Specialitatea Relaţii Internaţionale

22
Specialitatea Relaţii Internaţionale Absolvenţii obţin titlul academic Licenţiat în Ştiinţe Politice. Domeniul de aplicare. Formarea pluridisciplinară a specialiştilor în materie de relaţii internaţionale oferă multiple posibilităţi de amplasare în câmpul muncii atât în administraţiile locale, structurile de stat preocupate de relaţiile internaţionale, instituţiile internaţionale acreditate în Republica Moldova, cît şi în structurile neguvernamentale în calitate de consultanţi, analişti, experţi, manageri ai afacerilor internaţionale, traducători. Cursurile studiate: Informatica Informatica este un domeniu relativ tînăr. O dată cu perfecţionarea calculatoarelor electronice şi definitivarea teoriei informaţiei, disciplina respectivă cunoaşte o dezvoltare vertiginoasă. Cursul de Informatică are drept scop acumularea cunoştinţelor în vederea utilizării mijloacelor informatice în activitatea cotidiană. În cadrul cursului vor fi studiate noţiunile generale despre informatică, sistemul de operare Windows, lucrul în mediul Microsoft Word, Excel, PowerPoint Internet. Limba străină B Cursul de limbă modernă B (l. engleză, l. germană, l. franceză, l. spaniolă, l. italiană) la prima etapă include însuşirea normelor fonetice literare şi achiziţionarea deprinderilor de utilizare practică a acestora, studierea aspectelor gramaticale inerente comunicării primare şi identificarea lor practică, însuşirea ascendentă a materialului lexical necesar pentru comunicarea orală şi dezvoltarea deprinderilor de înţelegere şi exprimare orală în baza unor acte concrete de comunicare situaţională, precum şi însuşirea particularităţilor ortografice, omofonice, omografice şi de punctuaţie în exprimarea scrisă corectă. Etica profesională Cursul tratează esenţa, structura, funcţiile moralei, principiile, normele morale, orientarea morală, motivarea, aprecierea, situaţia, alegerea morală, responsabilitatea şi conflictul moral. Etica profesională contribuie la

description

Absolvenţii obţin titlul academic Licenţiat în Ştiinţe Politice.

Transcript of Specialitatea Relaţii Internaţionale

Page 1: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Specialitatea Relaţii Internaţionale

Absolvenţii obţin titlul academic Licenţiat în Ştiinţe Politice.

Domeniul de aplicare. Formarea pluridisciplinară a specialiştilor în materie de relaţii internaţionale oferă multiple posibilităţi de amplasare în câmpul muncii atât în administraţiile locale, structurile de stat preocupate de relaţiile internaţionale, instituţiile internaţionale acreditate în Republica Moldova, cît şi în structurile neguvernamentale în calitate de consultanţi, analişti, experţi, manageri ai afacerilor internaţionale, traducători.

Cursurile studiate:

InformaticaInformatica este un domeniu relativ tînăr. O dată cu perfecţionarea calculatoarelor electronice şi definitivarea teoriei informaţiei, disciplina respectivă cunoaşte o dezvoltare vertiginoasă. Cursul de Informatică are drept scop acumularea cunoştinţelor în vederea utilizării mijloacelor informatice în activitatea cotidiană. În cadrul cursului vor fi studiate noţiunile generale despre informatică, sistemul de operare Windows, lucrul în mediul Microsoft Word, Excel, PowerPoint Internet.

Limba străină BCursul de limbă modernă B (l. engleză, l. germană, l. franceză, l. spaniolă, l. italiană) la prima etapă include însuşirea normelor fonetice literare şi achiziţionarea deprinderilor de utilizare practică a acestora, studierea aspectelor gramaticale inerente comunicării primare şi identificarea lor practică, însuşirea ascendentă a materialului lexical necesar pentru comunicarea orală şi dezvoltarea deprinderilor de înţelegere şi exprimare orală în baza unor acte concrete de comunicare situaţională, precum şi însuşirea particularităţilor ortografice, omofonice, omografice şi de punctuaţie în exprimarea scrisă corectă.

Etica profesionalăCursul tratează esenţa, structura, funcţiile moralei, principiile, normele morale, orientarea morală, motivarea, aprecierea, situaţia, alegerea morală, responsabilitatea şi conflictul moral. Etica profesională contribuie la formarea la studenţi a normelor şi principiilor de comportament civilizat în diferite sfere ale activităţii profesionale viitoare.

PolitologiaObiectivul principal al disciplinei constă în familiarizarea studenţilor cu aspectele ce se referă la politică, fenomene politice, procese şi tehnologii politice. Într-o formă structurată se defineşte obiectul de studiu al ştiinţei politice şi legătura cu alte ştiinţe socioumane, legităţile, categoriile şi funcţiile ei, iar în continuare în corespundere cu principiul sistemic, funcţional şi concret se examinează subiectele cheie: sfera politică, sistemul politic, puterea politică, statul şi democraţia, partidele politice, regimuri politice, conţinutul şi direcţiile activităţii politice, cultura politică, liderismul politic. Cursul de politologie contribuie la dezvoltarea abilităţilor de analiză, sinteză şi prognozare politică, precum şi de operare cu noţiunile şi categoriile de bază ale ştiinţei politice.

EconomicsDisciplina „Economix” este destinată studenţilor anului I de studii cu profil neeconomic şi este concepută ca o disciplină de sinteză a disciplinelor „Economie politică”, „Microeconomie”, „Macroeconomie”, concepţie ce prevede familiarizarea studenţilor cu

Page 2: Specialitatea Relaţii Internaţionale

noţiunile, proprietăţile de bază a economiei, precum şi cu categoriile fundamentale microeconomice şi macroeconomice.

Modulul Istoria politică (partea I)Istoria politică modernă a ţărilor Europei şi AmericiiIstoria politică contemporană a ţărilor Europei şi AmericiiModulul este alcătuit pentru studierea istoriei moderne şi contemporane a ţărilor Europei şi Americii şi se încadrează în perioada cronologică a anilor 1640-2000. Cursul orientează studenţii spre studierea proceselor economice, sociale, politice din ţările respective, a rolului maselor populare, a partidelor politice şi personalităţilor remarcabile în istorie. O atenţie deosebită se acordă relaţiilor internaţionale din această perioadă. Programul implică studierea atît a istoriei unor ţări aparte (dar în contextul istoriei universale), cît şi a proceselor cu caracter global.

Limba străină A Analiză lexico-gramaticală a textului Cursul prevede antrenarea şi dezvoltarea competenţelor lexico-gramaticale de comunicare orală şi scrisă, de analiză şi înţelegere a textului, precum şi însuşirea unui număr considerabil de unităţi lexicale, perfecţionarea tehnicilor de traducere, povestire şi interpretare a unei ample varietăţi de texte, utilizarea unei game de exerciţii privind deosebirea formelor lexicale corecte de cele incorecte, de receptare şi integrare a cuvintelor noi în seria de sinonime şi antonime, de stabilire a sensului unui cuvînt necunoscut prin apel la context. Se vor analiza texte autentice a căror conţinut lingvistic şi cognitiv este adaptat la nivelul studenţilor, care vor fi încurajaţi să formeze ipoteze în legătură cu textul. Se vor ilustra anumite aspecte prin intermediul unei abordări comunicative a gramaticii, a diverselor modalităţi de a stabili legături între sens şi formă, o abordare ciclică, ce permite o asimilare rezonabilă a atribuirilor gramaticale şi o apreciere practică.

Bazele diplomaţiei„Bazele diplomaţiei” este conceput pentru a familiariza studenţii cu teoria şi practica diplomatică, totalitatea normelor juridice, principii organizaţionale, metode şi procedee de activitate diplomatică, care sunt menite să promoveze interesele externe ale statului. Cursul are rolul de a-i iniţia pe viitorii diplomaţi în tematica menţionată, urmărind scopul unei pregătiri mai profunde a specialiştilor în domeniul respectiv.

Istoria diplomaţieiDisciplina „Istoria diplomaţiei” reprezintă un curs normativ obligatoriu care face parte din modulul Teoria şi Practica diplomaţiei destinat studenţilor anului I, specialitatea Relaţii Internaţionale. Conţinutul cursului presupune urmărirea genezei şi evoluţiei instrumentariului diplomatic în practica relaţiilor intercomunitare din perioada prestatală pînă la epoca contemporană. O atenţie deosebită va fi acordată urmăririi metamorfozelor caracteristice pentru evoluţia metodei diplomatice în perioada antichitate – perioada contemporană, atrăgînd o atenţie deosebită aspectului complexizării permanente a serviciului diplomatic şi a competenţelor acestuia.

