Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în …...Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale...
104
Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunităţi multietnice din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru din România Cluj-Napoca 2011
Transcript of Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în …...Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale...
Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunităţi multietnice din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi
Centru din România
Cluj-Napoca
2011
2 | P a g i n a
Autori:
Mircea Comşa, sociolog
Olimpia Moșteanu, coordonator cercetare
Au mai contribuit: Gábor Ádám, Amelia Gorcea, Zsuzsanna Kovács, Constantin Slave
Mulţumim celor 24 de operatori care au colectat datele din teren: Mihaela-Aurelia ACHIM,
Zoltán BALLA, Teodora-Aurora BREBENARU, Titel-Gheorghe CAOŞAN, Aurora-Gianina
CHIRILĂ, Iuliana DEZSŐ, Adina-Viorica FĂRCAȘ, Marius-Emil FĂRCAȘ, Cristina
GÁSPÁR, Beáta GLATZ, Péter-Florin HAJNAL, Kinga KEREKES, László LÁZÁR, István
MÁGORI, Emilia-Carmen MITRICIOIU, Daniel-Eugen POGĂCEAN, Adina POP, Carmen-
Mihaela POP, Rodica POP, Vasile POPOVICI, Alin Costel PRUNEAN, Roberta-Ileana
SZABÓ KŐVÁRI, István SZABÓ, George-Claudiu TOGOR. De asemenea, mulţumim
persoanelor din cele 48 de localităţi evaluate, care au avut amabilitatea să participe la
ancheta de teren și la interviuri.
Material publicat în cadrul proiectului „Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în
comunităţi multietnice din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru din România”
cofinanţat din Fondul Social European prin Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, „Investește în oameni!”, editat de Centrul de Resurse pentru
Diversitate Etnoculturală şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului
României.
Februarie 2011
ISBN 978-973-7670-11-3
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii
Europene sau a Guvernului României.”
www.edrc.ro
3 | P a g i n a
CUPRINS
Lista graficelor......................................................................................................................5
Contextul cercetării şi obiectivele proiectului ........................................................................7
Metodologia cercetării........................................................................................................11
Metodologia folosită pentru identificarea comunităţilor (lista largă) .................................11
Metodologia folosită pentru identificarea comunităţilor (lista restrânsă) şi evaluarea
necesităţilor şi resurselor/oportunităţilor la nivel local .....................................................15
Fişa localităţii ..............................................................................................................15
Ancheta ......................................................................................................................16
Interviul .......................................................................................................................17
Bugetul de timp alocat culegerii datelor (la nivelul fiecărei comune) ...............................18
Diagrama logică a activităţilor de cercetare ....................................................................18
Pregătirea cercetării ....................................................................................................18
Prezentarea şi discutarea rezultatelor anchetei ..................................................................21
Introducere .....................................................................................................................21
Experienţe de muncă, meserii cunoscute şi căutarea unui loc de muncă........................24
Cursuri de calificare urmate ............................................................................................33
Activităţi economice pe cont propriu şi afaceri ................................................................39
Capital social ..................................................................................................................41
Bunuri şi venituri .............................................................................................................43
Prezentarea și discutarea rezultatelor interviurilor ..............................................................47
Introducere .....................................................................................................................47
Analiza rezultatelor .........................................................................................................48
Principalele probleme ale comunităţii ..........................................................................48
Principalele probleme ale cetăţenilor ..........................................................................50
4 | P a g i n a
Identificarea surselor de venit ale populaţiei................................................................52
Oportunităţile pieţei muncii..........................................................................................54
Resursele şi oportunităţile pentru dezvoltare existente la nivel local ...........................56
Identificarea activităţilor de economie socială care ar putea fi dezvoltate....................57
Posibile piedici în calea dezvoltării unor activităţi de economie socială .......................58
CONCLUZII .......................................................................................................................60
ANEXE...............................................................................................................................68
ANEXĂ Chestionar încadrare/screening a persoanelor din categoriile ţintă....................68
ANEXĂ Chestionar de evaluare......................................................................................69
ANEXĂ Listă surse venit.................................................................................................75
ANEXĂ Fişă de eşantionare ...........................................................................................76
ANEXĂ Fişă comună......................................................................................................77
ANEXĂ Ghid de interviu .................................................................................................78
ANEXĂ Format utilizat pentru transcrierea interviurilor ...................................................81
ANEXĂ Instrucţiuni pentru operatorii de teren.................................................................82
ANEXĂ Grilă de analiză pentru cercetarea calitativă ......................................................87
ANEXĂ Lista comunelor şi satelor în funcţie de numărul de situaţii care intră în grupurile
ţintă ................................................................................................................................91
ANEXĂ Situaţie comparativă pe categorii de gen, vârstă, regiune, judeţ ......................100
ANEXĂ Cerinţele şi durata obţinerii unor calificări ........................................................103
5 | P a g i n a
Lista graficelor
Grafic 1: Cea mai importantă problemă la nivelul comunei .................................................21
Grafic 2: Satisfacţia relativ la traiul personal .......................................................................22
Grafic 3: Satisfacţia relativ la diferitele domenii ale vieţii .....................................................22
Grafic 4: Nivelul educaţional al respondenţilor....................................................................23
Grafic 5: Calificări/diplome obţinute în urma educaţiei şcolare formale...............................23
Grafic 6: Rolul perceput al educaţiei şcolare în găsirea unui loc de muncă.........................24
Grafic 7: Ponderea respondenţilor care au un loc de muncă plătit şi caracteristicile acestuia
...........................................................................................................................................24
Grafic 8: Ocupaţia actuală a respondenţilor care au un loc de muncă ................................25
Grafic 9: Ponderea respondenţilor care au avut vreodată un loc de muncă plătit şi
caracteristicile acestuia ......................................................................................................26
Grafic 10: Ocupaţia anterioară a respondenţilor .................................................................27
Grafic 11: Căutarea unui loc de muncă: intenţii, acţiuni, disponibilităţi ................................28
Grafic 12: Meseriile cunoscute: numărul şi tipul acestora ...................................................30
Grafic 13: Ponderea locurilor de muncă vacante în funcţie de tipul ocupaţiei .....................31
Grafic 14: Meşteşugurile cunoscute ...................................................................................32
Grafic 15: Istoric de navetă şi existenţa cărţii de muncă în rândul celor care au avut cândva
un loc de muncă plătit ........................................................................................................33
Grafic 16: Cursuri de calificare: incidenţă, număr cursuri urmate, număr cursuri finalizate..33
Grafic 17: Calificările dobândite în urma absolvirii cursurilor urmate...................................34
Grafic 18: Utilitatea percepută a calificărilor obţinute pentru găsirea unui loc de muncă.....35
Grafic 19: Cursuri de calificare urmate în prezent: incidenţă şi tipuri de calificări ................35
Grafic 20: Intenţia de a urma un curs de calificare în viitor..................................................36
Grafic 21: Posibile piedici în urmarea unui curs de calificare ..............................................37
Grafic 22: Calificări/meserii dorite a fi învăţate la cursurile de calificare..............................38
Grafic 23: Existenţa unei afaceri/activităţi economice pe cont propriu şi caracteristicile
acesteia .............................................................................................................................39
Grafic 24: Intenţia de a dezvolta în viitorul apropiat o afacere/activitate economică pe cont
propriu şi caracteristicile acesteia ......................................................................................40
Grafic 25: Dispoziţia de a se implica în asociaţii şi activităţi economice locale ...................41
Grafic 26: Nivelul încrederii generalizate ............................................................................42
Grafic 27: Apartenenţa asociativă ......................................................................................42
6 | P a g i n a
Grafic 28: Implicare social-civică şi voluntariat ...................................................................43
Grafic 29: Posibilităţi de auto-consum ................................................................................43
Grafic 30: Surse de venit ....................................................................................................44
Grafic 31: Copii în întreţinere..............................................................................................45
Grafic 32: Contact cu străinătatea ......................................................................................45
Grafic 33: Structura respondenţilor în funcţie de variabilele care definesc grupurile ţintă ...46
7 | P a g i n a
Contextul cercetării şi obiectivele proiectului
La iniţiativa Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală şi a
Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, în perioada iunie
2010 – mai 2013 se desfăşoară proiectul „Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în
comunităţi multietnice din Regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru din România”, co-
finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă promovarea
incluziunii sociale prin facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile
din regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru.
Proiectul îşi propune realizarea următoarelor obiective specifice:
1. Analizarea necesităţilor, resurselor şi oportunităţilor din regiunile Centru şi Nord-Vest
pentru promovarea economiei sociale la nivelul grupului ţintă;
2. Crearea a 36 de grupuri de iniţiativă funcţionale la nivelul a 36 comunităţi multietnice din
regiunea Centru şi Nord-Vest;
3. Îmbunătăţirea accesului a 720 de persoane aparţinând grupurilor ţintă la educaţie şi pe
piaţa muncii prin activităţi de calificare, certificare, consiliere şi asistenţă acordată
membrilor grupurilor create;
4. Promovarea unui mediu inclusiv la nivel local, care să încurajeze parteneriatul public-
privat în domeniul economiei sociale, mobilizând lucrătorii sociali din 36 de Primării
(serviciile de asistenţă socială) prin organizarea unor sesiuni de formare şi a unor întâlniri
de lucru cu grupurile ţintă şi reprezentanţi ai sectorului privat;
5. Îmbunătăţirea comunicării interetnice la nivelul celor 36 de comunităţi, prin facilitarea
participării la activităţi a etnicilor romi, români şi maghiari, pe tot parcursul proiectului.
Dintre obiectivele specifice prezentate, componenta de cercetare sociologică
vizează cu precădere primul obiectiv, respectiv analiza necesităţilor, resurselor şi
oportunităţilor din regiunile Centru şi NV pentru promovarea economiei sociale la nivelul
grupului ţintă. Pentru atingerea acestui obiectiv am aplicat o metodologie de cercetare care
combină analiza secundară a datelor, interviul şi ancheta. Prima metodă se referă la analiza
unor date statistice culese anterior în cadrul mai multor cercetări şi urmăreşte să identifice
8 | P a g i n a
pe baza mai multor criterii o listă mai largă de comunităţi în care obiectivul general al
proiectului e realizabil. Prin intermediul unor informaţii statistice specific, culese la nivelul
populaţiei generale, dar mai ales la nivelul categoriilor ţintă ale proiectului, ancheta vine să
completeze informaţia necesară selecţiei comunităţilor, furnizând o diagnoză asupra
situaţiei socio-economice a locuitorilor acestora. Prin intermediul interviurilor cu o serie de
lideri locali s-a urmărit detalierea rezultatelor obţinute în urma cercetării cantitative,
evaluarea necesităţilor, resurselor şi oportunităţilor la nivelul fiecărei comunităţi, din
perspectiva liderilor locali, precum şi restrângerea listei de localităţi în care se vor desfăşura
activităţi de facilitare, consiliere pentru ocupare şi consultanţă în vederea dezvoltării unor
activităţi generatoare de venit.
Cele mai multe state europene se confruntă cu probleme cauzate de evoluţii
economice negative, creşterea şomajului şi incapacitatea de a crea locuri de muncă pentru
categoriile vulnerabile. O posibilă soluţie care să contribuie la integrarea sau reintegrarea
pe piaţa forţei de muncă a persoanelor cu risc de excluziune socială (persoane cu
dizabilităţi, persoane aparţinând minorităţilor, femei aflate în situaţii de risc, tineri
dezinstituţionalizaţi etc.) este considerată a fi economia socială. Cele mai multe definiţii ale
acestui termen arată că iniţiativele asociate economiei sociale apelează la instrumente
economice pentru atingerea unor scopuri sociale.
Potrivit „Cartei principiilor economiei sociale” (2002) economia socială include
organizaţii cum sunt cooperativele, organizaţiile de într-ajutorare, asociaţiile şi fundaţiile.
Aceste întreprinderi sunt active în domenii precum protecţia socială, serviciile sociale,
sănătatea, băncile, aSigurările, producţia agricolă, serviciile de proximitate, educaţia,
cultura, sportul şi activităţile recreative. Următoarele idei au la bază caracteristicile
prezentate de Cartă ca fiind specifice economiei sociale:
• Individul şi aspectele sociale primează în faţa capitalului;
• E importantă participarea voluntară şi deschisă;
• Toţi membrii trebuie să aibă control în cadrul unei activităţi desfăşurate în sfera
economiei sociale;
• Solidaritatea şi responsabilitatea trebuie să fie prezente în cadrul unor asemenea
activităţi;
• Interesele membrilor e bine să aibă în vedere şi interesul general;
• Entităţile create în spiritul economiei sociale vor fi autonome şi independente faţă de
autorităţile publice;
• Câştigul financiar al activităţilor economice e folosit în beneficiul membrilor, dar şi pentru
dezvoltarea durabilă a comunităţii.
9 | P a g i n a
Unii autori1 consideră că o întreprindere socială este în acelaşi timp o companie, o
instituţie socială şi o organizaţie neguvernamentală (ONG). Natura sa ca şi companie se
reflectă în producţia de bunuri şi servicii, dependenţa de piaţă şi nevoia de capital fix şi
mobil. Aceşti factori solicită o abordare de tip afacere. Este o instituţie socială întrucât
prezintă responsabilitate socială în ceea ce priveşte participarea la furnizarea serviciilor
publice. Statutul de ONG provine din funcţionarea democratică, participarea membrilor la
luarea deciziilor şi implicarea voluntarilor.
Diverse organizaţii neguvernamentale sau instituţii publice sprijină prin proiecte
dezvoltarea unor întreprinderi sociale care să contribuie, la rândul lor, la dezvoltarea
economică a unor comunităţi dezavantajate. În România, în cadrul Programului Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (www.fseromania.ro), cu sprijinul financiar al
Fondului Social European, unul dintre principalele mecanisme prin care Uniunea
Europeană sprijină integrarea pe piaţa muncii şi incluziunea socială a grupurilor
defavorizate, se află în desfăşurare o serie de proiecte care promovează economia socială
(www.fonduri-ue.ro). Acestea acoperă o gamă largă de teme, pornind de la ocuparea forţei
de muncă, educaţie, până la crearea de întreprinderi sociale şi dezvoltarea spiritului
antreprenorial.
Proiectele desfăşurate în domeniul economiei sociale îşi propun să contribuie la
crearea unor întreprinderi sociale administrate de către persoane aparţinând unor categorii
dezavantajate sau a unor forme de organizare care să ofere acestora locuri de muncă.
Întreprinderile sociale sunt definite ca fiind acele strategii de autofinanţare care2: presupun
comercializarea unui produs sau a unui serviciu într-o manieră sistematică, responsabilă şi
profesionistă; sunt concepute pentru a amplifica impactul social al organizaţiilor şi/sau
pentru a genera venituri durabile care contribuie la promovarea misiunii organizaţiei;
necesită evaluare şi planificare profesionistă a afacerii.
Ţinând seama de strategiile economice care se referă la capacitatea de a genera
venit, economia socială construieşte pornind de la principiile solidarităţii şi sustenabilităţii.
Activităţile specifice economiei sociale ar trebui să respecte următoarele criterii3:
1. beneficiile provenind din implicarea în aceste activităţi să se întoarcă spre participanţi;
1 Csoba Judit, Mária Frey, Éva G. Fekete, Márta Lévai, Anikó Soltész, în ”The Social Economy Handbook” (Manual de economie socială), p. 61, disponibil la http://www.szocialisgazdasag.hu/sites/default/files/dokumentumtar/the_social_economy_handbook.pdf (accesat 14.02.2011). 2 www.nest.org 3 Moulaert Frank, Oana Ailenei. 2005. ”Social economy, third sector and solidarity relations: A conceptual synthesis from history to
present” (Economia socială, al treilea sector și relaţiile de solidaritate. O sinteză conceptuală de la origini și până în prezent) în Urban
Studies, 42(11): 2037-2053.
10 | P a g i n a
2. să încerce să răspundă nevoilor celor dezavantajaţi;
3. să încurajeze indivizii să se ajute pe sine;
4. să înlocuiască dependenţa de alţii cu încrederea în sine;
5. să intensifice legăturile existente la nivelul comunităţii.
Recunoscută fiind ca o posibilă soluţie pentru rezolvarea unor probleme sociale,
economia socială nu beneficiază întotdeauna de un cadru adecvat, lipsindu-i reglementări,
politici publice şi, nu în ultimul rând, disponibilitatea sau capacitatea categoriilor
dezavantajate de a contribui activ la bunăstarea lor, a grupului şi a comunităţii din care fac
parte. Cu toate acestea, există exemple care confirmă faptul că economia socială poate
contribui la incluziunea socială a grupurilor dezavantajate, stimulând dezvoltarea unor
activităţi generatoare de venit. Prin urmare, economia socială reprezintă o modalitate care
rămâne să îşi dovedească capacitatea de a integra sau reintegra persoane aparţinând unor
categorii deseori excluse de pe piaţa forţei de muncă din România.
11 | P a g i n a
Metodologia cercetării
Metodologia folosită pentru identificarea comunităţilor (lista largă)
Obiectivul acestei etape îl constituie realizarea unei metodologii de identificare şi
selecţie a unui set mai larg de localităţi potenţiale, în care urmează să se realizeze
activităţile proiectului. Mai precis, se urmăreşte identificarea şi evaluarea a 48 de localităţi în
care obiectivele proiectului sunt realizabile, și din care să fie selectate ulterior 36, în acestea
urmând să se desfăşoare în continuare activităţile proiectului.
Pentru realizarea unei listei mai largi a comunităţilor s-a ţinut cont de specificul şi
obiectivele proiectului. Conform acestora, în alcătuirea listei de comunităţi au fost avute în
vedere cel puţin următoarele input-uri:
1. Grupul ţintă al proiectului este constituit din:
- 75% romi neocupaţi din mediul rural;
- 25% persoane de altă etnie decât roma (români, maghiari etc.) care se află în
următoarele situaţii:
• persoane neîncadrate în muncă care trăiesc din venitul minim garantat,
• familii cu mai mult de 2 copii,
• femei.
2. Judeţele în care urmează să fie implementat proiectul:
- Centru: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu;
- Nord-Vest: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.
3. Numărul loacalităţilor de selectat: 48.
Din cauza faptului că nu există date statistice recente la nivel de localitate relativ la
toţi indicatorii legaţi direct de grupurile ţintă, am fost nevoiţi să adaptăm parţial criteriile de
selecţie a comunelor considerate eligibile şi adecvate pentru proiect. Pentru a creşte
şansele de atingere a obiectivelor specifice ale proiectului am considerat că localităţile în
care urmează să fie derulate activităţile trebuie să îndeplinească într-o măsură cât mai mare
două condiţii generale: (1) să existe suficiente persoane din grupul ţintă şi (2) autorităţile
locale, primăria în special, să fie deschise spre astfel de proiecte (în sensul că au
manifestat anterior un interes crescut pentru dezvoltarea comunei şi au colaborat cu alte
instituţii pentru realizarea unor proiecte locale). Pentru a selecta comunele eligibile am ţinut
cont de următoarele criterii:
12 | P a g i n a
1. numărul4 persoanelor de etnie roma, peste mediană;
2. ponderea populaţiei cu vârsta între 0 şi 17 ani, peste mediană;
3. rata natalităţii (copii născuţi vii la 1000 femei în vârstă de 15-49 ani), peste mediană;
4. ponderea populaţiei care a absolvit şcoala profesională/de ucenici sau gimnaziul,
peste mediană;
5. rata şomajului, peste mediană;
6. ponderea beneficiarilor de ajutor social, în baza Legii Venitului Minim Garantat, peste
mediană;
7. rata sărăciei, peste mediană.
8. nivelul de dezvoltare a comunei, sub mediană;
9. Primăria a oferit în 2009, din iniţiativă proprie, servicii, facilităţi, ajutoare unor grupuri
dezavantajate, altele decât ajutoarele prevăzute de programe naţionale precum
venitul minim garantat sau ajutoarele pentru încălzire;
10. Primăria face parte din cel puţin o asociaţie de dezvoltare inter-comunitară;
11. Primăria a desfăşurat cel puţin un program/acţiune în parteneriat/asociere cu alte
instituţii sau persoane în perioada 2007-2009;
12. Primaria a depus două sau mai multe proiecte de finanţare pentru fonduri europene
nerambursabile în perioada 2007-2009;
13. Primăria are o strategie de dezvoltare locală;
14. Primăria nu a avut restanţe la plata furnizorilor în 2009;
15. Veniturile proprii/locuitor ale Primăriei în 2008, peste mediană.
Indicatorii 1-4 provin din baza „Harta socială a comunităţilor de romi – PROROMI”
(Sandu 2005) care integreaza indicatori din Recensământul din 2002 (INSSE), indicatori
culeşi în cadrul cercetării PROROMI şi indici construiţi în scopul cercetării de faţă. Pentru o
descriere detaliată a metodologiei şi a principalelor rezultate se poate consulta raportul
cercetării „Roma social mapping”.5 Indicatorii 5-6 şi 8-15 provin din baza „Accesul
autorităţilor locale la fondurile europene” (ICCV, INSSE şi CERME 2009), iar indicatorul 7
este construit de Dumitru Sandu şi specialişti ai INSSE pe baza unor date din 2007-2008, la
nivel de comune.6
4 Numărul de romi dintr-o comunitate a fost estimat pornind de la surse multiple: Recensământul INSSE din 2002, cercetare „Harta socială a comunităţilor de romi – PROROMI” (2005) şi cercetarea „Accesul autorităţilor locale la fondurile europene” (2009). 5 Raport privind cercetarea problematicii rome, disponibil la http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/Roma_Social_Mapping_187.pdf (accesat la 14.02.2011). 6 Fundamentarea indicelui şi ghidul de utilizare a acestuia sunt prezentate în Dumitru Sandu, Vergil Voineagu, Filofteia Panduru, „Dezvoltarea comunelor din România”, INS, SAS, iulie 2009.
13 | P a g i n a
Primii 7 indicatori descriu situaţia din comună din punctul de vedere al
caracteristicilor populaţiei, indicatorul 8 combină informaţii cu privire la capitalul uman şi
material (la nivelul sferei publice şi private), iar ultimii 7 indicatori reflectă gradul de eficienţă
a Primăriei în administrarea comunităţii. Pornind de la cele două dimensiuni teoretice
(corespunzătoare celor două condiţii generale prezentate anterior) am construit sumativ doi
indici sintetici care să măsoare gradul de adecvare al comunei la specificul proiectului. O
valoare apropiată de 0 semnifică faptul că acea comună este mai puţin adecvată pentru
scopul proiectului nostru, iar o valoare apropiată de 8, respectiv 7 pentru a doua
dimensiune, că adecvarea este mare. Prin adecvare avem în vedere existenţa categoriilor
vulnerabile de populaţie care formează grupurile ţintă ale proiectului (romi în special, dar şi
beneficiari ai venitului minim garantat, persoane cu mai mulţi copii), concomitent cu o
implicare mai mare a autorităţilor locale în viaţa comunităţii, precum şi o disponibilitate
crescută (dovedită anterior) spre cooperare cu alte instituţii.
Din cele 530 de comune din regiunile Centru şi Nord-Vest în care există cel puţin 10
romi, am avut date complete (o parte a indicatorilor relativ la activitatea Primăriei au lipsit)
pentru 4797 de comune. Pe baza acestor doi indici sintetici am construit o tipologie a
comunelor din punctul de vedere al adecvării la scopul proiectului. Pentru fiecare indice am
împărţit comunele în două categorii (relativ la mediană), adecvare scăzută, respectiv
ridicată. Prin încrucişare au rezultat 4 tipuri de comune, cele de interes pentru noi fiind cele
din categoria adecvare ridicată pe ambele dimensiuni (caracteristicile populaţiei şi
activitatea Primăriei). Această categorie conţine 175 de comune pe care le considerăm
adecvate pentru acest proiect.
Din cele 175 de comune considerate adecvate am eliminat comunele care:8
- au beneficiat în ultimii 3 ani de proiecte comunitare ale unor agenţii/instituţii
guvernamentale sau non-guvernamentale (au fost excluse comunele în care au avut
loc proiecte POSDRU de tip economie socială, domeniul major de intervenţie 6.1;
informaţiile au fost furnizate de diferiţi experţi care au lucrat în cadrul unor proiecte
7 Pentru o parte a comunelor am imputat numărul beneficiarilor de MIG pe baza unui model de regresie multiplă, variabilele independente fiind numărul romilor, numărul şomerilor, numărul maghiarilor şi rata sărăciei (varianţa explicată 46%). 8 Datorită cerinţei structurale a proiectului de a se lucra în câte 3 comune la nivelul fiecărui judeţ, condiţiile de selecţie au fost relaxate pentru câteva judeţe (Alba, Covasna, Maramureş, Sălaj) astfel încât să permită calificarea în faza finală de selecţie a 4 comune la nivelul fiecăruia.
14 | P a g i n a
de acest tip şi de reţeaua de operatori, consilieri de ocupare şi facilitatori
carelucrează în acest proiect);
- nu au cel puţin o asociaţie/organizaţie non-guvernamentală activă (datele au fost la
nivelul anului 2008, INSSE);
- nu au un număr suficient de mare de romi (conform unor surse multiple:
„Recensământul populaţiei şi locuinţelor” din 2002, anchetele „Proromi” din 2005 şi
„Accesul autorităţilor locale la fondurile europene” din 2009); am eliminat comunele
cu mai puţin de 100 de romi;
- au o pondere mare a emigranţilor (populaţia generală şi cea de romi); am eliminat
comunele pentru care la nivelul anului 2009 ponderea estimată9 a emigranţilor pentru
muncă a fost mai mare de 20% concomitent cu o pondere a romilor în categoria
emigranţilor mai mare de 20% (conform datelor furnizate de ancheta „Accesul
autorităţilor locale la fondurile europene”);
- manifestă sau au manifestat după 1990 un nivel mediu sau ridicat al conflictelor
inter-etnice (informaţiile au fost furnizate de diferiţi experţi şi de reţeaua de operatori,
consilieri de ocupare şi formatori locali care lucrează în acest proiect).
Din cele 94 comune rămase, am selectat în această fază 48, câte 4 comunităţi pe
judeţ (primele 4 în ordinea scorului de adecvare la obiectivele proiectului), ţinând cont de
deschiderea autorităţilor locale faţă de proiect. Deschiderea a fost evaluată în urma
interviurilor realizate cu o serie de lideri locali şi pe baza informaţiilor oferite de operatorii de
teren.
9 „Accesul autorităţilor locale la fondurile europene”, Fundaţia Soros România, 2009.
