precum gievolufia qi reproduc{ia individului (embriologia, obstetrica);

b) - fenomenele vitale de nutri{ie gi de relafie (fiziologia)a;c) - bolile generale gi afecfiunile organelor, care tulburi fenome-

nele vitale de ntitrifie gi de relafie (nosologia gi patologia).Prin urmare, medicina studiazi omul qi, singuri printre qtiinfe,

are omul ca unic obiect al studiului ei.Ce e mai mult, - medicina, fiind o gtiinfi cu aplicafii practice, are

meritul de a pleca numai delafapte pozitive; ea nu urmeazd. sistemesau utopii, care fiind intocmite pe o cunoqtin{i imperfectd. a omului,nu servesc decAt si induci lumea in eroare.

Medicina cunoagte deci tn mod real omul; ea ar trebui si fie prin-cipala bazi a f,Io zofi. e i.

2. - Caprofesiq medicina servegte pe om:a) - prin rgiend, ce-l protejeazi de boli;b) - prin terapie, ce-i alini durerile qi cautd si-l vindece sau, cel

pufin si-i evite moartea.Dar nu e numai atit.Profesia unui medic il oblign si se devoteze pentru cei ce suferi qi,

de multe ori chiar, si-qi rigte viafa pentru a scipa pe aceea a altor". in

Dn Nicolae C' PAALESCU

ce alti profesie se gisegte abnegayia absolutd. de sine, pe care medicina

o impune celor ce o exerciti?iste evident deci ci, dintre toate profesiile, medicina este cea mai

binefd.cd.toare.b"t, * in plus, - medicul, prin profesia sa, devine prietenul qi

chiar confideniul celor ce suferi, - bogafi sau siraci, tineri sau bitrAni,

- care-l asculti gi se supun orbeqte la prescripfiile lui. ori, cum un

medic instruit cunoagte instinctele 9i prin urmare qi patimile, ii este

ugor ca, - prin grai 9i prin exemplu, - si poatl si lumineze omenirea qi

,a-i irrdr.r.rr""u ed.,c"qia sociali, care combate aceste patimi, - adici

si rispindeasci principiile adeviratei morale qtiinfifice'

Astfel, pirintele medicinei, HrpocnRrr, a avut dreptate si zici;

,,scopul final al medicinei nu este numai si vindece sau si previni

bolile, - ci inci sir perfeclioneze pe oameni 9i si-i facl mai ferici[i,

ficAndu-i mai buni'lMedicul trebuie deci si fie, in acelaqi timP, un savant care iubegte

din tot sufletul qtiinfa medicali, adici gtiinfa omului; si fie o fiinlicare se jertfefte pentru allii, pini la moarte qi, in sfdrqit, si fie un in-

vi{itor al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei... 9i aqa ar fiin realitate, daci confrafi nedemni n-ar fi deschis tarabi in templul

sacru al medicinei.Acum in{elegefi inalta demnitate a profesiei medicale 9i respectul

ce i se d[ din toate parfile . ,,CinsteSte pe medic" zice Biblia,"' ,,cici ai

trebuin$ de el'i

u.

Dar, ce este un bolnav?Un bolnav este un individ in al cirui organism s-au produs, - sub

influenfa unei cauze patogene, - tulburiri ale funcfiilor vitale de nu-

trifie sau de relafie, tulburiri care-i pot ameninfa existenfa.

Sunt bolnavi care, fiind siraci, nu pot si-pi procure ingrijiri me-

dicale, gi din cauza bolii nu mai sunt in stare si-gi agoniseasci nicimicar cele necesare pentru intrefinerea viefii.

Astfel de bolnavi, - care ar pieri daci ar fi plrisifi, - vin la spital.

in asemenea condilii se afli, de pildi, un dulgher care, cizAnd de

pe o scheli, gi-a frint o mAni sau un picior, - un firan care, lovit de

Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

pelagri, gi-a pierdut minfile; - un oriqean care, dobordt de tifos, zacein neqtire timp de trei siptimAni.

