SpeciAl O femeie născută în satul care tricotează grâu ...
1
Reportaj 100% 6 Miercuri, 10 octombrie 2012 HUNEDOREANULUI Ziarul Reportaj 100% 7 Miercuri, 10 octombrie 2012 HUNEDOREANULUI Ziarul Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS MEDIU) COMUnICat DE PrESă a FOSt SEMnat COntraCtUL DE SErVICII ,,Supervizarea lucrarilor pentru Proiectul: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara’’ S.C. aPa PrOD S.a. DEVa - Operator regional al serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, cu sediul în Deva, Calea Zarandului, Nr.43, in calitate de Autoritate Contractanta, a semnat in data de 17.09. 2012, Contractul de servicii: ,,Supervizarea lucrarilor pentru Proiectul: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara’’ cu asocierea formata din companiile S.C. BLOM ROMANIA S.R.L., S.C. AECOM INGENIERIA S.R.L. si S.C. CINNAMON S.R.L. Contractul derulat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu este co- finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune, Guvernul Romaniei, Administratiile publice locale si S.C. APA PROD S.A. Deva. Valoarea totală a Contractului este de 13.118.600 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă acordata de Uniunea Europeana este de 88,16%. Contractul cu o durată totala de desfasurare de 43 luni are ca obiect supervizarea lucrarilor care se vor executa in cadrul Proiectului „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara’’. Detalii suplimentare puteţi obţine de la: Ing. Petrutiu Simona Sef Unitatea de Implementare Programe constituita in cadrul S.C. APA PROD S.A. Deva Telefon: 0254-234959 ; Fax: 0254-206007; e-mail: [email protected]; [email protected] PUBLICITATE PUBLICITATE Monna Voinescu lll L a 53 de ani, Anna Bako face artă din paie colorate. A în- văţat meşteşugul când era copil, pentru că a venit pe lume în satul care tricotează grâu - la graniţa dintre Mureş şi Harghita. De când mijeau zorii până când apunea soarele, toate femeile din Sâmbriaş îşi câş- tigau existenţa împletind paie. Le transformau în orice - pă lării, ornamente, vaze, su- porturi de creioane, preşuri sau tăvi. Ea a încercat altceva. Să facă din paie chipuri, clă- diri, animale şi plante. Astăzi, pe site-ul femeii co- menzile curg cu sutele. Ta blo- urile ei atrag străinii ca un mag net. Reprezentanţii unei ter mocentrale din Ungaria, de pildă, i-au comandat 100 de ta- blouri din paie cu i ma ginea fa- bricii care împlinea un secol de la înfiinţare. După două săp tămâni de muncă de di mi- neaţa până noaptea, hu ne do- reanca s-a ales cu 6.000 de lei. Castelul vândut de 1.000 de ori A învăţat să meşterească paiele de nevoie. Din asta trăiau toţi în satul ei. Prin anii '70, a făcut primul tablou - Cas telul de la Hunedoara. Du- pă o fotografie adusă de ci ne- va din Târgu Mureş. Nu ştia pe atunci nimic despre mo nu- ment. După cum nu ştia că soarta avea s-o trimită, într-o bună zi, să trăiască exact în oraşul Castelului. Castelul din paie a lăsat mut tot satul, iar primarul din comună a vrut să i-l vândă unui francez, dar Anna Bako s-a împotrivit. „Era munca mea. Primul meu tablou. Nu l-am dat. L-am vândut mai târziu, când am avut nevoie de bani. Am pri mit pe el 300 de lei. Era cam o treime dintr-un salariu – la vremea aceea”, îşi amin- teşte femeia. Astăzi, doar străinii se mai încumetă să dea o căciulă de bani pe lucrările ei. Şi românii le admiră şi se bucură când femeii îi vine ideea să le mai dea, gratis, câte un tablou. Au trecut 40 de ani de când Anna Bako a făcut pri- mul Castel al Corvinilor din paie de grâu colorate. De a- tunci, cel puţin 1.000 de per- soane au cumpărat un tabloul al faimosului monument. „În special străinilor le pla ce. Multe dintre lucrările mele se vând la Castel. Eu