Coperta:MARCEL DANESCU

© Copyright versiune:

EDITURA GARAMOND, 2004

ISBN: 973-9218-19-9

SOFOCLE

Oedip repeTraducere si note:

GEORGE FOTINO

fl} fe/I/> EDITURA GARAMOND

BU URESTI, STR. MITROPOLIT ANDREI SAGUNA NR. 71

1I

PREFATA,

Sofoele s-a ndscut in anul 496 f.e.n. in suburbia Atenei .ulalbulColonos".

Yicua lui este 0 sintezd de estetism, de sin! al proportiilor si alarmoniei, pentru care Sofoele a si fost socotit intruchiparea ceamai caracteristicd a genuLui atenian.

Inovator In tehnica dramaturgiei prin desprinderea dramelorlui din contextul trilogic sau tetralogie In care se situa creatia luiEschil - inovatie eseruiald - cum si prin intraducerea In actiune aunui al treilea aetor - ceea ce a ldrgit eompLexitatea actiunii si adat diaLogului un ritm mai viu - deosebindu-se de arta lui Eschillimitatd la cdteva personaje tipiee si, de asemenea, prin sporireanumdrului coreutilor (de La 12 la 15) ale cdror strafe, antistrofe siepode rostite in isonul "melosului" sensibilizau pe ascultdtori, eumsi prin decorarea picturald a fundaLului scenei, ddnd astfel maimultd expresivitate spectacolului, Sofoele se situeazd pe eulmiledramaturgiei eline si chiar moderne.

Dar nu numai prin intraducerea aeestor tehniei teatrale a fostSofoele un inovator In artadramaturgiei eline, ci mai (des prinprezentarea ex resiva a psihologiei erailor, prin evidentiereav.QLntei $i.£,.pasiunjIQT omene$tl 1I1 es a$urarea fntlim ldrilor; prininterpretarea pe care 0 del 'enomenelor omenesti: "Sofoele uneste,In adevdr; addncimea gdndului eu bogdtia miscdrilor sufletesti;este un fnnoitor al tragediei grecesti, prin atitudinea spirituald, casi prin tehnica teatrald. Omul, In aceastd tragedie, are dimensieinterioard ... Sofoele a scobordt tragedia pe pdmdnt, umanirdnd-o'.

I Ion Biberi, Sofocle In romdneste, revista Ramuri, anul III, nr, \8, ianuaric1966, pag 21.

5

Spre sfiirsitul anului 406, el a inchis ochii care din inceputulvietii lui si-au vdzut tara In lumina victoriilor, dar asupra cdrora nus-au asternut tenebrele decat cdnd, dacd ar mai fi rdmas deschisi,ar fi vdzut si zilele sumbre ale patriei.

Din opera lui Sofoele nu au ajuns pdnd la noi decdt creatiuniledin epoca oarecum a bdtrdnetii. intr-adeviir, din cdte ni s-a pdstrat,cea mai veche tragedie datatd, Antigona, a fost scrisd in anii 443-442, cdnd Sofoele era In pragul vdrstei de 55 de ani, iar trei dintragediile lui au fost scrise cdnd el depdsise 80 de ani, cea dinurmd - Oedip la Colonos - fiind 0 creatie a nonagenarului Sofoele,care ni se infiitisearii in deplina stdpiinire a spiritului sdu creator.

Ni s-au pdstrat, dintre cele 123 de tragedii si drame istorice,decdt 7 tragedii si un fragment dintr-o dramd satiricd intitulatdCopoii, pe care ne-a fiicut-o cunoscutd un papirus descoperit inEgipt, In anu11912, dar al cdrei text este atdt de lacunar, incdt si-argdsi IOCLlI mai firesc intr-o editie literard a tragediilor sofoeleice.

Oedip Rege, aceastd desdvdrsitd realizare poeticd a lui Sofoele- al cdrei subiect se inspird din cielul epic al Tebei - a fostreprezentatd, dupd toate propabilitdtile, intre anii 430 si 426 i.e.nPornindu-se de la sugerarea unui eveniment similar, aproapecontemporan cu reprezentarea tragediei, poetul tragic intelege sase evoce amintirea unei Tebe legendare, asupra cdreia se ruipustise"ciuma blestematd".

S-a remarcat - si remarca este indreptdtitd - cd tragedia luiOedip - Oedip Rege - izbuteste, cu ajutorul ironiei trag ice, sd-ltind incordat pe spectator, care, de fapt, cunoaste perfect legenda.in aceasta constd suprema artd a lui Sofoele. Elenistul ReneSchaerer caracterizeazd foarte frumos tema tragediei: "Victima aunei vinovtitii mai vechi, greseald fdptuitd de tatdl sdu, Laios, careisi voise un fiu contra voiruei zeilor, Oedip, in ciuda vinovatelorsale porniri spre man ie, inspird mai mult compdtimire deditreprobare "I.

Drama se sfdrseste cu inspdimantdtoarea automutilare a luiOedip, pe care - in cumplitul chin - il stdptmeste iubirea pentru

I in L'homme antique et la structure du monde inierieur, Payot, Paris, pag.186.

6

copilele lui. lata, asadar; ursita omului care "al tarii stapanajunsese", ursitd la care "priveau toti tebanii, ravnind-o" (v. 1526-1527) si care este inspiratoarea iruelepciunii addnci predicatd decor in ultimele versuri ale tragediei:

... Oricui asteptati-i si ziua din urmaA vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul,Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l !

(v. 1528-1530)

Ajuns la vdrsta de 90 de ani, Sofoele mdrturiseste - princuvintele rostite d~ Oedip - dorinta-i cea de pe urmd: a face "caleintoarsa In bezna" (v. 1128), expresie a viziunii sale, acumpesimistd, despre viatd. Este un pesimism gene rat in sufletul sdu,atdt de varsta-i cea impovdratd de ani, cdci si [pdmantul] ,S~ipierde vlaga lui,/ se va slei si trupul ornenesc" (v. 610-611), cdt side ideea, exprimatd - cu aproape 0 jumdtate de veac inainte - inAias, despre caducitatea Universului material, despreincertitudinile conditiei umane si nestatornicia vremii. Acum scrieel cea din urmd a lui tragedie, rod al unui geniu neistovit: Oedip laColonos, care avea sd fie reprezentatd mai uirziu, dupd ce Sofoelese lntorsese "fn bezrui", la cea de-a 94-a Olimpiadd, In anul 401i.e.n. cdnd a obtinut cununa victoriei.

Drama, de la primele ei versuri, ni se fnfc'iti~eazc'iea 0 expresiea mdretiei. Vom semnala doar moartea in apoteozd a lui Oedip,duios pldnsd, dar si sldvitd de fiica sa, Antigona, care si ea si-ardori ,,0 soarta ca a lui", este ea nu numai un prilej de suferintd, darsi un indemn, un irvor de inspiratie pentru fiieele lui Oedip, elerugdndu-se acum de eroul national - mitologie - al Atenei, deTeseu, sd fie trimise la Teba pentru a sta "zc'igaz" in fata mortii"care a pornit spre fratii" lor, spre neamul labdacizilor:

GEORGE FOTINO

7

Personaje

OEDIP, regele TebeiIOCASTA, sotia lui OedipCREON,fratele IocasteiTlRESIAS, proroc orbPREOTUL lui ZeusVESTITORULSLUJITORUL lui LaiosPASTORUL bdtrdnCORIFEULCORUL alcdtuit din bdtrdni tebani

Actiunea se desfasoara in Teba, in fata palatuluiLabdacizilor.

8

Langa portile palatului este altarul lui Apolo si, mai in fata, sunt altealtare, pe treptele carora stau ingenuncheati tebani de toate varstele,

purtand ramuri de maslin, infasurate in fire de lana alba. In fata portiimari a palatului este batranul preot al Iui Zeus, inconjurat de alti

preoti invesrnantati in alb. Din palat se iveste Oedip, urmat deslujitori.

5

OEDIP0, voi vlas tare noi din Cadmos eel stravechi,De ce-ati ingenuncheat In rugi, impodobitiCu ramuri verzi ? Mireasma de tamaie-a prinsOrasul tot; se-aud doar jalnice cantari I,

Doar vaiete ... Eu de la altii-al vostru-amarSa-I aflu nu am vrut, copiii mei ! Ci eu,Oedip, ce-s proslavit de toti venii aici. ..

(Caire preot:)Batrane, spune-rni tu, ca parul nins de aniIti cere-a te rosti si pentru ei: ce dor,Ce teama v-a adus ? Sa stii ca mult as vreaSa va ajut. De piatra inima rni-ar fiDe n-as fi-nduiosat vazandu-va In rugi.

10

PREOTUL0, tu, Oedip, al tarii mele domn, ne veziIngenuncheati In juru-altarelor ! SuntemSi tineri si batrani: copii firavi cari mergCu greu, mosnegi, cum sunt si eu - eu, preotulLui Zeus - si sunt si tineri, floarea lor, si-apoiPop or cu ramuri verzi si-ngenunchind In rugiPrin pietile obstesti, prin preajma templelor -

15

I Aceste .jalnice cantari'', "peanuri", se indreptau catre zeii vindecatori, Apolo,Asclepios si altii, pentru a-i ruga sa alunge bolile si molimile.

9

20 Ca Pallas doua temple are-aici - ori standPe langa vatra cea cu-al prorocirii harDin templul zeului Apolo Ismenos-.Cetatea-n greu prapad se zbate-acum. 0 vezi !Ea fruntea-abia mai poate-a-si-o-nalta, ca valDe sange-a napadit-o ... Vai ! Al mortii duh

j In glie-a parjolit samanta rodului;!e pajisti pier cirezile, iar pruncii mor}n pantecele mamelor. Pra ad un zeuAsupra Tebii-a napustit, facand arjol:

[uma, blestemata ! Vai, ce-a ravasitr-S"l ce pustiu In a lui Cadmos casa-i azi !

lar jos, la negrul Hades, vaiete-s si plans,Acesti copii si eu, care-n carninul tauNe-am strans, In tine nu vedem un zeu, ci-u~Dar care-n pacostea ce'lie-TIovlt mai---pcrtrPrielnici sa ni-i faci pe zei. Caci tu, abiaAjuns aici, ne-ai dez~gat de-a mai platiNoi Sfinxului tribut. Si asta far' ca noiSa-ti fi vorbit sau dat vrun sfat, ci doar prin harZeiesc - cum ton 0 spun si-o cred - ne-ai izbavit.Si azi, stapane-al Tebei, iar rugamu-te,Oedip, ajuta-ne ! Ca sfat ti-o da vrun zeu,Sau doar vrun muritor, totuna e ! Caci vadCa cei harsiti de viata-s sfetnici intelepti.Cetatea izbaveste-o tu - tu, omul eelMai bun! Ti-e faima-n joc. Te cheama tara ta:taT fost candva mantuitor; mai fii-i si aziCu-acelasi sarg ! Sa n-aiba-a spune carevaCa i-ai fost domn ca-ntai s-o izbavesti si-apoiDe rapa tU s-o dai. Cetatea-nalta-ni-o:sr-acum ! Cu sprijin de la zei ne-ai fericitCandva; sa-i fii si azi izbavitor ! Si dat

De-ti va mai fi sa-i fii tu tarii domn, cum esti, ,

Si azi, macar sa nu domnesti peste-un pustiu,55 Ci peste oameni sa fii domn ! Caci ce mai sunt

Cetatile fara ostasi ? Mai sunt cetati ?lar n~vile fara va~lasi, ce navi mai sunt ?

OEDIPX Sarmani copii, ce ganduri v-au manat aici

Si ce nadejdi, 0 stiu. Cat suferiti voi toti,60 0 taina pentru mine nu-i, dar Intre voi,

Cari suferiti, nu-i altul chinuit cum sunt.Pe voi, pe fiecare insa-l doare doarDurerea lui; eu Insa deopotriva plangSi soarta Tebei, plang si soarta mea si-a ta.

65 Nu dintr-un somn senin voi m-ati trezit. 0, nu !Ca mult am plans, sa stiti, si gandu-mi plin de grijiPe multe cai a pribegit: cum v-as puteaScapa ? Tot chibzuind, un singur leac eu amGasit: pe Creon, fiu al lui Meneceus,

70 ~i-al meu cumnat, de zor la Delfi l-<.!.mtrimisVrand eu pe Febus sa-l intrebe ce sa fac,Sau ce sa spun, ca tara sa 0 izbavesc.Tot numar zilele de cand s-a dus - ca mult,Ca peste fire-a zabovit - si ma-nfior !

75 Ce-o fi patit ? Dar cand se va fi-ntors aici,Ar fi sa fiu un ticalos, de n-am sa vreauA face tot ce zeu-mi va dezvalui.

PREOTULNici ca puteai sa spui ceva mai nimerit,Caci Creon - mi se spune-acum - a si sosit.

(Cu pasi zoriti se apropie Creon purtdnd pe cap 0 cunund.)

25

30

35

40

50

z Nu este yorba de raul Ismenos, ci de un semizeu, fiullui Apolo Ismenos, carel~i avea la Teba un altar unde se faceau prorociri dupa flacara jertfelor,

10

OEDIP80 Slavite-Apolo, ah, de ne-ar aduce el

Izbavitoare vesti ! Ca ochii parca-i rad.

f 11

95

PREOTULSe pare-s bune vesti. Pe fruntea-i n-ar purtaAltcum cununi de lauri plini de rod si flori.'

85

OEDIPVom sti-o-acusi ... Ne-o auzi, ca-i la doi pasi.

(Caire Creon:)Marite fiu al lui Meneceus, 0, tu,Cumnatul meu, ce vesti ne-aduci azi de la zeu ?

CREONDoar bune vesti. Dar chiar si rele daca-ar fi,Tot bune sunt, spre-al nostru bine cand se-ntorc.

90

OEDIPDar ce anume vesti ? Ca ce mi-ai spus, nadejdiNu mi-a trezit, dar nici m-a spaimantat prea mult,

CREON(privind spre tebanii care, ingenuncheati, fac rugi)Si vrei in fata lor sa ti le spun? De vrei,o fac ! De nu, mai bine mergem in palat.