Istoria diplomaţiei MoldoveiObiectul disciplinei ,Istoria diplomaţiei Ţării Moldovei” constă în reliefarea particularităţilor proceselor de apariţie, consolidare şi evoluţie a diplomaţiei Ţării Moldovei de la apariţia statului şi a problemelor externe actuale ale Republicii Moldova. Viitorii specialişti în relaţiile internaţionale trebuie să cunoască aparatul categorial de bază al istoriei diplomaţiei Ţării Moldovei. În acest sens, cursul îşi propune prezentarea şi explicarea aspectelor ce ţin de: principalele direcţii ale politicii externe în perioada constituirii statului medieval moldovenesc; evoluţia relaţiilor diplomatice în timpul domniei lui Alexandru cel Bun; specificul diplomaţiei Ţării Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare; politica externă a lui Petru Rareş; specificul activităţii diplomaţiei Ţării Moldovei în perioada suzeranităţii otomane; evoluţia relaţiilor diplomatice Ţării Moldovei în timpul domniilor fanariote; particularităţile anexării Basarabiei şi a Bucovinei de Nord la URSS; problemele actuale ale diplomaţiei Republicii Moldova.

Limba străină BCursul dat prevede studierea structurii morfologice a cuvintelor şi elementelor de flexiune analitică şi însuşirea părţilor principale de vorbire, analiza categoriilor lor gramaticale şi funcţiile lor sintactice ; antrenarea folosirii practice a vocabularului de bază la exprimarea ideilor după principiul tematic; acumularea şi selecţia semantică a vocabularului, actualizarea şi activizarea semantică a vocabularului selectat, înlănţuirea lui semantică şi sintactică în mesaj, precum şi producerea unor tipologii variate de texte funcţionale (notiţe, texte informative) şi reflexive (rezumarea unui text, scrierea unei scrisori familiale, traducerea intralingvistică a mesajului, scrierea unor compuneri-bliţ şi obişnuite în diverse teme de interes pentru studenţi etc.).

Page 3: Specialitatea Relaţii Internaţionale

FilosofiaCursul de Filosofie are drept scop dezvoltarea la studenţi a unei conştiinţe filosofice prin introducerea lor în cadrul unor situaţii istorico-problematice şi istorico-conceptuale din perspectiva evoluţiei timpului istoric. Întru realizarea acestui obiectiv vor fi utilizate atît mijloace istorice, cît şi mijloace tipologice. În primul caz ne străduim să oferim o delimitare în timp, sprijinindu-ne fie pe datele interne care ţin de istoria ideilor, fie pe datele externe care ţin de istoria reală a istoriei filosofiei. Demersul tipologic va consta, dimpotrivă, în căutarea de trăsături generale ce deosebesc în mod caracteristic configuraţia actuală a filosofiei de configuraţiile anterioare.

Religiile mondialeStudierea Istoriei Religiilor reprezintă astăzi o necesitate pentru că nimeni nu poate pretinde că deţine o cultură completă fără să aibă cunoştinţe privind religiile lumii, mai cu seamă ale marilor religii contemporane. Cunoaşterea profundă a marilor religii contemporane este deosebit de importantă pentru viitorii specialişti în domeniul relaţiilor internaţionale. Multe probleme şi conflicte de pe mapamond au un evident substrat religios. De aceea neglijarea factorilor religioşi se soldează (precum ne demonstrează mereu practica internaţională) cu tragedii omeneşti, războaie şi vărsări de sînge. Cursul Marile Religii ale Lumii este menit de a înarma studenţii IRIM cu cunoştinţe temeinice privind istoria şi esenţa marilor religii, fără de care este imposibilă înţelegerea lumii contemporane, a contradicţiilor şi subtilităţilor politicii interne şi internaţionale.

SociologiaCursul de Sociologie are ca scop familiarizarea studenţilor cu conceptele şi temele fundamentale ale sociologiei. În cadrul cursului vor fi evidenţiate principalele aspecte ce caracterizează societatea contemporană şi societatea actuală a RM. Studenţii se vor familiariza cu perspectiva particulară a sociologiei de a analiza fenomenele şi procesele sociale (avem în vedere atît informaţiile teoretice din domeniu, cît şi formarea unor abilităţi de a înţelege realitatea practică legată de cunoaşterea socialului.

PsihologieConceptele psihologice se aplică în prezent pe scară largă în studiile despre politica naţională şi internaţională, iar termenii psihologici penetrează diverse aspecte ale discursului ştiinţei politice. Psihologia politică presupune că acţiunile politice asemeni altor forme de comportament se produc prin interacţiunea dintre individ şi ambient. Din acest considerent un analist politic trebuie să ia în calcul aşa factori psihologici ca percepţiile, aşteptările, motivaţiile pentru a explica reacţiile indivizilor la stimulii ambientali. Concepţiile psihologice însuşite în cadrul cursului pot fi aplicate în studiile privind comportamentul la vot, socializarea politică, opinia publică, conducerea politică, atitudinile politice, precum conflictul şi cooperarea politică.

Istoria politică a ţărilor Asiei şi AfriciiCursul „Istoria ţărilor Asiei şi Africii” are drept scop familiarizarea studenţilor despre problemele fundamentale ale istoriei contemporane a lumii orientale, cît şi cu particularităţile istoriei statelor principale din Asia şi Africa în perioada sec. XX – debutul sec. XXI. Obiectivul major al studierii cursului – înzestrarea studenţilor cu o concepţie integră privind istoria universală contemporană. Realizarea obiectivului propus implică realizarea următoarelor sarcini: familiarizarea studenţilor cu problemele controversate ale istoriei politice a lumii orientale în sec. XX; elucidarea cauzelor care au generat declanşarea mişcărilor de eliberare naţională şi dezvăluirea procesului descompunerii sistemului colonial al imperialismului; examinarea noii hărţi politice a lumii postbelice şi localizarea în spaţiu şi timp a noilor state ale lumii în curs de dezvoltare; studierea evoluţiei politice, economice, sociale şi culturale a ţărilor orientale (China, Japonia, India, Turcia, Iranul, Egiptul, ţările Magrebului etc.); determinarea specificului şi generalului dezvoltării lor istorice în perioada postbelică; transformările din domeniul suprastructurii lumii occidentale interbelice (politice, intelectuale, culturale, de mentalitate etc.).

Europa Occidentală: factorii progresuluiToate societăţile avansează de-a lungul istoriei, dar unele realizează un progres cu mult mai evident decît altele. Superioritatea Europei Occidentale constă nu în moştenirea clasică, dar în schimbările care au avut loc aici în ultimii 400 ani. Raţionalitatea Occidentului s-a format în perioada Renaşterii şi a formării societăţii industriale, atuncă cînd procesele laice şi ştiinţa iese de sub controlul religiei. Mărfurile şi ideile Occidentale au devenit bunuri de circulaţie pe întreaga planetă. După destrămarea sistemului socialist statele Europei de Est se orientează spre modelul de dezvoltare a Europei Occidentale.

Europa de Est în contextul relaţiilor internaţionale Disciplina este orientată spre formarea cunoştinţelor şi înţelegerii de către studenţi a cauzelor, consecinţelor fenomenelor şi proceselor istorice care au avut loc în ţările Europei de Est. După 1989 Europa de Est devine epicentrul unor evenimente de proporţii şi importanţa mondială. Transformările inaugurate la 1989 au un impact

Page 4: Specialitatea Relaţii Internaţionale

istoric universal. Aceste evenimente au schimbat în mod fundamental harta politică, economică şi culturală a lumii. Trecerea de la totalitarism la democraţie s-a dovedit a fi un proces complicat, care necesită transformări radicale. Mecanismele de transformare operează încet.

Istoria relaţiilor internaţionaleObiectivul acestui curs este orientarea studenţilor în vederea studierii proceselor politice contemporane din domeniul relaţiilor internaţionale; dezvoltarea la studenţi a aptitudinilor de analiză şi cercetare a evenimentelor şi fenomenelor în baza spiritului pragmatic şi interesului naţional; cultivarea capacităţilor de prognozare a evoluţiilor în relaţiile internaţionale. Cursul presupune studierea aprofundată a relaţiilor internaţionale la etapa contemporana (1917-2007) în scopul dezvăluirii proceselor social-economice şi politice ce au avut loc în relaţiile internaţionale, a rolului diferitor state, în primul rând, al marilor puteri în politica internaţională; direcţionează studenţii spre analiza evenimentelor şi alternativelor, spre prognozarea ştiinţifică a viitorului în relaţiile internaţionale.

Centrele de putere în relaţiile internaţionale contemporaneCursul dat elucidează şi analizează esenţa relaţiilor internationale contemporane de după destrămarea Uniunii Sovietice – de la bipolaritate la multipolaritate prin intermediul celor monopolare în anii ’90. În cadrul acestuia se examinează probleme ce se referă la aprecierile relaţiilor internaţionale actuale după dispariţia sistemului bipolar de către ştiinţa politică contemporană, priorităţile politice externe ale principalilor actori internaţionali, starea relaţiilor bilaterale ale marilor puteri mondiale, colaborarea lor în domeniul asigurării securităţii racheto-nucleare în lume. O atenţie deosebită se acordă problemelor integrării europene şi extinderii NATO spre Est. Nu sunt ignorate nici relaţiile Republicii Moldova cu actorii internaţionali principali. Se finisează cursul cu unele încercări de modelare a relaţiilor internaţionale în sec. al XXI-lea.

