MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VI � Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Preþ: 2,5 lei

FINWATCH

103

Teste gratuite pentrupacienþii dializaþi

>> vezi pag. 4

3

EDITTORIAL

Sãptãmâna MEDICALÃ

De ce suntem frunta]ila num/rul de pensionari

pe caz de boal/?Pensionarea de invaliditate ºi boalã în România a fost pânã în

prezent, mai mult sau mai puþin consideratã o formã mascatã de pro-

tecþie socialã, în special în acele zone cu lipsã acutã a locurilor de

muncã. Situaþia s-a acutizat în special în aceºti ultimi ani de crizã ºi

în condiþiile unui sistem de sãnãtate deficitar. Existã însã o serie de

factori de risc ºi împrejurãri obiective care concurã la realizarea aces-

tui record nedorit de pensionaþi pe caz de invaliditate sau boalã, dacã

ne referim numai la aceia care au primit pe drept aceastã încadrare.

omânia este pe primul loc în UE la morbiditate având cau-zã tuberculoza, cancerul ºi bolile cardio-vasculare.România este pe locul 4 în lume ca numãr de fumãtori.Populaþia femininã este foarte “încãrcatã” ca incidenþã a

bolilor pensionabile, pentru cã, dupã ce au nãscut ºi crescut un nu-mãr mai mare de copii decât media în UE, cu o duratã a concediuluipostnatal înainte de 1990 mult mai micã, în perioada de activitateau lucrat în munci grele, ca sudor, tâmplar, macaragiu, pentru carelegislaþia le-ar fi protejat în alte þãri europene.

Zonele cu cei mai mulþi bolnavi pensionaþi sunt zonele cele maisãrace, cu speranþa de viaþã cea mai micã, acestea constituindpeste 70% din populaþia totalã; de exemplu, zona de N-E a þãrii are omedie a duratei vieþii cu câþiva ani sub cea din zonele dezvoltate.

Paradoxal este cã foarte mulþi bolnavi nu se pensioneazã, de faptlucreazã pentru a-ºi întreþine familiile. Ei sunt acceptaþi de angaja-tori, mai ales dacã au vechime în acel serviciu.

Cine cere pensionarea de invaliditate? În primul rând bolnavicare au lucrat chiar ºi dupã ce ar fi avut drept sã se pensioneze pecaz de boalã, a cãror întreprindere s-a închis. Apoi sunt micii între-prinzãtori, bolnavi care au lucrat cu program flexibil, iar acum dincauza crizei au intrat în faliment. La nivelul întregii þãri avem circa3000 de pacienþi cu pensii de invaliditate internaþionale, ale cãrordosare au intrat în platã dupã 2007. Ultimii sunt pacienþii care au oafecþiune gravã.

Câþi pensionari sunt în realitate? În total avem 883 135 pensio-nari de invaliditate la sfârºitul anului 2009. În plus faþã de 2008 sunt10 633 cazuri. Nu ºtim câþi din aceºtia au decedat sau au trecut lapensie de limitã de vârstã. Putem spera într-un raport statistic corectpeste 3 ani, dupã introducerea unui program comun de arhivare elec-tronicã.

��C/lin M/rcu]anu

RCUPRINS

Interviu 4

Punct de vedere 5

Jurnal de sarcinã 7

Recomandãri medicale 8

Disfuncþia erectilã 8

Esteticã 12

Recuperare medicalã 19

Nutriþie 22

Farmacologie 24

Oncologie 25

Terapii naturale 27

Ayurveda 28

Terapii complementare 29

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: 021.321.61.30redactie@finwatch.roP.O. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::MEGAPress

EDITOR

4

INTERVIU

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

11.. LLaa 1122 mmaarrttiiee eessttee ssããrrbbããttoorriittãã îînn îînnttrreeaaggaalluummee ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa RRiinniicchhiiuulluuii.. CCuumm vv--aaþþii pprreeggããttiittppeennttrruu aa mmaarrccaa aacceeaassttãã zzii??

Cu ocazia acestei zile, Fresenius NephroCaredeschide larg porþile centrului sãu de dializã din Bu-cureºti, din Strada Jiului nr. 140, ºi oferã, în perioa-da 15-27 martie, pacienþilor hemodializaþi, dializaþiperitoneal ºi transplantaþi renal oportunitatea de arealiza gratuit testul de evaluare a încãrcãrii cu apãa organismului. Subliniez faptul cã vom primi oricepacient dializat, indiferent de centrul în care îºi ur-meazã tratamentul, întrucât este vorba despre untest important pentru diagnosticarea stãrii lor de sã-nãtate. Totodatã, rezultatele acestui test pot fi foar-te utile pentru medicii care îi trateazã în mod uzual.Toþi cei interesaþi se pot programa ºi pot afla infor-maþii suplimentare de la Dr. Mihaela Baciu, managerresponsabil de relaþia cu pacienþii (0723.550.123;mihaela.baciu@fmc-ag.com). În plus, eu ºi colegiimei doctori vom fi disponibili cu sfaturi medicale petoatã perioada campaniei.

22.. CCee aannuummee pprreessuuppuunnee aacceesstt tteesstt ººii ccââtt ddeeiimmppoorrttaanntt eessttee eell ppeennttrruu ppaacciieennþþiiii ddiiaalliizzaaþþii??

Testul de evaluare a încãrcãrii cu apã a organis-mului presupune o tehnologie inovatoare, specialrealizatã de Fresenius pentru pacienþii dializaþi, ºioferã informaþii valoroase despre ssttaattuussuull hhiiddrriicc aalloorrggaanniissmmuulluuii. Excesul de lichide este o problemãcomunã a pacienþilor dializaþi, din cauza incapaci-tãþii rinichilor de a elimina toxinele ºi lichidele acu-mulate în organism. Prin realizarea acestui test,echipa medicalã poate determina atât cantitatea deapã intra- ºi extracelularã, cât ºi masa de þesut mus-cular ºi adipos, stabilind astfel o terapie persona-

lizatã pentru nevoile paci-entului. HHiippeerrhhiiddrraattaarreeaa oorr--ggaanniissmmuulluuii contribuie lacreºterea tensiunii arteri-ale, fiind un factor de risc îndezvoltarea evenimentelorcardiovasculare ºi princi-pala cauzã de mortalitatela nivel mondial. De aceea, cu ajutorul informaþiilorobþinute prin efectuarea acestui test, putem sã sta-bilim terapii adecvate corectãrii excesului de lichideºi sã minimizãm astfel de riscuri.

33.. CCââtt ddee ccoommpplliiccaattãã eessttee rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii aassttffeellddee tteesstt ppeennttrruu ppaacciieennþþii??

Pentru pacienþi, testul de evaluare a încãrcãriicu apã a organismului este nnoonniinnvvaazziivv,, uuººoorr ddee rreeaall--iizzaatt ººii rraappiidd, prin montarea unor electrozi la nivelulmembrelor. Mai precis, în aproximativ 2 minute, pa-cientul primeºte informaþii despre statusul hidric alorganismului sãu. Subliniez faptul cã aceastã teh-nologie nu este prezentã decât în centrele Fre-senius.

FFrreesseenniiuuss NNeepphhrrooCCaarree,, ppee ssccuurrtt::� Echipã medicalã profesionistã � Produse ºi servicii la cele mai înalte stan-

darde de calitate� Echipamente de ultimã generaþie� Certificare TUV SUD ºi Good Dialysis Practice� Transport în cele mai bune condiþii� Dializã de vacanþã în þarã ºi în strãinãtate� Respect pentru pacienþi prin implementarea

unui model organizaþional performant� Gratuitate totalã pentru pacientFresenius NephroCare România este liderul pie-

þei private de servicii de dializã din România, având9 centre în toatã þara (Bucureºti, Iaºi, Constanþa,Oradea, Bacãu, Piteºti, Braºov, ªtei ºi Oneºti).

Fresenius face parte din programul HolidayDialysis International, prin care oferã pacienþilor sãibeneficiul unic de a cãlãtori liber atât în þarã, cât ºiîn strãinãtate, putând totodatã sã-ºi urmeze trata-mentul în cele mai bune condiþii, sub standardeleFresenius.

Interviu cu Dr.Christian Klein,Medic PrimarNefrologie laFreseniusNephroCareRomânia "Dr.Carol Davila"Bucure]ti

Cu ocazia Zilei Mondiale a Rinichiului,Fresenius NephroCare le ofer/ pacien[ilor

dializa[i teste gratuite de evaluarea \nc/rc/rii cu ap/ a organismului

5

PUNCT DE VEDERE

Sãptãmâna MEDICALÃ

Glaucomul este o boalã a nervului optic, cu cauzenecunoscute, care poate fi însoþitã de tulburãride tensiune intraocularã. Este o afecþiune ocu-

larã cronicã, bilateralã, asociatã cu deteriorarea nervu-lui optic. Dacã boala nu este depistatã la timp se poateajunge ºi la orbire.

Glaucomul cu tensiune normalã este ºi mai dificilde diagnosticat ºi de tratat. Glaucomul poate apãreala orice vârstã, chiar ºi la copil, dar este mai frecventla vârste de peste 40 de ani. Persoanele care au ca-zuri de glaucom în familie prezintã un risc crescut deapariþie a bolii.