OEDIPIn fata lor! Caci jalea lor ma doare multMai mult decat ma doare insa~i soarta mea.

CREONIti spun eu tot ce zeul rni-a vestit: mi-a spusApolo, raspicat, din tara sa starpimAcel pacat ce-a fost la sanul ei hranit.Altcum, el va spori si fara leac va fi.

, eel care obtinea un raspuns favorabil de la oracolul din Delfi se incununa curamuri de laur.

12

100

105

110

115

OEDIPDar ce pacat ? Si care-i leacul ? Spune-mi-l !

OEDIPDar oare despre-al cui omor el a vorbit ?

CREONNainte vreme Laios domn al ta@:.a fost,Nainte de-a fi luat tu insuti carma-n rnaini,

OEDIPDin auzite-o stiu, dar eu nu l-am vazut.

CREONEl a murit. Dar zeul azi ne-a poruncit -Si raspicat - sa-i pedepsim pe ucigasi,

OEDIPDar unde-or fi ? Omoru-i savarsit de mult;Cum oare-orn da de urma lor? E tare greu !

CREONIn tara-s ei - chiar zeu-a spus ! Cand iscodesti,Gasesti; dar nepasarea ta-i scaparea lor!

(0 clipd tdcere.)

OEDIPDar Laios oare-a fost ucis chiar In palat ?Ori pe vrun camp? Sau va fi fost printre straini ?

CREONTrecuse de hotarul tarii lui. S-a dus - spunea -Sa-ntrebe-oracolul, dar nu s-a mai inters.

13

120

OEDIPNici un pristav, nici unul din tovarasii-iDe drum n-o fi vazut ce-a fost, sa stim si noi ?

135 Si eu ca tara-rni s-o razbun si sa-I slujescPe zeu. Si nu pentru prieteni departati,Ci pentru mine rusinoasa fapta vreauCa s-o alung. Caci intr-o zi eel ce-a ucis,Oricine-o fi, asupra-rni se va razbuna.

140, Lui Laios luandu-i apararea azi, eu chiarPe mine ma slujesc. Si-acum dati zor, copii,Si de pe-aceste trepte voi urniti-va,In maini cu ramuri pentru rugi ! lar carevaDin voi sa cheme-aici norodul Tebei, tot!

145 Eu n-am sa sovaiesc. Cu sprijin de la zei,Izbanda-rni yeti vedea-o toti ... sau yom pieri!

(Oedip se intoarce In palat.)

CREONS-au stins ei toti ! Cu fuga unul a pututScapa ... si-n stare-i doar un lucru-a povesti.

OEDIPSi-anume ce ? 0 licarire de nadejdiNe-ar ajuta sa iscodim, s-aflam mai mult.

CREONPe Laios l-au ucis in drum - asa a spus !Si n-a fost unul doar, ci-au fost mai multi talhari.

PREOTULSculati, copii, caci azi avem ce-am vrut s-avernCand am venit: fagaduiala lui ! Si-acum,Izbavitor, sa vina Febus ce-a trirnis

150 Oracolul ! Sa curme-o data-acest prapad !(Creon, urmat de tinerii tebani, pleacd. Corul intra In scend.)125

OEDIPSi sa-I ucida-ar fi-ndraznit, de n-ar fi fostUrzit omoru-n tara-aici - si pe arginti ?

CREONAsa gandeam si noi. Dar Laios fiind ucis,In jalea noastra, sa-I razbune om n-a fost !

COP.JjLStrofa'l

OEDIPDar cand din scaunu-i regesc s-a naruit,Ce v-a oprit de n-ati catat s-aflati ce-a fost ?

Ah, vorbd-asa dulce-a lui Zeus," azi ce veste-iAdus-ai tu Tebei vestiteDin Delfi, bogatul In aur ? Eu tremurCu inima strdnsd de spaimd.

155 Apolo din Delos, tu, vraci al durerii',Ce soartd-mi urzit-ai ? - md-ntreb euCu groazd. Ce oare m-asteaptd, ori astdri,Ori poate 'inscurgerea vremii ?Tu, fiicd-a Nddejdii de aut; ah, spune-mi,

160 Grdieste-mi tu grai fdrd moarte!4 Toate oracolele erau socotite cii pureed de la Zeus. Apolo este adeseareprezentat ca fiind profetul zeului supremo, Pe insula Delos I-a nascut Leto pe Apolo, care era si "vraci" al bolilor,

130CREONChiar Sfinxul cu-ncalcita-i verba ne-a silitNainte sa privim, iar taina s-o lasam,

OEDIPEu taina 0 voi iscodi si-am s-o dezleg !Ca drept si Febus s-a gandit - si-asa si tu -Sa nu-l uitati pe mort. Se cade sa v-ajut

1514

-( Antistrofa 1\

Tu,fiicd-a lui Zeus; 0, tu, vesnicd-Atena,lnuu te invoc eu pe tine!Si-o rog si pe Artemis, sora ta, zeeaSldvitd-a Cetdtii si care-n

165 A Tebii-agora-si are templul', Si-I rag euPe Febus, arcasul. Yeniti voiTustrei si-ajutati-mi !Cdndva, ctind asupraCetdtii cdzuse prdpddul,Voi insivd flacdra mortii ati stins-o.

170 venuivoi, veniti voi si astdzi !

Vai mie, indur un noian de amaruri,Cd molima prinse norodul.far mintea-mi nu poate scorni nici 0 armdSd-i stea impotrivd. Si rodul

175 Ce-abia incolteste din glia sldvitdPdleste. Femeile noastreLa Jaceri se sting de durere si vaiet,Tree mortii-n siraguri, siraguri,Ca stolul de pdsdri cu repezi aripe,

180 Mai iute caJocul eel strasnic,Spre-al zeului noptii liman se avdntd.

Antistrof~

Cu mortii, ce-s [drd de numdr; se stingeCetatea. Si zac la tot pasulTot hoituri si hoituri. Nu-i cine sd-i pldngd.

185 fnj~irul10r mortii due moartea. J J'• -- r a •

"Artemis era slavita In agora Tebei, unde i~i avea un templu si unde ~i Apolo~i Alena, ajutatori In nenorociri, I~j aveau statui. Pe acesti "tustrej" Ii cheamahi sprijin corul.

16

Si duhul pieirii se-ntinde. NevesteSi mame cdrunte se-aduruiDin toatd cetatea pe trepte de-altare;Jdlescu-si durerea, rugdndu-i

190 Pe zei ca sa curme prdpddul. ZbucnestePeanul in ison de vaiet ...0, tu, luminoasd Fecioard-a lui Zeus', aziZdmbeste-ne tu mdntuirea !

c2.trQfu ;3)

Si aprigul Ares, ce azi nu cu anne195 De-aranui ne zvanta"S,ci numai

Cu focul, in ison de urlet si vaiet,Sa facd el cale intoarsdPe unde-Amfitrita isi are culcusu-nAddncul de ape", sau cdtre

200 A Traciei mare cu tdrmu-i sdlbatic,Cd tot ce crutatu-ne-a noapteaSe ruiruie ziua ... 0, Zeus, tu, stdpdnePe fulgerul iute, aruncdAzi trdsnetul tau si zdrobeste prdpddul !

Antistrofa 3

205 0, zeu al Liciei'", din arcu-ti de aurSa ploud sage rile taleNe 'nvinse, sd-mi dea ocratire !Sa vindSi faclele-aprinse cu careStrdbate si Artemis muruii Liciei !

210 Si tu eel cu mitra de aurCe numele-i dat-ai cetdtii, tu, Bachus'!

-=-, -:A-ce-a-st--::a-::fe-c-:io-araa lui Zeus este Pallas.8 Ares, zeul care aduce moartea, vine "tara arrne de arama", deci 0 aduce princiuma. Corul ii invoca pe Zeus, pe Apolo, pe Atena, pe Artemis si pe Bachuscu ale lui Menade, ca sa lecuiasca poporul de prapadul ciumei., Amfitrita I~i avea lacas In Oceanul Atlantic, 0 extremitate a lumii antice, cumsi "catre a Traciei mare": Pontul Euxin.10 Licia e numele unei provincii din sudul Asiei Mici.II Teba, numita ,,\ara lui Bachus". Aici se nascuse el.

.,1

Cu-obrajii-ti aprinsi si eonvoi deMenade, tu cdruia slava ti-e dataPrin chiote, vino eu jacla

215 Si-alungd-l pe zeul eel [drd sldvire !(Oedip, care, pe cdnd corul rostea ultimele vorbe, iese din palat, se

adreseazd din prag corului.)

OEDIPIi rogi pe zei, dar ascultare de-mi vei da,Cum si se cade-n ast prapad, ti-or auziEi ruga ta; te-or izbavi de chinul tau.Vorbescu-ti ca un om ce nici macar din zvon

220 Nu am stiut de-acel omor; iar pe faptasZadamic l-as mai cauta, pe urmele-iDe nu ma puneti voi. Ajuns doar de curandAl Tebei cetatean, eu voua, cadmeeni,Azi sus si tare-o spun: Oricare dintre voi

225 L-ar sti pe eel ce pe-allui Labdacos vlastar, .Pe Laios, I-a ucis, sa-mi spuna tot - si chiarDe-ar fi faptasul el. Sa nu astepte-a fiDe altii dat de gol ! Osanda Ii va fiSurghiunul - alt nimic roar daca vrun strain

230 L-o fi ucis, iar vrunul dintre voi l-ar stiSi ni-l va da-n vileag, pe-acela-l rasplatescSi-n suflet am sa-I port. Dar eel ce pe faptasL-ar sti - de-ar fi chiar el sau vrun prieten bun -Si, infricat, l-ar tainui, sa afle-acum

235 3Ce-am hotarat: oricine-ar fi eel vinovat,Aici, In tara-n care-s eu carmuitor,

• Sa nu-i deschida nimeni usa casei lui !;: 0 yorba nu-i iertat sa-i-sp~na careva !

Nici la jertfiri sau rugi si winosiri cu str<?pi240 SfInti"tIsa-l ia partas ! Ci sa-I alunge toti

cDin casa lor, ca-i 0 rusine pentru noi",Precum la Delfi rni-a vestit oracolulZeiesc. Asa vreau sa slujesc eu zeuluiSi regelui eel raposat ... Ca va fi fost

-::-::::::---,----12 Faptasul unei crime trebuia purificat. Purificarea se face prin foe, apa ~isange. Aici Oedip II blestema pe eel vinovat care nu va putea fi niciodatapurificat, ci va fi vesnic apasat de pacat,

18

245 El singur ucigas, sau ca-a avut si altiPartasi, tarasca-si zilele In chin si-amar !A§a-i blestem ! Eu de I-as sti pe vinovatSi-n casa mea l-as gazdui, asupra-mi chemBlestemul ce-am zvarlit asupra altora.

250 Sa faceti tot, tot ce v-am spus - va poruncesc-Si faceti-o de dragul meu, al zeuluiSi-al tarii-acesteia ce, pustiita azi,Se stinge-ncet, incet, uitata si de zei !

(Se apropie de cor, vorbind prietenos.)Si chiar de zeii nu v-ar fi cerut, voi tot

255 Erati datori sa cercetati, sa nu IasatiAceasta pata-asupra tarii regeluiUcis - un om atat de bun.' Sa cercetatil'1ereu si peste tot! Iar eu, ce-i sunt u' asIn scaunu-i regesc, cum si-n allui cu1cus,

260 Clici azi a ~ea-Tn--evaSta'iUi, iar pruncii Iui,e n-ar fifost de soart~ greuloviti, ei azi

Tot"fata" rni-ar fi spus - ca si ai mei" -, eu vreauCa sa-I razbun, ca greu au fost ei urgisiti,Cum l-as fi razbunat pe tata. Nu ma las

265 Pan' n-am sa dau de ucigasul fiuluiLui Labdacos ce prin Polidoros, urmasLui Cadmos, cobora din chiar Agenor eelStrabun. Cat pentru-aeei ce vrerea-rni vor calca,Ah, faca zeii ea ogorul lor nici rod

270 Sa nu mai dea, nici ale lor neveste prunci.Sfarseasca-se si ei de-acelasi greu prapad,Ba Inca si mai greu ca eel ce ne-a lovit !Iar voua §i intregului popor teban,Cari vorbei mele va plecati, ah, fie-va

275 Prielnici zeii toti si zeea Dike - ea !

CORIFEUL0, rege, prin blestemul tau tu rna silestiA-ti spune tot! Nici n-am ueis si nici'nu-l stiu

-----IJ Oedip, cum pard ar intui adevarul, lasa impresia cii destainuieste el insusitaina nasterii si a crimei lui.

19

280

285

290

20

Pe ucigas. Sa-I spuna Febus - el - caci elNe-a poruncit sa cercetam pana-I aflam.

OEDIPGrait-ai drept, dar nu-i un om ce-n stare-ar fiA-i silnici pe zei sa faca ce nu vor.

CORIFEULUn alt gand mi-a trecut prin cap ... si sa ti-l spun.

OEDIP 4~rm.Ti-o fi trecut si vrun al treilea ? Hai, zi-l !. .CORIFEULCa Febus inzestrat cu al ghicirii harE si Tiresias - 11stiu. De-ai sa-l intrebi,0, rege, el ti-o spune tot ce-a fost si cum!

OEDIPLa el m-am si gandit: si dupa sfatul datDe Creon eu am si trimis doi slujitoriLa el, si mult ma mir ca Inca n-a sosit.

CORIFEULAtatea s-au zvonit ! Dar vorbe-n vant au fost.

OEDIPCe zvonuri ? Ce ? Eu seama iau la tot ce-aud.

CORIFEULL-ar fi ucis - cum s-a zvonit - niste drumeti,

OEDIPAm auzit si eu, dar nimeni n-a vazut,

295

CORIFEULDe-o fi faptasul cat de cat fricos si-o stiBlestemul tau, nici va-ndrazni a-l infrunta.

OEDIP1 Pe cel ce-nfrunta fapta, vorba-l va-nfrica ?(Se apropie Tiresias. Batran si or , este Jus e mana de un copil.)

CORIFEULDar, iata, ni-l aduc pe eel ce pe faptasL-o da-n vileag. Lui zeii Ii soptesc ... Doar elSa afle adevaru-a fost ursit de zei.