GeopoliticaCurriculum constituie o expunere sistematică a temelor ce ţin de constituirea geopoliticii ca ştiinţă şi evoluţiile ulterioare prin care a trecut înţelegerea determinismului geografic în noile circumstanţe politice. Cursul începe de la studierea principalilor precursori ai geopoliticii, un accent deosebit fiind pus pe şcoala de geopolitică germană, engleză, americană, franceză şi rusă. De asemenea, în prima parte a cursurilor sînt analizate principalele concepte de geopolitică – heartlandul şi rimlandul, talazocraţia şi telurocraţia, panismele, teoria anacondei, himterlandul şi zonele tampon, etc. În cea de-a doua parte a cursului, sînt explicate situaţile geopolitice create în perioada post Război Rece, cu precădere atenţia studenţilor fiind focalizată asupra bazinului Mării Negre. Sînt trecuţi în revistă principalii actori internaţionali ce activează în zona bazinului Mării Negre, sînt evidenţiate principalele linii de forţă ce traversează această regiune şi sînt propuse scenariile posibile de evoluţie a situaţiei geopolitice.

Teoria Relaţii Economice Internaţionale Cursul dat constituie o abordare a principalelor teme din relaţiile economice internaţionale, adaptate la specificul ştiinţelor politice. Cursul analizează subiecte ce se referă la diviziunea mondială a muncii, comerţul internaţional, finanţele internaţionale, moneda internaţională, sistemul cursurilor de schimb, rolul companiilor transnaţionale asupra economiilor statelor, problema corelaţiei dintre importuri şi exporturi. O deosebită atenţie se acordă impactului globalizării asupra economiilor statelor şi modului în care acestea înţeleg să se adapteze la schimbări. Noţiunea de relaţii economice internaţionale este confruntată cu alte concepte mai recente, precum economie mondială, economie politică internaţională, geoeconomia, pentru a evidenţia valenţele specifice ale acestor dimensiuni diferite. Cursul dat constituie o aprofundare a principiilor economice pe care studenţii facultăţii de Relaţii Internaţionale le asimilează în cadrul cursului de Economics.

Teoria relaţiilor internaţionaleRelaţiile internaţionale sunt un domeniu complex de studii în care interacţionează atît abordările tradiţionale, cît şi cele moderniste. Relaţiile intenaţionale contemporane se caracterizează nu doar printr-o dinamică intensă, dar şi prin complexitate şi multiaspectualitate. Cursul TRI îşi propune să argumenteze faptul că relaţiile contemporane internaţionale sunt un metadomeniu care nu poate fi redus doar la relaţii politice, ele reprezentînd intense activităţi economice, juridice, comunicaţionale, informaţionale, ideologice, ştiinţifice, educaţionale, care, la rîndul lor, diminuează în mod substanţial relaţiile politice, ponderea statului pe plan internaţional. În acest sens, obiectivul disciplinei TRI constă în expunerea şi analiza aparatului categorial de bază, conceptelor fundamentale, principalelor şcoli teoretice în RI, specificului proceselor, fenomenelor, paradigmelor contemporane ale TRI.

Page 5: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Cursul TRI îşi propune elucidarea şi comprehensiunea obiectului şi subiectului de studii al RI; problemei nivelului de analiză în RI; impactului actorilor internaţionali asupra ordinii mondiale; principalelor teorii în RI; problemei şi metodologiei în TRI; interpretărilor contemporane ale conceptului de „securitate”; conceptelor şi perspectivelor de evoluţie a ordinii mondiale; particularităţilor şi dilemelor procesului de globalizare; rolului moralei şi dreptului în RI; specificului dezvoltării şi consolidării formelor de organizare supranaţională începînd cu a doua jum. a. sec. XX etc.

Sisteme internaţionaleProgramul cursului constituie un suport pentru cercetarea relaţiilor interstatale prin prisma abordării sistemice în ştiinţa politică. Cursul este direcţionat spre orientarea studenţilor pentru depistarea factorilor care condiţionează comportamentul actorilor internaţionali în cîmpul politic. O deosebită importanţă este acordată creativităţii cercetătorului în analiza procesului politic internaţional. În conformitate cu complexitatea problemelor care stau în faţa cercetătorilor se accentuiază atenţia asupra mecanismele care stau la baza stabilităţii (balanţei de forţe, organelor de gestionare, congresul, conferinţele internaţionale ş.a.).Un loc aparte în cadrul cursului îl ocupă problemele legate de evoluţia sistemelor internaţionale de la pacea de la Westphalia (1648) pînă în contemporanietate, precum şi la specificitatea şcolilor de cercetare a relaţiilor internaţionale din Occident din cea de-a II jum. a sec.XX.

Dreptul organizaţiilor internaţionaleOrganizaţia internaţională este o asociaţie de state suverane care urmăresc realizarea unui scop comun, constituită printr-un tratat, dotată cu o constituţie (statut), cu organe proprii, care are o personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre. Organizaţiile internaţionale sunt forme permanente, instituţionalizate ale cooperării dintre state în diferite domenii (în prezent sunt aproximativ 350 de organizaţii internaţionale guvernamentale). În principiu, organizaţiile internaţionale sunt entităţi compuse din state suverane. Exerciţiul atributelor suveranităţii statale, ca temei al participării la activitatea organizaţiilor internaţionale, nu mai este astăzi un criteriu unic şi absolut al acestei participări. Spre deosebire de state, organizaţiile internaţionale nu sunt subiecte ale ordinii internaţionale dotate cu depline competenţe politice şi juridice.

Protecţia internaţională a drepturilor omuluiOpţiunea adoptată în 1991 de către Republica Moldova de a adera la comunitatea internaţională în calitate de stat independent a însemnat de fapt şi asumarea obligaţiei privind respectarea principiilor generale ale dreptului internaţional, unul dintre care fiind garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Importanţa drepturilor omului în comunitatea internaţională contemporană este dovedit de numărul impunător de instrumente juridice internaţionale care consacră un ansamblu diversificat al acestor drepturi. Republica Moldova pe parcursul ultimului deceniu a subscris principalele tratate internaţionale, atît universale cît şi regionale, în domeniul drepturilor omului, exprimîndu-şi astfel ataşamentul său faţă de aceste valori comune ale umanităţii. Printre aceste se numără Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Cunoaşterea drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi a mecanismelor internaţionale ale protecţiei acestora (care de fapt vin să completeze şi nu să înlocuiască pe cele naţionale) este scopul acestui curs.

Dreptul internaţional umanitarDreptul internaţional umanitar apare ca un institut al dreptului internaţional, ce are menirea de a diminua nenorocirile provocate de război prin determinarea metodelor şi mijloacelor inadmisibile acţiunilor militare şi prin protejarea victimelor diferendului armat. Conţinutul dreptului internaţional umanitar a fost întotdeauna orientat spre satisfacerea necesităţilor omului, iar scopul principal al acestei ramuri de drept constă în apărarea vieţii şi demnităţii persoanei aflate în situaţii extremale din cauza războiului. Principalul scop al dreptului internaţional umanitar constituie nu interzicerea conflictului armat sau adoptarea unor reguli care ar transforma războiul într-o imposibilitate, el trebuie să se împace cu situaţia existentă, asigurînd însă ca consecinţele diferendului armat să nu depăşească limitele determinate de necesitatea militară.

Dreptul internaţional al mediuluiIn cadrul disciplinei se vor studia normele juridice care sunt menite să protejeze mediul ambiant la nivel internaţional şi cooperarea instituţiilor internaţionale în acest sens. Răspunderea internaţională pentru prejudiciu adus mediului este unul dintre subiectele cele mai importante a materiei în cauză.

Page 6: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Arbitrajul internaţionalDisciplina studiază diferite feluri de arbitraj şi regimurile juridice ale acestora, precum şi caracterele juridice ale arbitrajului comercial internaţional. Un rol deosebit este atribuit naturii juridice, conţinutului şi efectelor pozitive şi negative ale convenţiei de arbitraj. Subiectul central al materiei îl constituie desfăşurarea diferitor stadii ale procedurii arbitrale, precum ar fi constituirea tribunalului arbitral, administrarea probelor şi pronunţarea sentinţei arbitrale. În cadrul cursului se studiază şi diferite tipuri de contracte care sunt încheiate între părţile aflate în litigiu şi instituţiile arbitrale, precum şi cu arbitrii internaţionali şi condiţiile juridice ale răspunderii părţilor contractante. Întrucît întreaga activitate a arbitrajului are drept finalitate pronunţarea şi executarea sentinţelor arbitrale un rol deosebit li se atribuie studierii condiţiilor de recunoaştere şi executare a sentinţelor arbitrale străine.