Dar, alituri de lucritorul cdzut de pe scheli qi victimd a muncii,- alituri de {iranul qi de oriqeanul, victime de multe ori ale unei or-ganiziri sociale defectuoase, - veli intAlni la spital indivizi - qi inci inmare numir - victimele propriilor lor patiml (adici ale instinctelordeviate de la adevdratul lor scop), - indivizi care inspiri scArbi gi carepar a nu fi demni de nici un interes.

Vefi intAlni bunioari pe belivul care, nevrind si-qi infrineze poftade bduturi, arunci in ghearele cArciumarului tot ce agoniseEte, pAni qihrana copiilor lui; - care invenineazi viafa unei nenorocite sofii; - ca-re-qi dezonoreazi pirinfii; - care e ruqinea familiei gi plaga societifii;- qi care sfirEeqte in imbecilitate, daci ofticas, dreapta pedeapsi a uneiasemenea sinucideri, nu a venit sd scurteze o existenfi degradanti.

Vefi gisi, de asemenea, pe desfrdnatul care, nepricepdnd saubitindu-gi joc de importanla instinctului genital, al cirui scop estereproducerea, - nu vede intr-insul decit un mijloc de a-gi procuragAdilituri plicute qi abuzeazi de actele generirii, pAni devine tabetic6,sau contracteazi boli, pe care poporul le numegte, cu drept cuvAnt,ruginoase.

Si oprim aici aceasti enumerafie dezgustitoare.Dar, in spital, vefi mai descoperi gi oameni de alte nafii, ca unguri,

greci, ovrei... nafii chiar dugmane noui qi care duc in contra noastri,unele, o lupti pe viafi sau pe moarte.

Or, tofi aceqti oameni, - buni sau rii, virtuogi sau viciogi, conafi-onali sau inamici, - primesc in spital aceleagi ingrijiri, firi si se finiseami de meritele sau de nemernicia lor.

Care este explicafia acestui fapt?N-am putea oare si-i distrugem pe acegti bolnavi, sau cel pufin

si ne scipim de cei viciogi, care sunt o povar6. pentru societate gi decei de alti nafie, care sunt un pericol pentru neamul romAnesc?

in antichitate, pe timpul romanilor, sclavii bolnavi, care nu maiputeau servi stipanilor, erau abandonafi intr-o insuli, unde mureaude foame.

De altminteri, chiar faimoasa lege, zisi naturali, a lui Denwrx,lupta pentru trai, ne invitd si nu-i crufim pe bolnavi - care trebuiesi fie suprimafi ca nigte concurenti cizufi * cdci in aceasti luptd nu

Dr. Nicolae C, PAULESCU

supraviefuiegtedecitceltare,adicicelsinitos,pecAndceislabi,adicicei bolnavi, sunt condamnafi si piari'

Homo, homini,luPus!v_am aritat, insi, altidati, ci aceasti hidoasi lege nu existd tn

naturd,ci numai in mintea smintiti a citorva atei materialigti'

Dar, imi vefi zice: oamenii, ca qi animalele' au un sentiment

instinctiv de compitimire, de mili, pentru semenii lor ce suferi'

Ei bine, acest sentiment, intens pentru membrii familiei, slibeqte

dinceincepentrumembriitribuluigiainafieigiajungesifieaproapenul pentru membrii omenirii - 9i atunci se numeqtef lantropie'

in tot cazul, mila nu exista pentru vicioqi 9i mai ales Pentru duqmani'

- prin urmare instinctul mili nu a putut prezida la alcituirea spitalelor.

Atunci, care este cheia acestei enigme?

tII.

Si limurim 9i nofiunea de sPital'

Ce este un sPital?