15 | P a g i n a
Metodologia folosită pentru identificarea comunităţilor (lista restrânsă) şi
evaluarea necesităţilor şi resurselor/oportunităţilor la nivel local
La nivelul celor 48 de comune selectate anterior au fost culese o serie de date
folosind metodologia prezentată în continuare. Această etapă a urmărit două obiective
principale:
- alegerea celor 36 de comune în care urmează să se desfăşoare activităţile proiectului;
- evaluarea necesităţilor şi resurselor/oportunităţilor la nivelul fiecăreia dintre comunele
selectate (din perspectiva liderior locali şi a populaţiei).
Metodologia prezentată în continuare a fost folosită pentru a culege date relevante la
nivelul comunelor selectate anterior. Pentru a evalua cât mai corect şi complet necesităţile
şi resursele/oportunităţile locale a fost nevoie de îmbinarea perspectivelor a două categorii
mari de actori locali: (1) categoriile de populaţie ţintă ale proiectului şi (2) lideri locali din
diferite domenii. Pentru a culege date rapid, de la un număr mare de persoane (categoriile
ţintă), metoda anchetei, folosind un chestionar structurat, este cea mai potrivită. Interviul
reprezintă o metodă mai adecvată pentru culegerea datelor la nivelul liderilor, oferindu-le
acestora posibilitatea să se exprime mai liber, fără sentimentul de constrângere specific
anchetei, să ofere informaţii noi. Datorită faptului că informaţiile obţinute de la lideri sunt
importante pentru evidenţierea specificului local, contrângerilor şi oportunităţilor generale,
interviurile au fost realizate înainte de anchetă, datele obţinute au fost folosite pentru
contrucţia unor întrebări din chestionarul pentru populaţia ţintă. Testarea pe teren a
instrumentelor de cercetare, înainte ca acestea să fie aplicate la scară largă, a permis
revizuirea lor şi adecvarea la nivelul de înţelegere a respondenţilor.
Fişa localităţii
Pentru fiecare comună selectată a fost realizată o fişă a localităţii. Indicatorii culeşi
sunt relativ la fiecare sat aparţinător de o comună şi vizează numărul
persoanelor/gospodăriilor care intră în fiecare dintre categoriile ţintă ale proiectului. Datele
au fost au fost colectate cu ajutorul liderilor locali. Fişa a fost utilizată pentru identificarea
satului cu cel mai mare număr de romi.
16 | P a g i n a
Ancheta
- populaţia ţintă:
• romi neocupaţi,
• persoane neîncadrate în muncă care trăiesc din venitul minim garantat,
• familii cu 3 sau mai mulţi copii în întreţinere,
• femei.
- volum:
• la nivelul fiecărei comune, în urma aplicării la nivelul a aproximativ 100 de
persoane a unui chestionar de încadrare10 în categoriile ţintă, dintre acestea
fiind selectate 50; datele obţinute au fost trecute pe o fişă de răspuns11 pe
care apar toate persoanele cărora le-a fost aplicat acest chestionar de
încadrare;
• la nivelul fiecărei comune, celor 50 de persoane selectate anterior, le-a fost
aplicat chestionarul de evaluare;
• din cele 50 de persoane, 35-40 au fost de etnie roma, iar restul au făcut parte
din celelalte grupuri ţintă ale proiectului.
- teme/indicatori:
• disponibilitatea de calificare/recalificare/formare profesională prin participare
la cursuri;
• disponibilitatea de a se deplasa în altă localitate pentru a urma un curs de
calificare/recalificare/formare profesională în condiţiile proiectului (costurile de
participare acoperite prin proiect);
• posibile piedici în calea frecventării cursului (copil mic, soţul/soţia, animale
etc.);
• nivel de educaţie, diplome, cursuri de calificare/recalificare/formare
profesională urmate şi finalizate, calificări obţinute anterior şi în curs de
obţinere;
• activităţi/munci pe care le desfăşoară sau le poate desfăşura, este pregătit
formal sau informal pentru a le realiza;
• disponibilitatea de a avea iniţiativă în vederea realizării unei entităţi de
economie socială;
• disponibilitatea de asociere în vederea realizării unei entităţi de economie
socială;
10 Vezi Anexa Chestionar screening/încadrare a persoanelor din categoriile ţintă 11 Vezi Anexa Fișa de eșantionare
17 | P a g i n a
• dacă a fost într-o altă localitate (rurală şi urbană) în ultimii 2 ani;
• dacă s-a mutat dintr-o localitate în alta pe parcursul ultimii 2 ani;
• starea de sănătate auto-percepută;
• existenţa actelor de identitate (CI, certificat de naştere).
• etc.
- output:
• o estimare a ponderii aproximative a fiecărui grup ţintă în totalul populaţiei la
nivel de comună;
• o estimare a necesităţilor şi resurselor/oportunităţilor la nivelul fiecărei
comunităţi, din perspectiva populaţiei ţintă.
Interviul
Dimensiunile relevante pentru culegerea datelor prin metoda interviului sunt următoarele:
- populaţia ţintă: lideri locali (care locuiesc în localitate de cel puţin 5 ani):
• primar/secretar primărie/lucrător social (1 interviu),
• lider informal romi (1 interviu),
• om de afaceri/întreprinzător/patron (2 interviuri),
• profesor/învăţător/preot (1 interviu).
- volum: la nivelul fiecărei comune au fost realizate 5 interviuri.
- tematica interviului:
• principalele probleme ale comunităţii;
• principalele probleme ale cetăţenilor;
• identificarea surselor de trai (formale şi mai ales informale) ale populaţiei;
• resursele şi oportunităţile pentru dezvoltare existente la nivel local;
• identificarea activităţilor de economie socială care ar putea fi dezvoltate
(există resurse şi produsele rezultate ar avea căutare);
• identificarea posibilelor piedici în calea dezvoltării unor activităţi de economie
socială (la nivel administrativ şi la nivelul cetăţenilor: încredere, disponibilitate
de asociere, resurse financiare şi umane etc.).
- output: evaluarea necesităţilor şi resurselor/oportunităţilor la nivelul fiecărei
comunităţi din perspectiva liderilor locali.
18 | P a g i n a
Bugetul de timp alocat culegerii datelor (la nivelul fiecărei comune)
Activitatea cercetătorilor/operatorilor de anchetă Cantitate Nr. ore
Contactarea iniţială, discuţii informale (2 comune) 2 8
Realizarea fişei localităţii 1 -
Realizarea interviurilor 5 5
Transcrierea interviurilor în format electronic 5 10
Aplicarea chestionarelor de screening 100 10
Aplicarea chestionarelor de evaluare 50 15
Total/comună - 48
Total/operator - 96
Total 24 operatori/48 localităţi - 2304
Diagrama logică a activităţilor de cercetare
Pregătirea cercetării
Activitatea/săptămâna Responsabil
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Documentare Echipa de
cercetare
Circusmcrierea operaţională a
obiectivelor cercetării
Echipa de
cercetare
Realizarea designului cercetării Sociologul
Realizarea bazei de date cu
comunităţile eligibile pentru
proiect
Sociologul
Selecţia comunităţilor – lista largă Sociologul
Realizarea instrumentelor de
cercetare (chestionar de
screening, chestionar de
evaluare, ghid de interviu, etc.)
Sociologul
Pre-testarea instrumentelor de
cercetare
Coordonatorul
de cercetare
Realizarea dosarelor cu
materialele de teren
Coordonatorul
de cercetare
19 | P a g i n a
Culegerea datelor
Activitatea/săptămâna Responsabil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11
12
13
14
15
16
Instructajul operatorilor de teren,
alocarea comunelor, distribuirea
materialelor
Echipa de
cercetare
Contactul iniţial cu comuna şi discuţiile
informale cu diverşi lideri locali
Operatorii de
teren
Completarea fișelor celor 48 de
localităţi
Operatorii de
teren
Identificarea satelor conform fișelor
localităţilor, respectiv manualului de
instrucţiuni
Operatorii de
teren
Realizarea interviurilor cu liderii locali
(5 x 48 comune)
Operatorii de
teren
Realizarea formatului pentru
transcrierea interviurilor Sociologul
Completarea chestionarelor de
screening (aproximativ 150 x 48
comune) și a formularelor de
consimţământ
Operatori de
teren
Realizarea structurii bazei de date –
chestionare de screening Sociologul
Introducerea chestionarelor de
screening în format electronic
Operatorii de
date
Aplicarea chestionarelor de evaluare
populaţiei ţintă (50 x 48 comune)
Operatorii de
teren
Realizarea structurii bazei de date –
chestionare de evaluare Sociologul
Introducerea chestionarelor de
evaluare în format electronic
Operatori de
date
Completarea fișelor de eșantionare (1 x
48 comune)
Operatorii de
teren
Realizarea structurii bazei de date –
fișa de eșantionare Sociologul
Introducerea fișelor de eșantionare în
format electronic
Operatorii de
teren
Asistarea introducerii, verificarea şi
corectarea bazelor de date
Coordonatorul
de cercetare
Transcrierea interviurilor în format
electronic (5 x 48 comune)
Operatorii de
teren
20 | P a g i n a
Analiza datelor şi redactarea raportului de cercetare
Activitatea/săptămâna Responsabil
1 2 3 4 5 6 7
Analiza tematică a datelor calitative (interviuri) Coordonatorul de cercetare
Analiza cantitativă – fişele de localitate Sociologul
Analiza cantitativă – chestionare de screening Sociologul
Analiza cantitativă – chestionare de evaluare Sociologul
Realizarea tabelelor şi graficelor Sociologul
Elaborarea raportului Echipa de cercetare
Finalizarea raportului Echipa de cercetare
21 | P a g i n a
Prezentarea şi discutarea rezultatelor anchetei
Introducere
Perioada de criză prin care trece România pare să afecteze puternic percepţiile
populaţiei cu privire la problemele importante ale comunităţilor. În afara acestei influenţe
generale, faptul că respondenţii anchetei au fost selectaţi (vezi procedurile de
încadrare/screening din secţiunea anterioară) în aşa fel încât să facă parte din cel puţin unul
dintre grupurile ţintă ale proiectului (caracteristica lor comună e aceea că nu au un loc de
muncă), a crescut şi mai mult importanţa acordată problemei „lipsa locurilor de muncă”.
Astfel, 66% dintre respondenţi menţionează această problemă. Problemele legate de
infrastructură sau de oferirea de ajutoare sociale populaţiei sărace se situează la distanţă
foarte mare, fiind alese de 15%, respectiv 12% dintre respondenţii anchetei.
Grafic 1: Cea mai importantă problemă la nivelul comunei
15
12
3
4
1
o problemă cu privire la drumuri, reţea de apă, gaz, poduri etc.
lipsa unor locuri de muncă
faptul că nu se acordă ajutoare sociale persoanelor sărace
lipsa unor servicii sociale pentru cei în nevoie (săraci, bătrâni, ...)
altceva
NŞ
Q1. Care dintre următoarele probleme este cea mai importantă la nivelul comunei dvs.?
În acord cu evaluările la nivel naţional în rândul populaţiei adulte, şi subiecţii anchetei
noastre manifestă o nemulţumire puternică faţă de la nivelul de trai personal. Astfel,
aproape o treime consideră că sunt „deloc mulţumiţi” şi aproape jumătate că sunt „destul de
nemulţumiţi”, ceea ce duce ponderea nemulţumiţilor. Pe de altă parte, cei mulţumiţi
însumează aproape un sfert din persoanele care au răspuns anchetei. Marea majoritate a
acestora sunt însă doar „destul de mulţumiţi” de traiul personal.
22 | P a g i n a
Grafic 2: Satisfacţia relativ la traiul personal
deloc
mulţumit
29
destul de
mulţumit
21
NŞ
1
nu prea
mulţumit
45
foarte
mulţumit
3
NR
2
Q2. Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi?
Evaluarea generală cu privire la satisfacţia traiului nu ne spune prea clar la ce anume
se referă oamenii atunci când răspund. Şi nici de ce anume ţin cont într-o măsură mai mare.
Graficul de mai jos ne arată că foarte probabil evaluarea nivelului de trai se suprapune în
mare măsură cu bunăstarea materială proprie. Astfel, asocierea dintre evaluarea generală a
satisfacţiei şi cele două întrebări relativ la bani şi locuinţă este extrem de puternică, sau, mai
simplu spus, cei care sunt nemulţumiţi de trai sunt nemulţumiţi şi de bani (sau de locuinţă),
iar cei care sunt mulţumiţi de trai tind să fie mulţumiţi şi de bani (sau de locuinţă). Relaţia cu
starea de sănătate este şi ea pozitivă, dar intensitatea este mai redusă. În plus, datele ne
arată că există un nivel ridicat al satisfacţiei relativ la starea de sănătate proprie în cazul
majorităţii respondenţilor (77%), un nivel mediu al satisfacţiei cu privire la locuinţa proprie
(53% sunt nemulţumiţi, iar 45% sunt mulţumiţi) şi o puternică insatisfacţie cu privire la bani
(90% sunt nemulţumiţi).
Grafic 3: Satisfacţia relativ la diferitele domenii ale vieţii
6
51
20
16
39
33
43
8
38
34
1
7
sănătatea dvs.
banii pe care îi aveţi
locuinţa dvs.
deloc mulţumit nu prea mulţumit destul de mulţumit foarte mulţumit
Q3. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de […]?
* diferenţa până la 100% reprezintă NŞ/NR
23 | P a g i n a
Date fiind condiţiie impuse prin criteriile se selecţie a respondenţilor, nivelul
educaţional al respondenţilor anchetei noastre este redus. Asfel, o treime au absolvit doar
şcoala primară, cam jumătate au absolvit câteva sau toate clasele de gimnaziu şi doar o
cincime a absolvit o formă de şcolarizare superioară gimnaziului.
Grafic 4: Nivelul educaţional al respondenţilor
29
17
36
18
şcoală primară
gimnaziu incomplet
gimnaziu complet
şcoală de ucenici,
profesională, liceu
Q4. Care este ultima şcoală absolvită de dvs.?/Câte clase aveţi?
Firesc, în condiţiile unui nivel educaţional preponderent scăzut, şi calificările lipsesc.
Chiar şi dintre cei care au absolvit cel puţin şcoala de ucenici, profesionala sau liceul, un
sfert declară că nu au o calificare. Principalele calificări întâlnite în rândul celorlalţi sunt:
mecanic, tâmplar, croitor, sudor, zidar, lăcătuş şi ospătar/bucătar.
Grafic 5: Calificări/diplome obţinute în urma educaţiei şcolare formale
25
14
5
4
4
4
3
3
2
2
35
diplomă de studii / fără calificare
mecanic (auto / agricol)
tâmplar
croitor
sudor
constructor / zidar
lăcătuş
ospătar / bucătar
ţesătoare
prelucrător prin aşchiere
altceva (sub 4 menţiuni fiecare)
Q5. Ce calificare/diplomă aţi obţinut în urma absolvirii acestei şcoli?
% raportate la cei care au absolvit cel puţin şcoala de ucenici
24 | P a g i n a
În ceea ce priveşte rolul perceput al educaţiei şcolare (calificării dobândite) pentru
găsirea unui loc de muncă, 59% dintre respondenţi apreciază că aceasta nu i-a ajutat şi
doar 25% consideră că educaţia a avut un rol pozitiv.
Grafic 6: Rolul perceput al educaţiei şcolare în găsirea unui loc de muncă
DA
25NŞ
4
NR
13
NU
59
Q6. Credeţi că această şcoală/calificare v-a ajutat să găsiţi un loc de muncă?
% raportate la cei care au declarat o calificare
Experienţe de muncă, meserii cunoscute şi căutarea unui loc de muncă
Un sfert dintre respondenţii anchetei declară că au un loc de muncă plătit.12 Aceste
locuri de muncă sunt cel mai adesea pe cont propriu (46% plus încă 25% care nu răspund),
cu ziua (47%) şi fără acte sau carte de muncă (57%).
Grafic 7: Ponderea respondenţilor care au un loc de muncă plătit şi caracteristicile acestuia
25
59
413
DA NU NŞ NR
Q7. În prezent, aveţi un loc de muncă plătit, fie ca
angajat, fie pe cont propriu, inclusiv muncă în
agricultură?
29
46
25
angajat pe cont propriu NR
Q8. Acest loc de muncă este …? % din totalul celor
care au un loc de muncă plătit
12 Condiţia de a selecta doar persoane care nu au un loc de muncă nu se aplică şi celor care au trei sau mai mulţi copii în întreţinere. În plus, o parte dintre cei care declară că au un loc de muncă muncesc în realitate ca zilieri, fără acte sau carte de muncă.
25 | P a g i n a
27
7
47
19
cu normă
întreagă
cu jumătate
de normă
cu ziua NR
Q8. Acest loc de muncă este …?
% din totalul celor care au un loc de muncă plătit
27
57
16
cu acte / carte de
muncă
fără acte / carte
de muncă
NR
Q8. Acest loc de muncă este …?
% din totalul celor care au un loc de muncă plătit
Firesc, cea mai mare parte a celor cu un loc de muncă sunt zilieri (25%). Restul
lucrează mai degrabă în construcţii – ocupaţia de zidar apare cel mai des – (11%), în
agricultură (8%) sau ca muncitori necalificaţi (6%).
Grafic 8: Ocupaţia actuală a respondenţilor care au un loc de muncă
24
11
8
6
2
2
33
14
zilier
constructor / zidar
agricultor
muncitor necalificat
asistent social
vânzătoare
altceva (sub 4 menţiuni)
NR
Q9. Cum se numeşte munca pe care o faceţi la acest loc de muncă?
% din totalul celor care au un loc de muncă plătit
Aproximativ 40% dintre respondenţii anchetei declară că au avut cândva un loc de
muncă plătit pentru mai mult de 6 luni (ca angajat sau pe cont propriu, cu sau fără acte,
inclusiv muncă în agricultură). Dintre cei care au avut un loc de muncă, o treime au fost
angajaţi, iar 22% au lucrat pe cont propriu (10% nu răspund). Cel mai adesea norma de
muncă a fost întreagă, dar apar şi situaţii de angajare cu jumătate de normă (4%) sau
muncă cu ziua (23%). Doar jumătate dintre cei care au avut un loc de muncă spun că
acesta a fost pe bază de contract sau cu carte de muncă. 41% recunosc deschis că nu au
lucrat pe bază de contract sau cu carte de muncă şi încă 8% nu răspund, dar foarte probabil
intră în aceeaşi categorie.
26 | P a g i n a
Grafic 9: Ponderea respondenţilor care au avut vreodată un loc de muncă plătit şi caracteristicile acestuia
Q11. Aţi avut vreodată un loc de muncă plătit, fie ca
angajat, fie pe cont propriu, cu acte sau fără, inclusiv
în agricultură, pentru mai mult de 6 luni?
67
22
10
angajat pe cont propriu NR
Q12. Acest loc de muncă a fost …?
% din totalul celor care au avut un loc de muncă plătit
64
4
23
9
cu normă
întreagă
cu jumătate
de normă
cu ziua NR
Q12. Acest loc de muncă a fost …?
% din totalul celor care au avut un loc de muncă
51
41
8
cu acte / carte de
muncă
fără acte / carte
de muncă
NR
Q12. Acest loc de muncă a fost …?
% din totalul celor care au avut un loc de muncă plătit
Tot raportat la cei care au avut cândva un loc de muncă, aproximativ o treime
declară că ultima ocupaţie a fost cea de muncitor necalificat, 16% spun că au fost zidari sau
alte meserii apropiate din domeniul construcţiilor, iar 8% că au lucrat ca agricultori. Restul
ocupaţiilor care mai sunt menţionate de către subiecţi nu apar cu o frecvenţă semnificativă,
dar au în comun un nivel scăzut al calificării şi, desigur, o recompensare financiară redusă.
27 | P a g i n a
Grafic 10: Ocupaţia anterioară a respondenţilor
20
16
8
5
4
4
4
2
2
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
18
muncitor necalificat
constructor / zidar
agricultor
dulgher/tâmplar/mobilă
muncitor necalificat in agricultură
muncitor necalificat in construcții
croitor
vânzătoare
femeie de serviciu
crescător / îngrijitor de animale
mecanic
sudor
asistent social
agent de paza
confectionare incălțăminte
cărămidar
zilier
ospătar / barman
asamblor canapele
tapițer
miner
viticultor / horticultor
salubritate
filatoare
tractorist
altceva (sub 4 mentiuni)
Q13. Cum se numeşte munca pe care aţi făcut-o la acest loc de muncă?
Doar puţin peste jumătate dintre respondenţi declară că şi-au căutat un loc de muncă
în ultimele 12 luni. Ponderea celor care caută un loc de muncă în prezent ajunge însă la
aproximativ două treimi din populaţie. Principala modalitate prin care oamenii îşi caută un
loc de muncă este apelul la rude, prieteni sau foşti colegi de muncă (80% folosesc această
metodă). Aproape jumătate răspund anunţurilor de angajare şi mult mai puţini se
înregistrează la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (28%), trimit cereri
direct angajatorilor (16%) sau dau anunţuri prin care solicită un loc de muncă (15%).
Ponderea celor care manifestă iniţiative personale în vederea găsirii unui loc de muncă este
foarte scăzută. Dintre cei fără un loc de muncă, 11% nu au făcut niciuna dintre aceste
acţiuni, 16% doar una, 20% două, iar 15% trei sau mai multe.
Cel puţin la nivel declarativ, disponibilitatea de adaptare a respondenţilor la cerinţele
unui loc de muncă este extrem de ridicată. Astfel, pentru a obţine un loc de muncă,
majoritatea acestora (în jur de 70-90%) declară că ar fi dispuşi să muncească peste 40 de
ore pe săptămână, să lucreze în condiţii de muncă grele, să accepte salariul minim pe
economie, să urmeze un curs de calificare, să lucreze pe un post care nu necesită
28 | P a g i n a
calificare, chiar dacă deţin una şi să facă naveta. Foarte probabil, în realitate nivelul
disponibilităţii este mai redus. Totuși, putem concluziona că persoanele fără un loc de
muncă sunt dispuse să accepte condiţii dezavantajoase lor.
Grafic 11: Căutarea unui loc de muncă: intenţii, acţiuni, disponibilităţi
Q14. În prezent, vă căutaţi un loc de muncă?
% raportate la cei care nu au un loc de muncă în
prezent
Q15. În ultimele 12 luni v-aţi căutat un loc de muncă?
% raportate la cei care nu au un loc de muncă în
prezent
68
51
82
79
16
79
21
23
12
12
13
3
1
10
1
2
10
0
6
13
2
4
57
3
4
3
2
3
4
16
V-aţi înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de
Muncă?
Aţi răspuns unor anunţuri de oferte locuri de muncă?
Aţi dat un anunţ de cerere de angajare / loc de muncă?
Aţi trimis o cerere de angajare direct angajatorilor?
Aţi rugat rude, prieteni sau colegi să vă ajute să găsiţi un loc de
muncă?
Altceva
nu da, o dată da, de două ori da, de mai mult de două ori NR
Q16. În ultimele 12 luni, aţi făcut ceva din următoarele pentru a vă găsi un loc de muncă?
% raportate la cei care nu au un loc de muncă în prezent
29 | P a g i n a
13
26
18
4
13
16
84
70
79
94
84
79
3
4
3
2
3
5
să munciţi mai mult de 40 de ore pe săptămână
să lucraţi în condiţii de muncă grele
să aveţi un salariu egal cu salariul minim pe economie (650 RON)
să urmaţi un curs de (re-)calificare (să vă schimbaţi profesia)
să lucrati pe post de necalificat, chiar daca aveţi meserie / calificare
să faceţi naveta
Nu Da NR
Q17. Pentru obţinerea unui loc de muncă aţi fi de acord ... ?
% raportate la cei care nu au un loc de muncă în prezent
Numărul mediu de meserii/ocupaţii cunoscute, indiferent dacă această calificare a
fost obţinută pe o cale formală sau informală, este de 1,7. Dacă avem în vedere acest
indicator global putem spune că respondenţii au un nivel de calificare bun, din punct de
vedere cantitativ. Există însă cel puţin două aspecte care trebuie luate în considerare
atunci când ne interesează o analiză a ocupării sau, mai exact, a lipsei de ocupare. Primul
dintre acestea se referă la distribuţia calificărilor în rândul populaţiei. În cazul nostru
lucrurile stau astfel: 8% nu cunosc nicio meserie, 39% cunosc una singură, 33% două,
16% trei şi 4% cel puţin patru. Din acest punct de vedere, mai vulnerabili sunt cei care ştiu
cel mult o meserie, adică aproape jumătate dintre respondenţi. Vulnerabili pot fi
consideraţi şi cei care ştiu două meserii, cel puţin în cazul în care calificările ştiute sunt
strâns legate între ele (de exemplu sunt ambele în construcţii).
30 | P a g i n a
Grafic 12: Meseriile cunoscute: numărul şi tipul acestora
Q18. Ce fel de munci/meserii ştiţi să faceţi, indiferent dacă aţi urmat sau nu o şcoală/cursuri pentru aceasta?
Datele reprezintă % din totalul meseriilor menţionate de respondenţi (maximum 5 menţiuni).
Cel de al doilea aspect se referă la gradul de suprapunere dintre cerinţa de calificări
de pe piaţa muncii şi calificările deţinute de populaţie. Conform datelor ANOFM (vezi
graficul următor), la începutul anului 2011 principalele grupe ocupaţionale de posibil interes
pentru acest proiect şi care aveau căutare în judeţele în care se defășoară proiectul sunt:
operatori pe maşini, muncitori necalificaţi în industria minieră/construcţii/prelucrătoare şi
transporturi, meseriaşi şi muncitori calificaţi în metalurgie/construcţii metalice, meseriaşi şi
muncitori calificaţi în industria alimentară/alte meserii artizanale, lucrători în servicii
personale şi de protecţie, conducători de vehicole şi operatori pe instalaţii mobile, muncitori
Numărul mediu de
meserii cunoscute = 1,7
31 | P a g i n a
necalificaţi în servicii şi vânzări, vânzători în magazine şi pieţe. O perspectivă mai detaliată
cu privire la ofertele posibile de locuri de muncă (nevoia de calificări din partea posibililor
angajatori) se regăsește în capitolul de analiză a interviurilor.
