Sorin Oprescu

15
1. Prezentarea candidatului: 1.1. Date biografice: Sorin Oprescu s-a născut pe 7 n oiembrie 1951, tatăl său Mircea Oprescu fiind general d e Securitate. De profesie medic chirurg, Sorin Oprescu a fost în timpul facultății membru marcant al Asociației Studenților Comuniști din România.   Nume de prezidenţiabil: Doctorul  Primar general al capitalei, doctor şi fost director al Spitalului Universitar şi al Spitalului Elias, Sorin Oprescu a caştigat un serios capital de simpatie publică, devenind primul edil independent al Bucureştiului.  Studii: - 1975-1978, Intern prin concurs   grupa specialităţilor chirurgicale - Septembrie 1976   Medic medicină generală   absolvent al Facultăţii de Medicină Generală   IMF Bucureşti - Noiembrie 1978   februarie 1979   Medic medicină generală   cabinetul medical al Aeroportului Internaţional M. Kogălniceanu (Departamentul Aviaţiei Civile) Constanţa (repartizat prin Decizie guvernamentală)  - Decembrie 1978   Asistent universitar stagiar, prin concu rs   clinica chirurgicală a Spitalului Clinic Brâncovenesc (prof. dr. Florian Mandache) - Noiembrie 1982   Asistent titular după susţinerea examenului de medic specialist chirurg - 1981   Doctor în ştiinte medicale   specialitatea chirurgie generală - 1985   Asistent universitar titular    medic specialist chirurg la Clinica Chirurgie II, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (prof. dr. Dan Gavriliu) - 1990   Medic primar chirurg la Clinica Chirurgie Digestivă Superioară, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - 1996   Conferenţiar universitar al UMF “Carol Davila” Bucureşti  - 2000   Profesor universitar al UMF “Carol Davila” Bucureşti Profesie: - Medic primar chirug - Profesor universitar UMF “Carol Davila” Bucureşti  - Membru in Senatul UMF “Carol Davila” Bucu reşti  Funcţii profesionale: - Preşedinte Colegiul Medicilor din Bucureşti (1999-2007) - Director al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (1994-Aprilie 2006) - Director al Spitalului Elias (2001-2005) - Șef Clinică   Clinica Chirur gie Digest ivă Superioară S.U.U.B. (1996– actualmente)

description

Campanie prezidenţială 2009

Transcript of Sorin Oprescu

1. Prezentarea candidatului:

1.1. Date biografice:Sorin Oprescu s-a nscut pe 7 noiembrie 1951, tatl su Mircea Oprescu fiind general de Securitate. De profesie medic chirurg, Sorin Oprescu a fost n timpul facultii membru marcant al Asociaiei Studenilor Comuniti din Romnia.Nume de prezideniabil: DoctorulPrimar general al capitalei, doctor i fost director al Spitalului Universitar i al Spitalului Elias, Sorin Oprescu a catigat un serios capital de simpatie public, devenind primul edil independent al Bucuretiului.Studii: - 1975-1978, Intern prin concurs grupa specialitilor chirurgicale- Septembrie 1976 Medic medicin general absolvent al Facultii de Medicin General IMF Bucureti- Noiembrie 1978 februarie 1979 Medic medicin general cabinetul medical al Aeroportului Internaional M. Koglniceanu (Departamentul Aviaiei Civile) Constana (repartizat prin Decizie guvernamental)- Decembrie 1978 Asistent universitar stagiar, prin concurs clinica chirurgical a Spitalului Clinic Brncovenesc (prof. dr. Florian Mandache)- Noiembrie 1982 Asistent titular dup susinerea examenului de medic specialist chirurg- 1981 Doctor n tiinte medicale specialitatea chirurgie general- 1985 Asistent universitar titular medic specialist chirurg la Clinica Chirurgie II, Spitalul Universitar de Urgen Bucureti (prof. dr. Dan Gavriliu)- 1990 Medic primar chirurg la Clinica Chirurgie Digestiv Superioar, Spitalul Universitar de Urgen Bucureti- 1996 Confereniar universitar al UMF Carol Davila Bucureti- 2000 Profesor universitar al UMF Carol Davila BucuretiProfesie: - Medic primar chirug- Profesor universitar UMF Carol Davila Bucureti- Membru in Senatul UMF Carol Davila Bucureti