Glaucomul este o boalã progresivã, care dureazãtoatã viaþa ºi pentru care nu se cunoaºte încã niciuntratament de vindeca. Dar, cu un tratament corect, ve-derea poate fi pãstratã de asemenea toatã viaþa. Esteo boalã periculoasã ºi vicleanã deoarece, de cele maimulte ori, nu prezintã niciun semn bolnavului. Atuncicând persoana în cauzã constatã sau conºtientizeazão înrãutãþire a vederii, de cele mai multe ori este preatârziu, iar medicul nu mai poate remedia situaþia. Înglaucom, pierderea vederii, la orice nivel, produsãpânã în momentul diagnosticãrii ºi al începerii trata-mentului este ireversibilã.

Singurul mod de a descoperi la timp aceastã afec-þiune este de a efectua controale periodice la mediculoftalmolog.

În prezent existã metode moderne pentru a diag-nostica din vreme glaucomul. Recomandarea este ca,dupã vârsta de 40 de ani, fiecare sã meargã la doc-torul oftalmolog o datã pe an ºi sã efectueze investi-gaþii ca: mãsurarea presiunii intraoculare, examinareafundului de ochi, examenul câmpului vizual, pahime-trie ºi tomografie de nerv optic. Cu ajutorul acestor in-vestigaþii se poate depista orice formã de glaucom înstadii foarte incipiente ºi se poate determina gradul derisc pentru aceastã boalã.

Este important de ºtiut cã majoritatea medica-mentelor sunt eficiente pentru reducerea presiunii in-traoculare. Cele mai multe medicamente de acest tipse prezintã sub forma de picãturi pentru ochi. Acestea

sunt uºor de administrat ºi sunt compensate de casade asigurãri. Dacã aceste picãturi nu pot controla sufi-cient evoluþia bolii, se recurge la tratamentul laser sauchirurgical.

Trebuie reþinut faptul cã glaucomul se poate agra-va fãrã ca pacientul sã-ºi dea seama. Este foarte im-portantã seriozitatea în respectarea tratamentului ºi aindicaþiilor medicului. Controalele se vor efectua perio-dic ºi, în funcþie de caz, când se va mãsura presiuneaintraocularã se va examina fundul de ochi ºi se vorface investigaþii precum examenul de câmp vizual sautomografia de nerv optic.

Pacientul glaucomatos trebuie luat în evidenþã ºide medicul de familie. Acesta trebuie sã ºtie când sãtrimitã un pacient de urgenþã la oftalmolog, având învedere cã, de exemplu în atacul de glaucom, pe lângãsimptomele oculare (vedere înceþoºatã care poatescãdea rapid, halouri colorate în jurul surselor de lu-minã, dureri oculare ºi perioculare) apar ºi simptomegenerale care pot domina tabloul (greþuri, vãrsaturi,adinamie, bradicardie, extremitãþi reci), fãcând astfelmai greu diagnosticul diferenþial.

În concluzie, glaucomul este o boalã “insidioasã”,fãrã manifestãri zgomotoase, cu o incidenþã din ce înce mai crescutã ºi, dacã nu este tratatã corect, ducela orbire permanentã ºi ireversibilã. Vizitele periodicela medicul oftalmolog, investigaþiile complete ºi co-recte, tratamentul administrat corect în funcþie de cazºi efectuat cu seriozitate de pacient pot preveni efec-tele nedorite ale acestei boli.

Dr. Andrei FILIPMedic SpecialistOftalmologDoctor \n }tiin[eMedicalewww.drfilip.ro

Glaucomulwww.amaoptimex.ro

6

PUNCT DE VEDERE

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Atunci când eram rezidentã am învãþat cã stra-bismul la adult “nu se opereazã pentru cã revine”ºi cã “paraliziile muºchilor oculari sunt pro-

bleme neurologice ºi trebuie tratate de neurolog”.Întâmplarea a fãcut ca odatã cu ºansa de a stu-

dia ºi de a mã antrena în domeniul strabologiei înstrãinãtate sã aflu cã aceste informaþii erau de multdepãºite ºi derivau dintr-o insuficientã informare înaceastã delicatã ºi dificilã subspecialitate care senumeºte strabologie.

Cei 14 ani de experienþã acumulatã în acest do-meniu nu numai cã au contrazis aceste idei, dar auºi schimbat în bine, din multe puncte de vedere, in-clusiv psiho-social, viaþa a nenumãraþi tineri ºi adulþimarcaþi de strabism.

Care sunt originile strabismului la adult?Existã douã mari categorii: strabismele cu ori-

gini în copilãrie ºi strabismele dobândite, rezultateîn urma unor traumatisme, infecþii, afecþiuni vascu-lare sau tumori cerebrale ori afecþiuni generale (ex.diabet, boli endocrine etc.).

Care sunt problemele specifice ale stra-bismului la adult?

Spre deosebire de copil, la care miza tratamen-tului în strabism este recuperarea sau obþinerea ve-derii binoculare (adicã a capacitãþii de a vedea nor-mal atât cu fiecare ochi în parte cât ºi binocular, tri-dimensional), la adult o parte din aceste lucruri nusunt posibile din cauza faptului cã formarea vederiibinoculare se terminã în jurul vârstei de 7-8 ani, iaresenþialã este perioada de pânã la 2 ani. Ea poatefi recuperatã ºi la adult acolo unde a existat în prea-labil, dar nu poate fi obþinutã la cei care nu au avut-o niciodatã.

Se opereaz/ strabismul la adult?Desigur, strabismul la adult poate fi operat cu

rezultate foarte bune.

Care sunt strabismele adultului care nupot fi operate?

Fiecare caz are particularitãþile lui, iar chirurgiaºi prognosticul sunt individualizate în urma unuiconsult minuþios, care va examina toate aspecteleacestuia. Strabismele paralitice se opereazã în ge-neral dupã un an de la instalare ºi nu se opereazãcele cu unghi foarte mic sau cele la care existã ocontraindicaþie majorã de naturã vitalã.

Sunt necesare mai multe interven[ii?În funcþie de experienþa chirurgului ºi de com-

plexitatea strabismului acesta se poate corecta prin-tr-o intervenþie sau mai multe. Mai mult de 70-80%se corecteazã printr-o singurã intervenþie. Rata celorcare necesitã mai mult de douã intervenþii estefoarte micã, sub 5%.

Exist/ riscul de a vedea dublu dup/interven[ie?

Da, existã acest risc, dar procentual este foartemic. Aproape toþi pacienþii operaþi de strabism (in-clusiv copiii) trec printr-o perioadã de adaptare a cre-ierului la un nou tip de percepþie, în care vedereadublã poate fi prezentã, dar este tranzitorie în peste95% din cazuri.

Când este persistentã se poate rezolva cu aju-torul ochelarilor sau, dacã acest lucru nu este posi-bil, printr-o reintervenþie.

Este adev/rat c/ strabismele “revin”?Este posibil ca, în timp, în special la pacienþii cu

ochi leneº (ambliopie), ochiul respectiv sã înceapãsã devieze, dar, de regulã, la intervale mari de timpºi nu obligatoriu.

Care sunt rezultatele?Bune. Nu întotdeauna este posibilã obþinerea

unui aspect perfect normal, dar cu certitudine sepoate obþine cel puþin o situaþie foarte apropiatã denormal. Sunt dezechilibre vechi, cu bãtaie pe ter-men lung ºi, din acest motiv, pacientul trebuie sãînþeleagã exact datele situaþiei lui particulare ºi caresunt limitele tratamentului chirurgical.

Exist/ nout/[i în tratamentul strabismuluila adult?

Da, chirurgia cu suturi ajustabile ºi tratamentulcu toxina botulinicã, indicaþia pentru acestea fiindstabilitã de medicul strabolog în funcþie de particu-laritãþile cazului.

Dr. Daniela CIOPLEANMedic Primar OftalmologPre]edintele Societ/[iiRom`ne de Strabologie]i OftalmopediatrieClinica Oftaprowww.oftapro.ro

Strabismul la adult - întreb/ri ]i r/spunsuri

7

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ

Prima datã s-a întâmplat în anul în care, fiul eiKeegan, împlinea vârsta de numai doi ani. Dinfericire, doctorii au reuºit sã inducã remisia

leucemiei, fapt pentru care întreaga familie a deve-nit optimistã. Însã, trei ani mai târziu, semne alebolii au început sã reaparã.

Instinctele materne ale lui Wendy s-au dovedit afi corecte, deoarece boala lui Keegan revenise. Cutoate acestea, o razã de speranþã exista datoritãfaptului cã soþii Doheney au decis sã recolteze ºi sãdepoziteze sângele placentar la naºterea celui de-aldoilea copil al lor, Keldan. În cazul în care ar existacompatibilitate imunologicã între fraþi, doctorii arputea utiliza celulele stem din sângele placentar, învederea tratãrii leucemiei de care suferea Keegan.

Rezultatele analizelor nu s-au lãsat mult timpaºteptate. La scurt timp, familia Doheney a aflat cãexistã compatibilitate imunologicã între cei doi fraþi.Prin urmare, doctorii au hotãrât sã efectueze trans-plantul de celule stem hematopoietice din sângeleplacentar recoltat la naºterea fratelui mai mic. Cuajutorul transplantului s-a obþinut vindecarea bolii,Keegan menþinându-se sãnãtos pe toatã duratacelor 10 ani care s-au scurs de la momentul respec-tiv. În prezent este un atlet de performanþã ºi unstudent remarcabil, legãtura dintre cei doi fraþi de-venind tot mai strânsã în urma acestei întâmplãri.