Grafic 13: Ponderea locurilor de muncă vacante în funcţie de tipul ocupaţiei
Sursa: ANOFM, perioada 03-10.02.2011 http://lmv.anofm.ro/index_lmv.php); doar judeţele din proiect
Pe lângă aceste calificări şi meserii, un interes aparte îl reprezintă şi meşteşugurile
cunoscute de respondenţi. Din păcate, ponderea persoanelor care ştiu meşteşuguri este
foarte redusă (15%). Pe de altă parte, această situaţie poate reprezenta şi o oportunitate,
existând posibilitatea de a fi propuse cursuri de calificare, valorificând eventual chiar
meşteşugari din zonă. DeSigur, în prealabil trebuie investigată piaţa locală din punctul de
vedere al ofertei şi cererii potenţiale. Cele mai răspândite meşteşuguri sunt: fabricarea de
cărămizi, mături şi măturoaie, coşuri din nuiele şi alte împletituri.
32 | P a g i n a
Grafic 14: Meşteşugurile cunoscute
15
83
1
DA NU NR
Q19. Ştiţi vreun meşteşug tradiţional (să faceţi cărămizi, oale, cazane, împletituri, coşuri din nuiele, produse
din piele, scocuri, pictură pe lemn, sculptură în lemn etc.)?
31
21
13
10
5
4
2
11
3
caramizi (din chirpici dar nu numai)
maturi / maturoaie
cosuri (nuiele)
impletituri
pictura pe lemn / sculptura in lemn
vaioage
dulgher
altceva
NR
Q20. Ce meşteşug? % raportate la cei care ştiu un meşteşug.
Datele reprezintă % din totalul meşteşugurilor menţionate de respondenţi (maximum 3 menţiuni).
Media = 1,3.
Aproximativ două treimi dintre respondenţii care au avut cândva un loc de muncă
declară că au făcut naveta pentru cel puţin o perioadă. Existenţa acestui antecedent în
rândul unei mari părţi a persoanelor din grupurile ţintă ale proiectului constituie un factor
favorizant atât pentru participarea la cursurile de calificare, cât şi pentru creşterea şanselor
de a găsi un loc de muncă ulterior.
33 | P a g i n a
Grafic 15: Istoric de navetă şi existenţa cărţii de muncă în rândul celor care au avut cândva un loc de muncă plătit
Q21. Aţi făcut vreodată naveta pentru un loc de
muncă?
% din totalul celor care au avut un loc de muncă
plătit
Q22. Aveţi carte de muncă? Ce vechime aveţi în
cartea de muncă?
% din totalul celor care au avut un loc de muncă plătit
Cursuri de calificare urmate
Marea majoritate (93%) a subiecţilor din grupul ţintă nu au urmat un curs de calificare
profesională până în prezent. Prin urmare, obiectivul proiectului de a oferi astfel de cursuri
nu este unul doar justificat, ci şi unul cu un potenţial ridicat de impact.
Grafic 16: Cursuri de calificare: incidenţă, număr cursuri urmate, număr cursuri finalizate
6
93
1
DA NU NR
Q23. Până în prezent aţi urmat un curs de calificare/formare profesională, ca să învăţaţi o meserie, să
învăţaţi să faceţi ceva?
34 | P a g i n a
Q24. Câte astfel de cursuri aţi urmat în total?
% din totalul celor care au urmat un curs de calificare
Q25. Din totalul de cursuri pe care le-aţi urmat, câte
le-aţi absolvit / finalizat?
% din totalul celor care au urmat un curs de calificare
Calificările dobândite de cei care au urmat un astfel de curs sunt în principal legate
de ocupaţii/domenii precum: zidar, vânzătoare, agroturism, ospătar/barman, îngrijire
persoane, croitorie, mecanic, agent de pază, sudor, bucătar şi contabil.
Grafic 17: Calificările dobândite în urma absolvirii cursurilor urmate
Q26A. Ce calificări aţi obţinut în urma absolvirii acestor cursuri?
% din totalul celor care au urmat un curs de calificare (maximum 4 menţiuni). Media = 1,2.
35 | P a g i n a
Părerile cu privire la utilitatea cursurilor de calificare pentru găsirea unui loc de
muncă sunt relativ împărţite: 35% le consideră utile, iar 45% nu. Lipsa percepută a utilităţii
poate fi rezultatul unor aspecte legate direct de curs (calificare oferită, conţinut, mod de
desfăşurare) sau de relaţia dintre calificarea dobândită şi oportunităţile existente pe piaţă.
Grafic 18: Utilitatea percepută a calificărilor obţinute pentru găsirea unui loc de muncă
Da35
Nu45
NŞ8
NR12
Q26B. Această calificare v-a ajutat să găsiţi un loc de muncă?
% din totalul evaluărilor celor care au urmat un curs de calificare
Şi mai puţini (1%) urmează un curs de calificare în prezent. În cele mai multe situaţii sunt
menţionate calificările de zidar, menjeră, cameristă.
Grafic 19: Cursuri de calificare urmate în prezent: incidenţă şi tipuri de calificări
1
97
2
Q27. În prezent urmaţi un curs de calificare /
formare profesională?
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
9
9
32
bucatar
crescator de animale
croitorie
diploma de constructor
diploma de mecanic auto
diploma lautar
instalatii termice
medicina veterinara
zidar rosar tencuitor
zidar, zugrav
camerista
menajera
zidar
Q28. Ce calificare o să obţineţi? % din totalul celor care
urmează în prezent un curs de calificare
36 | P a g i n a
Chiar dacă nu au urmat un curs de calificare până în prezent, aproape toţi
respondenţii (93-96%) apreciază că ar fi dispuşi să urmeze în viitor un astfel de curs. Deși
cifrele sunt foarte probabil mult mai optimiste decât realitatea, e de aşteptat ca majoritatea
persoanelor din grupurile ţintă să fie interesate de cursurile de calificare ce urmează să fie
oferite în cadrul proiectului. Care va fi ponderea acestora e mai dificil de anticipat, dat fiind
faptul că sintagma „în viitor” poate lua forme diferite la nivelul respondenţilor, iar condiţiile
concrete în care vor fi oferite cursurile sunt deocamdată doar parţial definite.
Grafic 20: Intenţia de a urma un curs de calificare în viitor
Q29. În viitor aţi dori să urmaţi un curs de calificare
formare profesională?
Q30. Să presupunem că vi se oferă posibilitatea de
a urma un curs de calificare / formare profesională
în următoarele condiţii:
- cursul este gratuit (nu trebuie să plătiţi nimic)
- durata cursulul e de două-trei luni, câte 1-2
zile/săptămână
- cursul are loc într-o altă localitate, apropiată de
aceasta dar vi se plăteşte costul deplasării
Aţi urma acest curs?
Câteva posibile piedici pentru urmarea cursurilor ar putea fi acordul celorlalte
persoane din familie, nevoia de a avea grijă de propria gospodărie, lipsa experienţei de
călătorie în alte localităţi, existenţa actelor de identitate. Toţi aceşti indicatori, prezenteţi în
graficele următoare, ne arată că, pentru majoritatea celor care doresc să urmeze un curs,
piedicile menţionate anterior nu ar exista: soţul/soţia ar fi de acord, ar avea cine să aibă grijă
de gospodărie pentru o zi, au călătorit în altă localitate, au certificat de naştere şi carte de
identitate valabile.
37 | P a g i n a
Grafic 21: Posibile piedici în urmarea unui curs de calificare
Q31. Credeţi că soţul/ soţia dvs. ar fi de acord să
urmaţi acest curs? Dar părinţii sau alte rude
apropiate?
% din totalul celor care intenţionează să urmeze un
curs de calificare
Q33. Dacă ar trebui să plecaţi din localitate pentru o
zi, ar avea cine să aibă grijă de gospodăria dvs.
(copii, animale, păsări)?
% din totalul celor care intenţionează să urmeze un
curs de calificare
Q60. La ce distanţă de această comună se află cea
mai îndepărtată localitate în care aţi fost în ultimii 5
ani?
Q61. În ultimii 5 ani aţi locuit pentru mai mult de o
lună într-o altă localitate?
99
99
2
1
1
97
1
1
1
certificat de naştere
buletin / carte de identitate valabil(ă)
buletin / carte de identitate expirat(ă)
DA NU NR
Q59. În prezent, dvs. aveţi …?
38 | P a g i n a
Dat fiind faptul că aproape toţi respondenţii sunt interesaţi să urmeze un curs de
calificare, accentul se mută pe tipurile de cursuri şi calificări dorite a fi urmate. Dincolo de
intenţiile respondenţilor, importantă este și adecvarea la oferta pieţei muncii (vezi şi
capitolul de analiză calitativă).
Grafic 22: Calificări/meserii dorite a fi învăţate la cursurile de calificare
Q32. Ce calificări meserii aţi dori să învăţaţi la aceste cursuri?
% din totalul celor care intenţionează să urmeze un curs de calificare
Datele reprezintă % din totalul cursurilor de calificare menţionate de respondenţi (maximum 3 menţiuni).
Media = 1,7.
39 | P a g i n a
Am văzut anterior că principalele oferte de pe piaţa locurilor de muncă sunt în zona
unor ocupaţii precum operatori pe maşini, muncitori necalificaţi în industria
minieră/construcţii/prelucrătoare şi transporturi, meseriaşi şi muncitori calificaţi în
metalurgie/construcţii metalice, meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară/alte
meserii artizanale, lucrători în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicole şi
operatori pe instalaţii mobile, muncitori necalificaţi în servicii şi vânzări, vânzători în
magazine şi pieţe. De cealaltă parte, dorinţele oamenilor se îndreaptă înspre calificări şi
meserii precum: zidar, croitor, ocupaţii în construcţii (zugrăvit, finisaje, instalator, electrician
etc.), ocupaţii legate de prelucrarea lemnului, bucătar, ocupaţii în comerţ (vânzătoare,
ospătar, barman), mecanic, servicii de curăţenie (menajeră, cameristă), servicii de
întreţinere corporală (coafeză, manichiuristă, frizer), agricultură şi creşterea animalelor,
servicii de pază şi protecţie. După cum se observă, cele două categorii se suprapun în mare
parte, ceea ce constituie o premisă pozitivă, la nivel general însă.
Activităţi economice pe cont propriu şi afaceri
O parte mică a repondenţilor sunt angajaţi, direct sau prin intermediul cuiva din
familie, într-o activitate economică pe cont propriu sau au o afacere.
Grafic 23: Existenţa unei afaceri/activităţi economice pe cont propriu şi caracteristicile acesteia
3 3 1
93
1
da, respondentul da, altcineva din
gospodărie
da, respondentul şi
altcineva din
gospodărie
nu NR
Q34. În prezent dvs. sau altcineva din gospodărie aveţi o afacere sau desfăşuraţi vreo activitate economică pe
cont propriu, indiferent dacă este cu autorizaţie sau fără?
Aproape toate aceste activităţi economice sunt concentrate în patru domenii:
agricultură, construcţii, comerţ şi meşteşuguri tradiţionale. În agricultură, de interes sunt
creşterea animalelor şi cultivarea legumelor, comerţul se face cel mai adesea în cadrul unor
magazine universale (hainele la mâna a doua constituie şi ele o categorie bine
40 | P a g i n a
reprezentată) şi a barurilor locale, iar meşteşugurile se referă cel mai adesea la producerea
şi comercializarea de mături, măturoaie şi diverse împletituri. Destinatarii acestor activităţi
sunt în foarte multe situaţii locuitorii aceluiaşi sat sau cei din satele învecinate, uneori
produsele se vând în pieţele din oraşele apropiate sau unor firme.
Grafic 24: Intenţia de a dezvolta în viitorul apropiat o afacere/activitate economică pe cont propriu şi caracteristicile acesteia
6 7
84
4
da, singur da, cu altcineva nu NR
Q36. Anul acesta sau anul viitor, vă gândiţi să „puneţi pe picioare” (să înfiinţaţi) o afacere sau o activitate
economică, singur sau împreună cu altcineva?
Cum era de aşteptat, intenţiile antreprenoriale sunt ceva mai prezente, 13% dintre
respondenţi declarând că în viitorul apropiat intenţionează să înfiinţeze o afacere sau
activitate economică pe cont propriu, singuri sau cu altcineva aproximativ în aceeaşi
măsură. În ordinea interesului manifestat, principalele domenii sunt: construcţiile, comerţul,
serviciile, agricultura şi creşterea animalelor. În domeniul construcţiilor se urmăreşte cu
precădere construirea de locuinţe pentru persoane fizice; comerţul se referă la deschiderea
unor baruri și a unor magazine în care să se vândă alimente şi alte produse generale, haine
(inclusiv la mâna a doua), legume şi fructe; serviciile dorite a fi oferite se referă la întreţinere
corporală (coafor, frizerie, manichiură şi pedichiură) şi reparaţii auto. Consumatorii ţintă
vizaţi sunt din nou locuitorii satului sau ai satelor învecinate, cei care cumpără din pieţele
oraşelor apropiate şi uneori alte firme.
41 | P a g i n a
Grafic 25: Dispoziţia de a se implica în asociaţii şi activităţi economice locale
68
63
58
27
32
36
5
5
6
o afacere sau o activitate economică
o asociaţie care să sprijine persoanele cu probleme (cu
venituri reduse, mai în vârstă, etc.)
o asociaţie care să ofere sfaturi oamenilor în diferite domenii
(agricultură, găsirea unui loc de muncă, etc.)
DA NU NR
Q38. Dacă o parte dintre locuitorii comunei ar dori să „pună pe picioare” împreună ..., dvs. aţi dori să
participaţi?
Nivelul declarat de implicare în asociaţii şi activităţi economice locale este
semnificativ mai ridicat. Astfel, peste jumătate dintre respondenţi declară că sunt dispuşi să
se implice în afaceri şi activităţi economice locale, în asociaţii care sprijină persoanele cu
dizabilităţi sau în asociaţii care oferă sfaturi oamenilor cu privire la diferite probleme
(agricultură, găsirea unui loc de muncă). Care este forma pe care o poate sau o va lua
această implicare este dificil de spus, mai ales că nivelul competenţelor respondenţilor este
redus. De asemenea, e de aşteptat ca ponderea celor care se implică în realitate să fie mai
mică, tinzând spre cel mult 10% pe măsură ce cantitatea de timp şi efort solicitată creşte.
Capital social
Nivelul încrederii în cei mai mulţi dintre oameni pare să fie semnificativ mai ridicat în
rândul respondenţilor anchetei noastre (50%), comparativ cu populaţia adultă la nivel
naţional (31,6%)13. Indiferent dacă este vorba de oameni în general sau de locuitorii satului,
cel puţin jumătate dintre respondenţi declară că se poate avea încredere în aceştia (şi doar
aproximativ o treime că nu se poate avea încredere). Pe de altă parte, în pofida nivelului
ridicat declarat al încrederii, implicarea în asociaţii (o concretizare formală a încrederii) este
foarte redusă. Totuși, în fiecare dintre comunele selectate există înregistrată cel puţin o
astfel de asociaţie.
13 Ultimele date ale Barometrului de Opinie Publică din octombrie 2007, disponibil la www.soros.ro (accesat 14.02.2011).
42 | P a g i n a
Grafic 26: Nivelul încrederii generalizate
57
50
29
34
12
14
2
2
oamenii din comuna dvs.
oameni
DA NU NŞ NR
Q39. Credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oamenii din comuna dvs.?
Q40. Credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?
Grafic 27: Apartenenţa asociativă
2
1
2
97
98
97
1
1
1
asociaţie agricolă
asociaţie / întreprindere
familială
alt tip de asociaţie
DA NU NR
Q41. Dvs. faceţi parte dintr-o ... ?
Implicarea se poate manifesta și altfel, mai puţin formal. Prin urmare, am măsurat în
continuare comportamente şi intenţii legate de participare având în vedere diferite aspecte.
Valorile care denotă o participare social-civică sunt însă tot reduse. Astfel, doar un sfert
dintre respondenţi au participat în 2010 la o adunare a satului şi doar 5% la o şedinţă a
Consiliului Local; tot un sfert au participat la o formă de clacă/într-ajutorarea unui consătean
şi aproape tot atâţia s-au implicat (muncă, bani, produse) în realizarea unui bun colectiv
(drum, construcţie de alt tip etc.) la nivelul comunei. Aproximativ acelaşi nivel al implicării
efective se menţine şi dacă e vorba de o perioadă mai mare de timp (5 ani). Pe de altă
parte, atunci când e vorba de disponibilitatea de a se implica în astfel de activităţi, în
aceleaşi condiţii, aceasta este prezentă la aproape jumătate din respondenţi. Foarte
probabil însă doar cel mult jumătate dintre aceştia vor participa efectiv atunci când va fi
cazul.
43 | P a g i n a
Grafic 28: Implicare social-civică şi voluntariat
23
5
24
22
47
18
20
76
94
75
77
50
80
78
1
1
1
1
3
2
2
În acest an aţi participat vreodată la o adunare a satului?
Dar la o şedinţă a Consiliului Local?
În acest an aţi participat la vreo clacă (muncă gratuită, voluntară)
organizată pentru ajutarea unui locuitor din comună?
Dar la o clacă organizată pentru a face ceva pentru comună?
Aţi fi dispus să munciţi pe gratis SAU să daţi bani / produse pentru
realizarea unei lucrări în comună (drum, construcţie, dig, etc.)?
În acest an aţi muncit pe gratis SAU aţi donat bani / produse pentru
realizarea unei lucrări în comună (drum, construcţie, dig, etc.)?
Dar în ultimii 5 ani?
DA NU NR
Bunuri şi venituri
Sursele necesare auto-consumului, respectiv asigurării celor necesare hranei (cel
puţin parţial) au fost identificate în rândul a aproximativ jumătate dintre respondenţi (o parte
au două sau mai multe).
Grafic 29: Posibilităţi de auto-consum
13
37
23
30
27
86
62
76
69
72
1
1
1
1
1
Aveţi teren agricol în proprietate sau luat în arendă?
Aveţi grădină de zarzavaturi / legume?
Aveţi pomi fructiferi?
Aveţi găini, raţe, alte păsări de curte?
Aveţi animale domestice mari (porci, oi, cal, vacă, etc.)?
DA NU NR
44 | P a g i n a
Grafic 30: Surse de venit
Q54. În ultimele 12 luni care au fost sursele dvs. de venit?
Din cauza faptului că respondenţii anchetei nu au un loc de muncă plătit, principalele
lor surse de venit sunt: veniturile din munca de zilier sau alte munci manuale desfăşurate
ocazional, alocaţia pentru copii, ajutorul social primit de la Primărie (venitul minim garantat)
şi veniturile din activităţi sezoniere, fără contract.
Aproximativ 74% dintre respondenţi au cel puţin un copil în întreţinere (19% unul,
22% doi şi 33% trei sau mai mulţi). O parte semnificatică dintre copii au vârsta mai mică de
doi ani (21% din total) sau între doi şi şase ani (38% din total). Existenţa acestor situaţii
poate constitui o piedică suplimentară pentru femeile care ar dori să participe la cursurile de
calificare (în cazul în care acestea presupun deplasarea într-o altă localitate).
45 | P a g i n a
Grafic 31: Copii în întreţinere
26
79
63
19
20
26
22
1
10
33
0
2
total
max. 2 ani
2-6 ani
niciunul unul doi trei +
Q58: A. Câţi copii în întreţinere aveţi? B. Dintre aceştia câţi au sub doi ani? C. Şi câţi au 2-6 ani?
Aproximativ o treime dintre respondenţi declară că în ultimii cinci ani au fost în
străinătate pentru a câştiga bani. La nivelul gospodăriei ponderea este puţin mai mare.
Chiar şi în prezent, în 11% dintre gospodării cineva este plecat la lucru temporar în
străinătate. Situaţiile de emigrare temporară au redus şi ele bazinul de recrutare la nivelul
populaţiei ţintă.
Grafic 32: Contact cu străinătatea
36
39
11
63
60
88
1
1
1
În ultimii cinci ani, aţi fost în străinătate pentru a câştiga
bani?
Dar altcineva din gospodăria dvs. a fost?
Dar în prezent, este cineva din gospodăria dvs. plecat la
lucru temporar în străinătate?
DA NU NR
Majoritatea respondenţilor anchetei sunt de etnie romă şi nu au un loc de muncă
(81%). Din total, aproximativ o treime sunt beneficiari ai venitului minim garantat şi nu au un
loc de muncă şi tot atâţia au trei sau mai mulţi copii în întreţinere. În concluzie, categoriile
de interes pentru atingerea obiectivelor ulterioare ale proiectului sunt prezente în eşantion
într-o pondere mai mult decât suficientă.
46 | P a g i n a
Grafic 33: Structura respondenţilor în funcţie de variabilele care definesc grupurile ţintă
81
33
35
19
67
65
etnie roma + fără loc de muncă
beneficiar VMG + fără loc de muncă
3 sau mai mulţi copii în întreţinere
DA NU
47 | P a g i n a
Prezentarea și discutarea rezultatelor interviurilor
Introducere
În fiecare dintre cele 48 de localităţi selectate pentru desfăşurarea cercetării de
teren au fost efectuate câte cinci interviuri. Astfel, au fost realizate în total 240 de interviuri,
câte 20 în fiecare din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu (din regiunea
de dezvoltare Centru); Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj (din
regiunea de dezvoltare Nord-Vest).
Participanţii la interviuri au fost lideri locali care locuiesc de cel puţin cinci ani în
localităţile vizate (primar/secretar primărie/lucrător social; lider informal al romilor; om de
afaceri/întreprinzător/patron; profesor/învăţător/preot).
Obiectivele urmărite de interviuri au vizat:
1. Evaluarea necesităţilor, resurselor şi oportunităţilor la nivelul fiecărei comunităţi
din perspectiva liderilor locali;
2. Detalierea rezultatelor obţinute în urma cercetării cantitative;
3. Restrângerea listei de localităţi în care va fi continuat proiectul.
Temele abordate în cadrul interviurilor cuprind: principalele probleme ale
comunităţii; principalele probleme ale cetăţenilor; identificarea surselor de trai (formale şi
mai ales informale) ale populaţiei; resursele şi oportunităţile pentru dezvoltare existente la
nivel local; identificarea activităţilor de economie socială care ar putea fi dezvoltate (există
resurse şi produsele rezultate ar avea căutare); identificarea posibilelor piedici în calea
dezvoltării unor activităţi de economie socială (la nivel administrativ şi la nivelul cetăţenilor:
încredere, disponibilitate de asociere, resurse financiare şi umane etc.).
Grila de analiză (Anexa Grilă de analiză cercetare calitativă) conţine temele și
subtemele utilizate în analiza celor 240 de interviuri realizate. Aceasta cuprinde și codurile
subtemelor folosite pentru prelucrarea datelor14. Codarea subtemelor a avut ca scop
facilitarea studiului sistematic al transcrierilor interviurilor și analizei subtemelor la nivel de
judeţ, regiune și tip de lider local. Astfel, rezultatele prezentate în continuare au fost
obţinute în primul rând prin analiza tematică a interviurilor. Ulterior, pentru identificarea unor
elemente comune sau distincte în interviurile realizate, au fost grupate în funcţie de trei
criterii diferite – judeţul, regiunea, respectiv tipul de lider local (primar/secretar
primărie/lucrător social; lider informal al romilor; om de afaceri/întreprinzător/patron;
profesor/învăţător/preot).
14 Pentru prelucrarea datelor a fost utilizat softul de analiză calitativă ATLAS.ti.
48 | P a g i n a
Analiza rezultatelor
Principalele probleme ale comunităţii
Lipsa drumurilor asfaltate constituie problema principală privind infrastructura la
nivelul celor 48 de localităţi incluse în cercetare. Aceasta are implicaţii nu numai asupra
vieţii de fiecare zi a locuitorilor (de exemplu, constituie o problemă semnificativă pentru
elevii care, pentru a ajunge la școală, parcurg în fiecare dimineaţă 5-10 km pe jos), dar şi
asupra capacităţii comunităţilor locale de a atrage investiţii în zonă.
„Păi aici la noi sunt probleme cu drumurile. (…) s-a putut vedea că pe aceste străzi
încă se poate circula, însă mai în interior, la romii care locuiesc mai în interior, Doamne feri.
Nu pot copiii să meargă la școală, mereu vin să se plângă, este greu.”
(lider local Acăţari, judeţul Mureș)
Lipsa unor drumuri asfaltate este amintită în repetate rânduri în legătură cu piedicile
în calea valorificării resurselor existente la nivel local. Fie că este vorba de atragerea unor
investitori străini, fie că este vorba de investitorii locali, problemele drumurilor sunt
impedimente majore care au un impact negativ asupra valorificării potenţialului turistic,
agricol, industrial sau asupra dezvoltării sectorului de servicii. Astfel, în multe cazuri
valorificarea unor resurse existente în localitate sau împrejurimi nu este considerată de
către liderii locali ca o alternativă realistă pentru generarea de locuri de muncă tocmai din
cauza problemelor drumurilor judeţene sau comunale.
„Drumurile…drumul principal comunal, ăsta, relativ este bun, dar în schimb în
drumurile secundare nu sunt drumuri asfaltate. (…) Ghelinţa are o forţă de atragere a
turiştilor, datorită bisericii monumentale, mai multe pensiuni funcţionează în sat. În locuri
frumoase, liniştite sunt pensiunile, dar când turiştii sosesc simt lipsa drumurilor, mai ales
cei care vin cu maşină proprie. Nu sunt corespunzătoare drumurile pentru ei.”
(lider local Ghelinţa, judeţul Covasna)
Alte probleme de infrastructură locală care au fost discutate în interviuri sunt lipsa
canalizării și lipsa alimentării cu apă. Existenţa unui sistem de canalizare și a alimentării
cu apă sunt, de asemenea, factori determinanţi privind capacitatea comunităţilor locale de
a atrage investitori sau de a dezvolta afaceri, valorificându-și astfel resursele existente.
Lipsa unor servicii este resimţită în principal în legătură cu copiii și persoanele
vârstnice. Astfel, absenţa din localitate a unor aziluri pentru îngrijirea bătrânilor, a unor
49 | P a g i n a
creșe și grădiniţe cu program prelungit, a unor case de ajutor reciproc pentru pensionari,
constituie probleme la nivel localităţilor. Probleme care însă ar putea fi transformate în
oportunităţi generatoare de locuri de muncă și venituri. Înfiinţarea unor aziluri și grădiniţe
este considerată de liderii locali ca o oportunitate de dezvoltare locală. În același mod este
abordată și lipsa unor servicii sociale15 (îndeosebi cantine sociale și centre pentru
persoanele cu dizabilităţi) – pe de o parte, în interviuri sunt descrise problemele generate
de lipsa acestora, iar pe de o altă parte, este prezentat aspectul pozitiv al situaţiei, anume
oportunitatea de a crea noi locuri de muncă prin înfiinţarea unor cantine sociale sau centre
pentru persoanele cu dizabilităţi în localităţile lor. O altă problemă este cea a lipsei
asigurărilor medicale la nivelul persoanelor care trăiesc din surse de venit informale.