Funcii profesionale: - Preedinte Colegiul Medicilor din Bucureti (1999-2007)- Director al Spitalului Universitar de Urgen Bucureti (1994-Aprilie 2006)- Director al Spitalului Elias (2001-2005)- ef Clinic Clinica Chirurgie Digestiv Superioar S.U.U.B. (1996actualmente)

Funcii publice:- Primar General al Municipiului Bucureti (2008-prezent)- Consilier al Ministrului Sntii (1992-1993)- Consilier la Primria Municipiului Bucureti (19962000)- Viceprimar General Primria Municipiului Bucureti (iulie-decembrie 2000)

Funcii politice: - Preedinte PSD Bucureti (2006)- Vicepreedinte PSD- Senator n Senatul Romniei (2000-2004 i 2005-2008)- Vicepreedinte Comisia de Sntate Senatul Romniei(2000-2004 i 2005-2008)

1.2. Trsturi de personalitate:Sorin Oprescu este una dintre figurile cele mai pitoreti ale scenei politice, o figur caracterizat printr-o anumit dezinvoltur i prin ceea ce n popor se numete a fi slobod la gur.Alexandru Athanasiu spune despre Oprescu c are trei calitati cardinale: "este un sufletist, un om care se bate pentru idealuri si pentru dreptate, asa cum o vede el" si o persoan consecvent cu ea insi. Cele trei defecte ale doctorului: se risipete in multe lucruri ("are o slab concentrare pe un singur obiectiv"), este inzestrat cu un temperament coleric si nu se inconjoara intotdeauna de oamenii care ii sunt cu adevarat prieteni.Este ambitios, dinamic, voluntar si un muncitor inversunat, atasat simtului datoriei. Acest lucru este demonstrat cu prisosinta de profesia si functiile detinute de acesta. Stie bine ce vrea si, de regula, isi atinge scopurile. Sorin Oprescu nu face exceptie de la regula; ambitia si puterea de munca l-au ajutat sa absolve Facultatea de Medicina din Bucuresti, apoi sa-si dea doctoratul in stiinte medicale, specialitatea chirurgie generala. Nu este niciodata linistit, ci se agita intr-o directie sau alta pentru a progresa pe calea pe care si-a trasat-o ferm si pe care o are foarte clara si distincta in minte. Luptator innascut, nu asteapta ca viitorul sa-i ofere zile mai bune, el se forteaza sa le castige singur. Are o minte dinamica, plina de resurse, investigativa si indrazneata. Gandurile ii sunt intuitive si intense. Cu aceste calitati, a ocupat pe rand pozitii profesionale importante, cum ar fi: postul de consilier al ministrului Sanatatii, director al Spitalului Universitar Bucuresti si al Spitalului Elias, presedinte al Colegiului Medicilor, dar si un loc in Senatul Romaniei.Este un bun lider, ambitios si are aspiratii inalte (de altfel, nativul a candidat pentru functia de presedinte al Romaniei), dar are si o buna doza de generozitate, entuziasm si incredere. Cum altfel ar fi putut sa acceada la postul de Primar General al unui oras ca Bucurestiul, o Capitala cu multe si diverse probleme.Desi este o persoana divortata, dar exceptia confirma regula; este totusi un parinte bun al unui fiu, ce i-a daruit si calitatea de bunic.Este o persoana serioasa, controlata, precauta, practica si organizata. De altfel, s-a putut observa ca acesta a pus toate calitatile sale in slujba imbunatatirii conditiilor de viata ale bucurestenilor. Original, independent (sa nu uitam ca el a candidat ca independent) si intuitiv, are calitati de lider si o cariera datorata inteligentei si agerimii sale.1.3. Analiza SWOT:

Puncte tari: este singurul personaj politic a carui percepie publica se identific cu cea a preedintelui, putnd capta o parte important din electoratul lui Traian Basescu candidatul anti-sistem cu o doza semnificativ de carism discurs apropiat masei de votani, far a deveni agresiv n limbaj imagine public bun, neimplicat n scandaluri politice asumarea candidaturii de independent", fapt ce i confer un bazin de vot, teoretic, pe care i-l poate extrage din toate partidele politice