Filosofia unificării europeneProgramul dat este destinat studenţilor facultăţii de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, constituind o abordare preliminară a principalelor teme din filosofia europeană, teme ce se află într-un inextricabil raport cu problema democraţiei. Cursul explică tipurile de stat şi naţiune ce s-ai cristalizat pe parcursul secolelor în Europa, evidenţiind provocările care urmează să fie tranşate. De asemenea, este scoasă în evidenţă spinoasa problemă a regionalismului în Europa, fiind trecute în revistă multitudinea de identităţi ce creează un tablou extrem de policrom şi pune în mod deosebit de acut chestiunea creării unei identităţi europene unice, ce ar putea oferi un fundament politic pentru o Europă unită. Cursul îşi propune să dea soluţii şi pentru problemele existenţialiste cu care se confruntă cetăţenii europeni, probleme ce ţin de sfîrşitul endismelor, a autorităţii, a spaţiului public, fapt ce pune în prim plan felul în care postmodernitatea fasonează fizionomia Europei.

Politica externă şi de securitate comună Cursul „Politica Externă şi de Securitate Comună a UE” are drept scop reliefarea următoarelor tematici: cauzele reglementării Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC); rolul UEO în asigurarea unei politici externe şi de securitate comună a Europe; baza legală a PESC: prevederile PESC în Tratatele de la Maastricht, Amsterdam, Nisa şi Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa; obiectivele PESC şi procesul decizional în cadrul PESC; rolul Înaltului Reprezentant pentru PESC; evoluţii instituţionale şi decizionale în gestionarea activităţii PESC; crearea contingentelor militare şi rolul lor în misiunile umanitare; misiunile de menţinere a păcii şi gestionarea crizelor; specificul forţei de reacţie rapidă a UE, particularităţile actuale ale PESC – ul; Strategia de Securitate a UE – Bruxelles 2003; acţiunile comune ale statelor în domeniul industriei de apărare, calitatea relaţiilor dintre UE şi NATO.

Sistemul politic al UECursul „Sistemul politic european” este orientat spre familiarizarea studenţilor cu noţiunea de stat, rolul şi funcţiile acestuia, tipurile de regim ca mod de funcţionare a organizaţiilor politice ale statului, particularităţile partidelor politice, operaţiunile electorale, tipurile de alegeri, cu funcţionarea instituţiilor statale franceze / britanice şi a altor state europene în conformitate cu prevederile constituţionale naţionale şi ale Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa. Un accent deosebit se acordă politicii Uniunii Europene în vederea unificării şi extinderii teritoriale, a consolidării şi intensificării relaţiilor dintre statele membre.

Relaţiile politice SUA-UEFiind generatoarea de esenţă structurală şi inspiraţie ideologic-culturală a SUA, Europa la momentul actual este aliatul natural al Americei în relaţiile internaţionale. SUA şi UE împărtăşesc aceleaşi valori, aceeaşi, în mare măsură, religie, practică aceleaşi politici democratice şi este patria de origine a marii majorităţi a americanilor. Fiind deschizătoare de drumuri în integrarea statelor într-o uniune economică şi, eventual, politică supranaţională, la care toţi membrii participă în mod egal, Europa arată, de asemenea, calea spre forme mai largi de organizare postnaţională, dincolo de viziunile înguste şi pasiunile destructive ale erei naţionalismului. Avînd origine europeană, actuală supremaţie a Americei este distinctă prin rapiditatea apariţiei, anvergura mondială şi modul de exercitare. În decursul unui singur secol (XX) SUA s-a transformat – şi a fost transformată de dinamica internaţională – dintr-o ţară relativ izolată din emisfera vestică într-o putere de o bogăţie şi forţă de dominaţie fără precedent în istoria omenirii. Toate acestea impun studierea relaţiilor politice dintre SUA şi UE ca modalitate de îmbogăţire a patrimoniului instructiv-educativ a studenţilor de la specialitatea relaţii internaţionale.

Dreptul comunitar al afacerilor Disciplina dată studiază condiţiile de funcţionare a pieţei europene şi în special libera circulaţie de mărfuri şi capitaluri. De asemenea, sunt examinate condiţiile generale ale libertăţii agenţilor economici de a alege ţara în care îşi vor desfăşura activitatea şi vor presta servicii. Un compartiment aparte este consacrat politicii comerciale a Uniunii Europene, a măsurilor de supraveghere şi control asupra concepţiilor din partea agenţilor economici care au o poziţie dominantă pe piaţa europeană.

Page 7: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Politica externă a Republicii MoldovaCursul constituie o expunere sistematică a temelor ce vizează teoria şi practica politicii externe a Republicii Moldova. Scopul cursului este de a explica care este locul Republicii Moldova pe arena internaţională în urma transformărilor care au avut, loc în Europa Centrală şi de Sud-Est în ultimul deceniu al sec al. XX-lea. Între factorii care explică studierea politicii externe a Republicii Moldova este convingerea necesităţii unui cadru teoretic mai larg pentru a înţelege evoluţiile practice ale tînărului nostru stat. Temele propuse spre discuţie constituie o analiza politologică a politicii externe a Republicii Moldova.

Relaţiile Republicii Moldova cu organizaţiile internaţionaleCurriculum dat constituie, o expunere sistematică a temelor ce vizează locul şi rolul Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale. Scopul cursului este de a explica care este relaţia Republicii Moldova cu principalele organizaţii internaţionale. Un loc aparte în studierea acestui curs îl are analiza impactului şi influenţei organizaţiilor internaţionale asupra politicei externe a Republicii Moldova. Cursul acordă o atenţie specială relaţiei Republicii Moldova cu Comunitatea Statelor Independente şi Uniunea Europeană din cauza dilemei existente în societatea moldovenească referitor la vectorul politicii externe a Republicii Moldova. Alte organizaţii internaţionale care vizate în acest curs, şi care au avut o influenţă majoră asupra politicii externe şi interne a Republicii Moldova, sunt OSCE şi Consiliul Europei. Prima s-a implicat în modul cel mai direct în procesul de soluţionarea conflictului transnistrean, iar cea dea doua datorită asistenţei permanente în democratizarea societăţii moldoveneşti. De asemenea, în cadrul cursului sunt studiate relaţiile Republicii Moldova cu alte organizaţii internaţionale, precum: ONU, NATO etc. Temele propuse constituie analiza politicii externe a Republicii Moldova din perspectivă multidimensională a relaţiilor la etapa actuală.

Drept constituţional comparatEvoluţia ţării noastre în problemele constituţionale este legată nemijlocit de cunoaşterea şi înţelegerea corectă a relaţiilor proprii, dar şi de uriaşa experienţă a dreptului constituţional comparat. Sarcina dreptului constituţional comparat este de a descifra în ce măsură imitaţia unor instituţii străine este compatibilă cu realităţile politice şi sociale ale fiecărei ţări.. Cunoscutul principiu latin ,,ubi sociatas ibi jus„ îşi dovedeşte permanent actualitatea şi pe planul dreptului constituţional, determinînd implicarea juridicului în reglementarea şi direcţionarea fenomenelor sociale.

Bazele serviciului diplomatic şi consularCursul îşi propune să studieze geneza şi consolidarea relaţiilor diplomatice dintre state; funcţiilor organelor diplomatice centrale şi externe; activitatea practică a personalului acestora şi a misiunilor diplomatice; precum şi imunităţile şi privilegiile reprezentanţelor diplomatice a personalului său. O atenţie deosebită este acordată însăşi particularităţilor serviciului diplomatic şi dreptului internaţional.

Dreptul diplomatic şi consularDreptul internaţional reprezintă, înainte de toate, un anumit standard de conduită, valabil la un anumit moment dat, pentru state şi alte subiecte ale dreptului internaţional. Dreptul diplomatic este acea ramură a dreptului internaţional care cuprinde norme şi reguli privitoare la activitatea diplomatică. Dreptul diplomatic cuprinde totalitatea normelor juridice care guvernează conduita şi statutul organelor diplomatice; sau, totalitatea regulilor de drept internaţional care se referă la organizarea, sarcinile, competenţa şi statutul organelor pentru relaţii externe. Un element specific al dreptului diplomatic este acela că normele sale intră în acţiune pe deplin numai după ce un stat a convenit prin libera voinţă să accepte pe reprezentantul altui stat, adică s-a convenit stabilirea de relaţii diplomatice dintre statele respective şi s-a convenit asupra schimbului de misiuni diplomatice.

Protocol şi ceremonial diplomaticProtocolul şi ceremonialul diplomatic include o totalitate de norme şi principii menite să contribuie la stabilirea şi menţinerea relaţiilor amicale dintre state şi persoanele oficiale care le reprezintă. Protocolul diplomatic reglementează modalităţile de numire şi rechemare, sosire şi plecare definitivă a şefilor reprezentanţilor diplomatice, menţinerea corespondenţei oficiale şi celei diplomatice, ordinea de precădere, ţinuta vestimentară şi desfăşurarea recepţiilor.

