Situaţia Românilor bănăţeni în decursul secolului al XVIII-lea.pdf

PublicatiileInstitutului Social Banat-Crisana

Situatia Romani lor bariateniin decursul secolului al XVIII -Iea

de

Dr. C. Grofsorean

Timisoara1944

_

www.dacoromanica.ro

Situatia Romani lor banateniin decursul secolului al XVIII -lea')

Distinsul publicist svab prof. Nic. Hans Hockl, se ocupa, pe larg,Isntr'un studiu aparut in revista : Deutsche Forschungen imSiidosten" Nr. Aprilie 1943, ce se prezinta in conditiuni ex-celente la Sibiu, sub conducerea D-lui Andreas Schmidt, cuproblema tratamentului aplicat de catre adrninistratia austriacafats de nationalist, adica popoarele bastinase, cu ocazia proce-durii de colonizare a provinciei banatene.

Interesandu-ne si pe noi, Romanii, mai de aproape proble-ma, tinem ca sa ne ocupam detailat si mai presus de toate :obiectiv cu expunerile numitului autor.

CAP. I.

Inainte de toate facem un scurt rezumat al studiului dinspeta, pentru a familiariza pe cetitorul roman cu punctul devedere al D-lui Hockl.

In partea introductiva afirma autorul ca: Partle vestice aleBanatului, candva relativ foarte desvoltate, fusesera transfor-mate in stepe si mlastini prin napadirea unor popaare ciobanesti(Hirtenvolker"). Fiind populatia deasa slavo-maghiara din eVulmediu inlocuita, pans la finea erei turcesti, cu coloni ciobanesti

1) Nick. Hans Hock! : Die jransferierangen and Nationalistenschubeaim Banat wahrend des 18. Jahrhunderts.

1_www.dacoromanica.ro

rasleti, risipite si reduse la numar, ale Sarbilor si Romanilor."Repetand teza bine cunoscuta a istoriografiei maghiare, fara acerceta amanuntit istoria Romanilor si a Ungurilor din Banat.

Acest fapt, zice autorul, precum si interese militare si poli-lice au impus Vienei necesitatea unei colonizari in proportii

fiind astfel nevoie de a transfera acesti nationalist'(asa se zicea pe acele timpuri, in stil biurocratic, acestei proce-duri: Nationalistenschtibe" 2) din sesul Banatului, pentru aface loc colonistilor germani.

In locul Sarbilor de langa Mures s'au strecurat si cativocolonist unguri in judetul Arad, ba chiar si in Banat. D. e.Canija, Bece, etc. (Es sired dies iibrigens die ersten madjarischen Ansiedlungen im Banat nach der Tiirkenzeit". P. 255).

Romanii veniti din spre Est, adica Ardeal, la fel au ocupat,pe ambele maluri ale Muresului, locul Sarbilor. Migratiunea lor,In* scapa cercetarilor, deoarece nu era urmarea unei actiunioficiale, ci o tacuta expansiune ciobilneascd (In der Art einetstillen Hirtenausdehnung als Unterwanderung"), fara a ne indica isvoare, on documente.

trece apoi la un scurt istoric al granitei militare, consta-'Land ca la inceput s'a organizat regimentul iliro-banatean. Maitarziu apoi si cel germano-banatean, urmand ca in acesta sa fieimegimentat Germanii demobilizati din armata austriaca. Cum,insa, comandamentul din Timisoara n'avu incredere in Sarbi(p. 259), fara Nemtii demobilizati nu se cam imbulzeau laporare, s'a facut apel la nationalistii autohtoni (einheinPscheNationalisten"), adica la Romani. In consecinta s'a efectuat dis-locarea in massa a Romanilor din sesul Banatului si asezarea lotdealungul Dunarii. Astfel furs Romanii evacuati siiplasati in1765 la Panciova, Novoselo, Seleus Alibunar. (p.260). Iara regimentul germano-ba.'natean s'a format in 1774 dinRomani, Nemti si Sarbi, insa, cu un procent foarte redus al ele-

') Corect tradus cuvantul ar fi : transportul cu escorts al nationalistilor,adica a autohtonilor.

maxi,

(!)

incor-

Panda,

2

si

www.dacoromanica.ro

-rnentului german, cum recunoaste insusi autorul.1) Astfel afir-matia din Introducerea studiului ca, colonizarea austriaca s'afacnt din interese militare, cade dela sine.

Face apoi o constatare demna de a fi mentionata, cu referirela inlesnirea imigrarii a Romani lor din Principate, protejata deoficialitatea austriaca, pentru a slabi pe Turci, afirmand almulti dintre acesti colonisti, nefiind deprinsi cu disciplina mili-.taxa, s'au reintors din nou in Patria /or. Fapt, ce corespunde ade-varului istoric, deoarece intre Oltenia si Banat a fost mereu, operpetua osmoza a populatiei.

Exists un pasaj, insa, care nu acopera realitatea istorica,rand vrea sa justifice dislocarea Romani lor din ses spre granitadunareana, ca una benevold, pe motiv ca in granita li se acordarasa si pamant, uitand probabil ca, acesti transportati aveaudoara si in ses case si pama.'nturi. Tn consecinta abia ca le-arasunat, ca sa-si paraseasca gospodariile din ses, si sa-si infiin-teze in alta regiune o gospodarie iioua, luand-o dela inceput, cade atateaori in decursul mileniilor.

In 1769 s'a infiintat In urma dispozitiei date de Iosif II-aBatalionul Valah in Judetele Severin si Caras.

Din faptul ca, Romanii erau Impinsi rand din ses spremunti, rand din Miazazi spre Nord, autorul deduce consimta-mantul for benevol, deoarece n'au reactionat. Ori chiar din uneledate, publicate de Dl. Hockl, rezulta contrarul. Astfel face tri-mitere la o tabela." din luna Decemvrie 1771, din care rezulta ca,47 de familii rom'ane fusesera dislocate din Zlatita, primindpentru averea lor, in total, 1690 Fl. 57 Cr. contravaloarea case-lor, a viilor si a gradinilor fructifere. La fel filed concomitentevacuate 78 de familii din Rebenberg, primind 1346 Fl. si 6 Cr.Iara cele 56 de familii romane din Lescovita au capatat 1767si 79 Cr.

Acesti Romani, pe semne, zice autorul nu bucuros

1) Felix Milleker : Geschichte der Banater Militargrenze Ed. 1925,"Constata a In Deutch-Banater Regiment au fost in 1908: 43484 Sarbi,21084 Romani, 7305 Germani, 1855 Croati, 1813 Maghiari, 1516 Slovaci.

3www.dacoromanica.ro

ki-au parasit satul for de obarsie (ihre angestammten Sitze"263), cum rezulta dintr'un raport datat la 24 Ian. 1767; pe dealtA parte le-a displacut ordinea riguros militard, la care ar fifost supusi, data ramaneau in satele lor, deoarece ca unui poporde ciobani (Hirtenvolk") serviciul militar ii parea o qtirbire aiibertaii sale. (Ciudat ca guvernul austriac totusi si aproapeconcomitent a infiintat Batalionul Valah i ceva mai tarziu Re-gimentul Valaho-Beinatean, incredintand toata paza Dunariidela Bazias pang la Orsova si in Ardeal pang sus la Bistrita

acestui Hirtenvolk", care a savarsit minuni in toate ras-boaiele liabsburgice.)

Autorul simte el insusi ca, problema nu e asa de simpla,,punandu-si singur Intrebarea: data aceste transferari si trans-portari s'au facut oare benevol, on foliate prin masuri oficialede constrangere? Raspunsul it vom da noi, deoarece credem denecesar a elucida chestiunea, avand in vedere afirmatia D-luiHockl, facuta cu cateva randuri mai la vale (p. 264), referitor lzfenomenul ciudat Ca, Romanii deja in 1780 convingandu-se deavantajele vieii militare in granita, se imbulzeau (?) ca sa fie.colonizati din sesul timisan in muntii granitei. (In dieser Zeitdrangen (?) sie massenhaft in die Grenze"). Adica la Inceput, inanul 1767, Romanii nu vroiau sa fie militarizati, deoarece se sim-teau stingheriti in libertatea for ca ,,Hintervolk", iara dupa 13ani (1780) se schimba, ca prin minune, si se imbulzesc de a fievacuati din ses (in semn ca ce bine fusesera tratati pe teritoriulCameral), transformandu-se din Hirtenvolk" in tarani agricul-tori, militarizati cu asezari stabile, abandonancl nomadismul cio-banesc si cucerind deodata. Increderea oficialitaii pe care aupierdut-o jos in sesul timisan in asa masura, ca li s'a incre-dintat chiar si apaTarea granitei dunarene. Ce saritura intr'undeceniu: dela ciobanism nomadisant la eel mai temut soldatgraniceresc, formandu-se in 1770 Batalionul Conf. Valah cu 35sate si 3510 de gospodarii, la care s'au mai adaogat in 1773 Inca36 sate cu 4090 gospodarii. (Asa de depopulat era Banatul). Ro--

4

p..

www.dacoromanica.ro

manii ortodocsi, insa, furs evacuati din Slatina-Timisului (Jud.Severin), pentru a face loc Romani lor catolici.

Batalionul acesta a fost apoi in 1774 transformat in Reg. conf.valaho-iliric. Si de data aceasta s'au mai facut mici schimbari sidislocari; autorul insa declara: Ob diese auf Grund eines Wun-sches. der Bevolkerung (?) oder zwangslaufig erfolgten, ist unsnicht bekannt."1) Totus recunoaste mai la vale (p. 266) ca, latransferarile din anul 1773, fiind voTba de evacuarea unghiuluiMuresTisa: Gedachte man auch jetzt diesen oberen Teil derGrenze mit Mann und Maus weiter in den &Eiden an die Donauzu verlegen".

Urmeaza apoi o paging, foarte obiectiv scrisa, unde Dl.Hockl arata ca, penetratia elementului romanesc din Principatea continuat la inceputul sec. al XIX. Ca astfel in 1810 au vent23 familii la Dubova, 78 familii la Plavisevita si Top let, 42 fa-milii la Bozovici si Prigor. Insa, ,,din acesti refugiati nu totiau ramas in granita multi s'au reintors din nou . Intre anii:1813-1816 s'au a$ezat 55.513 refugiati din Oltenia si Serbia ingranita, dar 36.063 s'au reintors". In semn ca mult comentataimigrare a Romanilor in Banat, n'a fost decat o permanentsosmoza. lard cat priveste motivul evadarii for din Banat, ziceautorul: Andere Beweggriindf. mogen wohl Missbrauche loka-er Behorden gewesen sein. Ein solcher Fall wird aus Dolatz

gemeldet. Die Rumanen dieses Ortes beklagten sich, dass siedurch Versprechungen aus ihrem Dorf weggelokt worden seienund man ihnen Felder und Hauser in Mramorak versprochenhabe, dort aber seien sie abgewiesen worden, weil das Pradiuminzwischen durch Deutsche kolonisiert worden sei. Dergleichen.iTersprechungen, die Bann nicht eingehalten wurden, mogenlifter vorgekommen sein und zu Verbitterungen gefuhrt haben"

Tot Dl. Hockl afirma, ii continuare ca, la 17 Sept. 1818, au

1) Constata la pag. 266 a in 1775 s'au reintors 199 familii romaneVila vetrele for anterioare din Principate, unde se refugiasera cu cativa ani iniurrna.

5

.

www.dacoromanica.ro

fost evacuati 111 familii romanesti din Deschanfalva,locul for colonizati Nen-4i (p. 270).

Cat priveste pe Sarbi, atitudinea for si tinuta Vienei fatsde acesti imigrati, manifests unele contradictii, remarcate si laalti istorici germani. Astfel autorul zice la p. 259: Wegen derUnzuverlassigkeit der Serben ..." La p. 260: ... die einhei-mischen Serben aber keine ubermassige Lust zum Militarstandzeigten ' pentru a conclude totus la pagina 271: Die An-siedlung der Serben jedoch wurde allseits gerne gesehen, weilsie sick mit ihren kriegerischen Eigenschaften als fur die Grenz-miliz sehr geeignet erwiesen hatten"

N'am fi dat acestui mic amanunt vreo insemnatate osebita,data teza istoricilor germani n'ar conchide in constatareacolonizarea din epoca caroliniana (Carol VI) si teresiana (MariaTheresia) n'a urmarit stop politic, ci numai unul confesional simercantil. ceeace nu acopera de tot adevarul istoric, cum vomarata mai la vale. Mai face autorul o constatare obiectiva la p.272, cand zice als Folge dieser Einstellung fanden etlichefreiwillige (?) oder zwangsmassige Umsiedlungen romanischerDorfer statt"

Dupa ce grarlita militara s'a extins si asupra jud. Severin, seformase Regimentul conf. militar roineinesc ea sediul la Caran-sebq, cel Sarbes; la Biserica-Alba, alaturi RegimentulRomano- Banatean. Totodata ne da si datele statistice din anul1871:

Reg. German-Ban. Nr. 12Germani: 18.527, Romani: 15.930, Sarbi: 49.352, Croati: 2546,

Maghiari: 3672, Slovaci: 7316, Tigani: 69, Bulgari: 588, Total:93.052.