Puncte slabe: incapacitatea de a da o coeren promisiunilor sale pentru primaria Bucureti propriile declaraii, n repetate rnduri, c nu va candida la cea mai inalt funcie n stat, ce se pot ntoarce mpotriva sa n campanie lipsa de awareness la nivel naional, faptul c este puin cunoscut n afara Bucuretiului

Oportuniti: decizia PNL i PSD de a l susine n condiiile n care niciunul dintre candidaii proprii nu poate obine o victorie n turul doi n faa lui Traian Basescu, conform tuturor sondajelor de opinie public. capacitatea de a atrage din votanii celor trei partide importante

Ameninri: lipsa unui suport organizaional de partid, de logistica, fapt care i-ar submina procesul de votare n condiiile n care aceasta va fi la nivel naional incapacitate de a asigura din punct de vedere financiar campania prezidenial

1.4. Concurena politic:nscrii n cursa prezidenial au fost 12 candidai i anume:

Traian Bsescu (Partidul Democrat Liberal) Mircea Geoan (Partidul Social Democrat) Crin Antonescu (Partidul Naional Liberal) Corneliu Vadim Tudor (Partidul Romnia Mare) Sorin Oprescu (independent) Kelemen Hunor (Uniunea Democrat Maghiar din Romnia) Constantin-Ninel Potrc (independent ) George Becali (Partidul Noua Generaie) Ovidiu-Cristian Iane (Partidul Verde Ecologist) Remus Cernea ( Partidul Verde) Constantin Rotaru (Partidul Aliana Socialist) Eduard Gheorghe Manole (independent)2. Prezentarea funciei pe care acesta vrea s o obin i a sistemului electoral aferent:2.1. Caracteristicile generale ale funciei:

Rolul preedinteluiPreedintele Romniei reprezint statul romn i este garantul independenei nationale, al unitii i al integritii teritoriale a rii. Preedintele Romniei vegheaz la respectarea Constituiei i la buna funcionare a autoritilor publice. n acest scop, Preedintele exercit funcia de mediere ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate. Numirea GuvernuluiPreedintele Romniei desemneaza un candidat pentru funcia de prim-ministru i numete Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de Parlament. n caz de remaniere guvernamental sau de vacana a postului, Presedintele revoc i numete, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Preedintele Romniei va putea revoca i numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobrii Parlamentului acordat la propunerea primului-ministru. Primul-ministru, minitrii i ceilali membri ai Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Romniei, jurmntul de credin. Preedintele Romniei nu l poate revoca pe primul-ministru.Dac primul-ministru i pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepia revocrii, sau este n imposibilitate de a-i exercita atribuiile, Preedintele Romniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a ndeplini atribuiile primului-ministru pn la formarea noului Guvern. Consultarea GuvernuluiPreedintele Romniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente i de importan deosebit. Participarea la edinele GuvernuluiPreedintele Romniei poate lua parte la edintele Guvernului n care se dezbat probleme de interes naional privind politca externa, aprarea tarii, asigurarea ordinii publice i, la cererea primului-ministru, n alte situaii. Preedintele Romniei prezideaz edintele Guvernului la care particip.MesajePreedintele Romniei adreseaz Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naiunii. Promulgarea legilorLegea se trimite, spre promulgare, Preedintelui Romniei. Promulgarea se face n termen de cel mult 20 de zile de la primire. nainte de promulgare, Preedintele poate cere Parlamentului, o singur dat, reexaminarea legii. Dac Preedintele a cerut reexaminarea legii ori dac s-a cerut verificarea constituionalitii ei, promulgarea se face n cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dup reexaminare sau de la primirea deciziei Curii Constituionale, prin care i s-a confirmat constituionalitatea. (Articolul 77 - Constituia Romniei) Dizolvarea ParlamentuluiDup consultarea preedintilor celor doua Camere i a liderilor grupurilor parlamentare, Preedintele Romniei poate s dizolve Parlamentul, dac acesta nu a acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de la prima solicitare i numai dup respingerea a cel putin dou solicitari de nvestitur. n cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singur data. Parlamentul nu poate fi dizolvat n ultimile ase luni ale mandatului Preedintelui Romniei i nici n timpul strii de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgen. ReferendumulPreedintele Romniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului s-i exprime, prin referendum, voina cu privire la probleme de interes naional. Preedintele ncheie tratate internaionale n numele Romniei, negociate de Guvern, i le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate i acorduri internaionale se ncheie, se aprob sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. Preedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaz i recheam reprezentanii diplomatici ai Romniei i aprob nfiinarea, desfiinarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanii diplomatici ai altor state sunt acreditai pe lng Preedintele Romniei. Aribuii n domeniul aprriiPreedintele Romniei este comandantul forelor armate i ndeplinete funcia de preedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii. El poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor armate. Numai n cazuri excepionale, hotarrea Preedintelui se supune ulterior aprarii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare. n caz de agresiune armat mpotriva rii, Preedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii i le aduce nentrziat la cunotina Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afla n sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declanarea agresiunii. Msuri excepionalePreedintele Romniei, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen, n ntreaga ar ori n unele uniti administrativ-teritoriale i solicita Parlamentului ncuviinarea msurii adoptate, n cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n cel mult 48 de ore de la ntiinarea strii de asediu sau a strii de urgen i funcioneaz pe toat durata acestora. Preedintele Romniei ndeplinete i urmtoarele atribuii: a) confer decoraii i titluri de onoare; b) acord gradele de mareal, de general i de amiral; c) numete n funcii publice, n condiiile prevzute de lege; d) acord graierea individual.