Protocolul oficial al Republicii MoldovaServiciul Protocol de Stat al Republicii Moldova este o subdiviziune din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi are ca misiune organizarea activităţilor protocolare la nivelul organelor centrale ale puterii de stat. Competenţele Serviciului Protocol cuprind organizarea şi

Page 8: Specialitatea Relaţii Internaţionale

desfăşurarea vizitelor de stat şi celor oficiale, menţinerea relaţiilor cu corpul diplomatic din Republica Moldova, pregătirea agenţilor diplomatici pentru activitate în reprezentanţele diplomatice din străinătate ş.a.

Protocolul şi ceremonialul în diplomaţia multilateralăRepublica Moldova este parte la mai multe organizaţii internaţionale guvernamentale, iar misiunea protocolului în cadrul diplomaţiei multilaterale este reglementarea modalităţilor de participare la activităţile desfăşurate în cadrul acestor foruri. Particularităţile protocolare ale diplomaţiei multilaterale constau în faptul că întrunirile includ un număr mare şi variat de participanţi şi desfăşurarea lor eficientă presupune activităţi protocolare deosebite.

Protocol şi eticheta în afaceriCursul îşi propune să familiarizeze studenţii cu tehnicile şi tacticile organizării, pregătirii şi desfăşurării negocierii afacerilor; particularităţile schemelor de negocieri comerciale şi caracteristicile negocierilor din diverse ţări. Subiectele ce vor fi abordate în cadrul cursului vizează aspecte ce ţin de eticheta comportării în societate; protocolul în cadrul întîlnirilor de afaceri; comunicarea în cadrul relaţiilor de afaceri; formularea şi comunicarea mesajelor; semnificaţia comunicării extraverbale în cadrul întîlnirilor de afaceri; comunicarea specifică unor tipuri de parteneri comerciali; particularităţile elaborării curriculumului vitae şi acordării interviului pentru angajare.

Corespondenţa diplomaticăCorespondenţa diplomatică reprezintă un curs practic a căror obiective constau în realizarea următoarelor sarcini: de a însuşi tipurile tradiţionale de corespondenţă diplomatică; de a se familiariza cu formulele de adresare şi formulele de încheiere caracteristice notelor diplomatice, precum şi corespondenţei oficiale; de a determina tipul de corespondenţă în dependenţă de conţinut; de a studia formularele standarde de redactare a corespondenţei diplomatice; de a evidenţia expresiile caracteristice stilului şi limbajului diplomatic. Cursul este important pentru formarea viitorilor specialişti în domeniul relaţiilor internaţionale şi diplomaţie, contribuind la dezvoltarea abilităţilor creative de elaborare şi redactare a notelor şi documentelor diplomatice, precum şi corespondenţei oficiale.

Comunicarea internaţionalăComunicarea internaţională reprezintă un proces omniprezent în societatea contemporană, un fenomen care necesită o preocupare ştiinţifică adecvată. Cursul propus spre audiţie vine să dea o definiţie a noţiunii de Comunicare Internaţională, să pună în evidenţă esenţa şi particularităţilor acesteia, precum şi să ofere o imagine dacă nu exhaustivă, atunci cel puţin aproape comprehensivă a fenomenului numit Comunicare Internaţională. Se va încerca o privire subiectivă asupra unui fenomen care capătă din ce în ce mai multă amploare în viaţa socială şi în sfera ştiinţifică. Obiectivele cursului constau în: familiarizarea cu noţiunea de CI, cu particularităţile ei; punerea ei în relaţie de sinonimie sau de antonimie cu alte noţiuni adiacente; explicarea fenomenului de CI, înţelegerea în definitiv a importanţei fenomenului dat pentru şi în societatea contemporană. În acest sens, cursul îşi propune prezentarea şi explicarea aspectelor ce ţin de: contextul dezvoltării fenomenului de Comunicare Internaţională de-a lungul istoriei; evoluţia procesului de Comunicare Internaţională; raportul dintre Comunicarea Internaţională şi Relaţiile Internaţionale; rolul şi locul Comunicării Internaţionale în lumea contemporană; locul Comunicării Internaţionale în contextul globalizării; promovarea imaginii ţării în străinătate; relaţia dintre Comunicarea Internaţională şi Terorism; opinia publică internaţională; locul Moldovei în contextul Comunicării Internaţionale ş.a.

Relaţii publiceRelaţiile publice în calitate de disciplină academică şi activitate practică a apărut şi s-a dezvoltat în cadrul ştiinţelor sociale începînd cu secolul XX, dar s-a extins în calitate de activitate practică la nivel economic, social şi politic doar către a doua jumătate a secolului acoperind un domeniu interdisciplinar şi oferind atît organizaţiilor cît şi publicului o nouă perspectivă de relaţionare a raporturilor dintre ele. Cursul „Relaţii publice” reprezintă o analiză a procesului şi a modului în care diferite tipuri de organizaţii care operează în diverse domenii de activitate îşi construiesc raporturile cu publicul în baza procesului de comunicare. Studierea procesului de comunicare presupune examinarea tuturor modalităţilor care stau la dispoziţia organizaţiilor pentru a interacţiona cu publicul într-o manieră cît mai eficientă. Accentul central este direcţionat spre identificarea problemelor dintre organizaţii şi public şi a soluţiilor prin care organizaţiile de natură diversă încearcă să-şi depăşească aceste obstacole. De asemenea, sunt examinate modalităţile prin intermediul cărora instituţiile caută să-şi construiască o imagine pozitivă în baza acţiunilor şi faptelor proprii prin selectarea celor mai eficiente instrumente. Din această perspectivă scopul principal al cursului constă în efectuarea unei analize referitoare la managementul comunicării dintre organizaţii şi public prin promovarea intereselor reciproc avantajoase.

Page 9: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Comunicarea în afaceriSocietatea este într-o dependenţă mare de factorul comunicare. Teoria comunicării ne permite să stabilim studiul relaţiilor între ofertă şi cerere, între firmă şi client, între mase şi putere, între actorii internaţionali. În cadrul acestei discipline se analizează structura şi diferite modele ale comunicării, limbajele comunicării: verbală, non-verbală, paraverbală. În special se atrage atenţia la comunicarea verbală, argumentarea. Termenii cheie sunt: teze, argumentul, forma argumentării, subiectul argumentării, arbitrii. Se studiază regulile şi erorile într-o argumentare, sau discurs. Cunoaşterea acestor aspecte va mări şansa oratorului de a obţine adeziunea publicului.

Corespondenţa de afaceriDisciplina Corespondenţa de afaceri îşi propune să ofere o perspectivă interactivă asupra comunicării prin efectuarea unei analize complexe a actelor de discurs, locuţionare, ilocuţionare, perlocuţionare, de discurs; să prezinte interacţiunile subsumte procesului de comunicare de tipul autorelevare-discernere, influenţare-răspuns, emitere- receptare, informare sintactică-înţelegere sintactică, referire-coreferire, relaţionare-corelaţionare. În vederea asimilării tehnicilor de corespondenţă în afaceri un accent deosebit va fi acordat însuşirii determinărilor conceptuale de bază în sfera corespondenţei de afaceri: semnele, cuvintele, indicii, iconii, simbolurile, tipurile şi semnificaţia scrisorilor de afaceri.

Integrarea internaţională şi activitatea corporaţiilor transnaţionaleDisciplina Integrarea internaţională şi activitatea corporaţiilor transnaţionale tratează aspecte ce se referă la etapele integrării economice (zona de liber schimb, uniunea vamală, piaţa comună, uniunea economică şi monetară); principalele tipuri de acorduri economice; sistemul generalizat de preferinţe; tariful extern comun; valoarea în vamă a mărfurilor; reguli privind originea produselor; regimul exporturilor; particularităţile înţelegerilor regionale de colaborare economică între ţări; esenţa, tipurile şi caracteristicile corporaţiilor transnaţionale (CNT); rolul şi impactul CNT asupra politicii economice internaţionale şi configurării economiei mondiale; factorii ce condiţionează expansiunea CNT; abordările paradigmale vis-a-vis de rolul şi locul CNT în economia internaţională contemporană.