Roman'Maghiari: r

R g. Romano- Nr. 13Germani: Sarbi:

Slovaci: Tigani: *TotalReg. Sarbo-Ban. Nr. 14

Romani: 34.941, Germani: 4736, Sarbi: 43.479, Croati: 11,

Croati: 11,27

6

ca,

ea":

-

:tt

iiiud in.

de

a

,

www.dacoromanica.ro

Maghiari: 167, Slovaci: 479, Tigani: 424. Total: 86.285.Granita dela Panciova:

Romani: 1609, Germani: 4332, Sarbi: 7069, Croati: 79,Maghiari: 80. Total: 23497.

Granita dela Biserica-Albd:Romani: 498, Germani: 5590, Sarbi: 1271, Croati: 5, Ma-

ghiarii: 20, Slovaci: 3. Total: 7473.Totalul pe intreaga granita militard:

Romani: 140965, Germani: 40554, Sarbi: 101299, Croati:2652, Slovaci: 7915, Maghiari: 4022, Tigani: 1231, Bulgari: 588.Total 303277.

Asa in 1871, adica dupci 155 ani dela recucerirea Banatului,0 716) invederandu-ne plastic: eine a aparat granita Banatului sicivilizatia europeanci?

Ir concluzie zice autorul: ,,Die Rumanen hatten sich also inden knapp 120 Jahren des Bestandes der Militargrenze eineMehrheit von 46 v. H. erwcrben. (Pag. 273).

0 observatie ce nu intelegem: adica cal ne putem explicacuvantul: erworben, doarece Romanii avusesera majoritatea ab-soluta Inca in 1740, conform statisticei lui Griselini, din 1770,coreborata cu datele cont. Clary din 1740. (181.639 Romani,43201 Germani, 78780 Sarbi i 14308 diver0. Ca autorul pre-conizeaza ipoteza maghiarg cu referire la imigrarea noastra, nuschimba cu nimica realitatea istorica, deoarece pentru o imigrareFau colonizare a Romani lor in stil mare, nu exists documente Sidovezi, ci exists faptul, recunoscut $i de Dl. Hockl, al constanteiosmoze; adica au', enit, dar $i au plecat numeroase familii ; maicu seams dupd tratamentul nu prea urban al unor organe ofi-ciale, cum autorul a relevat-o singur.

Bineintles observatiile noastre in apararea tezei romanenu vor sa mic$oreze cu nimica opera in adeva'r civilizatorica,

in ansamblul ei, a stapanirei austriace, care a lasat urme adancisi binefacatoare in progresul cultural $i economic al poporuluinostru, imprimand in foarte multe domenii amprenta spirituali-


tatii germane, la care influent, insg, cOlonistii svabi, on ma-ghiari,.au contribuit cu foarte putin, fiind si ei numai beneficia-/ li acestei impungtoare spiritualitgti civilizatorice.

Dar sal revenim la tema.Autorul recunoaste, cu toatg franchetg, ca pang ce in Sudul

Banatului, dealungul granitei se urmgrea scopul, de a organiza opopulatie densEi, pentru apararea limesului dunarean, in sesulregiunei s'a aplicat un schimb de populatie, in interesul colo-nitilor germani, fiind Romanii si Sarbii evacuati, (p. 274)

Este ironia sortii cg, aceasta apgrare a granitei, s'a fgcut cuz.n popor ciobeinesc (Hirtenvolk"). lard in ses s'au colonizatSvabii, pentru asigurarea triunghiului eetatilor Intre Timisoara-!krad-Becicherec-Peterwardein prin o populatie de incredere,zice autorul (p. 275). Si in adevar I In 1848 s'a verificat socotealavienei, facuta M.A. birtas, cand pentru Habsburg a sgrit inf oc regimentul valah Nr. 13.

Ceeace preconizeaza, insg, dl. Hockl intr'un aliniat la p. 277,nu intra deloc in conceptia noastrg, nici in vederile vreunui codcivil modern european; dar nu coroboreazg nici cu prescriptiiledreptu]ui international. Iatg pasajul din speta:

La aceastei largo planificare de impopulare nu era nevoie dearea man considerente fats do dreptul de proprietate al nationa-liftilor, deoarece dreptul de dispozare fu rezervat numai impeira-tului. Acest drept s'a dedus din faptul ca Cara fu eliberatei ex-clusiv prin armata imperials, lard concursul locuitorilor, deinulte -ori chiar qi impotriva /or.

Dealtminteri in privinta plamalui de impopulare s'au luptat,decenii dearandul, cloud curente: Contele Villana-Perlas preco-niza colonizarea elementului german in partite muntoase, rezer-\rand sesul si pe mai departe societatii sarbesti de pgsunat, care-tinea teritorii imense in arandg, iarg inspectorul Hildebrandmilita pentru plasarea colonistilor svabi in ses. Si cum terenulviran in satele existente nu putu absorbi massa considerabila anouilor veniti, s'a luat mgsura transfergrii a locuitorilor bast-nasi.


Din aceste considerente 'Dana in 1764 Romanii fury evacuatidin Recas, in 1766 din Sefdni-Schondorf, la fel din Kisfaluda-En-gelsbrunn, Nerdu (satul batran, caci cei evacuati au infiintat sa-tul actual pe prediul dela Dugoseliste, pastrand vechea numire),Sacalaz (80 familii), Aradul-Nou (82 familii). In 1772, au fostevacuati Romanii din Sanandrei, in 1776 din Moravita. Moti-vand autorul d. e. procedeul fatal de Romanii din Sacalaz cuaceea, ca pe cand acolo trdiau numai 60 de familii romanesti, inlocul or au aflat existents 300 de familii svdbesti; in semn catde extensiv fusese sistemul de productie al nationalistilor.

Natural, populatia bdstinasa a remonstrat impotriva acestortransportari foliate, cum recunoaste insusi autorul. Die von derkameralischen Umsiedlung betroffenen Nationalisten scheinenzundchst mit der Aktion nicht einverstanden gewesen zu sein.Darauf deuten jedenfalls diesbezqgliche- Beschwerden der Ser-ben von Jahrmarkt and der Rumanen von Sackelhausen, so wieder von den Rumanen in Nero unternommene Versuch, die'11- ansferierung zu sabotieren."

Dealtminteri, zice Dl. Hockl, cu prilejul transfer5rilor lis'au rebonificat evacuatilor uneltele, casele, pomii fructiferi4punanduli-se la dispozitie parnant si pasune in alts parte. Asa dex. Romanilor din Sacalaz li s'au plata pentru 10.324 pomi fruc-tiferi 817 Fl. si 42 cr.

CAP. II.

Afirmatia facuta de autor la introduterea studiului sau cureferire: 1. la densa populatie slavo-maghiara din evul mediu alIhnatului (tez5 sustinutd de istoricii unguri); 2. la depopulareaaLestei regiuni prin invadarea unor popoare ciobanesti (Hirten-volker") si transformarea intinderilor, candva fertile, in steps simlastini; si in fine: 3. c5 acest popor de Hirtenvolk" ar fi fostRomanii, este profund gresita si eronata, precum si insinua-i ea de obste colportatd de istoriografii strgini, si chiar de cativa-storici romani., influentati de lucrdrile istorice straine, ca subocupatia turceasc5 aci, i nBanat, ar fi fost jale si prapdd, nu co-


respunde deloc realitatilor sociale din sec. XVIXVIII, deoa-i ece Turcii nu au fost o turma de nomazi barbari, ci un popoialcatuitor de scat, aitfel nu s'ar fi mentinut pang in zilele noa-Etre cu tendinte imperialiste, stimulate de o inalta diplomatie,care a socotit Banat.k.1 ca o parghie in politica ei de largi si inde-partate orizonturi, vroind dela aceasta trambulina sa faca sari-tura asupra Europei-Centrale. Cum foarte bine observa dl. prof.Heinz Feichteri): ... die neuere Gesci'ichtsauffassung ihre un-giinstige Meinung von der sogenannten schlechten tiirkischen`Verwaltung und Herrschaft einer griindlichen Re--ision zu un-terziehen versucht."

La fel afirma si M. Depner ca, Turcii insemnau mai molt caniste simplii cuceritori, deoarece aveau un instinct istoric foardesvoltat, pe langa forte distrugatoare si forte creatoare. Dato-rita acestor insusiri au fost in stare, ca sa instaureze un iinperiupe lunga durata. In consecinta expariunea for se baza pe unplan bine chibzuit, dand dovada de insusiri politice si organiza-torice2).

Tot la fel de gresita este prezumtia ca, in sesul Banatului arfl trait in epoca arpadiana si angevina o popule,ie densa si ca aciar fi fost sate infloritoare, o agricultw a intensa, 'nimicita maiapoi de popoare ciobanesti, care au transiormat regiunea in-treaga in stepa si mlastini improductivr.

Facem din nou trimitere la constz.tarile objective ale dluiprof. Feichter, care zice: nach de Vertreibung der Tiirkenlurch Prinz Eugen und vor der Ansiedlung de deutschen Kolo-nisten. Damals dehnten sich allerort; machtige Siimpfe aus.Sowohl fiber die Ursachen als auch die Ausdehnung der BanaterSiimpfe finden wir die verschiedensten Meinungen. Am wahr-scheinlichsten scheint die Ansicht zu sein, dass wir hier das

1) Dr. H. Feichter: Die B-tvalkerun.gsdichte des rumanischenBanates. Publicat in Lucrarile InstitrIlui de Geografie al Universitatiidin Cluj (Timisoara). Vol. VII, 1942. P. 197.

2) M. Depner: Das Piirstmtum Siebenbilrgen im Kampf gegenHabsburg. Ed. Stutgart. 1940. P. 6.


ursprtingliche Sumpf- und Moorgebi vorfinden, watches sichrash der ZuKtickziehung des Pannonischen Meetes und nachdessen Ausfilllung durch dig Karpathenfltisse in der Quartarzeitallmahlich herangebildet hat.1)

Si mai explicite sunt constatarile lui L. Busshoff, prec'zandpe baza hartii militare austriace ca, teritoriul cel mai scund estela o altitudine de 80-85 metri intre CarpinisComlosul-Mare

eremiaChichinda. Apoi urmeaza intre Becicherecul-MicSannicolaul-Mare o scary de 85-90 m-tri altitudine; ntre Pe-riam si Sanandrei una cu 90-95 metri, urmand un podis cu95-100 metri. Astfel e lesne de inteles ca, toate apele sescurg pe aceste terase naturale din spre Carpati catre albiaTisei. Totodata dovedeste cu o harta exacta ca, stepa (Heide)banateand, este crispata prin nen.umarate ogase, unde se scur-geau apele din precipitatiuni. Asemenea crestaturi sunt intrePesac, Vizejdia si Comlos (Judetul Timis-Torontal), pangin Nord la Periam. Altele se strecoard in canalul Aranca, altelelanga Becicherecul-Mic, formand acolo, si azi Inca, mlastiniintinse. Este deci lesne de inteles ca, apele imense ce se re-varsa din podisul ardelenesc, adica Carpatii Apuseni, peterasa subcarpatica, de acolo pe campia pericarpatica si de aci inciPpresiunea Timisului, cum arata Dl. prof. L. Sornqan in hartaalaturata la lucrarea sa2), nu pot fi captate, in intregime, deMures si Tisa, revarsandu-se pe acele cris,aturi in ses, undeprovoaca inundari si mlastini enorme3). Datorita faptului ziceBusshoff albia Dunarii in Cazan (intre Baz;as si Orsova)fiMd foarte ingusta, cantitatea imensa de ape, ce se revarsa dinTisa, Drava, Sava, Mures, Timis, Bega, Caras, in Dunare, nu sepoate repede strecura, umfland nivelul apei in Tisa si ceilalticonfluenti, revarsandu-se peste mal si diguri. In consecinta niciapa din subsol nu se poate strecura, fiMd nivelul apei in Dunare

1) Gip. cit. p. 1f2;C.2) L. Busshoff: Wandlungen im Landschafts- und Sledlungsbild

der Eanater sohwb.bischen Heide. Ed. Berlin. 1938.3) Prcf. Dr. L. Somean: Die Theissebene. Ed. Sibiu, 1939. P. 4,

11

ca

www.dacoromanica.ro

si Tisa mai inalt ca eel din ses, rebufnind la suprafata. Si dacachiar si de prezent, dupa canalizari si indiguiri aceasta este situa-tia, cu atat mai vartos in trecut, cand stepa banateand a fostexpusa din timpuri imemoriale inundarilor, formandu-seinlastini intinse, ce facura aproape 1/3 parte din Banat impropriupentru asezaminte umane. Fapt relevat si de istoiicii elini, bi-zantini, Parvan, Szentklaray etc. si dovedit, cu argumente stiin-tifice de dl. Somesan in op. cit.

