SITUASITUAȚȚȚȚȚȚȚȚIE COMPARATIVĂ ÎN DOMENIUL IE COMPARATIVĂ ÎN DOMENIUL ECONOMIEI SOCIALE ECONOMIEI SOCIALE

UE UE -- ROMÂNIAROMÂNIA

ANGELA ACHIȚȚȚȚEI,PREȘȘȘȘEDINTE

PopulaPopulațțțțțțțția ia –– 38 milioane din 38 milioane din care:care:

��5,4 milioane sunt persoane cu 5,4 milioane sunt persoane cu dizabilitădizabilitățții

��2,4 milioane sunt la vârsta care 2,4 milioane sunt la vârsta care pot lucrapot lucra

POLONIA

� Fiecare angajator care are peste 25 desalariațțțți este obligat să aibă angajate înproporțțțție de 6% persoane cu dizabilitățțțți.

� Pentru fiecare persoană cu dizabilitateneangajată, angajatorul plăteșșșște lunar lastat 40,65% din salariul minim (în mai 2009,aproximativ 310 euro).

� Banii merg către un fond special numit:

� FONDUL DE STAT PENTRU REABILITAREA PERSOANELOR CU HANDICAP

� Si sunt utilizațțțți pentru reabilitare socială șșșși vocațțțțională a persoanelor cu dizabilitățțțți.

� In 2009, acest fond șșșși-a propus să colectezesuma de approx. 1.000.000.000 Euro

� Ministerul de Finanțțțțe șșșși-a luatangajamentul să cofinanțțțțeze cu suma de120.000.000 Euro

TOTAL - 1.120.000.000 Euro

� Subvenții pentru unitățile protejate – 75% din costurile salariale ale persoanelor cu dizabilități;

� Subvenții pentru angajatorii de pe piața liberă a muncii – 70 % din costurile salariale ale persoanelor cu dizabilități (excepție companiile care au peste 25 de angajați și sunt obligați să aibă în proporție de 6% angajate persoane cu handicap;

� Cofinanțare pentru ateliere de terapie vocațională;� Cofinanțare pentru unitățile de formare profesională;� Adaptarea spațiilor pentru persoane cu handicap;� Împrumuturi pentru persoane cu handicap să demareze o afacere, inclusiv pentru

agricultură;� Finanțare parțială pentru participarea persoanelor cu handicap în tabere de

recuperare;� Finanțare parțială pentru echipamente ortopedice și alte forme de suport;� Finanțare parțială pentru eliminarea barierelor arhitecturale.

FONDUL DE STAT PENTRU REABILITAREA PERSOANELOR CU HANDICAP

�Salariul minim in 2009 – 293 euro.

Subvențțțții angajator (pe toată perioada de mențțțținere în muncă):

�Pentru handicap grad 1 – 470 euro (160%)

�Pentru handicap grad 2 – 410 euro (140%)

�Pentru handicap grad 3 – 170 euro (60%)

În 2008

� Din 2,4 milioane de persoane care au vârsta pentru încadrare în muncă:

� 163,000 lucrau în unitățțțți protejate� 39,000 pe piațțțța liberă a muncii

� 14,000 beneficiau de servicii ale Centrelor de zi

� Fiecare angajator care are peste 20 desalariațțțți este obligat să aibă angajate înproporțțțție de 6% persoane cu dizabilitățțțți.

� Dacă nu are angajate persoane cudizabilitățțțți, are opțțțțiunea de:� Achizițțțționa servicii șșșși produse de la

unitățțțți protejate

� Sau de a vira banii la un FOND DE STAT.

FRANTA

CONTRIBUCONTRIBUȚȚȚȚȚȚȚȚII ANUALE:II ANUALE:�Companii mici (20 - 199 angajați) - 3500

€/pers � Companii medii (200 - 749 anagajați) -

4350 €/pers �Companii mari (peste749 angajați) - 5230

€/pers �Companii care timp de 3 ani nu au

angajat nici o persoană cu handicap -13070 €/pers

ALOCARE FONDURI COLECTATE DE LA ANGAJATORI in 2007:

�32% sprijin direct pentru persoane cu dizabilitățțțți

�30% sprijin pentru angajatori�27% dezvoltare vocațțțțională�11% costuri administrative

În 2008 în FRANȚA:

1.Angajați pe piața liberă a muncii:

� 410000 in sector privat� 170000 in sector public� 35000 lucrători independenți� 20000 in întreprinderi sociale

2. Angajați în unități protejate – 115000 persoane

� Angajarea în întreprinderi sociale șșșși a altor categorii defavorizate, nu numai persoane cu handicap. Exemplu – foșșșști dețțțținuțțțți, consumatori de droguri, persoane fără adăpost șșșș.a.

