SPM Curs 2 demografie.pdf

11/13/2015

1

Disciplina Sanatate Publica si ManagementCurs pentru studentii de anul V, Facultatea de

Medicina

DEMOGRAFIEcadru, concepte, tendinţe ale principalelor

fenomene demografice

1Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Demografia: definire

ştiinţa care are ca obiect de studiu populaţiile umane şi evidenţierea legilor de dezvoltare ale acestora

Se refera la caracteristici precum: număr, repartiţie geografica, structura după caracteristici personale -gen, varsta, socio-economice, analiza evoluţiei lor.


Demografia: importanta pentru SP

Obiectul SP =studiul starii de sanatate a populatiei Starea de sanatate a populatiei = influentata de factori ca str

pop pe MR, GV, genx etc Indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate au la

numitor populatia Interventiile care vizeaza imbunatatirea starii de sanatate

trebuie sa aiba in vedere caracteristicile populatiei Sursa primara pentru consemnarea evenimentelor demografice

este medicul


Concepte in demografie

Evenimentul demografic = cazul singular purtător de informatie demografică

Fenomenul demografic = totalitatea evenimentelor demografice de un anumit tip, într-o populaţie şi într-o perioadă de timp; se măsoară cu ajutorul ratelor

Eveniment FenomenulNăscutul viu NatalitateaNăscutul mort Mortinatalitatea Decesul Mortalitatea Căsătoria Nupţialitatea Divorţul Divorţialitatea


Componentele demografiei

Statica populaţiei (numărul, structura – GV, genuri, medii -şi densitatea populaţiei)

Dinamica (mişcarea) populaţiei:a) naturală = reproducereab) mecanică = mişcarea generată de factori economici, sociali,

politici (mobilitatea socio-profesională, migraţia)


STATICA POPULATIEI

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti6

11/13/2015

2

Statica populatiei - componenteStudiaza: Numar Densitate Structura (ex: grupe de varsta, gen, mediu de rezidenta,

etnie, stare civila, nivel de instruire)


Statica: Numărul populaţiei

Surse de informatie: Recensământul populaţiei - înregistrarea globală

transversală a populaţiei la un moment dat. Actualizarea recensământului prin date înregistrate la

oficiile de stare civilă. Biroul de evidenţă a populaţiei. Anchete demografice care aprofundează elemente de

structură şi dinamică a populaţiei. Estimarea numărului populaţiei prin interpretarea

rezultatelor între două recensăminte.


9

Anul 2050: mai putin de 16 milioane de locuitori?

15872624

17489450

19103163

21559910

2320672022408392

21431298

14000000

15000000

16000000

17000000

18000000

19000000

20000000

21000000

22000000

23000000

24000000

1948 1956 1966 1977 1990 2001 2010

Evoluţia numărului populaţiei în România, 1948 - 2010

Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

?


Sursa: INSP-CNSISP: Baza de date tempo, online, 2013

2321139523192274

22811392

22778533 22656145 22430457

21833483

21772774

21658528

21565119

21498616

21413815

21355849

20000000

20500000

21000000

21500000

22000000

22500000

23000000

23500000

Anul 1990

Anul 1991

Anul 1992

Anul 1993

Anul 1994

Anul 1995

Anul 1996

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

num

ar lo

cuit

ori

Evolutia numarului de locuitori in Romania, 1990-2012

Statica: densitatea populaţiei

gradul de împrăştiere a populaţiei în colectivităţi constituite (oraşe, sate) - nr locuitori/km2

89,9 locuitori\Km2 ( 1 iulie 2010, Breviar statistic 2011, Romania in cifre , INSSE)

Importanţă Epidemiologică În proiectarea serviciilor de sănătate


Statica populatiei: structura populaţiei grupe de varsta gen medii de rezidenta

Depinde de: Dezvoltarea economică şi de politicile de dezvoltare Mediul de viaţă îşi pune amprenta asupra modelului de

morbiditate şi mortalitate precum şi asupra organizariiserviciilor de sănătate

Importanţa: pentru cunoaşterea riscurilor specifice pentru descrierea tabloului morbidităţii şi mortalităţii


11/13/2015

3

Piramida virstelor

– cel mai recomandat tip de grafic pentru reprezentarea structurii populatiei pe grupe de varsta