(Intra Tiresias cdldurit de un copil si intovdrdsit de doi slujitori ai luiOedip.)

OEDIP300 Tiresias, tu care toate Ie patrunzi -

Si ce-i iertat a fi stiut, si ce ascunsSe cade-a fi, ~i tainele pamantuluiSi pe-ale cerului - ti-s ochii orbi, dar stiiCa Teba-i azi In greu prapad. Stapane, tu,

305 Doar tu-i poti fi izbavitor, Iti vor fi spusTrirnisii mei cum Febus ne-a povatuit:De-acest parjol - a spus - yom fi tarnaduitiCand pe-ai lui Laios ucigasi Ii vorn aflaSi-apoi la moarte, ori surghiun i-orn osandi.

310 Cu-al prorocirii tale har si talcuindAl pasarilor ciripit, alunga-acestPrapad si Teba mantuieste-o ! Ei sa-i fii,Si tie, mie-mi fii izbavitor, stergandPacatul celui mort! Ni-e viata-n mana ta.

315 i' S-ajuti cat poti e tot ce-n lu~e-i mai frumos. ~ '",

TIRESIAS(vorbind pentru sine)

}A sti e groaznic lucru, ¥'li, cand nu-i de vrunFolos acelui care-ar sti/ast adevar

21

320

325

330

335

22

Eu 11stiam, dar l-am uitat. .. di nu veneam.

OEDIPDar ce-i ? De ce imi esti atat de abatut ?

TIRESIASAh, lasa-ma sa plec ! Si soarta - crede-ma -Mai bine ne-om rabda-o-asa, si tu si eu.

OEDIPGresesti cand nu ne lamuresti. Drat ti-aratiTu dragostea cetatii care te-a hranit,

TIRESIASDar stiu ca yorba ta It:iva aduce multNecaz ... si ca sa nu gresesc si eu asa ...

OEDIPPe zei, de stii ceva, tu nu ne-o tainui,Ci spune-ne-o ! Noi toti rugamu-te-n genunchi.

TIRESIASSunteti cu toti nebuni ! Nu voi dezvaluiNicicand amarul meu, mai bine zis ... pe-al tau.

OEDIP .Ce spui ? II stii si ni-l ascunzi ? Ori nu-ntelegiCa-n chipu-acesta ne tradezi si tara-ti pierzi ?

•TIRESIASSa te-amarasc nu vreau: si nici sa m-amarasc.In van ma-ntrebi, di n-am sa-ti spun nirnic.

OEDIPCaines ce esti, cum altul nu-i ! Si-o inimaDe piatra-ai inciuda-o tu ... N-ai sa vorbesti ?Vrei sa te-arati nepasator ? Ne'nduplecat ?

345

TIRESIASTu-rni spui ca te-nciudezi din vina mea. Nu veziCa-n ti -i.raul.? Da ! Si ma mai dojene~ti ?

340

OEDIPDar cine, cand te-ar auzi batjocorindCetatea ta, n-ar fi el tare inciudat ?

350

355

TIRESIASCe va sa fie tot va fi, chiar de-as tacea.

OEDIPAtunci cu-atat mai mult se cade sa-rni vorbesti.

TIRESIASo yorba n-am sa scot mai mult. Tu n-ai decat:Da-ti drumul cat poftesti salbaticei rnanii !

OEDIPDin fire mi-am iesit, dar iti voi spune totCe banuiesc ... In ochii mei, eel ce-a urzitAcel omor si chiar I-a savarsit, macarCa nu cu mana ta, esti tu ! De n-ai fi orb,A~ spune chiar ca tu, doar tu l-ai savarsit,

TIRESIAS(cu rndnie)

Asa ? Atunci iti cer ca rfinduielilorPe care tu le-ai dat sa te supui ! De azi,Sa nu-ndraznesti a-mi mai vorbi nicicand ! Nici lor!Ca tara tu ti-o spurci, pangaritor ce esti !

OEDIPNerusinat cuvant ai spus ! Si oare creziCa-ai sa ramai nepedepsit ? Te-nseli amar !

TIRESIASIn mine-i tarele-adevar ... si el mi-e scut.;:----. '

23

OEDIPSi tu de unde-l stii ? Din mestesugu-ti ... nu !

TIRESIASEu de la tine-I stiu, ca m-ai silit sa-I spun.

OEDIP(batjocoritor)

Ce-ai spus ? Mai spune-mi-o, ca eu n-am inteles,

TIRESIAS360 N-ai inteles ? Ori poate vrei sa-t; spun mai mult.

OEDIPPrea dumirit nu sunt. .. Mai lamureste-ma !

TIRESIAS'. II cauti tu pe ucigas ? E$ti insuti tu !

c l:::e:n'Vlii:3ii- •••..

OEDIPDe ma mai defaimezi, sa stii ca-ai s-o patesti !

TIRESIASSa-ti spun si ce-a mai fost ? Sa te-nciudez mai mult ?

OEDIP365 Poti spune tot ce vrei; dar ai vorbi In vant".

TIRESIAS'!2, far' s-o stii ~ ceL.~ll!Ls.ful~e-a~~,Ce rusinos ! Nenorocirea nu ti-o vezi ? .~ - . '. -

OEDIPTe vei cai - nu crezi ? - de-mi mai vorbesti asa !

-----14 Oedip, care se inclinase in fata puterii divinatorii a lui Tiresias, Ii vorbesteacum sfidator, pentru ca mai apoi sa-i nege harul sau de proroc.

24

375

380

385

390

TIRESIASNici gand, caci cred In adevar si In taria lui.

370OEDIPTu ? Altii da ! Tu insa nu. Caci bezna eSi-n mintea si-n urechea ta, cum ti-e si-n ochi.

TIRESIASSarrnane, tu-mi arunci ocari si-nvinuiriPe care acum asupra-ti toti le vor zvarli !

OEDIPTu-n bezna viata-ti duci. Cum poti sa-mi faci vrun rau,Ori celor cari lumina zilei-o pot vedea ?

TIRESIASN-ai fost ursit sa cazi prin vrerea mea - sa stii !Apolo e de-ajuns ... si el te-o pedepsi !

OEDIPAst lucru Creon 1-0 fi nascocit ? Sau tu ?

TIRESIAS.Nu Creon Iti va fi pierzania, ci tu !

OEDIP0, voi averi, mariti, dibace-ndemanari,Voi faceti viata de ravnit ... , dar pizmuiriStarniti ! Al tarii sceptru, far' sa-I fi cerut,Cetatea mi l-a dat, iar azi de Creon, ~chiPrieten e ravnit. Sa ma rasto;i;ne vrea;Mrsapr-n chip viclean si de-asta-a $i tocmitPe-acest cotcar, pe-ast vrajitor, un pehlivanCe cand e yorba de castig e numai ochi,Dar cand l$i face meseria-i tare orb.

(Lui Tiresias:)Sa-mi spui: ai fost vreodata bun proroc ? Si cand ?Cand Sfinxul in cetate ghicitorile-si

25

395

Rostea, cum n-ai gasit nici un cuvant ce-ar fiPutut-o izbavi ? Nu orice om, doar unProroc sa le dezlege-ar fi putut. Ori tu,E limpede, tu In al pasarilor zborNici n-ai citit, nici luminat de zei n-ai fost.Iar eu - Oedip - nestiutor, netalcuind{\l pasarilor zbor, doar ca-am sosit si-am siInchis, prin dibacia-rni, gura Sfinxului.Si vrei sa ma gonesti din scaunul regesc ?Si langa Creon tu te si vezi protapit ?Veti ispasi-o greu si tu, si el, voi doi,Partasi Ia uneltiri !

(Ridicd amenirudtor bratul spre Tiresias.)Ah, tu ce m-ai tradat,

Te-as fi-nvatat eu minte, dar esti om batran !

400

405CORIFEULDoar ciuda, pare-mi-se, v-a starnit - pe elSi pe Oedip - ca sa vorbiti asa. Dar nuDe sfada-mi arde-acum, ci doar sa chibzuimCa sa-mplinim si cat mai bine-oracolul.

TIRESIASEsti rege, dar si eu, ca de la om la omPot sa-ri raspund. Eu nu-ti sunt tie rob, ci doarApolo mi-e stapan. Lui Ii slujesc ! Si niciLui Creon ocrotire n-am sa-i cer nicicand".Iti sun: ma-nvinuie$ti ca-s orb. Dar oare tu,Cu ochii-ti buni, tu naruirea nu ti-c vezi ?Nici unde stai ? Si nici cu cine viata-ti duci ?Din cine te-ai nascut 0 stii ? Si nici ca-ai tai,Si morti, si vii, de tine se-ngrozesc ? In mersCumplit, biestemul crunt pe care maica-ta~jtatal tau ti l-au zvarlit te va Iovi,Te-q alunga de-aici. Tu astazi vezi; curand

-::-:::--:----IS La Atena - ca si la Teba - orice nelocalnic, orice .metec'', trebuia sa-sialeaga un ocrotitor, pe care sa-I inscrie in registrele cetatii si care numai asaputea aparea In fata juzilor ca aparator, Oar Tiresias nu e un metec, deci puteavorbi el insusi in toata libertatea.

410

415 ~

26

430

420 Doar bezna-ai s-o mai vezi Si.und Yaie.tll=.tiNu va VUl. e pestera din (:)teron 16

Nu-I va-ngana, cand taina nuntii-ai sa ti-o stii ?... Cumplit liman Ia care-ai tras, ferice-ntaiPlutind ! Nici ca presimti ce alte groazniceUrgii te vor lovi, ce-n rand cu-ai tai copiiTe-or aseza ... Si-acum pe Creon sa-I defairniSi prorocirea mea! Dar om pe Iume nu-iMai greu de soarta naruit decat vei fi.

425

OEDIPSi sa-I aud vorbind asa, cum oare-l potRabda ? .. Ah, moartea sa te ia ! Hai, du-te-acumDe zor, te du-napoi si piei din ochii mei !

TIRESIASDar nici n-as fi venit, de nu m-ai fi chemat.

OEDIPDe-as fi stiut ca spui atatea nerozii,Eu nu m-as fi zorit sa rni te-aduc aici.

TIHESIAS435 Eu dupa tine-s un nerod ? Parintii tm

Ma s?~o~ea!! cand~~ c~ ~~nt ~!!!t~l~-P1:_ .._

OEDIPDe cinespui ? Ia stai, al cui fiu oare sunt ?

OEDIPTe-ntreci cu vorba-ti incalcita si-n doi peri.

16 Munte din Beotia,

27

440TIRESIASSi tu nu 0 dezlegi ? N-ai fost talmaci dibaci ?

OEDIPTu-mi iei In ras isprava cea mai mare-a mea!

TIRESIASDar tocmai ea - izbanda ta - te-a si pierdut.

OEDIPCand tara mi-am scapat, ce-rni pasa ce va fi ?

TIRESIAS(cdtre copilul ciiliiuz)

Atunci sa plec. Du-mi pasii tu, copilul meu !

OEDIP445 Da, duca-te ! Tu gandurile-mi cetuiesti,

Cand stai aici. Te du, nu ma mai chinui !

TIRESIAS(pornind, inciudat, spre iesire)

Ma due, dar mai Intai sa-ti spun de ce-am venit:De tine nu ma tern, ca-n mine sa lovestiNu poti. Acel de urma cui de mult tu vrei

450 Sa dai - zvarlind amenintari -, eel ce-a ucisPe Laios este-aici. Ca-i un strain - cred toti -Un pripasit. Dar se va sti ca-i un teban,

1Un bastinas ... si-atunci prea bine nu i-a fi !17

.Azi vede - va orbi ! E am avut - sarac~.-455 Va fi ! Un orb dus de toiag, cersind tot prin

Straini. ~afla ca alar lui copiiv Le-a fost si tata ... dar si, rate elle-a fast;

Ca maica-sii i-a fast si fiu, i-a fost si sot;" . i ca pe tatal sau §i l-a ucis !...•Te du-n

~---:--=-=-17 Este stiut ce insernnatate aveau, in antichitatea elenica, originea si dreptul decetatenie. Oedip nu era teban de obarsie si isi dadea seam a de bizara lui situatie,

28

460 Palat ! Si sa framanti In gand tot ce ti-am spus.Iar de-~i sa afli ca-am prezis gresit, sa spuiCa-n mestesugul meu sunt un nepriceput ! .

(Tiresias pleacd. Oedip se reintoarce in palat.}

CORULStrofa 1

465

Profetica standi din Delfil8 pe cine-lArata cd este [dptasulCumplitei ucideri ? Cui mana-i manjiuiDe siinge ? ... Dar iatd, e clipaS-o rupd la fugii cu repezi picioare,Cum fug furtunosi telegarii.Cdci fiullui Zeus eel cu fulgeru-n fldcdriDd burna asuprd-i si-n urmd-iVin zeele mortii, cumplitele zee !

470

Antistrofa 1

Din ninsul Parnas fulgerat-a in clipaAceasta poruncd: cu totiiPorneascd sd-l ajle pe eel ce ucis-a,

475 Iar azi riitdceste prin codri,Pe stdnci si prin pesteri, ca taurul care-iPierdut de-a lui ciurdd. Sdrmanul,El fuge de oameni. Si cum vrea sd scapeDe-oracolu-acela din Delfi,

480 Din inima lumii !. .. Oracolul insdIi zumziiie-ntruna-n ureche.

Strofa 2

Ce groaznice, groaznice gdnduri si zbuciumDibaciul ce talcuie soarta-miStrecoard in sujlet !Sd-i dau vreo crezare ?

485 Ori nici sd iau seama ? Ce-oi spune ?Cdci eu intre teamd md zbat si nddejde !Eu nu stiu ce-a fost odinioard,

-----\, Era ° veche credinta ca la Delfi ar fi fost centrul lumii, insemnat printr-opiatra careia grecii Ii spuneau "omfalos" (buricul), .