Un spital "riu,rt

aqezimdnt, - fundat de o persoani sau de o aso-

cialie de persoane, - in care bolnavii siraci gisesc, gratis' ingrijirile

medicale de care au trebuinfl, precum qi tot ce le este necesar pentru

intrefinerea viefii, in timpul bolii lor'

Este evident ci orice spital trebuie si aibi o clidire care si in-

deplineasci anumite condiiii de dispozifie generali 9i interioari, de

""iirir", de incilzit etc., - si posede un mobilier convenabil, si dispu-

n5 de venituri suficiente pentru a Putea face fafi, in mod larg, la toate

necesitifile bolnavilor, si aibi un Personal medical gi infirmier instruit

qi devotat.Dar de cind existi sPitalele?

Institufia spitalelor este de dati relativ recenti. Numeroase cerce-

tiri istorice qi arheologice arati ci in vechime n-au existat spitale.

intr-adevir, iati ce zice in aceasti privin{i, intr-o lucrare bine

documentati, un autor a cirei competenfi este incontestabiliT:

,,Niciun stabiliment public, destinat in mod special gi unic bolna-

vilor, nu pare si fi existat in anticul Egipt"'

,,De asemenea, nu se giseqte nici o urml de institulii ospita-

liere la evrei... Bolnavii gi infirmii se adunau sau erau transportali

Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

in piefele publice,lingi piscine, la rispintii sau sub portice, pentru a

primi sfaturi de la trecltori - care au suferit ei inqiqi sau au vizut pe

allii suferind de o asemenea boali'iAceleaqi lucruri se petreceau qi la alte popoare vechi, bunioari la

Mezi,la Perqi..l'

,,in India, spitalele erau cu totul necunoscute..i'

,in China, nu numai ci in secolele trecute n-au existat spitale, darnu se gisesc inci nici astizi'l

,,Oraqele Greciei posedau mai toate, sub numele de Geroniae,de Gerusiae, edificii publice unde bitrAnii, care aduseseri serviciieminente patriei, erau intrefinufi pe socoteala Statului. Cynosar-gul era locul unde erau aduna{i copii abandonafi; iar Xenodochul,deschis tuturor striinilor, nu primea decAt oameni sinitoqi. Darniciieri nu este ficuti vreo menfiune despre edificii destinate inmod special bolnavilor'l

,,Pini in primele secole ale Erei cregtine, romanii, ca qi grecii,n-au avut spitale"s.

Mai tirziu, ,,atunci cind religia lui Hristos veni si spuni omuluici o fiinli omeneasci ce suferi este un frate ce trebuie alinat, - numaiatunci, fu posibil si se creeze adevirate spitale'l

,,Spitalele sunt o inspirafie a cariti{ii creqtine"e.inci de pe la jumitatea secolului al III-lea gi mai ales in secolul

al IV-lea, incepuri, atit in Orient cAt gi in Occident, si se ridice azileunde erau adipostifi gi nutri{i infirmii siraci.

Dar, primul spital pentru bolnavi a fost fondat la Roma, in anul380 sau 381, de o pioasi femeie creqtini, Fabiola, ale cirei fapte bunene-au fost transmise prin scrierile SfAntului leronimro.

Pe la aceeagi epoci (anul 372), SpANrul VASTLE, Episcopul Ceza-reei Cappadociei, zidi la porfile acestei cetifi un azil celebru unde se

primeau gi se ingrijeau bolnavii, ,,indati ce iegi din cetate, - zice SfintulGnreonr DIN NAZIANZ,TI - vezi un orag nou, care este sanctuarulpietnfii. Acolo boala, indurati firi murmur, pare a fi o incercarebinecuvintati; acolo caritatea strdluceSte in operele sale".

Mai tirziu, sub impiratul fusrrNreu gi sub urmagii sii, asemeneaazile se inmulliri in Orient, - qi tocmai pe la sfArqitul secolului alVl-lea apiruri spitale gi in Occident. Mai intii ca anexe ale biserici-lor gi ministirilot apoi ca stabilimente de sine stititoare.

10 Dr. Nicolae C. PAULESCU

Din aceste fapte istorice rezulti ci:Spitalele n-au existat tn antichitate; ele au apdrut tn primele se-

cole ale erei creStine gi sunt efectele caritifii.