– histograma (reprezentare grafica indicata pt. variabile cantitative continue, coloane a caror suprafata este proportionala cu frecventa)


Tipuri de piramida a varstelor

I. Triunghi - cu baza largă şi un vârf ascuţit, caracteristică pentru populaţiile tinere;

II. b) clopot/“stog” - populaţii cu o fertilitate ridicată şi un proces de îmbătrânire mediu;

III. c) “urnă” - populaţiile cu fertilitate scăzută şi cu un proces de îmbătrânire accentuat;

IV. d ) “treflă” - populaţie îmbătrânită care cunoaşte în ultima perioadă o puternică întinerire ca urmare a creşterii fertilităţii

12


males

0,0 200,0 400,0 600,0 800,0 1000,0 1200,0

0

0-

10-

20-

30-

40-

50-

60-

70-

80-

no o

f mal

es (t

hous

ands

)

15Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti16


25.9 26.6 23.6 20.5 18.2 15.6 15.1 15.15 15.04

65.6 63 66.1 67.7 68.4 69.6 70 69.91 69.95

8.5 10.4 10.3 11.8 13.4 14.8 14.9 14.94 15.01

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

an 1970 an 1980 an 1990 an 1995 an 2000 an 2005 an 2009 an 2011 an 2012

Structura populatiei din Romania pe grupede varsta (0-14 ani, 15-64 ani, 65 si peste)

grv 65+grv 15-64 anigrv 0-14 ani

18 Sursa: INSP-CNSISP: baza de date tempo lineCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

48.8 49.1 49.3 49.3349.0648.9048.7648.7048.6848.67

51.2 50.9 50.7 50.67 50.94 51.10 51.24 51.30 51.32 51.33

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Anul 1960 Anul 1970 Anul 1980 Anul 1990 Anul 1995 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Structura populatiei Romaniei, in functie de gen, 1990 -1995-2000-2005-2010-2011-2012

femeibarbati

11/13/2015

4

19Sursa: INSP-CNSISP: Baza de date tempo onlineCatedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

20.6 23.431.3 36.9

53.22 54.90 54.76 54.95 55.07 55.00 54.96

79.4 76.668.7 63.1

46.78 45.10 45.24 45.05 44.93 45.00 45.04

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

anul 1930

anul 1948

anul 1956

anul 1970

Anul 1990

Anul 1995

Anul 2000

Anul 2005

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Structura populatiei Romaniei pe medii, 1930 -1948 -1956-1970-1990 -1995-2000-2005-2010-2011-2012

RuralUrban

Statica populatiei – sinteza pentru Romania, 2012 Numar populatie 1 iulie 2012: 21 355 849 locuitori

Densitatea populatiei: 89,9 locuitori\Km2

Structura populatiei: Pe gen 48,67% gen masculin 51,33% gen feminin

Pe medii: 54,96 urban 45,4% rural

Pe grupe de varsta: 0-14 ani: 3 211 437 persoane , reprezentand15,4% 15-64 ani: 14 938 544 persoane , reprezentand 69.95% 65 +: 3 205 868 persoane reprezentand 15,01%


Fenomenul de Îmbătrânire demografică -implicaţii pentru sănătatea publică

scăderea populaţiei active (Indice dependenta) creşterea sarcinilor care îi revin - întreţinerea unui

număr mai mare de locuitori inactiviAsigurarile sociale de sănătate / de pensii


DINAMICA POPULATIEI


Dinamica mecanica

Miscarea populatiei in context socio-economic Capata din ce in ce mai multa amploare in contextul

liberei circulatii in UE Partial cunoscuta


Dinamica naturala (reproducerea populaţiei)

Fenomenul de reînnoire permanentă, prin naşterea unei generaţii noi în fiecare an şi prin ieşirea, în medie, a unei generaţii, prin deces

In sens restrâns: componenta pozitiva = Natalitate + Fertilitate

In sens larg: componenta pozitiva (Natalitate) + componenta negativa (Mortalitate)


11/13/2015

5

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Natalitatea si Fertilitatea

Natalitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei născuţilor viiînregistraţi într-o populaţie definită, într-o perioadă dată de timp

Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al aparitiei născuţilor viiînregistraţi în populaţia feminina fertila (15-49 de ani), într-o perioadă datăde timp

Unitatea statistică de observare este născutul viu

Intensitatea fenomenului de natalitate este măsurată cu rata brută de natalitate care exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de locuitori pentru perioada calendaristică considerată (an, semestru, trimestru, lună).