29

490Si nici ce e astdzi. De ce LabdaciziiCu fiullui Polybos'? oareAtat se-nvrdjbird ? Eu insd nici astdzi,Si nici odinioard-am avut vreoDovadd sd pot lui Oedip sd-i intunecMdrirea si-asa sd rdzbun euOmorullui Laios, omorul acestaAl cdrui fdptas este-o taind.495Antistrofa 2

500

Dar dacd si Zeus si Apolo vdd totul,Si-a omului soartd lor nu li-eo taind, cum oare-ntre oameni 0 fi vrunTdlmaci al Ursitei ce-ar sti-oMai bine ca mine? 0, nu-i cu putirud !Se poate ca unul sd fieCeva mai dibaci decdt altul. Atdta !Dar eu, cdui vreme nu am vreoDovadd cd insusi Oedip e fdptasul,Nsoi face ca altii si vinaEu nu voi zvdrli-o asuprd-i. Cd doardCu tori l-au vdzut odinioardCe tare dibaci a mai fost cdnd fecioaraCu aripi'" i-a stat impotrivd,Si cum de aceea-l iubise Cetatea.A~a cd in suflet nicicdnd euVreo virui-arunca- voi asuprd-i. 21

(Vine Creon.)

505

510

CREONTebani, am auzit ca regele OedipCumplite-nvinuiri asupra-mi a zvarlit,

515 Si-aici de zor venii, ca nu pot sa le rabd.Si daca-n pacostea ce-asupra-ne-a cazut

---,---,--:-19 Regele Corintului, care l-a crescut pe Oedip.20 Sfinxul." Cu toate grelele invinuiri aduse de Tiresias lui Oedip, coreutii i~i marturisesctoata increderea in Oedip, desi mai inainte ei insisi spusesera ca Tiresias este,ca zeii, "inzestrat cu al ghicirii har".

30

520

525

530

535

540

EI crede ca prin vorba-mi si prin fapta meal-am casunat vrun rau, eu viata sa-mi mai dueImpovarat de-aceste-nvinuiri nil vreau.Ca nu e yorba doar de-un rau neinsemnat,Ci de un mare rau ce in Cetate, cumSi-n fata alor tai m-arata ca-s marsav !

CORIFEULMania poate l-a facut s-arunce-asaacari, dar mintea-i n-o fi cumpanit prea mult.

CREONDe unde i-o fi nazarit ca-acel prorocVa fi rostit minciuni dupa povata mea?

CORIFEULA spus-o.vi drept; cu ce gand insa nu pot sti.

CREONDar cand asa ma-nvinuia, era seninEl in priviri ? Stapan era pe mintea lui ?

CORIFEULNu pot s-o stiu, caci ochii mei nu vad ce facMai-rnarii mei ... Dar iata-l, iese din palat.

(Oedip se iveste In pragul palatului.)

OEDIPAh, iata-te !... Si-aici ce faci ?~i-ai cutezatSa vii, tu care viata - stiu - vrei sa mi-o iei ?Talhar care ravnesti la sceptrul meu regesc !Pe zei ! sa-mi spui: oare-ai crezut ca-s un fricos,Ori un natang cand ai urzit tu acest gand ?Credeai ca n-am sa-ti dibacesc urzelile ?Iar cand le-oi sti, credeai ca-am sa ma dau batut ?Ca nu te pedepsesc ? Cand n-ai prieteni niciAveri, nu-i fapta de smintit sa nazuiesti

31

545

550

555

32

La scaunul regesc ? Pe-acesta-n stare-s doarAverile si doar poporul sa ni-l dea !

CREONTu stii ce-ai de facut ? Ce-aveai de spus, ai spus.La randu-mi Iti raspund. Si-apoi vei judeca.

OEDIPLa yorba mester esti ! Dar sila mi-e sa stauSi sa te-ascult, ca-mi esti cumplit de dusmanos.

CREONIa seama-ntai la ce-am sa spun: te-oi lamuri.

OEDIPDoar n-ai sa-rni spui cumva ca esti neprihanit.

CREONDe crezi ca indarjirea 1ti va fi de vrunFolos si n-ai gandi mai cumpatat, te-nseli !

OEDIPIar tu de crezi ca pe 0 ruda-o poti lovi,Fara-a-ti primi pedeapsa, tare mai gresesti !

CREONAsa-i ! E drept ce spui. Asa gandesc si eu;Dar spune tu: ce rau eu ti-am facut acum ?

OEDIPNu oare tu m-ai indemnat ca sa trimitPe cineva la marele proroc ? Nu tu ?

CREONDa, eu ! Si astazi tot acelasi sfat ti-as da.

OEDIPDar cftta vreme-i de cand Laios, regele ... ?

CREONDar ce-a facut ? Si ce-i cu el ? Nu te-nteleg.

OEDIP560 . El s-a sfarsit, s-a dus ... ucis de cineva.

CREONE multa vreme de atunci ... S-au scurs ani multi.

OEDIPAcel proroc avea si-atunci ast mestesug ?

CREONCa azi era de iscusit si de slavit !

OEDIP(nelinistit)

Si oare-atunci mi-a pomenit el numele ?

565CREON0, nu, deloc ... sau eel putin nu-n fata mea!

OEDIPSi tu n-ai cercetat sa stii cum a murit ?

CREONBine-nteles ca da, dar in zadar a fost !

OEDIPSi-acest proroc dibaci de ce-a tacut atunci ?

CREONNimic nu stiu ... 9nd ou-nteleg, mai bine tact

33

575

580

34

570OEDIPSi totusi, stii eeva si ai putea sa spui ...

CREONDar ee sa-ti spun? Ca daca-as sti, doar n-as tacea.

OEDIPCa Laios a murit din vina mea, nicicandEl n-ar fi spus, de nu v-ati fi-nvoit voi doi.

CREONDe spune-asa eeva, 0 stii doar singur tu ...La randu-mi, ered, am drept sa te intreb si eu.

OEDIPSa-ntrebi ! N-ai sa ma faei sa ered ca-s ucigas.

CREONIa sa vedem: nevasta nu ti-e sora mea?

OEDIPA~a-i !... Cum as putea-o eu tagadui ?

CREONSi tarii nu-i da ea porunei, cum dai si tu ?

OEDIPEu vrerea-i i-o aseult si fae ee spune ea.

CREONDar n-am si eu aceleasi drepturi ea voi doi ?

OEDIPPrin asta ehiar te-arati cat de vie1ean mai esti.

CREONBa nieideeum, de-ai vrea sa stam sa ehibzuimPutin, Gandeste-te; cui oare erezi ca drag

585 l-ar fi mai mult sa stea In seaunul regese,Mereu eu frica-n san, decat sa-si aibe-un somnTihnit, dar ea si regii-avand puteri ? Sa fiuEu rege nu ravnesc, ei doar sa am puteriRegesti. Asa-i tot omul cumpatat. Azi, tot

590 Ce eu imi vreau, tu-mi dai. Vreo teama Insa n-am.Dar rege daca-as fi, ee multe-as fi silitSa fae, pe inima-mi calcand ! Si rege ereziCa ma visez, cand nu ravnesc sa fiu decatStapan si fara griji ? La minte-s inca-ntreg

595 Si nu-mi ravnesc decat onoruri si belsug.Azi toti imi dau cinstiri si-rni fae si plecaciuni;Cand au vrun "of", la mine vin; eu sprijinu-rni,Ei izbandesc. Si sa ma lepad de ee am ?Sa nazuiesc mai mult ? N-ar fi sa fiu natang ?

600 De-asa eeva nu-s ispitit. Si ehiar de-as fiDe-un altu-mpins s-o fae, eu tot n-o fae ... Dovezi?La Delfi du-te-ntai sa-ntrebi de ti-am adusCinstit oraeolul ! Si de-ai sa ma gasestiCa impotriva-ti eu prorocu-am uneltit,

605 La moarte osandeste-ma ! Si nu-rni vei fiDoar tu osanditor. Chiar eu m-oi osandi !Nu-i drept ea doar pe banuieli sa:m-osandesti,Far' sa m-asculti. Pe eei cinstiti sa-i erezi misei,Iar pe misei sa-i pui de-a valma eu eei buni,

610 Prea usuratic om ai fi. Sa te Ii sesji1 !?e ~.n...E.£etenbun e et:JP te-ai. 1e2..i!f!al De viata ehiar ... Cat o-ndragim ! Ai s-o-ntelegi

Cu vremei-aoar. Doar vremea-ti poate arataPeomul bun; dar este de ajuns 0 zi,

615 0 zi, sa ti-I dezvaluie pe eel vic1ean.

CORIFEULEl bine a vorbit; ea omul grijuliuDe-a nu gresi, Ca-n pripa faptei poti gresi.

35

620

625

36

OEDIPEu daca-s pe furis si-n chip viclean lovit,Nu stau cu mana-n san s-astept: pe loc lovesc !Ca de voi sta tihnit, tot asteptand, eu gresVoi da, si-acela tinta si-o va fi atins.

CREONDeci tu ce vrei ? Din tara sa ma surghiunesti ?

OEDIPCe spui ? Surghiunul ? Doar atat ? Eu moartea-ti vreau !

CREONArata-mi mai Intai de ce tu ma urasti !

OEDIPTe indaratnicesti si vrerii-mi nu te pleci ?

CREONo luasi cam razna, vad,

OEDIPEu binele mi-l vad.

CREONDar vezi-l si pe-al meu !

OEDIPPe-al tau ? Esti un misel !

CREONDar de te-nseli ?

OEDIPSi-asa de-ar fi, sa-mi fii supus !

Of

CREONEu? Unui rege rau ?

OEDIP0, Teba, Teba mea!

630CREONDar Teba-i si cetatea mea, nu-i doar a ta !

CORIFEULCi mai taceti, carmuitori ! Caci iata,-o vad:La vreme chiar Iocasta vine din pal at,Si sfada dintre voi va-rnpaciui-o ea !

(Dinspre palat vine Iocasta. Se interpune lntre cei doi.)

635

IOCASTADe ce-ati stamit aceasta sfada fara rost,Sarmani de voi ? Se zbate-a noastra tara-n greuPrapad, iar voi de cearta stati ? Si nu rositi ?Oedip, te du-n palat ! Iar Creon, tu te duAcas' ! Dintr-un nimic nu va-nvrajbiti atat !

640

CREONAh, sora mea, cu mine tare-i dusmanosOedip, barbatul tau! EI sta In cumpana:Sa fiu la moarte osandit, ori la surghiun.

OEDIP(cdtre Iocasta)

Asa-i, femeie, da ! Dar eu l-am prins pe elPotriva vietii-mi uneltind in chip viclean.

645

CREONEu moartea-mi chern ~i sub blestemul meu sa mor,De-am faptuit ceva din eate-n seama-mi pui.

37

650

655

660

38

IOCASTAPe zei, Oedip, crezare da-i ! Doar ti-a jurat,Si juramantului facut in fat a meaSi-a celor cari aici ne-aud, inclina-te !

CORULStrofa

Stdpdne, sa te-ndupleci, te rug am,Si-ascultd-i inteleptul ei indemn !

OEDIPSa ma induplec, da ... Dar tu de ce mi-o ceri ?

CORIFEULEl nu mai e copil. Jurandu-ti azi,Mai sus el s-a-ndltat. Cinsteste-l dar !

OEDIPDar stii tu oare ce imi ceri ?

CORIFEULo stiu !

OEDIPCi spune-ti gandul tot ! Destainuieste-ti-l !

CORIFEULEl rudd ti-este si-a jurat. Sd-i faci,Pe bdnuieli, vreo vind-l necinstesti.

OEDIPGandeste-te ca daca-rni ceri sa-I iert ar fiCum tu mi-ai vrea ori moartea, ori surghiunul meu.

CORUL0, nu, si martor fie-mi Helios,Cel ce rdsare-n fruntea zeiloi;

665

670

675

680

Cd moartea-n chinuri eu mi-o vreau, uitatDe zei si pdrdsit de toti ai mei,Deed-am avut eu acest gtind. Dar cdndLa tara mea si La al ei prdpddEu md gdndesc, atunci tot sufletu-miSe mistuie. Si oare nu-i destul ?Sa mai vdd azi si vrajba dintre voi ?

OEDIPRei, bine, duca-se, chiar daca-ar fi sa mor,Sau rusinos de-ar fi sa fiu din tara meaGonit. M-a-nduio~at doar yorba ta, dar nuA lui. Pe el oricand, oriunde-l voi uri !

CREONTe-ndupleci, vad. Cu ciuda insa-o facio Dar greuTe va durea cand te vei desciuda, caci firiCum este-a ta lor insile-s 0 pacoste.

OEDIPDar nu-rni dai pace? N-ai sa pleci ?

CREONMa due. Tu nu

M-ai cunoscut !... Dar pentru ei raman tot eu !(Creon se indepdrteazd si pleacd.)

CORULAntistrofa

(cdtre !ocasta, ardtdndu-l pe Oedip)Regina, pe Oedip de ce nu-l dudTu In palat ? De ce tot pregeti tu ?

IOCASTAIIdue, dar vreau intai sa stiu ce s-a-ntamplat,

39

685

690

695

40

CORIFEULDin vorbe s-au iscat si bdnuieli,Si-acestea dor, chiar dacd n-au temei.

IOCASTASi vina unui altuia-si zvarleau ?

CORIFEULDa!

IOCASTACe-$i spuneau ?

CORULCdnd tara pdtimeste-attit, eu credCd e de-ajuns. Destul! Sa ne oprimAcolo unde sfada s-a sfarsit !

705

OEDIP

700(ardtdnd spre coreuti)

Femeie, da, sa-ti spun, di eu cinstire-ti dauMai mult ca toti: el, Creon, raul mi l-a vrut.

OEDIP(cdtre corifeu)

Vezi unde-ajungi, oricat de bune ganduri ai,Cand tu, in sprijinul ce-mi dai, nu esti mai darz ? 710

IOCASTADar cum? E drept asupra-i vina s-o arunci ?

OEDIPPe Laios l-am ucis - asa tot spune el !

IOCASTACe ? Te-a vazut ? Sau el din auzite-o sti ?

OEDIPEI tace ... , dar mi l-a trimis pe-acel marsavDe ghicitor, sa spuna-acesta ca-am ucis.