Tranzacţii comerciale internaţionaleDisciplina studiază esenţa activităţii economice externe, factorii de dezvoltare a pieţei externe; rolul firmei în relaţiile economice internaţionale; felurile operaţiilor şi tranzacţiilor comerciale internaţionale, formele de colaborare economică internaţională, principiile de organizare, scopul şi metodele reglementării de Stat a comerţului exterior în Republica Moldova. O parte importantă a cursului este acordată studierii condiţiilor de bază a livrărilor “Incoterms 2000”, structura şi conţinutul contractului internaţional de vânzare-cumpărare, formele şi metodele contemporane de decontări cu partenerii străini, felurile arbitrajului internaţional, situaţiile “forse majeure”. Un accent deosebit se pune pe studierea formelor şi metodelor de bază ale tranzacţiior comerciale internaţionale, licitaţiile internaţionale (tenders), tipurile, metodele de organizare şi pachetul de documente necesar, tipurile burselor internaţionale de mărfuri şi felurile tranzacţiilor la bursă comerţul internaţional de licitaţie (vânzarea la mezat), tranzacţiile de contrapartidă, inclusiv operaţiile barter (comerţul de troc); raţionalitatea atragerii intermediarilor în tranzacţiile comerciale internaţionale, tipurile de intermediari, metodele de activitate a intermediarilor pe piaţa externă şi formele de remunerare a lor, rolul “leasing”-ului în activitatea economică externă, particularităţile contractului “leasing”.

Politicile Uniunii EuropeneCursul va face în etapa iniţială o succintă trecere în revistă a tipurilor de teorii şi abordări analitice care sunt în prezent utilizate pentru a facilita înţelegerea integrării europene şi a procesului politic în cadrul Uniunii Europene. În cadrul cursului vor fi reflectate aspectele esenţiale de constituire, dezvoltare şi impact a principalelor politici comunitare: politica economică şi monetară, politica de concurenţă, politica agricolă comună, politica socială, politica de mediu, politica comercială, politica externă şi de securitate comună. Vor fi analizate inclusiv divergenţele dintre statele membre la capitolul promovării principalelor politici comunitare, perspectivele acestora în contextul realităţilor actuale de pe continentul european şi obstacolele în calea dezvoltării unor politici comunitare efective. Fiecare politica comunitară va fi prezentată în conformitate cu următorul algoritm: prezentarea generală a politicii comunitare prin reliefarea acquis-ul relevant în acest domeniu; prezentarea evoluţiei / istoricului politicii comunitare într-un anumit domeniu; prezentarea principalelor arii de politici publice din domeniul de politicii comunitare; prezentarea actorilor acestei politici; prezentarea pe scurt a instrumentelor acestei politici. În primul rînd vor fi analizate instrumentele reglementative (principalele reglementari legislative din domeniul de politici comunitare analizat), apoi instrumentele financiare (principalele programe financiare din domeniul respectiv şi principalele linii de finanţare) şi în fine alte categorii de instrumente

Page 10: Specialitatea Relaţii Internaţionale

specifice politicii analizate. De asemenea, în cadrul disciplinei „Politicile UE” se va pune accent pe abordarea instituţională a procesului politic al UE. În acest se va studia specificul diferitelor interacţiuni a instituţiilor comunitare şi celor naţionale în diverse domenii ale politicii comunitare.

Relaţiile economice RM-UEObiectivul acestui curs este de a prezenta evoluţia şi specificul relaţiilor economice ale RM cu Uniunea Europeană. În cadrul cursului se vor face delimitări clare între diferite forme şi nivele de relaţii economice, vor fi evidenţiate principalele aspecte şi tendinţe ale acestui proces, vor fi structurate diferenţele structurale precum şi asemănările dintre diferite organizaţii de integrare economică internaţională din întreaga lume, precum şi relaţiile acestora.

Dreptul vamal al UESe studiază legislaţia vamală şi aplicarea acesteia la import şi export, atît cît şi la circulaţia mărfurilor în cadrul pieţei comune a Uniunii Europene.

Managementul (economic) internaţionalDisciplina permite de a forma şi dezvolta la studenţi aptitudinile, cunoştinţele şi abilităţile generale în următoarele direcţii: conceperea esenţei şi naturii procesului de globalizare în contextul managementului internaţional, vizavi de principiile naţionale; însuşirea şi manevrarea metodelor de analiză a factorilor mediului extern de afaceri, cunoaşterea şi evidenţa tradiţiilor economice şi culturale a managementului, precum şi influenţa mediului extern asupra economiei naţionale. Conceperea mecanismului de funcţionare şi gestionare a companiilor transnaţionale, a finanţelor şi investiţiilor pe piaţa mondială, tehnologiilor moderne ale managementului internaţional.

Mediul european al afacerilorCursul oferă studenţilor cunoştinţe foarte utile despre modalităţile derulării tranzacţiilor comerciale internaţionale, cu referire la spaţiul economic european. În acest sens, prima parte prezintă cadrul general al mediului de afaceri, aşa cum sa constituit acesta pe baza evoluţiei procesului de integrare europeană. Sunt explicate, apoi, modalităţile derulării tranzacţiilor, dela găsirea partenerilor şi încheerea contractelor, pînă la finanţare şi plată. Ultima parte prezintă operaţiuni comerciale particulare. Seminariile vor fi orientate spre aspectele pur practice, apelînd la studii de caz.

Sisteme politice internaţionaleEvoluţia politicii mondiale este caracterizată de un şir de probleme ce ţin de esenţă, cauzalitate, efecte etc., care au un caracter principial pentru ştiinţa politică internaţională, dar în acelaşi timp, şi pentru o bună parte a populaţiei globului. Rezolvarea lor, însă, evident nu depinde numai de competenţa, profesionalismul şi voinţa politicienilor şi savanţilor, dar şi de efortul comun al întregii comunităţi internaţionale. Cursul este direcţionat spre familiarizarea studenţilor cu instrumentariul analizei sistemice în procesele politice internaţionale, fenomenele fiind privite, ca derivate a unor sisteme deschise şi complexe, în permanentă schimbare şi adaptare. Atenţia în cadrul cursului va fi axată pe problemele cauzalităţii şi efectului fenomenelor sociale la nivel internaţional, înţelegerea cărora va putea contribui la căutarea soluţiilor şi mobilizarea lor la rezolvarea problemelor cu care se confruntă societatea.

Instituţii politice europeneÎnainte de a prezenta organizarea şi funcţionarea structurilor care definesc sistemul politic european, cursul îşi propune o succintă evocare a momentelor de referinţă ale construcţiei comunitare postbelice. În faza iniţială cursul va pune accent pe delimitarea conceptuală între „instituţiile comunitare” şi „ organele comunitare”. Ulterior, se va realiza o prezentare dintr-o perspectivă organizaţională, funcţională, decizională a principalelor structuri a Uniuni Europene: Parlament European, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă; EUROPOL, EUROJUST, OLAF, ECOSOC, Comitetul Regiunilor. Unul dintre obiectivele cursului vor consta în reliefarea particularităţilor evolutive a structurilor politice europene pe parcursul dezvoltării Comunităţilor Europene. Vor fi examinate, de asemenea, noile prevederi cu referire la organele şi instituţiile comunitare în baza prevederilor Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa, inclusiv şi dezbaterile şi divergenţele dintre statele membre UE cu referire la posibilele variante de configurare instituţională ale Uniunii Europene în calitate de structură sui-generis.

Consiliul Uniunii Europene

Page 11: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Tematica abordată în cadrul disciplinei „Consiliul UE” se prezintă a fi următoarea: Consiliul - parte a sistemului instituţional al Comunităţilor; unicitatea Consiliului UE. Componenţa, atribuţiile Consiliului UE, procesul decizional în cadrul Consiliul UE: majoritate simplă, majoritate calificată, majoritate dublu calificată, majoritate tripli calificată, unanimitate; Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri) şi Consiliul European: delimitări conceptuale; procesul de instituţionalizare a Consiliul European; evoluţia procesului de instituire a Consiliul European.

Parlamentul Uniunii EuropeneTematica abordată în cadrul disciplinei „Consiliul UE” se prezintă a fi următoarea: prezentarea delimitărilor conceptuale între „instituţiile comunitare” şi „ organele comunitare”; Parlamentul European, parte a sistemului instituţional al Comunităţilor Europene; structura şi organizarea Parlamentului European; competenţele PE: competenţe normative, bugetare, politice, internaţionale; instituţia Ombusman-ului; modul de luare a deciziilor în PE; procesul legislativ comunitar: procedura consultării, cooperării, codeciziei, avizării, informării, delegării; sistemul politic european – prezentarea principalelor grupuri parlamentare: Grupul Partidului Popular European; Partidul Socialist European; Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa.