1000PNn

Rata generală de fertilitate (RGF) exprimă frecvenţa născuţilor vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani).Rata totală de fertilitate (RTF) = numărul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie, in viata ei fertila, potrivit modelului de fertilitate din populatia careia ii apartine

26

21.09

18.18

20.3419.68

19.06

17.05

14.26

15.7916.715.96

13.56

11.87

10.4310.23

9.66 9.9

5

7

9

11

13

15

17

19

21

23

an 1970an 1971an 1972an 1973an 1974an 1975an 1976an 1977an 1978an 1979an 1980an 1981an 1982an 1983an 1984an 1985an 1986an 1987an 1988an 1989an 1990an 1991an 1992an 1993an 1994an 1995an 1996an 1997an 1998an 1999an 2000an 2001an 2002an 2003an 2004an 2005an 2006an 2007an 2008an 2009an 2010

n vi

i la

1000

de

locu

itor

i

Evolutia ratelor de natalitate, Romania si UE 2004, 1970-2010

Romania

EU members before May 2004

27

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Năs

cuţi

vii ‰

de

locu

itori

Anul

Evoluţia natalităţii în România pe medii de rezidenţă, 1990 - 2008

Urban

Rural

Sursa: INS – Anuar statistic 2009

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Factorii care influenţează natalitatea:

Cauze medicale: – afecţiuni endocrine– afecţiuni ginecologice

Cauze fiziologice: – sterilitatea masculină şi feminină– avortul spontan

Rolul nupţialităţii, al uniunilor consensuale juvenile şi al divorţialităţii: numărul căsătoriilor scade de la an la an, la fel şi indicele de nupţialitate

Influenţa mediului socio-cultural: diferenţa de nivel socio-cultural determină diferenţă de fertilitate între mediul rural şi zonele puternic industrializate.

Rolul mijloacelor pentru limitarea naşterilor: avortul şi contracepţia



89.90(1956)

55.7(1966)

105.5( 1967)102.9 (1968)

70.4(1973)

79.3(1975)

59.5(1983=

46.6(1992)

38,9(2007)

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

an 1

956

an 1

957

an 1

957

an 1

959

an 1

960

an 1

961

an 1

962

an 1

963

an 1

964

an 1

965

an 1

966

an 1

967

an 1

968

an 1

969

an 1

970

an 1

971

an 1

972

an 1

973

an 1

974

an 1

975

an 1

976

an 1

977

an 1

978

an 1

979

an 1

980

an 1

981

an 1

982

an 1

983

an 1

984

an 1

985

an 1

986

an 1

987

an 1

988

an 1

989

an 1

990

an 1

991

an 1

992

an 1

993

an 1

994

an 1

995

an 1

996

an 1

997

an 1

998

an 1

999

an 2

000

an 2

001

an 2

002

an 2

003

an 2

004

an 2

005

an 2

006

an 2

007

n vi

i/10

00 fe

mei

v fe

rtil

a

Evolutia ratei generale de fertilitate, 1965-2007

30

40.8

100.7

72.6

33.9

11.22.9 0.2

32.7

81.577.6

38.3

15.03.0

0.2

38.5

67.9

83.1

57.4

20.54.4

0.20.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

100.0110.0

15 - 19 20 - 24 25 - 29 30 - 34 35 - 39 40 - 44 45 - 49

Năs

cuţi

vii l

a 10

00 fe

mei

Grupa de vârstă

Schimbarea modelului de fertilitate: curba fertilităţii specifice pe grupe de vârstă în

România, în 1997, 2002 şi 2008

1997

2002

2008

Sursa: INS – Anuar statistic 2009


11/13/2015

6

31

1

1.5

2

2.5

3

1970 1980 1990 2000 2010 2020

RomaniaEU

Total fertility rate

Sursa: Health for allCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti 32

<= 4

<= 3.4

<= 2.8

<= 2.2

<= 1.6

No dataMin = 1

Total fertility rate

Lastavailable

European Region1.66

Sursa: Health for allCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Factori care influenţează fertilitatea I Factori demografici:- Structura populaţiei, în special a populaţiei feminine

