REABILITAREA SUBSOLURILOR �I A ELEMENTELOR

SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUC�II

Faza 1: Raport I – Prevederi generale. Expertizare tehnic�.

Proiectarea lucr�rilor de reabilitare (Anexe)

Contract: 502/2011

Beneficiar: MDRT

Director General INCD URBAN - INCERC,

conf.univ.dr.arh.Vasile Mei�� ____________________________________________________

Director �tiin�ific Construc�ii INCD URBAN-INCERC,

dr.ing.Emil Sever Georgescu ____________________________________________________

Director Sucursal� INCERC Bucure�ti,

ing.Claudiu Matei __________________________________________________________

�ef Sec�ie – Chimia Construc�iilor �i Protec�ia Mediului,

dr.ing.Irina Popa __________________________________________________________

�ef Proiect,

conf.univ.dr.arh.Vasile Mei�� ____________________________________________________

ing.Sergiu Melinte __________________________________________________________

- ianuarie 2012 -

2

Grupul de lucru: Lider de asocia�ie INCD „URBAN-INCERC”, Sucursala INCERC Bucure�ti

conf.univ.dr.arh.Vasile Mei�� ....

ing.CS II Aristide Sergiu Melinte ....

arh.CS II Vincen�iu Tom ....

arh.CS II Eugen Silviu Lucian Popescu ....

ing.CS II Silviana Ursu ....

ing.CS III Melinte Mariana ....

tehn.Cristian Arsene ....

planif.Profira Barbu Pârvu ....

tehn.Victorina Sasu ....

tehn.Nicolae Dorneanu ....

dr.ing.Horia Petran ....

dr.ing.Cristian Petcu ....

ing.CS Iulian Clit� ....

teh.Cocea Stelu�a ....

Asociat ICECON SA

dr.ing.Adrian �abrea ....

ing.Sorin Adrian Popa ....

ing.Marinela Ghi�� ....

ing.Mircea Marian Arsene ....

ing.Dan Ion ....

dr.ing.CS I Ioan Pepenar ....

3

CUPRINS

Pag. Nr.

1 – PREVEDERI GENERALE ........................................ 1

1.2 Obiect ....................................... 1

1.3 Domeniul de aplicare ....................................... 1

1.4 Referin�e principale ....................................... 1

1.5 Terminologie ....................................... 1

2 – ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR �I A ELEMENTELOR SUBTERANE ......................................... 3

2.1 Expertizarea tehnic� a st�rii construc�iei �i a caracteristicilor amplasamentului 3

2.2 Sisteme de reabilitare ale subsolurilor �i a elementelor subterane existente....... 15

2.3 Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare ale subsolurilor �i a

elementelor subterane existente ......................................... 17

3 – PROIECTAREA LUCR�RILOR DE REABILITARE ............ 22

3.1 Condi�ii generale ......................................... 22

3.2 Condi�ii de calitate asigurate prin proiectare, corespunz�toare cerin�elor

esen�iale (conform Legea 10/1995 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare)... 23

3.3 Condi�ii particulare privind proiectarea. Elemente definitorii în alegerea

ansamblului de m�suri pentru reabilitare ........................................ 25

3.4 Solu�ii constructive de principiu �i detalii caracteristice .................................... 40

Anexa 1 Lista principalelor reglement�ri tehnice �i standarde na�ionale avute în vedere

la elaborarea lucr�rii ......................................... 49

1. PREVEDERI GENERALE 1.1.Obiect

Prezenta lucrare se refer� la proiectarea �i executarea lucr�rilor de reabilitare a subsolurilor �i a elementelor subterane existente din punct de vedere al asigur�rii izola�iei hidrofuge �i termice �i cuprinde:

- definirea etapelor procedurii de expertizare tehnic� a subsolurilor �i a elementelor în contact cu solul, susceptibile de a fi afectate de umiditatea din sol datorit� lipsei protec�iilor adecvate;

- prezentarea structurilor constructive utilizate preponderent la realizarea subsolurilor cl�dirilor actuale civile �i de produc�ie cu regim normal de exploatare;

- proiectarea lucr�rilor de reabilitare pentru asigurarea cerin�elor esen�iale ale utilizatorilor,

- elaborarea de recomand�ri cu privire la alegerea produselor hidroizolante �i termoizolante;

- prezentarea solu�iilor cadru pentru combaterea �i eliminarea igrasiei precum �i pentru izolarea hidrofug� sau termohidrofug� a cl�dirilor.

1.2.Domeniul de aplicare

Prevederile prezentei propuneri de reglementare tehnic� se refer� la reabilitarea subsolurilor �i a elementelor subterane hidroizolate aferente cl�dirilor civile �i de produc�ie cu regim normal de exploatare (temperaturi ale aerului interior cuprinse intre + 50C �i + 400C �i umidit��i relative ale aerului interior mai mici de 60%).

Nu fac obiectul prezentei lucr�ri elementele subterane ale construc�iilor speciale (bunc�re, tancuri de depozitare pentru lichide, galerii subterane pentru re�ele tehnice edilitare, etc.) precum �i ale lucr�rilor de art� (tuneluri, galerii de metrou, etc.).

1.3.Referin�e principale

Prezenta lucrare s-a elaborat pe baza documenta�iilor firmelor din domeniu tehnologiilor de asanare sau producere a materialelor hidro �i termoizolante, înscriindu-se în cadrul legislativ �i respectând reglement�rile tehnice �i standardele în vigoare indicate în anex�.

1.4.Terminologie

1) CTS – cota terenului sistematizat – nivelul p�mântului din exteriorul cl�dirii rezultat dup� executarea sistematiz�rii pe vertical�;

2) NHM – nivelul hidrostatic maxim – cota superioar� maxim� la care poate ajunge stratul de ap� freatic�;

3) expertizare tehnic� a unui subsol/element de construc�ie subteran – activitate desf��urat� sub coordonarea unui expert tehnic atestat de MDRT pentru cerin�a supus� expertizei, care presupune efectuarea de inspec�ii, incerc�ri “ín situ” sau pe probe extrase din alc�tuirea elementelor de construc�ie ale subsolului �i calcule în vederea evalu�rii performan�elor fizico-mecanice ale produselor din alc�tuirea elementului de construc�ie, ale elementului de construc�ie în ansamblu precum �i a stabilirii nivelului în care construc�ia in ansamblu satisface cerin�ele esen�iale ale utilizatorilor, stabilite prin reglement�rile tehnice în vigoare;

4) subsol – spa�iu utilizabil, din componen�a unei cl�diri, dispus total sau par�ial sub CTS, pe unul sau mai multe niveluri, cu aria construit� egal� (subsol general), mai mic� (subsol par�ial) sau mai mare (subsol extins) decât aria construit� a ansamblului cl�dirii;

2

5) element de construc�ie subteran – element de construc�ie îngropat total sau par�ial în teren. Un element de construc�ie vertical se consider� ca element de construc�ie subteran dac� este în contact cu terenul pe o în�l�ime de cel pu�in 2/3 din în�l�imea total�.

6) element de construc�ie hidroizolat – element de construc�ie, orizontal, vertical sau înclinat, care are în alc�tuire un strat realizat dintr-un produs/din produse hidroizolante, având ca utilizare preconizat� protec�ia împotriva apei subterane (cu sau f�r� presiune) �i umidit��ii solului.

7) igrasie – fenomen natural de impregnare cu ap� a structurii materialelor din elementele de construc�ie prin ascensiune capilar�;

8) ascensiune capilar� – fenomen, produs în structura unui corp poros (zid�rie de c�r�mid�, �.a.), care induce o deplasare ascendent� a apei contrar� mi�c�rii descendente datorate gravita�iei;

9) sistem electro-osmotic – metod� de contracarare a fenomenului de ascensiune a apei prin capilaritate prin introducerea în zidurile afectate de umiditate a unui curent electric;

10) deteriorare (degradare, depreciere, stricare) – efectul ac�iunii agen�ilor agresivi care se manifest� prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor din alc�tuirea unui element constructiv;

11) eflorescen�� – depunere pulverulent� sub form� de benzi sau pete, vizibile pe suprafa�a elementelor de construc�ie, datorit� migr�rii s�rurilor din structura acestora sub ac�iunea de dizolvare, transport �i evaporare a apei;

12) impregnare – opera�iune de introducere a unei substan�e lichide în structura unui material/element de construc�ie în vederea m�ririi rezisten�ei acestuia la ap�, foc sau atac biologic;

13) injectare – procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs pentru impregnarea unui element de construc�ie sau realizarea unui strat izolant între partea subteran� a acestuia �i umplutura de p�mânt adiacent�;

14) hidrofobizare – tratament aplicat unui material cu scopul de a reduce capacitatea sa de absorb�ie a apei;

15) peliculizare – aplicarea unui produs lichid pe suprafa�a unui element de construc�ie în vederea m�ririi rezisten�ei acestuia la atacul diver�ilor agen�i agresivi;

16) sistem de drenare – ansamblu de lucr�ri specifice executate cu scopul de a colecta, conduce �i îndep�rta apa de infiltra�ie precum �i de a sc�dea nivelul pânzei freatice din zona subsolurilor pentru reducerea presiunii acesteia asupra hidroizola�iei construc�iei;

17) dren – element al unui sistem care absoarbe, filtreaz� �i dirijeaz� apa subteran�, m�rind viteza de deplasare a acesteia în scopul evacu�rii rapide a excesului de ap� din zona adiacent� subsolurilor;.

18) friabil (�) – însu�ire negativ� a materialelor, datorat� ac�iunii agresive a apei �i a compu�ilor chimici, caracterizat� prin sf�râmarea / dezagregarea foarte u�oar�;

19) asanare – desecare, secare – înl�turarea apelor în exces pentru ca o construc�ie sau teren s� devin� salubru.

3

2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR �I A ELEMENTELOR SUBTERANE

2.1.Expertizarea tehnic� a st�rii construc�iei �i a caracteristicilor amplasamentului 2.1.1. Generalit��i – prezentarea sistemelor constructive de realizare a subsolurilor existente

Sistemele constructive predominante, utilizate pe scar� larg� în România la realizarea subsolurilor cl�dirilor civile �i de produc�ie cu regim normal de exploatare, au fost alese, în general, în func�ie de: - solu�ia adoptat� pentru structura de rezisten�� a cl�dirii - func�ionalitatea subsolului - progresul tehnologic �i mecanizarea lucr�rilor de construc�ii 1. Cl�dirile cu vechime mai mare de 100 ani

La cl�dirile având în prezent o vechime mai mare de 100 de ani, solu�ia constructiv� a depins de materialele de construc�ie disponibile în acel moment.

Astfel, în mediul urban, au fost utilizate materiale de construc�ii manufacturate, de tipul c�r�mizilor ceramice pline arse, cherestea din lemn, profile metalice laminate la cald (în special, cu sec�iuni de tip “I”, “U” sau profil de �in� de cale ferat�).

Aceste materiale au fost utilizate astfel: - produsele ceramice arse, atât la execu�ia funda�iilor directe cât �i a pere�ilor subsolului, care

în general, sunt inclu�i în structura de rezisten�� a cl�dirii; la cl�dirile foarte vechi, plan�eul peste subsol are ca element de construc�ie cu rol structural arcul din zid�rie;

- cheresteaua din lemn (de regul� din esen�� tare) a fost utilizat� la realizarea plan�eului peste subsol;

- profilele metalice laminate la cald au fost utilizate pentru realizarea grinzilor de plan�eu, de regul� pentru deschideri mari (cca. 5 … 6 metri), în spa�iul liber dintre grinzi fiind inserate bol�i din c�r�mid�

Subsolurile au func�iunea atât de locuit (caz în care pere�ii subsolului au �i o parte suprateran�, în care sunt amplasate ferestre) sau de depozitare.

Elementele de construc�ie ale subsolurilor, pere�ii �i uneori pardoseala, au izola�ie hidrofug�. Izola�ie termic� are numai plan�eul peste subsol, sub form� de de�euri ceramice, dispuse

între grinzile plan�eului. La pere�i, izola�ia termic� este asigurat� numai prin grosimea zid�riei exterioare, care în

multe cazuri, mai ales la cl�dirile etajate, are o grosime mai mare de 50 cm. În mediul rural, pere�ii subsolului au fost realiza�i din materiale locale, respectiv piatr�. Plan�eele peste subsol au fost realizate preponderent din lemn de r��inoase. Mortarul de leg�tur� al blocurilor de zid�rie, de regul� este pe baz� de var nisip. Din aceast�

cauz�, elementele de zid�rie permit difuzia apei �i umidit��ii p�mântului, in special �i ca efect al nefunc�ionalit��ii stratului hidroizolant din cauza uzurii fizice.

2. Cl�dirile cu vechime între 60 �i 100 ani Elementul de noutate care apare la acest tip de cl�diri îl reprezint� realizarea plan�eelor

peste subsol din beton armat precum �i a funda�iilor din beton. Din punct de vedere al comport�rii în exploatare, funda�iile din beton au îmbun�t��it

impermeabilitatea, ca urmare a compactit��ii mult mai bune a betonului în raport cu mortarul de var-nisip cu care sunt legate blocurile de zid�rie.

Pere�ii subsolului au fost realiza�i, de regul�, tot din zid�rie, în cele mai multe cazuri cu rol structural.

Subsolurile, chiar si cele locuibile, nu erau termoizolate suplimentar, izolarea termic� fiind realizat� de grosimea zid�riei, care de regul�, are cel pu�in 42 de cm.

4

3. Cl�dirile cu vechime mai mic� de 60 de ani

În aceast� perioad�, România a avut cel mai mare ritm de dezvoltare a sectorului construc�iilor �i produselor pentru construc�ii. Astfel, aceast� etap� reprezint� perioada dezvolt�rii tehnologiei prepar�rii �i punerii în oper� a betonului, industrializ�rii lucr�rilor de construc�ii, tipiz�rii �i prefabric�rii elementelor de construc�ie �i cl�dirilor. Tot în aceast� perioad� s-a pus accent pe utilizarea intensiv� a terenurilor intravilane, astfel încât majoritatea construc�iilor au un regim de în�l�ime mai mare de 5 niveluri.

Ca urmare a num�rului mare de unit��i func�ionale concentrate într-o singur� cl�dire, realizarea de subsoluri a devenit absolut necesar�, în special pentru func�ionalitatea tehnic� a acestora, în ele amplasându-se traseele pentru distribu�ia orizontal� �i vertical� a utilit��ilor.

