SPAP Lupu Catalina

12
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI EXPERTIZA FITOSANITARA Sisteme de prognoza si avertizare patogeni Cadru didactic: Sef Lucrari Dr. Cristinel Relu Zala Masterand: Lupu Catalina- Florina

description

- SPAP

Transcript of SPAP Lupu Catalina

Page 1: SPAP Lupu Catalina

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI EXPERTIZA

FITOSANITARA

Sisteme de prognoza si avertizare patogeni

Cadru didactic:

Sef Lucrari Dr. Cristinel Relu Zala

Masterand:

Lupu Catalina-Florina

BUCURESTI

- 2014 -

Page 2: SPAP Lupu Catalina

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI EXPERTIZA

FITOSANITARA

Sisteme de prognoza si avertizare patogeni in cultura florii soarelui

Putregaiul cenusiu al florii soarelu – Botrytis cinerea

Cadru didactic:

Sef Lucrari Dr. Cristinel Relu Zala

Masterand:

Lupu Catalina-Florina

BUCURESTI

- 2014 -

Page 3: SPAP Lupu Catalina

Structura lucrarii

1. Florea Soarelui notiuni introductive

2. Putregaiul cenusiu al florii soarelu – Botrytis cinerea

3.Prevenirea si combaterea bolii

4. Bibliografie

Page 4: SPAP Lupu Catalina

1. Florea-soarelui notiuni introductive

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare importanta economica si alimentara

Prin continutul semintelor in substante grase (33-56 %) si calitatea deosebita a uleiului rezultat in extractie, planta reprezinta una dintre principalele surse de grasimi vegetale, utilizate in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania.

Ca sursa de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupa locul al patrulea, dupa soia, palmier si rapita.

Valoarea alimentara ridicata a uleiului de floarea-soarelui, se datoreaza continutului bogat in acizi grasi nesaturati, reprezentati preponderent de acidul linoleic (44-75 %) si acidul oleic (14-43 %), cat si prezentei reduse a acidului linilenic (0,2 %), componente care-i confera stabilitate si capacitate indelungata de pastrare, superioare altor uleiuri vegetale. Functia nutritiva a uleiului de floarea-soarelui este sporita de prezenta unor provitamine a vitaminelor liposolubile A, D, E, fosfatidelor ca si a vitaminelor B4, B8 , K. Uleiul mai contine steroli (aproximativ 0,04 %) si tocoferoli (fractiune antioxidanta a uleiului vegetal, cca. 0,07%).

Capacitatea energetica (8,8 calorii/g ulei) si gradul de asimilare ridicat, situeaza uleiul de floarea-soarelui aproape de nivelul nutritiv al untului. Uleiul rafinat de floarea-soarelui se foloseste, in principal, in alimentatie, in industraia margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea-soarelui este excelent pentru alimentatie, avand fluiditate, culoare, gust si miros placute.

Produsul este folosit si in industrie pentru producerea lacurilor speciale si a rasinilor, precum si in pictura. Reziduurile rezultate in urma procesului de rafinare, se folosesc la fabricarea sapunurilor, la obtinerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei si tocoferolilor.

Fosfatidele si lecitina extrase din uleiul de floarea-soarelui, sunt utilizate in industria alimentara, panificatie, patiserie, in prepararea ciocolatei si a mezelurilor.

Turtele rezultate in urma procesului de extractie a uleiului constituie o sursa valoroasa de proteine pentru rumegatoare, iepuri, porci si pasari. Turtele contin proteina bruta si aminoacizi esentiali, cu valori apropiate cu cele de la soia exceptie facand lizina, care se gaseste in cantitati mai mici. Valoarea enegetica a turtelor este corelata cu gradul de decorticare a semintelor .

Semintele mai putin bogate in ulei, se folosesc direct in consum, intregi sau decorticate, cat si pentru halva. Tulpinile pot fi folosite ca sursa de caldura (local), pentru fabricarea placilor antifonice sau obtinerea carbonatului de calciu.

Floarea-soarelui mai este apreciata ca planta furajera, fiind cultivata mai ales pentru siloz.