2.2. Condiiile candidaturii pentru aceast funcie:Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.Propunerile se fac in scris si vor fi primite numai daca:- sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul independent;- cuprind prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida;- sunt insotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat, de declaratia de avere, de o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale, privindapartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, precum si de lista sau listele sustinatorilor, al caror numar nu poate fi mai mic de 200.000 de alegatori.Lista sustinatorilor este un act public, sub sanctiunea prevazuta de Art. 292 din Codul penal. Lista sau listele sustinatorilor trebuie sa cuprinda data alegerilor, prenumele si numele candidatului, precum si prenumele si numele, data nasterii, adresa, denumirea, seria si numarul actului de identitate si semnatura alegatorilor care sustin candidatura. In finalul listei persoana care a intocmit-o este obligata sa faca o declaratie pe propria raspundere prin care sa ateste veridicitatea semnaturilor sustinatorilor. Modelul listei sustinatorilor si al declaratiei pe propria raspundere sunt prevazute in anexa nr.1 .Propunerea de candidatura se depune si se inregistreaza la Biroul Electoral Central in 4 exemplare, un exemplar original si 3 copii. Exemplarul original si o copie se pastreaza la Biroul Electoral Central, un altul se inainteaza la Curtea Constitutionala, iar al patrulea, certificat de presedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului.Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute la Art. 37 din Constitutie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Presedinte al Romaniei.

2.3. Sistemul de votare:Scrutinul uninominal nseamn c ntr-o circumscripie electoral se alege un singur mandat, iar alegtorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat ntr-un singur tur (denumirea tiinific este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal ntr-un singur tur, situaie n care candidatul care obine cele mai multe voturi, indiferent de numrul acestora, este declarat ctigtor) sau n dou tururi (caz n care este necesar obinerea majoritii absolute a voturilor exprimate; dac o asemenea majoritate nu este ntrunit, se organizeaz un al doilea tur n care majoritatea simpl este suficient). O alternativ a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. n circumscripii electorale cu numai un loc, votanii trebuie s pun pe buletinul de vot toi candidaii n ordinea descresctoare a preferinei. Cel care ntrunete majoritatea absolut ca prim preferin este ales ctigtor.2.4. Modalitatea de selecie:Preedintele Romniei este ales prin votul direct al cetenilor, n sistem de vot majoritar, n dou tururi de scrutin. Durata mandatului Preedintelui este de cinci ani, iar numrul maxim de mandate care poate fi obinut este de dou.

3. Prezentarea campaniei electorale, identificarea i analiza elementelor caracteristice comunicrii politice

3. 1. Activitile de comunicare i mesajul general al campaniei:

Mesajul general al campaniei a fost un strigt de lupt al ntregii ri HAI ROMANIA!, acesta fiind i sloganul campaniei prezideniale din 2009 a candidatului independent Sorin Oprescu.Dup cum spune chiar el este cel mai puternic strigat de lupta al acestui popor. Este atunci cand iti strangi pumnul in dinti, sari ca ars din fotoliu si iesi in strada si te imbratisezi cu oameni necunoscuti si te bucuri impreuna cu ei ca Romania, Romania ta si a lor, Romania noastra a castigat.