Subsolurile realizate au pere�ii din beton armat, �i numai în foarte pu�ine cazuri din cadre din beton armat cu zid�rie de umplutur�. Pere�ii din beton armat au fost realiza�i preponderent în solu�ie monolit�, �i numai uneori din panouri prefabricate.

De asemenea, funda�iile �i pl�cile pe care reazem� pardoseala subsolului au fost realizate în variant� monolit�. Pl�cile peste subsol au fost realizate, de regul�, din panouri mari prefabricate.

Pere�ii au fost prev�zu�i cu hidroizola�ii orizontale �i verticale, realizate de regul� din foi bitumate lipite cu bitum aplicat la cald.

Pere�ii, pardoseala �i placa peste subsol, în general nu au fost prev�zute, prin proiect, cu izola�ie termic�.

Dup� anul 1984, atât pl�cile peste subsol cât �i zona suprateran� a pere�ilor de subsol au fost izolate termic, de regul� cu un strat de beton celular autoclavizat cu grosimea de 15 cm.

În ceea ce prive�te comportarea în exploatare, pere�ii de subsol realiza�i din beton armat au avut comportarea cea mai bun� cu privire la ascensiunea capilar� a apei subterane f�r� presiune.

Degrad�rile semnalate la astfel de subsoluri s-au datorat acumul�rii apei ca urmare a neetan�eit��ii elementelor de instala�ii, înfund�rii canaliz�rii sau infiltra�iilor de ap� prin pardoseal�. De regul� pardoseala subsolului nu a fost prev�zut� cu hidroizola�ie, singura protec�ie reprezentând-o stratul de pietri� de rupere a capilarit��ii.

2.1.2. Analizarea cauzelor �i tipurilor de daune întâlnite la subsolurile �i elementele de construc�ie în contact cu apa

Principalele cauze ale apari�iei umidit��ii în elementele de construc�ie aferente subsolului (pere�i subterani, funda�ii, pl�ci, socluri, plan�ee) sau parterului (pl�ci pe sol, pere�i interiori sau exteriori, funda�ii,soclu) sunt urm�toarele:

1. deteriorarea sau inexisten�a componentei cu rol de izola�ie hidrofug�; 2. ridicarea nivelului �i sc�derea vitezei de curgere a apei din pânza freatic�; 3. prezen�a constant� �i cumulat� a apei provenit� din precipita�iile atmosferice (z�pad� �i

ploaie) care ac�ioneaz� prin: a. udarea direct� sau stropirea suprafe�elor exterioare; b. cre�terea umidit��ii solului �i implicit a presiunii apelor de infiltra�ie asupra

elementelor subterane;

4. producerea în interior a fenomenului de condensare datorit�: a. lipsei de permeabilitate a elementelor de construc�ie la trecerea vaporilor de ap�; b. inexisten�ei unui sistem de ventilare adecvat; c. lipsei unei izola�ii termice fa�� de: exterior, teren �i spa�iile reci adiacente; d. existen�a unei surse permanente de ap� (infiltra�ii) sau de vapori de ap�.

5

5. defec�iuni ale instala�iilor de ap�, canalizare, termice sau pluviale.

Prezen�a apei în elementele de construc�ie induce urm�toarele efecte negative nu mumai asupra calit��ii construc�iei cât �i spa�iului aferent al acesteia:

1. afectarea comportamentului static al ansamblului cl�dirii prin reducerea rezisten�ei mecanice a infrastructurii;

2. alterarea produselor componente prin procesele chimice �i biologice declan�ate care afecteaz� aspectul �i coeziunea straturilor superficiale (culoarea, luciul, granula�ia, adezivitatea), dar �i structura intern� a acestora (fisuri, cr�p�turi, oxid�ri, etc.);

3. reducerea capacit��ii de izolare termic� a pere�ilor care favorizeaz� producerea condesului, dezvoltarea de micro flor� �i faun� specific�, precum �i cre�terea umidit��ii relative a aerului de la interior dincolo de limitele igienic acceptabile.

2.1.3. Diagnosticarea st�rii construc�iei existente – prelevarea probelor �i stabilirea cauzelor

degrad�rilor datorate infiltra�iilor apei

Diagnosticarea st�rii construc�iei constituie o parte a expertizei tehnice care are în vedere evaluarea modului de comportare în timp precum �i identificarea degrad�rilor �i deficien�elor ap�rute in decursul exploat�rii.

Elementele de construc�ie aferente construc�iilor supraterane sau subsolurilor/demisolurilor

�i care fac obiectul analizei din cadrul ac�iunii de reabilitare, sunt: a. pere�ii, inclusiv soclul, de pe conturul exterior al subsolurilor par�ial sau complet

în contact cu p�mântul; b. pere�ii interiori ai subsolurilor; c. pl�cile pe sol sau pardoselile amplasate, la CTS sau peste acest nivel, pe straturi

de umplutur�; d. pl�cile de la partea inferioar� a subsolurilor/demisolurilor; e. plan�eele de la partea superioar� a spa�iilor subterane acoperite cu p�mânt sau

utilizate ca suport pentru structuri circulabile pietonal sau auto; f. pere�ii exteriori �i interiori ai parterului sau a altor niveluri afectate de umiditate; g. funda�iile pere�ilor exteriori �i interiori ai cl�dirilor cu sau f�r� subsol/demisol.

Expertizarea tehnic� a unui subsol (incluzând aici atât elementele subterane precum �i cele

supraterane, adiacente, afectate de umiditate) presupune, în principal, efectuarea urm�toarelor activit��i:

1. inspec�ia vizual� a subsolului; 2. inspec�ia vecin�t��ilor subsolului; 3. discu�ii cu utilizatorii/proprietarii spa�iilor de la subsol; 4. studierea proiectului; 5. evaluarea perioadei în care a fost executat� cl�direa al c�rui subsol este expertizat tehnic �i a performan�elor normate prin reglement�rile tehnice valabile în acea perioad�;

6. efectuarea de încerc�ri; 7. evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie subterane; 8. evaluarea cauzelor probabile ale degrad�rilor/defectelor semnalate; 9. elaborarea referatului cu concluzii tehnice; 10. elaborarea referatului tehnic cu privire la solu�iile de reabilitare a subsolului

6

1. Efectuarea observa�iilor vizuale

a. Inspec�ia vizual� are un rol deosebit de important in ceea ce prive�te comportarea în exploatare a elementelor constructive ale subsolului, intrucât pune în eviden�� degrad�rile �i de cele mai multe ori ofer� informa�ii cu privire la localizarea surselor care au favorizat sau contribuit în mod direct la apari�ia degrad�rilor/defectelor.

b. La inspec�ia vizual� a unui subsol se va urm�ri în special:

- dac� pe suprafa�a elementelor de construc�ie sunt vizibile fisuri; - dac� stratul de finisaj are culoare uniform�; suprafe�ele la care culoarea difer� sunt

susceptibile de a fi afectate de umiditate; - dac� stratul de finisaj este c�zut sau desprins (o aderen�� sc�zut� a stratului de finisaj se

poate sesiza prin cioc�nire u�oar�, dac� sunetul nu este clar, suprafa�a respectiv� este neaderent�);

- dac� suprafa�a este afectat� de igrasie; - dac� suprafa�a este afectat� de condens; - dac� pe suprafa�� sunt vizibile infiltra�ii de ap�; - dac� suprafa�a pardoselii subsolului este uscat�; - dup� caz, starea tâmpl�riei exterioare, în special sub aspectul etan�eit��ii; - existen�a gurilor de ventilare �i starea lor (obturate, func�ionale, etc.); - etan�eitatea instala�iilor �i a arm�turilor aferente conductelor din subsolurile tehnice,

c. Concomitent cu inspec�ia vizual� umiditatea interioar� ridicat� a unui subsol este sesizat� �i olfactiv

d. In cadrul inspec�iei vizuale este esen�ial de a nu se confunda fenomenul de condens cu fenomenul de igrasie sau cu infiltra�iile de ap�.

- Fenomenul de igrasie se datoreaz� ascensiunii capilare a apei/umidit��ii p�mântului ca urmare a lipsei sau degrad�rii hidroizola�iei orizontale. Fenomenul de igrasie se manifest� la toti pere�ii, atât la cei perimetrali cât �i la pere�ii interiori, care nu sunt în contact cu p�mântul. De regul�, ascensiunea capilar� (igrasia) se manifest� pân� la o în�l�ime de cca. 1,20 … 1,50 metri, de la pardoseal�. Tot în cadrul fenomenului de igrasie se încadreaz� �i umiditatea pere�ilor în contact cu p�mântul, ca efect a infiltr�rii apei/umidit��ii terenului, ca urmare a lipsei sau degrad�rii stratului hidroizolant vertical

- Fenomenul de condens se datoreaz� condens�rii vaporilor de ap� pe suprafa�a interioar� a elementelor de construc�ie ale subsolului, pe suprafe�ele în care temperatura suprafe�ei este mai mic� decât temperatura punctului de rou� corespunz�toare temperaturii �i umidit��ii aerului interior.

e. În func�ie de amploarea degrad�rilor/defectelor se va întocmi un releveu al acestora. În cazul semnal�rii de fisuri, este necesar s� fie determinat� deschiderea, adâncimea �i lungimea fisurilor, iar aceste date vor fi înregistrate în releveul degrad�rilor.

2. Inspec�ia vecin�t��ilor subsolului

În cadrul observa�iilor se are în vedere:

a. identificarea unor construc�ii amplasate lâng� subsolul expertizat, sub aspectul: - rostului dintre construc�ii (rost închis sau deschis); - scurgerii apelor meteorice de pe cl�direa învecinat�; - st�rii de între�inere a cl�dirii învecinate (stare bun�, pere�i exteriori degrada�i, cl�dire

p�r�sit�, etc.); - perioadei în care a fost realizat� construc�ia adiacent� subsolului expertizat.

7

b. inspectarea existen�ei �i st�rii trotuarelor de protec�ie ale cl�dirii urm�rindu-se panta trotuarului/terenului, cu eviden�ierea faptului dac� apele meterorice se scurg spre pere�ii subsolului;

c. identificarea unor trasee de conducte în apropierea cl�dirii (conducte, c�mine de vizitare, guri de scurgere, etc.); starea acestor elemente este deosebit de important� în ceea ce prive�te evaluarea cauzelor unor infiltra�ii;

d. starea soclurilor cl�dirii; e. starea de cur��enie a terenului din zona adiacent� subsolului.

3. Discu�ii cu utilizatorii/proprietarii spa�iilor de la subsol

Discu�iile cu utilizatorii/proprietarii spa�iilor de la subsol au în vedere: - colectarea de date cu privire la istoricul cl�dirii (repara�ii capitale, ac�iuni excep�ionale

la care a fost supus� cl�direa, etc); - satisfac�ia cu privire la confortul oferit de spa�iile de la subsol; - eventualele lucr�ri de igienizare �i de repara�ii efectuate la elementele de construc�ie �i

de instala�ii din subsol; - eventualele modific�ri în schimbarea destina�iei spa�iilor; - eventualele modific�ri ale traseelor elementelor de instala�ii de ap� �i înc�lzire; - eventuale lucr�ri de reabilitare; - comportarea elementelor de construc�ie �i instala�ii care au fost supuse unor lucr�ri de

repara�ii /reabilitare.

4. Studierea proiectului În cazul în care se dispune de proiectul de execu�ie al subsolului, studiul acestuia presupune:

- evaluarea conformit��ii situa�iei de fapt cu cea din proiect - semnalarea modific�rilor f�cute în decursul timpului, cu privire la compartimentarea �i

destina�ia spa�iilor interioare - identificarea alc�tuirii elementelor de construc�ie, în special sub aspectul structurii �i al

materialelor din care au fost realizate straturile din componen�a elementului - eventuale modific�ri cu privire la ventilarea natural� a subsolului

În lipsa proiectului, dup� caz, este necesar s� fie realizat un releveu al subsolului.

5. Evaluarea perioadei în care a fost executat� cl�direa al c�rui subsol este expertizat

tehnic �i a performan�elor normate prin reglement�rile tehnice valabile în acea perioad�

Evaluarea perioadei în care a fost executat� cl�direa furnizeaz� informa�ii cu privire la materialele, alc�tuirile �i tehnicile de construc�ie utilizate, care permit, cu suficient� precizie, evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie ale subsolurilor.

De asemenea, cunoa�terea perioadei de elaborare a proiectului �i de construire a cl�dirii permite evaluarea performan�elor, la nivelul minim cerut de reglement�rile tehnice în vigoare la momentul respectiv.

În lipsa altor date, perioada aproximativ� de realizare a unei construc�ii poate fi evaluat� în func�ie de solu�ia constructiv� astfel: a. subsolurile cu pere�i structurali din zid�rie de c�r�mid� plin�, cu grosimea de cel pu�in 42

cm �i plan�eul peste subsol: - din arce structurale masive din zid�rie sau - arce de zid�rie rezemate pe profile metalice laminate la cald sau - pe structur� din grinzi de lemn;

se apreciaz� a avea o vechime mai mare de 100 ani

8

b. subsolurile cu pere�i structurali din zid�rie din c�r�mid� plin� �i plan�eu din beton armat, au

o vechime cuprins� între 50 �i 80 de ani;

c. subsolurile cu pere�i din beton sau din cadre din beton armat cu zid�rie de umplutur� din c�r�mid� plin�, au o vechime mai mic� de 50 … 60 ani.

6. Efectuarea de încerc�ri

Pentru indicarea corect� a cauzelor �i a interven�iei adecvate, suplimentar fa�� de observa�iile vizuale �i olfactive sunt necesare determin�ri cantitative ale umidit��ii efectuate cu instrumente de m�sur� adecvate �i proceduri de laborator sau in situ.

M�sur�torile au ca scop determinarea cantit��ii de ap� din fiecare sec�iune a pere�ilor în vederea deducerii distribu�iei umidit��ii în grosimea elementului de construc�ie afectat.

În cadrul unei expertize tehnice, metodele instrumentale de determinare a caracteristicilor produselor prin încerc�ri sunt deosebit de utile, întrucât furnizeaz� performan�ele reale ale produselor, în situa�ia real� de exploatare.

În func�ie de tipul produsului, posibilit��ile de acces �i dotarea tehnic�, încerc�rile pot fi efectuate “in situ” sau în condi�ii de laborator, pe probe extrase din alc�tuirea elementelor de construc�ie.