IOCASTADar nu-ti mai face-atatea griji ! Asculta-maSi vei vedea ca nici un om nu-i daruitCu-al prorocirii har. Dovezi ? Sa-ti spun pe scurt:Candva Iui Laios I'i vestise-oracolul -E drept ca nu prin allui Febus gIas, ci doarPrin slujitorii lui - ca-a fost ursit a fiUcis de mana chiar a unui fiu de-al luiSi-al meu. Dar Laios - toti 0 sPEn - ~~ ucis,La-ncmcisarea a trei mmuri, de talhari:Straini:Tf:ei ii1e'i1ici s-::'auS"cursde cand veni'Pe luiiie-al sau copil, si Laios gleznele-iI le-a legat si-apoi a pus de I-au zvarlitPe-un munte neumblat ... A 016 n-a-_plinitOracolul ! Nu el- copilul - si-a ucis.-.rari~re! SlLaios nu s-a stinsucisDe fiul sau ... Ah, gandu-lingrozea ! Si doarAceasta soart"ii-i"profQcise-oracolul."""'"... Oracolul ? Sa nu-l mai crezi ! Cand zeul vrea,El lesne-si da, el insusi, gandul in vileag.

(Cdteva clipe de tdcere.)

41

CORULTi-am spus-o, rege, ii-o mai spun:Ar fl sa flu un om smintitDe tot, un om nduc ar flSa flu, de mi te-as pdrdsiPe tine, care cdnd prdpddPe tara-mi dragd a cdrut,Spre-al mdntuirii ei timanAi dus-o-atunci !Sd-i fii si ari,De pori, cdrmaciul bun al ei !

715

720

IOCASTAPe zei ! Te rog, stapane, lamureste-ma !De ce te-ai inciudat atat de mult ? De ce ?

725

",

OEDIP( f Nevasta, doar ca te aud si sufletul~ .Si mintea mi se clatina ... Sunt naucit ! lOEDIP

740 Ci da-mi ragaz ! Mai lasa-rna ! Ce tot ma-ntrebi ?Dar Laios cum era? Si cam ce varsta-avea ?

IOCASTAlCe gand, deodata-asa, te-a framantat atat ?

OEDIPOri bine-am auzit ? Pe Laios l-au ucisLa-ncrucisarea a trei cai ? A~a ai spus ?

IOCASTAInalt ! La tample paru-ncaruntise abia ...La chip el oarecum cu tine aducea.

\ IOCASTAl Asa s-a spus atunci; si multi 0 spun si azi.

;

OEDIPVai mie, vai ! Oare-mpotriva-rni, far' sa stiu,~t-af!1 adineaurigroazniC'll-"mi blestem ?74

s ( OEDIPSi-n care tara-acel omor s-a savarsit ?

11- )'IOCASTA(I (Ce-ai spus ? Stapane.-abia cutez a te privi.

IOCASTAChiar In Focida, unde dona cai ce vinDin Delfi ~i din Daulis se intalnesc."

{

5 rOEDIPProrocul bine-o fi vazut ? Doar cii ma-ntrebSi ma-nfior. .. 0 verba zi-mi si-s lamurit,

~(' IOCASTA( Ma inspaimanti, dar sa ma-ntrebi si-am sa-ti raspund.

735r OEDIP( Si de atunci cam cata vreme s-o fi scurs ?

IOCASTAIn preajma IniiItiiriLtale-n scaunulRegesc. Atunci chiar s-a zvonit de-acel omor.

[

OEDIP750\, ~ergea c-un mic alai? Ori slujnici multi, strajeri

II insoteau, cum unui rege s-ar cadea ?

OEDIP ~

IOCASTADoar cinci; atati erau, si cu pristav cu tot;Si Laios drumu-l strabatea intr-un chervan",

(vorbind cu sine insusi)0, Zeus, ce-ai vrut sa faci ? Cu mine ce gand ai ? fOEDIP

Vai ! Totu-i limpezit acum ... Dar tie-atunci,Femeie, spune-mi: cine ti-o fi povestit ?t"IOCASTA

Dar ce-i, Oedip ? De ce te-ngrijorezi atat ?---!--" Comentatorii arata ca nu pe drumul dinspre Daulis a avut loc tragica intalniredintre Laios si Oedip, ci pe drumul de la Delfi, Oedip venind de la sanctuarulde acolo, iar Laios ducandu-se la acelasi sanctuar.

75

""IOCASTAUn slujitor. .. Doar el cu viata-a mai scapat.

OJ Era un car cu patru roti, acoperit de cele mai multe ori, si tras de catari,

42 43

OEDIP La inima s-o pun prea mult: la un ospat,Si omu-acesta-i 'inca In palat si-acum ? 780 Un om, tot band el vin, s-a imbatat. Mi-a spus:

~ il din flori si de ripas!" Din fire-atuneiIOCASTA Mi-am si sarit. 0 zi eu greu m-am stapanit;Nu, nu ! Cand el s-a-ntors, vazandu-te-naltat A doua zi, la tata ~i la mama-mea

M-am dus. I-am intrebat; ei foe s-au si facutIn seaunul regesc - ca Laios, regele, 785 Pe eel ee-atunci ma ocarase ... Am pleeat760 Murise-atunci - eu Iaerimi m-a rugat sa-I man Inseninat; dar indoiala sufletulDeparte, hat, pe camp, cioban eu turmele, Adanc mi-l chinuia ... 0 yorba nu le-am spus,Sa nu-si mai vada Teba toata viata lui. Niei tatei si niei maica-mii, si-arn si pornitSi l-am trimis. EI rob mi-a fost, rob credineios, La Delfi, pe furis ... Dar Febus, el,Si-acest hatar i se cadea, ba chiar mai mult. 790 La intrebarea-mi n-a raspuns. Atat mi-a spus:

~a peste cate-nduL aSl.1pra-mivor cadeaOEDIP Urgli ~i-amaruri felllihi : ca su t ursit

765 Dar l-am putea aduce-aici, cat mai de zor? sa ma-mpreun eu m'l.I!l~:~a. sa zamislesclTrriiasi ce-or fi rusinea lumii-ntregi SIca-s

IOCASTA 795 "Ursit"sif fiu al tatei ucigas ... Si CltroNu-i Iueru greu, dar tu de ee-o doresti atat ? C::-amoO~lUzitam si plecat ~u di~ Carint.

Si-n mersul stelelor eitind, m-am dus ... si totOEDIP M-am dus, departe, unde niei sa pot vedeaFemeie, teama mi-e ca adineauri eu Plinirea hadei prorociri. Si iata-maVoi fi vorbit prea mult, ~i de-asta vreau sa-I vad, 800 Ajuns chiar pe acel meleag pe unde spui

Ca regele-a pierit !... Femeie, tie-ti spunIOCASTA Intregul adevar: la 0 rascruce, eu -

Trei cai acolo se-ntalneau - vad un pristavEI va veni, dar cred ca-s vrednica si euSi 0 caruta-n urma lui cu telegari.770 Sa stiu, stapanul meu, ce te framanta-atat ? 805 Urcat in ea, statea un om ce sernan aCu eel pe care-I zugravisi; deodata-aud

OEDIP Pe vizitiu si pe batran: "Rei, Ia 0 parte tuPre voia-ti sa nu-ti fac, nu pot. Caci ee nadejdi Din drum !" Eu, seos din fire-atunei, pe vizitiuMai am ? In groazniea-mi napasta oare cui L-am si Iovit. Batranul din chervanul IuiMai bine sufletul mi-as spovedi ? ... 810 Nu ma slabea din ochi; pe langa el cand am

(0 clipd tdcere.} Trecut, m-a si palit cu un toiag in cap,Sa-ti spun: In mana-o bata-aveam si-n crestet l-am trasnit,

Mi-a fost parinte P6Iybos, eel din Corint; Din car s-a prabusit de-a rostogol. .. Pe toti775 Iar mama-mea Mer6pe-a fost, din D6rida I-am omorat !

De fel. Drept cetateanu-al mai de frunte-am fost (Zbuciumat)Pe-atunei privit. Dar s-a-ntamplat ceva ce chiar De-o fi-ntre Laios si acelM-a uluit, macar ca nu s-ar fi cazut 815 Strain vreo legatura-as fi de plans cum om

44 45 ,

820

825

,830

835

840

46

N-a fost pe-acest pamant. Vrun altul mai hainitDe zei 0 fi ? Nici un strain ori bastinasIn casa-i nu m-o mai primi si-o verba niciMi-o mai vorbi. Irni vor inchide usa toti,Nu insumi eu m-am b1estemat ? Lui Laios aziNu-ispurc~u$ul sau, cand eu nevasta-i strangI~ bratele cari l-au ucis ? Nu-s ticaIos r=:':Si nu-~ spurcat? Ah, vreau sa fug, surghiunu-mi vreau !Nicid.nd sa rni-i mai vad pe-ai mei ! Nici sa mai calcIn tara mea! Altcum, mi-e scris ca mama-rniiSa-i fiu si sot ... si sa-I ucid pe P6lybos,Pe tata ce m-a zamislit si m-a crescut,Si n-or fi oare-n drept sa spuna toti ca-asaMi-a fost ursit de-un zeu hain ? .. 0, nu ! 0, nu !o jur pe sfanta maretie-a zeilor !Eu ziua-aceea vreau nicicand s-o mai apuc.Sa pier dintre cei vii decat s-ajung a fiUn om manjit de-asa pacate $i rusini !

CORIFEUL

Pe ganduri, rege, yorba ta m-a pus. Dar totSa ai nadejdi, pan' ce-o sa vina martorul.

OEDIP0, da, atat mi-a mai ramas; s-astept pe-acelCioban; doar el e singura nadejde-a mea!

IOCASTASi de la marturia lui ce oare-astepti ?

OEDIPCe-astept ? De cumva spusa lui s-o potriviCu spusa ta, eu m-am ales cu spaima doar.

IOCASTACe-anume verba-a mea te-o fi izbit mai mult ?

850

855

845

OEDIPZiceai ca, dupa spusa lui, niste talhariPe Laios I-au ucis. De-o povesti si-acumLa fel - ca-au fost mai multi - nu-s ucigasul eu !Caci cand se spune "multi", e limpede: n-a fostUn singur om ! Dar de va povesti ca-a fostUn singur om, e lamurit: acela-s eu !

860

865

IOCASTANu te-ndoi ! Asa a spus; si inapoiEI yorba nu si-o poate Iua. L-am auzitSi eu, si-orasu-ntreg. Si de-ar suci-o elAltcum de cum a spus-o-ntai, nu va putea,0, rege, arata ca Laios a pieritCum prezisese-oracolul ! Caci lui candvaApolo i-a prezis ca va pieri ucisDe fiul meu. Dar cum putea ast biet copilSa-I fi ucis, cand el murise - el ! - cu multNaintea tatalui ? .. De azi, n-oi mai priviIncolo-ncoa, sa mai citesc In prorociri.

OEDIPAsa-i, e drept, dar totusi nu uita sa maiPe careva s-aduca-aici pe-acel cioban.

IOCASTAAm sa-I trirnit de zor. .. Sa mergem In palat,Ca-s gata sa fac tot ce-o fi pre vrerea ta !

(Oedip si Ioeasta se due In palat.)

CORULStrofa I

Ah, fie ca fCiraprihand sa fiu euin vorbe si-n Japtele mele",Smerindu-md legilor sfinte ruiscute

24 Corul, care ar vrea ca Oedip sa fie tara prihana si care parca are intuitia aceea ce va sa vina, J~i arata pietatea fata de zei si de legile morale.

47

870

880

885

890

895

48

Acolo, In ceruri, si-al cdrorPdrinte-i Olimpul, nu omul ce areAtdt de vremelnicd viatd !Pe legile-acelea nicictind s-o asterneUitarea si vesnice fi- vor.Al zeului duh este-n ele si zeulE mare si nu-mbdtrdneste.

Antistrofa I

lrufia cea Jara mdsurd, trufiaIl naste p"e espot. "-or au ul

7SPiteT$i~Tiiildcomie sttimindu-l,Pe culme-l fnalta, ca si maiDe sus~sa~l pra'va e-':{prlip5stii de rele.Si-amaruri, de WUleplcioru;.i - --Nevolnic sa poatd-a-l mai scoate vreodatdDar lupta cea mdndrd in slujbaCetdtii dea zeul nicicand sa se curme !in zeu voi gdsi eu un sprijin.

./

Strafa 2Pe eel care-n faptd si vorbd se lasdMdnat de trufie, infrunuiDreptatea si nu se smere~te in fataZeiestelor temple, pdndeascd-lo soartd amard, pedeapsd-a-ngdmfiiriiCu care-n desfrdu-i a strdns elAveri prin necinste sau in nebunia-iPtingard-a [dcut celor sfinte,Ori fdrddelegi sdvdrsit-a !Si cine,Vazand toate-acestea, se poateF tili de-a-si fi stins el In suflet vdpaiaManiei ? Cdci dacd pdcateCa astea-s sldvite, de ce-i mai cinsti-voiPe zei prin cucernice coruri ?

Antistrofa 2

Nicictind m-oi mai duce In locul acela

900

Zis .Jnima sfdntd a lumii ",Pe zeu a-l sldvi, ori In templul din Abai",Ori si prin Olimpia, dacd In ochiiMultimii a lui prorocire rdmaseDe-ocard. 0, Zeus, tu, stdpdne,Puternice-al lumii, de-ti dat-au dst numePe bund dreptate, ai grijdCa astfel de Japte nicicdnd sa nu scapePuterii-ti cea Jara de moarte.Oracolul dat odinioard lui LaiosAzi nu mai gdseste crezare,Si nimeni mai dd lui Apolo vreo slavd.Credinta In zei azi se surpd.

(Vine Iocasta, urmatd defemei, purtdnd In mdini flori.}

905

910

IOCASTAFruntasi ai tarii-acesteia, eu m-am ganditCa pe altarul zeilor sa-aduc prinosMiresme si eununi ... Oedip e ca nebun !Si cate-i tree prin gand ! Pe mintea-i daca-ar fiOleaca mai stapan, oracolele noiLe-ar talcui prin cele vechi; dar el oricuiCe-i spune grozavii, crezare-i da, Vrun sfatDe-i dau, e-n van. De-aceea prinosiri ti-aduc,0, tu, Apolo Lykeios, ce privegheziAsupra-ne ! ... Te rog, de ale noastre grijiTu izbaveste-ne ! Ca ne-ngrozim eu totiCand 11vedem ca-i spaimantat ca un carmaciAl unei navi cand cumpatul si l-a pierdut.