In consecintil nu se poate concepe ca, inaintea canalizari/ordin ges, inaintea regularii deqi nu definitive a Dundrii sei filost stepa dens populata, cum foarte just afirmil dl. Feichter,cand zice: Fast unbewohnt infolge Versumpfung war das Ge-biet zwischen Bega und Mieresch (Mures) ... Die geringe Be--Olkerungsdichte der hoheren und gesiinderen nordostlichenGebiete ist auf die ausgedehnten dichten Waldungen zuriickzu-fiihren ... Ausgesprochen dicht ist eM Nordsidd Streif en ... Esdiirfte hier auf Grund der ausserst giinstigen geographischenVoraussetzungen von jeher eine zahlreich'e Bevolkerung gelebthaben. Hier treffen sich die fruchtbare Ebene mit dem bewal-deten Bergland. Ackerbau und Viehzucht konnten vorziiglichbetrieben werden. . . . Die Bevolkerung bestand damals von-Denigen Serb en abgesehen, aus Rumanen . . . Das Hinterlandder Stadt (este vorba de Timisoara) war ziemlich diinnn besie-delt. Teils reichten die ausgedehnten Walder des Lippaer Berg-.landes von Nord-Westen her an die Stadt heran, tells wurde siedurch das weitmaschige Sumpfsystem der Bega umgeben."(P. 198).

Dl Somesan ataca problema demografica a campiei si maihotarit. Astfel conchidel): Die Theiss ist eine geographischePersonlichkeit gleich der Donau und den grossten Stromen Eu-T. opas. Nirgends wurde aber die Entwicklung und das Leben. derMenschen in so hohem Grade von den Launen des hydrographi-schen Faktors beeinflusst wie in der Theissebene ..."

1) Cp. cit. p. 20, 24.


Si provocandu-se la constatarile lui Zalotai Elemer (ATisza-volgye els6 teleptiloi") zice: Wahrend auf den trockenenEbenen am Rande der Karpathen eine fortgeschrittene Kulturentsteht, schon im unteren Neolithikum hatte die Bevolke-rung begonnen den Boden zu bearbeiten und Koznfruchte anzu-bauen".

Arata apoi (p. 30), ca Ortvay Tivadar (Oskor", Pozsony,1896, p. 136) face amintire despre o descoperire, facuta pe teri-toriul comunei Maidan (jud. Torontal), unde s'au aflat intr oadancime de 6 metri resturile unei ndi feniciene, incarcata cu.grau. Cc denota aceasta descoperire? Ca fluviile si mlastiniledin stepa banateand fusesera navigabile si ea pe aceste plaiuris a practicat deja atunci agricultura, deoarece continua dl.Somesan: class sich die altesten in der Donauebene auftauchen-cen Volker von Anfang an in der Htigelgegend und auf derHochflache am Rande der Karpaten niederliessen, wo sie sichmit Ackerbau, Viehzucht und Hausindustrie beschaftigten. . . .Zur Zeit der Romerherrschaft in Dazien blieb die Ebene zwi-Echen Donau und Theiss eM Gebiet ohne volkische und politi-sche Bedeutung. Sie war ein sumpfiges Gebiet, das stellenweis..).von Flugsand bedeckt und oft langandauernden Ueberschwem-mungen ausgesetzt war. Diese Erscheinungen verhinderten eineLevalkerungszunahme und die Entwicklung des Ackerbaues"

In partile estice ale Banatului, pe terasa pericarpatica, insa,s'a cultivat agricultura. A fost cunoscuta si practicata de Dacideja sub domnia lui Dromichete, invingatorul lui Lisimac (323.a. Hr.). Lanuri intinse de grau aflase ostirile lui A lexandru CelMare. lard sub ocupatia romans fusese intensificata si popu-latia constransa, ca s se ocupe cu agricultura, avand nevoie le-giunile de alimente si furaj, continuandu-se aceasta ramura deproduciiie si de Gepizi, dupe retragerea legiunilor. Incat cu dreptcuvant punem intrebarea motivate: Numai Daco-Valahii, sa nufie cunoscut si practicat agricultura; s fie fost exclusiv einHirtenvolk"? Ca mai tarziu s'a intensificat oieritul la Romani, sedatoreste invaziei barbarilor ,de groaza carora populatia s'a re-


fugiat in munti, fdra 4 pdrasi, insa, indeletnicirea agricold, cdci( uceritorii popoare nomade, in adevar Hirtenvolker" aistepelor aveau si ei nevoie de grau si de alte produse agricole,facand apel la tdranimea subjugatd.

Astfel Romanii si la venirea Ungurilor, dupd ce rezistentanobilimei valahe fu strivitd, on grin ademeniri castigatd, avuseacelas rol de furnizori. Si dl. Somesan constata: Auf Grund derin der magyarischen Literatur enthaltenen Belege (Csanky) . . .stellt man fest, dass der Grossgrundbesitz schon im 12. Jahr-hundert rumanische Dorfer umfasste. In das Banat gelangtendie Magyaren erst zur Zeit der Anjouer." (P. 54-55).

lard in concluzie zice (p. 71): Trotzdem man in dem aufbefehl Gen. Mercys von 1717-1725 verfassten Statistiken desBanates absichtlich die Zahl der von den Tiirken zerstortenDorfer tibertrieb und sie mit 343 angab, so blieben doch noch331 von Rumanen bewohnte Dorfer, 62 serbische airier und32 mit gemischter BevOlkerung. Auf die Behauptung, dass dieUngarn vor der Tiirkenzeit die Mehrheit im Banat ausmachten,konnen wir die folgende Frage stellen: Wie kommt es, dass zuAnfang des 18. Jahrhunderts unter den 409 von Rumanen undSerben bewohnten Dorfer kein einziger ungarischer Ort ist? .Urn rich dennoch die Dichtigkeit erklaren zu konnen. die derBlock der rumanischen Dorfer gleich nach Abzug der Tiirkendarstelite, behaupten Szentklaray, Zsilinszky, Horman, Szekfii...die Rumanen seien in die Gebiete eingedrungen . 1)"

Pierzand autorii magbiari din vedere ca elementul roma-nese a stat in permanents lupta impotriva semilunei din sec. alXIV si astfel Turcii abia ar fi avut interes, ca sa admits penetra-rea elementului romanesc, in numar atat de considerabil, chiar

bastioana lor fireasca, ce era Banatul.

1) L. aisshoff ap, cit.: ,.Es ist sicher, orb die mit madjari-schen Namen yersehene Dorfer auch tatsichlich mit Madjaren besie-delt wa-en, denn di- Madjaren, die sus dem Steppen-Gebiete Asienskamen, rind erst allmahlich zu einem Ackerbauvolke geworden."

14

in

n.21it

www.dacoromanica.ro

Adevarul este ca, in primele secole Maghiarii pand ce au(recut la agriculture au ramas o populatie nomada, flotanta,un Hirtenvolk" veritabil, care n'avuse asez5ri stabile in Banati:nafarc de militari, nobili latifundiari li dregatori), neavandsurplus de populatie ruralk pe care sa fie colonizat aci, cumfoarte just observe H. W. Rohrig in lucrarea sa: Die Geschichteder deutsch-evangelischen Gemeiden des Banats". Ed. 'Leipzig,1940: Die damalige geringe Zahl der Madjaren fur eine Umsied-lung gar nicht ausreichte".

In definitiv pe noi, de prezent, nu ne intereseaza epoca an-terioar5 sec. al XVIII, cand Turcii ocupand Ungaria dupd bath-La dela Mohacs, si-a extins dominatia si asupra Banatului, deunde nobilimea maghiara s'a refugiat in Ungaria si Ardeal, iaraaci au ramas numai taranii romani si putini Sarbi. Asa se ex-plica faptul istoric confirmat ca, la recucerirea cet5tii Timisoareis'a aflat o populatie: Der Walachen, Raizen, Armeniern, Juden,die zu Temesvar ansassig waren". . . carora li s'a permis sedereain oral"). Iara in Banatul intreg nu s'a aflat, conform conscriptieisi a statisticei cont. Clary, nici un singur Maghiar, nici chiardupe 60 de ani dela reincorporarea Banatului, cum rezulta dinstatistica lui Griselini (Romani 183.450 suflete, Sarbi 78.780,Germani 43.201. Bulgari 8683, Tigani 5272, Evrei 363.)

Dealtminteri Romanul a fost totdeauna prezent si repre-2enta numarul covarsitor al populatiei si sub Arpadieni si Ange-vini, adica atat inaintea dezastrului dela Mohacs (1526) si dupeecupatiunea turceasca, cat si sub dominatiunea otomank pre-cum si dupe retragerea armatelor turcesti in sec. XVIIXVIII,pana in zilele noastre, cum se desprinde din statistica Hand-worterbuch des Grenz- and Auslandsdeutschtums", B. I., p. 214:An. ' Romani Germani Sarbi Unguri Croati Slovaci Ruteni

" r; 70 181639 43201 787801840 566230 270720 202210 59342 10840:870 412246 338934 148769 87119 9224 12378 11513

2) ischwicker op, cit, p, 52,


An. Romani Germani Sarbi Unguri Croati Slovaci Ruteni,1900 583938 410359 269897 194352 4762 21777 9121910 532049 387545 284329 242152 4872 22131 2392

Tutus Casa de Habsburg nu pe Romani i-a privilegiat, ci peSarbi, lasand biserica ortodox-romand, dupa vacluvirea ei printrecerea arhiereilor la biserica unitd, in voia sarbesti,asumandu-si Arsenie in 1706 contrar canoanelor titlul dePatriarha rascianorum, ruthenorum et valachorum, cu tendintavadita de a desnationaliza pe Romani. Astfel atitudinea prosar-beasca a casei imperiale nu fusese de esenta confesionald, nicir.0 se urmarea exclusiv interese materiale, ci tendica a fost stra-pungel ea frontului etnic al Romcinilor, favorizand elementulscirbesc. Cu ce rezultate se vede azi, la incaierarea pe via

pe moarte a Germanilor si Slavilor. Dealtminteri si diplo-matia maghiard urmarea acelas stop, dupa ce Banatul fu retro-cedat Ungariei; pang in zilele noastre (Orok baratsag" din 1940).

Contra acestor tendite, contrar musamalizarilor artificialeale istoriei straine, am fost prezenti din timpuri imemoriale, sicm fcicut istorie, caci P. Hesse foarte just afirma. Die Welt}geschichte ist Bauerngeschichte". Si stratul numeros al tard-nimei noastre fu prezent la toate cotiturile istoriei.

Astfel Schwicher in op. cit. p. 71 zice: Die Bewohner deslemeser Komitates und wohl auch des Komitates Krasso undder ganzen Gebirgsgegend waren zur Zeit Konig Ludwigs I.Walachen" (1373). Iara la p. 79 releva faptul ca, regele S'gis-mund organizand in 1432 aronddrile militare, ordond ca Valahii,

lavii etc. cu oamenii for sa formeze o armata. La p. 99, recu-noaste ca, pang la regele Matia, Valahii din Arleal si Ungariaapartineau Mitropoliei din Principate, in semn cd aveau o orga-nizafie bisericeascci proprie. lard faimosul istoric italian al luiMatia in lucrarea sa renumita: Rerum Hungaricarum" zice:..Dieses Banat grundete Konig Andreas II. im Jahre 1209. Eswar von Walachen hevolkert"1).

1) Ca Rom.a.nii au fost prezenti si au fscut istori.,?,, se constata sidin faptul ca, la asediul Timisoarei in 1557, Turcii arincau scrisori in

16

bisEricii

ii

www.dacoromanica.ro

Dealtcum Turcii, cu simtul for politic foarte desvoltat, aucunoscut bine situatia etnica din Banat. Astfel in decursul ase-dierii Timisoarei, Begler-Begul a adresat un mesaj catre natiu-flea saseasca, a Secuilor si a Romanilor, fiind acestia pretutin-deni in Ardeal-Banat foarte numerosi. Un alt document din 1586ne destainuieste prezenta Romanilor in Banat, adresandu-seSigismund Bathory catre Romanii si Sarbii din Banat, indem-nandu-i la revolta impotriva Turcilor. Si in adevar ROmaniipleaca sub conducerea Vladicului Todor a lui Dotian (Dochian?),a lui Than dela Lugoj si Capitan Iancu. Schwicker ii caracteri-Leaza: Tollkiihne Helden" (p. 190).