Problemele globale ale contemporaneităţiiCursul este menit să pregătească studenţii în analiza şi evaluarea complexă a principalelor ameninţări globale contemporane. În prezent se constată o consecutivitate destul de firească a fazelor de formare a ordinii mondiale globale: iniţiative antinucleare şi acorduri cu privire la reprimarea armamentului nuclear; riscuri ecologice şi programe internaţionale în domeniul securităţii ecologice; constatarea problemelor provocate de fenomenul suprapopulaţiei în lume şi primele tentative de planificare globală a natalităţii; problema participării sociale. În acest context se propun spre realizare următoarele obiective: stabilirea genezei, dinamicii şi particularităţilor problemelor socio-umane globale ale contemporaneităţii, generalizarea experienţei statelor referitor în combaterea problemelor globale, aprecierea importanţei dezvoltării socio-umane şi a combaterii problemelor mondiale, propunerea unor soluţii optime de reglementare a situaţiilor contradictorii în lume. Astfel, cursul se înscrie în procesul de creare a unui sistem ştiinţific unic, fundamentul căruia îl constituie procesul de cunoaştere a omului, se află într-o corelaţie strânsă cu tendinţa de formare a ideologiei umanismului global, pentru care criteriile cognitive, valorice sunt supuse necesităţii de evidenţiere a sensului existenţei umane în comunitatea globală, unde omului îi survine de a păstra originea lui etnică, de a se autoidentifica în diferite comunităţi culturale, de a corela scopurile sale individuale şi cele ale sociumului şi de a le realiza în activitatea sa, cât şi de a se opune noilor ameninţări provocate de procesul de globalizare.

Terorismul internaţional Studierea disciplinei Terorismul internaţional este de mare actualitate în condiţiile în care acest fenomen pe parcursul ultimelor decenii obţine un caracter de amplitudine şi de intensitate permanent crescîndă. Acest fenomen condiţionează pe de o parte o sporire considerabilă a gradului de insecuritate a comunităţii internaţionale, iar pe de altă parte, interesul major al teoreticienilor faţă de această problematică în vederea minimalizării efectelor acestui flagel asupra vieţii politice şi sociale de pe arena internaţională. Prin urmare, disciplina TI îşi propune să prezinte semnificaţia conceptului de terorism internaţional (TI) şi să prezinte particularităţile TI în contextul globalizării. În acest context vor fi studiate aspectele ştiinţifico-metodice privind evoluţia terorismului internaţional; specificul manifestării manifestării fenomenului în condiţiile globalizării; va fi prezentată şi discutată problematica activităţii teroriste, consecinţele globalizării activităţii teroriste asupra ordinii mondiale; vor fi analizate aspectele politico-juridice de contracarare a TI.

Securitatea internaţională în sec. XIX-XXCursul se va axa pe scoaterea în evidenţă a diverselor arhitecturi ale securităţii internaţionale caracteristice pentru diferite etape ale perioadelor modernă şi contemporană, a factorilor care au contribuit la destrămarea sistemelor vechi de securitate şi instituţionalizarea unor modele noi. O atenţie deosebită va fi atrasă aspectelor pragmatice ale politicului în acest context şi în particular vulnerabilităţile modelelor de arhitectură ale securităţii, rolului factorului subiectiv în procesul de edificare a unor modele mai efective de securitate, importanţei instituţiilor suprastatale ca Centre de Gestion Globale etc.Cursul va avea un caracter specific dat fiind faptul că va fi prezentat într-o formă interactivă, cu utilizarea cunoştinţelor de la alte discipline, după conţinut va prezenta un caracter de filosofie politică şi va fi direcţionat spre modelare ca metodă de cercetare.

Securitatea europeană la sf. sec al XX-lea – înc. sec al XXI-lea

Page 12: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Politica Externă şi de Securitate Comună devine obiect de studiu la sfîrşitul sec. al XX-lea, drept urmare a semnării Tratatului de la Maastricht care a prevăzut crearea Uniunii Europene. Tratatul UE a stabilit ca obiectiv cooperarea statelor membre ale acestei organizaţii în domeniul politicii externe şi de securitate. Cursul didactic reflectă principalele probleme teoretico-explicative ale procesului de creare şi dezvoltare al acestui pilon. Conţinutul cursului are drept scop să familiarizarea cu problematica legată de domeniul securităţii şi politicii externe al Uniunii Europene. Studiul este structurat astfel încît studenţii să înţeleagă esenţa problematicii acestui domeniu. Astfel, după studierea acestui curs, studenţii vor putea să identifice cele mai importante probleme de securitate cu care se confruntă Uniunea Europeană şi să înţeleagă eforturile realizate de această structură pentru obţinerea obiectivelor stabilite.

Integrarea europeană: studiu de caz (l.engleză)Disciplina Integrare europeană: studiu de caz are obiectivul de a familiariza audienţii cu particularităţile de integrare a diferitor state în Uniunea Europeană. De ex., în studiul de caz ce vizează România se va efectua o prezentare retrospectivă asupra stabilirii şi dezvoltării relaţiilor de cooperare ale României cu Uniunea Europeană; vor fi reliefate determinantele ce au favorizat invitarea României la negocierile de integrare în UE, inclusiv potenţialul economic, socio-politic românesc; poziţia geostrategică şi importanţa României pentru Comunitatea Europeană. În aspect tehnic, vor fi analizate etapele demarării şi dezvoltării negocierilor de aderare; mecanismul şi stadiul desfăşurării etapelor de aderare; progresele realizate de România în îndeplinirea criteriilor de aderare, problemele asumate spre soluţionare în perioada 2001-2007 de către Guvernul României; consecinţele aderării României la UE şi perspectivele dezvoltării acesteia în cadrul Uniunii Europene.

Tranziţii democratice în Europa Centală şi de Est (l. engleză ) Cursul este adresat studenţilor facultăţilor de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, constituind o expunere sistematică a temelor ce vizează teoria şi practica tranziţiei est-europene. Scopul cursului este de a conceptualiza şi explica ştiinţific transformările care au avut, şi încă au, loc în Europa Centrală şi de Sud-Est în ultimul deceniu al sec al. XX-lea. După prăbuşirea comunismului în Răsăritul Europei locul sovietologiei (disciplină în ştiinţa politică occidentală ce se ocupa de spaţiul est-eurpopean) a fost luat de tranzitologie, ca disciplină politologică, cu pretenţie de ştiinţă, şi expresie a procesului care poartă numele de tranziţie. Între factorii care explică aplicarea tranzitologiei la spaţiul fost sub hegemonia sovietică este convingerea necesităţii de un cadru teoretic mai larg pentru a înţelege evoluţiile economice şi socio-politice postcomuniste. Studierea tranziţiei est-europene mai interesantă şi din perspectiva explicării de ce unele ţări au trecut cu succes această treaptă a istoriei lor, fiind părţi componente ale Uniunii Europene, iar altele s-au împotmolit serios în acest proces de trecere spre o societate democratică. Temele propuse constituie teoria tranzitologiei cît şi analiza politologică a tranziţiei est-europene, inclusiv a specificului ei postcomunist.

Diplomaţia multilaterală în Balcani (l. engleză)Cursul “Diplomaţia în Balcani”, fiind un curs opţional predat în limba engleză, va analiza relaţiile diplomatice de pe peninsula Balcanică în perioada 1804-2007. Scopul cursului constă in formarea la studenţi a cunoştinţelor teoretico-aplicative din domeniu relaţiilor diplomatice şi politicii internaţionale în spaţiul Balcanilor. Pe de o parte, vor fi studiate procese de instituţionalizare a diplomaţiei interne realizate de către actorii balcani, iar pe de altă – activitatea diplomatică a marilor puteri în Balcani. De asemenea, vor fi analizate procesele de formare a naţiunilor şi statelor independente în zona respectivă.

Partide politice şi grupuri de presiune în spaţiul european (l.franceză) Cursul îşi propune să abordeze aspectele ce ţin de originea partidelor politice şi tipologia genetică a familiilor de partide din Europa Occidentală. De asemenea, va fi studiată problematica partidelor muncitoreşti prin prezentarea caracteristicilor comune ale tuturor partidelor muncitoreşti, după care vor fi delimitate caracteristicile care permit clasificarea diferitor tipuri de partide din zona de stînga a eşichierului politic. Un alt obiectiv vizează examinarea zonei de dreapta a partidelor europene care denotă un puternic ataşament faţă de societatea liberă, economia bazată pe piaţă şi libera iniţiativă. Ca şi în cazul partidelor muncitoreşti, se va face efortul de a depista mai întîi trăsăturile lor comune, apoi variantele interne, pentru a trece ulterior la analiza formelor extreme de manifestare politică. Aceeaşi formulă va fi utilizată pentru prezentarea partidelor clericale şi anticlericale, partidelor de centru şi stato-centrice, partidelor autonomiste. Obiectivul final al cursului vizează prezentarea particularităţilor şi formelor de manifestare a partidelor din Europa Central-Răsăriteană.

Conflictologia

Page 13: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Prezentul curriculum se adresează studenţilor facultăţii de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale în calitate de ghid în studiul teoriei şi practicii conflictului socio-politic. Curriculum constituie o expunere sistemică a temelor ce vizează conflictul social-politic ca exponent al modernizării sociale. Temele propuse sînt abordate într-un context al diverselor modalităţi, începînd cu cele teoretico-metodologice îmbinate cu cele praxiologice. Curriculum la cursul conflictologie cuprinde fondul de bază, cognitive şi axiologic indispensabil pentru a realiza plenar procesul instructive-educativ.