Precizia încerc�rilor de laborator efectuate pe probe prelevate din alc�tuirea elementelor de construc�ie depinde de modul de conservare a probelor pe durata de timp dintre momentul prelev�rii �i momentul încerc�rii, în special de modul cu privire la ambalarea lor în recipiente etan�e, astfel înc�t s� fie evaluat� cât mai obiectiv umiditatea acestora în starea de exploatare.

Pentru definirea cantitativ� a umidit��ii unei înc�peri �i a elementelor constructive adiacente sunt necesare urm�toarele m�sur�tori:

a. M�surarea umidit��ii relative a aerului din interior �i compararea valorilor ob�inute cu valorile cuprinse în tabelul de mai jos:

Umiditatea relativ� a aerului interior Valori Caracteristici

Observa�ii

< 30 %

< 40 %

- aer excesiv de uscat - aer uscat

- Sunt necesare m�suri de umidificare a aerului în spa�iile locuibile

40 – 70 % - umiditate normal�

>70 %

>80 %

- aer umed - aer excesiv de umed

- Trebuie prev�zut un sistem de ventilare; - Sunt necesare interven�ii de stopare a surselor

generatoare a umidit��ii excesive.

În cazul în care valorile de umiditate de peste 70 % persist� �i dup� luarea m�surilor pentru ventilarea adecvat� a incintei, atunci sunt necesare interven�ii de depistare �i eliminare a cauzelor de provenien�� a umidit��ii.

b. M�surarea in situ a umidit��ii elementelor de construc�ie afectate (pere�i, pardoseli, plan�ee).

M�sur�torile se efectueaz� cu aparate electrice portabile (higrometre, termohigrometre) care

dau indica�ii cu privire la umiditatea superficial� a elementelor pe o adâncime de 15 – 20 mm sau termocamere în infraro�u;

9

c. M�surarea în laborator a umidit��ii pentru determinarea cantit��ii de ap� aflat� în profunzimea elementelor de construc�ie. M�sur�torile se efectueaz� pe baz� de probe prelevate din zone caracteristice, f�r� a se

afecta stabilitatea construc�iei, utilizându-se proceduri de prelevare, conservare �i m�surare standardizate.

Pe baza valorilor determinate, dup� analizarea rezultatelor ob�inute prin m�sur�torile la suprafa�� �i în adâncime, se poate trasa diagrama de distribu�ie a umidit��ii în sec�iunea transversal� a elementelor de construc�ie, diagram� care constituie o informa�ie cu privire la sursa apei.

Diagramele de mai jos prezint� distribu�ia umidit��ii într-un zid cu propriet��i de conductibilitate capilar� func�ie de originea apei, considerând o umiditate admisibil� a zid�riei de sub 3 % (în greutate):

10

7. Evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie subterane

Evaluarea performan�elor elementelor de construc�ie subterane, se face, pentru fiecare cerin��, în conformitate cu reglement�rile tehnice în vigoare, cu diferen�a c� la evaluare sunt luate în considerare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor rezultate în urma încerc�rilor �i evalu�rilor f�cute pe materiale, în starea de fapt (afectate de umiditate sau alte degrad�ri).

Evaluarea performan�elor reale ale elementelor de construc�ie subterane reprezint� una din etapele de baz� ale expertizei tehnice, întrucât, în func�ie de rezultatele evalu�rii se decide oportunitatea realiz�rii unor lucr�ri de reparare/reabilitare.

8. Evaluarea cauzelor probabile ale degrad�rilor/defectelor semnalate

Pentru orice degradare/defect semnalat�/semnalat este necesar�, evaluarea cu acurate�e a cauzei/cauzelor care au favorizat �i produs aceste defecte.

Depistarea cât mai precis� a cauzei/cauzelor este deosebit de important�, întrucât nici o m�sur� de reparare/remediere a degrad�rilor/defectelor nu va fi eficient�, dac� nu este mai întâi înl�turat� cauza.

Foarte greu de depistat sunt cauzele reale care conduc la acumulare de umiditate pe/în structura elementelor de construc�ie subterane �i care de multe ori creeaz� confuzie între infiltra�ii �i igrasie.

Din acest motiv, inspec�ia vizual� construc�iei �i a vecinit��ilor subsolului, în special identificarea traseelor re�elelor de transport �i distribu�ie a apei (reci sau calde) precum �i de canalizare (menajer� sau meteoric�) este esen�ial� în depistarea unor acumul�ri de umiditate ca urmare a neetan�eit��ii unor elemente de instala�ii îngropate, care poate fi o surs� permanent� de infiltra�ii. Nu trebuie neglijat� nici analiza modului �i traseului de scurgere a apelor meteorice, din vecin�tatea subsolului

Totodat�, în urma studiului proiectului �i evalu�rii anului realiz�rii construc�iei, se poate aprecia nivelul de încredere în ceea ce prive�te func�ionalitatea izola�iei hidrofuge.

9. Elaborarea referatului cu concluzii tehnice

Referatul care con�ine concluziile tehnice cu privire la performan�ele elementelor de construc�ie subterane �i la nivelul de asigurare a cerin�elor esen�iale stabilite prin reglement�rile tehnice în vigoare, va fi elaborat, pentru fiecare cerin�� în parte, de c�tre expertul tehnic atestat de MDRT pentru cerin�a respectiv�.

Dup� caz, referatul cu concluzii tehnice va fi înso�it �i de rapoarte de încercare, note de calcul �i alte ra�ionamente tehnice care au stat la baza evalu�rii performan�elor elementelor �i identific�rii cauzelor degrad�rilor.

10. Elaborarea referatului tehnic cu privire la solu�iile de reabilitare a subsolului

Dac� în urma expertizei tehnice a rezultat c� una sau mai multe dintre cerin�ele esen�iale nu satisface/satisfac performan�ele minime normate, este necear� reabilitarea subsolului.

În acest caz, expertul tehnic atestat pentru cerin�a respectiv�, trebuie s� întocmeasc� un referat, în care s� fac� recomand�ri cu privire la solu�iile de îmbun�t��ire a performan�ei elementului de construc�ie subteran.

Referatul trebuie s� cuprind� recomand�ri atât pentru alegerea solu�iei optime, din punct de vedere al alc�tuirii �i succesiunii straturilor cât �i al performan�elor produselor din aceste straturi. Dup� caz, referatul trebuie s� con�in� �i recomand�ri pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de reabilitare.

La stabilirea modalit��ii de interven�ie pentru salubrizarea spa�iilor este necesar s� fie luate în considerare urm�toarele:

11

10.1 – Caracteristicile construc�iei referitoare la: a. comportamentul higrotermic al ansamblului; b. starea sistemelor de protec�ie hidrofug� existente; c. materialele utilizate în alc�tuirea elementelorconstructive �i comportarea acestora în

raport cu apa; d. exigen�ele de utilizare ale spa�iilor supuse reabilit�rii în ceea ce prive�te confortul

higrotermic care va influen�e �i amploarea interven�iilor.

10.2 – Caracteristicile amplasamentului, în principal cele referitoare la: a. propriet��ile fizico-chimice ale straturilor �i umpluturii de p�mânt adiacente

construc�iei; b. nivelul maxim al apelor subterane �i modul de circula�ie al acestora; c. agresivitatea apei asupra elementelor de construc�ie.

10.3. – Caracteristicile solu�iei de reabilitare referitoare la: a. compatibilitatea între materialele propuse �i cele existente; b. fezabilitatea tehnologiei alese în condi�iile date; c. posibilit��ile de control, între�inere �i reparare în timp a sistemului de protec�ie utilizat

2.1.4. Ipoteze de înc�rcare în func�ie de solicit�rile provocate de ap�

Elementele de construc�ie ale subsolurilor aflate în contact direct cu terenul sunt în general, supuse efectului combinat al înc�rc�rilor datorate împingerii p�mântului �i presiunii apei din pânza freatic�. De regul�, solicit�rile datorate efectului împingerii active a p�mântului sunt preluate de stratul de rezisten�� din alc�tuirea pere�ilor subsolului.

Ac�iunea apei freatice asupra elementelor de construc�ie verticale �i orizontale aflate în contact cu terenul conduce la solicitarea izola�iei hidrofuge la presiune.

În func�ie de permeabilitatea straturilor între care se acumuleaz� stratul acvifer, apa subteran� poate fi cu presiune sau f�r� presiune. 1. Ape subterane f�r� presiune

În cazul apelor subterane f�r� presiune, izola�ia hidrofug� este supus� la valori mici ale presiunii statice corespunz�toare în�l�imii coloanei de ap�. În acest caz, pentru izola�ia hidrofug�, care constituie de fapt un strat de separare, nu trebuie s� fie luate m�suri speciale de prindere sau fixare, ci numai alegerea corespunz�toare a stratului de protec�ie �i a produsului hidroizolant (sub aspectul rezisten�elor mecanice ale membranei/foliei, etc.utilizate), a sistemului de ancorare �i a adezivului de lipire (sub aspectul aderen�ei foliei/membranei hidroizolante pe suprafa�a suport a elementului de construc�ie vertical sau orizontal), în concordan�� cu valorile presiunii hidrostatice. 2. Ape subterane cu presiune

Apele subterane cu presiune sunt definite ca ape care solicit� elementele de construc�ie subterane la valori ale presiunii superioare valorilor presiunii hidrostatice ca efect a existen�ei permanente a unui strat de ap� cu nivel mai mult sau mai pu�in variabil a coloanei de ap�.

Apele subterane cu presiune pot avea efecte defavorabile în cazul straturilor de izola�ie hidrofug� amplasate pe fa�a elementului de construc�ie opus� fe�ei în contact cu umiditatea terenului (cazul izola�iei hidrofuge aplicate pe suprafa�a de la interior a pere�ilor mula�i sau pl�cilor de subsol). În acest caz, fixarea stratului hidroizolant trebuie realizat� atât prin lipire cât �i suplimentar, prin piese de prindere mecanic� �i prin executarea unei cuve din beton armat care s� asigure presarea hidroizola�iei pe suport.

În vederea evit�rii desprinderii izola�iilor hidrofuge sub efectul presiunii apei, este recomandabil, ca atunci când este posibil, izola�ia hidrofug� s� fie aplicat� pe fa�a peretelui expus� ac�iunii apei, astfel încât presiunea apei s� contribuie la presarea acesteia pe suport.

12

2.1.5. Func�iuni actuale �i de viitor ale subsolurilor

În majoritatea situa�iilor subsolurile au fost concepute ca spa�ii tehnice cu sau f�r� boxe de depozitare �i garaje auto, iar mai rar ca spa�ii de locuit. Schimbarea destina�iei ini�iale de spa�iu tehnic în locuin�� este dificil� �i chiar irealizabil� în general datorit� lipsei sau subdimension�rii ferestrelor, în�l�imii reduse a spa�iilor, lipsei izola�iei termice a pere�ilor exteriori în contact cu solul, c�ilor de acces dificile sau a imposibilit��ii realiz�rii instala�iilor în condi�ii uzuale. 2.1.6. Metodologie de analiz� a cauzelor / efectelor degrad�rilor

Corelarea simptome, cauze �i observa�ii vizuale se exemplific� în urm�toarele tabele:

1. METODOLOGIE DE ANALIZ� A CAUZELOR DEGRAD�RILOR CA URMARE A PREZEN�EI ÎN EXCES A UMIDIT��II

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA�II NECESARE A. LA EXTERIORUL CL�DIRII

1) Fâ�ie umed� continu� la baza zidurilor (cu sau f�r� eflorescen�e)

a. Ascensiunea capilar� a apei din terenul de fundare

- continuitatea fenomenului în timp; - umiditatea fe�ei interioare a zidurilor; - umiditatea cl�dirilor învecinate.

2) Fâ�ie umed� discontinu� la baza zidurilor (cu sau f�r� eflorescen�e)

a. Umiditatea de origine accidental�:

- stropiri cu ap� de ploaie; - defec�iuni ale burlanelor sau

lipsa acestora; - acumulare local� de ap�

datorat� tas�rii terenului �i /sau neetan�eit��ii trotuarului.

b. Ascensiune capilar�

- starea trotuarelor (pant�, cr�p�turi, lipsa masticurilor de etan�are);

- func�ionarea jgheaburilor �i burlanelor (colmatarea acestora, pante, degradarea îmbin�rilor sau lipsa unor tronsoane);

- natura terenului la baza zidului (consisten��, permeabilitate);

- rela�ia ploaie – apari�ia fenomenului; - heterogenitatea construc�iei.

3) Pete sau eflorescen�e, izolate sau pe toat� în�l�imea zidului

a. Consecin�� a unor vechi infiltra�ii;

b. Condens superficial

- continuitatea fenomenului; - heterogenitatea materialului; - rela�ia între umiditatea atmosferic� �i

apari�ia fenomenului. 4) Pete de umezeal� pe toat�

în�l�imea zidului a. Umiditate de origine

accidental�; b. Infiltra�ia apei de ploaie �i

acumularea acesteia

- starea instala�iilor pluviale sau sanitare;

- capilaritatea materialelor; - fisuri în elementele de construc�ie.