3.1.1. Analiza axei comunicrii i a sloganului:Din punctul meu de vedere sloganul din aceast campanie face trimitere la echipa Romnia, o echip n care rolul antrenor se vrea a fi ocupat de Sorin Oprescu. Este un mesaj de mbrbtare, de trezire a spiritului de echip, venit de la un om sigur i determinat s ctige meciul decisiv.

3.1.2. Prezentarea i analiza strategiei de comunicare:Accentul nu a mai czut pe dezbaterile televizate, i mass-media nu a fost, ca la toate celelalte campanii anterioare, canalul principal. Care este explicaia? Dou tendine importante s-au manifestat n ultimiipatru ani n plan social i au schimbat foarte mult contextul lupteielectorale, fornd strategiile de comunicare politic utilizate pn atunci s se adapteze. Prima a fost familiarizarea electorilor cu utilizarea Internetului i migrarea unor audiene dinspremainstream media spre new media. Aceasta a detronat televiziunea din poziia de regin a mediilor n favoarea unui echilibru instabil: televiziune versus spaiu virtual de comunicare. A doua tendin este dezinteresul manifest al electoratului romnesc pentru fenomenul politic: scepticismul i absenteismul politic s-au generalizat. Aceste dou curente au obligat proiectaniide campanii s conceap strategii extrem de bine orientate. De exemplu, n spaiul virtual nu s-a investit foarte multe resurse n crearea i meninerea site-urilor partidelor politice, ci mai degrab n blogurile candidailor, publicul int al acestora fiind format din bloggeri (public competent i nc activ politic). Pentru mediul rural ns, s-a ales ca i canal publicitatea direct,comunicarea fa-n-fa cu alegtorii, utilizndu-se i promoiile, mici obiecte utile fcute cadou.3.1.3. Prezentarea canalelor de comunicare utilizate:Cel mai utilizat canal de comunicare pentru susinearea candidaturii lui Sorin Oprescu a fost internetul i anume site-urile, reelele de socializare sau blogurile pentru a-i prezenta programele politice i aciunile din campanie.Unul din mijloacele de comunicare a fost chiar site-ul oficial al candidatului nsoit de sloganul campaniei, unde simpatizanii puteau gsi informaii de ultim or, cu privire la candidatura lui Sorin Oprescu. Site: sorinoprescu.ro Hai Romnia!Un alt canal de comunicare a fost mass-media, prin intermediul cruia s-au publicat informaii, au fost dezbtute subiecte n ceea ce privete candidatura acestuia sau nsui Sorin Oprescu a ieit n faa cetenilor pentru a transmite mesaje de interes public sau pentru a-i ironiza pe opozaii si.Una din afirmaiile sale aprute n Jurnalul Naional 8 noiembrie 2009 l-a plasat pe actualul preedinte, Traian Bsescu n postura de ppuar iar pe Mircea Geoan n rolul de marionet: Bsescu l vrea pe Geoan n turul 2, probabil s se asigure c l va vedea dansnd lambada.

3.2. Oferta electoral: Dei plecat de la o poziie bun n sondaje, Sorin Oprescu este ieit practic din curs, contnd doar din perspectiva negocierilor pentru voturile din turul doi. Important, deci. Strategia independentului n lupta cu sistemul nu a mai avut succesul scontat, ntr-o competiie n care toi candidaii se raporteaz, ntr-un fel sau altul, exact la acelai lucru. Oprescu poart povara unui an de proiecte aiuritoare ntr-un Bucureti rmas neschimbat, a amplificrii imaginii de neseriozitate i incompeten. n plus, campania a fost moale, fr gselniele la care ne-am fi ateptat, cu atacuri concentrate, n prima etap, tot pe Bsescu i mai puin pe PSD. Se remarc o schimbare de strategie de ultim moment, acuzele aduse lui Geoan fiind deosebit de virulente, dar ele ar putea veni prea trziu ca s mai rup din votanii acestuia. Primarul Capitalei conteaz doar n aranjamentul turului doi, prin mesajul pe care l va lansa ctre propriul electorat i prin voturile, multe sau puine, pe care le-ar putea bga n sacul unuia sau altuia. Poziionarea primarului n raport cu PSD i PD-L las loc oricrei posibiliti, iar sloganul Hai, Romnia ar putea s fie receptat uniform de ctre toat galeria.