� Facilitate pentru autoritatea locală să achizițțțționeze anual fără licitațțțție servicii șșșși produse de la întreprinderea socială din comunitate.

ITALIA

ROMÂNIAROMÂNIA

� Numărul persoanelor cu handicap din România, a crescut de aproape 9 ori între 1992 şi 2008: de la

74.000 în 1992 la peste 630.000 de persoane la sfârşitul

anului 2008.

� Rata de ocupare a persoanelor cu handicap 15-64 ani in 2008 era de 6,7% conform statisticilor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap. Se estimează ca datorita crizei economice, in 2009 acest procent a scăzut sub 6%.

An 2006 2007 2008

Total persoane cu handicap 15-64 ani

312510 353759 385648

Persoane cu handicap angajate

16225 21906 25705

Rata de ocupare a persoanelor cu handicap 15-64 ani (%)

5.2 6.2 6.7

� Nu există reglementare legislativă pentru conceptul de economie socială. Singura structură de economie socială recunoscută în legislaŃia românească este unitatea protejată autorizată (legea 448/2006 cu modificarile si completarile ulterioare din OU86/2008 şi legea 207/02.06.2009; ordinul 60/2007).

� Astfel, singura categorie de persoane dezavantajate social care sunt beneficiare ale legislaŃiei în vigoare sunt persoanele cu handicap.

� Există şi alte categorii de persoane dezavantajate social care au nevoie de sprijin legislativ în ceea ce priveşte procesul de integrare socială şi profesională: foşti deŃinuŃi, mame singure, persoane foste consumatoare de droguri etc.

În cadrul anumitor fundaŃii sau asociaŃii care au ca obiect de activitate sprijinirea acestor categorii de persoane sunt înfiinŃate anumite ateliere lucrative dar care nu sunt reglementate legislativ în condiŃiile în care singura formă recunoscută este unitatea protejată în care sunt angajaŃi minim30%.Este necesară o reglementare pentru aceste activităŃi generatoare de venit şi identificarea unor forme legale de plată a beneficiarilor implicaŃi în realizarea diferitor produse şi servicii în afara contractului de muncă existent în prezent (există situaŃii când un beneficiar se implică în astfel de activităŃi 2 luni pe an, în restul anului fiind indisponibil din diverse motive).

Produsele sau serviciile nu sunt întotdeauna competitive pe piaŃa economică. În străinătate, întreprinderile sociale sunt structuri ale economiei sociale care se ocupă de anumite domenii de activitate, în care firmele nu pot dezvolta activităŃi prin lege. De exemplu, ambalare produse, lipire etichete, etc. Sunt domenii de activitate potrivite unor capacităŃi reduse de lucru ale unor anumite categorii de persoane asistate.

Astfel că, angajatorii preferă să dea la stat salariile minime brute pe economie aferente poziŃiilor vacante neocupate de către persoane cu handicap, decât să achiziŃioneze produse sau servicii de la unităŃi protejate.

În cadrul unei unităŃi protejate se înregistrează foarte multe pierderi de materie primăExistă perioade de indisponibilitate a persoanelor angajate, absenŃe care se datorează în principal spitalizărilor, controalelor periodice etcCapacitatea de lucru a unei persoane încadrate într-o unitate protejată este mai redusă, ceea ce conduce la capacitate de producŃie redusă a unităŃilor protejate. Este absolut necesară achiziŃionarea de echipamente profesionale care să substituie o parte din activitatea angajaŃilor (profitul pe unitate protejată este mic astfel că nu există fonduri pentru acest tip de investiŃie)

� Există o neconcordanŃă în ceea ce priveşte contractele de parteneriat ce se pot încheia între unităŃi protejate şi instituŃii publice. Problema este că instituŃiile publice lucrează cu trezoreria şi solicită ca şi modalitate de plată, plata prin OP într-un cont de Trezorerie. O unitate protejată înfiinŃată în cadrul unei fundaŃii nu poate deschide cont în trezorerie, ceea ce îngreunează aceste colaborări.