Keegan îi este recunoscãtor fratelui sãu: “Fra-tele meu mai mic mi-a salvat viaþa! Dacã n-ar fi fostel, eu n-aº fi ajuns pânã aici!”

Transplantul înrudit oferã ºansa ca grefa sãpoatã fi utilizatã de cãtre alte rude de gradul I alecopilului la a cãrui naºtere s-au prelevat celulestem (îndeosebi la fraþii având aceeaºi pãrinþi). Înabsenþa unei astfel de grefe, efectuarea transplan-tului trebuie sã fie temporizatã pânã la gãsirea unui

donator compatibil în familie sau în registrele publi-ce, sau chiar sã nu se poatã efectua, prin neidenti-ficarea unui astfel de donator.

"Fratele meu mi-a salvat via[a"("Sibling Transplant" sau Transplantul alogen fraternar cu celule stem)

CCOORRDD BBLLOOOODD CCEENNTTEERR RROOeste prima companie autorizatã în România

sã ofere servicii de “family banking” de sânge pla-centar.

În luna iulie 2008 am inaugurat la Cluj primabancã de celule stem din România în regim pri-vat, în martie 2009 am lansat prima bancã decelule stem din Bucureºti. În septembrie 2009,calitatea serviciilor a fost recunoscutã ºi certifica-tã prin sistemul de management al calitãþii ISO9001, fiind singura bancã de sânge placentar dinRomânia care deþine acest certificat.

"Fiul dumneavoastr/ sufer/ deleucemie!"V/ pute[i imagina c`t este de durerospentru o mam/ s/ aud/ a]a ceva?

Din p/cate, Wendy Doheney a fostnevoit/ s/ aud/ acest diagnosticde dou/ ori \n via[/.

wwwwww..ccoorrddcceenntteerr..rroo

8

DISFUNC{IA ERECTIL?

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Disfuncþia erectilã (DE), termenul modern pen-tru ceea ce în trecut era catalogat drept «impoten-þã», reprezintã incapacitatea pacientului de a obþineºi menþine erecþia necesarã desfãºurãrii optime aactului sexual. Existã patru grade de severitate aledisfuncþiei, de la severã (absenþa completã a erec-þiei), pânã la uºoarã (erecþii considerate nesatisfãcã-toare de cãtre pacient, de scurtã duratã ºi rigiditateredusã).

Cu toate cã au existat numeroase tentative, rã-mâne dificil de stabilit o incidenþã exactã a DE înRomânia întrucât mulþi bãrbaþi sunt reticenþi în adiscuta aceastã problemã cu medicul, sau comple-teazã în mod subiectiv chestionarele de autoeva-luare a funcþiei erectile. Este evident însã cã aceastãafecþiune este de multe ori ignoratã sau privitã ca otulburare psihicã ºi nu ca o expresie a unei stãri pa-tologice. În þara noastrã se estimeazã cã 3% dintre

tinerii cu vârstã cuprinsã între 15-25 de ani suferãde aceastã tulburare, în timp ce pentru intervalul devârstã 25-45 de ani, procentul este de 7%. Acestacreºte la 22% în cazul bãrbaþilor cu vârste cuprinseîntre 45-55 de ani [1]. Dacã în privinþa tinerilor decele mai multe ori DE are un substrat psihogen, celmai frecvent factor etiologic fiind stresul, la pacienþiivârstnici apariþia acestor simptome este, cel maifrecvent, semnalul debutului unor patologii ce nece-sitã a fi investigate ºi tratate corespunzãtor.

Disfunc[ia erectil/

Deºi mult timp s-a considerat cã majoritateacazurilor de DE sunt de naturã psihologicã, dateleobþinute de-a lungul ultimilor ani au demonstrat opredominanþã a cauzelor organice, acestea fiindresponsabile pentru 60-90% din totalitatea cazurilorce ajung la medic. Principalele cauze ale DE suntdiabetul zaharat, ateroscleroza, hipertensiunea ar-terialã, bolile neurologice, dar ºi o varietate de inter-venþii chirurgicale.

Îngustarea diametrului vaselor periferice cu re-ducerea fluxului sangvin cãtre penis este cea maifrecventã cauzã a DE, întâlnitã în ateromatoza aor-toiliacã ºi boala vascularã perifericã în aproximativ50% din cazuri. Acelaºi mecanism de ocluzie a vase-lor sanguine îl întâlnim ºi în diabetul zaharat, cumenþiunea cã procesul se desfãºoarã de dataaceasta la nivelul vaselor mici (arterele cavernoase)cât ºi la nivel microvascular, rezultând neuropatiadiabeticã cu alterarea sensibilitãþii la nivel penian.Trebuie menþionat faptul cã pânã la 75% dintrepacienþii diabetici suferã de un grad de DE. În con-cluzie, DE poate fi primul semn clinic în cazul dia-betului zaharat ºi bolii vasculare periferice. De ace-ea sunt necesare investigaþii paraclinice amãnunþite

��Zilnic suntem bombarda[i

prin intermediul ziarelor,revistelor ]i internetului de

numeroase reclame care vorbescdespre poten[/ "tare ca piatra" sau"erec[ie timp de 4 zile", \ncerc`ndastfel s/ v`nd/ diferite produse cuefect miraculos asupra tulbur/rilor,reale sau imaginare, de erec[ie.Acest subiect, considerat tabu \ntrecut, este ]i ast/zi evitat de multeori \n discu[ia dintre medic ]i pacient.Pe de alt/ parte, evolu[iile, at`t lanivel ]tiin[ific c`t ]i \n ceea ceprive]te gradul de informare alpacientului, au f/cut ca, \n prezent,disfunc[ia erectil/ s/ nu mai fie con-siderat/ o boal/ izolat/, ci s/ fieprivit/ ca un prim semn al unorafec[iuni ce pot interesa aparatulcardiovascular, sistemul nervos,sistemul endocrin, etc.

Disfunc[ia erectil/,barometru al st/rii de s/n/tate

Dr. Cristian Persumedic specialisturolog, doctor în ]tiin[emedicale

11

DISFUNC{IA ERECTIL?

Sãptãmâna MEDICALÃ

înainte de acordarea unui tratament medicamentospentru DE.

Hipertensiunea produce la rândul ei leziuni alemicrovascularizaþiei la nivel penian datoritã regimu-lui presional crescut. Mecanismul nu este pe deplinelucidat, dar se admite cã odatã cu refacerea pere-telui vascular are loc ºi o îngroºare a acestuia. Întimp, procesul se repetã ºi în final vasele se îngus-teazã, scãzând debitul sanguin necesar erecþiei. Încazul celor 3 afecþiuni expuse mai sus: boala vascu-larã perifericã, diabetul zaharat ºi hipertensiuneaarterialã, este foarte important istoricul familial albolii, întrucât monitorizarea timpurie a pacienþilorpoate evita instalarea rapidã a complicaþiilor cât ºievoluþia grãbitã a bolii de bazã. Unele studii [2] con-siderã instalarea DE fãrã o cauzã aparentã a fi unsemn de boalã vascularã « silenþioasã » clinic, iar pa-cientul trebuie avertizat asupra riscului de a dezvol-ta în viitor o boalã cardiacã sau vascularã.

Sindromul metabolic, o entitate patologicã rela-tiv recentã, ale cãrei implicaþii se întind în sferelediabetului, afecþiunilor cardiovasculare ºi obezitãþii,poate avea ca prim semn clinic o scãdere a rigiditãþiierecþiei, iar tratamentul simptomatic în acest caz,deºi poate rezolva suferinþa de moment a pacientu-lui, poate fi considerat o eroare terapeuticã.

Bolile endocrine sunt responsabile de mai puþinde 5% din totalul cazurilor de DE. De menþionat înaceastã situaþie sunt hiperprolactinemia ºi hiperti-roidismul, ambele scãzând nivelele plasmatice detestosteron, ceea ce duce la diminuarea libidoului ºiindirect, la tulburãri de dinamicã sexualã.

Dializa, din cadrul insuficienþei renale cronice,duce la apariþia DE la aproximativ 50% din pacienþi,

în special din cauza neuropatiei uremice, deºi as-pectele psihologice ale suferinþei nu pot fi ignorate.

Tulburãrile neurologice sunt rãspunzãtoare deaproximativ 19% din DE de naturã organicã. Cauzeleprincipale sunt cele intracerebrale (boala Parkinson,accidentele vasculare cerebrale, encefalita, epilep-sia având ca punct de plecare lobul temporal), lezi-uni ale coloanei vertebrale lombare, precum ºi neu-ropatia din alcoolism, în urma intervenþiilor neu-rochirurgicale sau a chirurgiei pelvine radicale(frecvent în cancerul de prostatã, cancerul de rect).

Un alt factor important este medicaþia pentru di-ferite afecþiuni, printre efectele adverse ale acesteiaputându-se regãsi ºi DE, cele mai frecvente medica-mente care dau tulburãri de dinamicã sexualã fiindcele care afecteazã sistemul nervos vegetativ (ex :antidepresive triciclice) ºi pe cel cardiovascular(beta blocante, blocante ale canalelor de calciu).