3.2.1. Oferta propriu-zis: proiecte i propuneri de legi, promisiuni i perspective:Candidatul indepedent la prezidentiale voia sa realizeze un program de sprijin pentru cei care au luat credite si nu le pot plati, care sa presupuna o pasuire pentru o perioada de un an.Oprescu promitea, la Antena 3, si ca TVA va ramane la valoarea de 19%, insa spera sa obtina o scadere a taxei la alimentele de baza."Astea trebuie sa le faca un prim-ministru, dar despre asta as discuta la modul general cu el", spune edilul Capitalei, care a adaugat ca obligatoriu omul pe care il vede in fruntea Executivului este tot un indepedent, care sa isi faca o echipa de profesionisti.In plus, Oprescu avea in vedere un plan de finantare a Sanatatii, sistem despre care spune ca a fost mereu subfinantat. La fel si pentru Agricultura.Sorin Oprescu avea si o idee juridica in program - voia sa modifice Codul Penal, astfel incat sa existe circumstante agravante pentru cei care ocupa functii publice in cazul infractiunilor de coruptie, cu cat e mai sus postul, cu atat pedeapsa sa fie mai mare.In ceea ce priveste mediul de afaceri, Sorin Oprescu avea in vedere introducerea unui program social ca in Germania, prin care persoanelor care au venituri de peste 500.000 de euro din activitati economice sa li se ia un procent anual din profit pentru finantarea programelor de protectie sociala.Insa, pentru a nu-i supara pe investitori, Oprescu spunea ca va sustine si facilitati pentru cei care creeaza locuri noi de munca.In materie de politica externa, Oprescu voia sa respecte angajamentele luate in relatiile euro-atlantice, insa spunea ca vrea sa reia si colaborarea cu Rusia, "care a fost uitata", "de la pietele de desfacere pana la colaborarea economico-culturala".

3.2.2. Identificarea categoriilor de public vizate i analiza mesajelor specifice pentru fiecare dintre acestea:Sorin Oprescu a ncercat s se adreseze unui public ct mai larg, acest fapt reiese din promisiunile pe care el le-a fcut i care nu s-au axat exclusiv pe anumite categorii de vrst, ncercnd s cuprind necesitile ntregii naiuni, fcnd apel la sigurana populaiei att la nivel de nevoi fundamentale ct i la sigurana individului n spaiul public. Astfel candidatul le acord o a 2-a ans celor care au fcut credite i nu le mai pot plti.Doctor fiind, Sorin Oprescu, avea in vedere i un plan de finanare a sistemului de snttate, din nou acesta viznd ntreaga societate a Romniei.

3.2.3. Identificarea i analiza materialelor electorale de suport:

Stick-ere cu numele i poza candidatul:

Afiul campaniei nsoit de sloganul campaniei i poza candidatului:

Afilierea cu nume sonore din industria muzical, avnd ca scop atragerea unui public int:

3.3. Desfurarea campaniei: 3.3.1. Identificarea i analiza principalelor activiti de comunicare ale campaniei:Consultanii politici spun c folosirea platformei web 2.0 ca instrument, dar i ca strategie politic integrat pentru a ctiga alegerile poate fi factorul decisiv ntr-o campanie electoral. Bogdan Naumovici, manager la 23 Communication Ideas, se consider un manager cu experien n marketingul politic, el fiind cel care s-a ocupat de campania lui Cozmin Gu. Rezultatul: pn la urm tot Oprescu a ieit nvingtor, majoritatea alegtorilor din Bucureti au fost vrstnici, iar Gu n-a primit dect aproximativ 5% din voturi, n pofida faptului ca a beneficiat de o campanie masiv adresat tinerilor pe net, iar Oprescu nu a fost vizibil pe Internet.Se pare c tehnologia avanseaz, oamenii se adapteaz dar alegerile, chiar i n era digital, se ctig tot cu sacoa i plicul, drept dovad la campania prezidenial din 2009, Sorin Oprescu a fost vizibil i pe Internet prin intermediul site-ului de campanie www.sorinoprescu.ro , dar nu a fost suficient pentru a iei nvingtor.