Dar ce este Caritatea?Caritatea este un act voluntarlz, a cirui formuli a fost enunfati

astfel de citre Iisus Hristos: ,,Iar cind va veni Fiul omului intru slava

sa... El vazicecelor de-a dreapta Lui: venifi, binecuvintafii Parintelui

Meu, de moqtenifi impirifia cea gititi voui de la intemeierea lumii.Cici... bolnav amfost Si M-a{i ingriiit,

Atunci vor rispunde Lui drepfii, zicAnd: Doamne... cAnd Te-am

vizut bolnav gi am venit la Tine?

$i rispunzind impiratul va zice lor: Adevir zic voui, intrucAt afi

ficut unuia dintre aceqti frafi ai Mei prea mici, Mie Mi-afi ficut"r3.Cu alte cuvinte, Dumnezeu vrea ca iubirea, ce-I datoreazi oamenii

si se reverse asupra bolnavilor siracila. $i, intr-adevir, acesta este sin-

gurul mijloc efectiV de care dispun oamenii, ca s6-gi manifeste iubirea

citre creatorul lumii, citre Autorul viefii lor, - $i si ina\e astfel aceasti

iubire pAni la Acela Pe care nu-L pot atinge gi care n-are trebuinfi,pentru El insu$i, de binefacerile lor... circi El este Binele inf.nit.

Din aceasti sentinfi au risirit spitalele.

FerrolA, SpAurur VAsIt E, Precum gi impirafii, prinfii qi oameni

bogagi, care au fondat spitale, n-au ficut decAt si puni in practicipreceptul caritif ii creqtine.

Originea ideii de spital fiindu-ne acum cunoscuti, si ne intoarcemla intrebarea noastri: Care este spiritul ce trebuie si existe intr-unspital?

Sunt unii medici de spital, cupizi qi avari, care, - sacrificind totulpentru clientela lor particulari., - negltieaz5 bolnavii care nu le potpleti $i fac, la spital, vizita in citeva minute, galopAnd pe dinainteapaturilor.

Sunt algi medici de spital, orgolioSi, cirora li se pare ci spitalelesunt ficute pentru ei, qi-i consideri pe bolnavi ca pe niqte obiec-te de studiu. Ei sunt mulfumili cAnd primesc un caz interesant,asupra ci.ruia vor putea si faci o comunicare la o societate savanti

Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

sau si-gi publice observafia intr-o gazeti medicali, - dar resping sau

nu se ocupi de sirmanul bolnav, care nu prezinti decit un caz banal,ce nu poate fi exploatat in profitul gloriei lor.

Din fericire, asemenea monqtri sunt rari.Mai sunt Ei medici de spital cirora, in lipsa unei educafii creqtine,

li s-a atrofiat fibra idealului gi au cizut in indiferenfd., devenind pur gi

simplu niqte funclionari adici un fel de trintori care, pentru o leafi cAt

mai grasi, fac cit pot mai pufin.Acest soi de medici parazifi roiesc pretutindeni gi constituie o

adevirati plagi sociali.D-voastri, insi, si nu urmafi aceste picitoase exemple.CAnd vefi intra in vreun spital, dezbricafi-vi de patimile de

cupiditate qi de orgoliu, lepida{i gi trinddvia qi dafi-vi cu totul bolna-vilor, - cirora si le fi1i recunoscltori daci, ingrijindu-i, vi vor permitesi vi instruifi.

$i daci voi{i sI fiti perfecpi, culegefi fructele ce se vor dezvolta dinsimAnfa ce am semi,nat astizi in sufletele D-voastri, tinere qi generoa-se, - qi, urmAnd preceptele caritifii, ingrijifi pe bolnavul mizerabil, - nucape un om, nu cape unfrale ce suferl * ci ca pe insugi Dumnezeu.

Acesta este spiritul ce trebuie si domneasci intr*un spital.

11

12

LEGISLATII RELIGIOASE

(Urmare15)

Dupi legislalia cregtinS., au venit alte doui legislafii religioa-se, - Coranzl musulmanilor Ei Talmudul ovreilor, - legislafii caresunt potrivnice moralei lui Hristos qi care au pretenfia si lecuiascS

relele omenirii.Si examinim deci, ce prescriu aceste coduri de legi impotriva

patimilor de proprietate Si de dominafie.Vom incepe prin Coranr6.