Conflictele regionaleConflictele regionale îşi propun să prezinte, examineze şi analizeze esenţa şi particularităţile conflictelor regionale contemporane. În acest sens, va fi studiată evoluţia şi dinamica conflictelor; factorii care au determinat iniţierea acestora, impactul conflictelor asupra sistemului politic regional şi internaţional; rolul statelor şi instituţiilor internaţionale mediatoare în aplanarea şi soluţionarea crizelor regionale; impedimentele interne, geostrategice etc. şi cauzele contextuale ce defavorizează rezolvarea noilor generaţii de conflicte. În cadrul disciplinei vor fi reliefate aspectele distinctive ale conflictelor din partea stîngă a Nistrului, Caucaz, Tadjichistan, Balcani etc., importanţa organizaţiilor internaţionale şi rolul negocierilor diplomatice în asigurarea securităţii regionale şi dezvoltarea echilibrată a sistemului internaţional.

Psihologia relaţiilor internaţionalePsihologia relaţiilor internaţionale are ca suport teoretic psihologia socială contemporană. Relaţiile sociale, care se află în centrul atenţiei psihologiei sociale sunt în prezent abordate şi analizate la două nivele distincte: macro şi micro. Macro - nivelul comportă în sinea sa studiul relaţiilor interetnice, intercomunitare şi interstatale. Cursul urmează să familiarizeze studenţii cu natura relaţiilor sociale şi internaţionale, cu dinamica, evoluţia şi transformările acestora. Un loc deosebit cursul acordă problemei controlului social în relaţiile menţionate.

Teoria şi practica negocierilor diplomaticeScopul negocierilor diplomatice este de a familiariza viitorul specialist în Relaţii Internaţionale cu tehnologia pregătirii şi desfăşurării negocierilor internaţionale. Sunt abordate teoriile şi practicile utilizate de cei mai influenţi actori internaţionali. În cadrul negocierilor diplomatice se analizează principiile, strategiile fundamentale, tacticile specifice domeniului relaţiilor internaţionale. Studentul va cunoaşte principalele tipuri de negocieri (conciliante, dure şi principiale) şi metodele cele mai performante folosite astăzi în soluţionarea conflictelor. O atenţie deosebită se atrage negocierii interculturale, limbajului de comunicare internaţională, institutului de mediere. Însuşirea temeinică a negocierilor conferă celor implicaţi încrederea şi stabilitatea necesară pentru a conduce negocierile şi pentru a ajunge la un rezultat reciproc avantajos.

Dreptul economic internaţionalDisciplina studiază intervenţiile statelor în economia mondială pentru a impune măsuri în interesul comun prin intermediul diferitor acorduri internaţionale, precum cele încheiate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. De asemenea se examinează normele impuse statelor în procesul de globalizare a economiei mondiale şi mecanismele de soluţionare a litigiilor generate de respectarea acestor norme.

Dreptul comercial internaţionalObiectivul disciplinei este studierea normelor care reglementează raporturile patrimoniale cu caracter de comercialitate şi internaţionalitate. În mod special sunt examinate contractele comerciale internaţionale încheiate între personae fizice şi (sau) juridice din diferite state şi răspunderea neexecutării sau executării necorespunzătoare a acestora. În cadrul disciplinei se studiază conflictele de legi în cazul în care sunt susceptibile de a fi aplicate mai multor sisteme naţionale de drept şi metode de soluţionare ale acestora. În acest context sunt scoase în evidenţă problemele de calificare a relaţiilor juridice din acest domeniu pentru a determina normele juridice a cărei ramuri de drept se va aplica (dreptul familiei, dreptul muncii).

Arbitrajul comercial internaţionalDisciplina prezintă diferitele tipuri de arbitraj şi regimurile juridice ale acestora, precum şi caracterele juridice ale arbitrajului comercial internaţional. Un rol deosebit este atribuit naturii juridice, conţinutului şi efectelor pozitive şi negative ale convenţiei de arbitraj. Subiectul central al materiei îl constituie desfăşurarea diferitor stadii ale procedurii arbitrale, precum ar fi constituirea tribunalului arbitral, administrarea probelor şi pronunţarea sentinţei arbitrale. În cadrul cursului se studiază şi diferite tipuri de contracte care sunt încheiate între părţile aflate în litigiu şi instituţiile arbitrale, precum şi cu arbitrii internaţionali şi condiţiile juridice ale răspunderii părţilor contractante. Întrucît întreaga activitate a arbitrajului are drept finalitate pronunţarea şi executarea sentinţelor arbitrale un rol deosebit li se atribuie studierii condiţiilor de recunoaştere şi executare a sentinţelor arbitrale străine.

Page 14: Specialitatea Relaţii Internaţionale

Drept bancar internaţionalÎn cadrul disciplinei se studiază operaţiunile, contractele internaţionale şi ansamblu de reguli cu caracter internaţional care reglementează aceste activităţi. O atenţie deosebită se acordă diferitor forme de contracte de credit destinate finanţării comerţului internaţional: creditul la vedere, creditul cu plată la termen, creditul transferabil etc. Segmentul principal al materiei îl constituie creditul documentar şi încasare documentară (incasso) ca principalele instrumente de plată în cadrul operaţiunilor comerciale internaţionale. Pentru diminuarea riscurilor se recurge la garanţii bancare prin intermediul încheierii contractelor bancare care reglementează toate aspectele realizării garanţiilor bancare.

Civilizaţii contemporane anglofoneСursul de Civilizaţie contemporană anglofonă are drept obiective formulate în mod clar studierea şi cunoaşterea aspectelor vieţii şi culturii ţărilor anglofone, unde atenţia principală se acordă economiei, culturii, vieţii politice şi sociale. Investigarea materialului inclus în orele de civilizaţie va stimula şi va spori interesul studenţilor atît în cunoaşterea acestor ţări, cît şi în performanţa limbii engleze. Din punct de vedere civilizaţional şi practic încercarea de a fi într-o lume aflată în continuă şi rapidă schimbare, o lume în care cunoaşterea se lărgeşte într-un ritm fără precedent, transferul de informaţii unite într-un curs ajunge să stea la baza competenţei lingvistice şi comunicaţionale ale viitorului specialist în Relaţii Internaţionale.

Civilizaţii contemporane germanofoneStudierea unei limbi străine este mai mult decît studierea unui sistem de semne şi litere diferit, ea face posibilă comunicarea cu o altă cultură, cu o altă civilizaţie. De aceea cunoaşterea şi înţelegerea unei alte culturi este o parte componentă importantă a procesului de studiere a limbii. Printre obiectivele principale ale cursului de civilizaţie se numără următoarele: sensibilizarea cu fenomenele civilizaţionale a ţărilor germanofone; activarea cunoştinţelor anterioare; intermedierea cunoştinţelor de bază privind sistemul politic, educaţional, economic al ţărilor germanofone; familiarizarea cu cele mai marcante evenimente istorice, în special, ale istoriei Germaniei; stimularea formării propriei opinii vis-a-vis de multiplele conţinuturi şi controverse.Prezentul curs oferă răspunsuri la multiplele aspecte privind civilizaţia ţărilor germanofone şi facilitează comunicarea interculturală, stimulează studiul comparativ, mai mult ca atît oferă informaţii utile, actuale şi interesante pentru viitorii diplomaţi ai Republicii Moldova în străinătate.

Civilizaţii contemporane francofone Cursul oferă un ansamblu de conţinuturi specifice pentru aprofundarea limbii franceze în corelaţie cu descoperirea altor culturi şi civilizaţii cu deschidere spre lumea francofonă, reprezentînd o continuitate logică a cursului de civilizaţie franceză, studiat anterior, în relaţia sa cu celelalte culturi francofone. Scopul fundamental constă în dezvoltarea studiului civilizaţiilor de expresie franceză şi promovarea limbii şi culturii ţărilor francofone ca formă specifică a dialogului intercultural în lumea contemporană. Cercetarea are drept obiect marile arii civilizaţionale ale Francofoniei: Belgia, Canada, Magreb-ul, Africa subsahariană, lumea creolă.

Civilizaţii contemporane hispanofoneCursul în cauză propune un ansamblu de conţinuturi specifice pentru aprofundarea limbii spaniole în

corelaţie cu descoperirea altor culturi şi civilizaţii cu deschidere spre lumea hispanofonă, reprezentînd o continuitate logică a cursului de civilizaţie spaniolă, studiat anterior, în relaţia sa cu celelalte culturi hispanofone. Scopul fundamental constă în dezvoltarea studiului civilizaţiilor de expresie spaniolă şi promovarea limbii şi culturii ţărilor hispanice ca formă specifică a dialogului intercultural în lumea contemporană. Cercetarea are drept obiect marile arii civilizaţionale culturii hispanice din Europa, America Latină şi America de Sud.