Dar am fost prezenti si in alta forma, caci cine a dat ali-mente si furaje cuceritorilor Unguri, Turci; cine a dat mana deajutor la canalizarea si indiguirea apelor, dupa recucerire; tinea muncit in sudoarea fetii la ridicarea cetatilor, la repararean eterezelor, la intocmirea drumurilor, defrisarea padurilor,data nu taranul roman? . . .

Dupd recucerirea Banatului Maria Terezia a dispus expro-pri era tuturor fostelor mosii nobiliare, precum si a parnantuluiintreg pe seama Casei Imperiale, savarsind un act de forts im-potriva cetatenilor ei proprii. Caci nu s'ar putea obiectionagestul imperial, data exproprierea se facea in interesul tarani-rnei si al colonistilor; cum, insa, s'a facut in interesul familieiHabsburge; deci, tot in favoarea unui mare feudal, s'a savarsit1;n act ilegal, demn de a fi pus alaturi de procedeul Sultanilor.Dri Sultanii donau aceste mosii dignitarilor si ostasilor maridin imperiul otoman, precand Habsburgii au facut afaceri cuaverea altora. Si zice Leo Hoffmann in lucrarea sa: Kurze Ge-schichte der Banater Deutschen". Ed. Timisoara, 1925, p. 71:

.. so muss man zugeben, dass die Kolonisation des Banates

limba romans, in varful sagetilor, provocand pe aparatori BA se pre-clea. Dr. Nic, Timipara, Moncgrafia istorica.. Ed, 1943, p. 27,cu trimiterea la Czimmer Karoly: ,,Temesvar megvetele". Budapesta.1893. P. 51.


mit Deutschen fiir den Monarchen eine sehr gliickliche Unter-aehmung ist" caci si colonistii plateau aranda si diferitecontributiuni.

Ca Banatul n'a fost asa de devastat, derapanat si depopulat,rczulta si din faptul ca, in 1761/1762 cand abia fura colonizati4 3.000 suflete germane, care se luptau cu greutatile inceputului

exportul atinsese suma de 1,083.114 Fl. our si importul558.727, F1.1) Evident datorita economiei organizate a Romanilorniajoritari, deoarece gospodariile colonistilor s'au prapadit inrazboiul turco-austriac din 1737-38.

Dar mai avem si un alt mai tor: pe Griselini, care afirma inlucrarea sa in 1780, adica 60 de ani dupa recucerirea Banatului,ca Timisoara, Lugojul, Biserica-Alba si Mehadia, sunt cele maifrumoase asezari in toata Monarchia.2) Este de neinteles ca, abiadupa 60 de ani, foarte agitate, sa se fi ridicat Banatul in asamasura, incat concura cu restul Monarhiei.

Cat priveste problema depopularii mult afirmata de isto-ricii strain trebue sa facem trimitere la conscriptia adminis-iratiei austriace din 1717, conform careia s'ar fi aflat 662 co-mune cu 21.289 case. Iara in 1723-25 s'a intocmit o harta laordinul guvernatorului general Mercy, in care se arata 559 co-mune locuite si 333 nelocuite. In total, deci, 892 -:omune. Con-tradictia este evidenta si lepe de inteles, dad luam in conside-i are situatia precara, in care s'a incercat aceasta numaratoare,dupci un riisboiu crancen, in mlastini, cu drumuri distruse, cuo populatie speriatif ,ii refugiat'd in munti si paduri; recenscimantexecutat de niste organe administrative neglijente (facem trimi-tere la constatarile imparatului Tosif II.), pornite impotriva Ro-iadnilor, cu tinta impusa de autoritatea superioara, ca sa prelzinte pe Romani si satele for cu numr.r redus si Orasite, avanddela inceput intocmit un plan de colonizare. Nu ne mira, deci,ca s'au aflat 333 comune nelocuite, deoarece populatia lagstina4

1) H. Herrsohaft: Das Banat. Ed. Berlin. 1942.2) Fr. Gesehichte des Temesvarer Banes, Ed. Viena.

1780.

18

...

--

.

Griselini:

www.dacoromanica.ro

a refugiat, cum ne relateaza Griselini in op. cit. p. 90 si Szent-ldaray la p. 203.1)

Toate aceste date sunt ipotetice, cunoscand greutatile unuizecensamant de pe acele timpuri, cand nici azi, cu aparatul sitehnica moderna, nu se poate conta la date precise.`') Astfel sinumarul de 25.000 suflete, la cate evaluiaza unii populatia inmomentul recuceririi, precum si totalul indicat de altii inZ)0.000-100.000 suflete, sunt efemere, deoarece se lovesc dealculatia lui Griselini, care evaluiaza populatia intreaga, pentru

rnul 1774, la 450.000 suflete, deli coionizarea in stil mare- a Ger-inanilor atinsese pe atunci abia 43.000 suflete.3)

Insa, nici statistica lui Griselini nu e reala, cum foarte bineconstata Leo Hoffmann in op cit.: Griselinis Angaben sindwahrscheinlich zu tief gegriffen".

Dar nu numai sesul era locuit de Romani, ci chiar si Timi-soara, cum ne relateaza I. N. Preyer. Astfel in cele patru cartiereau fost 8775 Germani, 3807 Romani, 2346 Unguri si 1770 Sarbi

In anul 1817.4)Insusi Schunemann, este nevoit a recunoaste ca, in partile

inuntoase s'a mentinut o continuitate a populatiei si sub ocupa-

1) Szentldaray Jen6: Sz..;Tz ev Delmagyarorszag ujabb tortenete-bal. Ed. Budapesta. 1870: afirma ca, controliind hal to lui Mercy,

aflase 629 sate locuite si numai 34 nelocuite coroborand harta cudatele conscriptiei fiscale. (p. 33-34).

2) Konrad Schiinemann in lucrarea sa: Oest.,:rreiehs Bevolke-rungspolitik. Ed. Berlin: zic3 ca, recensamantul de atunci nu este

exact, deoarece Ramlanii, s'au susstras deb, conscriptie.Este interesant de retinut eh, Buclunann K. in op. cit. enuandra

satele in 1890 si afla: 468 sate rominesti, 149 germane, 10,5 sirbesti,53 maghiare, 6 slovace, 6 bulgare, 4 croate, 7 crasovene, 7 cehe, in to-tal 805 sate, deci mai putine ca in 1723.

3) Handworterbuch (op. cit.) a. numartyl catolicilor din Banatin 17631a p. 224: 24.000 Germani, 15010 Ung ari, 7500 Bulgari.

4) Johann N. Preyer : Monographie der konigl. Freistadt TemesvarEd. 1852.

19

s

www.dacoromanica.ro

pia turceasca.1) lard E. Schimscha ocupandu-se cu situatia Banatului dupa recucerire zice: ,,Die Praedien waren Nutzungs-1:ebiete reicher Viehzilchter-Familien, meist serbischer, auchVriechischer Nationalitat." (P. 44).

Deci, nu Romanii erau acel Hirtenvolk", ci in prim randPrecand despre Romani afirma Schwicker in op. cit. ca

practicau agricultura nach alter Vaterweise".2)Schimscha, mai constata ea crescatorii de anirnale s'au opus

colonizarii, temandu-se ca, se vor reduce teritoriile apte pentrupaunat. Urmarea fu ca, administratia locals, indeosebi sub,indemnul cont. Villana Per las, a pus piedici colonizarii in prediile din ses, fiind mituita. Astfel chiar organele oficiate impie-decau desvoltarea agriculturii.3)

Dealtminteri acest autor zice despre Romani: ,Da sie imFlachlande wirtschaftlich sehr gut vorwarts kamen."

In semn, ca nici sesul Banatului n'a fost asa de paraginitsub Turci. Si nimica nu dovedeste mai graitor lipsa veracitatilcu privire la mult colportata depopulare a Banatului ca oiertafacuta de imperialii Turcilor dupa pacea dela Car lovita (1698),pentru devastarea completa unei fasii dealungul Tisei, creiandastfel un vacuum Intre cele doua imperii. Propunerea insa, fucu indignare respinsa de Turd, ca contrary legilor lor, care pre-scriu impopulare qi nu depopulare. Colonizand chiar marelevezir Rasin peste 8000 familii sarbesti, in 1705, langd Timioara.4)

1) Op. cit. constatand autorul totodata ca, in urma razboiului din 1737-39 : Die deutschen Kolonien gingen bis auf wenige Reste zugrunde". (P.74).

2) In Topographisch-statistisches Arhiv des Konigreichs Ungaren.Wien. 1821. 1. von Csaplovici afirma ca : Die Bearbeiter der Weingarten-der Meneser Gegend sind durchaus Walachen. Uralte Bewohner. Weiber ar-beitsam. Vezi A. Veress op. cit. pp 229, 262.

3) Ernest Schimscha: Technik u. Metoden der Theresianischen Besiedlung des Banats. Ed. Leipzig. 1939.

4) Schwicker op. cit. p. 269.lard Handworterbuch recunoate la p. 220: Die Thrken suchten im

letzten Jahrzehnt ihrer banatischen Herrschaft durch Agrarreform and einelebhafte Ansiedlungstatigkeit... das Land neu zu bevolketn."


Si argumentul acela al multor istorici straini, ca satele erauwmpuse din neste bordeie (elende Hi itten' ) este gratuit, deoa-z ece din conscriptia austriaca se constata d. e. ca in Sarbova aufast 52 de case, in Cheveresul-Mare 75, in Dragsina 40, in Uliuc100, Icloda 50, Vucova 65, Racovita 40, Dragoeti 80, Ohaba 40,c.tc., toate in yes; comune locuite de Romani, cu asezari stabile,ocupandu-se cu agriculture si cresterea vitelor. Sa fi fost, deci,In sec. al XVIII-lea ein Hirtenvolk"?

Iara Leo Hoffmann in op. cit. zice ca, printre autohtonifusesera foarte multi tarani bogati. Totodata reproduce listacaselor din Aufsatz vom Jahre 1783", din care se evidentiaza:ca., Sarafola avea 419 case, Igri 289, Checea 203, Pesac 184,Cerneteaz 205, Hodoni 177, Secusigiu 200, Mandliur 240 Che-EInt 301, Unip 221, Ghilad 1236, Jebel 822; tot atecfea comune in,c-sul provinciei. 60 de ani dupci recucerire.

La fel se desprinde aceasta prosperitate a populatiei bast:nase si din impunerile pe anul 1814, fiMd Blajova impusa cu419 Fl., Beregsaul cu 2910, Ghiroda cu 684, Costeiul cu 3876,Cheveresul cu 1605, Cerneteaz cu 2066, Fibis 2241, Varadia 4077,Ghilad 6612, Liebling 4084, Sacalaz 2969, Iarmata 4197, Orli-.wara 3195, ca sa nu amintim decat pe cei cu sume mari. (P.-P9-100).

Dar si mai concludent este bugetul oficial al regiunei peanul 1728 (12 ani dupe realipire), in care figura productia dc upru in valoare de 287.000 FL, a argintului cu 22.184 Fl., a-,.ticlariei cu 5400 Fl.

Foarte interesante sunt confributiunile pentru armata, cumbe arata Hoffmann, la p. 9. Astfei in 1732 districtul Timisului aplatit 34.300 Fl., al Ciacovei 80.000, al Varsetului 85.000, al Pan-,eovei 25.000, Orsova (cu Almajul impreuna) 31.506, PalancaE1.000, orasul Timisoara 1500. iara contributia totals a familii-lor germane era in sums globala 15.000 F1.1)

1) Gr. Popiti : Date i documente banatene. Ed. Timioara. 1939. Pu-blicate dupA arhiva vedie militarA.