3.3.2. Identificarea i analiza principalelor activiti de teren ale campaniei:Programul de Reabilitare a Infrastructurii Educationale, Sorin Oprescu a vizitat coala de muzica nr.3 din Str. Stirbei Voda care face parte din acest program, de asemenea, primarul general s-a ntlnit cu ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuinelor, Laszlo Borbely, la blocurile SITRACO din Piaa Naiunilor Unite pentru preluarea locuinelor de necesitate.Sorin Oprescu a organizat multiple ntlniri cu susintorii si menite s atrag ct mai mulisimpatizani. ntlnirile au avut loc n diferite zone ale capitalei, ncepnd de la metrou pn la concerte organizate pentru promovarea candidaturii acestuia.

3.3.3. Identificarea asocierilor i a principalilor susinatori ai campaniei:Pentru susinerea lui Sorin Oprescu la preedinia Romaniei au luat parte: Gheorghe Iliescu, fostul director comercial al CE Rovinari, face parte din Comitetul de sprijin, la nivel naional. Adrian Ragnar Thiess este coordonator al campaniei electorale a lui Sorin Oprescu si, in acelasi timp, subaltern al lui Vasile Blaga in PD-L Doctorul Constantin Buza a fost coleg de facultate cu Sorin Oprescu, acesta fiind unul dintre elementele care a contat pentru acceptarea propunerii de a fi conducatorul campaniei electorale printre vrnceni pentru medicul independent Oprescu.

3.4. Vizibilitate media:3.4.1. prezena candidatului/candidailor n media:Dup unele statistici, il gsim clasat pe candidatul independent Sorin Oprescu pe locul 3, avnd cumulate 7 apariii: la TVR 1 (3), iar la Antena 3 i Realitatea TV, cte 2, fiind detronat de ctre Traian Bsescu (locul 2) i Crin Antonescu (locul 1).3.4.2. feed-backul media: Feed-backul candidaturii lui Sorin Oprescu nu s-a lsat ateptat, multe articole au fost publicate pentru a-l discredita pe acesta. Gurile rele menionnd activiatea lui ca primar al capitalei, ca fiind una mediocr i c doctorul Oprescu n-ar fi pregtit pentru cea mai nalt funcie din stat. Au fost ns i persoane care au salutat candidatura ca independent a lui Sorin Oprescu i au fcut prognosticuri in favoarea edilului.

4. CONCLUZIISorin Oprescu s-a nscris n cursa pentru Cotroceni cu 400.215 semnturi de susinere, iar la alegeri a obinut 309.764 voturi, reprezentnd 3.18% din ntregul numr de votani.Costurile de campanie pentru susinerea candidaturii lui Sorin Oprescu s-au ridicat la 387.370 lei, n condiiile n care opozanii si au investit de 7 ori mai mult n promovarea campaniei.

Ideea sloganului Hai ROMNIA i a mesajului general al campaniei mi s-au parut potrivite pentru postura de indepentent din care Sorin Oprescu a candidat, romnii fiind familiarizai cu acest ndemn de la diferitele competiii sportive, trezind n ei spiritul de lupt i de schimbare n bine. Practic asta a i vrut Sorin Oprescu s fie, un antrenor pentru Romnia.Chiar dac activitatea de primar nu l-a recomandat pentru postul de preedinte de stat, a reuit datorit carismei i stilului su populist s se claseze pe locul 4 n aceast campanie electoral, astfel ctignd mai mult notorietate.

Bibliografie:1. BECIU, Camelia, Comunicarea politic, Bucureti, editura Comunicare.ro, 20022. BECIU, Camelia, Politica discursiv. Practici politice ntr-o campanie electoral, Iai, editura Polirom, 2000

Surse web:

1. www.google.ro2. www.jurnalul.ro3. www.gandul.ro4. www.evz.ro5. www.apd.ro/files/publicatii/Raport_Prezidentiale_2009.pdf6. www.revista22.ro7. www.ziare.com

4