13

B. LA INTERIORUL CL�DIRII PE ZONA AFERENT� SUBSOLULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA�II NECESARE 1) Fâ�ie umed� continu� la

baza zidului sau umiditate difuz� pe toat� în�l�imea lui (cu sau f�r� eflorescen�e)

a. Ascensiune capilar� - continuitatea fenomenului în timp; - umiditatea pere�ilor interiori;

2) Fâ�ie umed� discontinu� la baza zidurilor

a. Umiditate accidental�; b. Infiltra�ia local� a apei; c. Ascensiune capilar�

- starea instala�iilor - rela�ia ploaie – apari�ia fenomenului; - heterogenitatea construc�iei

3) Umiditate difuz� pe toat� în�l�imea zidurilor (în special pe fa�a de la interior a zidurilor perimetrale /exterioare)

a. Absor�ie higroscopic�; b. Condens; c. Lipsa unui sistem de

ventilare;

- manifest�rile în timp (sezoniere sau continue) ale fenomenului;

- posibilit��i de evacuare a aerului stagnant din subsol;

- temperatura suprafe�ei interioare a pere�ilor (pentru verificarea riscului de condens superficial)

4) Umiditate pe pardoseala subsolului

a. Umiditate accidental�; b. Ascensiune capilar� c. Infiltra�ia local� a apei; d. Condens;

- starea instala�iilor; - existen�a sau absen�a straturilor de

izola�ie hidrofug� �i de rupere a capilarit��ii;

- temperatura pardoselilor 5) Umiditate pe tavanul

subsolului a. Umiditate accidental�; b. Infiltra�ia local� a apei; c. Condens

- starea instala�iilor; - starea izola�iei hidrofuge; - starea izola�iei termice

C. LA INTERIORUL CL�DIRII PE ZONA AFERENT� PARTERULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVA�II NECESARE 1) Fâ�ie umed� continu� la

baza zidului a. Ascensiune capilar� - continuitatea fenomenului în timp;

- umiditatea pere�ilor interiori; 2) Fâ�ie umed� discontinu� la

baza zidurilor a. Umiditate accidental�; b. Infiltra�ia local� a apei; c. Ascensiune capilar�

- starea instala�iilor - rela�ia ploaie – apari�ia fenomenului; - heterogenitatea construc�iei

3) Umiditate difuz� pe toat� în�l�imea zidurilor (în special pe fa�a din interior a zidurilor exterioare)

a. Absor�ie higroscopic�; b. Condens; c. Lipsa unui sistem de

ventilare; d. Izola�ie termic� insuficient�

- manifest�rile în timp (sezoniere sau continue) ale fenomenului;

- posibilit��i de evacuare a aerului stagnant din înc�peri;

- umiditatea interioar�; - temperatura suprafe�ei interioare a

pere�ilor (pentru verificarea riscului de condens superficial)

4) Umiditate pe toat� suprafa�a pardoselii de peste subsol

a. Umiditate accidental�; b. Condens;

- starea instala�iilor; - temperatura pardoselilor

5) Umiditate local� sau pe toat� suprafa�a pardoselii de la CTS sau amplasat� pe umplutur�

a. Ascensiune capilar�; b. Condens; c. Infiltra�ia local� a apei; d. Umiditate accidental�

- existen�a sau absen�a straturilor de izola�ie hidrofug�, termic� �i de rupere a capilarit��ii;

- starea instala�iilor

14

2. CRITERII DE IDENTIFICARE PRIN COMPARAREA MANIFEST�RILOR SPECIFICE ALE UMIDIT��II DIN CONDENS �I A UMIDIT��II DIN ASCENSIUNE CAPILAR�

UMIDITATE DIN CONDENS UMIDITATE DIN ASCENSIUNE

CAPILAR�

1) Rezult� din activitatea uman� �i utilizarea inadecvat� a spa�iului construit

1) Rezultanta protec�iei inadecvate a construc�iei fa�� de ac�iunea mediului

2) În fiecare an se manifest� în acela�i anotimp; 2) Este independent� de anotimp;

3) Se manifest� oriunde pe în�l�imea cl�dirii;

3) Se produce la baza cl�dirii �i se ridic� pe o

în�l�ime de 2-3 m deasupra terenului;

4) Ud� suprafa�a peretelui; 4) Impregneaz� peretele, în toat� grosimea sa, cu o cantitate de ap� mai mare în zona central�;

5) Dispare odat� cu luarea m�surilor de ventilare, sau în perioada cu temperaturi pozitive ridicate, dar reapare în sezonul rece �i în lipsa ventil�rii.

5) Dispare treptat (1-2 ani) dup� eliminarea sursei �i nu reapare

Umiditatea din ascensiune capilar� (UAC) are manifest�ri diferite în func�ie de sursa de alimentare.

3. CORELAREA ÎNTRE UMIDITATEA DIN ASCENSIUNE CAPILAR� (UAC) �I SURSA DE AP�

UAC datorit� apei dispersate în teren (ape meteorice sau scurgeri accidentale)

UAC datorit� apei din pânza freatic�

1) Afecteaz� ini�ial o singur� parte a cl�dirii 1) Se manifest� în mod uniform pe toat� cl�direa, propor�ional cu grosimea zidului �i pe o în�l�ime mai mare la pere�ii interiori �i la pere�ii exteriori cu expunere spre nord;

2) Este caracteristic� unei singure cl�diri sau unui grup limitat de cl�diri învecinate;

2) Este comun� tuturor cl�dirilor din zon� contemporane ca execu�ie �i ca materiale utilizate;

3) Prezint�, de cele mai multe ori, oscila�ii sezoniere ale în�l�imii

3) Nu manifest� oscila�ii evidente ale în�l�imii pe parcursul anului.

15

2.2.Sisteme de reabilitare a subsolurilor �i a elementelor subterane existente

În func�ie de amplasamentul cl�dirii, stadiul �i cauzele degrad�rilor se va indica în vederea reabilit�rii una sau un ansamblu din urm�toarele solu�ii, prezentate în ordinea complexit��ii acestora (începând cu cele mai simple m�suri): 2.2.1. M�suri de îndep�rtare a apelor din precipita�ii din zona perimetral� a construc�iei. Acestea

constituie lucr�ri de verificare �i eliminare a posibilit��ilor de acumulare/stagnare �i infiltrare a apelor de suprafa�� �i constau în:

a. executarea de rigole pentru conducerea apei în colectoare; b. repararea trotoarelor: astuparea cr�p�turilor, asigurarea pantei de la construc�ie spre

teren, etan�area rostului existent între trotuar �i soclul cl�dirii; c. refacerea sistemului de evacuare a apei pluviale: decolmatarea, refacerea pantelor sau

înlocuirea jgheaburilor, revizuirea etan�eit��ii tronsoanelor, a gurilor de scurgere �i a racordului burlanelor la canalizare,

d. repararea strea�inelor �i copertinelor pentru asigurarea protec�iei tencuielii pere�ilor împotriva apei de ploaie.

2.2.2. Asigurarea ventil�rii naturale a spa�iilor interioare prin realizarea de prize de aer amplasate

diametral opuse pentru crearea curen�ilor de aer, iar în cazul spa�iilor locuite prevederea de grile de ventilare higroreglabile;

2.2.3. Aplicarea pe suprafe�ele interioare precum �i la exterior, pe socluri, a tencuielilor poroase

pentru asanare, hidroizolante dar permeabile la vaporii de ap�, constituind totodat� straturi împotriva migra�iei s�rurilor �i depunerii acestora pe suprafe�ele vizibile ale pere�ilor;

2.2.4. Realizarea barierelor orizontale hidroizolante cu solu�ii hidrofobizante aplicate prin injectare

(cu sau f�r� presiune, sau prin impulsuri) pentru impregnarea zid�riei împotriva ascensiunii capilare a umidit��ii. La elementele subterane acest procedeu se combin� cu m�suri de hidroizolare exterioar� �i de ventilare a spa�iilor interioare. În cazul în care nu se poate executa o hidroizola�ie pe exterior, atunci injectarea nu se execut� decât peste CTS.

2.2.5. Realizarea hidroizola�iei exterioare (f�r� executarea de s�p�turi) cu produse polimerice

injectate sub presiune, prin g�uri date de la interior spre exterior în elementele subterane afectate (pere�i, pl�ci pe sol, �.a.), în zona de contact a acestora cu umplutura de p�mânt, în vederea protej�rii lor de ac�iunea apei �i stop�rii infiltra�iilor de ap� la interior;

2.2.6. Dezumidificarea elementelor de construc�ie cu instalarea unui sistem electro-osmotic.

Metoda const� în introducerea în zidurile afectate de igrasie a unui curent electric de foarte mic� intensitate (inofensiv pentru oameni), prin intermediul unor electrozi monta�i în zid�rie deasupra nivelului solului, având ca efect respingerea total� a umezelii dup� o perioad� de câteva luni pân� la doi-trei ani, în func�ie de materialul din care a fost realizat� zid�ria �i de amploarea fenomenului.

2.2.7. Protec�ia hidrofug� �i termic� a soclurilor, avându-se în vedere racordul cu termoizola�ia

fa�adelor �i etan�area rostului de la nivelul trotuarului;

16

2.2.8. Izolarea termic� a plan�eului de peste subsoluri realizat� prin alc�tuiri termoizolante aplicate pe plafonul subsolurilor cu diferite moduri de finisare (tencuieli armate cu plas� din fire de sticl�, panouri gips carton fixate pe schelet metalic, pl�ci termoizolante ca�erate cu diverse produse). Aceste izola�ii se execut� pentru protec�ia termic� a spa�iilor locuite de peste subsol;

Izolarea termic� a subsolurilor se realizeaz� numai în cazul spa�iilor înc�lzite împreun� cu refacerea hidroizola�iei (pct. 2.2.10)

2.2.9. Asigurarea ventil�rii spa�iilor interioare �i a elementelor constructive prin prevederea de

pardoseli ventilate �i / sau pere�i dubla�i pe interior, sisteme de canale de ventilare sau cur�i de lumin� realizate la exterior.

Dublarea pere�ilor la interior se prevede în vederea realiz�rii unor pere�i cu suprafe�e uscate (cu umiditate acceptabil�) �i unui spa�iu ventilat între cei doi pere�i. Acest spa�iu se creeaz� prin amplasarea unui ecran în fa�a pere�ilor afecta�i de igrasie. Ecranul poate fi un perete independent (de exemplu din pl�ci din gips carton rezistente la umiditate) sau o tencuial� executat� pe o arm�tur� din plas� din fire de sticl� aplicat� pe o membran� cu ploturi fixat� pe pere�ii subsolului, având fante de ventilare la baza �i la partea superioar� a pere�ilor, cu condi�ia ca umiditatea relativ� a aerului din spa�iul interior al subsolului s� fie de cel mult 60% (recomandabil 50%). În spa�iul dintre perete �i ecran se pot amplasa elemente ale instala�iei de înc�lzire, astfel încât curentul de aer creat s� favorizeze men�inerea fe�ei interioare a peretelui la o umiditate cât mai sc�zut�. În cazul unor umidit��i peste limita acceptabil� spa�iul creat se va ventila în exterior, situa�ie în care nu se vor executa fante (prize de aer) în pere�ii ecranului �i se va prevedea termoizolarea acestora considerându-i ca pere�i exteriori.

Dublarea pardoselilor (realizat� numai dac� în�l�imea interioar� permite) const� în executarea unei hidroizola�ii orizontale din mortare polimerice mono sau bicomponente, sau produse bituminoase (conform Normativului NP 040) sau de aplic� o membran� polimeric� cu ploturi mari peste care se toarn� o �ap� armat� ca suport al noii pardoseli, asigurându-se ventilarea stratului de aer �i, dac� este cazul, eliminarea apei cu ajutorul pompelor.

2.2.10. Refacerea izola�iei hidrofuge a subsolului, aplicat� pe suprafe�ele exterioare ale pere�ilor

subsolurilor, în principal pe zonele de contact cu solul, este o interven�ie complex� care se execut� pe exteriorul cl�dirii, numai în zone cu acces pentru efectuarea s�p�turilor deschise �i care implic�, împreun� cu executarea s�p�turilor exterioare �i a hidroizola�iei, urm�toarele lucr�ri:

a. aplicarea unui strat termoizolant necesar pentru îmbun�t��irea protec�iei termice a spa�iilor interioare, mai ales pentru cele locuibile;

Stratul termoizolant se va aplica pe toat� în�l�imea pere�ilor în contact cu solul �i, pe cât posibil, va coborâ 40-50 cm sub cota inferioar� a pl�cii de pe sol, iar peste CTS se va continua pe în�l�imea soclului sau cel pu�in 30 cm deasupra trotuarului, pân� sub profilul de baz� al termoizola�iei fa�adelor.

Termoizola�ia se va executa din produse cu o bun� comportare la compresiune �i umiditate (pl�ci din poliuretan, sticl� celular�, polistiren, etc.) protejate cu tencuial� dublu armat� cu plas� din fire de sticl� aplicat� în sistem ETICS �i acoperit� cu straturi de finisaj hidrofob, impermeabile la ap� �i permeabile la vaporii de ap�.

b. realizarea unui sistem drenant perimetral, în exteriorul cl�dirii; Aceste lucr�ri complexe se execut� pe exteriorul cl�dirii, numai în zone cu acces

pentru efectuarea s�p�turilor deschise Drenul poate fi adiacent construc�iei (peste cota de fundare) sau poate fi amplasat

la o distan�� de minimum 2,00 m fa�� de construc�ie caz în care constituie o tran�ee drenant�, care poate coborâ sub cota de fundare cu o înclinare de maximum 30%.

17

Drenurile executate în s�p�tur� deschis�, adiacente pere�ilor subsolurilor/funda�iilor, sunt alc�tuite din: - tran�eea drenant� executat� din materiale naturale (nisip, pietri�, piatr�) cu

granulometrii diferite separate de materiale filtrante sintetice (geotextile); - corpul drenant orizontal realizat din tuburi riflate perforate din produse

polimerice (polietilen�, PVC) sau prefabricate din beton acoperite cu un strat drenant din balast învelit cu un strat de geotextil �i amplasate pe un radier din beton care asigur� panta de scurgere gravita�ional� a apei colectate;

- suprafa�a drenant� vertical� care, în func�ie de volumul de ap�, poate înlocui sau completa tran�eea drenant�. Suprafa�a drenant� vertical� se amplaseaz� peste hidroizola�ia pere�ilor �i se realizeaz� din membrane polimerice amprentate (cu ploturi) cu unul sau între dou� straturi filtrante geotextile.

c. revizuirea �i repararea instala�iilor �i etan�area zonelor în care acestea str�pung pere�ii �i implicit hidroizola�ia.

2.2.11. Utilizarea de produse �i procedee pentru interven�ii speciale (cimenturi cu înt�rire rapid�, sigilan�i, produse pentru tratarea solurilor, pu�uri absorbante �i colectoare – ba�e – cu instala�ii de pompare a apei prev�zute în interiorul sau la exteriorul construc�iei);

2.3. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare a subsolurilor �i a elementelor subterane existente

Ansamblul sistemelor de reabilitare ale subsolurilor au în vedere asigurarea condi�iilor necesare cerin�elor utilizatorilor �i exploat�rii subsolului în concordan�� cu func�iunile dorite.

Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare presupune planificarea �i organizarea activit��ilor (atât de proiectare cât �i de execu�ie), în concordan�� cu m�surile de inteven�ie din raportul/rapoartele de expertiz�/expertize tehnic�/tehnice, func�iunii subsolului, înc�perilor situate deasupra subsolului, amplasamentului �i vecin�t��ilor cl�dirii, alc�tuirii elementelor de închidere ale subsolului, structurii de rezisten�� a cl�dirii, tehnologiei adoptate pentru executarea lucr�rilor de reabilitare.

2.3.1. Reabilitarea higrotermic� a subsolurilor - sisteme compatibile pentru eliminarea igrasiei �i termoizolarea plan�eelor sau pere�ilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente.