Page 5: SPAP Lupu Catalina

De asemenea, floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera.

Prin resturile organice ramase dupa recoltare, floarea-soarelui restituie solului cantitati apreciabile de elemente minerale si materie organica.

Floarea-soarelui poate avea si intrebuintari medicinale. Din florile ligulate (care contin quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila), se obtine un extract alcoolic care se foloseste in combaterea malariei, iar tinctura in afectiuni pulmonare. Din achene, dat fiind continutul in fitina, lecitina, colesterina, se preparau produse indicate in profolaxia dezenteriei, febrei tifoide si pentru vindecarea ranilor supurate.

Uleiul se foloseste (in medicina populara) pentru macerarea plantelor utilizate in tratarea unor rani si arsuri.

Page 6: SPAP Lupu Catalina

2.Putregaiul cenuşiu al florii soarelui - Botrytis cinerea

Boala este cunoscută şi sub numele de putregaiul pălăriilor de floarea-soarelui, dar ciuperca atacă şi numeroase alte plante de cultură sau plante ornamentale, leguminoase, plante furajere, ricin etc. În anii cu toamne foarte bogate în precipitaţii, boala poate produce pagube mari, aşa cum a semnalat Ana Hulea în 1940.

Botrytis cinerea poate ataca toate organele plantelor de floarea-soarelui. Prezent pe seminţe, parazitul poate ataca plantulele tinere, care se decolorează, iar frunzele îşi pierd turgescenţa, se răsucesc, se înmoaie şi putrezesc. În condiţii de umiditate ridicată, întreaga plantulă se acoperă cu un puf cenuşiu format din conidioforii şi conidiile ciupercii.

Ca saprofit, parazitul se instalează pe ţesuturile lezate, fiind întânit frecvent pe frunzele tinere, pe butonii florali şi pe tulpini. Pe tulpină, atacul prezintă simptome asemănătoare cu cele produse de Sclerotinia sclerotiorum, cu deosebirea că, atunci când umiditatea atmosferică este ridicată, în dreptul zonelor atacate apare un strat dens, prăfos, cenuşiu-verzui, format, de asemenea, din conidiofori şi conidii. În cazul recoltării la supramaturitate, pe partea exterioară a petelor internodale pot apărea scleroţi

mici şi plaţi.

Simptomele atacului pe capitul, care sunt cele mai importante, apar la sfârşitul înfloritului şi în faza de îngălbenire a receptaculului. Manifestările bolii în acest caz pot fi precoce sau tardive. În cazul manifestărilor precoce, are loc contaminarea florilor tubuloase de către conidiile care germinează în interiorul lor, în special în prezenţa polenului. Miceliul penetrează şi colonizează jumătatea superioară a corolei, care capătă o culoare brună. Dacă condiţiile nu sunt favorabile, colonizarea nu depăşeşte acest

Page 7: SPAP Lupu Catalina

nivel, iar baza tubului rămâne sănătoasă. Dacă condiţiile devin favorabile, colonizarea cuprinde achena şi apoi receptaculul. Receptaculul este invadat de către miceliul ciupercii cu aceeaşi viteză în toate direcţiile, sub forma unui front semisferic de colonizare a ansamblului de ţesuturi. Prin avansări succesive, acest front de colonizare ajunge atât pe partea superioară a capitulului, cât şi pe epiderma inferioară a acestuia. În această fază, petele de putregai cenusiu au în genere un contur rotunjit, iar sporulaţia apare la o săptămână după exteriorizarea lor. Aceste manifestări precoce sunt grave, în special când colonizarea achenelor are loc în faza de lapte; în această fază, ţesuturile capitulului capătă o consistenţă moale şi se pot detaşa parţial sau total, antrenând pierderea seminţelor.

În cazul manifestărilor tardive ale bolii, conidiile formate în cantitate mare de către infecţiile precoce atacă cu predilecţie părţile senescente, începând cu extremitatea bracteelor capitulului. Atacul se extinde sub formă de aureole concentrice către marginile capitulului, prin fronturi de înaintare semisferice care se pot uni. Ţesuturile marginale colonizate de ciupercă se pot dezintegra, fără ca achenele să fie afectate.