Dar sa revenim din nou la problema depopularii atat de desventilata. ca sa fim mai expliciti, facem trimitere la studiulD-lui Nicolae M. Poppy publicat in volumul VII al InstitutuluiGeografic, p. 348, unde autorul se ocupd cu organizatia adminis-

ativa intre anii 1769-1772 din cele 11 districte, constatand inti meiul lucrarii lui Korabinsky din 1786 si a hartii militare din1772, ca din cele 635 localitaii pomenite, nationalitatea nu e ara-t-.ta decal la 363 comune, dintre care 208 fusesera romanesti(51%), 34 sarbeti, 24 germane si o singura comund maghiara.In 58 este o populatie amestecata, cu majoritate romaneasca.Fara cele 178 comune, aproape in intregime romanesti, din dis-trictele Caransebes, Orsova, Lipova. Trebue mentionat ca ante-rior acestei arondari deja Carol VI, a impartit granita cu 110comune ii. generalatul granitei militare, cand in regiuhea Meha-diei aflam 8 sate cu 886 familii romanesti, in Valea Dunarii 12sate cu 696 familii romanesti si 240 familii s'a'thesti, in sesul

anitei 17 sate cu 987 familii romanesti si 1910 familii sarbesti,in Almaj 13 sate cu 1908 familii romanesti si in Craina Timisului

sate cu 787 familii romanesti.Si pentru a ne edifica si asupra situatiei din stepa Banatu-

lui (Heide) notam dupa Korabinsky - satele indicate ca lo-cuite de Romani. Baschosch cu 114 familii, Belinz: 214, Barekatza: 40, Bucovat: 93, Comlosch: 485, Cschernetheaz: 103, Du-bosch: 168, Firitliaz: 134, Fischkut: 133, Gertianosch: 87, Giroda:94, Iessvin: 202, Ikloda: 66, Kader: 150, Keppet: 144, Keveresch:182, Kischoda: 158, Klein Sent Miklos: 152, Sigeth: 121 Mosch-r. 235, Murany: 111, Petermann 132, Petrovasella: 119, Re-metea: 71, Andrasch: 514, Schibaly: 110, Turk. Sakosch: 252,Ungr. Sakosch: 521, Schag 101, Schebel: 724, Schondorf: 183,Fekuschit: 274. Silasch: 290, Sinersek: 105, Stamoy a: 113, Topo-lowetz: 143, Tragschina: 131, Ujpetsch: 142 familii.

Iara cat priveste intreba.rea pusa de Dl. Hockl, cu referire lacvacuarea benevolci, on fortata, ne cid deslusire precisa chiarimparatul Iosif al II-lea, care in 1768 constata personal: ,,Valahiisunt rau tratati; de multeori sunt constransi, ca sa-si cedeze.

22

t,

Si

-

www.dacoromanica.ro

casele i intravilanile for altora ... in consecingi mai bucurosemigreazii".

Worterbuch (la care s'a facut trimitere mai st.$) p. 223, 227,229, afirma: Wo sich seit dem Tiirkenkriege neben den Deut-Echen auch Nationalisten niedergelassen haben, war es urnPlatz zu schaffen, notwendig, dieze anderswohin zu verpflan-zen Dafilr wurde bestimmt, dass das Gebiet zwischen denTaissen Maros, Theiss and Bega von den Nationalisten ge-r:iumt werden sollte".

Ori la Sacalaz:Wo rumanische Ansiedler (?) entfernt werden mussten".La fel H. Herrschaft in op. cit. p. 224: sorgte man von

Wien aus, dass die rumanischen Hirten von den Siedlungen derDeutschen wegkamen".

Aidoma Buchmann in op. cit. p. 55: Utasitast kapott az ad-ministracin arra is, hogy a marosmenti romanokat a torontal-megyei Elek es Torak pusztan helyezze at." (Vezi Si Bodor op.cit. p. 18.)

Dealtminteri Schimscha in op. cit. p. 34 confirms:die zustandigen Stellen zwangslaufig in der Absicht iiber-

E instimmen, dass die ins Auge gefasste Gebiete von den Wala-chen nach Tunlichkeit zu i aumen...."

Ca evaluarea averilor la cei evacuati cum s'a facut, nedestainuiete tot Schimscha cu ocazia evacuarii comunei Saca-laz, fiind rascumparate 10.324 pomi fructiferi cu 817 Fl. recu-noscand: Ein sehr geringftigiger Beitrag, der durch den Erloseiner Ernte herein zu bringen war." (P. 40).

Nu continuum imensul material documentar, ci vrem numasa constatam ca, evacuarea n'a fost benevola.

Inainte-ce am trece la capitolul III, in care vom examina,data Romanii sec. al XVIII-lea in adevar au fost un Hirten-yolk", trebue sa raspundem i la acea asertiune a autorului ca,nomanii nu ar fi reactionat fata de tratamentul aplicat lot(p. 262); apoi atitudinea Romanilor in rasboiul austro-turc din1737 este concludenta, cand acegi dumani implacabili ai Tuff-

23

$i..

www.dacoromanica.ro

cilor au feicut cauza comunci cu pagetnii (!) impotriva armatelorimperials. -Dandu-si mai tarziu Casa de Habsburg (sub Iosif)seams de gresala savarsita, revine la un tratament mai dulce,recastigand increderea Romani lor, incat la finea secolului Vienale-a ineredintat for apararea granitei Dunarene.

CAP. III.

Fara a ne pierde in negura trecutului, lasand la o parte si-tuatia Daco-Romanilor din epoca imigratiunilor barbare --epoca obiectiv si documentat tratata de Dl. Prof. Dr. VictorMotogna 1) tinem totus sa mentionam rolul precumpanitor alnobilimei valahe din evul mediu, ineadrata in cele 8 districte dinsudul Banatului (Lugoj, Sebes, Mehadia, Almaj, Crasova, Bar-zava, Comiat si Ilidia), precum si in cele 5 districte valahe dinjudetul Timis (Sioggya, Swpan, Manastur, Bosar si Margina) riinzestrata de regele Sigismund si Ladislau V cu privilegii spe-ciale, cum rezulta din documentele publicate de Dl. profesorMotogna2). Decreteind regele Ladislau ca nobilii romcini din cele8 districte sung: pe deplin asimilati cu nobi/imea regatului ungar,bucurandu-se, pe baza diplomei din 1458, de o deplind autono-

1) Prof. V. Motogna: Banatul Romanesc in epoca migratiuniipbpoarelor barbare. Revista Instatitutului Social B. C. Nr, Iu lieAugust, Buletin Istoric 1943. p. 31.

2) V. Motogna: Contributii la Istoria Romani lor banateni in evulmediu. In acalas Nr. al Revistei, p. 6 17 si 2-30. Tot Dsa face amin-tire de bula papala din 1345, in care se vorbeste de nobilibus virisAlexandre Bassarabi et aliis iam nobilibus quam popularibus OlachisRomanis, fiind vorbu de Nicolae principe de Remecha, Ladislau voe-ved de Bivinls, Sanislau de Syppack, Aprozie voevod de Zapus etc.Dealtminteri si lista Cnezilor din Banat dovedeste ca, Romanii eraufoarte numerosi. (Revista Inst. Soc, Buletin Istoric Nr. Nov.Dec.1943, p. 309). Pe cand Maghiarii, impreuna cu tumanii asimilati,fusesera putini, ce ace rezulta si din dijmei papale, publicafaMomunenta Vaticank Seria I. Tom. I. p. 145-164, land acolo amin-tite 120 localitati dintre care abia 20 aveau parohii catolice. In altocomune romanesti era si ate un preot catolic la sediul mcierului ca-

24

-

lista is

.www.dacoromanica.ro

Inie teritorialci, zice Dl. Motogna (p. 8). Ceea ce rezulta si dindiploma din 1369, in care se vorbesta de Universitas Kenezio-7 um et aliorum olahorum de districtu Sebes.

lara in 1391 banul Severinului convoaca nobiles et Kne-zios" din districtele Sebes, Lugoj, Comiat, ca sa se judece pro-cesul nobilului roman Bogdan, deoarece litigiile se judecau inadunari obstesti si anume: iuxta antiquam et aprobatam legemdestrictum volachicalium universorum" (p. 11). Ceva mai tarzius'a ivit marele condotier roman Loan Huniade, care a trait enfamilia sa aproape -?xclusiv in Banat, aparand granita ungara,impreuna cu nobilii roman si oastea sa glorioasa , compusa inmajoritate din Valahi, fiind sprijinit si de numerosi nobilir mani, din Satu-Mare si Maramuresl).

Dupa dezastrul dela Mohacs (1526) s'a schimbat situatia,deoa ece nobilimea romans s'a refugiat, impreuna cu cea ma-ghiara, si poporul de rand a ramas, cu popii si bisericile sale,concentrandu-se toata viata spirituals in jurul altarului, iaracea economics in gospodarie proprie, deoarece Turcii aveaunevoie de hrana, fara a se sinchisi de viata religioasa a supusilorTor, cum foarte just observa Dr. Franz Thierfelder2): Ander-seits hielten es die Osmanen nicht fiir der Millie wert, die christ-

1) Vezi Dr. C. Grcfsorean: Pe marginea unor monografii Ger-man din Banat. rxtr. din Revista Inst. Soc, B. 1. Nr.1943. P. 152.

2) Dr. Fr, Thi-rfelder: Der Balkan als kulturpolitisches Kraft-fel& Ed. Berli, 1940. F. 12.

tolic. Vezi Dl. N. Iliesu: Timiscara. Monografia Istorica. Vol. I. at,1943. Dealtminteri, sit iatia reala so evidentiaza si din harta publicatain lucrarea lui Koloman Juhasz: , Die Stifte der Tsohanader Diozeseim Miftelalter" reprodusa in Rev. Inst, Soc. B. C. an. 1942, p. 705,constatandu-se ca manastirile eatolice in sec. erau plasateTanga Mures, abia trei erau langa Begb -iu si una la Barzava1220).

P-otioasr.. irformatiuni ne da si dl Dr. A. Veress in op. cit.:Astfel la p. 227 vol. I. eiieo.z.5. din: Manuale Jurisperitorium Unga-riae" lui I. qp-gedi, Claudirpoll. 1751: ,,Demetrius Kassai, Nob. Vala-

25

Ian.Apr.

.

(in

www.dacoromanica.ro

lichen Volker planmassig zu verturken und liessen ihnen, wennauch in beengtem Umfang, Kirche und Sprache, als letzte-Trager ihrer nationalen Ueberlieferung".

Asa se explica faptul cal Romanii si-au mentinut limba sibiserica, asa se explica indeletnicirea lor agricola, deoarece pariatraiau sub stapanirea feudalilor romani, aveau s munceascapentru acestia pamantul, caci nobilii posedau imense mosiicum rezulta din documente si aveau conace in satele ce for-mau proprietatea lor, iara Romanul iobag era nevoit si el saaibe stabilitate, asezare fixa, caci astfel nu putea munci paman-tul feudultii. Nu era deci, ein Hirtenvolk". Cand Turcii au ocu-pat Banatul, expropriara mosiile nobililor, dar lasau pe Oran casa munceasca pamantul. Mai mult au si improprietarit chiar tara-nimea pe loturile lor, devenind astfel proprietara bucatii sale depamant. Cum si cand sa se fi transformat taranul banateandintr'un agricultor intr'un cioban nomad? Turcii doara n'aveauneovie numai de vite si oi, ci si de hrana si furaj, a at pentruarmata cat si pentru cetati. In conseeinta logica : ar fi tolerat eiun pastorit nomad, care periclita si siguranta si drumurile, intr oepoca de batalii permanente si surprin7atoare?

Dealtminteri Dl. prof. univ. Alexandru Borza constatafoarte logic: Cultura pomilor presupune o viarti sedentara, a,-e-zciri de sate statornice, continuitate in cuiturci. Nomazii si popoa-

ehus Kassicnsis ex Ccmitafu Szolnok interiori, Georgius VelkanyNobilis Valachicus Balasfalviensis ex Comit. nlbensi."

La p, 265, I. se face arnintire de lucrarea lui N. Sehmith (ed.Tyrnarviae. 1768) care traies7A it Tam. II. Ferdinandus I Rex. Hun-gar'ae, insigne cdit testimnnium nabili`atis Olahianae, 1548. Lap, 161, vol. II. In , Stemnatographia nobilium familiarum regni Hun-garia". . de A. Lehotzky. Posonii, 17S6. Din cuprins: Dragffi a Dra-gomen) Olaho, eiusque filis Balk de Szas beregh, Comite Maramureset Szatmar 1387. Mailad (mai tarziu Majlath) Stepharras deSzuny ghszegh, 1512, ex. Matthia Bojaro Valacho natus.

01a. Nicolaus grechi Episcopus Strigoniensis ex sorore Joan-nis Hunyadi ccridescendit.

La ID, 218,vol. II. Compendium G-neralis Statisticae Impera

26

vul.

www.dacoromanica.ro

rele migratoare nu duc cu sine nici cunostinta fructelor si cuatat mai putin numele for straloun". Ori Dl. Valeriu Sotropa,ne arata toata nomenclatura limbii noastre, de originareferitoare la agricultural).