Distribuţia: pe gen, pe grupe de vârstă- Nupţialitatea şi divorţialitatea

• Factori medico-biologici:- Sterilitatea feminină/masculină- Patologia genitală- Igiena sexuală

• Factori sociali:- Prelungirea şcolarizării- Gradul de angajare al femeilor în activităţile socio-

economice- Apartenenţa la o anumită categorie socială


Factori care influenţează fertilitatea II Migraţia populaţiei Factori legislativi- Prevederile Codului muncii şi Codului familiei- Sistemul de alocaţii pentru copii- Programe de protecţie materno-infantilă- Politica de planificare familială• Factori subiectivi: incluşi în noţiunea de planificare familială

(atitudinea conştientă a cuplului faţă de reproducerea sa)- Nr. de copii doriţi, realizaţi- Metode şi mijloace contraceptive• Factori locali-tradiţionali: obiceiuri locale, religie


Factori principali ai scăderii fertilităţii

Emanciparea femeii Creşterea duratei şi a nivelului educaţional Scăderea influenţelor normelor culturale Costul copilului Reducerea funcţiei economice a copilului Apariţia mijloacelor contraceptive moderne Factori economici: degradarea nivelului de

trai, şomajul, stresul.


Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti36

MortalitateaEveniment-fenomen

Mortalitatea, componenta negativă a mişcării naturale a populaţiei, reprezintă fenomenul demografic al deceselor înregistrate într-o populaţie definită, într-o perioadă datăde timp.

Decesul este evenimentul demografic al disparitiei definitive a oricărui semn de viaţă în orice moment dupăînregistrarea stării de născut viu

11/13/2015

7

Importanta fenomenului de mortalitate pentru SP

Implicatii in cresterea numerica a populatiei si in structura pe grupe de varsta a populatiei,

Utilizare pentru masurarea starii de sanatate a unei populatii,

Identificarea, ierarhizarea problemelor de sanatate si stabilirea prioritătilor in actiunile de sanatate,

Stabilirea de obiective in cadrul programelor de sanatate, Planificare sanitara, Evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii

sanitare.


Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti38

Metode de măsurare, descriere si analiză a fenomenului de mortalitate

ABORDARE

Transversală ( de moment) – constă în măsurarea, descrierea şi analiza mortalităţii într-o perioadă determinatăde timp, de obicei un an calendaristic

Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) - analiza mortalităţii pe o cohortă sau pe o generaţie

Analiza transversală indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecventa

deceselor in populatie (rate) Rate brute Rate specifice Rate standardizate

indicatori extensivi/de structură Ponderi =letalităţi = mortalităţi proportionale

Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100



10.6

12.7

11.4

12.4

11.7

12.1

11.8

9.5

10

10.5

11

11.5

12

12.5

13

Anul 1990

Anul 1991

Anul 1992

Anul 1993

Anul 1994

Anul 1995

Anul 1996

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

nr d

eces

e/10

00 lo

cuit

ori

Evolutia Ratei Generale de Mortalitate in Romania, 1990-2011 (INS, Anuar statistic, 2011)

41

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

1990199119921993199419951996199719981999200020012002200320042005200620072008

Nr.

dece

se%

o lo

cuito

ri

Evoluţia Ratei brute de mortalitate, in total si pemedii, România 1990-2008

UrbanRuralTotal

Sursa: INS – Anuar statistic 2009Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti


10.90 11.10 11.1011.50

11.8012.20

12.7013.10

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

Regiunea CENTRU Regiunea NORD-EST Regiunea BUCURESTI -ILFOV

Regiunea NORD-VEST Regiunea SUD-EST Regiunea VEST Regiunea SUD-VEST OLTENIA

Regiunea SUD-MUNTENIA

dece

se/1

000

locu

itor

i

Rate de mortalitate pe regiuni, Romania, anul 2011

11/13/2015

8


60.78%18.47%

6.45%

4.95%

4.68%

1.24% 1.05%0.99%

1.39%

Structura deceselor pe cauze, România2010

Boli ale aparatului circulator

Tumori

Boli ale aparatului digestiv

Boli ale aparatului respirator

Traumatisme, otrăviri

Tulburări mentale

Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism

Boli ale organelor genito-urinare

Altele

Sursa: INSP-CNSISP: Anuar statistic 2011 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti44