Lipsa azilurilor pentru bătrâni se află în strânsă legătură cu problema îmbătrânirii
populaţiei din zonele rurale şi cu migraţia tinerilor către zonele urbane. Astfel, în discuţiile
cu liderii locali o temă recurentă sunt bătrânii rămași singuri în sat care, pe de o parte, nu
mai pot avea grijă de ei înșiși și ar fi nevoie de personal calificat care să îi îngrijească, iar,
pe de altă parte, nu pot asigura forţa de muncă necesară pentru valorificarea unor resurse
existente pe plan local.
„Am avea nevoie de o creşă pentru copiii mici, pentru că de la 2 ani nu pot fi daţi la
grădiniţă, mamele trebuie să înceapă lucrul, nu au cu cine să stea, din cauza asta se cam
feresc să facă copii, asta înseamnă că scade natalitatea şi automat se miceşte şi comuna.
Ar fi nevoie de un azil pentru bătrâni iarăşi, pentru că sunt foarte mulţi oameni bătrâni care
nu mai au neamuri, sau au neamurile plecate în Germania sau departe şi n-are cine să
vadă de ei.”
(lider local Șura Mare, judeţul Sibiu)
Lipsa resurselor pentru desfăşurarea muncilor agricole constituie o problemă
în principal în comunităţile în care agricultura este privită ca o resursă care ar putea fi
valorificată în vederea generării unor noi locuri de muncă și surse de venit. Lipsa utilajelor
agricole și a resurselor financiare este completată de lipsa resurselor umane (cea calificată
sau cel puţin cu experienţă în domeniu este în mare măsură îmbătrânită, iar cea tânără
este necalificată și fără experienţă în agricultură) interesate care să se implice în
15 Serviciile sociale sunt înţelese în contextul acestei cercetări ca fiind „ansamblul complex de măsuri și acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii și depășirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creșterea calităţii vieţii și promovarea coeziunii sociale.” (Extras din Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, art. 5, al. d), publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 239 din 16/03/2006)
50 | P a g i n a
agricultură. În momentul de faţă, agricultura practicată rămâne cea de subzistenţă unde nu
se pune problema folosirii utilajelor și nu sunt necesare investiţii financiare majore în
lucrările agricole. Poate de aceea lipsa resurselor pentru desfășurarea muncilor agricole nu
este percepută ca fiind la fel de acută precum problemele descrise anterior.
„Nu este lucrat [terenul agricol] din cauza nu lipsei mașinilor, că mașini ar mai fi, ci
lipsei banilor pentru că majoritatea din comună sunt pensionari, pensionari ale căror pensii
se învârt în jurul a 3-4 milioane de lei vechi și numai un hectar de arat la ora actuala este 4
milioane de lei.”
(lider local Galaţii Bistriţei, judeţul Bistriţa-Năsăud)
Principalele probleme ale cetăţenilor
Lipsa locurilor de muncă este considerată de către liderii locali problema majoră
cu care se confruntă locuitorii celor 48 de localităţi. Lipsa locurilor de muncă este cea mai
acută problemă atât în regiunea Nord-Vest, cât şi în regiunea Centru. De asemenea, din
interviuri reiese că în această situaţie se găsesc toate cele 12 judeţe incluse în cercetare.
Lipsa unor locuri de muncă care să aSigure o sursă stabilă de venit influenţează nu numai
situaţia prezentă. După cum se va observa din celelalte rezultate ale analizei interviurilor,
aceasta influenţează și raportarea locuitorilor la resursele locale existente și la posibilele
oportunităţi de dezvoltare care ar putea fi valorificate în comunele lor. De asemenea, lipsa
locurilor de muncă reduce și gradul de disponibilitate de asociere a locuitorilor cu scopul de
a putea ajuta la mai bunul mers al comunei în care trăiesc.
„Bineînţeles lipsa locurilor de muncă, deci la noi chiar nu mai sunt şi chiar au
fost…cine ar vrea să facă naveta nu are posibilitatea de a face, cu toate că şi-ar dori să
meargă la lucru, nu au unde. Încearcă până când e negativ răspunsul. Sunt mari probleme.
Satul este foarte îmbătrânit, ce au mai rămas sunt romii la noi, din care ar fi forţă de muncă.
Prea puţin români şi maghiari, să spunem care se mai descurcă aici prin sat. Dar romii chiar
îşi doresc să meargă la lucru şi nu au unde să meargă efectiv. Au fost în construcţii, s-au
sistat lucrările pentru că a venit criza, au sistat şi ei, efectiv nu mai angajează nimeni.”
(lider local Palatca, judeţul Cluj)
„Lipsa locurilor de muncă, aceasta este cea mai importantă problemă, că sunt foarte
puţine locuri de muncă în comună, (…) sunt foarte puţine firme, de fabrici nici nu putem să
51 | P a g i n a
vorbim, nici măcar de ateliere. Un singur atelier este la care mai găsesc oamenii loc de
muncă, nici acela nu are permanent de lucru, de multe ori îi trimite pe oameni acasă.”
(lider local Turulung, judeţul Satu Mare)
Lipsa calificărilor este o problemă mai ales atunci când este asociată cu lipsa
educaţiei necesare pentru înscrierea la cursurile de calificare. Programe educaţionale
precum „A doua şansă” (http://www.edu.ro/index.php/articles/c492/) pentru învăţământul
primar sau secundar încearcă să readucă la şcoală persoane din grupuri dezavantajate cu
scopul de a dobândi o diplomă care să îi ajute să obţină o meserie.
Liderii locali accentuează că în cadrul populaţiei roma lipsa calificărilor este mult mai
adesea asociată cu lipsa educaţiei decât în cadrul celorlalte grupuri şi că această situaţie
conduce la gradul lor de integrare mai redus pe piaţa muncii. În plus, în cazul romilor, dar și
în cazul altor grupuri vulnerabile, sărăcia are un impact important asupra lipsei educaţiei și
a calificărilor la care au acces.
Migraţia temporară la muncă (și în câteva situaţii descrise în interviuri, la cerșit) în
străinătate implică adeseori întreruperea studiilor pe o perioadă nedeterminată pentru
copii. Reluarea școlii, uneori chiar clasele primare, este problematică și în unele cazuri nu
se mai întâmplă, copii rămânând cu numai câteva clase terminate. În cazul în care totuși
școala este reluată, uneori golurile acumulate de copii rămân atât de mari încât aceștia nu
știu să scrie sau să citească cursiv chiar dacă au o adeverinţă de terminarea a ciclului
gimnazial. Lipsa resurselor financiare (necesare pentru plata transportului, rechizitelor,
îmbrăcămintei) îi determină uneori și pe cei care nu pleacă la muncă în străinătate să își
retragă copii de la școală.
Calificarea la locul de muncă apare în câteva dintre interviurile realizate ca o
alternativă menită să rezolve problema lipsei calificărilor. Aceasta este privită ca o soluţie
realistă deoarece în lipsa unor resurse financiare persoanele fără nicio calificare nu pot
achita contravaloarea unui curs de calificare sau formare profesională (și uneori nici măcar
costul transportului către locul unde se desfășoară acesta). Totuși, atâta timp cât
oportunităţile existente pe piaţa muncii sunt reduse, prea puţini sunt cei care beneficiază în
prezent de o calificare la locul de muncă.
„În ceea ce privește școlarizarea, majoritatea dacă au 4 clase e bine. Eu am mai
vorbit cu oamenii și aceștia ar vrea să înveţe ceva, însă prima lor întrebare este dacă ei
trebuie să plătească ceva pentru a face școală [pentru a urma cursurile de calificare]. Dacă
52 | P a g i n a
oamenii merg la AJOFM acolo li se oferă cursuri (…), însă ca ei să se deplaseze la cursuri
nu au bani nici pentru transport.”
(lider local Acăţari, judeţul Mureș)
Identificarea surselor de venit ale populaţiei
În interviurile realizate sursele de venit informale sunt invocate mai frecvent decât
cele formale. Numai în cazul în care într-o localitate pensionarii constituie populaţia
majoritară, atunci sursa principală de venit este cea formală, fiind reprezentată de pensii.
Nu există diferenţe între regiuni ori judeţe, liderii locali amintind în mare măsură aceleaşi
surse de venit formale sau informale.
Migraţia temporară în străinătate pentru aSigurarea unui loc de muncă (cu acte
sau fără) este şi ea o sursă de venit. Destinaţiile către care se orientează cele mai multe
dintre persoane sunt, din informaţiile deţinute de liderii locali, Ungaria, Germania, Italia,
Polonia şi Spania.
„Acum fiecare caută să îşi găsească un loc de muncă, foarte mulţi dintre ei merg în
străinătate. Sunt deja tot felul de societăţi care duc oameni la lucru, deci sunt foarte mulţi
dintre ei care au rămas şomeri şi au încercat varianta asta. În agricultură, în construcţii, cu
care am mai stat de vorba în ultimul timp.”
(lider local Grebenişu de Câmpie, judeţul Mureş)
Surse formale
Principalele surse formale de venit la nivelul celor 48 de localităţi sunt pensiile,
subvenţiile APIA, ajutorul social, ajutorul de şomaj şi alocaţiile copiilor. Semnificativ
mai puţin menţionate sunt salariile provenind de la locuri de muncă în mediul privat (de
exemplu de la magazinele sau barul din localitate) ori de la locuri de muncă în cadrul
Primăriei, Poliţiei sau Şcolii.
„Marea majoritatea a venitului cred că îl au din construcţii, după cum am observat
eu…construcţii…comunităţile de romi nu au un potenţial de câştig, dar, în schimb, primesc
ajutoarele sociale şi cred că din asta…asta e singura forma de venit.”
(lider local Ernei, judeţul Mureş)
În câteva dintre situaţiile prezentate în cadrul interviurilor, meseriile tradiţionale
(fabricarea măturoaielor, scocurilor/jgheaburilor, cărămizilor ş.a.m.d.) sunt menţionate de
53 | P a g i n a
liderii locali ca fiind surse formale de venit, însă majoritatea acestora constituie mai
degrabă surse informale şi vor fi discutate în cele ce urmează.
„O sursă de venit este legarea (fabricarea) măturii, şi mai demult se încheiau
contracte serioase, vindeau mătură în toată ţara. Este o activitate tradiţională veche, având
posibilitate de muncă în sat. Acasă leagă, fabrică, apoi le duc la piaţă şi le vând. Măturile
rămase sunt duse la piaţă. Au autorizaţii şi plătesc impozitul. Sunt înregistraţi la Primărie, la
Camera de Comerţ. Cu contract de muncă lucrează la o fabrică de pantofi, unde salariul
este mic, şi dacă o zi lipsesc, chiar dacă au adeverinţă medicală, le taie sporul, care este în
valoare de 80 lei, plus bonul zilnic de masă. La drumuri şi poduri lucrează câţiva, la Consiliu
lucrează localnici, în sănătate, la Poştă, la Poliţie, la Grădiniţă.”
(lider local Bodogaia, judeţul Harghita)
Surse informale
Activităţile sezoniere sunt reprezentate de munca în agricultură (cultivarea
plantelor, creşterea animalelor), comercializarea produselor obţinute în urma acestor
activităţi altor locuitori; culesul ciupercilor (din pădure) şi al fructelor de pădure.
„Mai există posibilitatea de a vinde anumite produse agricole pe care oamenii le
produc la ei în grădină, de a vinde o sticlă de lapte la vecini, cei care au câte o vacă în
gospodărie. Există şi câţiva meşteşugari care produc diverse din fier, există cunoscuţii
scocari din Şura Mică, care-şi câştigă existenţa montând scocuri.”
(lider local Şura Mică, Sibiu)
Activităţile ziliere includ munca în construcţii (zidărie, tâmplărie, finisaje), în sere,
în microferme, în gospodăriile persoanelor mai înstărite; munca la pădure (tăiere lemne,
curăţare pădure); colectarea de fier vechi, materiale plastice sau alte tipuri de deşeuri.
Meseriile sau meşteşugurile tradiţionale apar tot ca o sursă informală de venit în
majoritatea situaţiilor descrise de liderii locali. Acestea sunt variate incluzând fabricarea de
măturoaie, cărămizi din văioage sau chirpici, împletituri din stuf, papură sau nuiele, scocuri,
căldări şi coşuri.
„Sunt mulţi care lucrează la negru, ceea ce dintr-un punct de vedere nu e rău, pentru
că mai au un mic venit, dar din punct de vedere al viitorului e rău, pentru că iarna nu au loc
de muncă, nu au bani, nimic.”
(lider local Dorolţ, Satu Mare)
54 | P a g i n a
Cerşitul apare menţionat în câteva dintre interviuri ca sursă de venit pentru acele
persoane care nu reuşesc în nicio altă formă să aSigure traiul necesar pentru sine sau
familie.
Oportunităţile pieţei muncii
Liderii locali aduc în discuţie o serie de calificări și meserii care au căutare în
localităţilor lor sau în împrejurimi. Nu se observă calificări care să fie specifice numai uneia
dintre regiuni sau unora dintre judeţe. Opiniile liderilor locali cu privire la oportunităţile de pe
piaţa muncii nu au fost influenţate de ocupaţia avută de aceștia. Ocupaţiile liderilor au variat
incluzând primari, secretari la primărie, mediatori școlari, mediatori sanitari, lideri informali
ai romilor, întreprinzători, profesori, învăţători, preoţi.
Lipsa unor diferenţe majore privind calificările care au căutare în cele 48 de localităţi
vizate sau în împrejurimi este explicabilă prin caracteristicile comune ale acestora (de
exemplu, localităţile provin din mediul rural; numărul16 persoanelor de etnie romă care
trăiesc acolo este mai ridicat decât valoarea mediană de la nivelul întregii ţării; și la fel rata
şomajului și a sărăciei; ponderea beneficiarilor de ajutor social, în baza Legii Venitului
Minim Garantat, este, de asemenea peste valoarea mediană la nivelul României; nivelul de
dezvoltare al acestor localităţi este sub valoarea mediană la nivel de ţară). Astfel,
calificările și meseriile identificate de liderii locali includ: dulgher; zidar; instalator;
zugrav; lucrător în comerţ; lucrător în agricultură (inclusiv cioban); croitor;
confecţioner încălţăminte; brutar; ospătar; barman; meșteșugari; mecanic de
autovehicule; lucrător forestier.
„Ar putea să se organizeze nişte cursuri de calificare în construcţii pentru că romii,
ştiţi bine, sunt o mână de muncă de la necalificatul care sapă până la ajutoare de zidari, de
maiştri. Scocarii noştri din zonă, toţi sunt romi. Nu au hârtii, nu au calificări, nu au posibilităţi
legale de a intra într-o formă prin care să contribuie şi ei prin impozite, prin taxe la stat, de a
fi oarecum absorbiţi.”
(lider local Șura Mica, judeţul Sibiu)
Cu toate aceste, câteva diferenţe între cele două regiuni erau așteptate pornind de
la variaţia tipurilor de meserii tradiţionale practicate în satele românești17. O explicaţie
posibilă pentru faptul că practicarea diferitelor meșteșuguri tradiţionale nu se
16 Numărul de romi dintr-o comunitate a fost estimat pornind de la surse multiple: Recensământul INSSE din 2002, cercetare „Harta socială a comunităţilor de romi – PROROMI” (2005) şi cercetarea „Accesul autorităţilor locale la fondurile europene” (2009). 17 Vezi de exemplu, Studiul „Legal și egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi” realizat în cadrul proiectului „L@EGAL 2 - investiţie europeană pentru viitorul romilor din România., disponibil la: http://www.soros.ro/ro/publicatii.php?cat=16# (Accesat 16 februarie 2011).
55 | P a g i n a
translatează în diferenţe zonale ale calificărilor și meseriilor poate fi cauzată de percepţia
meseriilor tradiţionale mai degrabă ca formă de păstrare a moștenirii culturale sau ca mijloc
de subzistenţă și nu ca o sursă de venit constantă. Există câteva menţiuni în interviurile
realizate care vin să confirme această explicaţie.
Alţi lideri locali subliniază că, indiferent de oportunităţile pieţei muncii, romii au mai
puţine șanse decât persoanele aparţinând altor grupuri etnice să își găsească un loc de
muncă din cauza lipsei de încredere a oamenilor. De aceea, sunt câţiva care au
argumentat că o posibilitate de a evita această situaţie este ca romii să se orienteze către
acele meserii tradiţionale care îi plasează într-o lumină pozitivă. Aceasta ar însemna
revigorarea meșteșugurilor tradiţionale.
„Nu propun cursuri de informatică, nici comerţ, dar nici ceva în construcţii - adevărul
este, trebuie să mărturisesc sincer, că degeaba, că nimeni nu angajează romi în construcţii
ca meseriaşi – nu au încredere în ei. Asta este situaţia. Poate ar fi binevenit un curs de
împletit din nuiele - ca şi la Şimoneşti în Valea Nicoului.”
(lider local Avramești, judeţul Harghita)
Întrebarea rămâne însă dacă există o piaţă reală pentru produsele obţinute în urma
desfășurării meseriilor tradiţionale. Dacă unii lideri locali consideră că meșteșugurile
tradiţionale reprezintă o soluţie pentru rezolvarea unei probleme actuale – mai exact pentru
creșterea accesului pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile – alţii consideră că
acestea sunt o formă de acutizare a situaţiei prin calificarea unor persoane cu risc de
excluziune de pe piaţa muncii în meserii care nu au cum să aSigure locuri de muncă stabile
neexistând în mod real cerere pentru ele.
„Am avut o idee, ca să implicăm pe romi în producerea măturii şi coşurilor, dar nu se
poate prinde piaţă de desfacere. Chiar şi eu m-am ocupat cu aceasta, dar nu am găsit
[clienţi]. Fiindcă sunt pădurile de mesteacăn, de care ne-am putea folosi. Am face
împletituri, dar n-avem piaţă. Fabricile s-au oprit, au sosit firmele mici, care curăţă strada.
S-au modernizat. Se curăţă tot cu maşină. ”
(lider local Herculian, judeţul Harghita)
Acumularea de experienţă de muncă prin migraţia temporară a persoanelor
aparţinând grupurilor vulnerabile la muncă în străinătate ar putea fi valorificată prin
obţinerea unor calificări. Formalizarea experienţei de muncă acumulate crește șansa de a
avea o sursă formală de venit în viitor și, implicit, ar putea conduce la rezolvarea problemei
lipsei asigurărilor medicale la nivelul persoanelor care trăiesc din surse de venit informale.
56 | P a g i n a
Resursele şi oportunităţile pentru dezvoltare existente la nivel local
Resursele identificate de liderii locali vizează în principal agricultura – cultivarea
plantelor şi creşterea animalelor, agroturismul şi utilizarea fondului forestier existent.
Orientarea pieţei de consum către produsele naturale este privită ca o oportunitate care
trebuie avută în vedere în zonele rurale.
„Deci dacă eu aş fi şi aş avea cum, aş face în primul rând nişte centre de colectare
pentru cereale, lapte, legume și fructe în primul rând. Si nu ştiu, aş învăţa oamenii să – cum
să zic eu – să facă ceva ecologic în primul rând, că asta se căuta. Zic că merge şi că se
scoate şi bani. Cam asta.”
(lider local Jibert, judeţul Braşov)
Practicarea agriculturii de subzistenţă este privită de către liderii locali ca o premisă
pozitivă pentru dezvoltarea unei agriculturi profitabile. Existenţa unei resurse umane care
chiar dacă nu are calificări domeniul în agriculturii, cunoaște totuși modul în care se
desfășoară principalele activităţi este considerată, de asemenea, o oportunitate în vederea
dezvoltării.
Composesoratele sunt percepute ca potenţiale surse de venit atât pentru membrii
acestora, cât şi pentru cei care nu sunt incluşi în acest moment (şi care, conform legislaţiei
în vigoare în România, nu ar putea nici în viitor să devină membri) în aceste forme de
asociere locală. Prin utilizarea lemnului, curăţarea păşunilor (şi atragerea subvenţiilor
APIA), înfiinţarea unor microferme şi pensiuni agroturistice s-ar putea valorifica potenţialul
deţinut de composesorate.
„Cu creşterea animalelor ar fi cel mai rentabil, pentru că este foarte mult pământ
nelucrat. Omul ar da pământul pe gratis, numai să lucreze….şi atunci, ai un avantaj. Nu dai
banii pe fân, nu dai pe iarbă, nu dai pe nimic. Chiar şi agricultura ar fi rentabilă.”
(lider local Cămăraşu, judeţul Cluj)
În unele dintre situaţiile discutate în interviuri nici agricultura şi nici turismul nu pot
constitui resurse care să conducă, în mod realist, la dezvoltarea locală. În aceste cazuri
meşteşugurile tradiţionale (ţesutul la război, împletiturile, cărămida, sculptura în lemn,
fabricarea măturoaielor, a şindrilei) par a fi singurele care ar putea aSigura o oportunitate
viabilă de dezvoltare. Înfiinţarea unor ateliere manufacturiere – confecţionare de
încălţăminte, curele, produse din blană de oaie, produse de artizanat – pare, de asemenea,
57 | P a g i n a
o oportunitate care ar putea fi valorificată în încercarea de revitalizare a vieţii economice
rurale.
„Este greu de spus având în vedere faptul că resursele ne sunt limitate. În jurul
nostru nu există pădure, nu există apă, nu sunt lacuri în care să poţi să faci o crescătorie de
peşti. Ce s-ar putea face. Să se dezvolte mici meşteşuguri sau mici meşteşugari care să-şi
prezinte produse, produse tradiţionale, să-şi prezinte produsele, produse simple,
româneşti, cum ar fi covoare făcute la războiul de ţesut, cum ar fi costume populare.”
(lider local Şura Mica, judeţul Sibiu)
Identificarea activităţilor de economie socială care ar putea fi dezvoltate
Culesul ciupercilor şi al fructelor de pădure poate crea premisele pentru
constituirea unor întreprinderi sociale. Deşi în momentul de faţă activitatea este una
sezonieră şi aSigură numai în mod informal venitul culegătorilor, aceasta prezintă potenţial
de valorificare ca activitate generatoare de venit în cadrul unei entităţi a economiei sociale.
„Ideea mea ar fi să poată să-şi valorifice munca la un preţ cât decât bun. Adică să nu
să meargă să culeagă un coş de afine, şi să (…) vândă cu 5 lei kilogramul. Sau o găletuşă
de frăguţe de aia de 5 kg, ca să nu câştige nimica pe ea. Deci, dacă s-ar găsi o sursă, o nu
ştiu, o întreprindere, o ceva, care să valorifice marfa. Că pe piaţă, mai ales cu astea, nu-s
lăsaţi. Să se găsească un sponsor, să facem un fel de...momentan nu ştim, că şi eu sunt cu
asta, cu proiectul ăsta, ştiţi. Şi dacă ar fi, că am înţeles că trebuie tonaj mare, şi sute, mii de
kilograme. (…) Cui să le vinzi nu e problema. Problema ta e să le colectezi. Dacă am putea
să vindem cât am putea să colectam ar fi bine. Că ideea mea e, că daca iau marfa de la
om, să nu-i ofer un 5 lei/kg, să nu-i convină să colecteze.”
(lider local Teliu, judeţul Braşov)
Fabricarea măturoaielor şi cărămizilor din nuiele sau văioage poate deveni o
activitate de economie socială, aSigurând locuri de muncă pentru persoanele din grupuri
vulnerabile, care altfel ar rămâne neîncadrate (şi, în multe cazuri, în lipsa unor calificări,
chiar neîncadrabile) pe piaţa muncii.
„M-am gândit că ar fi bine să prepare chirpici, că aia se solicită. Ar exista foarte mulţi
cumpărători, că vin din împrejurime (mai ales că se solicită să fie din material bio şi din
moment ce din pământ ar fi confecţionaţi [chirpicii] ar fi cine să cumpere). Pământul este
bun, că şi pentru case tot aşa au preparat cărămida. Ar trebui să fie un expert de rom sau
58 | P a g i n a
un coordonator care să îndrume, să se ocupe puţin şi să organizeze, şi să le spună. (…) ar
putea mulţi oameni să lucreze şi ar fi nevoie atunci de ei.”
(lider local Cherechiu, judeţul Bihor)
Prin natura lor asociativă, dar mai ales prin faptul că pot oferi cadrul formal pentru
apariţia unor noi locuri de muncă persoanelor din grupuri dezavantajate,
composesoratele pot fi şi ele valorificate ca activităţi de economie socială.
„Maghiarii şi românii mai beneficiază de avantajele că sunt membri în
composesoratul pădurii – mai primesc bani ca dividend şi/sau nişte cote de lemne de foc.”
(lider local Vidăcuţ, judeţul Harghita)
Tot o ocupaţie care poate oferi premisele pentru conturarea unor forme ale
economiei sociale, regăsindu-se în câteva din interviurile realizate cu liderii locali, este
aceea de muzicant (interpretarea unor cântece tradiţionale sau lăutăreşti). Deşi nu sunt
întotdeauna organizaţi formal, muzicanţii își câștigă singurele venituri din banii obţinuţi prin
participarea la evenimente.
„Să zic muzicanţii care-i avem şi ei ar putea să fie o resursă de dezvoltare… în sat
cel puţin, pentru că ne lăudăm cu taraful şi nimeni nu face nimic pentru ei, să aibă un
impresar sau ceva. Vin într-adevăr din Ungaria şi îi iau pentru o zi, îi duc dincolo şi îi aduc
înapoi. Să-i lansăm, să facem ceva cu ei, pentru că într-adevăr sunt foarte buni ca
muzicanţi. Ştiu melodiile tradiţionale şi nu numai asta, dar ar putea să se axeze pe lucrul
acesta.”
(lider local Palatca, judeţul Cluj)
Posibile piedici în calea dezvoltării unor activităţi de economie socială
La nivel administrativ
Birocraţia apare ca singura posibilă piedică în calea dezvoltării unor activităţi de
economie socială la nivel administrativ. Numărul mare de documente oficiale şi de aprobări
necesare (de exemplu, certificarea calităţii pentru cărămida tradiţională plină), precum şi
timpul îndelungat necesar pentru obţinerea acestora sunt văzute ca piedici semnificative
pentru potenţialii investitori de pe plan local sau străini. Birocraţia este menţionată ca o
posibilă piedică atât la nivelul administraţiei publice locale, cât şi la nivelul instituţiilor
administraţiei centrale.