(Soseste un vestitor.)

VESTITORULVoi, oameni buni, imi spuneti voi pe unde-o fiPalatul regelui Oedip ? Sau mai curandSa-mi spuneti, daca stiti, pe unde-i regele !

-----25 Sunt ccle doua oracole vestite ale antichitatii elenice: aeela al lui ApoLo de LaDelf ~iacela aLLuiZeus in Olimpia. In afara de eel dintai sanctuar alLui Apolo,mai era unul la Abai, Loealitate in Foeida.

925

49

CORIFEULPalatul iata-i-l ! Si-nuntru-i el. Iar ea-iFemeia lui; e mama alor lui copii.

VESTITORULE insasi ea ? Nevasta regelui ? .. Atunci

930 Ferice pururi fie ea si toti ai ei !

IOCASTAStraine.-asa si tu: mereu fii fericit !Ca bine rni-ai urat. Dar ia sa-mi spui acum: .Aici de ce-ai venit? Ce veste-ai vrea sa-mi dai ?

VESTITORULSi pentru-al tau camin si sot doar bune vesti,

IOCASTA935 Dar care sunt aceste vesti ? De unde vii?

VESTITORULVin din Corint. Si vestea mult te-o bucura,E ne'ndoios ... , dar poate ~i te va durea.

IOCASTAo veste ce-i si vesela ... si jalnica ?

VESTITORULAud ca pe Oedip localnicii din istm

940 L-or face rege-al lor, Acolo-asa spun toti.

IOCASTADar rege nu mai e batranul P6lybos ?

VESTITORULNu, nu ! II vesnicit-a moartea in mormant,

50

945

950

955

IOCASTACe spui ? Ah, oare P6Iybos a raposat ?

VESTITORULPe viata mea ! Sa mor de-am spus neadevar !

IOCASTA(cdtre una din femeile din convoi)

Femeie, fugi ! Du-i vestea tu stapanului !0, unde-mi sunteti voi, oracole zeiesti ?De teama ca-si va omori pe tatal sau,Oedip s-a surghiunit. Dar Soarta-a vrut altcum:EI a murit, dar nu de mana lui Oedip.

OEDIP(iesind din palat)

Nevasta drag a, tu, locasta, spune-mi tuCe te-a facut ca sa ma chemi din casa-aici ?

IOCASTAPe-acesta sa-I auzi si vei vedea si tuCe-i cu preasfintele oracole zeiesti !

OEDIPDar cine-i el ? Si oare ce-o avea de spus ?

IOCASTAEI vine din Corint si sa-ti vesteasca vreaCa tatal tau, ca P6lybos a raposat.

OEDIPCe spui, straine, ce ? Vesteste-mi-o chiar tu !

VESTITORULDe-s nevoit ca-ntai de-aceasta sa-ti vorbesc,Ti-o spun deschis: cu tatal tau s-a mantuit !

51

OEDIP IOCASTA960 Vrun brat vrajmas, sau poate-o boala La rapus ? De ee ne-om zbueiuma mereu ? Ai Soartei robi

Suntem; si taina-i n-o putem noi dezlega.A '

VESTITORUL In voia ei - a Soartei - sa te lasi ! Nu-i altChiar si-o nimiea tot da gata pe-ai batrani. 980 Nimie mai intelept. La gandul ca-ai putea

Nunti eu mai~a-ta, n~e':-;;-friea ! in VIS,

OEDIP Multi s-alivizut eu a lor "iiiama-n asTei'nut.----.-... - -----...,_."._- ~ ~Vreo boala, deei, rni-o fi rapit pe tatal meu ? Cand temeti _d-aste9-n-ai, rabzi viata mai usor,- .

VESTITORUL OEDIP

Ba va fi fost de batranete istovit. A~a ar fi, e drept, de-n viata mama-mea985 N-ar fi. Dar ea traieste si oricat de drept

OEDIPAr fi ce-mi spui, eu tot mai tremur, tot rna tern.

(cdtre Iocasta)IOCASTASpre templul delfie, vai, de ee sa mai privim ?

965 De ce-am mai talcui al pasarilor zbor ?Esti totusi linistit ca tata ti-e-n mormant.

Crezare de le-arn da, nu oare-am fost ursit OEDIPSa fiu al tatei ucigas ? Dar tata-i mort!Sub glie-i azi ! Iar eu ... , eu sunt aiei. Si nu-i

Asa-i, dar mama-n viata e ... si-s spaimantat.

Sa ziei ca spada-rni l-a lovit. .. VESTITORUL(Ironic:) Femeia ce starnit-a spaima cine-o fi ?o fi murit

970 Ca nu m-a mai vazut ? De dorul meu ? AtunciA mortii-i pricina-as fi eu ! Azi P6Iybos

OEDIP

La Hades e !... Oraeole ? Ce rost mai au ?990 Merope a Iui P6Iybos ... , nevasta-sa.

IOCASTAVESTITORUL

Dar oare nu i-o prezisesem eu de mult?Gandindu-te la ea, ee te-a-nfricat atat ?

OEDIPOEDIP

A~a-i, dar frica-rni ratacise mintea mea.OracoluI trirnis de zei ! Sa te-nspaimanti ...

VESTITORULIOCASTA Si-o sa mi-l spui ? Sau nu-i iertat sa-l stim si noi?

975 Dar nu te mai gandi ... si frica lasa-ti-o !OEDIP

OEDIP Ba da ! Candva Apolo mi-a pre~is ?a-a meaVai, ma-nfior de-al meu culcus cu ... maica-mea ! 995 evasta rr:!aica-mea-mi va fi; ea tatal meu

52 53

De mana-mi va ieri. De-aceea, din.CorintA!U ~j.pI.ecat... depart~..:::...§ide mult ! Si-a fost~.ll!llinte ce-am fkut, rnacar.sa d 1c~...kSa poti parintji-n orice clipa sa ti-i vezi.

VESTITORUL1000 Doar spaima-aceasta te-a gonit din tara ta ?

OEDIPBatrane ! Cum? S-ajung pe tata sa-I ueid ?

VESTITORUL0, rege,-aici eu gandul eel mai bun venii !Cum n-am putut ingrijorarea-ti s-o alung !

OEDIPPre fapta-ti rasplatit vei fi - cum e si drept.

VESTITORUL1005 De-aeeea-am si facut eu drumul pana-aici.

Gandeam ca tu, in tara-ntors, n-o sa ma uiti.

OEDIPEu Ia parintii mei nicicand nu rna mai due.

VESTITORULVad bine, fiuIe, ea nu prea stii ce faei.

OEDIPCe spui, batrane, ce ? Pe zei, mai pe-nteles !

VESTITORUL1010 De-i asta pricina ca nu te-ntorci acas' ...

OEDIPMa tern ca Febus va fi spus un adevar,

54

VESTITORULTe temi sa eazi eu-ai tai parinti in vrun pacat ?

OEDIP ,Batrane, da ! Mereu rna ehinuie-aeest gand.

VESTITORULTu ganduri negre-ti faci din ehiar nimie, sa stii !

OEDIP1015 Dar ee tot spui aeum ? Eu nu-s copilulIor?

VESTITORULLui P6Iybos tu nu-i esti ruda nicidecum.

OEDIPAh ! Ce aud ? Nu P6lybos e tatal meu ?

VESTITORULCat ti-este tata el, atata-ti sunt si eu !

OEDIPDar el m-a zamislit, iar tu nu mi-esti nimie.

VESTITORUL1020 Eu ti-c mai spun: cat ti-este eI, iti sunt si eu !

OEDIPSi-atunci de ee-mi spunea ca eu sunt fiullui ?

VESTITORULSa stii; candva din mana-rni te-a primit in dar.

OEDIPSi pe-un eopil strain el l-a-ndragit atat ?

55

VESTITORULTu i-ai fost drag, caci el copii n-a mai avut.

OEDIP1025 Ma cumparasesi tu ? Sau m-ai gasit indrum 7

VESTITORULGasit intr-un desis din muntii Citeron.

OEDIPDar tu pe-acel meleag ce cautai pe-atunci 7

VESTITORULUrcam cu turmele prin munti, pe la pascut. ..

OEDIPErai cioban 7 Vrun simbrias pe la stapani 7

VESTITORUL1030 Dar eu, copile,-atunci ti-am fost izbavitor."

OEDIP /Cand m-ai gasit, eram eu intr-un hal de plans 7

VESTITORULPriveste-ti gleznele ! Ti-or spune de ajuns."

OEDIPDe ce-mi mai pomenesti de-aceste vechi dureri 7

VESTITORULEu gleznele-ti strapunse-atunci ti-am dezlegat.

26 Era firesc ca pastorul care i-I incredintase lui P6lybos pe copilul Oedip savina tot el sa vesteasca moartea lui P6lybos." Raspunsul vestitorului 0 lamureste pe Iocasta, dar nu si pe Oedip.

56

OEDIPL035 Priveste-le ! Le am eu din pruncie-asa.

VESTITORULDe-atunci tti tragi tu nurxele 7 Din acel chin 728

OEDIPPe zei ! Dar tata mi l-a dat? Sau mama-mea 7

VESTITORULNu stiu ! 0 stie-acel ce-n grija-mi mi te-a dat.

OEDIPNu m-ai gasit deci tu 7 De-un altul ti-am fost dat 7

VESTITORUL1040 De un pastor! In grija-mi el mi te-a lasat.

OEDIPDar ce pastor? Nu ai putea sa-rni spui mai mult ?

VESTITORULLui Laios - se spunea - el slujitor i-a fost.

OEDIPAl regelui ce odinioara-aici domnea 7

VESTITORULAllui ! Si-acel pastor cirezile-i pazea,

OEDIP1045 Dar oare-o mai trai 7 Si as putea sa-l vad ?

" "Oidypous" insearnna "picior urnflat".

57

1050

1055

VESTITORUL(cdtre cor)

Mai lesne-oti sti-o voi, ca sunteti de pe-aici.

OEDIPSi dintre voi nu-i oare vrunul ce l-ar stiPe-acel pastor de care s-a vorbit ? L-~ fiVazut pe camp, sau prin oras, Raspundeti-mi !E vremea-acum sa-i dam noi lucrului de rost.

CORIFEULCu gandu-asa ma dau: ca-acest taran e eelPe care chiar voiai sa-I vezi ... Iocasta, ea,Mai bine decat toti ne poate lamuri.

(Iocasta pare ing rozita(;

OEDIPIocasta, crezi ca-acel pastor pe care-l vremSa vina-aici e eel de care s-a vorbit ?

IOCASTADe cine-i yorba ? Seama nici sa iei la totCe-a spus, ci uita tot, ca-s vorbe fara rost.

OEDIPDar cu putinta nu-i, cand am asa dovezi,Sa nu descopar eu din cine m-am nascut.

IOCASTA1060 0, nu, pe zei, ast lucru nu-l mai cerceta,

La viata daca tii ! Ma zbucium eu destul.

58

OEDIPN-ai grija, nu ! Chiar de-am sa aflu ca ma tragDin neam de robi, tu vreo-njosire n-ai sa-nduri.

IOCASTAOricum, asculta-rna: nu rnai tot cerceta !

OEDIP1065 Ba nu te-ascult, pana ce taina n-o dezleg.

IOCASTAE sfatul eel mai bun, ca-ti vreau doar binele.

OEDIPMa scoate din sarite sfatul bun al tau!

IOCASTADea zeii ca nicicand sa afli cine esti !

OEDIP(cdtre sclavi)

Ni -1vor aduce-aici pe-acel pastor? .. Pe ea1070 Lasati-o-a se mandri cu prea bogatu-i neam !

IOCASTASarmane, vai ! Doar acest nume-ti mai pot da:.Sarman" ! Nicicand vrun altul n-ai sa-mi mai auzi.(Cuprinsd de dezruidejde, Iocasta dd fuga in palat.)

CORIFEULOedip, de ce-a p1ecat asa sotia ta ?Ce-i deznadejdea ei ? .. 0 taina-ascunde ea,

1075 Din care-or izbucni - ma tern - dureri si-amar.

OEDIPZbucneasca dar oricate-or vrea ! Dar eu, oricatMi-ar fi de joasa-obarsia, tot nu ma lasPan' n-am s-o stiu.(Ardtdnd in directia in care a plecat Iocasta:)

Dar ea-n trufia ei, cum suntFemeile, roseste poate de-al meu neam 1(

1080 De jos. Eu ma socot ca-s al Ursitei fiu.Si nu rosesc. Doar ea, Ursita-i mama mea;Cu mine darnica a fost ! Si-n viata mea

59

1085

Avut-am si suis si coboras ... A~a irni eObarsia ! Nimic s-o schimbe n-o putea. XSi sa ma las de-a iscodi-o ? - Asta nu !

(Oedip este cuprins de neliniste.)

CORULStrofa

1090

De-s bun proroc #-11. stare-a tdlcuiCe va sa vie, jur - ti-o jurEu pe Olimp - cd luna plind niciVafi apus si te-om sldvi.0, Cite ron, ce i-ai fost leagdn luiOedip ! Pdrinte tu i-ai fostSi l-ai hrdnit. 0, Citeron, te vomSldvi prin daruuri si cdntdri,Cd alor nostri regi le-ai fost mereuOcrotitor I 0, Febus, tu,0, zeu sprijinitor; auri-neCu drag tu cdntu I, te rugdm !

1095

Antistrofa

Copile, care din [ecioareleCu lungd viatd te-a adus

1100 Pe lume ? Care te-o fi zdmislitCu Pan, al muntilor hoinar ?Ori cu Loxias, cui poienile-iSunt dragi ? Sau poate s-a-ndrdgitCu-al muntelui Cilene domn si zeu.29

1105 Ori Bachus, teu sdldsluindPe muruii-nalti, in brate s-a trezitCu un sugar ce-i va fi datVreo nimfti de pe Helicon ? .. AdesCu nimfele se dezmierda !