Când atacul tardiv se produce la supramaturitate, pe capitul se pot forma plăci sclerotice subţiri de 3-4 mm diametru, aderente la epiderma inferioară care, ca şi scleroţii de pe tulpină, sunt conservate în sol sau pe resturile vegetale şi sporulează în mod spontan, pentru a asigura inoculul în primăvara următoare.

Page 8: SPAP Lupu Catalina

Prevenire si combatere

Pentru a prevenii aparitia bolii ,sunt necesare urmatoarele masuri :

samanta trebuie sa provina din loturi semincere sanatoase, certificate asigurarea unei fertilizari echilibrate o rotatie adecvata a culturilor evitind ca planta sa revina pe acelasi teren decit dupa 5-6 ani. densitate optima

nu se cultiva pe soluri argiloase decat daca este asigurata drenarea excesului de umiditate folosirea in cultura a soiurilor si hibrizilor rezistenti de floarea soarelui

Combaterea bolii

Tratarea semintei de floarea-soarelui inainte de semanat contra bolilor si daunatorilor este obligatorie. Impotriva putregaiului alb si a putregaiului cenusiu se fac tratamente cu unul din produsele: vinclozolin, benomil, tiabendazol, iprodione, toate in cantitatile specifice.

1 l/ha pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) si putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea). Se recomanda aplicarea a 1-2 tratamente in vegetatie. Primul tratament se face preventiv in faza de 6-8 frunze pana la aparitia capitulului, iar cel de al doilea la sfarsitul infloritului. In cazul cand se face un singur tratement, acesta se aplica la aparitia capitulului. Volumul de solutie este de 300-400 l/ha la tratamentele terestre si 100 l/ha la tratamentele avio. Durata de protectie este de cca. 14 zile.

Combaterea chimica a agentului patogen localizat in achena se realizeaza cu diferite produse (Benlate 50 WP 2,0 Kg / tona, Ronilan 50 WP 2,0 Kg / tona; Bavistin 50 WP 2,0 Kg / tona etc.). In timpul vegetatiei plantelor, se aplica tratamente chimice cu diferite fungicide (Topsin 70 PU 1,0 Kg / ha; Punch 40 EC 0,4 l/ha; Alert 0,6 l/ha; Konker 1,25 l / ha, Prosaro 250 EC 1l/ha etc.).

BIBLIOGRAFIE

Page 9: SPAP Lupu Catalina

1. Gheorghie C., Stelica Cristea, 2002. Fitopatologie vol. I. Ed. Ceres, Bucuresti. 2. Vranceanu Alexandru-Viorel, 2000, Floarea-Soarelui Hibrida, Bucuresti, Editura Ceres3. BAICU T., 1990 – Metode selective de aplicare a produselor fitofarmaceutice în cadrul sistemelor de combatere integrată, Cereale şi plante tehnice, Ed. Ceres, Bucuresti4.5. Tatiana Eugenia Sesan, Aurelia Crisan, 1998, Putregaiul alb al plantelor de cultura, Bucuresti, Editura Ceres6. Velichi E. - Fitopatologie. Generala si speciala, Ed. Universitara Bucuresti 20127. Iacob Viorica - Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi, 20128. Iacob Viorica, M. Hatman, E. Ulea, I. Puiu - Fitopalogie generala, Ed. Cantes, Iasi, 19999. Docea E., Cristea Stelica, Horia I. - Bolile plantelor legumicole, Ed. Ceres, Bucuresti, 2008

*** sursa internet1. http://www.agrimedia.ro 2. http://www.grstamasiaron.ro/index.php?

option=com_content&task=view&id=431&Itemid=86&lang=ro_RO3. http://www.horticultorul.ro 4. http://www.agriculturaromaneasca.ro 5. http://www.forestryimages.org/browse/subthumb.cfm?sub=9491 6. http://fungi.myspecies.info/taxonomy/term/5383/media 7. http://www.padil.gov.au/pests-and-diseases/Pest/Main/136603/3365 8. http://www.scritube.com 9. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-

ingrasaminte-pesticide/1411/