SOCIODRAMA XI D.doc

Prof. dr. Ana-Irina Iorga - Metode experimentale în sociologie: sociodrama

1

Metode experimentale în sociologie: SOCIODRAMA

Clasa a XI-a D

An şcolar 2015 - 2016

A face un conflict tangibil, concret şi vizibil înseamnă a-l face dispensabil şi, astfel, persoana

(care trăieşte acel conflict) se poate schimba.Grete Lentz

CREATORUL SOCIODRAMEI: Jacob Levy Moreno (1889, Bucureşti – 1974, New York)

DEFINIŢIA SOCIODRAMEI: punerea în scenă a unor situaţii din viaţa socială reală rămase nerezolvate. Sociodrama reînvie experienţe şi vindecă unele conflicte re-vizitând locul unde a luat naştere divergenţa. În literatura de specialitate se folosesc, pentru sociodramă, şi termenii de teatru interactiv, guerilla theater, invisible theater, education theater

SCOPUL SOCIODRAMEI: - rezolvarea incidentelor sociale sau cu impact social- rearmonizarea relaţiilor interumane prin creşterea gradului de conştientizare a

particularităţilor celuilalt


2- exersarea rolurilor sociale, dar nu din perspectivă individuală (de ex. „eu ca

tată”), ci din perspectivă socială (de ex. „cum priveşte grupul – familia, comunitatea – rolul de tată”)

- înţelegerea modului în care se pot produce schimbări în viaţa de grup sau de cuplu

- A face un conflict tangibil, concret şi vizibil înseamnă a-l face dispensabil şi, astfel, persoana (care trăieşte acel conflict) se poate schimba. (Grete Lentz)

PRIMA SOCIODRAMĂ PUBLICĂ: la 1 aprilie 1921, în Austria, având ca temă reorganizarea naţiunii austriece

COMPONENTELE SOCIODRAMEI1. fundamentul 2. improvizaţia3. dialogul dintre personaje şi public

1. Fundamentul sociodramei este reprezentat de situaţii reale din viaţa socială, cum ar fi: violenţa în şcoală, violenţa în relaţiile interpersonale, bulimia, anorexia, abuzul de alcool, consumul de droguri, relaţia dintre şef şi subalterni, conflicte cu impact social, manifestări de intoleranţă etnică sau religioasă, violenţa domestică. Aceste incidente petrecute cândva sunt prezentate de actori sub forma unor „scene”, astfel încât participanţii din public să poată interacţiona cu „personajele”.


32. Improvizaţia se referă la acţiunea actorilor de a da viaţă, de a ilustra incidentul

avut în vecere. Actorii rămân pe întreaga durată a sociodramei în rolul personajelor pe care le întruchipează.

3. Dialogul dintre personaje şi public lipseşte în teatrul tradiţional, dar este prezent în teatrul interactiv. În sociodramă publicul are rolul de a interacţiona cu personajele de pe scenă, punându-le întrebări (de ex. „De ce faci acest lucru?”; „Unde te duci?” etc.) sau exprimându-şi propriul punct de vedere cu privire la modul în care acestea ar putea să-şi schimbe comportamentul, deciziile, modul de a vorbi, de a se îmbrăca etc.

În acest fel publicul identifică problema pusă în discuţie şi totodată oferă soluţii (de schimbare, de îmbunătăţire etc.).

SCENA: este spaţiul real al întâmplărilor, reprodus în sala de clasă sau în orice alt loc, sub forma unui spaţiu separat de locul unde se află publicul

TEHNICI SOCIODRAMATICE (de a experimenta punctul de vedere al celuilalt):

- creativitatea- spontaneitate- confruntare faţă-în-faţă

PARTICIPANŢII1. Directorul- este totodată şi moderator şi organizator al grupului de actori. Instruieşte fiecare

actor, dându-i la început un anumit rol şi punându-i la sfârşit, în faţa publicului, întrebări cu privire la sentimentele personale avute pe parcursul sociodramei relativ la rolul jucat

- rolul de director poate fi realizat, prin rotaţie, de diverşi membri ai grupului de actori

- intervine din când în când pentru a ghida discuţiile dintre personaje şi public, întrerupând astfel, temporar, acţiunea de pe scenă


4

- pune anumite întrebări pentru a provoca răspunsuri

- face observaţii incomode, provocatoare, pentru a declanşa emoţii şi a determina publicul să intervină

Întrebări pe care directorul le poate pune personajelorCum te simţi în acest moment?De ce ai ales această cale?De ce te afli în această situaţie?Ce crezi că ar putea schimba situaţia în care te afli?Ce ţi-ar plăcea să se întâmple chiar în acest moment în care vorbim?Întrebări pe care directorul le poate pune publiculuiCe problemă este prezentă aici?Puteţi idenficia vreo problemă?Ce altceva aţi fi făcut în locul lui X?Vedeţi vreo soluţie?Ce i-aţi spune lui X? Spuneţi-i acum!De ce nu veniţi pe scenă să vă alăturaţi lui X?