Alţi indicatori de măsurare a mortalităţii Rata standardizată a mortalităţii Raportul standardizat al mortalităţii Funcţiile biometrice din tabela de mortalitate

Evoluţia ratei de mortalitate standardizate în România şi UE


45

600

700

800

900

1000

1100

1200

1300

1970 1980 1990 2000 2010 2020

RomaniaEU

SDR all causes, all ages, per 100000

Sursa: Health for all Disciplina de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti46

467.2478.0487.6495.6501.9512.0514.2516.9524.5531.2543.1544.3548.1553.3558.1565.3573.8585.4587.2600.6

724.6773.7

793.8799.7

853.3898.0

939.8947.7948.4956.3965.0

0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0 900.0 1,000.0

SwitzerlandItaly

SpainLiechtenstein

FranceCyprus

SwedenMalta

LuxembourgNorway

NetherlandsIrelandAustria

United KingdomGreece

Germany (until 1990 former territory of the FRG)Finland

PortugalEuropean Union (27 countries)

SloveniaCzech Republic

PolandCroatiaEstonia

SlovakiaHungary

Former Yugoslav Republic of Macedonia, theLithuaniaRomania

LatviaBulgaria

SMR (la 100000 locuitori), toate cauzele, 2010, Eurostat

Speranţa de viaţă la naştere Durata medie a vieţii - e0

Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de sănătate Nr.mediu de ani pe care o persoană speră să-l trăiască

în condiţiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei din care provine persoana, pentru un anumit an pentru care s-a făcut tabela de mortalitate.


Disciplina de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti48

Speranta de viata, 2012, Eurostat

82.882.5

82.482.1

81.581.5

81.281.181.1

8180.9

80.780.6

80.580.3

80.278.1

77.376.9

76.775.3

74.574.4

74.174.1

68 70 72 74 76 78 80 82 84

ElvetiaSpania

ItaliaFranta

LuxemburgNorvegia

OlandaAustria

CipruGermania

MaltaGrecia

PortugaliaBelgia

SloveniaDanemarca

Rep CehaCroatiaPoloniaEstoniaUngaria

RomaniaBulgariaLituaniaLetonia

11/13/2015

9

Evolutia sperantei de viata la nastere, Romania, UE2004, 1970-2010


UE2004: 81,4 ani

ROMANIA: 73,83 ani

Sursa datelor European Health for All Database

Evolutia sperantei de viata la nastere femei, Romania, UE2004, 1970-2010


UE2004: 84 ani

ROMANIA: 77,62 ani


Evolutia sperantei de viata la nastere barbati, Romania, UE2004, 1970-2010


UE2004: 78,69 ani

ROMANIA: 70,15 ani


Speranta de viata, Regiunea europeana OMS, 2010 (76,58 ani)


<84<80.8<77.6<74.4<71.2no data

Factori care influenţează mortalitatea Factori economici Venitul naţional brut Structura pe grupe de vârstă a populaţiei Calitatea mediului Stocul de cunoştinţe şi tehnologii


Caracteristicile generale ale mortalitatii in Romania

Trend in scadere fata de valorile postbelice, o scadere marcata, ajungand la nivelul de 10‰ in anul 1956. evolutie stationara pana in anul 1975, tendinta de crestere usoara, In ultimii 10 ani, evolutia sa este relativ stationara, in jurul valorii de 12

%0 In 2011, valoare de 11,8 decese%0 locuitori Se inregistreaza o supramortalitate masculina


11/13/2015

10

Caracteristicile generale ale mortalitatii pe plan mondial

Dezvoltarea economico-sociala a determinat scaderea mortalitatii si cresterea longevitatii si a calitatii vietii.

Corelatie directa intre: PIB pe cap de locuitor si LE%PIB alocat pentru sanatate si speranta de viata la nastere.