CORANUL

Pe la sfArqitul secolului al Vl-lea, dupi Hristos, apiru in Arabiaun legislator, numit MAHoMrr, care, - pretinzind ci,se sprijini pe

Biblie (din care cunoqtea imperfect anumite pnr$) qi pe Evanghelie (pe

care o ignora aproape cu totul), - didu arabilor o legislafie religioasi,,,Coranul" sau ,,Alcoranul'i legislafie pe care pe urmi, voi s-o intindiasupra intregii omeniri.

Acest,,Alcoran" ar fi fost destinat si inlocuiasci cu folos legislafi-ile ovreiasci pi cregtineasci.

,,Cu voia lui Dumnezeu, ingerul Gabriel [i-a inspirat Alcoranu],care confirmi vechile scripturi (Biblia qi Evanghelia) qi care conducepe cei buni pe calea mintuirii"l7.

Astizi, dupi 12 veacuri de existenfi, legea lui MeHouET este

urmati de peste doud sute de milioane de oameni, - adici de o buniparte din Europa, de o treime din Asia gi de jumitate din Africa.

Se inlelege uqor importanfa enormS. ce o prezinti pentru noiaceasti legislafie.

Si studiem deci Alcoranul, - din punctul nostru de vederebiologic, - gi si-i punem in evidenti prescrip(iile, in ceea ce priveqtepatimile de proprietate Si de dominalieLs

Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria

I. - Patima de proprietate

a) - in nafie. - inci de la inceputul carierei sale, ManoMrt, incapul unei bande de arabi care ii sunt credincioqi, sivdrqi mai multeexpedi$i armate (in numir de 27) gi, dupi noui ani de lupte sAngeroa-

se, puse mAna pe Meccale.in acest timp, el duce o viafi de adevirat bandit, infocat la jaf 9i

lacom la impirfirea prizilor.,,Dumnezeu vi poruncegte si dafi Profetului o parte din prada ce

o vefi lua de la duqmani, - at6.t din cai qi din cimile, cit qi din celelalte

lucruri jefuite"2o.

Califii, urmaqii lui Mahomet, il luari ca exemplu 9i organizari oputere militari, care nu avea alti finti decAt cucerirea2r'

De la Mecca, secta se intinse asupra Arabiei intregi, - 9i pe urminivili, de jur imprejur, in {iri din ce in ce mai depirtate, cu tendinfa

de a se face stlpAni pe toatd. suprafala pdmdntului.Islamismul propagdndu-se numai prin arme, e lesne de infeles

ci, in aceste condilii, teritoriile nafiilor, cu care musulmanii veneau

in contact, deveneau o pradd rdvnitd qi cideau in mAinile lor, in urma

unui rizboi nenorocit.Astfel s-a intAmplat cu nenumirate !iri, incepAnd cu Persia, tre-

cdnd prin Peninsula Balcanici qi prin Africa de Nord 9i ajungAnd pAn[

in Spania.

|aful era atunci un obicei, ba, ceva mai mult, sultanii 9i paqalele

lor, sugeau, peste tot, ca strigoii, singele popoarelor creqtine invinse,

pe care Ie administrau.Pretutindeni, arabii qi mai cu seami turcii, au siricit astfel, pdni

la cea mai neagri mizerie, fS.rile care, ca a noastri, au avut nenorocirea

si le cadi in gheare.

b) - in trib qi in familie, dreptul de proprietate este absolut qi

exclusiv. Menorvmt interzice frauda sau inqeldciunea'

,,CAntirifi cu cintare drepte, misurafi cu mlsuri bune qi nu refi-

nefi nimic de la aproapele vostru"22.

,,Nu corupefi pe judecitori prin daruri qi plocoane pentru ca simincafi, cu riutate, averea altuia"23.

El condamn 5, zgd.rcenia,

I3