În general, subsolurile blocurilor de locuit existente, în special ale celor construite dup� anul 1950, au înc�peri cu func�iuni numai de depozitare, tehnice, administrative, garaje, etc. Unele dintre aceste înc�peri (în special la cl�dirile cu regim de în�l�ime mai mare de P + 7E, executate între 1950 �i 1970) sunt dotate cu instala�ii de înc�lzire, chiar dac� nu au func�iune de locuit.

1. Eliminarea fenomenului de igrasie

Eliminarea fenomenului de igrasie este o opera�ie dificil� �i costisitoare, întrucât stoparea total� a fenomenului nu se poate realiza decât în cazul în care este înlocuit� în totalitate izola�ia hidrofug� (orizontal� �i vertical�) �i realizat� continuitatea, atât în plan orizontal cât �i în plan vertical. Acest lucru presupune realizarea accesului, pe toat� in�l�imea pere�ilor de subsol, pân� la nivelul funda�iei. Opera�ia cea mai dificil� const� in refacerea hidroizola�iei orizontale de la baza pere�ilor, întrucât acest lucru nu se poate realiza decât prin introducerea unui nou strat hidroizolant, pe întreaga grosime a peretelui, odat� cu opera�ia de subzidire (utilizat� în general la cl�diri parter sau P+1) sau prin efectuarea de inject�ri cu produse de impermeabilizare.

18

La cl�dirile etajate, în afar� de proiectul tehnic cu privire la reabilitarea hidroizola�iei trebuie întocmit �i un proiect tehnologic, care s� detalieze procedeul prin care este asigurat� stabilitatea cl�dirii, în timpul lucr�rilor de execu�ie. Costul unor astfel de lucr�ri este foarte mare, deoarece, în multe cazuri este necesar� ridicarea cl�dirii �i sus�inerea ei pe cricuri hidraulice pe tot timpul execut�rii lucr�rilor. Solu�ia este avantajoas� în cazul în care reabilitarea structural� impune �i consolidarea/refacerea funda�iilor.

Ameliorarea �i în unele cazuri eliminarea efectelor fenomenului igrasiei se poate face �i prin injectarea în elementele afectate a unor solu�ii, care prin difuzie în porii materialului �i în prezen�a umidit��ii din structura peretelui pot realiza o barier� impotriva ascensiunii umidit��ii pe în�l�imea peretelui. Trebuie precizat c� efectul de barier� hidrofug� se realizeaz� doar peste cota de nivel la care a fost injectat� solu�ia de impermeabiliare, astfel încât, dac� hidroizola�ia vertical� nu func�ioneaz�, efectul igrasiei nu este inl�turat.

Alte modalit��i de ameliorare a efectelor igrasiei (nu �i de eliminare) constau în: a. dublarea la interior a pere�ilor sau a pardoselii �i a pere�ilor �i asigurarea posibilit��ii

de eliminare, preferabil în exterior, a umidit��ii din spa�iile verticale �i orizontale create;

b. îndep�rtarea stratului vechi de tencuial�, uscarea suprafe�ei interioare a peretelui �i aplicarea unui nou strat de tencuial� �i finisaj permeabil care s� faciliteze re�inerea s�rurilor �i migrarea umidit��ii din perete c�tre atmosfera interioar� (cu condi�ia ca umiditatea relativ� a aerului din spa�iul interior al subsolului s� fie de cel mult 60%, recomandabil 50%, ceea ce conduce la adoptarea solu�iei numai în cazul igrasiei sezoniere datorate umidit��ii apei f�r� presiune)

2. Termoizolarea plan�eelor peste subsolurilor din blocurile de locuit existente

Pentru satisfacerea confortului înc�perilor cu func�iunea de locuit amplasate deasupra subsolurilor neînc�lzite sau a c�ror temperatur� de exploatare este mai mic� cu 5K decât temperatura interioar� de exploatare a înc�perilor de la nivelul situat deasupra subsolului, este necesar� termoizolarea pl�cii peste subsol.

La dimensionarea grosimii stratului termoizolant se va avea în vedere atât satisfacerea cerin�ei de economie de energie �i izola�ie termic� cât �i a cerin�ei referitoare la igien� �i s�n�tate.

Pentru asigurarea performan�ei referitoare la izola�ia termic� �i economia de energie, rezisten�a termic� corectat� a plan�eului peste subsol trebuie s� fie cel pu�in egal� cu valoarea rezisten�ei termice corectate minime normate “R/

min” (în prezent, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�dirile de locuit” - indicativ C 107/1, cu modific�rile din 2010 R/

min = 2,90 m2K/W, respectiv transmitan�a termic� corectat� maxim� normat� U/

max = 0,35 W/(m2K) ). Pentru asigurarea cerin�ei de confort termic interior, grosimea izola�iei termice se stabile�te

�i în func�ie de satisfacerea valorii normate a diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafetei interioare a plan�eului (fa�a pardoselii finite) “∆Ti max” (în prezent, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆Ti max = 2K).

Ori de câte ori este posibil, izola�ia termic� a plan�eului peste subsol trebuie amplasat� la intradosul plan�eului/tavanul subsolului. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al cerin�elor de securitate în exploatare a înc�perilor peste subsol, izola�ia termic� se poate aplica �i în structura pardoselii plan�eului peste subsol.

Tipul �i natura materialului termoizolant din alc�tuirea plan�eului peste subsol trebuie aleas� în func�ie de: intensitatea înc�rc�rilor ca urmare a ac�iunilor la care urmeaz� s� fie solicitat� izola�ia termic�, condi�iile de mediu �i de exploatare, cerin�ele de securitate la incendiu, etc.

19

Se recomand� utilizarea izola�iilor termice care s� nu conduc� la înc�rc�ri mari ale pl�cilor sau la dep��irea rezisten�elor la aderen�� (cazul izola�iilor termice aplicate prin lipire pe intradosul pl�cii) sau la smulgere (cazul izola�iilor termice fixate/suspendate de tavan).

3. Termoizolarea pere�ilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente

În cadrul blocurilor de locuit existente sunt relativ pu�ine cl�diri în care, la acela�i nivel al subsolului, s� fie amplasate apartamente de locuit �i înc�peri cu alte destina�ii. Aceste cazuri sunt specifice cl�dirilor de locuit executate, de regul�, înainte de anul 1950 �i la care în�l�imea pere�ilor subsolului dep��e�te cota terenului sistematizat/trotuarului, pentru asigurarea cerin�ei privind iluminatul natural. De asemenea, aceast� situa�ie poate fi întâlnit� �i în cazul cl�dirilor amplasate pe terenuri în pant�, la care pe o fa�ad�, pere�ii subsolului sunt îngropa�i pe o în�l�ime mai mare decât pere�ii de pe fa�ada opus�.

Pentru satisfacerea confortului termic în înc�perile cu func�iunea de locuit adiacente spa�iilor cu alt� destina�ie, neînc�lzite sau a c�ror temperatur� de exploatare este mai mic� cu 5K decât temperatura din spa�iile de locuit, este necesar� termoizolarea peretelui.

Pentru asigurarea performan�ei referitoare la izola�ia termic� �i economia de energie, rezisten�a termic� corectat� a pere�ilor de delimitare a spa�iilor de locuit de spa�ii reci sau mai pu�in înc�lzite trebuie s� fie cel pu�in egal� cu valoarea rezisten�ei termice minime normate “R/

min”. Întrucât, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�dirile de locuit” - indicativ C 107/1, cu modific�rile din 2010, nu este inclus cazul pere�ilor care delimiteaz� înc�peri de locuit de înc�peri reci sau mai pu�in înc�lzite, valoarea rezisten�ei termice minime normate trebuie s� fie cel pu�in egal� cu cea minim� normat� pentru pere�i adiacen�i rosturilor închise. În prezent, conform normativ C 107- 2005, partea a I – a indicativ C107/1, valoarea R/

min = 1,10 m2K/W, respectiv transmitan�a termic� maxim� normat� U/

max = 0,90 W/(m2K) ). Pentru asigurarea cerin�ei de confort termic interior, grosimea izola�iei termice se stabile�te

�i în func�ie de satisfacerea valorii normate a diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura pe suprafa�a interioar� a peretelui “∆Ti max” (în prezent, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆Ti max = 4K).

Ori de câte ori este posibil, izola�ia termic� a pere�ilor trebuie amplasat� pe fa�a în contact cu temperatura mai sc�zut�. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al cerin�elor de securitate în exploatare a înc�perilor din subsol, izola�ia termic� se poate aplica �i pe fa�a interioar� a peretelui.

Tipul �i natura materialului termoizolant trebuie aleas� în func�ie de: intensitatea înc�rc�rilor ca urmare a ac�iunilor la care urmeaz� s� fie solicitat� izola�ia termic�, condi�iile de mediu �i de exploatare, cerin�ele de securitate la incendiu, etc.

În cazul utiliz�rii unor produse termoizolante fibroase sau cu pori deschi�i (vat� mineral� sau de sticl�) amplasate pe fa�a interioar� a pere�ilor, este necesar� prevederea unui strat cu rol de barier� contra vaporilor de ap�, care trebuie amplasat pe fa�a cald� (c�tre spa�iul de locuit).

Pe fa�a interioar� a pere�ilor afecta�i de igrasie nu se vor aplica straturi de izolare termic�, înainte de înl�turarea igrasiei �i uscarea peretelui.

La pere�ii afecta�i de umiditate, imbun�t��irea protec�iei termice pe interior se poate face prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distan�at în raport cu fa�a peretelui �i care s� fie prev�zut cu grile/fante care s� asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul prevenirii condens�rii vaporilor de ap� proveni�i din aerul interior c�t �i în scopul difuz�rii vaporilor de ap� emi�i de suprafa�a umed� a peretelui.

20

2.3.2. Reabilitarea higrotermic� �i utilitar - func�ional� a subsolurilor - sisteme aplicabile la subsolurile cl�dirilor existente care prin amenajare/transformare pot deveni spa�ii utile, locuibile sau cu func�iuni suplimentare spa�iilor adiacente

Reabilitarea higrotermic� a subsolurilor are în vedere satisfacerea cerin�ei de igien� �i s�n�tate precum �i a cerin�ei privind izola�ia termic� �i economia de energie, în func�ie de destina�ia spa�iilor.

Amenajarea utilitar – func�ional� a subsolurilor cl�dirilor existente are în vedere lucr�rile de renovare care trebuie realizate pentru asigurarea condi�iilor necesare exploat�rii înc�perilor subsolurilor conform destina�iei dorite.

Reabilitarea utililar – func�ional� nu se poate realiza decât în spa�iile subsolurilor care vor avea în�l�imea liber� (dup� executarea pardoselilor �i termoizolarea plafoanelor) conform reglement�rilor în vigoare.

În func�ie de destina�ia dorit�, lucr�rile de renovare pot include: - recompartimentarea spa�iilor �i reorganizarea circula�iei verticale �i orizontale în

spa�iile din subsol - igienizarea spa�iilor interioare - lucr�ri de izola�ii termice - lucr�ri de izola�ii fonice - lucr�ri de instala�ii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.) - dup� caz, lucr�ri de asigurare a ilumin�rii �i ventil�rii naturale a spa�iilor

1. Recompartimentarea spa�iilor �i reorganizarea circula�iei verticale �i orizontale în spa�iile din subsol

Recompartimentarea spa�iilor �i reorganizarea circula�iei verticale �i orizontale din spa�iile unui subsol are în vedere:

a. conceperea unui partiu func�ional, corespunz�tor destina�iei dorite, în func�ie de amplasarea elementelor structurale �i de posibilit��ile de interven�ie asupra acestor elemente, în special sub aspectul modific�rii dimensiunilor golurilor sau realiz�rii unor goluri noi;

b. dup� caz, transformarea sau modificarea sc�rii/sc�rilor de acces în subsol, astfel încât acestea s� satisfac� cerin�ele cu privire la siguran�a în exploatare �i securitatea la incendiu, corespunz�tor destina�iei;

2. Igienizarea spa�iilor interioare

Igienizarea spa�iilor interioare se refer� la refacerea finisajelor degradate. Trebuie precizat c� in cazul în care finisajele sunt degradate datorit� condensului sau

acumul�rii de umiditate, lucr�rile de igienizare nu sunt eficiente decât dac� au fost înl�turate �i remediate cauzele care au favorizat aceste acumul�ri de umiditate.

Igienizarea presupune �i: eliminarea infiltra�iilor de ap�, eliminarea fenomenelor de condens interior, eliminarea fenomenuluide igrasie, etc.

3. Lucr�ri de izola�ii termice Elementele de construc�ie exterioare precum �i elementele delimitatoare între înc�peri

înc�lzite �i înc�peri reci sau mai pu�in înc�lzite (la care diferen�a dintre temperaturile aerului interior este mai mare de 5 K) trebuie izolate termic.

Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s� fie asigurat� atât cerin�a privind economia de energie �i izolare termic� cât �i cea referitoare la igien� si s�n�tate, respectiv evitarea apari�iei fenomenului de condens �i limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura de pe suprafa�a interioar� a elementelor de închidere (a se vedea pct. 2.3.1 �i 3.3.7).

21

4. Lucr�ri de izola�ii fonice

În func�ie de destina�ia spa�iului, elementele de construc�ie exterioare precum �i elementele de construc�ie cu rol de compartimentare a unit��ilor func�ionale, trebuie izolate fonic în conformitate cu prevederile “Normativ privind proiectarea �i executarea m�surilor de izolare fonic� �i a tratamentelor acustice la cl�diri” – indicativ C 125-2005.

5. Lucr�ri de instala�ii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)

Instala�iile necesare vor fi prev�zute în func�ie de destina�ia spa�iilor, prin reproiectarea distribu�iei interioare a traseelor de instala�ii. Este important ca lucr�rile de interven�ie în interiorul subsolului s� fie corelate cu lucr�rile de execu�ie a instala�iilor. De asmenea, orice lucrare de renovare/recompartimentare trebuie efectuat� numai dup� ce au fost eliminate toate cazurile de neetan�eit��i ale elementelor de instala�ii care transport�/distribuie fluide.

Când ventilarea natural� a înc�perilor nu este suficient�, se vor lua m�suri suplimentare de ventilare for�at�.

6. Lucr�ri de asigurare a ilumin�rii �i ventil�rii naturale

Lucr�rile de asigurare a ilumin�rii naturale a spa�iilor din subsol au în vedere asigurarea suprafe�elor elementelor de închidere transparente sau translucide prin care lumina de zi poate p�trunde în înc�perile de la subsol, în conformitate cu nivelurile minime normate pentru func�iunea spa�iului. Iluminatul natural nu poate fi asigurat decât în cazul înc�perilor care au pere�i de subsol supraterani care permit realizarea de goluri.