59 | P a g i n a
La nivelul cetăţenilor
Lipsa încrederii în ceilalţi locuitori ai comunităţii şi consecinţa acesteia, lipsa
disponibilităţii de asociere, sunt unele dintre posibilele piedici în calea dezvoltării unor
activităţi de economie socială. Aceste două piedici par să fie chiar mai semnificative decât
lipsa resurselor financiare. Lipsa de capital financiar este şi ea discutată în interviurile
desfăşurate, însă în multe cazuri liderii consideră că aceasta este puternic asociată cu
neîncrederea şi cu lipsa unui spirit întreprinzător printre locuitorii rămaşi în zonele rurale.
Lipsa disponibilităţii de asociere este înţeleasă de unii lideri locali ca o urmare a
colectivizării forţate din timpul regimului comunist.
„La nivelul cetăţenilor cred că totuşi ar fi lipsa de încredere la început, nu prea au ei
încredere în astfel de activităţi şi bineînţeles disponibilitate de implicare. De obicei oamenii
de la ţară cam fug de implicare şi atunci îi foarte greu să-i implici în astfel de activităţii care
sunt de altfel foarte benefice lor în primul rând şi apoi tuturor cetăţenilor din localitate.”
(lider local Şura Mică, judeţul Sibiu)
„Prea puţin [există disponibilitate de asociere]. Nu [se asociază], că majoritatea sunt
îmbătrâniţi. Se duc, mor. Ăia nu se mai bagă să facă agricultură. La 70-80 de ani nu mai
faci agricultură. Ăștia tineri tind să plece. Nu te înţelegi cu neamurile tale. Și apoi te trezești
că te duci și te asociezi cu ăla, și vine și îţi dă în cap. Ca poate tu ai luat mai mult ca mine.
Cum să faci asociaţie cu el?”
(lider local Vingard, judeţul Alba)
Lipsa resurselor umane calificate care să se implice în activităţile de economie
socială este menţionată de liderii locali mai ales în legătură cu momentul iniţial de demarare
a activităţilor. Faptul că o persoană din afara comunităţii ar trebui să vină şi să ajute la
crearea unor structuri de economie socială apare în mod recurent în interviuri.
„Ar fi nevoie de cineva, care ar putea să asigure finanţarea începerii acestor
activităţi, şi ar fi nevoie de profesionişti. Nu este cine să scrie un proiect de finanţare.. S-a
mai întâmplat, că mi-au cerut să trimit pe cineva, care să fie formată de a scrie un proiect,
dar oamenii dacă au 8 clase, degeaba merg la un curs de scrierea proiectelor. Deci oricum
oamenii se aşteaptă, ca aceste lucruri să fie rezolvate de cineva. Ar fi nevoie de cineva,
care să își asume aceste sarcini, eventual să împartă activităţile, deci o persoană de
încredere şi care să se ocupe de scrierea proiectelor, să ţină în mână administrarea
activităţilor. În aşa fel poate că ar merge.”
(lider local Palatca, judeţul Cluj)
60 | P a g i n a
CONCLUZII
Pornind de la rezultatele anchetei și interviurilor, sunt prezentate în continuare
concluziile cercetării, din perspectiva genului, vârstei, regiunii şi judeţului, cu privire la
resursele şi oportunităţile de dezvoltare din regiunile Centru şi Nord-Vest. De asemenea,
sunt discutate oportunităţile pieţei muncii la nivelul celor 48 de localităţi în care s-a
desfășurat cercetarea, resursele posibil generatoare de venit și modalităţile de valorificare a
acestora, precum și structurile economiei sociale care ar fi adecvate nevoilor și potenţialului
celor două regiuni.
GENUL. Diferenţele dintre evaluările bărbaţilor şi cele ale femeilor pot fi explicate
într-o anumită măsură prin faptul că populaţia inclusă în cercetare provine dintr-un mediu
preponderant tradiţionalist: spaţiu rural, etnie romă și nivel de educaţie redus. Câteva dintre
aceste diferenţe se regăsesc mai jos:
• bărbaţii sunt relativ mai dispuşi să lucreze în condiţii de muncă grele;
• meseriile legate de sectorul construcţiilor sunt în totalitate apanajul bărbaţilor, iar cele
legate de servicii de curăţenie al femeilor; în domeniul construcţiei de coşuri şi măturoaie
bărbaţii sunt prezenţi într-o măsură mai mare;
• ponderea bărbaţilor care au făcut naveta e relativ mai mare;
• calificările din domeniul construcţiilor sunt mult mai frecvente în rândul bărbaţilor;
vânzătoarele, croitorii, persoanele care se ocupă de îngrijirea altora, ospătarii, cei
implicaţi în agroturism, bucătarii sunt calificări mai prezente în rândul femeilor;
• în marea majoritate a cazurilor, bărbaţii își doresc să urmeze un curs de calificare în
construcţii (zidărie îndeosebi), mecanică, tâmplărie/dulgherie, în timp ce marea
majoritate a femeilor își doresc să se califice în croitorie, vânzări, ospătărie, bucătărie,
curăţenie/menaj, frizerie, coafor;
• bărbaţii par să fie relativ mai mult implicaţi în diferite acţiuni locale, legate de clacă şi
voluntariat (muncă fizică) în folosul comunităţii;
• ponderea bărbaţilor care au venituri din activităţi sezoniere şi de zilier este relativ mai
mare.
VÂRSTA. Principalele diferenţe în funcţie de vârstă sunt menţionate în continuare:
• ponderea celor care au avut un loc de muncă plătit vreodată creşte în funcţie de vârstă;
la fel şi accesul la locuri de muncă cu normă întreagă şi carte de muncă/acte, numărul de
61 | P a g i n a
meserii cunoscute, ponderea celor care au carte de muncă; din acest punct de vedere
tinerii sunt cei mai vulnerabili pe piaţa muncii;
• tinerii s-au orientat până în prezent într-o măsură relativ mai mare spre cursuri de
calificare în domeniul vânzărilor şi agroturismului, iar cei cu vârsta între 25 şi 34 de ani
spre zidărie;
• în prezent tinerii sunt mai interesaţi de obţinerea calificării de mecanic;
• apartenenţa asociativă (de orice tip) creşte pe măȘuraînaintării în vârstă;
• aceeaşi constatare se aplică şi în cazul participării la guvernarea locală (adunări ale
satului, şedinţe ale Consiliului Local);
• toţi indicatorii care măsoară auto-consumul urmează o evoluţie ascendentă pe măsură
ce vârsta creşte.
REGIUNEA. Diferenţele în funcţie de regiune sunt mai degrabă rare. Acestea sunt:
• ponderea situaţiilor active de căutare a unui loc de muncă (a trimis o cerere de angajare;
a dat un anunţ de cerere de angajare) este semnificativ mai mare în judeţele din zona
Centru; ponderea celor care răspund unor anunţuri de angajare este puţin mai mare în
Nord-Vest;
• respondenţii din zona de Centru preferă într-o măsură sensibil mai mare să urmeze
cursuri de calificare în domeniile zidărie, bucătărie şi comerţ; cei din zona de Nord-Vest
în domeniul construcţii;
• cei din Nord-Vest par să fie uşor mai interesaţi de implicare în activităţi economice şi
asociaţii locale; de asemenea se declară ceva mai dispuși să muncească gratis/să dea
bani/produse pentru realizarea unei lucrări în comună;
• ponderea celor cu venituri din munca de zilier/munci manuale, din activităţi sezoniere,
fără contract/acte sau din alocaţii pentru copii/burse de studiu este într-o oarecare
măsură mai mare în Nord-Vest; în Centru beneficiarii de ajutoare sociale (venitul minim
garantat) sunt sensibil mai mulţi.
JUDEŢUL. Principalele diferenţe în funcţie de judeţ sunt menţionate în continuare:
• lipsa locurilor de muncă nu este atât de frecvent menţionată în Mureş, Sibiu şi Sălaj;
• o pondere mai mare a subiecţilor din Bistriţa-Năsăud au un loc de muncă în prezent;
• Alba şi Cluj sunt judeţele în care ponderea celor care au avut cel puţin un loc de muncă
este semnificativ mai mare; Covasna, Sălaj şi Sibiu sunt pe ultimele locuri;
62 | P a g i n a
• cei care au muncit pe cont propriu sunt mai mulţi în Bistriţa-Năsăud şi Harghita; tot aici
cei care au lucrat cu normă întreagă sunt mai puţini, fiind mai mulţi zilierii; ponderea celor
cu carte de muncă/acte este, de asemenea, mai mică în aceste judeţe;
• ponderea celor care caută în prezent un loc de muncă este mai mică în Bistriţa-Năsăud
şi Harghita;
• cei din Cluj, Maramureş şi Mureş sunt dispuși într-o mai mare măsură să accepte un loc
de muncă în condiţii mai puţin avantajoase;
• cei din Mureş au întreprins mai multe acţiuni pentru a obţine un loc de muncă; cei din
Harghita cele mai puţine;
• numărul mediu al meseriilor cunoscute este minim în Harghita (sub una) şi maxim în
Sibiu, Cluj şi Covasna (două);
• respondenţii din Alba se pricep (declară că au calificări) într-o măsură mai mare la
zidărie, iar cei din Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Sălaj la agricultură;
• ponderea celor care ştiu un meşteşug e mai mare în Covasna şi Sălaj şi minimă în Alba,
Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Maramureş;
• ponderea celor care au carte de muncă este mai mare în Alba, Cluj şi Maramureş şi
semnificativ mai mică în Sălaj, Sibiu şi Covasna;
• toate calificările obţinute în agroturism sunt din Covasna iar calificarea obţinută cel mai
adesea în Mureş este cea de zidar;
• calificarea dorită a fi obţinută: zidar în Alba şi Maramureş, construcţii în Bihor, Bistriţa-
Năsăud, Braşov şi Satu-Mare, agricultură în Bihor, vânzătoare în Satu-Mare, croitor în
Mureş, dulgher/tâmplar în Alba şi Maramureş, menaj în Braşov şi Maramureş,
ospătar/barman în Bistriţa-Năsăud, bucătar în Braşov şi Sibiu, frizer în Covasna, coafeză
în Satu-Mare şi Sibiu, comerţ în Harghita;
• ponderea celor care au o afacere/activitate economică pe cont propriu este mai mare în
Covasna şi minimă în Alba şi Sibiu; cei care intenţionează să aibă una e mai mare în
Covasna şi Harghita şi redusă în Alba, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu;
• ar participa într-o măsură mai mare la înfiinţarea unei afaceri/activităţi economice la
nivelul comunei cei din Covasna, Maramureş şi Sălaj;
• încrederea în cei mai mulţi dintre oameni e mai mare în Bistriţa-Năsăud şi Sibiu, şi
minimă în Maramureş, Mureş şi Satu-Mare;
• au participat la o adunare a satului mai mult cei din Alba, Bihor, Braşov şi Cluj; la o
şedinţă a Consiliului Local cei din Bihor şi Sibiu; la o clacă cei din Alba şi Harghita;
• voluntariatul şi donaţiile în folosul comunei sunt mai prezente în Bihor şi Sălaj;
63 | P a g i n a
• ponderea celor cu teren agricol în proprietate/arendă e mai mare în Bistriţa-Năsăud şi
Cluj;
• veniturile din munca de zilier/munci manuale şi cele din activităţi sezoniere, fără
contract/acte sunt mai frecvente în Satu-Mare şi mai puţin în Braşov; ponderea celor cu
alocaţii pentru copii e mai mare în Bihor şi Maramureş, a beneficiarilor de venit minim
garantat în Braşov, Sălaj şi Mureş şi doar în cazul celor din Sălaj şi Sibiu apar venituri din
vânzarea fructelor de pădure şi ciupercilor.
Oportunităţile pieţei muncii la nivelul regiunilor de implementare a proiectului au
fost identificate pornind de la o serie de calificări și meserii care au fost menţionate de către
liderii locali ca fiind căutate de angajatori în localităţile lor sau în împrejurimi. Având în
vedere etapele ulterioare ale proiectului, acestea vor fi prezentate în continuare cu
denumirile utilizate în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). Ordinea în care apar
ocupaţiile este în concordanţă cu numărul menţiunilor acestora în interviurile realizate (cele
mai „căutate” ocupaţii în localitate sau în împrejurimi sunt prezentate la început).
• Muncitor constructor (dulgher; zidar; muncitor constructor care utilizează tehnici și
materiale tradiţionale)
• Muncitor constructor la lucrări de finisaje (instalator și montator de ţevi; faianţar)
• Zugrav
• Lucrător în comerţ
• Lucrător în culturi de câmp și legumicultură
• Crescător/îngrijitor de animale (inclusiv cioban)
• Croitor/confecţioner încălţăminte
• Brutar, patiser
• Ospătar, barman
• Lucrător meseriaș în executarea de produse artizanale din lemn, textile, piele și alte
materiale
• Mecanic, montator și reparator de autovehicule
• Lucrător forestier
Resursele posibil generatoare de venit sunt reprezentate atât de resurse a căror
natură generatoare de venit este tradiţional recunoscută (agricultura, turismul), dar și de
alte câteva care până acum câţiva ani erau percepute exclusiv ca mijloace de subzistenţă,
de multe ori la limita legalităţii (culesul fructelor de pădure și al ciupercilor, colectarea fierului
vechi, a materialelor plastice sau a altor tipuri de deșeuri).
64 | P a g i n a
• Agricultură (creşterea animalelor şi cultivarea plantelor)
Modalităţile principale de valorificare, descrise în interviurile realizate, includ înfiinţarea
unor microferme, a unor fabrici de prelucrare a cărnii sau a unor asociaţii agricole în
vederea cultivării și comercializării plantelor medicinale și a leguminoaselor.
• Agroturism
Exploatarea potenţialului turistic este considerată o activitate care ar putea aduce venituri
substanţiale în cele două regiuni de implementare a proiectului. Deschiderea unor noi
pensiuni și includerea acestora și a celor existente în circuite turistice naţionale sau
regionale (prin intermediul agenţiilor turistice specializate) sunt modalităţi prin care s-ar
putea valorifica această resursă. De asemenea, organizarea unor festivaluri, serbări
tradiţionale sau târguri pentru produse de artizanat ale meșteșugarilor locali sunt
considerate și ele resurse care ar putea să pună în valoare specificul local și să atragă
turiști din ţară sau străinătate.
• Fond forestier
Modalităţile de valorificare a fondului forestier privesc în special exploatarea masei
lemnoase în ateliere de producţie de mobilă. Atelierele de prelucrare a lemnului ar trebui
să vină în completarea unităţilor de tăiere a lemnului (gatere) pentru o mai eficientă
exploatare a resurselor fondului forestier.
• Fabricare de măturoaie, fabricarea de cărămizi de văioage sau de chirpici, realizarea de
împletituri din stuf, papură sau nuiele, de scocuri, căldări, cazane
• Cules de fructe de pădure și ciuperci
• Colectare de fier vechi, materiale plastice, alte tipuri de deșeuri
O mai bună valorificare a acestor resurse ar putea fi realizată prin asocierea persoanelor
care le desfășoară în vederea creșterii preţului de producţie (în cazul măturoaielor,
cărămizilor, împletiturilor, scocurilor, căldărilor, cazanelor și a fructelor de pădure și a
ciupercilor culese), dar și prin încercarea de reducere a numărului de intermediari
implicaţi în procesul de vânzare. Formalizarea acestor asocieri ar facilita vânzarea
produselor către firme sau alte întreprinderi comerciale. De asemenea, înfiinţarea unor
întreprinderi familiale/individuale care să ofere cadrul pentru desfășurarea acestor
activităţi ar conduce la înscrierea celor implicaţi în sistemul aSigurărilor de sănătate și
pensii.
• Muzicant
Organizarea formală muzicanţilor în vederea participării la evenimente este o modalitate
prin care această ocupaţie ar putea fi valorificată cu scopul de a aSigura celor implicaţi o
sursă de venit formală. Și în cazul acesta organizarea formală ar avea ca efect înscrierea
65 | P a g i n a
persoanelor care prestează această activitate în sistemul aSigurărilor de sănătate și
pensii.
• Composesorate
Modalităţile de valorificare a composesoratelor sunt multiple: de la amenajarea lor în
vederea obţinerii unor spaţii de recreere (pensiuni, lacuri pentru pescuit, terenuri de
sport) până la înfiinţarea unor microferme pentru o mai bună utilizare a terenurilor de
pășunat și utilizarea masei lemnoase.
Structurile economiei sociale18 adecvate nevoilor și potenţialului celor două
regiuni de implementare ale proiectului cuprind întreprinderile individuale, întreprinderile
familiale, societăţile cooperative, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor și asociaţiile.
Întreprinderile individuale și întreprinderile familiale apar ca fiind potrivite pentru
valorificarea următoarelor activităţi: realizarea produselor de artizanat; fabricarea și
comercializarea măturoaielor, a cărămizilor tradiţionale, scocurilor; comercializarea
ciupercilor și a fructelor de pădure culese. De asemenea, și zugravii, dulgherii, lucrătorii în
construcţii ar putea beneficia în urma înfiinţării uneia dintre aceste tipuri de întreprinderi.
Avantajele acestor structuri ale economiei sociale includ: prin înfiinţarea unei
persoane fizice autorizate se creează premisele necesare pentru oferirea unor servicii
legale potenţialilor clienţi. Încheierea unor contracte pentru plata serviciilor sau a produselor
poate conduce la creșterea încrederii clienţilor în furnizori. Apare și oportunitatea accesului
la clienţi de tip persoane juridice care sunt mai constanţi decât cei individuali, dar care nu
sunt accesibile persoanelor fizice deoarece acestea nu le pot oferi documente legale de
angajament (contract şi factură). În plus, întreprinzătorul persoană fizică titular al unei
întreprinderi individuale şi membrii unei întreprinderi familiale sunt aSiguraţi în sistemul
public de pensii şi în sistemul aSigurărilor sociale de sănătate şi al aSigurărilor pentru
şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
Dezavantajul principal vizează obligativitatea de respectare a cerinţelor legale în
ceea ce priveşte organizarea contabilităţii la nivel de persoană fizică autorizată, care
creează destul de multe probleme majorităţii micilor întreprinzători. Dar, există şi soluţii cum
ar fi: plata unei persoane specializate sau participarea la cursuri de specializare în domeniul
fiscalităţii şi organizării contabilităţii.
18 În conformitate cu propunerea legislativă privind reglementarea economiei sociale în România: „sunt întreprinderi de economie socială societăţile cooperative de gradul 1, cooperativele de credit, asociaţiile şi fundaţiile care desfăşoară activităţi economice, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi ale pensionarilor, precum şi orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor de înfiinţare şi organizare, definiţia şi principiile prevăzute în prezenta lege”. Propunerea legislativă privind reglementarea economiei sociale în România, disponibilă la: http://www.economiesociala.net/m10-1-1-ro-Proiect-de-lege-ECONOMIE-SOCIALA (Accesat 20.02.2011).
66 | P a g i n a
Deși din interviurile realizate reiese că, în marea lor majoritate, locuitorii celor 48 de
comune nu au încrederea necesară și nici disponibilitatea de a se asocia, totuș societăţile
cooperative sunt forme de asociere care ar putea conduce la o valorificarea mai eficientă a
unor resurse locale (terenuri agricole, păduri, pășuni, lacuri etc.). Lipsa de încredere și de
disponibilitate a cetăţenilor ar putea fi compensată printr-o mai bună cunoaștere a ceea ce
implică aceste forme de asociere și prin clarificarea faptului că ele nu au nimic în comun cu
cooperativele (CAP-urile) care au existat în perioada regimului comunist. Principiile
cooperatiste au la bază următoarele: statutul de membru voluntar și deschis; controlul
democratic al membrilor; participarea economică a membrilor; autonomie și independenţă;
educaţie, cursuri de pregătire și informare; cooperarea cooperativelor; grija faţă de
comunitate.
Un avantaj important al societăţilor cooperatiste este creșterea gradului de
valorificare a resurselor locale existente. La nivelul Comunităţii Europene s-a recunoscut
faptul că în zona rurală motorul dezvoltării economice este cel al cooperativelor, adică al
punerii la comun a resurselor disponibile pentru o mai bună utilizare și administrare. Din
acest motiv Comunitatea Europeană încurajează, prin acordarea de fonduri nerambursabile
sau subvenţii, organizarea membrilor comunităţilor rurale în societăţi cooperatiste.
Dezavantajul major este legat în România de înţelegerea greșită a cuvântului
„cooperativă”, înţelegerea datorată celor aproape 40 de ani de regim comunist în care
cooperativa a însemnat trecerea cu forţa în posesia statului a proprietăţilor private ale
ţăranilor. Deși au trecut mai mult de 20 de ani de la schimbarea regimului, prin cuvântul
„cooperativă” se mai înţelege încă pierderea proprietăţii asupra bunurilor personale, mai
ales în zona rurală.
Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt și ele o formă de economie
socială adecvată nevoilor și potenţialului celor două regiuni de implementare a proiectului.
Conform legislaţiei în vigoare19, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt
„organizaţii cu caracter civic, persoane juridice de drept privat cu caracter nepatrimonial,
neguvernamentale, apolitice, cu scop de caritate, de întrajutorare mutuală şi de asistenţă
socială.” Acestea sunt forme ale economiei sociale în primul rând datorită scopurilor
secundare pe care le pot îndeplini în conformitate cu aceleași prevederi legale: organizarea
unor activităţi culturale, artistice, turistice şi de agrement; prestarea unor servicii (contra
unei plăţi reduse) pentru membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor şi membrii de
familie aflaţi în întreţinerea acestora, folosind munca unor pensionari, membri ai casei
19 Legea nr. 540 din 27 septembrie 2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor publicată în Monitorul Oficial nr. 723/3 oct.
2002.
67 | P a g i n a
respective; organizarea unor magazine pentru desfacerea de produse alimentare la preţuri
de producţie, administrarea de case de odihnă şi tratament, organizarea de centre pentru
repararea de obiecte electrocasnice, îmbrăcăminte, încălţăminte; efectuarea unor servicii
funerare pentru membrii decedaţi ai caselor de ajutor reciproc; alte acţiuni şi forme de
asistenţă socială.
Din interviurile realizate cu lideri locali, a reieșit că îmbătrânirea populaţiei și lipsa
unor aziluri pentru bătrâni sunt probleme semnificative la nivelul celor 48 de localităţi. De
aceea, avantajele principale ale înfiinţării unor case de ajutor reciproc ale pensionarilor
sunt: oferirea unor ajutoare financiare, a unor servicii de asistenţă socială și de recreere
acelor pensionari care altfel nu ar fi putut să aibă acces la ele, precum și implicarea
pensionarilor în activităţile desfășurate de casele de ajutor reciproc.
Întrucât pentru a deveni membru al unei case de ajutor reciproc pentru pensionari
trebuie plătite taxa de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile lunare, piedicile în calea înfiinţării
acestor structuri ale economiei sociale sunt constituite de veniturile reduse ale pensionarilor
și de slaba disponibilitate de asociere manifestată de aceștia.
Organizarea muzicanţilor sau a meșteșugarilor care confecţionează produse de
artizanat în asociaţii ar putea contribui la o mai bună valorificare a competenţelor acestora.
Principalul avantaj al constituirii într-o asociaţie este legat de accesul la o gamă mult mai
variată de surse de finanţare pentru dezvoltarea activităţii generatoare de venit. e pot
accesa proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, se poate apela la diverşi parteneri
sociali de pe plan local sau se pot încheia parteneriate cu firme private locale care să
susţină dezvoltarea activităţii generatoare de venit. De asemenea, dacă proiectul de lege
privind economia socială va fi aprobat în forma propusă se vor putea accesa subvenţii de la
bugetul de stat pentru derularea activităţii asociaţiilor.
68 | P a g i n a
ANEXE
ANEXĂ Chestionar încadrare/screening a persoanelor din categoriile ţintă
Ch
est
ion
ar
ul
(fiş
a)
de
sc
re
en
ing
Ju
deţ
: ..
....
....
....
....
....
....
....
....
....
Co
mu
nă
: ...
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
...
Sat:
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
. Op
era
tor:
...
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
. Co
d o
p:
....
...
Id
scre
en
ing
Nu
me
şi p
renu
me
Ad
resă
(s
at/s
trad
ă/n
r.)
Ge
n 1.
B
2. F
Vâr
stă
ani
A
abso
lvit
ce
l puţ
in
4 cl
ase
1. d
a 2.
nu
Are
dip
lom
ă /
ad
eve
rinţ
ă d
e st
ud
ii /
o
po
ate
obţi
ne
1. d
a 2.
nu
Este
ap
t d
e
mu
ncă
1 1.
da
2. n
u
Are
un
lo
c m
un
că2
1. d
a 2.
nu
Etn
ie:
1. r
omân
2
. mag
hia
r 3
. rom
4
. alt
a
Ben
efic
iar
VM
G3 î
n p
reze
nt
1. d
a 2
. nu
Are
3 s
au
mai
mu
lţi
cop
ii în
în
treţ
iner
e 1.
da
2. n
u
Treb
uie
ap
licat
ch
est
. de
eva
luar
e4
1. d
a 2.
nu
A r
ăsp
uns
la
ch
est
. d
e ev
alu
are
1.
da
2. n
u 1
2
3
4
5
6
7
8
1 N
u ar
e o
pro
ble
mă
de
săn
ătat
e, h
and
icap
men
tal s
au fi
zic
care
să-
l îm
pie
dice
să
mu
nce
ască
. 2 L
oc
de m
uncă
= n
u e
ste
anga
jat
cu c
arte
de
mun
că s
au f
ără
, nu
lucr
eaz
ă pe
co
nt p
rop
riu
, nu
are
o af
acer
e, n
u lu
cre
ază
în a
gric
ult
ură
– s
iste
mat
ic. P
oat
e lu
cra
ocaz
ion
al, „
cu z
iua”
. 3 V
MG
= v
eni
tul m
inim
gar
anta
t (b
ani o
feri
ţi d
e P
rim
ări
e p
rin
lege
a V
MG
).