le fac, iar un prieten mi le vinde. L-am învăţat şi pe el să meş- te rească paiele, dar preferă să mă lase pe mine să lucrez mai mult. Femeile au mai mul tă răbdare şi înde mâ- nare”, spune, zâmbind, hu ne- doreanca. „Schwarzenegger mi-a dat de lucru, nu glumă” Oricând ar încerca, Anna Bako nu reuşeşte să so co- tească numărul tablourilor pe care le-a făcut până acum. Câ- teva dintre ele sunt postate pe un site de unde o mulţime de străini au aflat despre pa- siunea ei. După ce a făcut din paie Statuia Libertăţii şi ce- lebra „La Pieta” a lui Mi ch e - langelo, a „reconstruit” şi chi- purile unor oameni celebri. Un bust din paie al lui Mozart şi un altul, al lui Franz Liszt sunt expuse la Budapesta (foto), lângă un pian, într-un magazin de optică al unei prietene stabilită în capitala ungară. Iar un bust al acto- rului Arnold Schwarz eneg ger a ajuns în Statele Unite, în casa unui mexican. „Schwarzenegger mi-a dat de lucru, nu glumă. Am stricat multe paie până când a ieşit aşa în fotografie. Este tabloul la care am lucrat cel mai mult până acum. Chipurile sunt foar te greu de realizat. O sim- plă greşeală şi totul se duce pe apa sâmbetei”, explică fe meia. Anna Bako povesteşte des p re comenzile recente. Niş te olandezi din Tilburg i-au comandat un tablou cu casa în care locuiau, un bu cu- reştean şi-a dorit un tablou din paie cu chipul copiilor săi, iar reprezentanţii unei ter- mo centrale din Pecs, Ungaria, i-au comandat 100 de tablouri din paie de grâu cu imaginea termocentralei. „Fabrica aniversa cente- na rul. Comanda a venit cu puţin timp înainte de ani ver- sare şi am fost nevoită să lu- crez cam 10 ore pe zi. În două săptămâni am reuşit să fac toate tablourile. Şi am fost personal în Ungaria, să i le dau clientului. Am primit pe ele 6.000 de lei”, povesteşte hunedoreanca. Reguli nescrise Anna Bako e stângace şi mulţi se miră cum reuşeşte să meşterească paiele în fel şi chip. Talent, migală şi multă în demânare – de atât spune că are nevoie. Asta, desigur, pe lângă paiele pe care le a- duce tocmai din satul ei. Vine de acolo cu câte 300 de snopi în fiecare an. „Este vorba de o anume specie de grâu. Paiul creşte cât un stat de om şi poţi lucra cu el fără să se rupă”, explică hunedoreanca. Tablourile din paie nu se fac oricum. Trebuie respec - tate nişte reguli nescrise, ca- re-ţi garantează că nu faci lu- cru de mântuială. După ce se coace, grâul e tăiat cu se ce- ra, să nu se rupă, şi e legat în snopi. Mănunchiurile se lasă la uscat şi se curăţă apoi de tecile care „îmbracă” paiul. Pa iele se sortează după gro- sime – o parte se co lo rea ză cu pigmenţi folosiţi la vop- situl hainelor, iar altele sunt ţinute patru luni într-o so lu - ţie care le albeşte. Odată us- cate, se taie pe lungime, iar ul tima regulă este îndrep ta- rea lor cu fierul de călcat. A- de vărata muncă însă abia a- cum începe. Imaginea din vi i - torul tablou este creionată pe calc. Peste desen, se lipesc bu căţi de paie de diferite di- mensiuni, în funcţie de mo del şi culori. La sfârşit, se de cu- pează totul şi se aplică pe un placaj din fag. Iar pentru o mai bună conservare, este ne voie şi de un strat de lac apli cat peste întreaga lucrare. Anna Bako face aproape orice din paie colorate – ta- blouri, semne de carte, in vi- taţii de nuntă şi de botez ori felicitări de sărbători. Cea mai bună terapie Oamenii din satul ei fă ceau cândva avere din îm ple ti tul paielor. Şi ei i-a mers din plin cu tablourile. Dar în ul tima vreme, românii se uită mai atenţi la bani. Noroc cu turiştii străini care vin la Castel. Tablourile ei sunt ţinta mul to- ra. Le vinde între 10 şi 260 de lei, după model şi mă rime. Fe- licitările în schimb sunt la în- demâna oricui – 5 lei bucata. Cu banii de pe ineditul