Prof. Maria ŢUCA

SOCIETATEA ŞI EDUCAŢIA ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII UMANE

• Personalitatea este, tot ceea ce opersoană este fizic, emoțional,social, mental și spiritual.

PERSONALITATEA LA VARSTA

PRESCOLARA

Îsi petrece timp uitându-se la ceilalti copii cum se joaca.

Se joaca singur cu propriile jucarii.

Se implica în joc paralel.

Se implica în joc cooperativ.

Initiaza interactiuni cu ceilalti copii.

Intra în mod adecvat în jocul celorlalti copii.

Îsi mentine rolul stabilit în cadrul jocului cu usurinta pâna la final.

Rezolva conflictele în mod pozitiv.

Manifesta interes pentru ceilalti copii care manifesta semnede distres.

Recunoaste cum se simte cealalta persoana în timpul unuiconflict.

Împarte lucruri cu ceilalti.

Împarte experiente cu ceilalti.

Asteapta la rând fara probleme.

DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII

• Ca urmare a dezvoltarii capacitatiide a-si dirija voluntar conduita, de a anticipa solicitarile externe si de a-si planifica activitatea, personalitatea prescolaruluidevine din ce in ce mai aptade independenta siautodeterminare.

• Pe plan interior, datorita dezvoltarii gandiriilogice, capacitatii de judecata sirationament, se pun bazeleconceptiei despre lume si viata, care modifica esential opticapersonalitatii prescolaruluiasupra realitatii inconjuratoare.

• Statutul de prescolar, cu noile lui solicitari, cerinte, sporeste importantasociala a ceea ceintreprinde si realizeaza

• La inceputul acesteiperioade, copilul parasestefaza narcisismului si„afirmarii” personalitatii, pentru a intra putin cateputin in lumea cunoasterii.

AUTONOMIERESPONSABI

LITATE

INDEPEN

DENTAGADIREA LOGICA

JUDECATI SI RATIONAMENTE

• Copiii devin mult mai independenti. Cei mai multi dintre ei pot realizaurmatoarele comportamente: urmeazainstructiuni simple (de ex. „Spala-te pemâini!”); realizeaza sarcini simple fara ajutor: sa manânce, sa bea apa, se spala pe mâini sau îsi sterg nasulatunci când li se aminteste; Devin mult mai interesati de alti copii;

• Împart jucariile cu ceilalti, îsi asteaptarândul la joc (de ex. Când copilul se dape tobogan);

• Initiaza jocuri împreuna cu alti copii; Inventeaza jocuri;

• Apare „jocul dramatic” –copiii se prefac ca sunt animale etc.

DE LA 3 LA 4 ANI

• Copiii devin mult mai constienti de ei ca persoane si sunt interesati în a stabili relatii de prietenie cu ceilalti;

• Încep sa înteleaga judecatile morale (de ex. „Copilul din parc s-a comportaturât!”);

• Se compara cu ceilalti;

• Stabilesc prietenii; Exploreazadiferentele între sexe;

• Aduc jocul dramatic mai aproape de realitate tinând cont de detalii (ex. timp, spatiu în care se desfasoara).

DE LA 4 LA 6 ANI

ACHIZITIE DE COMPETENTE

SOCIALEIN

ITIE

RE

A S

I M

EN

TIN

ER

EA

UN

EI

RE

LA

TII

Sa initieze si sa mentina o interactiune cu un alt copil.

Sa asculte activ.

Initierea si mentinerea

unei relatii

Sa împarta obiecte si sa împartaseasca experiente.

Sa ofere si sa primeasca complimente.

Sa rezolve în mod eficientconflictele aparute.

Sa respecte regulile aferente uneisituatii sociale.

INT

EG

RA

RE

A

ÎN G

RU

P

Sa coopereze cu ceilalti înrezolvarea unei sarcini.

Sa ofere si sa ceara ajutorulatunci când are nevoie.

1. Initierea si mentinerea unei relatii;

2. Integrarea într-un grup.

FACTORII CARE DETERMINĂ

DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII

I. EREDITATEA

II. MEDIUL

III. EDUCATIA

FACTORII CARE DETERMINĂ

DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII

• Ereditatea este un factornecesar pentrudezvoltareapersonalitatii. Ea asigurapremisele organice alevietii psihice in generalsi implicit si alepersonalitatii. Uneleaspecte ale vietii psihicesunt puternicdeterminate ereditar (temperament, aptitudini,emotivitate), iar altele (caracter, vointa,) poartaintr-o mai mica masurapecetea impusa deereditate.