4 C
hes
tio
naru
l de
eva
luar
e se
ap
lică
do
ar u
nei
per
soan
e ca
re:
1. „
are
vârs
ta în
inte
rval
ul 1
8-4
9 ŞI
a a
bso
lvit
cel
pu
ţin
4 c
lase
ŞI a
re o
dip
lom
ă /
adev
erin
ţă c
are
ate
stă
aces
t lu
cru
/ s
au o
po
ate
ob
ţin
e ŞI
est
e ap
t(ă)
de
mu
ncă”
ŞI
2. în
dep
line
şte
cel p
uţi
n u
na
din
tre
cond
iţiil
e: (
1)
„est
e d
e et
nie
rom
a şi
nu
are
un l
oc
de m
uncă
” SA
U (
2) „
nu
are
un
loc
de
mu
ncă
şi t
răie
şte
din
VM
G”
SAU
(3
) „a
re 3
sau
mai
mu
lţi c
opi
i în
în
treţ
iner
e”.
69 | P a g i n a
ANEXĂ Chestionar de evaluare
INTRODUCERE
Q1. Care dintre următoarele probleme este cea mai importantă la nivelul comunei dvs.?
1. o problemă cu privire la drumuri, reţea de apă, gaz, poduri etc. 2. lipsa unor locuri de muncă 3. faptul că nu se acordă ajutoare sociale persoanelor sărace 4. lipsa unor servicii sociale pentru cei în nevoie (săraci, bătrâni, ...) 5. altceva, ce: ............................................................ 8. NŞ 9. NR .....
Q2. Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi?
1. deloc mulţumit 2. nu prea mulţumit 3. destul de mulţumit 8. NŞ 4. foarte mulţumit 9. NR .....
a. ... sănătatea dvs. .....
b. ... banii pe care îi aveţi .....
Q3. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de […]?
1. deloc mulţumit 2. nu prea mulţumit 3. destul de mulţumit 8. NŞ 4. foarte mulţumit 9. NR
c. ... locuinţa în care staţi .....
Q4. Care este ultima şcoală absolvită de dvs.? / Câte clase aveţi?
1. fără şcoală 2. şcoală primară neterminată 3. şcoală primară terminată 4. gimnaziu incomplet 5. gimnaziu complet
6. şcoală de ucenici (complementară) 7. şcoală profesională 8. liceu neterminat 9. liceu terminat 10. şcoală postliceală
11. facultate neterminată 12. facultate – subingineri / colegiu 13. facultate complet 14. masterat, doctorat 99. NR .....
Q5. Ce calificare / diplomă aţi obţinut în urma absolvirii acestei şcoli? ........................................................................
Q6. Credeţi că această şcoală / calificare v-a ajutat să găsiţi un loc de muncă?
1.da 2.nu 8.NŞ 9.NR .....
MUNCA
Q7. În prezent, aveţi un loc de muncă plătit (de unde primiţi bani), fie ca angajat, fie pe cont propriu, indiferent dacă este cu acte sau fără, inclusiv muncă în agricultură?
1. da 2. nu TRECI LA Q11 9. NR .....
a. 1. ca angajat 2. pe cont propriu 9. NR .....
b. 1. cu normă întreagă 2. cu jumătate de normă 3. cu ziua 9. NR .....
Q8. Acest loc de muncă este [1] / [2] / [3]? c. 1. cu acte / carte de muncă 2. fără acte / carte de muncă 9. NR .....
Q9. Cum se numeşte munca pe care o faceţi la acest loc de muncă? ......................................................
Q10. Aveţi cumva şi un alt loc de muncă? 1. da 2. nu 9. NR .....
TRECI
LA Q7
70 | P a g i n a
Q11. Aţi avut vreodată un loc de muncă plătit (de la care primeaţi bani), fie ca angajat, fie pe cont propriu, indiferent dacă a fost cu acte sau fără, inclusiv muncă în agricultură, pentru mai mult de 6 luni?
1. da 2. nu TRECI LA Q14 9. NR .....
a. 1. ca angajat 2. pe cont propriu 9. NR .....
b. 1. cu normă întreagă 2. cu jumătate de normă 3. cu ziua 9. NR .....
Q12. Acest loc de muncă a fost [1] / [2] / [3]? c. 1. cu acte / carte de muncă 2. fără acte / carte de muncă 9. NR .....
Q13. Cum se numeşte munca pe care aţi făcut-o la acest loc de muncă?
......................................................
......
Q14. În prezent, vă căutaţi un loc de muncă? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q15. În ultimele 12 luni v-aţi căutat un loc de muncă? 1. da 2. nu TRECI LA Q17 9. NR .....
a. V-aţi înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă? .....
b. Aţi răspuns unor anunţuri de oferte locuri de muncă? .....
c. Aţi dat un anunţ de cerere de angajare / loc de muncă? .....
d. Aţi trimis o cerere de angajare direct angajatorilor? ..... e. Aţi rugat rude, prieteni sau colegi să vă ajute să găsiţi un loc de muncă? .....
Q16. În ultimele 12 luni, aţi făcut ceva din următoarele pentru a vă găsi un loc de muncă?
1. nu 2. da, o singură dată 3. da, de două ori 4. da, de mai mult de două ori 9. NR
f. Altceva .....
a. ... să munciţi mai mult de 40 de ore pe săptămână .....
b. ... să lucraţi în condiţii de muncă grele ......
c. ... să aveţi un salariu egal cu salariul minim pe economie (650 RON) .....
d. ... să urmaţi un curs de (re-)calificare (să vă schimbaţi profesia) ..... e. ... să lucrati pe post de necalificat, chiar daca aveţi meserie / calificare .....
Q17. Pentru obţinerea unui loc de muncă aţi fi de acord ... ?
1. nu 2. da 9. NR
f. ... să faceţi naveta .....
Q18. Ce fel de munci / meserii ştiţi să faceţi, indiferent dacă aţi urmat sau nu o şcoală / cursuri pentru aceasta?
a. ................................................................................................
b. ................................................................................................
c. ................................................................................................
d. ................................................................................................
e. ................................................................................................
Q19. Ştiţi vreun meşteşug tradiţional (să faceţi cărămizi, oale, cazane, împletituri, coşuri din nuiele, produse din piele, scocuri, pictură pe lemn, sculptură în lemn, etc.)?
1. da 2. nu TRECI LA Q21 9. NR .....
71 | P a g i n a
Q20. Ce anume? a. .......................................................................................................................
b. .......................................................................................................................
c. .......................................................................................................................
Q21. Aţi făcut vreodată naveta pentru un loc de muncă? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q22. Aveţi carte de muncă? Ce vechime aveţi în cartea de muncă?
97. Nu are carte de muncă 98. NŞ 99. NR .....
CURSURI DE CALIFICARE
Q23. Până în prezent aţi urmat un curs de calificare / formare profesională, ca să învăţaţi o meserie, să învăţaţi să faceţi ceva?
1. da 2. nu TRECI LA Q27 9. NR .....
Q24. Câte astfel de cursuri aţi urmat în total? 98. NŞ 99. NR .....
Q25. Din totalul de cursuri pe care le-aţi urmat, câte le-aţi absolvit / finalizat?
98. NŞ 99. NR .....
Q26. A. Ce calificări aţi obţinut în urma absolvirii acestor cursuri?
1. .......................................................................
2. .......................................................................
3. .......................................................................
4. .......................................................................
B. Această calificare v-a ajutat să găsiţi un loc de muncă?
1. da 2. nu 8. NŞ 9. NR
1. da 2. nu 8. NŞ 9. NR
1. da 2. nu 8. NŞ 9. NR
1. da 2. nu 8. NŞ 9. NR
.....
.....
.....
.....
Q27. În prezent urmaţi un curs de calificare / formare profesională?
1. da 2. nu TRECI LA Q29 9. NR
.....
.
Q28. Ce calificare / meserie o să obţineţi în urma absolvirii acestui curs? ..........................................................................................
Q29. În viitor aţi dori să urmaţi un curs de calificare / formare profesională?
1. da 8. NŞ 2. nu 9. NR .....
Q30. Să presupunem că vi se oferă posibilitatea de a urma un curs de calificare / formare profesională în următoarele condiţii:
- cursul este gratuit (nu trebuie să plătiţi nimic)
- durata cursulul e de două-trei luni, câte 1-2 zile / săptămână
- cursul are loc într-o altă localitate, apropiată de aceasta dar vi se plăteşte costul deplasării
Aţi urma acest curs?
1. da 2. nu TRECI LA Q34 8. NŞ 9. NR .....
a. soţul / soţia .....
Q31. Credeţi că soţul / soţia dvs. ar fi de acord să urmaţi acest curs? Dar părinţii sau alte rude apropiate?
1. da 2. nu 8. NŞ 9. NR b. părinţii / alte rude apropiate .....
Q32. Ce calificări / meserii aţi dori să a. .........................................................................................
72 | P a g i n a
învăţaţi la aceste cursuri? b. .........................................................................................
c. .........................................................................................
Q33. Dacă ar trebui să plecaţi din localitate pentru o zi, ar avea cine să aibă grijă de gospodăria dvs. (copii, animale, păsări)?
1. da 8. NŞ 2. nu 9. NR .....
ECONOMIE SOCIALĂ
Q34. În prezent dvs. sau altcineva din gospodărie aveţi o afacere sau desfăşuraţi vreo activitate economică pe cont propriu, indiferent dacă este cu autorizaţie sau fără?
1. da, respondentul 2. da, altcineva 3. da, resp. şi altcineva 4. nu TRECI LA Q36 9. NR .....
Q35. Despre ce afacere sau activitate economică este vorba?
Domeniu .................................................................................................................
Produse / servicii oferite .........................................................................................
Cui sunt oferite ........................................................................................................
Q36. Anul acesta sau anul viitor, vă gândiţi să „puneţi pe picioare” (să înfiinţaţi) o afacere sau o activitate economică, singur sau împreună cu altcineva?
1. da, singur 3. nu TRECI LA Q38 2. da, cu alţii 9. NR .....
Q37. Despre ce afacere sau activitate economică este vorba?
Domeniu .................................................................................................................
Produse / servicii oferite .........................................................................................
Cui sunt oferite ........................................................................................................
a. … o afacere sau o activitate economică .....
b. ... o asociaţie care să sprijine persoanele cu probleme (cu venituri reduse, mai în vârstă, etc.) .....
Q38. Dacă o parte dintre locuitorii comunei ar dori să „pună pe picioare” împreună ..., dvs. aţi dori să participaţi?
1. da
2. nu
9. NR c. ... o asociaţie care să ofere sfaturi oamenilor în diferite domenii (agricultură, găsirea unui loc de muncă, etc.) .....
CAPITAL SOCIAL
Q39. Credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oamenii din comuna dvs.?
1. da 8. NŞ 2. nu 9. NR .....
Q40. Credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni?
1. da 8. NŞ 2. nu 9. NR .....
a. asociaţie agricolă .....
b. asociaţie / întreprindere familială .....
Q41. Dvs. faceţi parte dintr-o ... ?
1. da 2. nu 9. NR
c. alt tip de asociaţie .....
Q42. În acest an aţi participat vreodată la o adunare a satului? 1. da 2. nu 9. NR .....
73 | P a g i n a
Q43. Dar la o şedinţă a Consiliului Local? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q44. În acest an aţi participat la vreo clacă (muncă gratuită, voluntară) organizată pentru ajutarea unui locuitor din comună?
1. da 2. nu 9. NR .....
Q45. Dar la o clacă organizată pentru a face ceva pentru comună? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q46. Aţi fi dispus să munciţi pe gratis SAU să daţi bani / produse pentru realizarea unei lucrări în comună (drum, construcţie, dig, etc.)?
1. da 2. nu 9. NR .....
Q47. În acest an aţi muncit pe gratis SAU aţi donat bani / produse pentru realizarea unei lucrări în comună (drum, construcţie, dig, etc.)?
1. da 2. nu 9. NR .....
Q48. Dar în ultimii 5 ani? 1. da 2. nu 9. NR .....
SURSE DE VENIT
Q49. Aveţi teren agricol în proprietate sau luat în arendă? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q50. Aveţi grădină de zarzavaturi / legume? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q51. Aveţi pomi fructiferi? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q52. Aveţi găini, raţe, alte păsări de curte? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q53. Aveţi animale domestice mari (porci, oi, cal, vacă, etc.)? 1. da 2. nu 9. NR .....
În continuare aş dori să vă pun câteva întrebări cu privire la sursele dvs. de venit. Vă reamintesc faptul că numele dvs. nu va apărea niciunde.
Q54. În ultimele 12 luni care au fost sursele dvs. de venit? (NU ARĂTA LISTA. CODIFICĂ RĂSPUNSURILE FOLOSIND CODURILE DIN TABELUL „SURSE VENIT”) Aţi avut şi alte surse? Care? (INSISTĂ, EVENTUAL OFERĂ EXEMPLE PROBABILE PENTRU SITUAŢIA RESPONDENTULUI)
1. Sursa 1
2. Sursa 2
3. Sursa 3
4. Sursa 4
.....
.....
.....
.....
SOCIO-DEMO
Q55. Genul 1. bărbat 2. femeie .....
Q56. Vârsta (ani împliniţi) .....
Q57. Care este etnia dvs.? 1. român 3. rom / ţigan 2. maghiar 4. alta 9. NR .....
Q58. A. Câţi copii în întreţinere aveţi?
B. Dintre aceştia câţi au sub doi ani?
C. Şi câţi au 2-6 ani?
(TRECE 0 DACĂ NU ARE COPII DE O ANUMITĂ VÂRSTĂ)
.....
.....
.....
a. certificat de naştere .....
b. buletin / carte de identitate valabil(ă) .....
Q59. În prezent, dvs. aveţi …?
1. da 2. nu 9. NR
c. buletin / carte de identitate expirat(ă) .....
Q60. La ce distanţă de această comună se află cea mai îndepărtată localitate în care aţi fost în ultimii 5 ani?
(TRECE NR DE KM; 0 DACĂ NU A FOST) .....
74 | P a g i n a
Q61. În ultimii 5 ani aţi locuit pentru mai mult de o lună într-o altă localitate? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q62. În ultimii cinci ani, aţi fost în străinătate pentru a câştiga bani? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q63. Dar altcineva din gospodăria dvs. a fost? 1. da 2. nu 9. NR .....
Q64. Dar în prezent, este cineva din gospodăria dvs. plecat la lucru temporar în străinătate?
1. da 2. nu 9. NR .....
Q65. În prezent beneficiaţi de ajutorul social (banii) oferit de Primărie prin Legea Venitului Minim Garantat?
1. da 2. nu 9. NR .....
a. autoturism ...... d. maşină de spălat ..... b. telefon mobil ...... e. computer .....
Q66. Aveţi în gospodărie în stare de funcţionare ...?
1. da 2. nu 9. NR c. frigider ...... f. geamuri termopan .....
Q67. Câte camere are locuinţa dvs.? .....
Observaţii personale ale OPERATORULUI relativ la subiect şi context: 1. ......................................................................................................................................................................... 2. ......................................................................................................................................................................... 3. ......................................................................................................................................................................... OPERATOR Vă mulţumim pentru munca dumneavoastră! Vă rugăm să citiţi fraza următoare şi apoi să semnaţi. Declar că am realizat acest interviu în concordanţă cu instrucţiunile pentru intervievarea faţă în faţă cu un respondent care a fost selectat conform instrucţiunilor din manual.
Data______________ Semnătura ______________
75 | P a g i n a
ANEXĂ Listă surse venit
SURSE VENIT
SALARII
1. Salariu bugetar
2. Salariu de la o întreprindere/firmă de stat
3. Salariu de la o firmă privată
ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE
4. Venit pe convenţie civilă / contract colaborare / PFA / drepturi de
proprietate intelectuală
5. Venituri din activităţi neagricole pe cont propriu autorizate
6. Venituri din propria producţie agricolă (vânzarea de păsări, animale, carne, ouă, cereale, legume, fructe, miere, vin, ţuică, pălincă, etc.)
7. Venituri din munca de zilier / Venituri din munci manuale ne-calificate / semicalificate, prestate fără contract / acte
8. Venituri din munci manuale calificate, prestate fără contract / acte
9. Venituri din activităţi sezoniere, fără contract / acte
10. Venituri din activitatea de agent de vânzări / asigurări / bursă, distribuitor pentru o firmă
11. Venituri din servicii profesionale (meditaţii, consultanţă, contabilitate, etc.)
12. Venituri din vânzarea de materiale reciclabile (fier vechi, aluminiu, sticle,
etc.)
13. Venituri din vânzarea fructelor de pădure, ciupercilor, florilor, plantelor
medicinale, etc.
14. Bani din activităţi personale informale precum jocuri de noroc, cerşit,
prezicerea viitorului
VENITURI DIN
PROPRIETATE
15. Arendă / chirie
16. Dividende / dobânzi
17. Profit din propria afacere înregistrată
18. Mici afaceri comerciale neînregistrate
PENSII
19. Pensie de la stat pentru vechime de muncă
20. Pensie C.A.P.
21. Pensie de handicap, boală, veteran, urmaş
22. Pensie alimentară
PRESTAŢII
SOCIALE
23. Ajutor de şomaj (şomajul)
24. Alocaţie pentru copii / burse de studiu
25. Alocaţii de naştere / concediu de maternitate – paternitate
26. Ajutor social plătit de primărie - Venit Minim Garantat
27. Alte ajutoare sociale
DONAŢII
28. Bani primiţi de la rude plecate definitiv sau temporar în străinătate
29. Bani primiţi de la rude / prieteni
30. Ajutoare / donaţii primite de la fundaţii, ong-uri, persoane
ALTA 31. Altă sursă
76 | P a g i n a
ANEXĂ Fişă de eşantionare
Ch
esti
onar
NE
FIN
ALIZ
AT
---
DE
CE
?C
hest
ion
ar
Su
bie
ctu
l se
lect
at
FIN
ALI
ZAT
Nr. crt.
Id
scre
enN
um
e ş
i pre
num
eVâ
rsta
Sex
ul
(M/F
)Ad
resa
Nr.
tel
efon
Vizita
Dat
a (z
iua)
Ora
Nu este locuinţă la adresa respectivă Adresă neidentificată
Locuinţă neocupată
Gosp. refuză să coopereze...plecat la muncă în străinătate...nu mai locuieşte la această adresă
...a decedat
...nu este acasă
...lipseşte din loc. în perioada cerc...nu poate răspunde (bolnav, surd, beat)...nu are timp acum, reprogramează...nu vrea să răspundă
alt motiv
Număr chest Durata Chestionarlui (minute)
11
23
493
9596
21
23
493
9596
13
12
34
9091
9293
9495
9697
984
12
34
9395
965
12
34
9395
961
12
34
9395
962
12
34
9395
962
31
23
490
9192
9394
9596
9798
41
23
493
9596
51
23
493
9596
11
23
493
9596
21
23
493
9596
33
12
34
9091
9293
9495
9697
984
12
34
9395
965
12
34
9395
961
12
34
9395
962
12
34
9395
964
31
23
490
9192
9394
9596
9798
41
23
493
9596
51
23
493
9596
11
23
493
9596
21
23
493
9596
53
12
34
9091
9293
9495
9697
984
12
34
9395
965
12
34
9395
961
12
34
9395
962
12
34
9395
966
31
23
490
9192
9394
9596
9798
41
23
493
9596
51
23
493
9596
11
23
493
9596
21
23
493
9596
73
12
34
9091
9293
9495
9697
984
12
34
9395
965
12
34
9395
961
12
34
9395
962
12
34
9395
968
31
23
490
9192
9394
9596
9798
41
23
493
9596
51
23
493
9596
11
23
493
9596
21
23
493
9596
93
12
34
9091
9293
9495
9697
984
12
34
9395
965
12
34
9395
96
Jude
t _
___
____
___
____
____
__Co
mun
a __
___
___
____
___
____
____
___S
at _
____
____
____
___
____
____
____
Op
era
tor
____
____
___
____
____
____
____
____
____
____
____
_Co
d op
era
tor
___
___
____
____
____
__
SE T
REC
DIN
FIS
A D
E SC
REE
NIN
GTO
AT
E PE
RSO
AN
ELE
CAR
E A
U F
OST
SEL
ECTA
TE ÎN
UR
MA
SCR
EEN
ING
ULU
I, IN
DIF
EREN
T D
ACA
AU
FO
ST S
AU
NU
GA
SITE
,AU
ACC
EPTA
T SA
U N
U S
A R
AS
PUN
DA
LA C
HES
TIO
NA
RU
L D
E EV
ALU
AR
E.
77 | P a g i n a
ANEXĂ Fişă comună
Fişă
com
ună
Dat
ele
următ
oare
pot
fi o
bţin
ute
de la
dife
riţi l
ider
i loc
ali,
din
cadr
ul P
rimăr
iei î
ndeo
sebi
(as
isten
tul s
ocia
l, se
cret
arul
, etc
.). E
ste
impo
rtant
ca
date
le să
fie c
ompl
etat
e pe
ntru
fiec
are
sat d
in c
omun
A re
spec
tivă.
De
asem
enea
est
e fo
arte
impo
rtant
ca
în s
ituaţ
iile în
car
e an
umite
info
rmaţ
ii nu
exi
stă
să o
bţin
eţi c
el p
uţin
o e
stim
are.
In
dica
toru
l
Sat c
entru
de
com
ună
0 ...
......
......
...
......
......
......
Sat
aparţinăto
r 1
......
......
......
......
......
......
Sat
aparţinăto
r 2
......
......
......
......
......
......
Sat
aparţinăt
or
3 ...
......
......
...
......
......
......
Sat
aparţinăt
or
4 ...
......
......
...
......
......
......
Sat
aparţinăto
r 5
......
......
......
......
......
......
Sat
ap
arţinăt
or
6 ...
......
......
...
......
......
......
1. N
umăr
ul to
tal d
e go
spodării
a. D
intre
ace
stea
, cât
e au
3 s
au m
ai
mulţi
copi
i
b. D
intre
aceşt
ia, c
âte
bene
ficia
ză d
e Le
gea
Veni
tulu
i Min
in G
aran
tat
2. N
umăr
ul to
tal d
e lo
cuito
ri
a. D
intre
aceşt
ia, c
âţi a
u în
tre
18 ş
i 49
ani
b. D
intre
aceşt
ia, c
âţi a
u ce
l puţ
in
4 cl
ase
c.
Din
tre a
ceşt
ia, c
âţi s
unt d
e et
nie
romă
d. D
intre
aceşt
ia, c
âţi s
unt ş
omer
i
e. D
intre
aceşt
ia, c
âţi s
unt p
lecaţi
la
mun
că în
stră
inăt
ate
Judeţ:
...
......
......
......
......
......
......
......
. C
omună:
.....
......
......
......
......
......
......
.. Li
der(i
) loc
al(i)
: ...
......
......
......
......
......
......
......
......
...
Ope
rato
r: ...
......
......
......
......
......
......
......
......
......
...
C
od o
pera
tor:
......
....
S
emnă
tură
ope
rato
r: ...
......
......
......
......
......
......
..
78 | P a g i n a
ANEXĂ Ghid de interviu
Instrucţiuni generale
1) Fiecare operator trebuie să realizeze în comuna alocată 5 interviuri cu diverşi lideri locali
care locuiesc de cele puţin 5 ani în comuna respectivă. Lideri locali pot fi:
a) primar/secretar primărie/lucrător social (1 interviu),
b) lider informal romi (1 interviu),
c) oameni de afaceri/întreprinzători/patroni (2 interviuri),
d) profesor/învăţător/preot (1 interviu).
2) Interviurile trebuie înregistrate în format mp3 şi transcrise ulterior în formatul tabelar
oferit la sfârşitul acestui ghid de interviu.
3) Formularea întrebărilor din ghidul de interviu poate fi adaptată la caracteristicile
respondenţilor.
4) Ordinea întrebărilor poate fi modificată dacă dacă dinamica discuţiei o impune.
5) Dacă respondentul nu aduce în mod natural în discuţie exemple concrete solicitaţi acest
lucru. Pentru prima întrebare o posibilă intervenţie ar fi: ”Îmi puteţi da un exemplu (sau
cel mai recent exemplu, sau cel mai important exemplu) de situaţie cu care v-aţi
confruntat în ultimul timp referitor la infrastructură?”.
1. Pentru început aş dori să-mi vorbiţi despre principalele probleme cu care se
confruntă comuna [X] şi locuitorii acesteia.
a. Probleme legate de infrastructură.
b. Lipsa locurilor de muncă.
c. Lipsa resurselor (bani, maşini agricole, irigaţii, etc.) pentru desfăşurarea
muncilor agricole.
d. Lipsa calificărilor, populaţie prea puţin pregătită profesional, educată.
e. Lipsa unor bunuri, produse şi servicii de pe piaţa locală.
f. Lipsa unor servicii sociale, de ajutor pentru categorii de populaţie cu nevoi
speciale.
79 | P a g i n a
2. Care sunt sursele de venituri şi de trai ale locuitorilor comunei?
Din ce trăiesc oamenii (cei care au un loc de muncă vs. cei care nu au; cei bogaţi
vs. cei săraci; cei care lucrează cu ziua, la negru vs. cei care lucrează cu
contract de muncă vs. cei care obţin bunuri în natură)?
a. identificarea surselor de venituri (monetare);
b. identificarea surselor de trai (non-monetare);
c. identificarea surselor formale (legale, cu acte, contract);
d. identificarea surselor informale (ilegale, fără acte, contract).
3. Ce meserii, calificări au căutare în comună şi în localităţile din preajmă?
a. În ce domenii şi calificări ar fi nevoie de forţă de muncă în această comună?
b. Dar în localităţile din preajmă?
4. Din câte ştiţi dvs., ce resurse locale sunt valorificate în prezent pentru a genera
locuri de muncă și venituri? Vă rog să descrieţi pe larg situaţiile întâlnite mai
des.
a. Despre ce resurse/activitate e vorba? Cine le valorifică (exploatează) şi cum?
Cine realizează (este implicat în) această activitate?
b. Ce bunuri, produse, servicii rezultă în urma acestei activităţi? Cui sunt
destinate acestea, cine beneficiază de ele?
c. Cât de utilă (pentru cei care o realizează, pentru beneficiari, pentru
comunitate) este această activitate? Care sunt beneficile obţinute (de cei care
o realizează, beneficiari, comunitate) în urma acesteia?
5. În continuare aş dori să-mi povestiţi despre resursele şi oportunităţile de
dezvoltare, altele decât cele discutate anterior, şi care ar putea fi valorificate în
această comună. Mai exact ...
a. Ce fel de activităţi legale ar putea face cineva singur sau împreună cu alţi
locuitori ai comunei pentru a obţine un venit?
b. Ce fel de bunuri, produse, servicii ar putea fi produse la nivelul acestei
comune?