meş teşug a reuşit să-şi re no- veze casa şi să-şi facă o va- canţă în Italia. Mâinile ei dibace nu stau o clipă, chiar dacă, uneori, bolile îi joacă feste. Ba una, ba alta – dia- betul, inima, picioarele. „Doctorii mi-au spus să fac mişcare, dar eu stau ore în- tregi aplecată deasupra mesei de lucru. Câteodată, mi-aduc aminte de sfatul lor şi urc pe bicicletă”, spune femeia. Anna Bako a venit în Hu- ne doara când avea 19 ani - la o rudă stabilită în zonă. Vreo 16 ani a fost contabila şi se cre tara Bisericii Catolice din oraş, iar acum singura preo cu pare a femeii este meş te ritul paielor de grâu. Pentru ea, asta e cea mai bună te ra pie. Plănuieşte noi şi noi lu crări. De pildă, chipul voie vo du lui Vlad Ţepeş. A făcut de pes te 1.000 de ori Castelul Cor vinilor şi ar fi curioasă cum arată în mi- niatură şi „Ca valerul drep- tăţii”, despre care is torii spun că ar fi fost în carcerat cândva într-o tem niţă din Castel. SpeciAl O femeie născută în satul care tricotează grâu reconstruieşte personaje şi clădiri celebre din paie colorate Arnold Schwarzenegger, Mozart, Franz Liszt şi multe alte celebrităţi sunt create în câteva zile de o femeie care transformă nişte simple paie de grâu în opere de artă inedite. Hunedoreanca îşi aduce de la 200 de kilometri paiele cu care lucrează, iar străini de pe toate continentele dau bani grei pe tot ce iese din mâna ei ARTĂ DIN PAIE DE GRÂU. 2.500 de centimetri pătraţi are cel mai mare tablou realizat de Anna Bako din paie colorate – un cap de tigru
Transcript of SpeciAl O femeie născută în satul care tricotează grâu ...
Reportaj 100%6Miercuri, 10 octombrie 2012
HUNEDOREANULUIZiarul Reportaj 100% 7Miercuri, 10 octombrie 2012HUNEDOREANULUIZiarul
Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS MEDIU)
COMUnICat DE PrESă
a FOSt SEMnat COntraCtUL DE SErVICII
,,Supervizarea lucrarilor pentru Proiectul: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara’’
S.C. aPa PrOD S.a. DEVa - Operator regional al serviciilor de alimentare cu apasi canalizare, cu sediul în Deva, Calea Zarandului, Nr.43, in calitate de AutoritateContractanta, a semnat in data de 17.09. 2012, Contractul de servicii:
,,Supervizarea lucrarilor pentru Proiectul: Extinderea si reabilitareainfrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara’’
cu asocierea formata din companiile S.C. BLOM ROMANIA S.R.L., S.C. AECOMINGENIERIA S.R.L. si S.C. CINNAMON S.R.L.
Contractul derulat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu este co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune, Guvernul Romaniei,Administratiile publice locale si S.C. APA PROD S.A. Deva.
Valoarea totală a Contractului este de 13.118.600 lei, din care asistenţa financiarănerambursabilă acordata de Uniunea Europeana este de 88,16%.
Contractul cu o durată totala de desfasurare de 43 luni are ca obiect supervizarealucrarilor care se vor executa in cadrul Proiectului „Extinderea si reabilitareainfrastructurii de apa si apa uzata in judetul Hunedoara’’.
Detalii suplimentare puteţi obţine de la: Ing. Petrutiu Simona Sef Unitatea de Implementare Programe constituita in cadrul S.C. APA PROD S.A. Deva Telefon: 0254-234959 ; Fax: 0254-206007; e-mail: [email protected]; [email protected]
PUBLICITATE PUBLICITATE
Monna Voinesculll
La 53 de ani, AnnaBako face artă dinpaie colorate. A în -văţat meşteşugul
când era copil, pentru că avenit pe lume în satul caretricotează grâu - la graniţadintre Mureş şi Harghita.
De când mijeau zorii pânăcând apunea soarele, toatefemeile din Sâmbriaş îşi câş -tigau existenţa împletindpaie. Le transformau în orice- pă lării, ornamente, vaze, su -porturi de creioane, preşurisau tăvi. Ea a încercat altceva.Să facă din paie chipuri, clă -diri, animale şi plante.