EREDITATEA

• Mediul este totalitateainfluentelor naturale sisociale, fizie si spirituale,directe si indirecte,organizate sineorganizate, voluntaresi involuntare careconstituie ambientul incare se naste, traieste sise dezvolta copilul.

MEDIUL

• Educatia armonizeazainteractiunea ereditate-mediu si creeaza unclimat favorabilactualizariipotentialitatilorgenetice, fapt pentrucare putem spune caeducatia este o activitateumana specializata îndezvoltare. Educatia,care include un sistemcomplex de actiuni siinfluente de naturaformativa si informativa,are un rol major îndezvoltarea psihica si înformarea personalitatiiumane.

EDUCATIA

FACTORII EREDITARI

FACTORI CONSTITUTIONALI

• Inalt, slab, gras…

FACTORI BIOLOGICI

• Glandele si chimiadin sange

INTELIGENTA

• Ager, patrunzator, istet

DIFERENTA DE GEN

• Diferenta de sex

Constituirea unui individeste un factor eficient îndeterminarea tipului de personalitate .

Funcționarea sistemului nervos, glandele si chimie sânge determină caracteristicile noastre și modurile obișnuite de comportament.

Persoanele care sunt inteligente se pot adapta cu usurinta la domiciliu, școală și societate.

Diferentele de sex joacă un rol vital în dezvoltarea personalității individuale. Băieții sunt în general mai hotărâti și vigurosi. Fetele sunt mai silențioase

PERSONALITATEA

proces plurideterminat

Se sprijina pe ereditate,Foloseste datele oferite de

mediuEste dirijata de educatie;

Se desfasoara în contextulactivitatii proprii de

învatare, fiindimpulsionata de

motivatie;

Este deplina în conditiileinteractiunii optime întrecei trei factori, respectiv

atunci când exista o corespondenta în timp

între desfasurareaprogramului ereditar sicantitatea si calitateainfluentelor externe;

Este individuala în sensulca prezinta numeroaseaspecte de diferentiere,

dincolo de legile general-umane de dezvoltare

ROLUL EDUCATIEI IN DEZVOLTAREA

PERSONALITATII

“Educatia depisteaza dispozitiileereditare, le diferentiaza, le modifica, le grabeste functionarea, le suplimenteazaforta, facand din ele calitati. Totodatainfluentele mediului neorganizate suntdirectionate de educatie, oferindu-le

omului in forma pedagogica, pentru a le face durabile si consecvente”. Surdu,

1995: pp. 46.

Educatia controleaza si organizeazainfluentele mediului asupra individului,adaptându-le la particularitatile devârsta si individuale ale acestuia. Astfelspus, educatia face legatura si mediazaintre potentialitatea de dezvoltare,propusa de ereditate si oferta deposibilitati ale mediului.

Educatia armonizeaza interactiuneaereditate-mediu si creeaza un climatfavorabil actualizarii potentialitatilorgenetice, fapt pentru care putem spuneca educatia este o activitate umanaspecializata în dezvoltare.

SCOALA / PROFESORUL

Școlala joacă un rol important înmodelarea personalității copiilor, deoarece o parte importantă din viațaunui copil este petrecut în școală. Şcoala a fost întotdeauna mijlocul cel mai important pentru transferarea comorilor tradiţiei de la o generaţie la cea următoare. Lucrul acesta este şi mai adevărat astăzi decât în trecut, deoarece prin dezvoltarea modernă a vieţii economice, rolul familiei de purtător al tradiţiei şi al educaţiei a slăbit. Viaţa şi sănătatea societăţii umane depinde, astfel, de şcoală într-o măsură şi mai mare decât în trecut.

•SCOALA

Orice profesor este şi un creator de modele, de proiecte educaţionale, de metode şi procedee, un inovator. O asemenea calitate îi pretinde profesorului imaginaţie, abilitate, inovatie in toate imprejurarile nu numaai in cadrul lectiilor. El estespecialistul care acordă o asistenţă psihopedagogică indispensabilă dezvoltării multilaterale a elevului.

•PROFESORUL

CUM AJUTAM COPIII TIMIZI SA-SI

DEZVOLTE PERSONALITATEA

Timiditatea este doarun aspect alpersonalitatiicopilului. Identificamaspecte pozitive simicile reusite aleacestuia si il laudampentru ele.