Cui ar putea fi vândute acestea?
80 | P a g i n a
c. În ce măsură cineva ar putea să trăiască din vânzarea acestor
bunuri/produse/ servicii?
d. Ce piedici ar putea să apară în calea realizării unor astfel de activităţi?
i. la nivelul administraţiei locale,
ii. la nivelul cetăţenilor: încredere, disponibilitate de implicare şi asociere,
resurse financiare şi umane limitate, etc.
6. Cum altfel s-ar putea ajuta locuitorii comunei între ei, cum ar putea ajuta la mai
bunul mers al comunei?
a. Ce fel de activităţi/acţiuni s-ar putea face? Ce servicii sociale ar fi utile?
b. Cine ar fi destinatarul acestora?
c. Ce piedici ar putea să apară în calea realizării unor astfel de activităţi/acţiuni?
i. la nivelul administraţiei locale,
ii. la nivelul cetăţenilor: încredere, disponibilitate de implicare şi asociere,
resurse financiare şi umane limitate, etc.
7. Ce fel de cooperative, asociaţii, organizaţii de ajutor reciproc sau fundaţii
există în comuna dvs.? În ce domeniu de activitate funcţionează (protecţie
socială, servicii sociale, sănătate, ajutor reciproc în caz de probleme,
agricultură, educaţie și formare, cultură, sport, activităţi recreative, etc.)?
a. Cine le-a iniţiat şi când?
b. Cine sunt cei care participă în aceste asociaţii/cooperative?
c. Cine beneficiază de serviciile acestor asociaţii/cooperative?
81 | P a g i n a
Fo
rma
tul
pe
ntr
u t
ra
ns
crie
rea
in
ter
viu
rilo
r
Jude
ţ: ..
......
......
......
......
......
.....
......
.....
.
Com
una:
.....
......
......
......
......
......
....
......
Op
erat
or: .
......
......
......
......
.....
......
.....
...
Co
p o
p: ..
......
.....
Ocu
paţi
a in
terv
ieva
tulu
i: ...
......
......
......
......
......
.....
......
..
G
en: M
/F
V
ârst
a: ..
......
....
Niv
el ş
cola
rita
te:
......
......
......
......
......
......
...
T
ip1 li
der:
.....
.....
Inte
rven
ţia
oper
ator
ulu
i2 R
ăspu
nsu
l int
ervi
evat
ulu
i3 O
bse
rvaţ
ii /
com
enta
rii4
1 Fo
lose
şte
codu
rile
de
la în
cep
utu
l ace
stui
doc
ume
nt.
2 Tre
ce c
odu
l înt
reb
ării.
Dac
ă în
treb
are
a a
fost
mo
difi
cată
sau
în c
on
text
ual
un
ei t
eme
au
fost
pus
e şi
alt
e în
treb
ări t
rece
co
dul +
nou
a în
tre
bare
/ în
treb
are
a m
odif
icat
ă.
3 Răs
pun
suri
le in
terv
ieva
tulu
i tre
buie
tra
nscr
ise
în fo
rma
exa
ctă
pri
mit
ă.
4 Aic
i po
t fi
tre
cute
obs
erv
aţiil
e şi
co
men
tari
ile d
vs. r
ela
tiv
la r
ăspu
nsu
rile
inte
rvie
vatu
lui (
sin
ceri
tate
, inf
orm
are,
cât
de
rea
le /
cre
dib
ile /
just
ific
ate
sunt
afir
maţ
iile,
etc
.).
ANEXĂ Format utilizat pentru transcrierea interviurilor
82 | P a g i n a
ANEXĂ Instrucţiuni pentru operatorii de teren
MANUAL DE INSTRUCŢIUNI PENTRU ANCHETĂ
INFORMAŢII GENERALE DESPRE CERCETARE
1. Proiectul CRDE „Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunităţi multietnice din
Regiunile de dezvoltare Nord-Vest şi Centru din România” vizează „promovarea incluziunii
sociale prin facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile din regiunile de
dezvoltare Nord-Vest şi Centru.”
2. Componenta de cercetare a proiectului vizează „analiza necesităţilor şi resurselor /
oportunităţilor din regiunile Centru şi NV pentru promovarea economiei sociale la nivelul grupului
ţintă”.
3. Grupul ţintă este format din romi neocupaţi (75%) şi (25%) persoane de altă etnie decât roma
(români, maghiari etc.) care se află în următoarele situaţii: persoane neîncadrate în muncă care
trăiesc din venitul minim garantat, familii cu 3 sau mai mulţi copii, femei.
4. Una dintre componentele cercetării constă în realizarea unei anchete. La nivelul fiecărei comune
trebuie realizate 50 de chestionare de evaluare unor persoane care:
1. „au vârsta în intervalul 18-49 ŞI au absolvit cel puţin 4 clase ŞI au o diplomă / adeverinţă care
atestă acest lucru / sau o pot obţine ŞI sunt apte de muncă” ŞI
2. îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: (1) „este de etnie roma şi nu are un loc de muncă”
SAU (2) „nu are un loc de muncă şi trăieşte din VMG” SAU (3) „are 3 sau mai mulţi copii în
întreţinere”.
Din cele 50 de chestionare, 35-40 vor fi aplicate unor respondenţi romi, iar 10-15 unor
respondenţi de altă etnie. Toţi aceştia trebuie să îndeplinească condiţiile precizate anterior.
Chestionarele vor fi aplicate în satul cu cel mai mare număr de romi. Dacă nu sunt găsite
suficiente persoane se alege un al doilea sat.
5. Pentru a identifica persoanele din populaţia ţintă este nevoie de un screening aleator al
populaţiei adulte din comună. Acest manual descrie metodologia anchetei:
• cum se realizează selecţia persoanelor pentru screening,
• cum se completează chestionarul de screening,
• cum se determină dacă o persoană face sau nu parte din grupul ţintă,
• cum se aplică chestionarul de evaluare.
6. Activitatea de teren a fiecărui operator de anchetă, inclusiv selecţia persoanelor (la partea de
screening şi la aplicarea chestionarului de evaluare), va fi verificată de o echipă independentă.
83 | P a g i n a
7. Perioada de desfăşurare a activităţii de culegere a datelor este 1 octombrie – 15 decembrie
2010.
8. TERMENUL LIMITĂ DE PREDARE / EXPEDIERE a chestionarelor către CRDE este 15
decembrie 2010.
9. TERMENUL LIMITĂ DE PREDARE / EXPEDIERE a transcrierilor interviurilor către CRDE este
15 ianuarie 2011.
DESCRIEREA GENERALĂ A ACTIVITĂŢII
10. Fiecare operator va primi din partea CRDE două mape, fiecare din acestea cuprinzând
următoarele:
1 – un exemplar din acest manual de instrucţiuni,
2 – chestionarul (fişa) de screening,
3 – chestionarele de evaluare (50 buc. + 10 rezerve),
4 – formularele de consimţământ (150 buc.)
5 – ghidurile de interviu (2 buc.),
6 – fișa localităţii,
7 – o fişă de eşantionare (numită şi fişa operatorului); pe această fişă se vor trece datele
cerute cu privire la toate cele persoanele din grupul ţintă identificate în urma activităţii de
screening, în ordinea selecţiei,
8 – o scurtă prezentare a proiectului și o copie a faxului trimis către primăria localităţii în care
se va deplasa,
9 – o legitimaţie de operator.
11. Fiecare operator se va deplasa în perioada 1 octombrie – 15 decembrie 2010 pe teren pentru:
1 – a completa fișa localităţii;
2 – a selecta, conform instrucţiunilor din acest manual, persoanele din grupul ţintă;
3 – a efectua interviurile;
4 – a completa datele din chestionarul (fişa) de screening și formularul de consimţământ;
5 – a completa fişa de eşantionare / de operator cu persoanele din grupul ţintă în cazul
cărora s-a încercat / reuşit aplicarea chestionarului de screening;
6 – a aplica corect chestionarul de evaluare unui număr de 50 de persoane din grupul ţintă,
selectate conform instrucţiunilor din acest manual.
SELECŢIA RESPONDENŢILOR PRIN SCREENING
12. Operatorul identifică satele care formează comuna şi le ordonează în ordinea crescătoare a
numărului de romi conform datelor din fişa localităţii. Se alege satul cu numărul cel mai mare
de romi.
84 | P a g i n a
13. 35-40 din chestionarele de evaluare vor fi realizate cu romi, iar restul cu persoane de
altă etnie. Dacă nu se reuşeşte realizarea numărului de chestionare dorit se alege următorul sat
cu cel mai mare număr de romi.
14. Dacă în satul selectat există mai multe străzi acestea sunt ordonate alfabetic. Se alege prima
stradă.
15. Se vor selecta toate gospodăriile în ordinea numărului de casă / bloc (apartament).
16. Din fiecare gospodărie vor fi selectate toate persoanele cu vârsta în intervalul 18-49 ani.
Fiecăreia dintre aceste persoane i se vor trece datele în chestionarul (fişa) de screening. Aceste
date pot fi furnizate de fiecare membru în parte pentru el sau de o parte / unul dintre membrii
gospodăriei, capul gospodăriei de preferinţă.
17. Fiecărei persoane care îndeplineşte condiţiile precizate în fişa de screening i se va aplica un
chestionar de evaluare.
18. Selecţia în acest mod a gospodăriilor se continuă până se reuşeşte aplicarea celor 50 de
chestionare conform cotelor stabilite mai sus.
19. În cazul în care strada se termină şi nu se reușeşte aplicarea celor 50 de chestionare de
evaluare, se alege următoarea stradă din listă şi se continuă selecţia. Dacă nu există o altă
stradă se trece la următorul sat ca număr de romi.
20. Dacă la o gospodărie care intră în eşantion nu găsiţi pe nimeni acasă (dar ştiţi de la vecini că
locuieşte cineva acolo) aveţi obligaţia să repetaţi vizita de încă 4 ori, în zile şi la ore diferite.
21. Fiecărei persoane căreia i se va aplica un chestionar de screening i se va solicita să semneze
un formular de consimţământ.
SELECŢIA RESPONDENŢILOR PENTRU APLICAREA CHESTIONARULUI DE EVALUARE
22. Datele tuturor persoanelor selectate în urma screeningului, indiferent dacă le-a fost aplicat sau
nu chestionarul de evaluare, vor fi trecute în ordinea selecţiei pe fişa de eşantionare.
23. În cazul în care la una dintre gospodăriile pe care o vizitaţi în faza de screening identificaţi
persoane care îndeplinesc condiţiile puteţi aplica chestionarul de evaluare pe loc dacă
respondentul este de acord.
24. Pentru cei care din diferite motive (nu au timp, nu sunt acasă, etc.) nu pot răspunde în acel
moment puteţi stabili o întâlnire ulterioară sau afla când este mai bine să reveniţi pentru a-l(o)
găsi acasă.
25. Chestionarul de evaluare va fi aplicat doar persoanelor selectate în urma screeningului.
26. E posibil ca în cazul unora dintre persoanele selectate să nu reuşiţi să le aplicaţi chestionarul de
evaluare. Motivele pentru care nu s-a reuşit acest lucru trebuie menţionate în fişa de operator.
27. Dacă una dintre persoanele selectate în urma screeningului nu poate fi contactată aveţi obligaţia
să repetaţi vizita de încă 4 ori, în zile şi la ore diferite. Doar în cazul în care aceasta vă refuză,
85 | P a g i n a
este plecată din localitate în perioada cercetării, este bolnavă, nu poate comunica, renunţaţi la
ea.
28. În cazul în care se întâmplă acest lucru, pentru a realiza cele 50 de chestionare de evaluare va
trebui să continuaţi identificarea prin metoda screening a unor noi persoane şi să le aplicaţi
chestionarul de evaluare. În final va trebui să aveţi 50 de chestionare de evaluare complete (35-
40 cu romi, 10-15 cu persoane de altă etnie).
COMPLETAREA FIŞEI DE EŞANTIONARE
29. Pe o fişă de eșantionare / operator se trec doar persoanele din grupul ţintă dintr-un sat.
30. Acestea vor fi trecute în ordinea selecţiei (aşa cum a rezultat în urma screening-ului), indiferent
dacă ulterior le-a fost sau nu aplicat chestionarul de evaluare.
31. Pentru fiecare persoană se vor completa toate rubricile din fişa de eşantionare.
32. Atenţie mare la completarea datelor personale ale subiecţilor.
33. În caz de neefectuare a unui interviu se va completa unul dintre motivele enumerate în fişa de
eşantionare. Dacă nu aţi putut realiza un chestionar dintr-un alt motiv decât cele enumerate în
fişa, încercuiţi codul 98.
34. Pentru orice problemă semnificativă cu care vă confruntaţi în teren contactaţi-ne imediat
telefonic la numerele menţionate la finalul acestui manual.
35. Respectarea întocmai a instrucţiunilor de eşantionare din acest manual precum şi
completarea corectă şi în întregime a fişei de eşantionare sunt cerinţe obligatorii, care,
în caz de nerespectare, atrag de la sine anularea activităţii operatorului şi prin
consecinţă neplata lui. Mai mult, în caz de invalidare a activităţii operatorului de teren,
acesta va fi obligat să returneze în întregime orice sumă primită anterior.
INSTRUCŢIUNI GENERALE PENTRU APLICAREA ÎNTREBĂRILOR
36. Citiţi şi completaţi integral toate întrebările în ordinea din chestionar. Atenţie la indicaţiile cu
privire la trecerea de la o întrebare la următoarea (sau la următorul modul). Exersaţi aplicarea
chestionarului în prealabil pe o persoană cunoscută.
37. În cazul în care subiectul are probleme (neînţelegere, nehotărâre, etc.) cu o întrebare se
reciteşte întrebarea, iar dacă tot nu poate răspunde se alege după caz una din variantele “NR –
nu răspund” sau “NŞ – nu ştiu”.
38. Urmăriţi cu atenţie şi respectaţi întocmai specificările pentru fiecare întrebare.
39. Atenţie la specificările cu privire la citirea sau nu a variantelor de răspuns şi procedaţi întocmai.
40. Dacă altă persoană decât cea selectată pentru interviu intervine în discuţie rugaţi-o să nu îşi mai
spună părerea (în cel mai rău caz, să o spună după ce subiectul şi-a exprimat părerea).
41. Nu influenţaţi răspunsurile subiecţilor prin afirmarea părerilor sau opţiunilor dvs.
86 | P a g i n a
CONDIŢIILE DE VALIDARE A ACTIVITĂŢII DE COLECTARE A DATELOR.
42. Validarea aplicării corecte a chestionarelor de evaluare. Vor fi verificate următoarele:
• aplicarea integrală şi conformă cu instrucţiunile a chestionarului,
• completarea corectă şi integrală a datelor de identificare şi a itemilor de chestionar,
• completarea corectă şi integrală a fişei de operator,
• timpul efectiv de aplicare a chestionarului (cât timp s-a stat de vorbă cu subiectul).
43. Validarea realizării corecte a interviurilor. Vor fi verificate următoarele:
• aplicarea integrală şi conformă cu ghidul de interviu,
• durata interviului (cât timp s-a stat de vorbă cu subiectul).
44. Validarea aplicării corecte a metodologiei de screening şi de alegere a persoanelor din grupul
ţintă.
45. Materiale ce trebuie predate pentru fiecare comunitate evaluată:
• fișa de localitate,
• chestionarul (fişa) de screening,
• formularele de consimţământ,
• 50 de chestionare de evaluare aplicate unor persoane selectate conform instrucţiunilor,
• fişa de eșantionare / operator completată corect, complet şi citeţ,
• transcrierile interviurilor realizate și fișierele în format audio mp3,
• fișa de pontaj completată pentru fiecare lună.
46. DATA LIMITĂ PENTRU PREDAREA CHESTIONARELOR ESTE 15 decembrie 2010!
(CHESTIONARELE POT FI ADUSE / TRIMISE ORICÂT DE REPEDE, DAR NU MAI TÂRZIU DE
DATA LIMITĂ).
47. PENTRU ORICE PROBLEMĂ LEGATĂ DE ACTIVITATEA VOASTRĂ ÎN TEREN
CONTACTAŢI-NE:
Centru de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală
Strada Ţebei, nr. 21, Cluj-Napoca, Judeţul Cluj
Telefon: 0264-420.490
Fax: 0264-420.491
Persona de contact: Olimpia Moșteanu – Coordonator cercetare
e-mail: [email protected]
87 | P a g i n a
ANEXĂ Grilă de analiză pentru cercetarea calitativă
Întrebări de cercetare Întrebări
de
interviu
Teme Subteme Coduri
subteme
Observaţii
Infrastructură
PI
Lipsa resurselor
pentru desfășurarea
muncilor agricole
PRMA
Lipsa unor servicii
PLS
Problemele
localităţii
Lipsa unor servicii
sociale/de ajutor
PLSS
Lipsa
calificărilor/educaţie
PLC
Principalele probleme cu
care se confruntă comuna
şi locuitorii acesteia
1a-f
Problemele
cetăţenilor Lipsa locurilor de
muncă
PLM
Surse formale
SVF
Surse de venit
Surse informale SVI
Sursele de venituri şi de
trai ale locuitorilor
comunei
Din ce trăiesc oamenii
(cei care au un loc de
muncă vs. cei care nu au;
cei bogaţi vs. cei săraci;
cei care lucrează cu ziua,
la negru vs. cei care
lucrează cu contract de
muncă vs. cei care obţin
bunuri în natură)?
2a-d
Surse de trai
STrai
Surse de
venit = surse
monetare
(surse
formale și
informale)
Surse de trai
= surse
nemonetare
Calificări
CALIF
Ce meserii, calificări au
căutare în comună şi în
localităţile din preajmă?
3a,b
Meserii/Calificări
căutate în zonă Meserii MES
88 | P a g i n a
Valorificare
ResPV
Outputuri
ResPO
Beneficiari
ResPB
Ce resurse locale sunt
valorificate în prezent
pentru a genera locuri de
muncă și venituri?
Despre ce
resurse/activitate e
vorba? Cine le valorifică
(exploatează) şi cum?
Cine realizează (este
implicat în) această
activitate?
Ce bunuri, produse,
servicii rezultă în urma
acestei activităţi? Cui sunt
destinate acestea, cine
beneficiază de ele?
Cât de utilă (pentru cei
care o realizează, pentru
beneficiari, pentru
comunitate) este această
activitate? Care sunt
beneficiile obţinute (de cei
care o realizează,
beneficiari, comunitate) în
urma acesteia?
4a-c
Resurse locale
(utilizate în
prezent)
Utilitate
ResPU
Prin
outputuri
înţelegem
bunuri,
produse,
servicii ce
rezultă în
urma
valorificării
resurselor
locale.
Valorificare ResVV
Outputuri ResVO
Beneficiari ResVB
Piedici la nivelul
APL
ResVpAPL
Resursele şi oportunităţile
de dezvoltare, altele
decât cele discutate
anterior, şi care ar putea fi
valorificate în această
comună.
Ce fel de activităţi legale
ar putea face cineva
singur sau împreună cu
alţi locuitori ai comunei
pentru a obţine un venit?
Ce fel de bunuri, produse,
servicii ar putea fi produse
5a-c
Resursele zonei
(care ar putea fi Piedici la nivelul
cetăţenilor
ResVpC
Oportunităţi
(legale) de
89 | P a g i n a
la nivelul acestei
comune?
Cui ar putea fi vândute
acestea?
În ce măsură cineva ar
putea să trăiască din
vânzarea acestor
bunuri/produse/servicii?
Ce piedici ar putea să
apară în calea realizării
unor astfel de activităţi?
i. la nivelul administraţiei
locale,
ii. la nivelul cetăţenilor:
încredere, disponibilitate
de implicare şi asociere,
resurse financiare şi
umane limitate, etc.
utilizate pe viitor)
dezvoltare
ale zonei
Activităţi AltA
Outputuri AltO
Beneficiari AltB
Piedici la nivelul
APL
AltpAPL
Cum altfel s-ar putea ajuta
locuitorii comunei între ei,
cum ar putea ajuta la mai
bunul mers al comunei?
a. Ce fel de
activităţi/acţiuni s-ar putea
face? Ce servicii sociale
ar fi utile?
b. Cine ar fi destinatarul
acestora?
c. Ce piedici ar putea să
apară în calea realizării
unor astfel de
activităţi/acţiuni?
i. la nivelul administraţiei
locale,
ii. la nivelul cetăţenilor:
încredere, disponibilitate
de implicare şi asociere,
resurse financiare şi
umane limitate, etc.
6a-c
Alte resurse ce
pot fi mobilizate
de locuitori Piedici la nivelul
cetăţenilor
AltpC
90 | P a g i n a
Tip de asociere
ATip
Domeniu ADom
Iniţiatori AIn
Participanţi APart
Beneficiari ABenf
Ce fel de cooperative,
asociaţii, organizaţii de
ajutor reciproc sau
fundaţii există în comuna
dvs.?
În ce domeniu de
activitate funcţionează
(protecţie socială, servicii
sociale, sănătate, ajutor
reciproc în caz de
probleme, agricultură,
educaţie și formare,
cultură, sport, activităţi
recreative etc.)?
a. Cine le-a iniţiat şi când?
b. Cine sunt cei care
participă în aceste
asociaţii/cooperative?
c. Cine beneficiază de
serviciile acestor
asociaţii/cooperative?