Este deci evident cã atitudinea modernã în faþapacientului cu DE trebuie sã constea în evaluarea înansamblu, cu o dozã de scepticism asupra etiolo-giei, chiar ºi în cazurile aparent evidente. O evaluareincompletã ºi un tratament strict simptomatic pottrece cu vederea o boalã de fond, cu evoluþiesilenþioasã în aceastã etapã dar care va ridica pro-bleme serioase în viitor.

�� Dr. Cristian Persu – medic specialisturolog, doctor în ]tiin[e medicale

�� Dr. }tefan Cristian Gutue – medicrezident urolog

Referinþe:

1. Lue TF, Basson R, Rosen

R, et al: Sexual Medicine:

Sexual Dysfunctions in Men

and Women. Paris, Health

Publications 2004.

2. Jackson G, Rosen RC,

Kloner RA, and Kostis JB. The

second Princeton consensus

on sexual dysfunction and car-

diac risk: new guidelines for

sexual medicine. J Sex Med

2006;3:28–36.

12

ESTETIC?

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Dintre riscurile cel mai des întâlnite, enume-rãm:

1. DDeezzuummffllaarreeaa (implanturile cu ser fiziologic):întâlnim proteze care s-au dezumflat în primele lunidupã ce au fost implantate sau proteze care s-audezumflat dupã câþiva ani. Implantul se poate spar-ge în urma unui ºoc puternic sau se poate sparge întimp, iar atunci conþinutul protezei se resoarbe.Oricum, când proteza începe sã se dezumfle, totulse întâmplã foarte repede, iar recomandarea noas-trã este ca implantul sã fie înlocuit. Deoarece serulfiziologic este prezent în organism, soluþia salinãcare se va scurge din protezã va fi absorbitã în câte-va ore.

2. RRuuppttuurraa (implanturile cu gel siliconic): implan-tul se poate sparge din cauza unui ºoc puternic -accidente cu ºoc puternic - sau se poate sparge întimp, iar atunci conþinutul protezei începe sã curgã.În timp ce protezele cu gel siliconic se pot spargefãrã sã producã dureri, totuºi unele paciente au re-clamat senzaþii de arsurã sau schimbarea profiluluiprotezei. În astfel de situaþii trebuie sã consultaþiimediat medicul. Dacã ruptura este produsã, de obi-cei siliconul rãmâne în capsula formatã dupã intro-

ducerea protezei, dar, în anumite cazuri, existã posi-bilitatea ca aceasta sã aibã un mic orificiu ºi atuncisiliconul poate migra în corp, spre glanda mamarã,muºchi sau spre þesutul gras din jurul sânului, pere-tele abdominal sau braþe. Din fericire, aceste cazurinu sunt frecvente.

3. ÎÎmmpprrã㺺ttiieerreeaa ggeelluulluuii: este bine cunoscut fap-tul cã unele particule de silicon se pot împrãºtia ºiprin cãmaºa protezei. Unele dintre aceste minus-cule particule pot rãmâne în capsula formatã de pro-tezã, iar altele pot migra în corp.

PPooaattee aappããrreeaa ccaanncceerruull llaa ssâânnii ddaaccãã eexxiissttããiimmppllaanntt?? Nu existã date ºtiinþifice sau statistice caresã arate cã existã o incidenþã mai mare a apariþieicancerului la femeile care au implanturi de sân.Existã însã, în unele cazuri, un impediment la de-tectarea prin mamografie a existenþei cancerului lasâni din cauza implantului.

CCoonnttrraaccttuurraa ccaappssuullaarrãã: þesutul cicatricial saucapsula care, în mod normal, se formeazã în jurulimplantului (capsula periproteticã) poate forþa saustrânge implantul. Aceasta se numeºte contracturãcapsularã. De la câteva luni la câþiva ani, un mic pro-centaj din numãrul pacientelor pot observa schim-bãri de formã ale implantului, duritate sau dureri alesânului din cauza contracturii capsulare. Este certcã, odatã cu apariþia noilor tipuri de implant (cu în-veliº texturat), incidenþa apariþiei contracþiei capsu-lare a scãzut în mod serios.

Trebuie sã fie evitate astfel de complicaþii, dis-cutând de la început cu medicul despre eventualeleprobleme care pot apãrea. Doar o bunã informare ºio conduitã postoperatorie corespunzãtoare pot eli-mina aceste riscuri.

Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

Riscurile interven[iei chirurgicalede augmentare mamar/

��În opera[ia de m/rire a s`nilorexist/ riscuri ]i complica[ii la fel

ca la oricare alt tip de opera[ie.Interven[ia chirurgical/ pentruimplantul mamar prezint/ acelea]iriscuri asociate cu anestezia ca]i o alt/ interven[ie chirurgical/.

14

RECUPERARE MEDICAL?

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Excesul ponderal afecteaz/ gravcoloana vertebral/

Când putem spune c/ cineva estesupraponderal?

WHO (World Health Organization) – OMS (Or-ganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii) a fãcut o serie demãsurãtori exacte pe baza a diferite studii: creºtereagreutãþii corporale ºi stratul de grãsime se pot aflacalculând indicele de masã corporalã. În funcþie derezultate putem afla în ce categorie de aflãm. For-mula de calcul este urmãtoarea: greutatea în kilo-grame se împarte la înãlþime (calculatã la pãtrat).De exemplu, la o greutate de 55 kg ºi o înãlþime de1,70, indicele de masã corporalã se calculeazã înfelul urmãtor: se calculeazã pãtratul înãlþimii: 1,70 x1,70 = 2,89; numãrul de kilograme se împarte larezultatul obþinut, 55 : 2,89 = 19,03, acest rezultatreprezentând indicele masei corporale.

Dacã numãrul final este sub 25 înseamnã cãpersoana respectivã are o greutate normalã, dacãeste peste 25 areexces ponderal, iarcând vorbim de unindice mai mare de30 înseamnã cã su-ferã de obezitate.

Corpul unei femeisãnãtoase nu ar tre-bui sã conþinã maimult de 30% (ºi numai puþin de 20%)grãsime, iar în corpulunui bãrbat sãnãtosgrãsimea trebuie sãreprezinte 15-20%.

Impactul greut/[ii corporale asupraspatelui

Din cauza volumului crescut de þesut adipos,corpul nu numai cã se deformeazã, dar se reduce ºiflexibilitatea scheletului ºi capacitatea de miºcare.

Oamenii cu exces de greutate, în special bãr-baþii, depoziteazã cea mai mare parte din grãsime lanivelul abdomenului. De aceea, muºchii lor abdomi-nali îºi pierd din rezistenþã ºi nu mai susþin la fel debine coloana. Coloana vertebralã, la rândul ei, de-vine mai vulnerabilã fãrã susþinerea muºchilor. Muº-chii abdominali susþin coloana atunci când depu-nem un efort fizic, de exemplu atunci când ridicãmºi transportãm un obiect mai greu. Când muºchiiabdominali sunt încordaþi, presiunea din zona ab-dominalã creºte, iar spatele preia ºi el din aceastãpresiune.

Efectele negative generate de excesulîn greutate:� Kilogramele în plus suprasolicitã toate articu-

laþiile care sprijinã greutatea corpului, inclusiv pecele ale coloanei vertebrale, ceea ce va duce la ac-centuarea curburilor ei (lordoza) ºi la accelerareauzurii articulare. A fi supraponderal înseamnã a nuavea o condiþie fizicã bunã, iar lipsa condiþiei fizicepredispune la apariþia durerii de spate.� Apariþia timpurie a osteoartrozei.� Alunecarea discurilor intervertebrale, care nu

mai preiau la fel de bine ºocurile, ele funcþionând caamortizoare pentru coloana vertebralã.� Discurile intervertebrale se subþiazã, iar pro-

eminenþele osoase comprimã terminaþiile nervoasecare pãrãsesc canalul medular, provocând dureri ºisenzaþii cum sunt înþepãturile, furnicãturile sauamorþeala.� Întrucât coloana vertebralã este foarte solici-

tatã ºi muºchii abdominali nu reuºesc sã o mai sus-þinã, creºte riscul apariþiei unor probleme acute lanivelul coloanei.

Astfel de probleme pot fi evitate efectuând exer-ciþii fizice adecvate în mod regulat.

�� Autor: Dr. Adam SilviaMedic Primar Medicin/ de Familie

��Excesul de greutate poates/ aib/ un impact d/un/tor

asupra coloanei vertebrale ]i, maiales, asupra articula[iilor. Spre deose-bire de mu]chi, care protejeaz/articula[iile, greutatea \n plus exercit/o presiune ]i mai mare pe carearticula[iile trebuie s/ o sus[in/.Acest fapt afecteaz/ mai alesspatele ]i ]oldurile.

19

RECUPERARE MEDICAL?

Sãptãmâna MEDICALÃ

Ergonomia fiind ºtiinþa construirii unui loc de mun-cã, echipament ºi spaþiu de lucru,este necesar un de-sign ergonomic corect pentru prevenirea îmbolnãvirilorsau rãnirilor de pe urma efortului repetitiv, care poatedezvolta în timp o suferinþã: infirmitate, incapacitateori dizabilitate pe termen lung.