-Cerem copilului saîndeplineasca singur sarcini încare stiti ca va avea succes; astaîi va da încredere în forteleproprii. Atentie! Daca el nu estepregatit, se va simti speriat sicoplesit de aceasta situatie siexista riscul sa refuze pe viitorimplicarea în activitate.

Atunci când vedemca are o initiativacât de mica, illaudam pentru a-ida curaj.

Deoarece se simt incomodati dediferite situatii sociale, multicopii reactioneaza foarte bine lalucrul în grupe mici, care îi facesa se simta mai putin intimidati.Prin urmare, invitam acasa sau laun loc de joaca cel mult unul saudoi copii cu care sa se exersezeabilitatile sociale.

TEHNICI DE ÎMBUNĂTĂTIRE A

PERSONALITĂTII

Factorieducationali

Trăsături fizice

Abilitati de comunicare

Disciplina

Acceptarea și recunoasterea

punctelorslabe

Spontaneitatea,

simplitateeași naturalețea

Bun ascultător

Pozitiv in ganduri

Incredere in sine

Altruismul

Cunostinte

Piramida lui MaslowFiințele umane nu sunt împinse sau atrase numai de forțe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive

necunoscute. Astfel, el susține că ființele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, ṣi că nevoile situate pe treptele

inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare.Deși toate nevoile sunt instinctive, nu toate

sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful

piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât și

animalelor. Ele includ necesitățile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul și o temperatura relativ

constantă a corpului.

Odată ce individul își satisface acest nivel de necesități, se poate concentra pe nevoile de siguranță. Acestea au de a face cu stabilitatea și

consistența într-o lume relativ haotică. Ele țin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei și a familiei. În unele cazuri, nevoia de

siguranță motivează unii indivizi sa devină religioși, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranță printr-un loc paradisiac. Nevoile de

siguranță sunt cruciale pentru copii.

Urmează apoi nevoia , de iubire și apartenență. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenență la un grup, sau de implicare într-o

relație intima non-sexuală.

La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoașterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere,

prestigiu, acceptare, etc) cât și din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competență. Nesatisfacerea nevoilor de stimă

rezulta în descurajare, și pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunțată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admirație) are la

bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.

Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai

bun. In eseul The Farther Reaches of Human Nature, Maslow scrie că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră adesea într-o stare

de transcendență, în care devin conștienți nu doar de potențialul lor personal, ci și de întreg potențialul speciei umane. Deși acești indivizi trăiesc

adesea o bucurie extatică, simt totodată și o tristețe cosmică.

Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte

un disconfort când nu sunt satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de "creștere". Acestea nu dispar când sunt

satisfăcute, în schimb, motivează individul în continuare.

În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a cunoaște, de a înțelege și de a explora)

și pe cele estetice (pentru frumusețe, ordine, simetrie) ([1]). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele. Maslow a

teoretizat că nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viață nesănătos). De

exemplu, copiii ale căror nevoi de siguranță nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulți care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.

Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcția auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de

societate, mai ales printr-o educație deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viață într-o persoană cu o abordare

pozitivă. Maslow e de părere că educatorii ar trebui sa fie răspunzători de potențialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare

Bibliografie

Surdu E (1995) Prelegeri de pedagogie generala. O viziune sociopedagogica. Bucuresti E.D.P.

Cairov I. A. -"Pedagogie", Ed. De Stat "Pedagogie si psihologie", 1949

Golu Pantelimon, M. Zlate, E., Zlate, M. - "Psihologia copilului", manual pentru clasa a XI-a, Scoli Normale, EDP, Bucuresti, 1998

Nicky Hayes, Sue Orrell -"Introducere in psihologie", Ed. ALL, Bucuresti, 1997

Miron Ionescu, Vasile Chiş -"Pedagogie - suporturi pentru formareaprofesorilor", Ed. Presa Universitara Clujeana, 2001

Nicola I. -"Pedagogie", EDP, Bucuresti, 1994

Nicola I., Farcas D. -"Pedagogie generala", manual pentru clasa a IX-a, ScoliNormale, EDP, Bucuresti, 1995

Schiopu U., Verza E. -"Psihologia varstelor. Ciclurile vietii", EDP, Bucuresti, 1995