7a-c
Forme de
asociere în
comună
Piedici Ap
91 | P a g i n a
ANEXĂ Lista comunelor şi satelor în funcţie de numărul de situaţii care intră în
grupurile ţintă
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNERE
SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
33 ALBA Unirea Unirea DA 1958
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 829
32 ALBA Roșia de Secaș Ungurei DA 820
34 ALBA Șpring Vingard NU 310
27 BIHOR Diosig Diosig DA 3108
47 BIHOR Cherechiu Târgușor DA 864
28 BIHOR Girișu de Criș Girișu de Criș DA 792
48 BIHOR Cefa Cefa NU 425
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD
Nimigea Florești DA 724
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD
Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 667
14 BISTRIŢA-
NĂSĂUD
Galaţii Bistriţei Herina DA 573
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD
Mărișelu Domnești NU 365
30 BRAȘOV Homorod Homorod DA 2075
46 BRAȘOV Teliu Teliu DA 1872
29 BRAȘOV Comăna Comăna de Jos DA 1587
45 BRAȘOV Jibert Jibert NU 793
12 CLUJ Gilău Gilău DA 3925
11 CLUJ Luna Luna DA 2105
19 CLUJ Cămărașu Cămărașu DA 1022
20 CLUJ Palatca Palatca NU 93
23 COVASNA Boroșneu Mare Boroșneu Mare DA 2191
24 COVASNA Băţani Herculani DA 1813
26 COVASNA Ghelinţa Ghelinţa DA 1556
25 COVASNA Zăbala Zăbala NU 1485
15 HARGHITA Secuieni Bodogaia DA 1120
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 823
16 HARGHITA Mugeni/Porumbeni Porumbenii Mari DA 666
92 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNERE
SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
3 HARGHITA Săcel Vidăcuţ NU 363
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 852
8 MARAMUREȘ Copalnic-Mănăștur Făurești DA 824
39 MARAMUREȘ Recea Lăpușel DA 573
40 MARAMUREȘ Săcălășeni Culcea NU 224
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 1815
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 1182
21 MUREȘ Grebenișu de Câmpie Grebenișu de Câmpie DA 686
22 MUREȘ Bogata de Mureș Bogata NU 162
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 1211
44 SĂLAJ Sîg Mal DA 1131
43 SĂLAJ Halmășd Cerișa DA 548
35 SĂLAJ Plopiș Plopiș NU 513
10 SATU MARE Dorolţ Dorolţ DA 996
38 SATU MARE Turulung Turulung DA 708
9 SATU MARE Micula Micula DA 610
37 SATU MARE Doba Doba NU 414
6 SIBIU Brateiu Brateiu DA 3549
5 SIBIU Rășinari Prislop DA 1329
2 SIBIU ȘuraMare Hamba DA 1019
1 SIBIU Șura Mica Rusciori NU 499
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
32 ALBA Roșia de Secaș Ungurei DA 144 Tău
32 ALBA Roșia de Secaș Ungurei DA 299 Ungurei
32 ALBA Roșia de Secaș Ungurei DA 377 Roșia de Secaș
33 ALBA Unirea Unirea DA 44 Inoc
33 ALBA Unirea Unirea DA 75 Dumbrava
33 ALBA Unirea Unirea DA 115 Ciugudu de Sus
33 ALBA Unirea Unirea DA 151 Măhăceni
33 ALBA Unirea Unirea DA 172 Ciugudu de Jos
33 ALBA Unirea Unirea DA 1401 Unirea
93 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 28 Făget
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 57 Glogoveţ
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 71 Codroman
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 98 Tăuni
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 175 Lunca
31 ALBA Valea Lungă Lunca DA 400 Valea Lungă
34 ALBA Șpring Vingard NU 53 Șpring
34 ALBA Șpring Vingard NU 54 Drașov
34 ALBA Șpring Vingard NU 82 Cunta
34 ALBA Șpring Vingard NU 121 Vingard
47 BIHOR Cherechiu Târgușor DA 163 Cherechiu
47 BIHOR Cherechiu Târgușor DA 315 Cheșereu
47 BIHOR Cherechiu Târgușor DA 386 Târgușor
27 BIHOR Diosig Diosig DA 3108 Diosig
28 BIHOR Girișu de Criș Girișu de Criș DA 384 Girișu de Criș
28 BIHOR Girișu de Criș Girișu de Criș DA 408 Tărian
48 BIHOR Cefa Cefa NU 52 Ateaș
48 BIHOR Cefa Cefa NU 80 Inand
48 BIHOR Cefa Cefa NU 293 Cefa
14 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Galaţii Bistriţei Herina DA 34 Tonciu
14 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Galaţii Bistriţei Herina DA 45 Albeștii Bistriţei
14 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Galaţii Bistriţei Herina DA 99 Galaţii Bistriţei
14 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Galaţii Bistriţei Herina DA 186 Dipșa
14 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Galaţii Bistriţei Herina DA 209 Herina
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 17 Tăure
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 22 Mintiu
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 22 Nimigea de Sus
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 30 Mititei
94 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 30 Mocod
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 50 Mogoșeni
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 264 Florești
13 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Nimigea Florești DA 289 Nimigea de Jos
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 4
Valea
Măgherușului
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 16 Podirei
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 43 Chintelnic
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 55 Șieu Magheruș
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 88 Sărăţel
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 95 Arcalia
41 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Șieu-Măgheruș Crainimăţ DA 366 Crainimăţ
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 0 Neteni
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 0 Jeica
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 9 Măgurele
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 14 Bîrla
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 16 Sîntioara
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 55 Mărișelu
42 BISTRIŢA-
NĂSĂUD Mărișelu Domnești NU 271 Domnești
29 BRAȘOV Comăna Comăna de DA 213 Comăna de Sus
95 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
Jos
29 BRAȘOV Comăna Comăna de
Jos DA 356 Ticușu Nou
29 BRAȘOV Comăna Comăna de
Jos DA 420 Crihalma
29 BRAȘOV Comăna Comăna de
Jos DA 598 Comăna de Jos
30 BRAȘOV Homorod Homorod DA 275 Jimbor
30 BRAȘOV Homorod Homorod DA 369 Mercheașa
30 BRAȘOV Homorod Homorod DA 1431 Homorod
46 BRAȘOV Teliu Teliu DA 1872 Teliu
45 BRAȘOV Jibert Jibert NU 12 Văleni
45 BRAȘOV Jibert Jibert NU 12 Grânari
45 BRAȘOV Jibert Jibert NU 201 Lovnic
45 BRAȘOV Jibert Jibert NU 268 Dacia
45 BRAȘOV Jibert Jibert NU 300 Jibert
19 CLUJ Cămărașu Cămărașu DA 122 Naoiu
19 CLUJ Cămărașu Cămărașu DA 190 Samboleni
19 CLUJ Cămărașu Cămărașu DA 710 Cămărașu
12 CLUJ Gilău Gilău DA 119 Someșu Cald
12 CLUJ Gilău Gilău DA 119 Someșu Cald
12 CLUJ Gilău Gilău DA 676 Someșu Rece
12 CLUJ Gilău Gilău DA 3011 Gilău
11 CLUJ Luna Luna DA 262 Gligorești
11 CLUJ Luna Luna DA 595 Luncani
11 CLUJ Luna Luna DA 1248 Luna
20 CLUJ Palatca Palatca NU 3 Petea
20 CLUJ Palatca Palatca NU 4 Băgaciu
20 CLUJ Palatca Palatca NU 10 Mureșenii de
Câmpie
20 CLUJ Palatca Palatca NU 16 Sava
20 CLUJ Palatca Palatca NU 60 Palatca
24 COVASNA Băţani Herculani DA 4 Ozunca-Băi
24 COVASNA Băţani Herculani DA 76 Aita Seacă
24 COVASNA Băţani Herculani DA 91 Băţanii Mici
24 COVASNA Băţani Herculani DA 650 Băţanii Mari
96 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
24 COVASNA Băţani Herculani DA 992 Herculian
23 COVASNA Boroșneu Mare Boroșneu
Mare DA 89 Tufalău
23 COVASNA Boroșneu Mare Boroșneu
Mare DA 212 Dobolii de Sus
23 COVASNA Boroșneu Mare Boroșneu
Mare DA 251 Leţ
23 COVASNA Boroșneu Mare Boroșneu
Mare DA 359 Boroșneu Mic
23 COVASNA Boroșneu Mare Boroșneu
Mare DA 1280 Boroșneu Mare
26 COVASNA Ghelinţa Ghelinţa DA 37 Harale
26 COVASNA Ghelinţa Ghelinţa DA 1519 Ghelinţa
25 COVASNA Zăbala Zăbala NU 48 Tamașfalău
25 COVASNA Zăbala Zăbala NU 96 Surcea
25 COVASNA Zăbala Zăbala NU 114 Peteni
25 COVASNA Zăbala Zăbala NU 1227 Zăbala
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 8 Laz Firtănuș
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 26 Medișoru Mic
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 37 Andreeni
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 88 Firtănus
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 175 Goagiu
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 210 Cechești
4 HARGHITA Avramești Avramești DA 279 Avramești
16 HARGHITA Mugeni/Porumbe
ni
Porumbenii
Mari DA 267 Porumbenii Mici
16 HARGHITA Mugeni/Porumbe
ni
Porumbenii
Mari DA 399 Porumbenii Mari
15 HARGHITA Secuieni Bodogaia DA 519 Secuieni
15 HARGHITA Secuieni Bodogaia DA 601 Bodogaia
3 HARGHITA Săcel Vidacuţ NU 0 Vilac
3 HARGHITA Săcel Vidacuţ NU 38 Săcel
3 HARGHITA Săcel Vidacuţ NU 99 Soimușu Mare
3 HARGHITA Săcel Vidacuţ NU 99 Soimușu Mic
3 HARGHITA Săcel Vidacuţ NU 127 Vidacuţ
8 MARAMUREȘ Copalnic- Făurești DA 5 Copalnic Deal
97 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
Mănăștur
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 15 Preluca Noua
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 16 Curtuiușu Mic
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 17 Vad
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 17 Preluca Veche
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 20 Rușor
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 20 Cărpiniș
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 41 Lăschia
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 96 Berinţa
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 144 Copalnic
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 147
Copalnic
Mănăștur
8 MARAMUREȘ Copalnic-
Mănăștur Făurești DA 286 Făurești
39 MARAMUREȘ Recea Lapușel DA 57 Mocira
39 MARAMUREȘ Recea Lapușel DA 74 Bozînta Mica
39 MARAMUREȘ Recea Lapușel DA 92 Recea
39 MARAMUREȘ Recea Lapușel DA 147 Lapușel
39 MARAMUREȘ Recea Lapușel DA 203 Sasar
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 16 Merișor
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 18 Bozanta Mare
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 23 Ulmoasa
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 24 Bușag
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 66 Băiţa
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 115 Tăuţii Magherăuș
7 MARAMUREȘ Tăuţii Magherăuș Nistru DA 590 Nistru
40 MARAMUREȘ Săcălășeni Culcea NU 37 Săcălășeni
40 MARAMUREȘ Săcălășeni Culcea NU 53 Coruia
98 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
40 MARAMUREȘ Săcălășeni Culcea NU 134 Culcea
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 50 Suveica
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 78 Corbești
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 80 Stejeriș
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 82 Gruișor
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 98 Gaiești
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 104 Murgești
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 162 Roteni
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 199 Văleni
18 MUREȘ Acăţari Acăţari DA 329 Acăţari
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 28 Săcăreni
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 59 Icland
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 89 Calușeri
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 208 Sîngeru de
Pădure
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 582 Dumbrăvioara
17 MUREȘ Ernei Ernei DA 849 Ernei
21 MUREȘ Grebenișu de
Câmpie
Grebenișu de
Câmpie DA 15 Valea Sînpetrului
21 MUREȘ Grebenișu de
Câmpie
Grebenișu de
Câmpie DA 171 Leorinţa
21 MUREȘ Grebenișu de
Câmpie
Grebenișu de
Câmpie DA 500
Grebenișu de
Câmpie
22 MUREȘ Bogata de Mureș Bogata NU 8 Ranta
22 MUREȘ Bogata de Mureș Bogata NU 154 Bogata
43 SĂLAJ Halmășd Cerișa DA 4 Fufer
43 SĂLAJ Halmășd Cerișa DA 18 Drighiu
43 SĂLAJ Halmășd Cerișa DA 56 Aleuș
43 SĂLAJ Halmășd Cerișa DA 229 Halmășd
43 SĂLAJ Halmășd Cerișa DA 241 Cerișa
44 SĂLAJ Sig Mal DA 10 Fizeș
44 SĂLAJ Sig Mal DA 21 Sîrbi
44 SĂLAJ Sig Mal DA 51 Sig
44 SĂLAJ Sig Mal DA 89 Tusa
44 SĂLAJ Sig Mal DA 960 Mal
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 13 Ratovei
99 | P a g i n a
ID JUDEŢ COMUNA
SAT ALES
(aplicare
chestionare)
PROPUNER
E SELECŢIE
NR.
SITUAŢII
GRUP
ŢINTĂ
SAT (din fiecare
comună e marcat
satul cu cel mai
mare număr de
situaţii)
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 18 Lazuri
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 132 Sub Cetate
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 153 Valcău de Jos
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 207 Preoteasa
36 SĂLAJ Valcău de Jos Valcău de Jos DA 688 Valcău de Sus
35 SĂLAJ Plopiș Plopiș NU 101 Făgetu
35 SĂLAJ Plopiș Plopiș NU 143 Iaz
35 SĂLAJ Plopiș Plopiș NU 269 Plopiș
10 SATU MARE Dorolţ Dorolţ DA 140 Dara
10 SATU MARE Dorolţ Dorolţ DA 206 Petea
10 SATU MARE Dorolţ Dorolţ DA 210 Atea
10 SATU MARE Dorolţ Dorolţ DA 440 Dorolţ
9 SATU MARE Micula Micula DA 22 Bercu Nou
9 SATU MARE Micula Micula DA 28 Micula Noua
9 SATU MARE Micula Micula DA 560 Micula
38 SATU MARE Turulung Turulung DA 11 Turulung Vii
38 SATU MARE Turulung Turulung DA 71 Drăgușeni
38 SATU MARE Turulung Turulung DA 626 Turulung
37 SATU MARE Doba Doba NU 4 Dacia
37 SATU MARE Doba Doba NU 5 Traian
37 SATU MARE Doba Doba NU 10 Paulian
37 SATU MARE Doba Doba NU 87 Boghiș
37 SATU MARE Doba Doba NU 308 Doba
6 SIBIU Brateiu Brateiu DA 1622 Buzd
6 SIBIU Brateiu Brateiu DA 1927 Brateiu
5 SIBIU Rășinari Prislop DA 441 Prislop
5 SIBIU Rășinari Prislop DA 888 Rășinari
2 SIBIU Șura Mare Hamba DA 420 Hamba
2 SIBIU Șura Mare Hamba DA 599 Șura Mare
1 SIBIU Șura Mica Rusciori NU 141 Șura Mica
1 SIBIU Șura Mica Rusciori NU 358 Rusciori
100 | P a g i n a
ANEXĂ Situaţie comparativă pe categorii de gen, vârstă, regiune, judeţ
INDICATOR
TO
TA
L
MA
SC
FE
M
18-2
4
25-3
4
35-4
9 C
EN
TR
U
NO
RD
-V
AB
BH
BN
BV
CJ
CV
HG
MM
MR
SJ
SM
SB
Cea mai importantă problemă a comunei - lipsa
locurilor de muncă 66 68 63 71 65 61 63 68 72 69 52 82 79 62 85 79 37 41 82 42
Deloc mulţumit de trai 29 31 27 28 29 30 29 30 43 31 20 30 18 18 11 37 42 41 25 28
Deloc mulţumit de bani 51 51 51 50 51 51 54 48 64 62 37 57 50 43 63 48 40 40 43 57
Loc de muncă plătit în prezent (angajat / pe
cont propriu, cu acte / fără, inclusiv muncă în
agricultură)
7 8 5 4 7 9 4 10 5 10 37 5 9 1 1 6 8 2 6 4
Loc de muncă plătit vreodată 40 48 31 26 42 49 39 41 69 54 36 42 68 14 51 50 38 11 25 19
Acest loc de muncă a fost ca angajat 67 66 70 61 64 73 61 74 75 79 36 76 76 75 26 98 70 48 60 38
Acest loc de muncă a fost pe cont propriu 22 24 20 26 26 18 25 19 23 13 36 21 23 3 61 2 7 26 36 3
Acest loc de muncă a fost cu normă întreagă 64 63 67 56 62 70 56 72 75 75 38 66 71 53 22 96 70 61 60 34
Acest loc de muncă a fost cu ziua 23 25 20 27 27 18 27 19 22 13 30 28 26 22 56 2 8 9 40 8
Acest loc de muncă a fost cu acte / carte de
muncă 51 50 53 39 48 58 44 58 47 57 34 49 62 50 22 75 58 52 46 42
În prezent caută un loc de muncă 67 73 60 72 65 64 63 71 78 57 53 60 66 54 52 82 77 86 72 57
În ultimele 12 luni a căutat un loc de muncă 54 63 43 57 52 53 55 52 74 49 49 53 55 24 57 57 78 33 68 46
Dispus să facă naveta 79 85 73 83 78 77 77 81 82 81 69 76 92 77 53 86 93 69 85 81
Dispus să lucreze ca necalificat 84 85 83 83 83 85 80 88 84 78 75 79 97 62 88 85 77 97 90 92
Dispus să urmeze un curs de recalificare 94 96 93 96 94 94 95 94 95 93 82 90 97 97 94 97 96 97 93 97
Dispus să accepte salariul minim 79 78 80 79 79 79 76 82 88 66 72 76 93 60 87 91 67 80 83 81
Dispus să lucreze în condiţii de muncă grele 71 87 53 72 69 71 70 72 77 69 72 79 86 66 58 58 87 76 69 51
Dispus să muncească peste 40 de ore / săpt. 84 91 78 84 83 86 86 82 92 76 80 90 94 77 66 80 96 90 72 96
A trimis o cerere de angajare 19 18 22 20 19 19 26 13 31 7 29 7 22 13 6 24 63 1 1 8
A dat un anunţ de cerere de angajare 18 17 17 18 18 16 22 12 23 7 35 6 16 2 2 22 66 1 0 5
A răspuns unor anunţuri de angajare 48 50 45 48 47 48 38 60 24 59 44 20 45 12 19 88 68 38 66 71
Înregistrat AJOFM 29 28 31 26 31 30 31 27 11 15 29 27 54 10 14 6 86 45 21 9
Numărul mediu de meserii cunoscute 1,7 1,8 1,6 1,5 1,7 1,8 1,7 1,7 1,6 1,9 1,6 1,9 2,0 2,0 0,9 1,7 1,4 1,5 1,5 2,3
Meserii cunoscute - construcţii 15 28 0 15 15 13 11 18 8 17 17 16 15 12 18 20 6 23 17 7
Meserii cunoscute - construcţii: zidar 8 16 0 7 10 8 10 6 25 10 3 4 3 8 2 10 12 5 3 7
Meserii cunoscute - agricultură 20 16 24 19 17 23 17 23 14 19 32 11 17 13 17 7 31 37 28 17
Meserii cunoscute - servicii de curăţeni / menaj 10 0 20 11 12 8 9 11 5 1 4 16 18 7 1 26 11 0 11 14
Ştie un meşteşug 15 17 14 10 18 17 13 18 4 16 5 11 23 33 11 5 7 31 24 9
Meşteşug ştiut - cărămizi 42 44 40 48 41 40 35 47 67 61 20 32 52 42 10 70 67 27 56 0
Meşteşug ştiut - mături şi măturoaie 29 31 27 23 34 27 35 25 0 0 0 32 4 40 55 0 0 73 6 44
Meşteşug ştiut - coşuri 17 21 12 18 14 20 26 10 0 6 0 18 0 30 5 0 40 19 15 50
Meşteşug ştiut - împletituri 14 13 14 8 15 15 16 12 22 6 60 18 2 9 10 0 7 29 0 50
Făcut naveta pentru un loc de muncă 35 45 25 23 36 44 33 37 53 50 28 45 55 15 23 50 30 13 22 33
Are carte de muncă 19 22 15 9 19 28 17 22 38 28 21 20 34 10 14 40 19 7 18 9
A urmat un curs de calificare 6 7 5 5 6 8 7 6 7 7 10 7 7 13 6 6 6 1 5 2
Calificări obţinute - vânzătoare 10 4 20 23 8 7 5 16 0 15 33 10 7 9 0 17 0 33 9 0
Calificări obţinute - croitor 6 3 10 0 8 7 7 5 0 0 0 10 0 0 13 8 29 0 18 0
Calificări obţinute - dulgher / tâmplar 4 5 2 0 3 7 3 5 8 8 0 0 0 5 0 0 0 0 18 0
Calificări obţinute - mecanic 4 7 0 0 8 3 3 5 0 8 0 0 0 5 13 17 0 0 0 0
101 | P a g i n a
INDICATOR
TO
TA
L
MA
SC
FE
M
18-2
4
25-3
4
35-4
9 C
EN
TR
U
NO
RD
-V
AB
BH
BN
BV
CJ
CV
HG
MM
MR
SJ
SM
SB
Calificări obţinute - sudor 3 3 4 0 5 3 0 6 0 0 22 0 13 0 0 0 0 0 0 0
Calificări obţinute - îngrijire persoane 6 0 16 8 8 5 10 3 25 8 0 0 0 14 0 0 0 0 9 0
Calificări obţinute - zidar 11 19 0 12 18 7 20 3 17 0 0 0 0 32 0 8 43 0 9 0
Calificări obţinute - agroturism 10 5 16 27 3 7 20 0 0 0 0 10 0 50 0 0 0 0 0 0
Calificări obţinute - ospătar / barman 7 5 10 8 8 7 13 2 25 0 11 0 0 14 13 0 14 0 0 0
Calificări obţinute - bucătar 3 1 6 4 0 5 5 2 8 0 0 10 0 0 0 0 14 0 9 0
Ar dori să urmeze un curs de calificare 93 95 92 97 93 91 93 93 95 87 94 86 100 95 94 99 92 90 92 98
Calificări dorite pt acest curs - construcţii 13 25 1 14 13 12 9 17 3 22 23 34 19 5 5 2 3 17 23 5
Calificări dorite pt acest curs - agricultură 5 5 6 4 4 7 5 5 11 15 9 5 6 9 1 0 1 2 1 6
Calificări dorite pt acest curs - vânzătoare 8 2 15 10 8 7 5 11 2 16 7 7 5 16 3 5 2 4 27 2
Calificări dorite pt acest curs - croitor 15 0 30 13 15 15 16 13 18 9 2 6 16 9 13 17 30 18 10 22
Calificări dorite pt acest curs - dulgher /
tâmplar 10 19 1 10 10 10 11 9 22 10 1 8 4 11 17 26 4 3 3 6
Calificări dorite pt acest curs - curăţenie /
menaj 4 0 8 4 4 4 3 5 1 1 1 13 9 0 0 12 3 0 4 3
Calificări dorite pt acest curs - mecanic 5 10 0 8 4 4 7 4 6 2 0 10 2 9 5 3 7 9 8 1
Calificări dorite pt acest curs - ospătar /
barman 5 3 7 6 6 3 5 5 5 2 14 11 8 3 2 5 5 0 4 6
Calificări dorite pt acest curs - bucătar 10 2 19 7 11 13 13 7 9 5 4 18 12 5 12 5 9 7 8 28
Calificări dorite pt acest curs - frizer 4 1 7 5 3 4 5 2 3 0 2 4 4 11 0 4 4 1 4 8
Calificări dorite pt acest curs - coafeză 5 0 11 6 6 4 6 4 1 3 2 6 4 8 3 2 8 2 11 12
Calificări dorite pt acest curs - zidar 18 35 1 17 20 18 22 14 38 17 7 8 7 25 23 28 17 15 9 19
Calificări dorite pt acest curs - comerţ 10 8 12 12 10 9 16 4 1 2 26 1 6 27 66 0 5 1 1 0
Respondentul are o afacere / activitate
economică pe cont propriu 3 4 2 2 3 4 3 3 0 2 4 5 1 8 1 2 2 3 4 0
Cineva din gospodărie are o afacere / activitate
economică pe cont propriu 3 2 3 3 3 2 2 3 1 0 0 5 4 5 3 1 1 5 4 0
Respondentul intenţionează să înfiinţeze o
afacere / activitate economică pe cont propriu 13 15 9 14 12 12 15 9 3 16 8 16 11 32 33 3 3 0 16 2
Ar participa la înfiinţarea unei afaceri / activităţi
economice la nivelul comunei 68 75 61 69 68 66 63 73 43 73 42 74 65 84 60 87 54 94 62 62
Ar participa la înfiinţarea unei asociaţii care să
sprijine persoanele cu probleme 63 63 63 63 63 63 55 71 26 79 38 69 52 81 62 90 46 77 72 49
Ar participa la înfiinţarea unei asociaţii care să
ofere sfaturi oamenilor în diferite domenii 58 57 58 58 57 58 50 66 27 66 13 70 50 69 39 91 47 76 72 45
Încredere în oamenii din comună 57 60 53 52 56 61 57 56 70 53 83 53 68 43 61 27 35 80 36 83
Încredere în oameni în general 50 53 46 47 47 54 52 47 69 57 83 42 50 33 56 25 28 65 20 84
Membru într-o asociaţie agricolă 2 3 1 0 2 4 2 2 0 1 3 4 1 1 0 2 2 6 0 3
Membru într-o asociaţie / întreprindere
familială 1 1 1 1 1 1 1 2 0 0 4 1 0 0 1 4 0 2 0 2
Membru într-o altă asociaţie 2 1 2 1 1 3 1 2 0 1 3 1 0 1 0 2 0 0 5 3
A participat în 2010 la o adunare a satului 23 26 19 17 21 28 21 25 39 48 7 38 39 11 2 6 4 25 13 30
A participat în 2010 la o şedinţă a Consiliului
Local 5 6 4 2 4 7 5 4 3 13 3 7 3 2 1 4 3 1 1 12
A participat în 2010 la o clacă organizată
pentru ajutarea unui locuitor din comună 24 30 18 21 27 25 28 20 41 25 4 34 29 14 46 22 8 13 18 28
102 | P a g i n a
INDICATOR
TO
TA
L
MA
SC
FE
M
18-2
4
25-3
4
35-4
9 C
EN
TR
U
NO
RD
-V
AB
BH
BN
BV
CJ
CV
HG
MM
MR
SJ
SM
SB
A participat în 2010 la o clacă organizată
pentru a construi ceva în comună 22 25 19 20 22 24 20 24 15 28 2 21 24 26 19 7 15 50 20 26
Dispus să muncească pe gratis / să dea bani /
produse pentru realizarea unei lucrări în
comună
47 51 43 48 44 50 38 57 21 70 26 37 52 75 59 29 10 75 74 30
În 2010 a muncit pe gratis / a donat bani /
produse pentru realizarea unei lucrări în
comună
18 21 14 16 18 20 16 20 7 31 2 20 21 22 24 5 3 39 10 22
În ultimii 5 ani a muncit pe gratis / a donat bani
/ produse pentru realizarea unei lucrări în
comună
20 23 17 15 19 24 21 19 14 19 4 25 27 31 30 7 1 39 9 26
Teren agricol în proprietate sau luat în arendă 13 13 13 8 11 20 8 19 7 4 38 12 33 12 0 5 10 26 15 5
Grădină de zarzavaturi / legume 37 36 39 25 36 48 38 36 57 48 34 41 43 27 14 9 37 37 46 53
Pomi fructiferi 23 22 24 17 23 28 23 24 20 26 10 39 35 33 18 4 17 33 26 9
Găini, raţe, alte păsări de curte 30 27 34 20 28 41 33 28 32 33 25 37 29 23 10 9 24 39 30 69
Animale domestice mari (porci, oi, cal, vacă,
etc.) 27 26 28 18 26 35 29 25 45 24 15 34 25 22 11 8 15 42 31 42
Venituri din munca de zilier / munci manuale 52 60 44 54 50 52 48 57 75 66 69 33 45 29 55 59 30 23 84 66
Venituri din activităţi sezoniere, fără contract /
acte 21 27 16 26 21 17 17 26 3 18 1 8 11 22 37 37 21 24 51 12
Alocaţie pentru copii / burse de studiu 46 39 54 33 58 46 38 56 38 66 26 56 56 30 16 77 31 44 53 54
Ajutor social plătit de primărie - Venit Minim
Garantat 32 30 34 28 30 37 36 28 33 40 5 57 37 31 24 3 52 50 20 19
Venituri din vânzarea fructelor de pădure,
ciupercilor 7 6 7 6 7 7 6 8 0 0 0 1 0 4 0 0 0 43 0 31
* datele reprezintă procente (exceptând cazul în care este precizat altceva)
103 | P a g i n a
ANEXĂ Cerinţele şi durata obţinerii unor calificări20
Calificare pentru… Durata în ore Durata
în luni
Studii minime
…cosmetician 1080 9 învăţământ obligatoriu
...mozaicar, faianţar 720 6 învăţământ obligatoriu
...dulgher 720 6 învăţământ obligatoriu
...tâmplar 720 6 învăţământ obligatoriu
...bucătar 720 6 învăţământ obligatoriu
...zidar-pietrar-tencuitor 720 6 învăţământ obligatoriu
...ospătar 720 6 învăţământ obligatoriu
...barman 720 6 învăţământ obligatoriu
...mecanic auto 720 6 învăţământ obligatoriu
...coafor 720 6 învăţământ obligatoriu
...mecanic agricol 720 6 învăţământ obligatoriu
...instalator instalaţii tehnico-sanitare 720 6 învăţământ obligatoriu
...electrician auto 720 6 învăţământ obligatoriu
...confecţioner tâmplărie din aluminiu 720 6 învăţământ obligatoriu
...paznic de vânătoare 720 6 învăţământ obligatoriu
...electrician exploatare joasă tensiune 720 6 învăţământ obligatoriu
...lăcătuş mechanic 720 6 învăţământ obligatoriu
...pădurar 720 6 învăţământ obligatoriu
...sudor 720 6 învăţământ obligatoriu
...operator introducere date 720 6 învăţământ obligatoriu
...lăcătuş construcţii metalice 720 6 învăţământ obligatoriu
...vânzător 720 6 învăţământ obligatoriu
...operator în prelucrarea legumelor 720 6 învăţământ obligatoriu
...operator în prelucrarea fructelor 720 6 învăţământ obligatoriu
...constructor drumuri şi poduri 720 6 învăţământ obligatoriu
...horticultor 720 6 învăţământ obligatoriu
...îngrijitoare bolnavi la domiciliu 720 6 învăţământ obligatoriu
...frizer 360 3 minim 4 clase
...apicultor 360 3 minim 4 clase
...lucrător în cultura plantelor 360 3 minim 4 clase
...lucrător în creşterea animalelor 360 3 minim 4 clase
20 Conform datelor Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (www.anofm.ro)
104 | P a g i n a
...pomicultor 360 3 minim 4 clase
...manichiurist 360 3 minim 4 clase
...brutar 360 3 minim 4 clase
...lucrător în hoteluri 360 3 minim 4 clase
...lucrător în comerţ 360 3 minim 4 clase
...confecţioner articole textile 360 3 minim 4 clase
...cameristă 360 3 minim 4 clase
...florar-decorator 360 3 minim 4 clase
...măcelar 360 3 minim 4 clase
...îngrijitoare copii 360 3 minim 4 clase
...îngrijitoare bătrâni la domiciuliu 360 3 minim 4 clase
...agent pază şi ordine 360 3 minim 4 clase
...viticultor 360 3 minim 4 clase