Utilizatorii calculatorului pot sã-ºi îmbunãtãþeascãergonomia personalã prin însuºirea unor principii debazã:

EErrggoonnoommiiaa ppoozziiþþiieeii îînn aaººeezzaatt. Cel mai bun mod dea reduce presiunea în zona spatelui este statul în pi-cioare. Dar sunt momente când trebuie sã te aºezi, iargreutatea celei mai mari pãrþi a corpului este transfe-ratã pe scaun - pe spãtar ºi mânere; aceste locuridenotã un model bun de scaun. Dacã zonele corectenu sunt sprijinite, statul pe scaun toatã ziua poate sãconducã la presiune la nivelul spatelui, cauzând du-reri.

Zona lombarã (ultimele 5 vertebre) trebuie spri-jinitã pentru a scãdea presiunea asupra discului inter-vertebral. Este foarte important ca scaunul sã aibã unplan de sprijin, precum ºezutul scaunului, care sã seîncline uºor în spate ºi cu sprijin lombar pentru a pre-veni presiuni excesive asupra zonei inferioare a spa-telui. Pentru minimizarea presiunii asupra acesteizone este bine ca spãtarul sã fie înclinat la 120de grade (unghiul dintre spãtar ºi planul desprijin/ºezutul scaunului), iar sprijinul lombarsã fie de 5 cm, ieºind din planul desprijin/ºezut, la nivelul spãtarului, pe o înãlþimede 5 cm faþã de planul de sprijin, la nivel lom-bar inferior. Dezavantajul este cã persoana tre-buie sã stea pe spate, departe de activitateasa, care în general implicã aplecare în faþã spreun birou sau masã. O soluþie ar fi scaunulcorect de îngenuncheat, care creeazã un unghideschis al corpului prin scãderea tendinþeitrunchiului de a micºora unghiul cu bazinul,þinând astfel spatele drept. Poziþia corectã acoloanei vertebrale permite o activitate fãrãsuferinþã, timp îndelungat. Beneficiul poziþiei

este faptul cã, prin aplecarea spre înainte, unghiul cor-pului rãmâne la 90 de grade sau mai mult.

O idee greºitã este cã toatã greutatea se lasã pegenunchi, iar persoanele cu probleme ale genunchilornu pot folosi scaunul de îngenuncheat, ceea ce a dusla proiectarea unor scaune de îngenuncheat cu per-nuþe auxiliare pentru genunchi. Acest design însã dis-truge scopul scaunului. La un scaun de îngenuncheatcorespunzãtor, o parte din greutate se aflã în zona ti-biei, nu pe genunchi, iar funcþia primarã a sprijinitoa-relor de tibie (sau de genunchi) este sã opreascã even-tuala cãdere în faþã a persoanei.

O altã metodã de a opri corpul sã cadã în faþã estefolosirea unui scaun-ºa. Acest tip de ºezut este întâlnitla scaune înalte, care încearcã sã copieze poziþia decãlãrit sau poziþia în ºa a unui cãlãreþ.

Existã deci o preocupare constantã a specialiºtilorpentru ergonomie, mai mult de 20 de subgrupe teh-nice din cadrul Societãþii de Ergonomie ºi FactoriUmani indicând în SUA o paletã largã de aplicaþii. In-gineria aplicatã factorilor umani este implementatã îndomenii ca aerospaþiu, prevenirea procesului de îmbã-trânire, îngrijirile de sãnãtate, IT, designul produselor,transport, antrenament sportiv, mediul nuclear ºi vir-tual ºi altele.

În domeniul medical ergonomia fizicã este impor-tantã în special pentru cei diagnosticaþi cu boala ar-trozicã (cronicã ºi acutã) sau sindromul de carpian-tu-nel.

O problemã de sãnãtate neimportantã sau imper-ceptibilã pentru cei neafectaþi de aceste boli poate fifoarte dureroasã sau poate duce la neputinþa folosiriiunui obiect la cei afectaþi. Multe produse conceputeergonomic sunt folosite sau recomandate pentru atrata sau preveni astfel de probleme ºi pentru a tratadurerile cronice aflate în legãturã cu suprasolicitarea.

Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289

Domenii de aplica[ie a ergonomiei

20

RECUPERARE MEDICAL?

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Este o stare clinicã dramaticã, în care simpto-mul de debut ºi dominant este durerea, de oviolenþã ºi o intensitate ieºite din comun. Este

o durere de tip „ºoc electric” cu debut rapid ºi descurtã duratã, fiind declanºatã de stimularea me-canicã (vorbit, mestecat, atingere, vânt rece) a anu-mitor zone de la nivel facial. Pacienþii refuzã sã semai bãrbiereascã sau sã se spele în zona care sti-muleazã durerea. De asemenea, în încercarea de auºura simptomele, pacienþii suportã extracþii den-tare multiple.

Un fapt curios, încã neexplicat, este predispo-ziþia pentru ramura a doua a nervului trigemen, pepartea dreaptã, care urmeazã traseul tâmplã, ochi,faþã, pânã la baza nasului. Durerea poate fi însoþitãde contracturi ale musculaturii mimicii, lacrimare,salivaþie, înroºirea pielii pe partea respectivã. Sepoate confunda cu migrena sau cu diverse afecþiunidentare.

Criza poate dura de la câteva secunde la câtevaminute. Pot exista chiar ºi 20 de pusee dureroase pezi. Perioadele dureroase pot persista sãptãmâni sauluni, urmate de perioade de acalmie de luni sau ani.

Nevralgia de trigemen esenþialã este, de fapt, odescãrcare brutalã la nivel neuronal, mecanism ase-mãnãtor epilepsiei, de aici rezultând ºi rãspunsul fa-vorabil la medicaþia anticonvulsivantã (carbama-zepina, gabapentin, pregabalin etc).

În plus, se pot asocia antidepresive, modificândpragul de percepþie dureroasã. Pentru substanþeleantidepresante, s-a postulat faptul cã reducerea de-presiei este per se analgeticã. Date recente su-gereazã însã cã efectele analgetice ale acestorasunt independente de efectele antidepresoare pro-priu-zise.

În terapia durerii din nevralgia de trigemen sepot utiliza o serie de metode nefarmacologice, rolulacestora fiind de consolidare a terapiei medicamen-toase.

Dintre acestea, mai folosite sunt fizioterapia,TENS, psihoterapia, acupunctura.

Nevralgia de trigemen

Durerea este un simptom complex sicu multe aspecte. Nevralgia de trigemen este oafec[iune chinuitoare, observat/ \nprincipal la persoane \n v`rst/ depeste 50 de ani. Sub v`rsta de30-40 de ani este \nt`lnit/ cu totulexcep[ional. Femeile sunt mai desafectate dec`t b/rba[ii, raportul fiindde 2:1 sau 3:2 femei fa[/ de b/rba[i.

Dr. Anca Gostian-CuldaMedic primar ATI, competen[/ în Terapia Durerii021 319 34 30

22

NUTRI{IE

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

ATHERO STOP, O combina[ie 100%natural/ ]i unic/ de fitosteroli, extremde eficient/ \mpotriva colesterolului

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. În astfel de situaþii este mai bine

sã utilizezi suplimente nutritive cu rezultate documen-tate ºi de la companii care îºi pot susþine afirmaþiilefãcute la adresa produselor pe care le au(www.chemomed.ro).

AtheroStop este un astfel de supliment nutritiv110000%% nnaattuurraall pprroodduuss îînn JJaappoonniiaa,, ccee ccoonnþþiinnee oo ccoommbbii--nnaaþþiiee uunniiccãã ddee ffiittoosstteerroollii ((beta-sitosterol, campesterol,stigmasterol, brassicasterol) ºi este probabil cel maieficient supliment nutritiv natural ce rreedduuccee aabbssoorrbbþþiiaaccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,, eesseennþþiiaall îînn ooppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluu--

lluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn oorrggaanniissmm ººii eelliimmiinnaarreeaa ccoolleess--tteerroolluulluuii ddeeppuuss ppee vvaasseellee ddee ssâânnggee..

ÎÎnn aabbsseennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr,, ccoolleesstteerroolluull eessttee aabbssoorrbbiittddiinn cceelluulleellee ssuuppeerriiooaarree aallee iinntteessttiinnuulluuii ssuubbþþiirree ººii ttrraannss--ffeerraatt îînn ssâânnggee pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull aacciizziilloorr bbiilliiaarrii..

ÎÎnn pprreezzeennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr aacceeaassttãã aabbssoorrbbþþiiee eesstteeiinnhhiibbaattãã.. Fitosterolii se lipesc aºa de tare de acizii bi-liari (interferã cu solubilizarea structurii micelare acolesterolului în intestine) astfel încât ccoolleesstteerroolluull nnuummaaii ppooaattee ffii aabbssoorrbbiitt ddeeccââtt ppaarrþþiiaall. Colesterolul neab-sorbit este excretat (eliminat).

AAtthheerrooSSttoopp aassiigguurrãã îînn mmoodd nnaattuurraall rreedduucceerreeaanniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ttoottaall pprriinn ccrreeººtteerreeaa HHDDLL,,ssccããddeerreeaa LLDDLL ººii nniivveelluulluuii ttrriigglliicceerriiddeelloorr..