Dar s trecem la alte documente si mai graitoare: la cxi-stenta bisericilor ortodoxe din sec. al XVIII-lea. In privintaaceasta ne da lamuriri exacte Dl. prof. Nicolae Corneanu, :nlucrarea sa voluminoasa: Monografia Eparhiei Caran4ebesului",in care publics istoricul celor 394 parohif cu fotografiabiserici, incat oricare cercetator are posibilitatea, ca sa contro-leze exactitatea datelor la fata locului. Din acest splendid mate-rial documentar reproducem urmatoarele date:

Biserica din Agadici (jud. Caras), a fost ridicata in 1772. --Apadia a fost proprietatea familiei rom. Bizerea in 1433(Pesty); zis si Apagia. Bcitesti (langa Faget) avu o bis-ricaveche de lemn, zugravita in 1783 de Stefan Popovici si Gheor-ghe Diaconovici din Vasiova. Brebul (Car.) in consript. 1817:82 case, Biserica zidita la 1791, sfintita de episc. Ivanovici deSacabent. Brogent (Car.) biser. zidita in 1778, sfintita la 31Oct. 1792 de Ivanovici de Sacabent. Bucovati (jud. Tim.-Tor.)bis. zidita inaintea anului 1785. In 1777 parohia fu reorgarnzat,i,

1) Prof. A. Borza: Corelatia dintre Flora Romaniei si poporulRoman. Rev. inst. Soc. B. C. (Buletin Istoric) Nr, Nov.Dec. 1943p. 164.

V. S tropa: Viata Romani lor in evul mediu. In acelas Nr., p 173

Austriae. de A. Faber, .0-1. osoni 1818. In cwprins: In Hungariaet Transylvania ceter:m nobiles Valachi, --

La p. 215 si 222. Lucrarea lui N. Kovacsics din Pesta, 1817. Inelprins: Subreptitia Valachorum Privilegia cassantur: 1635 art. 40.1659 art. 90 et. 1651 att. 64. Tara in lucrarea aceluias autor din 1818se af15 in indite :

Valachi qui lucrum camerae non solverant ad ejus solutionernnon compellantur. 1459 art. 12. Ad e=Pituationem connum tentur,et more consueto exercituent. 1459 art. 32. Obervaburtur de b's Con-stitutioncs anncrurn 1604 art. 14, 1608 art. 9, 1613 art, 29 et 1647 Dipl,Inaug. 7,

27

latina,

fiecarryi

www.dacoromanica.ro

Bela aceasta data are matricole. Caransebepl, sediul celor 8-districte valahe, opidum al nobilimei romane Inca in 1290.Romanii avusesera inca in sec. XV-lea 5 preoti IaraSchwicker recunoaste ca, a existat o episcopie inaintea veniriilui Csernoievics. In 1738, a fost preot Ioan Popescul. In 1759,episcop Ioan Georgevici aseaza o piatra comemorativa in pristo-lul bisericii. Biserica Sf. Gheorghe a fost sfintita in 1796 de epis-copul Ivanovici de Sacabet. Iara bsierica Sf. Ioan fu sfintita in1781 de episcopul V. Popovici. Calk (Car.) se amintete deja in1699 Calnicu". Marsigli Ii zice Col Mc. Biserica s'a zidit in 1799.,,Calnicu" Marsigli ii zice Colnic. Biserica s'a zidti in 1799. --Carpa (Sev.) in 1775 devine sediul mai multor sate Leibcom-pagnie din regmentul rornano-ilir. Cic lova-Montana (Car.)Biserica s'a zidit in 1783, sfintita de episcopul Vichentie Popo-vici. Cornea (Sev.): Biserica zidita in 1779 de vestitul proto-pop Nicolae Stoica de Hateg, zugravita de Dimitrie PopoviciMihai Velceleanu. Corneareva: Biserica s'a zidit in 1797 depreotul Nestor Pop_scu. Coqteiu (Car.): are 100 case in 1717Biserica zidita in 1783. Crivina (Sev.); Biserica zidita in 1678.

Drencova (Car.): Biserica zidita in 1795. Doman (Car.):biserica zidita in 1782. Domci.5nia (Sev.): Biserica ziditA in1807. Pictura de Dimitrie Turcu in 1834; au adus chiar si un ar

Si pentru a ne edifica asupra acestui popor de ciobani", iacemtrimiere la Codex Diplomaticus Hungariae . ." a lui G. Fejer, Ed.Budae. 1829. Din care mentinern urm5,toarele documente:

Anul 1334: Gregorius IX Walachus Graeci Ritus inter Cumanoshabitantes, ad unionem per BO1m regem compelli iabet.

Anul 1252: Terra lac:Iv-Turn de Kirtz An. 1262: DecirnisSicolorum et Olachorum. An. 1283: Possesio Olahteluk in comitatuBJ horiensis. An. 1291: Andreas Slavoniae dux pro reformationestatus notilibus Saxonibus, S7culis et Olaehis in partibis Transylva-nize apud Albam Iuliae congrcgationem celebrat, An. 1292: AquaKalystha Valachycza in Croat'a. An 1322: Valachis monasterii deKerc. An. 1359 : Ludovicus rex Hungarian Karapath Stanislai,Negie Wlanyk, Nic lai et Iftdislp.i, filiorum Ladislai, filii Zovna la-th-rum etc. . . donata possesiore Rykas, taxta fluvium Kystemes

An 1359: Ludovicus Dragus filii Gyulae, fidelis sui Olahi . . .

28

si

www.dacoromanica.ro

hitect din Viena. Dragomirqti (Sev.): Biserica de lemn a'n1754, sfintita in 1756 de episcopul Joan Georgevici. Fenes(Sev.): Biserica veche de lemn este inaintea anului 1770.Fizes (Car.): in 1717 avea 110 case. Biserica s'a zidit in 1758-63,cand a fost sfintita de episcopul loan. Georgevici. Forotic(Car.): biserica zidita in 1743, si sfintita de episcopul Isaia Anto-novici din Caransebes, in ziva Pastilor, fiind primit eu o trasurtrasa de patru cai. airboveit (Car.): Biserica zidita in 1789. Sc.pastreaza la parohie cloud protocoale ce cuprind toate circular "leepiscop. dela 1799-1852 si General Pardonul imparatesc.Gataia (Tim.-Tor.): Biserica zidita la 1794-1797. Giulvaz(Tim.-Tor.): Satul e sistematizat in 1751. Era proprietatea fann-liei macedo-romana Dadan Mum si Constantin, ingropati aci inbiserica, pe care au si ctitorit-o in 1725-1730. (Mai tarziu fami-lia a fost nobilata Dadanyi)' Matricolele dela 1709 sunt roma-nesti. Giurgiova (Car.): Biserica zidita in 1770 sub preotii Ian-cu Marta si Marcu Ivanovici. A sfintit-o episcopul VichentiePopovici in 1775. Globurau (Sev.): Iosif al II-lea trece punsat, unde a fost o companie granicereasca in 1773. In urma or1i-nului sau se zideste biserica in 1776 in stil catolic. Rana atuncl

An 1362: Ludovicus rex Huneariae dlectum Olachorum, co-nitemLadislaum. filiuin Musad de klmaq, in distr'ctu castri Deva residen-tern, servitor= merito . nobilitat. An 1363: Ladislaus filius.Mucath in possesione vocatal in vomit. Film ad. An. 1366: Blaci devilla Petri aquae ferut, ut territorium scum ultra mine annos posse-dant. An. 1369: Andreas Johann-s et Ladislaus, fins Philippi deOhoban . (evident: c'oban) -- An 1374: Valachi in comitatu seudistrictu de T-meskuz. An. 1377: Olachi ecclesiae Albensis Transil-vanae. -- An. 1377: Ludovico rex Hungariae civitati Kolosvar con-fect villam Valachorum, in sylva praedicti civi`atis sitam, ubi vigintiValachi pro custodia viae positi et locati existunt An. 1381: OlachiScibinicenses. An 1383: Maria regina Hungariae munus KneziiOlachorum comitatus Zathmar flits Stanislai waivodae Valachommsub obligamine medietatem ouinquagesimalium sibi de-pendendi, iurc perpetuo confert. In 1383: Concordia inter commu-nitates Sa.x.orum ac Valachos do Helta. -- In 1387: Sigismund rexHungariae Ivan Olacho (Tit Dragumery, filii scilicet suroris uterinae

29

coiloctarum

.

www.dacoromanica.ro

a fost o veche Biserica de lem. Gornia (Car.): Biserica ziditaIn 1795. Tarnosiroa s'a facut de episcopul Iosif Ivanovici. Pic-tura de Axentie Ivanovici in 1818. Grebenat (lugoslavia):Biserica zidita in 1722, din nou sfintita in 1795. Greoni (Car.):Biserica sfintita in 1777 de Episcopul Vichentie Popovici.Gaz (Sev.): in valea Bistrei. Biserica zidita in 1790, sfintita atuncide episcopul Iosif Ivanovici. Fundamentul vechii biserici se vedei astazi in Carina. lertof (Car.) : Are parohie intemeiata. In1778. coala confesionala din 1795. Ilidia (Car.): Sediul distr.valah din sec. XIV. Avu trei parohii in 1779. Biserica veche subTurci era din nuiele, in locul ei s'a zidit cea flour. in 1797. - --- Jitin (Car.): Biserica veche de lemn au primit-o dela Ticva-niul-mic, care o cumparase dela Maidan. Jupalnic (Sev.):Centrul organ, confinio-militar sub Papilla In 1769 cu 35 co-mune. Iosif al II-lea largeste districtul in 1774 Inca cu 32 sate:a fost sediul batalionului graniceresc. Jupani (Sev.) a fostdaruita la 16 Decemvrie 1599 de Mihai Viteazul la doi nobiliSub Turci apoi si dupa retragerea lor, a fost centrul unui ober-

Magnificorum virorum Balk et Drag waivodae) . . castrum Husztpert;nentes donat. In 1388: Capitulum Nitriense dh iure quaitalitiodo:rinae Margaretae, censors magistri Petri dicti Olah de Dyek.In 1392: Sigismund castrum Kewwar, q "od ohm thdovicus rexMagnificus Balk et Dragh vaivodis contulerat novo donationis tituloconfirmat. La 1394: Kneziatos silvae Lezn-:1 ad castellum Devapertinens, Dobra Olaho suo filii Iwan, per Sigismundum collatus.In 1399: Stiborius voivoda Transylvanus . . . nobilibus tam Ungaris,quam Ola his. -- Anul 1415: Andreas de Olah homo regius in &la.In 1439: Albertus rex Hungarian Ioannem et alterum Ioannem ambosfills Olah de Hunyad Banos de Sewerino possesionibus donat.La 1440: Donatio Wladislai I regis Hungariae super possesionibus . . .in comitati Huniadiensi pro utroque Ioanne filiis Voyk de Hu-nyad, Banis Zewriniensis.

Iara dl prof. Traian Popa in studiul Romanii din Banatulmedieval, ne da istoricul familiilor nobile valahe din Banat: FamiliaBaciu, Cnezul Bracan (Bratfari), Cne'ii Dobrota si Lucian, Fam. voe-vodului Bogdan, Fam. Socol, Farr. Valea, Neacsu bc. Vezi Rev. Inst.Soc, B. C. Buletin Istoric Nr. Nov.Dec.-1943.

30

sau:

. ,

www.dacoromanica.ro

chinez. Sub oberchinezul Gavril Guran, s'a sapat canalul Be-gheiului. Acesta a ctitorit hisericile din Jupan, Sudrias, Teme-sesti si Lugoj. Biserica veche s'a ddramat in 1883. JupeineSi(Sev.): Biserica- foarte veche din lemn de stejar (trunchi groside 1 mtr). Anul nu se stie. Lelpumicul-Mare (Car.): Bisericazidita in 1770 sub Oberchinezul Cosa Vuc. Sfintita in 1779 deepiscopul Vichentie Popovici. Lugoj, Centrul (oppidum) no-bilimei romane. Se face amintire deja in sec. XIV. Sediul unuidistrict valah. Principe le Gavril Beth len in 3 Aprilie 1609 re-confirms privilegiile districtelor valahe, acordate de LadislauV-lea (Cumanul), recunoscand si blazonul dat orasului de reginaIsabella in 1551. Pesty Fr. zice in Krassovarmegye tort. p. 327:in 1557 primjudecdtor in Lugoj. e Anca Gaspar, consilier LucaPetru, Bugariu Mihai, Margina George, VIM Latcu, Top lita Ge-orge, Matei Blaj, Vlad Balint, Vaida Mihai, si Bucar Nicolae."Biserica cu doug turnuri a fost zidita in 1759-1766 sub prote -pop Petru Popovic., ajutat de socrul sau obercneazul GavrilGuran. Pictura tot atunci de S Lefan Zugravul". In curtea bise-ricii s'a p5strat turnul si portalul bisericii vechi. Lugojel(Sev.): Biserica s'a sfintit la 14 August 1777 prin Vichentie Po-povici. Marcovat (Iugoslavia): In 1734 am avut acolo scoal5primary datorita stdruintelor obercneazului Aurel Ogrin.Margina (Sev.): apartine mosiei lui I. Huniade. Anterior Ludoviccel Mare doneaza satul, in 1365, nobilului valah Carapeci. Apoidevine sediul unui district valah (din cele 8). In 1439 era acolo sio cetate. Dupa moartealui Matia trece satul in posesia lui Gh.de Brandenburg, care s'a casdtorit cu vaduva lui Matia: Beatricede Frangipan. Aci a existat si o manastire ortodoxa, ce rezultadin sigilul comunei (o biserica cu doua turnuri), cum ne arata d-1Ion. B. Muresianu in rev. Luceafarul" Nr. 1-2 din 1938. Dup51698, calugarii ortodoxi tree in vechiul regat. Biserica veche dinlem de stejar dateaza din sec. XVIII, cum rezulta din inscrip-tia preotului Giurcd Munteanu, facuta in 22 Martie 1737 pe pre-stolul bisericii. Mdguri (Sev.): Biserica veche de lemn a Lostadusd din Criciova si reclddita in 1775. Maidan (Car.): Bise-


rica este ziditd in 1750. Fiind turnul prabusit in urma unuitrasnet, Iosif al II-lea,daruieste 250 fl. in 1757, pentru reparatie.