� Întreprinderea sociala nu este recunoscuta legislativ si nici susținută financiar, exemplu ajutorul de stat si de minimis acordate in prezent pentru întreprinderi prin fondurile structurale. Linia de finanŃare deschisă a exclus unităŃile protejate.

�Nu exista facilitați economice pentru unitățile protejate cum ar fi subvenții de la stat sau facilitați in legislația achizițiilor publice. Ar fi benefică modificarea legii achizițiilor pentru a acorda prioritate unităților protejate in ofertarea de servicii sau produse pe piața.

�Nu este corelata legislația financiar – contabila in care sa se regăsească simodul de funcționare a unităților protejate in special cele dezvoltate de cătreONG-uri.

�Nu exista o politica coerenta si susținută de încadrare in munca apersoanelor cu dizabilități, inclusiv HIV/SIDA

PROPUNERI LEGILSLATIVE

Propunere de schimbare legislativă în ceea ce priveşte alternativa oferită de art. 78 al legii 448/2006 angajatorilor care nu doresc să angajeze persoane cu handicap:

� Înființțțțare fond națțțțional în care să se colecteze fondurile de la angajatorii care nu au angajate în proporție de 4% persoane cu handicap. Banii vor fi apoi alocați pentru proiecte de: integrare socio-profesională; adaptare spații de către angajatori și creare de facilități la locul de muncă pentru persoanele cu handicap; formare și orientare profesională; subvenționare unități protejate și achiziționare de echipamente; recuperare persoane cu handicap; integrare socială ș.a. Acest fond trebuie să aibă niște norme foarte clare de funcționare și să nu utilizeze mai mult de 7% din ce se colectează pentru cheltuieli proprii de funcționare. Ideal ar fi ca ceea ce presupune costuri de funcționare suplimentare să fie acoperite de guvern de la bugetul de stat, nu din fondurile colectate.

� Modificare Lege 76/2002-privind sistemul asigurărilor pentrușșșșomaj si stimularea ocupării forțțțței de muncă.

La Cap.V - Masuri pentru stimularea forței de munca-secțiunea a3 a - Stimularea angajatorilor pentru încadrarea in munca a șomerilor,se va introduce un nou articol cu următorul conținut:

Art. 85, indice 2- Angajatorii care încadrează pe durata

nedeterminata persoane cu handicap, aflate in căutarea unui loc de

munca sau șomeri, sunt scutiți pe o perioada de 18 luni, de plata

contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferenta

persoanelor cu handicap încadrate si primesc lunar, pe durata

angajării, pentru fiecare persoana cu handicap angajata, o suma

egala de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referința in vigoare la

data încadrării in munca a persoanelor cu handicap.

Acest articol, ar alinia România la legislația europeană careoferă angajatorului subvenții pentru fiecare persoană angajată atâtatimp cât o menține în câmpul muncii. De obicei se depun dosareanuale cu documente care dovedesc că persoanele cu handicapsunt în continuare angajate.

�Referitor la OUG 34/2006 privind achizițțțțiile publice.�Pentru "oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic" propunem a se introduce obligatoriu mențiunea la art. 199 aliniatul (2) la factorii de evaluare a ofertei, la "alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor" si punctarea obligatorie a factorului "unitate protejata".�Pentru "oferta prețul cel mai scăzut" propunem introducerea unui aliniat nou la art. 203 si anume "la egalitate de preț va fi declarata câștigătoare oferta "unității protejate".�De asemenea, trebuie evaluată posibilitatea de a se introduce un articol care să le permită autorităților locale să achiziționeze anual de o anumită sumă produse și servicii de la o unitate protejată din comunitatea locală (fără licitație), ca o formă de sprijin în încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități din propria comunitate.�Scutirea unităților protejate de taxa de acces in SEAP, care este în valoare de 2500 lei + 19% TVA, conform Legii 125/27.05.2008. Astfel, le-ar permite să utilizeze sistemul pentru a participa la licitații electronice.

MULMULȚȚȚȚȚȚȚȚUMESC!UMESC!

angela.achitei@alaturidevoi.ro