Studiile realizate la nivel internaþional, au doveditcã pprroodduussuull nnaattuurraall AAtthheerrooSSttoopp,, pprriinn ccoonnþþiinnuuttuull ssããuuuunniicc ddee ffiittoosstteerroollii, este extrem de eficient ºi recoman-dat pentru:

� RReedduucceerreeaa aabbssoorrbbþþiieeii ccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,,

� OOppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn ssâânnggee

� PPrreevveenniirreeaa ººii eelliimmiinnaarreeaa ddeeppuunneerriilloorr ddee ccoolleesstteerrooll

� RReedduucceerreeaa rriissccuull aappaarriiþþiieeii oosstteeooppoorroozzeeii,, ccaanncceerruulluuiiddee ssâânn,, ccoolloonn ssaauu pprroossttaattãã

� SSuussþþiinneerreeaa ssããnnããttããþþiiii aappaarraattuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr

Aceastã combinaþie optimã de fitosteroli în ali-mentaþie este calitativ la fel de importantã înscãderea nivelului colesterolului precum reducereaconsumului de grãsimi ºi oferã o alternativã realã, na-turalã, în reglarea colesterolului din organism.

OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 3300 mmaarrttiiee 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..

Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ooppttiimmddee 44 ccuuttiiii AATTHHEERROO SSTTOOPP,,

vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: medici@chemomed.ro Vizitati: www.chemomed.ro

Reduce 100% natural colesterolul!

24

FARMACOLOGIE

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

În aceastã perioadã avem nevoie în spe-cial de vitaminele A, C ºi E.

Vitamina A are un rol deosebit în creº-tere, în formarea oaselor ºi pentru rezisten-þa organismului la infecþii. Pentru a ne asigu-ra doza zilnicã de vitamina A, de pe masanoastrã nu trebuie sã lipseascã ficatul, ule-iul de peºte, morcovii, cartofii, gãlbenuºulde ou, roºiile, spanacul, ardeiul, varza, sfe-cla roºie.

Pentru prevenirea infecþiilor ºi anemiiloravem nevoie de 400 mg vitamina C/zi. Celemai bune surse de vitamina C sunt citricele(portocale, lãmâi, mandarine), dar ºi kiwi,merele, coacãzele, mãceºele, pãtrunjelul,varza roºie, broccoli. Fructele ºi legumele tre-buie consumate în stare crudã, pentru a-ºipãstra toate vitaminele.

Persoanele care consumã alcool, fu-meazã, femeile însãrcinate, bolnavii croniciau nevoie de suplimente de vitamina E. Înasemenea cazuri sunt necesare suplimentenutritive, alimentele bogate în vitamina Enemaifiind suficiente. Cele mai bune sursede vitamina E sunt uleiurile vegetale (defloarea-soarelui, palmier, rapiþã), alunele,migdalele.

Centrul medical Bio Terra Medwww.bioterramed.ro

Aten[ie... vine prim/vara!Odat/ cu venirea cocorilor, uniioameni se pl`ng de sc/derea for[eiorganismului, fizic/ ]i intelectual/.Aceasta este perioada \n carecorpul omenesc \ncepe s/produc/ mai mult/ energie.Trecerea brusc/ de la o tempe-ratur/ rece la una cald/ poateproduce a]a-zisa "astenie deprim/var/", printr-o suprasoli-citare endocrin/, \n special atiroidei, a glandei suprarenale]i a glandelor sexuale.

Toate acestea pot fi prevenite at`tprintr-o alimenta[ie echilibrat/c`t ]i cu o medica[ie moderat/.

25

ONCOLOGIE

Sãptãmâna MEDICALÃ

Tehnicile moderne de rafinare a produselor ali-mentare îndepãrteazã, de cele mai multe ori,fibrele ºi celelalte componente nedigerabile,

care sunt considerate cã slãbesc calitãþile gustative,rezultând materii prime alimentare, care au fost aso-ciate cu creºterea ratei îmbolnãvirilor în cazuri dehiperlipidimie, diabet, cancer de colon ºi afecþiunicardiace ischemice, toate afecþiuni care pun mariprobleme de tratament.

Dupã o profundã analizã a fibrelor dietetice, s-ademonstrat cã ingerarea acestora este strâns legatãde o stare bunã de sãnãtate, fibrele ajutând lamenþinerea homeostazei ºi jucând un rol terapeutic.Dr. Ghoneum M. din Departamentul de Imunologie alUniversitãþii DREW din Los Angeles a avut ideea de areduce greutatea molecularã a AArraabbiinnooxxiillaannuulluuii,,eexxttrraass ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, operaþie ce a dus la fracþiuni moleculareparþial solubile care pot fi absorbite din intestin într-ocantitate semnificativã ca imuno-modulator limfoci-tar. Hidroliza este efectuatã cu un extract din cciiuuppeerr--ccaa sscchhiiiittaakkee ((LLeennttiiuumm MM)),, uuttiilliizzaattãã îînn JJaappoonniiaa îînn ttrraattaa--mmeennttuull ccaanncceerruulluuii..

Imunoterapia este foarte importantã în tratamentulcancerului. S-a efectuat un studiu amplu la Clinica Sano-Japonia, pe 205 pacienþi cu cancer progresiv aflaþi înstadiile avansate III – IV, cu leziuni neoperabile saumetastaze rãmase dupã intervenþia chirurgicalã.Leziunea primarã a fost localizatã la plãmâni (31pacienþi), ficat (18), uter (7), sâni (33), prostatã (4), rect(28), stomac (34), noduli limfatici (11) ºi altele (29).Tuturor pacienþilor li s-a mãsurat activitatea celulelor NK,index patologic pentru cancerul progresiv, parametru almãsurãrii imunitãþii. S-a observat o dublare a activitãþiilimfocitelor NK (natural killer-ce distrug celulule can-

ceroase) dupã o sãptãmânã de administrare a 3g MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann/zi ºi o triplare dupã numai 2 luni.

Alte studii demonstreazã oo ccrreeººtteerree aa aaccttiivviittããþþiiiilliimmffoocciitteelloorr BB ººii TT ccuu 220000%% ,, rreessppeeccttiivv,, ccuu 115500%%,, îînnttiimmpp ccee nniivveelleellee ddee iinntteerrffeerroonn ººii TTNNFF ((ffaaccttoorr ddeenneeccrroozzãã ttuummoorraallãã)) ccrreesscc sseemmnniiffiiccaattiivv,, ffããccâânndd ddiinnMMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann pprroobbaabbiill cceell mmaaii ppuutteerrnniicciimmuunnoossttiimmuullaattoorr 110000%% nnaattuurraall ((GGMMOO ffrreeee))..

INDICAÞII TERAPEUTICE:� Adjuvant în terapia cancerului, indiferent de stadiu(efect antitumoral)� Recomandat în curele de radio/chimioterapie ((lleeîîmmbbuunnããttããþþeessttee eeffeecctteellee,, llee rreedduuccee eeffeecctteellee nneeggaattiivvee))� Hepatite B ºi C, cirozã� Reumatism cronic� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice)� Diabet noninsulino-dependent� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imunitare.

OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 3300 mmaarrttiiee 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..

Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: medici@chemomed.ro Vizitati: www.chemomed.ro

CANCERUL a mai pierdut un pas!

26

ONCOLOGIE

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Primele studii s-au efectuat în mari spitale din Ja-ponia, unde suplimentul 100% natural s-a folositca adjuvant în terapia unor forme grave de can-

cer, dupã finalizarea tratamentului clasic, rezultatelefiind spectaculoase.

În emisiunea TV Supravieþuitorii, realizatã de IrinaReisler, au fost urmãrite cazurile unor pacienþi care audorit sã foloseascã suplimentul ca adjuvant întratamentele clasice. O echipã de medici le-au testatsãptãmânal starea de sãnãtate, urmãrindu-le evoluþiafiecãrui organ cu ajutorul biorezonanþei. Analizele desânge periodice au indicat îmbunãtãþirea vizibilã astãrii lor de sãnãtate, în timpul ºi dupã administrareasuplimentului.

UUnn ccaazz rreemmaarrccaabbiill este al pacientei D.E., 45 deani, diagnosticatã cu tumoare cerebralã. Formaþiunea,situatã pe centrul corpului calos, ca un fluture, întrecei doi lobi, avea dimensiunea de 7 cm. Medicii de laSpitalul „Dr. Bagdasar Arsenie“ au decis, în urmaRMN-ului, cã nu pot interveni decât dacã tumoarea seva reduce la 3 cm, diagnosticul fiind „tumorã malignãinoperabilã“. Pacienta a fost transferatã la SpitalulFundeni la Oncologie, a urmat tratamentul chimiote-rapic ºi radiologic, dar ºi cu suplimentul Bio-Active MC5 pliculeþe/zi. În 3 luni de terapii combinate, tumora ascãzut de la 7 la 3 cm, urmând sã fie operatã.

UUnn aalltt ccaazz rreemmaarrccaabbiill este al pacientei I.P., 62 deani, care suferã de cirozã hepaticã lichidã, cu un nodulde 12 cm pe ficat, aºa cum aratã analizele din iulieanul trecut. Tratamentul sãu cuprindea medicamentecu efecte secundare, ca greaþa, oboseala. A luat înparalel ºi câte 3 pliculeþe/zi de Oyama Agaricus Bio Ac-tive MC, iar investigaþiile din septembrie 2009 indicauscãderea nodulului (8 cm), parametrii analizelor desânge normali (greaþa ºi oboseala nu s-au mai resim-þit). În decembrie s-au efectuat noi investigaþii, ce re-levã scãderea cu încã 1 cm a dimensiunilor nodulului,iar în prezent pacienta continuã administrarea supli-mentului.