Marul (Sev.): sat istoric, proprietatea cneazului romanBogdan cl- Matnic. Biserica zidita 1792, sfintita in 1799. Ante-rior a existat o biserica-si mai veche, pe care a distrus-o gener.Lentulus -in 1737. A ramas, insa, un clopot, turnat in 1730 sirechizitionat de Unguri in rdsboiul mondial. Numai icoanafdcatoare de minuni" a Maicii Domnului a scapat. Are data de1520 si ar fi fost lucratd la Athos (p. 407). Mai std o Cruce, langaapa Bolvasnita, care poarta inscriptia: Acest monument stra-mosesc a fost loviLa cu glont tatArdsc in 1788, cand Turcii audevastat comuna. Marcina (Car.): Korabinsky (in OD. cit.)arata ca in 1717 au fost 48 case. Dar intr'o inscripti veche s aaflat urmdtorul text: Miuta Mitrofan, nascut la 1734, la Nr. ca-sei 234", asa ca conscriptia din 1717 este gresitd. Biserica s'a zi-dit Ia. 1762 si'a fost sfintita abia in 1793 de episcopul Iosif Ivano-vici. Mehadia (Sev.): comuna istorica, biserica zidita in 1794.In Strajnicul" din biserica, se afla urmatoarea inscripti..anul 1801 Mai 2 au venit soldatii nostri dela bataie cu frantuziidela Raina, uncle au fost in tabard 9 ani si 3 luni. Din Mehadicaau fost 36 feciori la Raina". Moldova-Noua (Car.): Biserica ziditain 1733. Nememti (Sev) ) Biserica veche. Nu se stie cand fuziditd? Dar pictura s'a facut in 1777. Nicolinti (Car.): In con-scriptia din 1717 avea 74 de case. Parohia organizata Inca dela1779. Nicolintul-Mare (Jugosl.) Biserica ziditd in 1791.Obreja (Sev.): Bisericd are pe Cruce gravat anul 1780. Ohaba-Bistra (Sev.): Sediul companiei apartinatoare in 1768 Batal. delaJupalnic. Aci erau arondate comunele: Ciresa, Ciuta, Cr'asma,Ferdinand, Glimboca, Jaz, Mal, Marga, Manzi, Obreja, Va1ea-Mare, Rusca-Montand, Ruschita, Var, Voislova, Zavoi. Ohaba-Miltnic (Sev.): Biserica zidita in 1767 prin preotul Antoniu BA-laci. Oloqag (Sev.): In 1717 are 22 case. Biserica ziditd in 1767.

Oravica-Mont.: Biserica zidita in 1781-84. Dupd. Pesty aucontribuit la spese 340 locuitori ort. din cele 85 de case. Ora-vita-Rom.: Parohia s'a infiintat la 1789. Orsova: Bisericd. s'a

32

or

www.dacoromanica.ro

sfintit la 1746. Pdrvova (Sev.): Biserica zidita in 1792, dup5razboiul cu Turcii din 1788. Pestere (Sev.): Biserica zidita in1791. Petnic (Sev.): In sec. XVIII. avu 79 de case. Pest; ziceca apartinuse bisericete Mehadiei. In 1790 primete preot se-parat. Petri lei (Car.): In 1778 primesc in dar o biserica de lemndin Co#ei. Petroasa (Sev.): Biserica a fost pictata in anul1678. Poiana (Sev.): Turcii incendiaza satul in 1788, deci aexistat. Povargina (Sev.): Biserica de lemn zidita in 1782 fiindprotopop Petru Petrovici, preot loan Ivanovici. Ctitor Ion Me-descu, zis Chinez, Patru Pacurariu; zugravita de George Diaco-novici. Prigor (Car.): Biserica imprumuta oamenilor 405 fl.in 1787, cand a bantuit foametea. Seria preotilor so cunoaste din1777. Ramuna (Car.): Biserica zidita in 1770. Pictata de FilipMateiu, 'sfintita de episcopul Vichentie Popovici. Reiceisdia(Car.): Se afla in dictionarul lui Marsigli (1690-1700). In 1717are 125 de case. Biserica zidita in 1770. Sfintita in 1178 de epis-copul Vichentie Popovici. Reichitova (Car.): Biseric5 zidita in1783. Sfintita in 1784 de Vichentie Popovici. Ritipr (Jugosl.):Biserica zidita in 1736. Picata de Gheorghe Diaconovici in 1763.

Sasca-Mont.: Biserica zidita in 1770. Sasca-Rom.: Biseric5zidita in 1771, sub preotul Radu Sarbu Mihailovici, cand a fosti pictata. Sardzani (Sev.): Fosta proprietatea familiei Hunia-de. La 1 Ianuarie 1500, Mihai Viteazul da comuna lui GheorgheBortun, zis Si pitar din Caransebes (Turchany). Mai tarziu apar-tine familiei Malenita (roman macedonean). Seca (Car.): Bi-serica zidita in 1664, sfintita in 1792 de episcopul Iosif Ivanovici.

Seceni (Sev.): Biseric5 zidita in 1791. Tot atunci pictata.Sintesti (Sev.): Avea coala conf. in 1766. Soceni (Car.): In1717 avea 56 de case. Biserica zidita in 1700. Surducul-M.(Car.): Biserica zidita in 1721. Susani (Sev.): In 1599 MihaiViteazul doneaz5 comma impreuna cu Jupani, Paule#i i Cli-ciova lui Mihai Balotha Si Fr. Torok. In 1690 face parte din dis-trictul Faget. Teregova (Sev.): A fost sediul unei companii cu10 sate. Biserica zidita in 1786, preot Mihai Grozavescu. A fostsfintita in 1789. Ticvanul-Mare (Car.): In sec. XVII-lea e po-


menita in legatura cu cneazul Petru Macicasi. In 1717 are 122case. Biserica sfintita in 1796 de episcopul Iosif Ivanovici.Ticvanul-Mic (Car.): Biserica zidita in 1774 si sfintita in 1779.Valeadeni (Car.): Biserica veche zidita in 1790. Veireidia (Car.):Biserica zidita in 1754. Vasiova (Car.): Biserica zidita in 1775.Pictata de Filip Mateiu. Villipara e pomenita cu alte sate insec. XV-lea, cand Matia o doneaza lui Ladislau fiul. In 1603 s'acontopit cu satul Copaci. Vcirciorova (Sev.): dateaza din 1433,cand a fost proprietatea familiei nobile valahe Biserea. Bisericazidita in 1790. Voivodinfi (Jugoslavia): In 1717 cu 77 case. Bi-serica zidita in 1793. Vrani (Car.): In 24 Iunie 1377 avea obiserica zidita in piatra si lemn, care s'a prabusit. Cea noted afost zidita la 1804. Vreiniut (Car.): In 1717 avea 40 case. Bi-serica zidita in 1794. Pictata de pictorul Putnic. Zolt (Sev'.):Biserica veche de lemn a fost pictata in 1781 de Teodor Zugravusi Atanasie din Lugoj. Zorlentul-Mare (Car.): Avea pecete in1784: Sorlentul-Mare, deasupra un miel. Biserica zidita in1793, pictata in 1797.

Pentru eparhia. Timisoarei, facem trimitere la Sematismuldin 1944 al Episcopiei, din care publicam parohiile la care nuse cunoaste anul, cand bisericile vechi fury zidite, insa, se all.in arhiva fiecarei parohii matricula botezatilor, a cununiilor si amortilor, in semn di au existat acolo parohii, deci fu prezent unpreot, prin urmare satul avea fi o biserica veche, poatecei delemn, sau o easel de rugticiune.

Iata lista lor:Balint are matr. din 1785, Sara din 1780, Cladova, Cutina,

Crivobara, Fadimac, Gruni, Iersnic, Leucusesti, Manastur, Oha-balunga, Paniova, Parul, Rachita, Radmanesti, Spata, Targo-viste, Vizma, Birchis, Bulza, Bunea-Mare, Capa lnas, Ostrov,Vela, Sacosul-Mare, Sinersig, Sipet, Banloc, Cebza (ca sat existsin 1312), Denta, Foeni, Gad, Gaiul- Mic, Macedonia, Obad, Omor,Padureni (Lighed), Voiteg (avea in 1717: 28 de case), Cenadul-Mic, Checia-rom., Pesac, Secusigiu, Alios, Belotint, Chelmac,Chesint, Chizdia, Dorgos, Fibis, Fiscut, Labasint, Lalasint, Oha-


ba-rom., Patars, istarovat, Ususau, Bazos, Brestovat, Budint,Cheches, Chizatau, Costeiu, Dragoesti, Ficatar, Hisias, Ictar,Jabau, Lucaret, Ohaba-timisana, Sustra, Topolovatul-Mare, Bu-covat, Cerneteaz, Ghiroda, Herneacova, Ianova, Mosnita, Nadas,Parta, Remetea-Mare, Stanciova, Urseni, Ferendia, Gherman,Ghertenis, Jamul-Mare, Barateaz, Becicherecul-Mic, Benceculde Jos, Felnac, Firiteaz, kodoniTadani, Manastur, Murani, San-andrei, Satchinez, Seceani, Vinga; Coate au matricole in anul1779.

Semlacul-Mare are matricole din anul 1790, Clopodia siButin din anul 1791, Nereu din anul 1781, Saravale si Percosovadin 1777, Bruznic din 1762, Beregsau si Varias din 1768, Padu-reni din 1757, Ciacova din 1757, Toader din 1745. Iara Lapusnic(jud. Severin) are biserica veche zidita in 1770. Dubesti (jud.Caras): Biserica zidita in 1773. Grosi (Sev.): Biserica zidita in1741. Pojoga (jud. Huned.): Biserica zidita in 1765, pictata in1770. Virismort (Sev.): Biserica zidita in 1700. Berin (T.-Tor.): Biserica foarte veche din lemn, zidita in 1745. Matricoledin 1729 si antemis din 1732. Birda (T.-Tor.): Biserica zidita3760. Blajova (T.-Tor.): Biserica veche din lemn, zidita in1794. Buzias: tliserica din 1735 Cadar: Biserica din 1780.