(Doi slujitori ai lui Oedip il aduc pe bdtrdnul pastor allui Laios.)" Pe culmea muntelui Cilene, In Arcadia, unde se nascuse, era sliivit Hermes,fiul lui Zeus ~i al Herei.

60

OEDIP1110 Pe cat eu bunuiala-rni dau, batranilor,

Aeest pastor ce-n preajma-rni n-a trait nicicand,Si niei nu l-am vazut, e eel pe care-I totAstept.

(ardtdnd spre Vestitor:)Cu el de-o varsta e: e tot mosneag,

Si-apoi si eei ce-l insotesc - vad bine-acum -1115 Sunt slujitori de-ai mei. Dar tu mai bine poti

S-o stii, caci pe aeel pastor l-ai mai vazut.

CORIFEUL0, da, ehiar el e, vad ! Lui Laios el i-a fostPastor si decat toti i-a fost mai credineios.

OEDIPCorintianule, pe tine-ntai te-ntreb:De el oare-rni vorbeai ?

VESTITORUL1120 De el, e-n fata ta !

OEDIPBatrane,-n ochi priveste-rna si la ce-ntrebRaspunde-mi: Laios, eI, ti-a fost candva stapan ?

PASTORULIn casa-i rn-am nascut ea rob; nu-s cumparat.

OEDIPLa ee te folosea ? Ce viata-acolo-aveai ?

PASTORUL1125 l-am pastorit, mai toata viata, turmele.

OEDIPDe obieei, pe unde ti Ie pastoreai ?

61

PASTORULPe Citeron, sau prin poienile din jur.

PASTORULCe spui ? De ce ma-ntrebi ? ~i unde vrei s-ajungi ?

OEDIPVESTITORUL

1145 Ia uita-te; acesta-i pruncul de atunci !(ardtdnd spre Vestitor)

Pe omul asta tu pe-acolo l-ai vazut ? PASTORUL(ameniruandu-l cu toiagul)

Lovi-te-ar moartea ! N-ai sa taci 0 data? Nu ?PASTORULPe cine? Cum? Cu ce prilej ? De cine-ntrebi ?

OEDIP1130 De eel pe care-I vezi. De el vreodata-ai dat?

OEDIPBatrane, nu-l mai dojeni, ca mai curandTo s-ar cadea sa fii mustrat d faci ce facio

PASTORULNu-rni vine-n minte-asa, pe loc ... E mult de-atunci,

PASTORULDar care-i vina mea, prea bunul meu stapan ?

1135

VESTITORULStapane, de rnirare nu-i. Iar de-a uitat,Am sa-i aduc aminte eu; ma stie el,Ca-am fost pe Citeran vecini cu turmele;EI doua turme-avea; eu, una doar. Si-am statAsa trei ani la rand, rastimp de sase luniPe an, de cand da-n primavara pana candPe cer Arcniros se-nalta. Ca sa iernam,EI turma-n allui Laios staul si-o ducea,Eu In al meu ...

1150OEDIPEI te-a-ntrebat de un copil, dar n-ai raspuns.

PASTORULCe stie el ? Basmeste ! Pierde vrernea-n van.

OEDIPIar tu de nu vrei sa vorbesti, te vorn sili.

62 63

PASTORULPe zei, te rag, nu-l silnici pe-un biet mosneag !

1140(Cdtre Pdstor.)Ori ma insel ? N-a fost asa ? OEDIP

Legati-i mainile la spate, fedeles !PASTORULTu adevar ai spus, dar este mult de atunci. PASTORUL

1155 Vai mie, vai ! Ce ganduri ai ? Ce vrei sa stii ?

VESTITORULSi-acum, sa-mi spui: ti-aduci aminte ca mi-ai datCandva un prune, sa-l cresc cum parca-ar fi al meu ?

OEDIPPe-acel copil cu pricina ... tu i l-ai dat ?

PASTORULEu insumi, da !... Ce n-as fi dat sa mor atunci !

PASTORUL(sovdind)

Vai mie, vai !... Ce grozavie am sa-i spun!

OEDIPChiar asta ti se va-ntampla, de nu-mi spui drept. OEDIP

1170 Si mie groaza mi-e s-aud ... , dar trebuie.

PASTORULBa de-am sa-ti spun, cu mine-atunci s-a si sfarsit,

PASTORULCopil se spune ca i-a fost. .. Dar In palatSotia ta te-o lamuri mai mult ca toti.

OEDIP1160 Cu yorba vrea sa ne tot duca-acest batran ... OEDIP

Si-n seama ta ea ti l-a dat ?PASTORULNici gand ! Ti-am spus ca eu i-am dat pe-acel copil. PASTORUL

Da, rege, ea !OEDIPAl cui era? Al tau? Vrun altul ti l-a dat ? OEDIP

Cu ce gand oare ti l-a dat ?PASTORULEI nu era al meu ... Mi-l dase cineva. PASTORUL

Ca sa-I ucid !

OEDIPDar cine? Zi-i ! Si-n Teba ruda cui era? OEDIP

Chiar maica-sa ? Ce chin!

PASTORUL1165 Pe zei, stapane, rog nu ma mai intreba !

PASTO~UL

64 65

1175 Oracolu-o-ngrozea.

OEDIPDe nu-rni raspunzi pe loc, cu tine s-a sfarsit !

OEDIPDar ce i-a spus ?

PASTORULSa-ti spun; In a lui Laios casa s-a nascut.

PASTORULCa-si va ucide el parintii, el !

OEDIPEI rob i-a fost ? l-a fost el neam ? Din neam regesc ?

OEDIPSi tu de ce l-ai dat mosneagului ? De ce ?

------:"---------------------:-------,---- -""1

PASTORULStapanul meu, de mila doar ! Am vrut sa-I scap,Sa-I ia cu el in tara lui ... El l-a scapat !

1180 Dar il pandeau mai mari urgii. Si daca-acelCopil esti tu, vai, ce nenorocit mai esti !

Strofa 2

OEDIPAzi vad ce-a fost !... 0, Soare, n-am sa te mai vad !Azi stiu ca. m-am nascut din cine nu s-ar fiCazut. Si at1u ca-am spurcat, ca sot, un sfant

1185 Culcus si ca-am ucis pe ... vai, ce-ngrozitor !(Oedip fuge In palat. Pleacd Vestitorul si Pdstorul.}

Nu-i am mai urgisit dedit esti tu!1205 Mai grele-amaruri si urgii

Nicicdnd schimbat-au viata vrunui am,Ca tie azi. 0, drag, sldvitOedip, cum ai putut pe-acelasi stinPe care-ai hodinit, copil,

1210 Sa te dermierzl ca sot? Ogor brdzdatDe tatdl tau, cum oare, aniSi ani, el far' sa strige te-a rdbdat ?

Antistrofa 2CORULStrofa 1 Dar vremea vede tot. 30 Ea, far' sa vrei,

De pe nuntirea-ti cu pdcat1215 Azi vdlul l-a zvdriit, cd tatd-ai fast

Copiilor din maicd-taNdscuti ... Odrasld a lui Laios, vai,De nu te-as fi vdzut nicicdnd !Cat pldng !Ce tipete jdlanice-mi

1220 Auri l Dar adevdru-ti spun:Eu azi prin tine totusi retrdiescSi pot s-adorm in somn adanc."

(Din palat vine un slujitor.)

Voi, muritori, va perindati mereu,Mereu, dar viata voastrd ce-i ?Nimicnicie-i - vdd ! Si cine-a fastMai fericit decdt atdt

1190 Cat in inchipuirea-i s-a vdzut ?Ca mai de sus sa cadd el!Vreo pildd vreti ? Esti insuti tu, sdrmanOedip ! Ah, cum mai pot sa credCd e vrun om ferice pe pdmdnt ?

66 67

Antistrofa ISLUJITORUL0, voi, ce-i sunteti tarii sfetnici prea slaviti,Ce hade fapte-o s-auziti ! Ce grozavii

1225 °sa vedeti ! Ce jale-o fi pe voi, de-i maiIubiti pe cei din neamul Labdacizilor !Atatea fardelegi ascunde-acest palat,Ca Istrul, Fasisul n-au ape de ajunsSpre-a le spala ... Si cate altele s-or da-n

1230 ViIeag pe care le-au facut, ca-au vrut-o ei,Nu silniciti ! Si-acestea mai amarnic dor.

1195 Tintise sus, mai sus ca toti. Si catDe fericit era !A~aDe fericit !0, Zeus, zdrobise elFecioara care ghearele-siChircea si in enigme prorocea !

1200 in calea mortii meterez.Ai tdrii mele-a fost. Noi rege-atunciTe-am uns, Oedip, al Tebei preaPutemice si mult te-am mai sldvit.

30 Aici ideea de .vreme'', de .jirnp" e sinonima cu Dreptatea, "care vede tot".31 Ideea este: "mi-ai dat tu candva viata, tu irni aduci azi moartea",

CORIFEULDar cele care Ie stiam nu lacrimi dinBelsug ne-au stors 7 Ce altele ne mai vestesti 7

Femeia-i, vai, se s anzurase de tavan,1265 C-un ~nur In jurul gatului. azan -0 el,

Sarmanul, groaznic a tipat. Cat ai clipi,E1 snuru-a ezno a ... si ea s-a prabusit.Ce grozavie, vai ! Smulgand paftaleleDe aur ce-i impodobeau vesmantul ei,"

1270 Cu ele bulbul ochilor el si-l izbea,Tipand: .Voi n-o sa-mi mai vedeti tot chinul meu !Nici nu-mi yeti mai vedea ticalosiile !De azi In bezna voi yeti fi si nu yeti maiVedea pe cei pe cari nici nu s-ar fi cazut

1275 Sa-i vad" si nu-i yeti mai cunoaste pe aceiPe cari nu vreau sa-i mai cunosc !"34 EI pleoapeleI~i deschidea, tipand, si-n bulbul ochilorIzbea, izbea, cii sangele i se scurgeaPe-obraji. Si nu-s doar rosii stropi, ci-o grindina

1280 De cheaguri negre-sangerii-i tasnea din ochi.Urgia-aceasta-i fapta lui si-i fapta ... ei !Ei doi, ei au dezlantuit-o ! Pana ieri,Si de demult, e drept, ei fericire-aveau;Ea jale-i azi: bIesteme, moarte, spurcaciuni !

1285 Nu-i pacoste ce-asupra-le n-o fi cazut,

SLUJITORULNu-i lung de spus: vreo doua vorbe-s de ajuns:

1235 Iocasja, ea, reg~na noastra a murit !

CORIFEULSarmana, vai ! Sfarsitu-i jalnic cum i-a fost 7

SLUJITORULEa insasi si l-a dat ! Dar voi ati fost crutatiSi n-ati vazut ce-a fost mai groaznic de vazut.Eu insa-am sa va spun, din cate-rni amintesc,

1240 Ce chin a fost pe ea. Ca-nnebunita, vai,Dand buzna din pridvor, se napusti-n iatac;Cu doua maini ea parul si-l smulgea din cap,Si-n urma-i usile trantindu-le-si chema.Mereu pe Laios, sotu-i mort de mult, ~i-~i tot

1245 Chema pe fiul ei, cu Laios zarnisli],Sunt aniCIe-atunci, 'un III de-a carui mana-aveaSapiara tataEau; 'iar ea-nsotindu-seCu fiul ei va odrasli copii spurcatj,Vai, ce-si jalea culcusu-n care-a zarnislit

1250 Cu sotul ei dintai pe-al doilea si cuCopilu-i alti copii !... Cum a murit, nu stiu;Ca-n urIete Oedip s-a napustit spre noiSi n-arn vazut-o cum s-a stins. Cu ochii-acumPe el eram. Umbla nauc incolo-ncoa,

1255 0 spada-si vrea si-ntruna se-ntreba tipand:.Pe unde-o fi nevasta mea 7"." Nevasta 7 Nu !En~rche~maica-sa ce l-a nascut,Si a avut sirunci cu el. .. 'Un zeu - nu-l stiu --a aratat-o-apoi, nu noi din preajma lui.

1260 Ce groaznic a tipat ! Cum parca-a fost impinsDe cineva, el buzna Inspre usa-a dat.l-a smuls zavorul si, smucind-o din tatani,Izbind-o cat putea, se napusti-n iatac.

CORIFEULBiet om ! Acum putina tihna-o fi avand 7

SLUJITORUL"Sa se deschida portile - striga - si toti,Toti cadmeenii-acum sa-I vada pe ace ICe si-a ucis pe tatal sau si a facut

1290 Din maica-sa. .. " - ce yorba hilda, vai, nici potCa s-o rostesc !... S-o duce In surghiun - spunea.Sub ast acoperis, lovit de-al lui blestem,EI n-o mai sta; W vrea un sprijin, calauz,Ca prea-i povara grea napasta ce-a cazut

-----32 Paftalele aveau un ac mare care Ie prindea de vesminte.33 E yorba de copiii pe care Oedip ii avusese cu Iocasta.34 Se refera la rudele lui care ii voisera moartea.

68 69

1295 Pe el... si-o vei vedeai(Se deschid portile palatului.)

Deschise-s portile !Priveste: ehiar si un vrajmas s-o-nduiosa !

(Apare Oedip, cu fata insdngeratd, pipdindu-si orbeste drumul.)

CORIFEULCand esti sub povara a doua napaste,

1320 Firese e si jalea sa-ti fie-ndoita.

CORIFEULCe groaza-i sa vezi 0 durere ea asta !Mai groaznica alta nicicand amVazut eu vreodata, Sarmane, ee mare

1300 Sminteala te prinse ? Si astaziCe zeu te-a urat ehiar atata de-ai fost tuStrivit sub noianul de-amaruri ?Niei oehii mai pot sa-i indrept eu spre tine,Sarmane, vai tie ! Ce dornie

1305 A~ fi sa te-ntreb, sa te-ascult si eu ochii-miTintiti sa-ti eitese In privirea-ti !Dar, vai, cand te vad ma eutremur de spaima !