In ultimii 10 ani s-a observat: scaderea mortalitatii prin boli cardio-vasculare, scadere care nu

a fost anticipata; scaderea mortalitatii infantile sub nivelul asteptat in tarile

dezvoltate (niveluri sub 8‰); cresterea riscului de deces la barbati, datorita unui stil de viata

specific; inechitati in distributia mortalitatii pe zone geografice sau pe

categorii socio-profesionale.


12.9

11.0

10.2

8.98.4

9.99.8

10.3

8.28.2

8.8

9.1

9.8

99.7

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

13.0

14.0

an 1990

an 1991

an 1992

an 1993

an 1994

an 1995

an 1996

an 1997

an 1998

an 1999

an 2000

an 2001

an 2002

an 2003

an 2004

an 2005

an 2006

an 2007

an 2008

ev/1

000

locu

itori

Evolutia fenomenelor de natalitate si mortalitate in Romania, 1990-2008

rata de natalitate

rata de mortalitate

Teoria tranzitiei demografice


Teoria tranzitiei demografice:

Initial – concept privind dezechilibrul dintre populatie si resurse

Ilustreaza evolutia populatiei, tinand cont de schimbarile intervenite in fenomenele de mortalitate si fertilitate.


Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Teorii despre tranzitia demografica

1940 Frank Notenstein a elaborat teoria “Tranziţiei demografice”demonstrează că principalul factor ce determină dinamica populaţiei este mortalitatea , prin scăderea ei la începutul procesului (tranziţiei), influenţează în timp şi accelerează declinul fertilităţii. – “existăo relaţie între modificările demografice si schimbările social economice”

1971 Rudolf Omran Specialistii de sănătate publică, epidemiologii teoria “Tranziţiei epidemiologice” “A Theory of the Epidemiology of Population Change” : “Paralel cu tranziţia demografică apar modificări în starea de sănătate a populaţiei, în raportul dintre diferitele boli cauzatoare de moarte, între evoluţia epidemiologică şi între factorii favorizanţi economici şi sociologici.

Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această evoluţie.

Etapele tranzitiei demografice


Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction. Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39

Stadiul 1: RN mare, scadere rapida a populatiei in trecerea de la o grupa de varsta la alta, SV redusa.

Stadiul 2: RN mare, scaderi ale RM ( generala + specifice pt varsta adulta, usoara cresterea a SV.

Stadiul 3: scadere RN, scaderea RM, cresterea SV.

Stadiul 4: RN , RM mica, indice de dependenta mare, SV mare.

Stadiul 5: ?

11/13/2015

11


Fenomenul de imbatranire a populatiei


ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂ

= Procesul de optimizare a oportunităţilor pentrusănătate, a participarii şi securitatii în scopul de aîmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor ce înaintează învârstă. (Second World Assembly on Ageing, Madrid2002)

Conceptul de îmbătrânire activă consideră drept ţintămenţinerea autonomiei şi independenţei persoanelorvârstnice.


ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂpilonii cadrului politic

Acţiunile trebuie să fie multisectoriale şi să urmeze cei trei piloni aiconceptului de îmbătrănire activă:

Participarea la viata sociala Sănătatea:

Prevenirea şi reducerea excesului de incapacitate, a bolilor cronice şi amorţii premature.

Reducerea factorilor de risc asociaţi bolilor majore, creşterea factorilor de protecţie a sănătăţii, pe tot parcursul vieţii.

Dezvoltarea continuă de servicii sociale şi de sănătate accesibile, permisive, de înaltă calitate.

Asigurarea educaţiei şi învăţământului continuu pentru personalul implicat în îngrijirile sociale şi de sănătate

Securitatea


Politica din Romania Marcata de pensionarile precoce, ca alternativa pentru concediere Rezultat = un numar foarte mare de persoane care trebuie sustinute

social Aprox. 7 milioane de pensionari, din care circa 6 milioane cu venit

< venitul mediu/ec Piata saraca de locuri de munca, in care varstnicii nu isi gasesc locul Nu exista facilitati pentru varstnici (institutii rezidentiale, camine de

zi) Nu exista institutii care sa mijloceasca integrarea sociala a

varstnicului


SPM Curs 2 demografie.pdf

Documents

Transcript of SPM Curs 2 demografie.pdf