Capat: Biserica veche din lemn, zidita in 1736. Cerna (T.-Tor.): Biserica din 1750. Cheveresul-Mare (T.-Tor.): Bisericadin 1800. Dubos (T.-Tor.): Biserica veche din lemn, zidita in1735. A fost un sat infloritor in sec. XIV. Proprietatea familieiDanestilor si Draculestilor, nobili de Dubos; mai tarziu, maghia-rizati in Danfi. Pe o carte bisericeasca din arhiva parohiei (Pre-doslavia din Ramnic) sta scris: scris-am eu popa Petru Popo-vici, paroh in Dubos, Iunie 1790". (Nic. Cornea in op. cit.)Dragsina (T.-Tor.): Biserica din 1770. Folea (T.-Tor.): Biseri-ca din 1786. Hitias (T.-Tor.): Biserica din 1770. Icloda (TTor.): Biserica din 1755. -- Jebel (T.-Tor.): Biserica din 1752.(Pomenit satul in sec. XIV, sub numele Zephel, Turcii ii ziceauChebel). Dupes Nic. Corneanu biserica fu zidita in 1794 si sfin,tita la 19 Spt. 1751 de episCopul Gheorghe Popovici al Timi-


soarei. 0 parte pictata de Nedelcu si Martinovici in 1752. Aexistat in vremea Turcilor si o biserica veche de lemn. Scoalaconf. functiona deja la 1763 (Op. cit.) - Opatita (T.-Tor.): Bise-rica din 1725. - Racovita (T.-Tor.): Biserica din 1705. - Saco-sul-turc. (T.-Tor.): Biserica din 1743. - Silagiu (T.-Tor.) : Bise-rica din 1720. - Sarbova (T.-Tor.): Biserica veche s'a sfintitzice Dl. Corneanu - in 1693, a doua in 1740, nu in 1786, cumindica Sematismul. - Liebling (T.-Tor.): Biserica din 1780. -Sosdea (T.-Tor.): Biserica din 1779. - Uliuc (T.-Tor.): Bisericadin 1773. - Unip tot din 1773. - Vucova (T.-Tor.): Biserica di1763. - Ghilad (T.-Tor.): Biserica din 1760. - Giulvaz (T.-Tor 1.Biserica din 1750 (Satul e sistematizat in 1751). - Matricolelesunt purtate din 1709 in limba romeinei. (Nic. Corneanu op. cit.)- Partos (T.-Tor.): Biserica din 1730. -- Petroman (T.-Tor.):Biserica din 1730, pictata in 1740, sfintit de episcopul MoisePutnic in 1755. Are matricole din 1768. - Tolvadia (T.-Tor.):Biserica din 1759. - Beba-Veche (T.-Tor.): Biserica din 1779. -Comlosul-Mare (T.-Tor.): Biserica din 1794. Are matricole din1787. Sannicolaul-Mare (T.-Tor.): Are parohie din 1733. Ma-tricolele din 1756. - Valcani (T.-Tor.): Biserica din 1799. -Burad (T.-Tor.): Biserica din 1720. - Lipova: Biserica zidita in1400, 1720, 1785, renovata in 1730, matricolele din 1757. - Be-lint (T.-Tor.): Biserica din 1789. - Hodos (T.-Tor.): Bisericaveche de lemn, zidita in 1777. - Sanovita (T.-Tor.): Biserica din1797. Ghiroda (T.-Tor.): Biserica din 1740. - Giroc (T.-Tor.):Biserica renovate/ si pietatei in 1793. - Sag (T.-Tor.): Bisericadin 1740. - Sanmihaiul Romanesc (T.-Tor.): Biserica din 1774.- Utvin (T.-Tor.): Biserica zidita in 1712. - Gataia (T.-Tor.):Biserica din 1797, are matircole din 1787. - Iara cand Timisoarafu recucerita de Eugen de Savoya, Romanii aveau biserica for inPalanca - mare.')

Cand trecem prin._ filiera acestor documente situa %ia vie%iireligioase a poporului roman, cand ne delectam la impozantele

1) Vezi Dr. N. flies; op. cit. p. 56.


cladiri, lacase sfinte, ridicate cu insufletire din truda sibanisorii taranilor nostri in decursul secolului al XVIII, cu man-drie trebue sa constatam ca: Banatul n'a fost depopulat, ca Ro-manii au fost prezenti, bucurandu-se de o stare materials in-floritoare, altfel n'ar fi putut risca sume atat de considerabiledin belugul lor, caci Casa Imperials, pornita impotriva orto-doxiei, nu le-a dat ajutor, lard oficialitatea s'a purtat cat se poatede ostila fata de elementul romanesc, incest nici vorba nu puteasa fie de vreun sprijin material.

Dar aceste Cruci in vdrful turlelor ridicate titre cer, suntcea mai eclatanta dovada ca, Rominii in sec. al XVIII-lea n'aufost un popor de ciobani, n'au lost un Hirtenvolk", ci un neamcu aFezari solide, stabile, gospodarii bine desvoltate, traind insatele 107' numeroase, sub conduecerea chinezilor $ a preofilor,cu o cultures proprie.1)

Asta ne invata istoria obiectiva si nepartinitoare. Asta re-zulta si din limba noastra atat de avansata, cum se desprindedin piesele publicate mai jos. OH D-1. Hockl ca profesor stieprea bine ca, o limba nu se poate desvolta decat in cadrele uneivieti sedentare, multi seculare, cu asezari stabile; f apt ce impuneindeletniciri agricole, cu un sistem de drept bazat pe principiulproprietatii private i cu o structure socials si sufleteasca deesenta pure europeand. Asa d. e.:

1) Dl. Gerhard Herrmann in Donauzeitung" din 15 Ian. 1944,zice i articolui sau : ,Die Malerschulen des Banats", ocupandu-se cu

pictorilor roman Dimitrie Turcu, Constantin Daniel siNicolas Pope ;u: ,,Wer die Ge.maldegalerie d:s Stadtmuseums inTomeschburg betritt, steht schon 1)eim ersten Durchschreiten derschon geordneten Resume unter dem Eindruck einer weithin unbe-kannten kunstgeschichtlichen Tatsache: dass man namlich von einerbe.sonderen Banater Kunst sprerhen kann, im geringsten Masse imSinne einer landwirtschaftlithen G:lbundenheit, sondern im entschei-denden Sinn einer Kunst, die ihren arteigenen Ursprung and ihre art-eigene Entwicklung hat mid einer Einheitlichkeit der inneren Hal-tung and der formellen Gesta Itur.g zistrebt, so dass man im kunst-wissenschaftlichen Sinn eine Banater Seim le vor sich hat."

37

cr,atiile

www.dacoromanica.ro

Textul psalmului 49 din 1569: Ascultati acestea toatebele si socotiti toti ceia ce lakuii i despre toata lumea, pemen-teanii si fii omenesti depreuna bogatii si miseii ..." Scris cu or-tografia maghiara, verosimil de un Ungur reformat.

In 1587 se serif.; Palia dela Orastie (continand limbajul mul-te banatanisme). Iata cateva randuri din prefata: Cu bung voiei destoinic mila lu Dumnedzau aceste carti cretineti a se oran-dui ..." etc. Tara din text: Inceputu facu Dmnedzeu ceriul sipamantul era pustiu", etc....

In 1614 Melchiorem Bocatuum in Oratio polyglottos", Cas-soviae, da urmatorul text din Tata Nostru: Tatel nostru cziestin czer, sfiencziashe sfente numelie teu, sze fie voia ta, comu inczierire asa si in pre pamont". Evident, scris de un strain, carenu cunostea limba romana.1)

Valentino Frank tipareste neste sentinte ovidiane in maimulte limbi, si in romaneste: Hecatomba sententiarum Ovidia-narum Typis Cibiniensis 1672.2 Iata unele strofe din aceastatraducere:

Fiind mie binye ma csinszteste lumeKum fuse nerokul szent de dsok si glumeFericsituj csel barbatKare are pat kuratKuj nyevaszta poate zice:Nu am fakut, 0 voincse!Csinye are minte oare sze takeSi Ken nu se Kade sze nu tot greaszkeTreketoare brume, Furn, vunt, prah szan szpumeIata csei in mane Nu jeszte mincsune.

Ori Decretum Imperatoris Leopoldi I de unione Valacho-rum". Adresa catre consilierii Ardealului. Viena, 17013):

') Vezi A. Veress op. cit. p. 67. Vol. 1.2) Idem p. 120. Vol. I.3) Ibidem p. 147, Vol. 1.

38

lim-

www.dacoromanica.ro

Luminatz, Desztonics, Mericz, Praecsinsz, Inczelepcz ficredincsos,mirenii nostri jubicz, aducsecz aminte fere de in-dojala ... etc.

Alta: Stephani Salagii presbyteri Quinque Exclesiensis(Pecs) din 1777, reproduce Tata Nostru:

Parintele nostru cele ce esti en Cheri. Svintzascaese nu-mele teu.. Vie emperetzia ta. Facaese voe ta, cum en tzer asesi pre paementu"

Un preot evanghelic: Samuel Knall tipareste o poema buco-lica in forma de dialog intre Lazar si Bucur. Sibiu, 1780.4)

Iata o strofa:

Maica cea mai milostiva,Maica paza oilorCare s'au pus impotrivaNevoii supusilor.

Este scrisa cu ortografie ungureasca. In general toate acestecitate sunt scrise de strain. Si ca incheere, pentru a evita acuza:eigener Lob Itinkt, reproducem poema lui Martini Opitti (na'sc.1597 in Silezia), tiparita in 1624, la Strassburg5), fost profesor in1622 la scoala din Alba-Iulia timp de un an.

Es hat das welsche Volk ganz Asien bezwungenDie Griechen, Thracier, der Roemer bestes LandVon langen Jahren her, verheert u. ausgebrannt.Mehr hat nicht Attila mit seiner Scythen Hauffen,Und dann die Wenden euch feindlich angelauf en?Doch eure Sprache bleibt noch hier auf diesen Tag,Darob sich dann ein Mensch gar billich wundern mag.Ita lien hat selbst nicht viel von semen Alten,Wie wenig disz nun kan den Roemern ehrlich seyn,So nahe sind verwandt Walachisch u. Latein.

4) Idem p. 310. Vol. I.4) Ibidem p. 73. Vol. II.

39'

...

www.dacoromanica.ro

Es steckt manch edles Blut in kleinen Bauernhutten,Das noch den alten Brauch u. Art der alten Sittenlard d-1 prof. Atanasie Popa ne-a pus la dispozitie urmAtoarele citate:1. Din Scrisoarea lui Neaccu din Cdmpulung, catre judele din Brapv

din 1521 (cel mai vechiu act romanesc pAstrat datat):Dau de stire Martel Tale za (despre) lucrul Turcilor. Cum am auzit

eu ca imparatul a exit den Sofia si aimintrea nu e. Si s'au dus in sus peDunare, ipac (iarasi). SA stii Domnia Ta cA au venit un om dela Nicopolela mine m'au spus cA au vazut cu ochii lui ca au trecut cele corabii..."

2. Din Prefata (predoslovia) Cazaniei Carte d? invdtdtur'd a luiCoresi din 1581, tip. la Brasov:

Derept aceea not gresitii $i nedestoinicii ticAlosii. carii ne-amtrudit aicea, not ne rugam si ne milcuim fiecarora care yeti ceti aicea, sauveti propovedui altora, sau veti scrie pentru ea ceva, unde s (Si dad' )yeti afla ceva neispravit bine, sau gresit, iard voi sA dereptati, sA nublAstAmati..."

3. Din Cazania Carte romdneasca de Invartura alui Varlaam,din 1643, tip. la Iasi:

Inaintea ta stau strAmbatatile mete. Auz cA cArtile se vor deschidevor fi scrise toate suspinele saracilor. Nu iaste nice un lucru, nice un

gand sA nu tu, Dumnezeul meu. A rAspunde n'am vreme, a fugi n'amunde. In ceriu nu-i loc, In pamant ma tem s nu ma cumva Inghita vazandfaptele mete cele rele. Pentru aceea am curs cAtre tine"... (Din CazaniaVamesului Fariseului).

4. Lin autograf a lui Mihai Viteazul.Rogu-ma Mariei Tale sa crezi pe .omul nostru pre Gligore Postelni-

cul de ce va grAi".5. Din Codicele Vorone(ean (sec. XIV, on mai Inainte); cu rotacism

(traducere):Destinse Pavel si cAzu spre insu (dansu) de-lu cuprinse zise: Nu

vorovireti, ca sufletul lui intru el iaste. Deci se sui franse gusta 134-sadui de yin plinrA (pang) In zori ass esi. Si aduserd pruncul viu fumangAiere nu putina..."

6. Din fsaltirea Scheiand (aceeas epoca), tot cu rotacism, graiul dinMaramures si dela MO:

Doamne auzi rugAciurea me si strigare me cAtra tire (tine) se vinie(vita). Nu intoarce fata ta de mete (mine) In ce zi tanjesc pleacA cAtrA mereurechia ta; In ce zi chiemu-te curund auzi-ne. CA perirA ca fumul zilele mete

oasele mete ca uscarea uscara-se".Nota. Transcrierea este mai mutt fonetica, nu dupA grafia textului. In

textele vechi alfabetul zis cirilic n'avut suficiente semne (litere) pentru toatesunetele limbii romane. Mai tarziu s'au introdus swine pe cari nu le aulimbile slave.

40

i

itii

ii

gi

5i gi

.

gi

gi pigi

gi

www.dacoromanica.ro

Nicht gaenzlich abgelegt. 16Tie dann ihr Tanz anzeigtIn dem so wunderbar gebueckt wird u. geneigt ...Die Menschen, din noch jetzt fast Roemisch Muster tragen,Zwar schlecht,* doch witzig sind, viel denken, wenig sagen.

-.-j-X-t

*) N'au Post mai rai ca celelalte popoare in sec. XVIXVII. E destulsa facem trimitere la barbariile savarsite in rAzboiul de 30 ani. Vezt Fr.Schiller: Geschichte des dreissigjahrigen Krieges.


www.dacoromanica.ro

Situaţia Românilor bănăţeni în decursul secolului al XVIII-lea.pdf

Documents

Transcript of Situaţia Românilor bănăţeni în decursul secolului al XVIII-lea.pdf