Lucr�rile de asigurare a ventil�rii naturale presupun echiparea elementelor de tâmpl�rie cu rame mobile �i fante de ventilare autoreglabile.

Înc�perile în care nu poate fi realizat� iluminarea �i ventilarea natural� la nivelurile minime normate prin reglement�rile tehnice �i legislative în vigoare, nu vor avea destina�ie de locuit.

2.3.3. Reabilitarea elementelor subterane ale cl�dirilor

Reabilitarea unui element subteran presupune aplicarea unui ansamblu de procedee în vederea îndep�rt�rii cauzelor deterior�rilor �i infiltra�iilor, dezumidificarea elementelor afectate �i realizarea straturilor cu rol de izola�ie �i protec�ie, care s� asigure satisfacerea cerin�elor utilizatorilor, în conformitate cu destina�ia subsolului.

În cazul în care din raportul de expertiz� tehnic� reiese necesitatea consolid�rii structurii de rezisten�� a cl�dirii, celelalte lucr�ri de interven�ie (asanare, refacere a protec�iei hidrofuge, termice, acustice, etc.) vor fi corelate cu fazele de execu�ie a lucr�rilor de consolidare, iar alc�tuirea protec�iei elementelor de închidere ale subsolului va fi aleas� în func�ie de solu�ia de consolidare adoptat�.

Baza reabilit�rii unui element de construc�ie subteran const� în identificarea cauzei/cauzelor care conduce/conduc la acumularea excesiv� de umiditate. O identificare corect� a cauzelor va conduce la aplicarea solu�iei optime pentru eliminarea acestora �i la stoparea infiltra�iilor de ap�/umiditate în viitor.

M�surile de interven�ie recomandate pentru aducerea performan�elor elementelor de construc�ie subterane la nivelurile cerute sunt prezentate în capitolele 2, 3.

22

3. PROIECTAREA LUCR�RILOR DE REABILITARE 3.1. Condi�ii generale

1. Documenta�ia tehnic� pentru lucr�rile de reabilitare se întocme�te dup� ob�inerea avizului favorabil al expertizei tehnice cu privire la rezisten�a mecanic� �i stabilitatea construc�iei �i pe baza recomand�rilor din referatul expertizei cu privire la modalit��ile de interven�ie pentru reabilitarea subsolului.

2. Proiectarea lucr�rilor de reabilitare se face în cazul în care din referatul de expertiz� tehnic� a rezultat c� performan�ele elementelor de construc�ie subterane aferente subsolului nu satisfac una sau mai multe dintre cerin�ele esen�iale ale utilizatorilor, la nivelul performan�elor minime normate.

3. Documenta�ia tehnic� se întocme�te �i se verific� conform legisla�iei în vigoare de c�tre firme �i speciali�ti atesta�i.

4. Documenta�ia de execu�ie a hidroizola�iilor subterane împotriva apei cu sau f�r� presiune hidrostatic� va cuprinde memoriu tehnic (justificarea �i explicarea solu�iei adoptate, prezentarea tehnologiei pe faze de lucru), cantit��i de lucr�ri pe stadii fizice, necesar de materiale, resurse, utilaje, m�suri de protec�ia muncii �i PSI, plan�e cu desenele de ansamblu �i detaliile specifice de izola�ii în concordan�� cu proiectul pentru construc�ii �i instala�ii.

5. Proiectul va specifica reglement�rile tehnice de referin��, standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciat� a alc�tuirilor hidroizolante preconizate.

6. Conform legisla�iei în vigoare pentru urm�rirea comport�rii în exploatare, interven�iile în timp �i postutilizarea construc�iilor, proiectantul sau expertul (în func�ie de gradul de importan�� a construc�iei) stabilesc modalit��ile de efectuare a urm�ririi curente sau speciale (perioade, metode, caracteristici �i parametrii urm�ri�i) care se vor introduce în cartea tehnic� a construc�iei.

7. În func�ie de amploarea fenomenului, de importan�a construc�iei �i destina�ia spa�iilor subsolului la alegerea solu�iei sau ansamblului de m�suri �i a produselor utilizate pentru reabilitare se vor avea în vedere urm�toarele principii:

a. solu�iile se aplic� în ordine crescând�, începând cu m�surile simple, ajungându-se, dac� este cazul, la lucr�ri de interven�ie ample;

b. pentru stoparea fenomenului de ascensiune capilar� se va urm�ri continuitatea izola�iei hidrofuge între suprafe�ele orizontale �i verticale ale subsolului, iar în situa�ia în care se ob�ine numai o reducere a fenomenului se va asigura ventilarea pentru eliminarea apei angrenate de acesta �i se vor prevedea tencuieli de asanare cu rol de împiedicare a depunerilor de s�ruri pe suprafe�ele vizibile;

c. pe pere�ii afecta�i de igrasie se interzice aplicarea de straturi �i pelicule impermeabile la ap� �i la vapori de ap� (în caz contrar, fenomenul va persista, iar igrasia se va ridica peste cota superioar� pân� la care a fost aplicat stratul impermeabil sau pelicula impermeabil�);

d. protec�ia hidrofug� a subsolului se va realiza pe exteriorul elementelor de construc�ie pe zonele cu acces pentru efectuarea s�p�turilor, iar în cazul când acest lucru nu este posibil se vor utiliza procedee de injectare de la interior;

23

e. izola�ia hidrofug� la interior se va accepta numai în situa�iile în care stabilitatea construc�iei nu va fi afectat� de prezen�a permanent� a apei în structura elementelor exterioare, r�mase neizolate, �i numai cu prevederea m�surilor de stopare a ascensiunii capilare pe restul elementelor, pân� la baza soclului;

f. la izola�iile termice aplicate pe fa�a elementului de construc�ie care vine în contact cu terenul se vor utiliza numai produse termoizolante cu porii închi�i, de tip: polistiren extrudat, poliuretan celular rigid, sticl� celular�;

g. termoizolarea fe�ei interioare a elementelor de construc�ie subterane se admite numai în cazul în care pere�ii sunt usca�i �i nu sunt afecta�i de igrasie;

3.2. Condi�ii de calitate asigurate prin proiectare

Condi�iile de calitate vor fi corespunz�toare cerin�elor esen�iale de calitate cuprinse în Legea 10/1995 cu modific�rile �i complet�rile ulterioare:

3.3.1. Rezisten�� mecanic� �i stabilitate

Întrucât rezisten�a mecanic� �i stabilitatea unei cl�diri se refer� la construc�ia în ansamblu, proiectarea lucr�rilor pentru reabilitarea din punct de vedere structural trebuie s� se fac� pentru întreaga structur� de rezisten�� a cl�dirii, inclusiv la cadrele �i pere�ii structurali ai subsolului.

Trebuie precizat, c� atunci când se impune reabilitarea elementelor structurale ale subsolului, iar lucr�rile de execu�ie presupun efectuarea de s�p�turi pe perimetrul subsolului, sunt create condi�iile, ca dup� consolidarea pere�ilor, ace�tia s� fie reabilita�i �i din punct de vedere termic �i hidrofug.

3.3.2. Securitate la incendiu

La proiectarea lucr�rilor de reabilitare a subsolurilor, în func�ie de destina�ia spa�iilor, natura materialelor depozitate în spa�iile subsolului �i vecin�t��ile cl�dirii, se vor avea în vedere prevederile din “Normativ de siguran�� la foc a construc�iilor” – indicativ P 118-1999,

3.3.3. Igien�, s�n�tate �i mediu inconjur�tor

Proiectarea lucr�rilor de reabilitare a subsolurilor din punct de vedere al acestei cerin�e, are în vedere:

- igienizarea spa�iilor interioare ale subsolurilor - dup� caz, asigurarea ventil�rii naturale (recomandabil) sau mecanice - eliminarea cauzelor care conduc la infiltra�ii de ap� - eliminarea fenomenului de condens interior - eliminarea fenomenului de igrasie - limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafe�ei

interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destina�ia spa�iilor din interiorul subsolului

a. Igienizarea spa�iilor interioare

Igienizarea spa�iilor interioare se refer� la refacerea finisajelor degradate. Trebuie precizat c� în cazul în care finisajele sunt degradate datorit� condensului sau

acumul�rii de umiditate, lucr�rile de igienizare nu sunt eficiente decât dac� au fost înl�turate �i remediate cauzele care au favorizat aceste acumul�ri de umiditate.

24

b. Asigurarea ventil�rii naturale

În cazul în care nu poate fi asigurat num�rul orar minim de schimburi de aer, în conformitate cu destina�ia spa�iilor, proiectul de reabilitare poate s� prevad�:

- înlocuirea elementelor de ventilare/grilelor obturate, cu altele func�ionale - realizarea de rame mobile de tâmpl�rie suplimentare, sau dup� caz, proiectarea unor noi

elemente de tâmpl�rie cu suprafa�a ramelor mobile necesar�, care s� le inlocuiasc� pe cele existente

- dac� este posibil (cazul pere�ilor de subsol care au �i o suprafa�� suprateran�), realizarea de goluri de ventilare; în acest caz este necesar� o expertiz� tehnic� care s� ateste c� realizarea golurilor nu afecteaz� rezisten�a �i stabilitatea elementului de construc�ie

- dac� situa�ia de fapt nu permite asigurarea ventil�rii naturale, este obligatoriu s� se proiecteze �i execute o instala�ie de ventilare for�at�

c. Eliminarea cauzelor care conduc la infiltra�ii de ap�

Acest aspect se refer� în general la proiectarea lucr�rilor de reabilitare a re�elei de distribu�ie a apei reci �i calde precum �i a celor de canalizare; nu trebuie neglijat� nici reabilitarea re�elelor exterioare aflate în vecin�tatea subsolurilor.

Dac� infiltra�iile de ap� se datoreaz� doar între�inerii necorespunz�toare a re�elelor, situa�ia se poate remedia doar prin simpla înlocuire a arm�turilor sau a unor tronsoane de conducte.

d. Eliminarea fenomenelor de condens interior

În acest caz, prin proiectul de reabilitare, trebuie s� se prevad� un strat termoizolant suplimentar, care s� aib� grosimea necesar� pentru ob�inerea rezisten�ei termice necesare pentru realizarea pe suprafa�a interioar� a unei valori a temperaturii superioare valorii temperaturii punctului de rou� corespunz�toare temperaturii �i umidit��ii relative a aerului din interiorul subsolului.

Stratul termoizolant se va aplica la exterior sau pe fa�a interioar� a pere�ilor condi�ionat de înl�turarea igrasiei �i uscarea complet� a acestora.

Determinarea temperaturii pe suprafa�a elementelor de construc�ie ale subsolului �i verificarea riscului apari�iei condensului (determinarea temperaturii superficiale normate) se face în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolele 10 �i 14.

e. Eliminarea fenomenului de igrasie

Fenomenul de igrasie (care se datoreaz� ascensiunii capilare a apei subterane) este frecvent întâlnit la pere�ii de subsol, în special la cei realiza�i din zid�rie. Trebuie precizat c� materialele compacte, care implicit sunt mai impermeabile (ca de exemplu betonul), au o comportare mai bun� în terenuri cu umiditate ridicat�.

f. Limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafe�ei interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destina�ia spa�iilor din interiorul subsolului

Pentru asigurarea confortului termic interior este necesar, ca diferen�a dintre temperatura aerului interior �i temperatura suprafe�ei interioare a elementelor de închidere s� nu dep�seasc� valorile normate prin “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI.

25

3.3.4. Siguran�� în exploatare

Asigurarea cerin�ei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea cl�dirilor civile din punt de vedere al cerin�elor de siguran�� în exploatare” – indicativ NP 068-2002.

3.3.5. Protec�ie împotriva zgomotului

Asigurarea cerin�ei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea �i executarea m�surilor de izolare fonic� �i a tratamentelor acustice la cl�diri” – indicativ C 125-2005

3.3.6. Economie de energie �i izolare termic�

La evaluarea performan�ei energetice ale cl�dirii, spa�iile de la subsol vor fi incluse în volumul înc�lzit al cl�dirii numai în cazul în care aceste spa�ii sunt înc�lzite

La subsolurilor neînc�lzite, anvelopa termic� se limiteaz� la plan�eul de peste subsol. În acest caz, cerin�e de izolare termic� se impun numai plan�eului de peste subsol.

Proiectarea lucr�rilor de izola�ii termice la elementele de construc�ie ale subsolurile se face în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor �i pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice la cl�diri indicate în anexa 1

3.3.Condi�ii particulare privind proiectarea

3.3.1. Proiectarea hidroizola�iilor din produse bituminoase

1. Alegerea utiliz�rii hidroizola�iilor bituminoase se stabile�te în urm�toarele situa�ii: a) în cazul terenurilor în care nu exist� pericol de infiltrare a produselor petroliere

sau a altor solu�ii agresive care pot afecta propriet��ile fizico-chimice ale produselor bituminoase;

b) în cazul în care este avantajos din punct de vedere tehnic �i economic în compara�ie cu alte procedee de hidroizolare (betoane sau mortare impermeabile, peliculiz�ri, produse polimerice, etc.);

c) la construc�iile cu fisuri previzibile acceptate de pân� la 0,5 mm �i la care exist� vibra�ii;

d) la protec�ia incintelor unde nu se dep��esc temperaturi pozitive de 40ºC.

2. Modul de alc�tuire al hidroizola�iei (num�r de straturi, produse �i detalii) va avea în vedere prevederile cuprinse în “Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri”- NP 040, �inând cont de urm�toarele:

a) condi�iile hidrogeologice ale terenului (nivelul maxim al pânzei freatice, posibilit��i de drenare sau acumulare a apelor din precipita�ii în zona umpluturilor adiacente hidroizola�iei);

b) forma în plan �i sec�iune a subsolului construc�iei; c) distan�a fa�� de alte construc�ii; d) existen�a rosturilor de dilatare-tasare ale construc�iei sau dintre aceasta �i

construc�iile al�turate; e) categoria de importan�� a construc�iei; f) posibilit��i de remediere a hidroizola�iei; g) categoria de umezire admisibil� a fe�ei interioare a pere�ilor sau pardoselii; h) caracteristicile fizico-mecanice ale produselor hidroizolante.