Astăzi, pe site-ul femeii co -menzile curg cu sutele. Ta blo -urile ei atrag străinii ca unmag net. Reprezentanţii uneiter mocentrale din Ungaria, depildă, i-au comandat 100 de ta -blouri din paie cu i ma ginea fa -
bricii care împlinea un secolde la înfiinţare. După douăsăp tămâni de muncă de di mi -neaţa până noaptea, hu ne do -reanca s-a ales cu 6.000 de lei.
Castelul vândut de 1.000 de ori
A învăţat să meştereascăpaiele de nevoie. Din astatrăiau toţi în satul ei. Prin anii'70, a făcut primul tablou -Cas telul de la Hunedoara. Du -
pă o fotografie adusă de ci ne -va din Târgu Mureş. Nu ştia peatunci nimic despre mo nu -ment. După cum nu ştia căsoarta avea s-o trimită, într-obună zi, să trăiască exact înoraşul Castelului. Castelul dinpaie a lăsat mut tot satul, iarprimarul din comună a vrutsă i-l vândă unui francez, darAnna Bako s-a împotrivit.
„Era munca mea. Primulmeu tablou. Nu l-am dat.
L-am vândut mai târziu, cândam avut nevoie de bani. Ampri mit pe el 300 de lei. Eracam o treime dintr-un salariu– la vremea aceea”, îşi amin -teşte femeia.
Astăzi, doar străinii se maiîncumetă să dea o căciulă debani pe lucrările ei. Şi româniile admiră şi se bucură cândfemeii îi vine ideea să le maidea, gratis, câte un tablou.
Au trecut 40 de ani decând Anna Bako a făcut pri -mul Castel al Corvinilor dinpaie de grâu colorate. De a -tunci, cel puţin 1.000 de per -soane au cumpărat un tabloulal faimosului monument.
„În special străinilor lepla ce. Multe dintre lucrărilemele se vând la Castel. Eu lefac, iar un prieten mi le vinde.L-am învăţat şi pe el să meş -te rească paiele, dar preferăsă mă lase pe mine să lucrezmai mult. Femeile au maimul tă răbdare şi înde mâ -nare”, spune, zâmbind, hu ne -doreanca.
„Schwarzenegger mi-adat de lucru, nu glumă”
Oricând ar încerca, AnnaBako nu reuşeşte să so co -tească numărul tablourilor pecare le-a făcut până acum. Câ -teva dintre ele sunt postate peun site de unde o mulţime destrăini au aflat despre pa -siunea ei. După ce a făcut dinpaie Statuia Libertăţii şi ce -
lebra „La Pieta” a lui Mi ch e -langelo, a „reconstruit” şi chi -purile unor oameni celebri.Un bust din paie al lui Mozartşi un altul, al lui Franz Lisztsunt expuse la Budapesta(foto), lângă un pian, într-unmagazin de optică al uneiprietene stabilită în capitalaungară. Iar un bust al acto -
rului Arnold Schwarz eneg gera ajuns în Statele Unite, încasa unui mexican.
„Schwarzenegger mi-a datde lucru, nu glumă. Am stricatmulte paie până când a ieşitaşa în fotografie. Este tabloulla care am lucrat cel mai multpână acum. Chipurile suntfoar te greu de realizat. O sim -plă greşeală şi totul se duce peapa sâmbetei”, explică fe meia.
Anna Bako povesteştedes pre comenzile recente.Niş te olandezi din Tilburg i-au comandat un tablou cucasa în care locuiau, un bu cu -reştean şi-a dorit un tabloudin paie cu chipul copiilor săi,iar reprezentanţii unei ter -
mo centrale din Pecs, Ungaria,i-au comandat 100 de tablouridin paie de grâu cu imagineatermocentralei.
„Fabrica aniversa cente -na rul. Comanda a venit cupuţin timp înainte de ani ver -sare şi am fost nevoită să lu -crez cam 10 ore pe zi. În două
săptămâni am reuşit să factoate tablourile. Şi am fostpersonal în Ungaria, să i ledau clientului. Am primit peele 6.000 de lei”, povesteştehunedoreanca.