5Puteţi veni pe scenă să ne spuneţi care sunt adevăratele sentimente ale lui X? (în

această situaţie directorul îl va întrerupe uneori pe acela din public care a dat curs invitaţiei sale pentru a-i pune întrebări)

2. Grupul de actori

Moreno ca actor


6

- pe tot parcursul sociodramei actorii acţionează conform personajelor pe care le interpretează, nu conform propriilor lor idei

- actorii nu pot intra şi ieşi din rol când vor. Dacă un actor, din diverse motive, iese din rol, el nu mai poate reveni, nu mai poate redevi personajul respectiv, ci se va integra în piblic

- actorii sunt instruiţi de director şi sunt conştienţi de rolurile lor, de fondul problemei, de situaţia în care se află personajele pe care le joacă, de trecutul lor, de caracterul pe care îl au, de motivaţiile acestora şi totodată de comportamentul aşteptat de la ei pe scenă. La început, înţelegerea tuturor acestor aspecte este incompletă (de ex. rolul unui soţ abuziv, care-şi bate soţia şi copiii). Pe parcurs, datorită interacţiunii cu publicul şi cu directorul, elevii-actori încep să înţeleagă trăsăturile particulare ale personajelor (de ex. cum este să baţi pe cineva) şi factorii care contribuie la perpetuarea situaţiei (de ex. soţia rămâne în această relaţie conflictuală, nepărăsindu-şi soţul)


7

New York, 1948

- la sfârşitul sociodramei fiecare actor este întrebat de director despre sentimentele pe care le-a trăit în rolul jucat. În acest fel publicul poate înţelege mai bine personajul privind în interiorul său, iar actorul, discutând despre joc iese din rol, încetează să mai fie actor.

3. Publicul- spre deosebire de teatrul tradiţional în care este pasiv, publicul sociodramei este

activ, implicându-se în tot ce se desfăşoară în faţa sa, atât emoţional cât şi fizic, prin intrarea pe scenă, cu propriile sale idei, sentimente, soluţii

- prin interacţiunea cu actorii şi cu directorul înţelege personajele, motivaţiile, sentimentele şi comportamentele acestora, identifică probleme sociale şi propune soluţii


8DESFĂŞURAREA SOCIODRAMEI1. Prologul 2. Punerea în scenă3. Epilogul (încheierea)

1. Prologul reprezintă prima etapă a sociodramei, în care are loc prezentarea, de către director, a situaţiei care va fi dramatizată, şi atribuirea rolurilor. El explică fiecărui actor ce are de făcut.

2. Punerea în scenăSociodrama se desfăşoară pe o „scenă” în care actorii dau viaţă situaţiei reale care

a avut loc cândva în trecut, conform rolurilor primite. Publicul poate interveni în derularea dramei la invitaţia sau cu consimţământul directorului.

1960Directorul are misiunea de a conduce sociodrama şi de a stimula dialogul cu

actorii, cu publicul, dialogul dintre actori şi public în scopul identificării problemei, a cauzelor ei şi a soluţiilor posibile.

3. Epilogul- directorul anunţă încheierea sociodramei şi invită actorii să răspundă la întrebări

despre rolul jucat, starea afectivă pe care au avut-o, ideile pe care le-au gândit pe parcursul dramei, ce au înţeles despre problema aflată în discuţie, despre trăirile personajului, cauze ale comportamentului acestuia

- directorul îi scoate din rol pe actori


9

- directorul încurajează identificarea tuturor participanţilor (actori şi public) cu personajele din sociodramă şi găsirea alternativelor favorabile schimbării

- directorul foloseşte această ocazie pentru a realiza catharsis-ul de grup- epilogul este momentul în care fiecare învăţă din ceea ce a văzut, a urmărit sau a

trăit pe parcursul sociodramei- directorul readuce pe participanţi la realitatea proprie


10

J.L. Moreno

În spaţiul de comandă stă împăratulÎn spaţiul creativităţii stă creatorulO întâlnire în doi: ochi în ochi, faţă în faţăŞi când îmi vei fi alături îţi voi lua ochiiŞi-i voi pune în locul alor meiŞi tu vei lua ochii meiŞi-i vei pune în locul alor tăiŞi atunci eu te voi privi cu ochii tăiŞi tu mă vei privi cu ai mei

SOCIODRAMA XI D.doc

Documents

Transcript of SOCIODRAMA XI D.doc