26

3. Pentru fiecare situa�ie concret� se vor stabili �i indica în proiect nivelurile minime de performan�� ale produselor hidroizolante stabilite conform Normativului NP040/2002.

a. Pentru stabilirea caracteristicilor membranelor din alc�tuirea hidroizola�iilor

subterane se vor lua în calcul urm�toarele criterii �i niveluri de performan��:

Niveluri minime de performan�� a hidroizola�iei Nr.

Crt. Criterii de

performan�� UM Ape f�r� presiune

Ape cu presiune

Observa�ii

1. Impermeabilitatea (I) kPa I 1 I>1,5 Pap� Pap� – valoarea presiunii

apei

2. Alungirea la rupere la trac�iune (A) % A>200

Blδ

� – m�rimea deforma�iei rostului la alungire în cm

lB – l��imea pe care banda de dilatare nu se lipe�te de suport

3. Rezisten�a la sfâ�iere (S) N S>1,1

nSH

SH – sarcina structurii hidroizolante/m exprimat� în Newtoni

n – num�rul de ancoraje/m

27

b. Pentru indicarea hidroizola�iei optime se vor avea în vedere urm�toarele rela�ii între tipul de membrane, tehnologia de aplicare, pozi�ia suportului �i condi�iile de utilizare

Pozi�ia

suprafe�ei suport Nr.

Crt.

Membrane bituminoase

utilizate

Tehnologia de aplicare adecvat�

oriz

onta

l�

vert

ical�

Condi�ii de utilizare

I Membrane pe baz� de bitum

oxidat1)

a) lipire “la cald” cu mastic de bitum oxidat sau bitum aditivat

b) lipire “la rece”cu adezivi bitumino�i4)

� �2)

a) lipire “la cald” cu mastic topit de bitum aditivat

� �2)

b) lipire “la cald” prin sudare cu flac�ra3)

� �

c) lipire “la rece”cu adezivi bitumino�i4)

� �5) II Membrane pe baz� de bitum

aditivat

d) lipire combinat�, cu adezivi “la rece” în câmp4) �i prin sudur� cu flac�ra la suprapuneri

� �5)

III Membrane autoadezive6)

lipire prin roluire (presare)

� �

1) Se utilizeaz� pentru construc�ii de importan�� redus�.

2) Procedeu tradi�ional dificil de realizat pe vertical�.

3) Nu se utilizeaz� în spa�ii cu pericol de explozie.

4) Se utilizeaz� în spa�ii ventilate.

5) Se utilizeaz� numai adezivi cu înt�rire rapid�.

6) Se utilizeaz� în spa�ii cu pericol de explozie conform specifica�iei produc�torului

c. Se va avea în vedere c� pentru asigurarea calit��ii unei structuri hidroizolante este

necesar�:

- realizarea unei suprafe�e suport pe care hidroizola�ia s� se lipeasc� în aderen�� total�; - prevederea de fix�ri mecanice pentru stabilizarea straturilor verticale împotriva

alunec�rii; - amplasarea hidroizola�iei între dou� elemente rigide de construc�ie (pere�i de beton

armat, zid�rie).

28

3.3.2. Proiectarea hidroizola�iilor construc�iilor împotriva ascensiunii prin capilaritate a apei

subterane

1. Aceste hidroizola�ii se prev�d împotriva umidit��ii solului �i a apelor din precipita�ii care nu se acumuleaz�, scurgându-se rapid din zona de umplutur� a s�p�turilor din jurul construc�iei. Aceste ape exercit� asupra hidroizola�iei o presiune redus� ca valoare, limitat� în timp �i pot fi considerate ape f�r� presiune hidrostatic�.

2. Hidroizola�iile contra apelor f�r� presiune hidrostatic� se prev�d la pere�ii, soclurile �i pl�cile pe sol ale construc�iilor aflate par�ial sau total sub nivelul terenului, deasupra nivelului maxim previzibil al pânzei freatice cu minim 1,5 m �i fundate în terenuri permeabile, având capilaritate redus�.

3. Hidroizola�ia trebuie s� protejeze elementele de construc�ie împotriva migr�rii apei f�r� presiune con�inut� în straturile de p�mânt adiacente.

4. Structurile hidroizolante împotriva apelor f�r� presiune hidrostatic� pot fi monostrat sau multistrat aplicate pe suport în aderen�� total�, având caracteristicile stabilite conf.3.3.1.

5. Hidroizolarea orizontal� se realizeaz� în mod curent la nivelul dintre funda�ie �i zid�rie sau între funda�ie �i soclul pe care sprijin� zid�ria cu racordare la hidroizola�ia vertical� a soclului.

6. Hidroizola�ia orizontal� se prevede între funda�ie �i pere�ii structurali din zid�rie, pe toat� l��imea funda�iei, indiferent de pozi�ia zidurilor (perimetrale sau interioare).

7. Nivelul hidroizola�iei orizontale va fi cuprins între nivelul inferior �i cel superior al stratului de rupere a capilarit��ii executat din pietri� sortat;

8. La construc�iile existente în cazul în care hidroizola�ia orizontal� nu a fost executat� sau este degradat� �i nu mai asigur� protec�ia împotriva ascensiunii apei prin capilaritate se pot efectua, în func�ie de condi�iile locale de asigurare a accesului, urm�toarele lucr�ri:

a. introducerea în zid�rie de membrane rigide din o�el inoxidabil cu ajutorul tehnologiei proprii;

b. inject�ri pentru impermeabilizarea pere�ilor din zid�rie prin introducerea de produse hidrofobe. Opera�iunile de injectare se pot face cu sau f�r� presiune în func�ie de nivelul umidit��ii zid�riei.

Prin aceste procedee se realizeaz� o barier� orizontal� împotriva ascensiunii apei care va asigura continuitatea hidroizola�iei orizontale �i verticale a subsolului sau a elementelor de construc�ie supuse reabilit�rii.

9. Hidroizola�ia vertical� se va prevedea pe fa�a exterioar�, (det.A) perimetral construc�iei, astfel:

a. soclul se va izola cu o tencuial� impermeabil� sau un strat din produse bituminoase protejat cu o tencuial� armat� cu plas� de rabi�, prelungit� pân� la nivelul inferior al trotuarului (deasupra stratului de rupere a capilarit��ii). Rostul dintre tencuial� �i trotuar se va etan�a cu mastic de bitum sau chituri elastice;

b. funda�iile sau pere�ii subterani situa�i în terenuri permeabile, peste cota zonei de capilaritate continu�, se vor izola împotriva umidit��ii p�mântului cu minimum dou� straturi din produse bituminoase lichide protejate împotriva ac�iunilor mecanice cu foi polimerice semirigide amprentate, fixate mecanic la partea superioar�;

c. funda�iile sau pere�ii subterani situa�i în terenuri cu straturi greu permeabile �i în zona de capilaritate continu�, se vor hidroizola cu membrane bitumate racordate la hidroizola�ia orizontal� a construc�iei, protejate împotriva ac�iunilor mecanice conform 3.3.4.

29

10. Pe zidurile subterane umede nu se va aplica izola�ia hidrofug� decât dup� uscarea

suprafe�elor acestora �i se vor prevedea urm�toarele interven�ii:

a. Atunci când spa�iul disponibil pentru executarea s�p�turilor este redus, pentru ventilarea zidurilor �i eliminarea umidit��ii, se vor prevedea la exterior canale verticale de ventilare din elemente prefabricate. Canalele vor avea prize de aer exterior pe fa�ade cu orient�ri diferite �i leg�turi orizontale, sub pardoseal�, prev�zute dac� se impune preluarea umidit��ii din placa de pe sol;

b. În cazul în care amplasamentul nu permite executarea lucr�rilor la exteriorul construc�iei �i dac� volumul înc�perii permite se va realiza dublarea pere�ilor la interior, iar spa�iul rezultat între cei doi pere�i se va pune în leg�tur� cu exteriorul cu prize de aer pentru asigurarea ventil�rii. În cazul în care umiditatea pere�ilor este redus�, iar umiditatea relativ� a aerului din înc�pere nu dep��e�te 55-60 % ventilarea spa�iului dintre pere�i se poate face �i în interior cu fante amplasate la baza �i la partea superioar� a pere�ilor, sub plafon. Dublarea pardoselilor se va face numai cu respectarea în�l�imilor minime normate pentru spa�iilo locuibile �i cu luarea m�surilor de ventilare propuse pentru pere�i sau cu asigurarea colect�rii apei �i eliminarea cu pompe a acesteia (solu�ie nerecomandat� în cazul locuin�elor).

c. Concomitent cu indicarea solu�iei de ventilare se va prevedea la interior aplicarea de tencuieli de asanare în vederea elimin�rii form�rii depozitelor de s�ruri pe suprafe�ele vizibile �i asigurarea porilor de evaporare a umidit��ii din pere�i. Aceast� lucrare se recomand� s� se realizeze în timpul sezonului cald, ideal în perioada secetoas�, dup� îndep�rtarea stratului vechi de tencuial� �i ventilarea puternic� a spa�iului subsolului pentru favorizarea usc�rii superficiale a peretelui.

30

DETALIUL A.

31

3.3.3. Proiectarea hidroizola�iilor împotriva infiltra�iilor

1. Aceste hidroizola�ii se aplic� pe exteriorul construc�iei �i se prev�d împotriva infiltr�rii din exterior, prin elementele de construc�ie, în interior, a apei subterane cu presiune con�inut� în pânza freatic� sau temporar în pungi de acumulare datorate permeabilit��ii reduse a terenului. Apa exercit� asupra hidroizola�iei o presiune permanent� în timp �i variabil� ca valoare;

2. Hidroizola�ia vertical�, perimetral�, trebuie s� se racordeze etan� la hidroizola�ia orizontal� alc�tuind o cuv� de protec�ie continu� aplicat� la exteriorul construc�iei; a. pentru executarea hidroizola�iei se va prevedea efectuarea decopert�rilor perimetrale ale

cl�dirii pân� sub cota pardoselii interioare �i a nivelului hidroizola�iei orizontale cu cel pu�in 25 cm, spa�iu necesar realiz�rii racordului hidroizola�iei �i turn�rii radierului din beton pentru sus�inerea drenului. Pentru executarea s�p�turii se vor prevedea m�surile de protec�ie împotriva surp�rii p�mântului �i asigurarea spa�iului de lucru de la baza s�p�turilor;

b. în cazul în care hidroizola�ia orizontal� nu exist�, se va prevedea ca înainte de aplicarea hidroizola�iei verticale s� se execute, pe toat� l��imea (grosimea) pere�ilor exteriori �i interiori bariera orizontal� de impermeabilizare. Hidroizola�ia vertical� se va executa dup� încheierea acestor lucr�ri �i va coborâ cu minimum 20 cm sub cota inferioar� a barierei;

c. în cazul în care construc�iile existente împiedic� executarea s�p�turilor pentru accesul perimetral, se prevede realizarea unei izola�ii în sistem “cuv� interioar�”. Adoptarea acestei solu�ii se va face numai în cazuri deosebite deoarece implic� urm�toarele dezavantaje:

- reducerea spa�iului interior pe toate cele trei dimensiuni (nu numai pe în�l�ime) deoarece trebuie s� se realizeze zidurile de protec�ie a hidroizola�iei verticale;

- nu se elimin� apa din elementele de construc�ie, iar prezen�a acesteia pe termen lung poate afecta stabilitatea structurii.

3. Deoarece în majoritatea cazurilor hidroizola�ia orizontal� nu exist�, se impune executarea acesteia prin interior, peste pardoseala existent�, situa�ie în care se va analiza posibilitatea efectu�rii acestei lucr�ri având în vedere reducerea în�l�imii utile a spa�iilor urmare aplic�rii straturilor pardoselii hidroizolante: a. în cazul subsolurilor locuibile, dup� desfacerea pardoselii existente �i rectificarea pl�cii

din beton de pe sol, se vor prevedea: - hidroizola�ie elastic� din membrane bituminoase sau mortare impermeabile care

se va aplica pe suprafe�ele orizontale �i, deosebit de important, se va ridica pe pere�i pân� la o cot� 20 cm peste nivelul barierei orizontale realizat� pentru impermeabilizarea zidurilor;

- un strat din produse termoizolante rezistente la compresiune �i cu absor�ie de ap� redus�;

- stratul de uzur� al pardoselii (gresie, parchet, covor linoleum, etc.) aplicat peste o �ap� de ciment armat turnat� pe un strat de separare tehnologic�.

b. la subsolurile neînc�lzite peste placa de pe sol, dup� preg�tirea acesteia ca suport, se va executa hidroizola�ia ca în cazul subsolurilor locuibile (1.a) �i o pardoseal� dintr-o �ap� de ciment armat �i rolat sau acoperit cu o pardoseal� adecvat� func�iunii.

c. în cazul subsolurilor f�r� plac� pe sol se va prevedea aplicarea unui strat de pietri� cu rol de rupere a capilarit��ii �i executarea pl�cii pe sol, din beton, ca suport al hidroizola�iei �i al pardoselii.

32

33

3.3.4. Protec�ia hidroizola�iilor

1. Pentru protec�ia hidroizola�iei orizontale se va prevedea o �ap� din mortar de ciment (armat� pentru a rezista înc�rc�rilor datorate circula�iei). �apa se va turna peste hidroizola�ia acoperit� cu un strat de separare �i protec�ie din hârtie kraft, folii polimerice sau foi bitumate

2. Hidroizola�ia vertical�, aplicat� pe elementul de rezisten��, se protejeaz� tradi�ional cu un

zid din ½ c�r�mid� plin� (>12,5 cm grosime) zidit� cu mortar de ciment:

a) zidurile cu Hmax = 3 m vor avea rosturi create cu fâ�ii din membrane bitumate, amplasate la baza zidului �i pe vertical� din max. 5 în 5 m;

b) pentru în�l�imi mai mari de 3 m se va prevedea ancorarea zidurilor de protec�ie de pere�ii subsolurilor cu ancore metalice etan�ate în dreptul str�pungerilor;

c) în locul zid�riei de c�r�mid� (pentru în�l�imi mai mari de 3 m) se poate executa o protec�ie cu un strat din beton armat ancorat de peretele de rezisten��.

3. Când elementul suport (pe care se aplic� hidroizola�ia) constituie �i zid de protec�ie, acesta se realizeaz� f�r� rosturi �i se prevede conform “Normativului privind alc�tuirea, calculul �i executarea structurilor de zid�rie” cu stâlpi�ori din c�r�mid� sau sâmburi din beton armat la distan�e de aprox. 2,5 m.