OEDIPAntistrofa 1

Doar tu mi-ai dimas, 0, prietene, sprijin !Doar tu dintre toti mai ai grijdDe eel pe-ai cui ochi s-asternurd tenebre.Vai mie, vai mie !

1325 Te stiu ldngd mine, ca-n beznd eu glasu-tiL-aud si el nu-l amdgire.

CORIFEULAh! Ce grozavie ! Cum oare In stareAi fost sa-ti erapi oehii ? Ce zeu te impinse ?

OEDIPSarmanul de mine, vai mie, pe undeM-or duee azi pasii ? Si unde

1310 Si glasu-mi s-o pierde-n vazduhuri ? Vai, undeZvarliru-rn-a astazi Ursita ?

OEDIPStrofa 2

CORIFEULIn grea naruire. Niei vazul n-o rabda,N-o rabda auzul !

Apolo, prieteni, Apolo !Cdci el e1330 Fdptasul durerilor mele

Cumplite p5 Dar eu mi-am spart ochii, eu insumi,Nu altul. Fdptasa-i doar manaAceasta. Vai mie, sdrmanul l Si ochiiLa ce mai aveau sd-mi slujeascd ?

1335 Ce oare aveau sa mai vadd in juru-mi ?Ce oare ? Doar groaznice lucruri!OEDIP

Strofa 1CORIFEULAsa e ! Ai spus adevarul,Ce neguri addnci md-nconjoard !Ce noapte

1315 Spdimoasd asuprd-mi s-asterne !Nu pot nici s-o-mprdstii si nici s-o astdmpdr:Vai mie, vai mie !Pdtrunde In mine si boldul dureriiSi boldul aducerii-aminte.

OEDIPSi ce mai puteam sa mai vdd eu vreodatdSi care sd-mi fie drag mie ?

-----35 Tiresias prezisese cii Apolo hotarase rnoartea lui Oedip care acurn i~i diiseama de adevarul prorocirii,

7071

1340 Cu drag oare cui mai puteam sd-i aud eu,Prieteni, vorbirea ? Prieteni,Duceti-ma grabnic de-aici, voi, departeDe-aceste meleaguri !Duceti-lPe-acest blestemat cum nu-i altul pe fume,

1345 Cd grele pdcate m-apasd.Ca mine de zei dusmdnit nu e nimeni.

CORIFEULTe ehinuie gandul si soarta-ti amara.Sa nu te eunose niciodata-as fi vrut-o !

OEDIPAntistrofa 2

Ah, piard pdstorul ce-mi desferecase,1350 in muntii aceia sihastri,

Picioarele mele de grele cdtuse !Md smuls-a el mortii, dar chinuriMai grele-mi pdndeau mie drumul. SfdrsitulAtunci sd-mi fi dat eu, dureri imi

1355 Crutam eu si mie si celor dragi mie.

CORIFEULSi eu ea si tine-as fi vrut-o.

OEDIPSi nici n-ajungeam ca sii flu ucigasulEu insumi al tatei, iar mameiSd-i flu eu in vdzul multimii bdrbatul.

1360 De zei pdrdsit sum eu astdzi,Cd-s flu din pdrinti ce-s mdnjiti de pticate.Si, vai, zdmislit-am eu insumiCopii cu aceea ce insdsi m-adusePe lume !De-o fl vreo ndpastd

1365 Mai grea decdt insdsi ndpasta, ea, tie,Oedip, f{i fost-a ursitd !

72

CORIFEULCuminte hotarare-ai luat ? Ce pot sa spun?Dar decat orb, mai bine viata tu ti-c luai !

OEDIPCa n-am facut ce-aveam mai bine de facut,

1370 Sa nu-mi mai spui. Mi-e de prisos povata ta !La Hades de-illungeillll, U 0 e-as i pututn o"cliiitatei si-n ai bietei maica-mi

Sa'm-ai rllTUlt? Caci impotriva-l~-am facutAtB-teafardelegi, ca nici prin streang le-as ispasi

1375 De-ajuns. Puteam eu sa-mi mai vad copiii mei,Nascuti cum s-au nascut ? Ah, ochii-rni nu i-ar fiRabdat ! Nici spre Cetate-ori zidurile ei,Spre sfintele statui de zei, n-ar fi pututPrivi, Vai, eu ce-n Teba-am fost eel mai slavit,

1380 M-am lepadat de-asa mariri, cand tuturorLe-am poruncit a izgoni pe-un ticalos,Spurcat de zei, ca fiind din al lui Laios neam !Cand eu mi-am vestejit pacatu-n fata lor,Puteam sa-i mai privesc far' sa-rni las ochii-n jos ?

1385 Ah, de-as putea, si-urechile mi-as astupa,N-a~ sovai ! M-a~ fereca in bietu-mi trup,~Sa nu aud, sa nu mai vad ! Cand nu-ti mai simtiNenorociri!e, e-asa de-alinator !...

(0 clipd tdcere)0, Citeron, de ce m-ai gazduit ? De ce,

1390 Prirnindu-ma, nu rn-ai ueis pe loc ? NicicandNu s-ar mai fi stiut din cine-s, vai, nascut,0, P6lybos, 0, tu, Corint, palat stravechi,Cui leagan parintesc ti-am zis, ee putregai,Sub chipu-mi aratos, voi ati creseut ! Eu azi

1395 Mvarat ce sunt; un ucigas, din ucigasiNascut !... Rascruce de trei cai, si tu, valceaCu umbre-adanci, tu, stejaris, stramtoare, tu,Pe unde trei carari razbat, voi ce-ati sorbitAI tatei sange - sangele-mi ! - de mana mea

73

1400 Varsat, voi fardelegile-mi ce v-au manjitVi le-amintiti ? Pe cele ce le-arn savarsitVenind aici, voi le-ati uitat ? .. 0, nunta, tu,0, nunta, tu, pe lume m-ai adus ca euS-o-nsamantez pe-aceea care m-a nascut !

1405 Si-asa, pe lume ai adus parinti cari suntSi frati cu-ai lor copii, copii cari sunt si fratiCu tatal lor, femei ce si neveste-au fost,Si marne-aceluiasi barbat. .. Mai mari rusiniNici s-au vazut pe-acest pamant. Dar cade-se

1410 Nici sa vorbim de ce-i rusine-a faptui.i.Pe zei, dati zor, departe-ascundeti-ma voi !Sfarsiti-mi viata, hai ! In valuri m-aruncati !Nicicand sa nu ma mai vedeti ! Nu va sfiiti,Apropiati-va de-un om sfarsit ! Doar eu,

1415 Vrun altul n-ar putea-ndura asa dureri.(Soseste Creon.)

CORIFEULDar Greon a venit la timp. El vrerea taTi-o va-rnplini si sfetnic bun ti-o fi. Doar el,In locul tau, ramase tarii-a-i fi strajer,

OEDIPVai, ce-am sa pot sa-i spun? Ce sprijin pot s-astept ?

1420 Cum pot sa cred ca el prielnic imi va fi,Cand eu i-am fost candva atat de dusmanos ?

CREONOedip, nu am venit sa-mi rad de-amarul tau,Si nici sa-ti fac mustrari ca mi-ai gresit candva.

(Caire insotitorii lui Oedip:)Dar daca voi, tebani, de oameni nici va mai

1425 Sfiiti, sfiiti-va de raza soareluiMacar ! De ea, izvoru-ntregii noastre vieti !Sa nu i-l aratati voi fara val pe-acestSpurcat, pe care nici pamantul l-ar rabda,Nici sfanta ploaie-a cerului, nici soarele.

74

1430 Duceti-l in palat, de zor ! Doar rudelorSe cade-a se-ngriji cu mila de ai lor!

OEDIPPe zei, tu fiindca bun ai fost c-un pacatosCum sunt si teama-mi alungasi, asculta-rna:Eu pentru binele-ti vorbesc, nu pentru-al meu.

CREON1435 Si tu ce-mi ceri sa fac, de staruiesti atat ?

OEDIPDin tara-alunga-ma de zor, pe vrun meleag,Sa mor acolo, fara om In preajma mea!

CREONDe mult eu 0 faceam - sa stii ! Dar sunt dator,Socot, s-aud Intai eu vrerea zeului.

OEDIP1440 Dar vrerea lui i-o stiu: Ia moarte-s osandit,

Nelegiuit ce-am fost !... Pe tata I-am ucis !

CREONAsa a spus ! Dar In acest al nostru-amarMai bine-ar fi de-ar spune-o si mai lamurit.

OEDIPSi despre-un biet sarman cum sunt vrei sa-l intrebi ?

CREON1445 0, da ! Si-atunci si tu ai sa te-ncrezi In zeu.

OEDIPDa, ma incred; si-acum din suflet eu te rog;Sa-i faci ingropaciune celei din palat,

75

Cum insuti vrei ~i cum aeelor ce ti-s neamLi s-ar cadea. Eu insa-atata-mi vreau: nicicand,

1450 Cat zile-oi mai avea, sa n-aiba-a ma vedeaCetatea-n care m-am nascut. .. Tu Iasa-rnaSa m-aciuez prin munti, pe Citeron, ce-a fostAles de tata si de maica-mea, cand m-amNascut sa-rni fie loc de veci. Si cum au vrut,

1455 Acolo - jertfa-a lor! - eu vreau sa mor. Dar niciDe boala, nici de moarte buna n-am sa pier,Eu stiu ! Ca eu de moarte nici nu as fi fostCrutat, de n-as fi fost ursit unui eumplitSfarsit ... Sa-si mearga Soarta drumul ei ! Tu griji

1460 De fiii mei, 0, Creon, nici sa-ti faci ! Doar suntBarbati ! Oriunde-or fi, ei nu vor ramaneaFar' hrana zilnica. Dar ele sunt de plans:Copilele ! Nicicand pranzit-au ori cinatDoar ele, fara tatal lor, Ne-mpartaseam

1465 Tot dintr-un blid ... Eu rogu-te: ai grija lor!Ah, lasa-rna eu mainile-mi sa le dezmierd,Si soarta noastra grea cu e1e sa mi-o plang !0, rege, tu,Esti om de neam !... Ah, lasa-ma sa 1e alint !

1470 Mi s-ar parea ca 1e si vad ... ca si atunci,Cand le vedeam ... Dar ee am spus ? ..0, zei, ce-aud ? Nu lacrimile lor le-aud ?S-o fi milostivit de mine Creon? .. EI ?Mi-o fi trimis tot ce-am mai drag? Copilele ?

1475 Ori m-amagesc ?

CREONNu-i amagire, nu !°bucurie-am vrutSa-ti fac. Stiam ee dor de ele iti era.

(Antigona si Ismena vin din iatac. Sun! cdlduzite de un sclav.)

OEDIPFii fericit ! Te aibe zeu-n veghea lui,

76

Mai mult decat el m-a vegheat, di mi-ai adus .1480 Copilele !. .. Dar voi, copile.iunde-oti fi ?

Veniti, veniti spre mainile-mi de ... frate, mainiCari bezna-au asternut pe ochii lucitoriCe tatal vostru-avea ... Copile, fara niciSa stiu di era ea, la sanul maica-mii

1485 Ce m-a nascut v-am zamislit, Sa va mai vad,Eu ochi azi nu mai am. Ei doar sa planga pot,Cand ma gandesc di-n asta lume-ursite-oti fiSa suferiti, Si la soboare-ori sarbatoriVoi oehii eu tebanii cum yeti da ? Niei yeti

1490 Rabda la ele sa priviti si yeti pomiSpre casa-n plans. Si cand la mantis yeti fiAjuns, ce om va cuteza, copi1elor,A se irnpovara cu-aceste fardelegi,Care prapad ne-au fost si fi-vor pentru voi

1495 Si-al vostru neam ? .. Nelegiuiri, nelegiuiri !Pe tata, eu - eu, tatal vostru -I-am ucis.Cu mama-mea ee m-a nascut v-am zamislitPe voi. Ah, ce rusini !... Si toti in plin obrazVi le-or zvarli. Se va gasi vrun om ce-ar vrea

1500 A se-nsoti cu voi ? Sihastre yeti trai,Copile dragi ! Si sterpe yeti imbatrani.0, fiu allui Meneceus, cum le-ai ramasSa le fii tata tu - ca tata nu mai au,Nici mama n-au - pe-aceste.fete ce se trag

1505 Din al tau sange, nenuntite, rogu-teSa nu le lasi, cersindu-si painea-n drum. Sa faciAsa, sa n-aibe-a suferi ce-am suferit !Ai mila tu ! Sunt tinere, pe nimeni n-au.Doar tu le-ai mai ramas. Fagaduieste-mi-o !

1510 Da-mi mana, om marinimos !(Creon ii dd mdna.)A Copi1e dragi,

De-ati fi mai varstnice, ea sa-ntelegeti tot,Povete multe-as da. Azi doar atat va spun:

77

78 79

Rugati pe zei mai fericite voi sa fiti,Oriunde-ati fi, decat al vostru tara-a fost !

CREON1515 Varsat-ai tu lacrimi destule ... Hai, intra In cas a !

OEDIPMa-nclin, dar ma doare.

CREONE bun tot ce vine la vreme.

OEDIPM-oi duce, dar nu fara-a-ti cere ...

CREONTu spune-mi, si-oi sti-o !

OEDIPSurghiunul tu da-rni-I !

CREONAtarna de-a zeilor vrere.

OEDIPVrajmasi imi sunt zeii.

CREONDe-aceea-ti vor face pe voie.

OEDIPCrezi oare?

CREON1520 Eu n-am obicei sa vorbesc intr-o doara.

OEDIPCi du-ma de-aid!

CREONPorneste .... dar ele ramaie !

OEDIPAh, nu fara ele !

CREONStapan vrei sa fii totdeauna ?

(Antigona si Ismena sunt conduse In palat. Oedip, dus de mana deCreon fi urmat de sclavi, intra In palat.)

CORIFEULVedeti-l, vedeti-l, voi, oameni din tara mea, Teba !

1525 Oedip ce-a stiut dezlega mult vestitele taine,Al tarii stapan ajunsese. La soarta-i, ravnind-o,Priveau toti tebanii ... Azi soarta-l arunca-n urgieCumplita ... Oricui asteptati-i si ziua din urmaA vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul,

1530 Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l !