Suplimentul ajutã ºi la ameliorarea ºi chiar elimi-narea efectelor negative ale citostaticelor ºi radiote-rapiei. Bolnavii de cancer care folosesc Bio-Active MC

ca tratament complementar adjuvant spun cã depã-ºesc mai uºor cea mai grea fazã a tratamentului cla-sic: chimioterapia.

UUnn ssttuuddiiuu ddee ccaazz în acest sens este al pacienteiE.I., în vârstã de 41 de ani, participantã la emisiuneaamintitã. Bolnavã de cancer la sân, a luat suplimentulBio-Active Oyama Agaricus, dupã operaþiile de mastec-tomie unilateralã totalã ºi histerectomie totalã, fiindinvestigatã ºi supravegheatã de medici ºi înainte ºi întimpul terapiei. Dupã 7 zile de tratament cu 4 plicu-leþe/zi, sãnãtatea i s-a îmbunãtãþit considerabil, con-form studiilor comparative fãcute pe baza investiga-þiilor cu biorezonanþã.

TT..SS.. are 66 de ani ºi grave probleme de sãnãtate.Rinichiul stâng este atrofiat ºi aproape cã nu mai func-þioneazã. Medicii nu i-au dat nicio ºansã de vindecarecu ajutorul tratamentului clasic.

Înainte de a începe administrarea suplimentului,T.S. ºi-a fãcut ecografie ºi analize ale sângelui. Dupã10 zile de tratament cu 6 pliculeþe/zi a repetat inves-tigaþiile. Schimbarea a fost uimitoare atât pentru pa-cient cât ºi pentru medicii care îl îngrijesc de mulþi ani!Dupã 10 zile de tratament cu Bio Active MC, rinichiulatrofiat s-a mãrit cu 1 centimetru, reluându-ºi funcþiilenormale. În plus, analizele de sânge sunt vizibil îmbu-nãtãþite: transaminazele, colesterolul ºi glicemia auajuns la valori normale.

Specialiºtii care au urmãrit aceste cazuri pre-zentate mai sus spun cã Bio Active MC este un supli-ment nutritiv care îmbunãtãþeºte starea întreguluiorganism, având capacitatea de a detecta ºi remediarapid funcþiile deficitare. Folosit ca adjuvant în afecþiu-nile grave, suplimentul din Agaricus Blazei Murill(Ciuperca lui Dumnezeu) a fãcut minuni pentrumilioane de oameni din întreaga lume.

Daniela Cismaru InescuSC Euro Japan Trading

Mobil: 0723.93.30.17E-mail: office@ejtrading.eu

Web: www.ejtrading.eu

Ciuperca lui Dumnezeu

Oyama Agaricus Bio-Active MC, un suplimentprodus din "Ciuperca lui Dumnezeu", a redat

speran[a bolnavilor de cancer, de diabet.

27

TERAPII NATURALE

Sãptãmâna MEDICALÃ

Existã criterii clare de diagnostic termografic pen-tru diagnosticatea unor afecþiuni ale

AAppaarraattuulluuii ddiiggeessttiivv:: afecþiuni ale esofagului, afec-þiuni ale stomacului ºi duodenului, afecþiuni ale cãilorbiliare ºi vezicii biliare, afecþiuni ale ficatului, afecþiuniale pancreasului, afecþiuni ale intestinului.

AAppaarraattuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr:: distonii neurovegeta-tive, tulburãri ale circulaþiei periferice (arteriale ºi ve-noase), hipertensiunea arterialã, boala ischemicã car-diacã,

SSiisstteemmuulluuii eennddooccrriinn:: Termografia este extrem deutilã în diagnosticul precoce al afecþiunilor glandei ti-roide, diabet zaharat.

SSiisstteemmuulluuii ggeenniittaall ffeemmiinniinn:: afecþiuni ale ovarelor ºiuterului. Termografia este extrem de utilã în diagnos-ticul precoce ºi diagnosticul diferenþial al patologieiglandei mamare.

SSiisstteemmuulluuii ggeenniittaall mmaassccuulliinn:: patologia prostatei ºia testiculelor.

SSiisstteemmuulluuii rreennoo--uurriinnaarr:: litiaza renalã, procese in-flamatorii ale cãilor urinare superioare ºi inferioare,cistite.

SSiisstteemmuulluuii nneerrvvooss cceennttrraall ººii ppeerriiffeerriicc:: astenie cere-bralã, sindromul de obosealã cronicã, aterosclerozacerebralã, hipertensiunea intracranianã, afecþiuni alenervilor periferici.

AAppaarraattuulluuii llooccoommoottoorr:: spondiloza vertebralã, her-nii de disc, tulburãri ale staticii coloanei vertebrale,afecþiuni ale articulaþiilor etc.

De asemenea termografia poate fi utilizatã cu suc-ces în ortopedie, chirurgie, dermatologie ºi cosmeticã,stomatologie.

Astfel termografia poate fi utilizatã în urmãtoareledomenii ale medicinii clinice:� Diagnosticul primar al afecþiunilor care au la

bazã mecanismul inflamator în tulburarea funcþieiunor organe ºi þesuturi.� Diagnosticul diferenþial al afecþiunilor cu carac-

ter inflamator faþã de cele degenerative.� Diagnosticul diferenþial al sindromului dureros.� Monitorizarea tra-

tamentului.� Diagnosticul unor

stãri de urgenþã.� Diagnosticul unor

afecþiuni ºi stãri patologi-ce ascunse ºi nemani-festate clinic.� Screening diag-

nostic.

În principiu examenul termografic nu necesitã opregãtire specialã din partea pacientului. Totuºi existãsituaþii când examenul temografic este dificil de rea-lizat sau nu poate fi efectuat în general.

Pentru realizarea unei termograme calitativepacientul trebuie sã tinã cont de urmãtoarele pprree--ccaauuþþiiii::� Evitarea consumului de alcool sau droguri cu 3

zile înainte de examinare.� Evitarea, dacã este posibil, a consumului de

medicamente vasoactive, psihotrope (tranchilizante,antidepresive, neuroleptice), hormoni.� Abþinerea de la masã cu 2 ore înainte de exa-

minare.� Evitarea cu 24 ore înainte de examinare a pro-

cedurilor fizioterapeutice, masajului, masajului ener-getic, reflexoterapiei.� Evitarea utilizãrii cu 24 ore înainte de exa-

minare a produselor cosmetice (creme, deodorante,parfumuri etc)� Evitarea expunerii îndelungate la soare sau alte

surse de raze infraroºii sau ultraviolete înainte de exa-menul termografic.� Stãrile febrile cu t mai mare de 37,5 dena-

tureazã imaginea termograficã obiectivã.� Pentru examenul termografic al glandei

mamare perioada optimã este a 10-15 zi de la în-ceputul ciclului menstrual.� Þesutul adipos excesiv ºi obezitatea sunt cele

mai mari obstacole în efectuarea unei imagini termo-grafice obiective. Dacã pe un segment al corpului gro-simea pliului pielii este mai mare de 4 cm imagineatermograficã nu va fi informativã.� La examenul termografic pacientul trebuie sã

se prezinte fãrã bijuterii asupra sa.

�� Dr. Victor {/ranMedic medicin/ general/

Centrul Medical "HOFIMED"Tel: 0730087694; 0318088998

Termografia clinic/ - metod/de diagnostic func[ional

continuare din edi[ia anterioar/

28

AYURVEDA

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Plante medicinaleayurvedice cu efectede protejare a ficatului

Remediile ayurvedice, produse exclusiv natu-rale, îºi instaleazã efectele blând, sensibil, na-tural, pe timp îndelungat ºi fãrã efecte ad-

verse, nedorite. Din arsenalul terapeutic AAYYUURRVVEEDDAA,în acest numãr vor fi prezentate câteva plante me-dicinale indiene, ce intrã ºi în compoziþia produsuluiLLIIVVEECCOOMM, un protector ºi regenerator al ficatului.Acesta este un remediu funcþional care stimuleazãºi protejeazã funcþiile ficatului, având ºi un efect to-nifiant general asupra organismului prin acþiunea sabiostimulatoare. Preparatul este un complex deplante ce conþin substanþe active cu calitãþi stimula-toare pentru funcþiile hepatice, are ca efecte dimi-nuarea fibrozei ºi scãderea încãrcãrii cu grãsimi a fi-catului. Administrarea acestui preparat readuce în li-mite normale ficatul mãrit, având rezultate remarca-bile în înlãturarea disfuncþiilor hepatice cauzate deabuzul de alcool ºi droguri, dupã infecþii virale, pre-cum ºi în cazul urmãrii unor cure îndelungate cu me-dicamente cu potenþial hepatotoxic.

Plante medicinale indiene utile pentruprotec[ia ficatului� PPhhyyllllaanntthhuuss uurriinnaarriiaa - frunzele plantei au un

conþinut ridicat de carbohidraþi, glicozizi amari, eteriºi esteri ai acizilor graºi ºi substanþe aromate denaturã terpenicã, cu acþiune eupepticã, apetisantã,stomahicã.

� PPiiccrroorrhhiioozzaa kkuurrrruuaa este o plantã perenã, dinzonele înalte ale Himalayei. Pulberea din rizomii ºirãdãcinile uscate este folositã ca tonic amar, stoma-hic ºi colagog.