4. În cadrul sistemelor de drenare ventilate protec�ia hidroizola�iei se va realiza din elemente prefabricate din beton, ceramic� sau produse similare poroase astfel conformate încât s� realizeze canalele necesare pentru circula�ia aerului înc�rcat cu umiditate.

5. Protec�ia hidroizola�iilor construc�iilor amplasate în terenuri permeabile, deasupra nivelului maxim al zonei de capilaritate continu�, poate fi prev�zut� cu membrane polimerice cu ploturi, combinate sau nu cu un sistem de drenare.

6. La protec�ia hidroizola�iei subsolurilor locuite se va avea în vedere obligativitatea aplic�rii unui strat termoizolant (având grosimea determinat� prin calcul) �i posibilitatea realiz�rii unui strat de aer ventilat pentru eliminarea umidit��ii din zona pere�iilor subsolului.

Termoizola�ia va fi alc�tuit� din pl�ci rigide de polistiren extrudat, poliuretan, sticl� celular�, sau alte materiale insensibile la umiditate �i cu rezisten�� mare la compresiune.

7. Protec�ia hidroizola�iei soclurilor se realizeaz� dintr-o �ap� armat� cu plas� sudat� �i/sau plas� de rabi� ancorat� la partea superioar�.

8. Umplerea cu p�mânt a s�p�turilor se execut� în straturi succesive, compactate pe m�sur� ce se ridic� zid�ria de protec�ie a hidroizola�iei pentru a se asigura stabilitatea zid�riei �i presarea straturilor hidroizolante.

9. În cazurile în care presarea hidroizola�iei verticale nu poate fi asigurat� prin împingerea dat� de umplutura de p�mânt, peretele de protec�ie va fi ancorat pe peretele de rezisten��, astfel încât s� se asigure o presiune minim� de 0,1 N/cm2.

34

35

3.3.5. Etan�area rosturilor

1. Rosturile reprezint� distan�a determinat� între dou� planuri paralele, verticale, cu rolul de a limita lungimea unor elemente de construc�ie sau de a întrerupe leg�tura între construc�ii al�turate, pentru ca p�r�ile s� se poat� deplasa independent una fa�� de alta.

2. Rosturile, din punct de vedere al eforturilor la care sunt supuse, se clasific�: a. rosturi de dilatare-contrac�ie (deplas�rile perpendiculare pe linia rostului, au ca efect

presarea �i respectiv alungirea �i ruperea produselor ce asigur� etan�eitatea rostului); b. rosturi de tasare (deplas�ri verticale ale p�r�ilor separate de rost care conduc la

ruperea hidroizola�iei prin alungire); c. rosturi cu func�ionalitate mixt� (deplas�ri orizontale, verticale �i laterale ale unei

p�r�i fa�� de cealalt�).

3. Din punct de vedere al interac�iunii cu apa se clasific� în urm�toarele tipuri: a. rosturi supuse umezelii naturale a terenului sau apelor f�r� presiune hidrostatic�; b. rosturi supuse apelor cu presiune hidrostatic�.

4. Din punct de vedere al modului de alc�tuire rosturile pot fi:

a. demontabile – se utilizeaz� în zonele cu deforma�ii mari. Ele permit accesul pentru control, iar în cazul producerii unei infiltra�ii exist� posibilitatea demont�rii �i remedierii f�r� a se afecta hidroizola�ia �i elementele structurale sau de finisaj adiacente;

b. nedemontabile – alc�tuire semielastic� utilizat� la rosturile cu deforma�ii reduse

Deforma�iile reduse sunt deplas�rile unei p�r�i sau construc�ii fa�� de alta, care pot fi preluate de benzile dilatabile f�r� distrugerea etan�eit��ii rostului �i se înscriu în urm�toarele valori:

Caracteristicile benzii dilatabile

Direc�ia deplas�rii Deplasarea maxim�

mm

Alungirea la rupere

L��imea de neaderen��

1. Perpendicular pe rost, în plan orizontal

±40

2. Perpendicular pe rost, în plan vertical

±30

3. Paralele cu rostul, în plan orizontal

±20

700%

60 mm

Caracteristicile benzii dilatabile se vor determina, avându-se în vedere c� mi�carea pe vertical� a unei p�r�i fa�� de cealalt� parte a rostului orizontal determin� o deplasare paralel� a p�r�ilor în rostul vertical. Dimensiunile acestor deforma�ii se vor calcula, iar alungirea benzii se va determina conform 3.3.1. pct.3a.

36

5. La proiectarea etan��rii rosturilor se va avea în vedere:

a. realizarea continuit��ii hidroizola�iei rosturilor care trebuie s� asigure protec�ia construc�iei împotriva apei indiferent de deforma�iile existente �i de modul de ac�ionare al apei;

b. asigurarea protec�iei hidroizola�iei împotriva ac�iunilor mecanice (datorate circula�iei interioare pietonale �i auto) sau împotriva ac�iunilor chimice (datorate substan�elor corozive). Protec�ia hidroizola�iei orizontale este constituit� din straturile pardoselei sau din elemente mobile (gr�tare metalice sau dale din beton).

6. Preluarea deplas�rilor cu men�inerea etan�eit��ii se va realiza cu produse bituminoase cu propriet��i elastice (alungiri 500%) aplicate în benzi continue, pe toat� lungimea rostului. Acestea vor înlocui buclele de compensare, în special în zona de trecere a rostului din plan orizontal în plan vertical.

7. Limita construit�, de o parte �i de alta a rostului, va fi realizat� din beton armat, dimensionat local pentru înglobarea pieselor metalice, având continuitate fizic� de pe suprafe�ele orizontale pe cele verticale.

8. Pentru înt�rirea �i sus�inerea hidroizola�iei în zona rostului se vor prevedea:

- straturi suplimentare ale hidroizola�iei curente; - straturi suplimentare continue, având caracteristici elastice m�rite fa�� de produsele

din care a fost proiectat� hidroizola�ia; - elemente metalice plane sau cu bucle compensatoare, cu grosime 0,5-3 mm în

func�ie de deschiderea rostului; - flan�e metalice; - chituri sau masticuri de etan�are; - produse din spume polimerice elastice.

37

3.3.6. Etan�area str�pungerilor

1. Str�pungerile sunt zonele în care elementele componente ale instala�iilor (conducte, cabluri, guri de umplere sau golire a bazinelor) sau tije de ancoraj întrerup local continuitatea straturilor hidroizolante �i care impun utilizarea anumitor materiale �i alc�tuiri constructive pentru refacerea etan�eit��ii hidrofuge;

2. Str�pungerile pot fi: a. totale, cazul în care instala�iile traverseaz� grosimea elementului de structur�,

hidroizola�ia �i protec�ia acesteia; b. par�iale, cazul în care se str�punge numai hidroizola�ia �i protec�ia ei (tije de

ancoraj).

3. Str�pungerile totale se proiecteaz� în sistem: - elastic, sau; - rigid.

coordonându-se cerin�ele impuse de instala�ii cu sistemul de realizare al hidroizola�iei.

a. Str�pungerile elastice constituie racorduri flexibile care permit accesul la instala�ii f�r� afectarea etan�eit��ii hidroizola�iei, se prev�d la toate instala�iile �i în special la cele care au conducte calde sau cu vibra�ii, cu Ø >200 mm �i la construc�iile fundate în terenuri sensibile sau în zona cu ap� cu presiune.

b. Str�pungerile rigide constituie racorduri fixe, rigide, care se pot utiliza la instala�ii

care au conducte reci cu Ø <200 mm �i f�r� vibra�ii situate în terenuri cu ap� f�r� presiune.

4. Pentru reducerea num�rului de str�pungeri totale se va avea în vedere gruparea elementelor

de instala�ii compatibile în vederea travers�rii pere�ilor printr-un singur gol de trecere prev�zut cu o plac� metalic� ancorat� în structura de rezisten�� �i etan�at� pe contur:

a. Str�pungerea grupat� reduce num�rul de racorduri ale hidroizola�iei �i implicit ale

punctelor de infiltra�ie �i asigur� posibilitatea execut�rii ulterioare a unor noi str�pungeri prin placa metalic� f�r� afectarea hidroizola�iei, etan�area în jurul man�oanelor �i plac� f�cându-se prin sudur�, iar între conducte �i man�oane se vor utiliza chituri permanent elastice �i, dac� este necesar, rezistente la temperaturi ridicate.

b. Placa metalic� care închide golul din perete se va dimensiona pentru preluarea

sarcinilor la care va fi supus� prin compactarea p�mântului de umplutur� �i se va proteja anticoroziv.

5. Elementele de str�pungere vor fi amplasate la o distan�� de minim 35 cm de alte elemente ale construc�iei, pentru a se asigura spa�iul necesar execut�rii hidroizola�iei.

6. Indiferent de tipul str�pungerii se va prevedea ca racordul hidroizola�iei s� se efectueze numai pe elementele rigid ancorate în structur�.

7. Hidroizola�ia se va înt�ri în zona de racord cu un strat suplimentar din membran� bitumat�.

38

3.3.7. Proiectarea termoizola�iilor subsolurilor

1. Proiectarea lucr�rilor de izola�ii termice ale subsolurile se face în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie (pere�i �i placa pe sol) ale subsolurile înc�lzite sau plan�eul peste subsolurile neînc�lzite pe care le separ� de spa�iile înc�lzite;

2. În func�ie de destina�ia spa�iilor de la subsol, elementele de construc�ie subterane ale spa�iilor înc�lzite trebuie s� indeplineasc� cel pu�in performan�ele de izolare termic� specificate în tabelul de mai jos.

Rezisten�� termic� corectat�

“R/”

Transmitan�� termic� corectat�

“U/”

Func�iune spa�iu înc�lzit

[m2K/W] [W/(m2K)] Elemente subterane verticale de locuit 2,90 0,35 cabinete medicale (spitale, policlinici), s�li de curs, sport - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV

1,70 1,75 1,80

0,59 0,57 0,55

birouri, magazine, restaurante, baruri, et. - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV

1,60 1,70 1,80

0,63 0,59 0,55

ateliere, spa�ii de produc�ie cu regim normal de exploatare - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV

1,10 1,10 1,10

0,91 0,91 0,91

Pl�ci la partea inferioar� a demisolurilor sau subsolurilor de locuit 4,80 0,21 cabinete medicale (spitale, policlinici), s�li de curs, sport - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV

2,10 2,50 2,90

0,48 0,40 0,34

birouri, magazine, restaurante, baruri, et. - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV

2,10 2,50 2,90

0,48 0,40 0,34

ateliere, spa�ii de produc�ie cu regim normal de exploatare - zona climatic� de iarn� I - zona climatic� de iarn� II - zona climatic� de iarn� III, IV

1,10 1,20 1,30

0,91 0,83 0,77

NOT�: În cadrul prezentei lucr�ri, spa�iile cu alt� destina�ie decât locuirea au fost încadrate in clasa de iner�ie termic� mare �i asimilate cl�dirilor din categoria 1, definit� conform normativ C 107-2005, partea a 2-a C 107/2, cu modific�rile din 2010.

39

3. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s� fie asigurat� atât cerin�a privind economia de energie �i izolare termic� cât �i cea referitoare la igien� �i s�n�tate (evitarea apari�iei fenomenului de condens �i limitarea diferen�ei dintre temperatura aerului interior �i temperatura de pe suprafa�a interioar� a elementelor de închidere).

4. Pentru produsele termoizolante care nu sunt protejate cu un strat care s� preia întreaga împingere activ� a p�mântului, rezisten�a la compresiune a acestora (sarcina care produce o deforma�ie de 10% raportat� la grosime), în func�ie de în�l�imea pe care se afl� în contact cu terenul, trebuie s� fie conform tabelului de mai jos:

In�l�imea suprafetei de contact între produsul termoizolant �i teren

Rezisten�a la compresiune (sarcina care produce o deforma�ie de 10% raportat� la grosime)

(m) (kPa) 3,00 minim 600 4,00 minim 800 5,00 minim 900 6,00 minim 1200 7,00 minim 1300

> 7,00 obligatoriu cu perete de protec�ie

5. La pere�ii afecta�i de umiditate, imbun�t��irea protec�iei termice pe interior se poate face prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distan�at în raport cu fa�a peretelui �i care s� fie prev�zut cu grile/fante care s� asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul prevenirii condens�rii vaporilor de ap� proveni�i din aerul interior c�t �i în scopul difuz�rii vaporilor de ap� emi�i de suprafa�a umed� a peretelui. În spa�iul astfel creat, dac� este posibil, se recomand� înglobarea �evilor instala�iei de înc�lzire, f�r� ca �evile s� fie izolate termic.

6. Izola�ia termic� aplicat� pe fa�a elementului de construc�ie subteran care vine în contact cu p�mântul trebuie protejat� hidrofug.

40

3.4. Solu�ii constructive de principiu �i detalii caracteristice

41

42

43

44

45

46

47

48

49

ANEXA 1

Lista principalelor reglement�ri tehnice �i standarde na�ionale avute în vedere la

elaborarea lucr�rii:

1) NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor la cl�diri;

2) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea elementelor de construc�ii hidroizolate cu materiale bituminoase �i polimerice;

3) GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea hidroizola�iilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP �i SBS;

4) GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu�ia �i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ”;

5) C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice de cl�diri;

6) SC 007- Solu�ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cl�dirilor de locuit existente;

7) MC 001/2006 - Partea 1 �i 3 – Metodologie pentru calcularea performan�ei energetice a cl�dirilor;

8) P118 – 1999 Normativ de siguran�� la foc a construc�iilor. 9) GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere�ilor �i pardoselilor cl�dirilor

civile; 10) PCC-017/2000 Procedur� privind tehnologia pentru reabilitarea termic� a cl�dirilor

folosind spume poliuretanice; 11) GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec�ie termic� la cl�diri de

locuit; 12) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” –

indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul copeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�dirile de locuit” - indicativ C 107/5, cu modific�rile din 2010

13) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 2 – a “Normativ privind calculul copeficien�ilor globali de izolare termic� la cl�diri cu alt� destina�ie decât cea de locuire” - indicativ C 107/2, cu modific�rile din 2010

14) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 3 – a “Normativ privind calculul performan�elor termotehnice ale elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” - indicativ C 107/3, cu modific�rile din 2010

15) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 5 – a “Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de construc�ie In contact cu solul” - indicativ C 107/5, cu modific�rile din 2010

16) “Normativ pentru proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izola�ii termice la cl�diri” – indicativ C 107/0-2002