Reguli nescrise Anna Bako e stângace şi
mulţi se miră cum reuşeşte sămeşterească paiele în fel şichip. Talent, migală şi multăîn demânare – de atât spunecă are nevoie. Asta, desigur,pe lângă paiele pe care le a -duce tocmai din satul ei. Vinede acolo cu câte 300 de snopiîn fiecare an.
„Este vorba de o anumespecie de grâu. Paiul creştecât un stat de om şi poţi lucra
cu el fără să se rupă”, explicăhunedoreanca.
Tablourile din paie nu sefac oricum. Trebuie respec -tate nişte reguli nescrise, ca -re-ţi garantează că nu faci lu -cru de mântuială. După ce secoace, grâul e tăiat cu se ce -
ra, să nu se rupă, şi e legat însnopi. Mănunchiurile se lasăla uscat şi se curăţă apoi detecile care „îmbracă” paiul.Pa iele se sortează după gro -sime – o parte se co lo rea ză
cu pigmenţi folosiţi la vop -situl hainelor, iar altele suntţinute patru luni într-o so lu -ţie care le albeşte. Odată us -cate, se taie pe lungime, iarul tima regulă este îndrep ta -rea lor cu fierul de călcat. A -
de vărata muncă însă abia a -cum începe. Imaginea din vi i -torul tablou este creionată pecalc. Peste desen, se lipescbu căţi de paie de diferite di -mensiuni, în funcţie de mo delşi culori. La sfârşit, se de cu -
pează totul şi se aplică pe unplacaj din fag. Iar pentru omai bună conservare, estene voie şi de un strat de lacapli cat peste întreaga lucrare.
Anna Bako face aproapeorice din paie colorate – ta -blouri, semne de carte, in vi -taţii de nuntă şi de botez orifelicitări de sărbători.
Cea mai bună terapie
Oamenii din satul ei fă ceaucândva avere din îm ple ti tulpaielor. Şi ei i-a mers din plincu tablourile. Dar în ul timavreme, românii se uită maiatenţi la bani. Noroc cu turiştiistrăini care vin la Castel.Tablourile ei sunt ţinta mul to -ra. Le vinde între 10 şi 260 delei, după model şi mă rime. Fe -licitările în schimb sunt la în -demâna oricui – 5 lei bucata.
Cu banii de pe ineditulmeş teşug a reuşit să-şi re no -veze casa şi să-şi facă o va -canţă în Italia. Mâinile eidibace nu stau o clipă, chiardacă, uneori, bolile îi joacăfeste. Ba una, ba alta – dia -betul, inima, picioarele.
„Doctorii mi-au spus să facmişcare, dar eu stau ore în -tregi aplecată deasupra meseide lucru. Câteodată, mi-aducaminte de sfatul lor şi urc pebicicletă”, spune femeia.
Anna Bako a venit în Hu -ne doara când avea 19 ani - la o rudă stabilită în zonă.Vreo 16 ani a fost contabila şise cre tara Bisericii Catolicedin oraş, iar acum singurapreo cu pare a femeii estemeş te ritul paielor de grâu.
Pentru ea, asta e cea maibună te ra pie. Plănuieşte noişi noi lu crări. De pildă, chipulvoie vo du lui Vlad Ţepeş. A
făcut de pes te 1.000 de oriCastelul Cor vinilor şi ar ficurioasă cum arată în mi -niatură şi „Ca valerul drep -
tăţii”, despre care is toriispun că ar fi fost în carceratcândva într-o tem niţă dinCastel.
SpeciAl
O femeie născută în satul care tricotează grâu reconstruieşte personaje şi clădiri celebre din paie colorateArnold Schwarzenegger, Mozart, Franz Liszt şi multe alte celebrităţi sunt create în câteva zile de o femeie care transformă nişte simple paie de grâu în opere de artă inedite. Hunedoreanca îşi aduce de la 200 de kilometri paiele cu care lucrează, iar străini de pe toate continentele dau bani grei pe tot ce iese din mâna ei
ARTĂ DIN PAIE DE GRÂU. 2.500 de centimetri pătraţi are cel mai mare tablou realizat de Anna Bako din paie colorate – un cap de tigru
![Arpino giovanni parfum de femeie[]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55b890afbb61ebea2a8b484b/arpino-giovanni-parfum-de-femeiewwwcartipdfgratuiteblogspotro.jpg)