� PPiippeerr lloonngguumm – fructul este folosit drept con-diment alimentar cu calitãþi aromatice ºi apetisante.Conþine un ulei aromat, picant, compus din piperinã,piplatinã, pellitorinã, care stimuleazã apetitul. Fruc-tul are rol de tonic general, fiind ºi un bun colagog ºicoleretic.

� MMaanndduurr bbhhaassmm – conþine sãruri feroase ºi fe-rice, reprezentând elementul natural necesar sin-tezei globulelor roºii. În acest fel contribuie la ame-liorarea formulei sanguine, tratând anemiile feripri-ve ºi debilitatea generalã.

� GGuummmmii aaccaacciiaa - este folosit ºi ca emulgator înmulte preparate ºi bãuturi alimentare prezentatesub formã de geluri. Datoritã proprietãþilor liante,

adezive, este folosit drept excipient aglutinant (com-pactant) la fabricarea comprimatelor neacoperite.Stimuleazã apetitul, normalizeazã secreþia biliarã ºidigestivã, activând reacþiile enzimatice care diri-jeazã metabolismul protidelor ºi lipidelor.

Recomand/ri pentru utilizarea acestor plante:�� Conservã funcþiile ºi parenhimul hepatic

agresat de abuzul de medicamente, alcool,droguri;

�� Hepatite infecþioase, hepatite acuteºi cronice, icter, steatoze hepatice;

�� Stopeazã evoluþia cirozelor;�� Susþin funcþiile ficatului în cancer ºi hepatitã;�� Accelereazã regenerarea hepato-biliarã;�� Stimuleazã arderea grãsimilor, prevenind for-

marea colesterolului LDL, responsabil de acciden-tele cerebro-vasculare ºi cardiace, reduc acumula-rea trigliceridelor în celula hepaticã.

Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALLMMEEDD sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde inter-naþionale de calitate (GMP), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªIIUUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUUDDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466

((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

natural@star-ayurveda.roTel./Fax: 021.3139481

021.3038044; 031.1024366

29Sãptãmâna MEDICALÃ

Procedurile de detoxifiere sunt variate adresân-du-se atât organismului aparent sãnãtos cât ºicelor cu patologie asociatã.

Pentru pacientul comatos de etiologie trauma-ticã, neurovascularã sau metabolicã, date fiind fra-gilitatea fiziologicã ca ºi deficienþele de comunicareuneori insurmontabile, procedurile de detoxifiere aufost rareori practicate.

Lipsa de feedback este un motiv suplimentar celpuþin în fazele iniþiale ce privesc abordul rezervat alpacientului comatos.

Prezenþa unor rezerve biologice semnificativepoate încuraja detoxifierea.

Pacientul comatos este prizonierul propriei pato-logii ºi a modului de abordare alopat.

Investigaþiile de laborator ºi clinice trebuie sã ex-cludã insuficienþele de organ care pot reprezenta ocontraindicaþie în ceea ce priveºte deto-xifierea.

Administrarea de detoxifiante serealizeazã astfel:� Ursomax ºi Depurex acþioneazã

în sfera renalã, digestivã, imunologicãcu rezultate excelente se administreazã3-6 cpr. /zi timp de 30 zile.� Cãrbunele Medicinal Elidor este

un detoxifiant digestiv care absoarbe caun burete secreþiile patologice ca ºi ger-menii patogeni împreunã cu toxinele deorigine endo ºi exogenã. Se adminis-treazã 3-6 cpr. /zi pe o perioadã de celpuþin 14 zile.� Purofort detoxifiant eficient cu ca-

pacitate paraziticidã în 95% din cazuri.

Se administreazã 3-6 cpr. /zi pe o perioadã de celpuþin 14 zile.� Cleaning-ul periferic este o manevrã simplã

care aduce beneficii mari. În stãrile critice periferiaeste închisã. Deschiderea periferiei prin metode cla-sice – alopate este sortitã eºecului.

Aplicaþiile cutanate de Frecþie Elidor urmate apoide Kinetic Gel deschide efectiv periferia ºi inacti-veazã mediatorii inflamatori.

Deºeurile metabolice sunt drenate prin fluxulsanguin spre cãile de eliminare renalã.

Detoxifierea poate reprezenta de multe ori oºansã în plus pentru pacientul þintuit pe patul spi-talului care este dependent 100% de calitatea nur-singului þi a medicaþiei administrate pe perioada tra-tamentului.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duglea, Farmacia Afina: 0744 622 587

www.elidor.ro; Tel: 021.335.95.63

Detoxifierea este un conceptconcretizat \ntr-un esafodaj teoretic]i practic. Observa[iile multicentriceau confirmat c/ printr-o alimenta[iehaotic/ ]i un stres prelungit se poateinduce formarea de reziduuri care nuse mai pot elimina \n totalitate. Aceste reziduuri se acumuleaz/treptat produc`ndu-se intoxica[iigrave cu efecte nefavorabile asupraproceselor fiziologice.

TERAPII COMPLEMENTARE

Detoxifierea \n st/rile comatoase

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

30

TERAPII COMPLEMENTARE

Nr. 103 � 10 - 23 martie 2010

Dr. Ionu[ Moraru

Schimbãrile bruºte de temperaturã cresc frec-venþa de apariþie a rãcelilor ºi virozelor. Pa-chetul „Rãcealã & Gripã”, pentru toate cate-

goriile de vârstã, conþine tot ce este necesar pentrua reduce riscul de apariþie a virozelor cãilor respira-torii superioare, cât ºi din sfera ORL, dar ºi pentru agrãbi refacerea în cazul instalãrii acestora. Sunt aso-ciate produse care stimuleazã apãrarea nespecificãa organismului, cu proprietãþi expectorante, antibac-teriene ºi antivirale, ºi care amelioreazã disconfor-tul asociat stãrilor gripale (dureri musculare, febrã,frisoane, rinoree, tuse, cefaleeetc.). De asemenea, pachetulconþine soluþie de lavaj na-zal (îndepãrtarea alerge-nilor ºi mucozitãþi-lor, precum ºi uºu-rarea respiraþiei) ºifrecþie pentru aalunga febra ºi du-rerile musculare.

Pachetul Rã-cealã & Gripã con-þine: � Ceai Rãcea-

lã & Gripã®;� Rãcealã & Gri-

pã® forte – cu vita-mina C & Zinc; � Sirop Rãcealã & Gripã® forte; � Frecþie Rãcealã & Gripã®; � Propolis C®; � Nazomer® forte cu nebulizator; � Sare de baie cu ulei de Eucalipt ®.

RRããcceeaallãã ººii GGrriippãã FFoorrttee ccuu vviittaammiinnaa CC&&ZZiinncc 30capsule - combinaþia de excepþie care previne ºireduce disconfortul asociat stãrilor gripale (febrã,secreþii nazale, iritaþii ale faringelui ºi amigdalelor,tuse, dureri osteomusculare, cefalee); asigurã unefect antiseptic la nivelul aparatului respirator. Aso-cierea principiilor active din plante cu vitamina C ºizinc întãreºte apãrarea organismului prin îmbunãtã-þirea rãspunsului imun. Consumul acestui produs îndebutul sezonului rece poate diminua apariþia stã-rilor gripale.

PPrrooppoolliiss CC ccoommpprriimmaattee mmaassttiiccaabbiillee,, 20 compri-mate - este considerat un foarte bun agent antisep-tic, antibiotic, antifungic ºi antiviral; are acþiunestimulatoare la nivelul sistemului imunitar.

SSiirroopp RRããcceeaallãã ººii GGrriippãã FFoorrttee,, 100 ml - combi-naþie unicã alãturând principii naturale „reci” ºi„calde” pentru a reduce disconfortul asociat stãrilorgripale ºi afecþiunilor ORL; stimuleazã mecanismelede apãrare ºi grãbeºte refacerea organismului; con-sumat periodic pe toatã perioada sezonului rece,produsul scade frecvenþa de apariþie a afecþiunilorspecifice acestui sezon.

SSpprraayy NNaazzoommeerr FFoorrttee,, 50 ml - soluþie marinã fil-tratã microbiologic, cu efecte pozitiveasupra mucoaselor nazale; îndepãr-

teazã mecanic alergenii, redândastfel confortul res-pirator persoanelorcu sinusuri ºi mu-coase afectate defactori alergici. Da-toritã combinaþieiîntre apa de mareºi extractul de echi-naceea creºte imu-nitatea localã, flui-dizeazã mucozitã-þile ºi favorizeazã

eliminarea lor.SSaarree ddee bbaaiiee ccuu uulleeii

ddee eeuuccaalliipptt –– RRããcceeaallãã && ggrriippãã – o baie aromatã cusare, extracte de plante ºi ulei volatil de eucalipt,care diminueazã astenia ºi durerile musculare, re-fãcând aura energeticã. Veþi respira mai uºor ºi vãveþi reveni mai uºor, trecând peste starea de discon-fort.

Dupã baie puteþi utiliza FFrreeccþþiiaa RRããcceeaallãã ººii GGrriippããºi savura CCeeaaiiuull RRããcceeaallãã ººii GGrriippãã FFoorrttee!

Pentru mai multedetalii sau comenzi suna[ila num/rul 021.351.47.77

sau accesa[i site-ul nos-tru: www.medicalab.ro ori

scrie[i-ne pe adresamedica@softnet.ro !

Pachetul „R/ceal/ ]i Grip/”